teatrul dramatic ion d. sirbu petrosani sau teatru in valea

https://biblioteca-digitala.ro

CONSTANTIN PASCU MIRCEA MUNTEANUj TANIA ANGELESCU DUMITRU VELEA

TEATRUL DRAMATIC "ION D. SÎRBU" PETROŞANI

sau TEATRUL ÎN V ALEA JIULUI

60 DE ANI

SCHIŢĂ MONOGRAFICĂ

Editura Fundaţiei Culturale "Ion D. Sîrbu" Petroşani

2008


Coperta 1: Clădirea teatrului cu efigia lui 1. D. Sîrbu, realizată de Ladislau Schmidt Coperta 4: 1. D. Sîrbu

Consilier editorial: Marian Barbu

© Editura Fundaţiei Culturale "Ion D. Sîrbu"- Petroşani Str Avram Iancu, Bl. 11/52 332025, Petroşani Tel. 0254/541135

Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări.

Mulţumiri alese se cuvin autorităţilor locale ale oraşului Uricani, domnului primar Dănuţ Odagiu Buhăescu, pentru sprijinul financiar acordat tipăririi acestei cărţi.

ISBN 978-973-7920-13-3


Dacă repertoriul e sufletul unui teatru, actorii sunt corpul lui, sunt materia, în care se întrupează repertoriul.

Mihai EMINESCU


TEATRUL DRAMATIC "ION D. SÎRBU" PETROŞANI

Mişcarea teatrală În Valea Jiului până la Înfiinţarea teatrului profesionist

Scurt istoric

Ştirile despre Valea Jiului sunt puţine până în timpurile moderne, îngreunând reconstituirea evenimentelor. De o situaţie oarecum privilegiată în această privinţă se bucură pasul Vâlcan, care prin aşezarea sa a servit întotdeauna ca punct de trecere înăuntrul şi în afara arcului carpatic. În timpul celor două războaie daco-romane (101-102, 105-106 e. n.) se pare că trecătoarea Vâlcanului a fost folosită de Traian şi oştile sale ca punct de trecere spre Sarmizegetusa. Cert este că pasul Vâlcan se afla pe traseul de fortificaţii romane care pornea de la Drobeta-Turnu Severin şi se oprea la Sarmizegetusa. După retragerea lui Aurelian (271 e. n.) suntem îndreptăţiţi să credem că pe teritoriul Văii Jiului de astăzi au continuat să vieţuiască mici grupuri de oameni a căror ocupaţie de bază era păstoritul. Această populaţie se folosea, în relaţiile de schimb, de monedă romană mai veche şi mai nouă (denari imperiali, monede de bronz din secolul al IV-lea e. n.), aşa cum reiese din tezaurul descoperit la pasul Vâlcan.

În evul mediu timpuriu, Ţara Haţegului îşi întindea hotarele până la limita de astăzi a aşezărilor din Valea Jiului. Din Diploma regelui Bela al IV-lea al Ungariei, emisă în anul 1241, rezultă că Ţara Haţegului (şi cu ea Iară îndoială şi Valea Jiului) făcea parte din voievodatul lui Litovoi şi Bărbat.

Valea Jiului a suferit în evul mediu de pe urma atacurilor turceşti. Un astfel de atac al turcilor a avut loc în anul 1455 şi cu această ocazie aici şi-a sacrificat viata nobilul maghiar de origine română Miklos Kendeffi din armata lui Iancu de Hunedoara (în amintirea acestuia s-a ridicat mai târziu un monument).

Prin Diploma din 18 ianuarie 1493, scrisă în latină, se reînnoieşte numirea lui Mihaly Kendeffi de la Râul de Mori (urmaş al celui căzut la 1455), ca proprietar al moşiilor din Valea Jiului. În acest act de danie

7 https://biblioteca-digitala.ro

figurcază pentru prima dată aşezările Peterela (Petrila), Malee (Maleia, de lângă Petroşani), Nyakmezeu (Câmpu lui Neag), Rotond şi Moorysowar (ultimele două localităţi neidentificate cu precizie). Dar stăpânirea familiei Kendeffi asupra Văii Jiului nu a durat mult deoarece în anul 1520 între Ion Zapolya, voievodul Transilvaniei, şi Neagoe Basarab, domnul Ţării Româneşti, a intervenit o înţelegere prin care Valea Jiului a fost alipită Ţării Româneşti. După un timp însă ea a reYenit la Transilvania, aşa cum o cereau hotarele naturale. Între populaţia Văii Jiului, formată din ciobani români, şi cea din Gorj a existat o legătură neîntreruptă, perpetuată până astăzi. Mulţi olteni s-au stabilit în V alea Jiului pentru ca să scape de împilările boierilor. Trebuie să menţionăm că jienii au fost un timp scutiţi de unele îndatoriri înrobitoare. Ei trebuiau doar să plătească regelui darea oilor şi să trimită oameni care să apere cetatea regală de la Haţeg. În schimb j ienii îşi păstrează dreptul de proprietate asupra pădurilor şi păşunilor. Din secolul al XVI-lea însă, îndatoririle lor se înmulţesc. Ei sunt obligaţi acum să plătească taxe pentru înnoptatul animalelor pe munte, pentru colibele pe care şi le construiesc, pentru fâneţe şi păşuni.

Pasul Vâlcan a continuat să servească drept punct de trecere, loc de bătălii (o luptă feudală are loc aici în anul 1528) sau ca punct vamal între Transilvania şi Ţara Românească. Se pare că pe aici a trecut şi marele voievod Mihai Viteazul în drumul său spre Praga, la 1600, pentru a cere ajutor împăratului Rudolf al II-lea împotriva duşmanilor săi. În anul 1630 au trecut pe la pasul Vâlcan, în drum spre Haţeg, boierii din judeţul Romanaţilor, nemulţumiţi de domnia lui Leon Vodă, iar în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, a trimis slujitori înarmaţi la pasul Vâlcan spre a întări graniţa cu Transilvania.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se înregistrează o creştere însemnată a populaţiei Văii Jiului. Acum se stabilesc aici mulţi locuitori din Ţara Haţegului care întemeiază noi aşezări, sau le sporesc pe cele existente. În această perioadă sunt atestate pentru prima dată localităţile: Lupeni (la 1770), Paroşeni (1773), Vulcan (1778), Petroşani (cam la aceeaşi dată) etc. Numele localităţilor jiene provin din numele satelor haţegane de unde erau locuitorii stabiliţi în noile aşezări. Astfel, Lupeni derivă din numele satului Valea Lupului, Petroşani din Petros, Pa.roşeni din Paros, Bărbăteni din Râu-Bărbat etc.

În anul 1787 a avut loc ultima invazie turcească prin pasul Vâlcanului. Spre a stăvili înaintarea turcilor, soldaţii austrieci, la

8


sugestia localnicilor, au îngrămădit în locurile de trecere cantităţi uriaşe de cărbuni, cărora le-au dat foc. Faptul acesta i-a făcut pe turci să se retragă, nu înainte însă de a se deda la acte de barbarie. Cu ocazia acestei invazii aflăm pentru prima dată de existenţa cărbunelui în Valea Jiului.

Tradiţii şi istorie culturală

Cultura populari: Locuitorii Văii Jiului trăiau în case şi colibe construite din bâme, având ca ocupaţii de bază păstoritul şi agricultura. Până pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, chiar dacă exploatarea cărbunelui a început de pe la mijlocul său, locuitorii de aici se ocupau, ii continuă şi astăzi, în cea mai mare parte, cu păstoritul şi agricultura. In mod firesc, cultura populară, obiceiurile şi tradiţiile lor se bazează pe aceste ocupaţii. Odată cu începerea exploatării cărbunelui, acesta este cel care dă sens plenar spaţiului intramontan al Văii Jiului. Se consemnează chiar începutul unei epoci cu totul deosebite, a unei epoci de radicală transformare a acesteia dintr-un ţinut silvo-pastoral în cel mai important bazin carbonifer al ţării din ultimul veac şi jumătate. Este o transformare care s-a întins treptat, Iară să lase la o parte oamenii cu satele şi ocupaţiile lor seculare, nimic din tradiţiile ce aparţineau păstoritului şi agriculturii lor. Dintre cele mai dezvoltate şi care s-au păstrat până în prezent sunt nedeile şi sărbătorile cinstind unele animale: lupul (lupercalia), ursul, capra, iar apoi cele religioase, creştine, piţărăii, irozii etc. Nedeile, un obicei de mare vechime, păstrat până azi, este întrunirea periodică, de la Paşti la Rusalii, în fiecare duminică în alt sat, la fiecare participând lumea din celelalte sate. Festivitatea este însoţită de pomeni în cinstea morţilor, cu jocuri şi cântece, cu târguri de tară ale comunităţii. "Nedeile aveau loc pe munţi şi la sate, ca petreceri intersăteşti tradiţionale, iniţial in aceeaşi zi cu târgui de ţară cel mai important din cursul anului, iar mai târziu concomitent şi cu hramul bisericii respective. Aceste nedei luau un caracter de adevărată expoziţie etnografică vie, fntrunind produc,tiile artistice ale unor zone foarte diferite, odată cu un belşug de unelte şi obiecte de uz casnic, aduse spre vdnzare şi schimb fn natură." (Arta populară din Valea Jiului, p. 57)

Deschiderea primelor mine de cărbune (1840), tulbură profund viaţa patriarhală a locuitorilor Văii Jiului. Asistăm acum la o populare masivă a acestui ţinut cu lucrători de diferite naţionalităţi, veniţi din toate


provinciile imperiului habsburgic. Culturii populare a zonei i se adaugă elemente ale culturii celor veniţi, devenind treptat o cultură multi-etnică, iar în cadrul acesteia, datorită mineritului, îşi face loc o cultură populară cu totul aparte. Omul adâncului, epuizând un orizont specific şi propriu, a,·ea să zică Lucian Blaga lui Ion D. Sîrbu, îşi va constitui şi un folclor propriu. Această cultură îşi va defini altfel spaţiul, timpul şi cauzalitatea. Spaţiul se va ordona de la orizontal la vertical, sus/jos; timpul se va măsura nu în zi/noapte, ci în şuturi; dimensiunea vegetală şi animalicră va fi înlocuită de cea minerală; cauzalitatea va deveni răsturnată, cei de sus sunt purtători de rău, iar cei de jos de bine. Şi ontologic, şi etic, lumea se răstoarnă: lumina, adevărul, cinstea, dreptatea, libertatea vin din adâncuri. Şi Iisus va fi răstignit într-o mină., de unde înviind, lasă în locul său pe miner. De atunci, minerul ţine cu braţele şi umerii săi greutatea şi răutăţile celor de deasupra. Astfel, două universuri culturale se confruntă., se complinesc în conştiinţa şi viaţa omului din Valea Jiului.

Religia: Urme de organizare bisericească privind ţara Haţegului, de ai cărei protopopi depindeau şi românii din Valea Jiului, se găsesc de pe la 1360. Mai târziu, în Diploma regelui Sigismund de la 6 aprilie 1412, i se dă protopopului Dobrota privilegiul să ia sub jurisdicţia sa toată ţara Haţcgului. Totuşi trebuinţele religioase le asigurau preoţi şi călugări din Ţara Românească, îndeosebi de la mănăstirea Lainici. Iar când începe propaganda bisericii unite, locuitorii de aici, români ortodox.i, îi opun rezistenţă. Prima menţiune despre parohia Petroşani se face la 1818. În fine, la 1850, tânărul Iosif Popa, din Băniţa, este hirotonisit preot pentru Petroşani. Odată cu exploatarea cărbunelui, sunt aduşi muncitori din toate părţile Imperiului austro-ungar, de etnie şi orientare religioasă diferite. După 1870, se organizează comunitatea bisericească luterană, romano-catolică, reformată, unitariană., greco-catolică, găsindu-şi loc chiar şi călugăriţele franciscane. La sfârşitul secolului al XIX-lea, sprijiniţi de autoritatea de stat şi de Societatea minelor "Salgotarjân", îşi ridică marile lăcaşuri de pe Strada Bisericii : Biserica romano-catolică (1887), Biserica evanghelică a luteranilor (1892). Ortodoxii, abia odată cu venirea lui Avram Stanca, în 1876, încep să se organizeze şi, la începutul secolului al XX-lea, reuşesc să-şi construiască "biserică de piatră" în Petroşani şi parohii cu biserici proprii în celelalte localităţi din Vale.

Învăţământul: În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se înfiinţează în preajma bisericilor şi primele şcoli din Valea Jiului. Astfel

1 0


de şcoli au funcţionat la Uri cani ( 1848), Coroieşti (1851 ), Iscroni (1860), Câmpu lui Neag (1870), Petroşani (1877), Bărbăteni (1887), Lupeni ( 1889). În 1886 ia fiinţă în PetroşaniA un Gi�naziu particular german, care îşi închide porţile peste trei ani. In 1894 se înfiinţează un nou Gimnaziu care cu timpul se etatizează şi se transformă în Liceu. În aceste şcoli s-au organizat, printre altele, serbări cuprinzând recitări, scenete, cântece, dansuri etc. Odată cu sporirea populaţiei, şi după Marea Unire, învăţământul se dezvoltă, cel românesc recuperând spaţiile necesare. După cel de-al doilea război mondial, îndeosebi începând din anul 1948, se înfiinţează şcoli noi şi licee aproape în toate oraşele şi localităţile din Valea Jiului, inclusiv o instituţie de învăţământ superior, Institutul de Mine Petroşani, actualmente Universitatea Tehnică Petroşani.

Societăţi şi organizaţii culturale. Pe de o parte şi în mod firesc, societăţile şi organizaţiile culturale trebuie să apară pe lângă societăţile economice şi industriale, acestea îngrijindu-se şi de folosirea timpului liber al angajaţilor lor. Aici, Societatea Anonimă de Mine şi Cărbune "Salgotrujăn" construieşte în 1904-1905, pe Strada Bisericii (Templom utca) o impunătoare clădire în care va funcţiona Casinou/

funcţionarilor superiori ai societăţii. Pe de altă parte şi în mod necesar, manifestările culturale sunt expresie a substratului etnic şi naţional. Viaţa culturală îl poartă cu sine şi se organizează, după posibilităţi, şi în funcţie de acesta. În Valea Jiului, manifestările culturale cunosc o înviorare prin înfiinţarea, în anul 1912, a Filialei locale a Societăţii Astra, care organizează "şezători culturale în cari s-au ţinut conferinţe (...) s-au executat bucă,ti muzicale . . . piese de teatru, declamări, cântări, dansuri" (Fondul Astra, dosarul cu corespondenţă din 1912-1927, Parohia ortodoxă Petroşani). După Marea Unire de la 1 decembrie 1918, apar noi asociaţii culturale, care îşi vor desfăşura activitatea alături de Filiala locală a Astrei. Astfel, în 1919, un grup de intelectuali din Lupeni, sub preşedinţia preotului Nicolae Zugravu hotărăsc să înfiinţeze în această localitate o casină română. Statutul ei a fost aprobat în anul 1921 de către Directoratul general din Cluj al Ministerului internelor. O asociaţie asemănătoare se înfiinţează în Petroşani la sfârşitul anului 1924, sub denumirea de Casinoul românesc Jiul Scopul casinourilor era de a oferi intelectualilor localuri proprii "pentru întruniri sociale, culturale şi nationale", pentru "a mijloci răspândirea cugetării şi culturii romdneştt

: În vederea atingerii acestor deziderate se preconiza organizarea de "serbări, serate culturale,

Il https://biblioteca-digitala.ro

petreceri", infiintarea unor biblioteci. Iar Societatea Petroşani construieşte şi inaugurează în vara anului 1925 Casinoul muncitoresc Petroşani, cu sală şi scenă de spectacole.

Manifestări teatrale: După 1921, ziarele locale consemnează manifestări teatrale ale unor amatori talentali, precum şi a nenumărate trupe de teatru din toată ţara, care vin în Valea Jiului odată cu deschiderea, şi nu numai, a unor săli de spectacole special amenajate. Gazeta Jiului menţionează spectacolele date la sfârşitul anului 1921 de către un grup de diletanţi din Lupeni care au prezentat la Casina romând din localitate piesele Ploaie cu soare, de Iosif Vulcan, şi Kir Zuliardi, de V Alecsandri. Publicul a apreciat realizările interpreţilor Borcea, Hanci, Ungur, Ardeleanu, Brăiescu, Voicu, Calina. În aprilie 1922, Comisia culturald a muncitorilor fierari şi metalurgişti din Petroşani a aranjat o serată pentru strângerea fondurilor necesare înfiinţării unei biblioteci muncitoreşti în localitate. Cu acest prilej, în sala Apolo a fost prezentată piesa populară Nani, de A. Foilinus. Casina românească din Vulcan îşi inaugurează propria sală de spectacole cu piesa O sâmbătă norocoasă, de Iosif Vulcan, în aprilie 1922. Citim în Gazeta Jiului (28 mai 1922) un articol surprinzător pentru acel timp, intitulat Teatru în Petroşani. Autorul consemnează intenţia lăudabilă a unor tineri entuziaşti care doreau să înfiinţeze o trupd stahi/4 de teatru în Petroşani: "Că acţiunea se iniţiează tocmai la Petroşani, că conştiinţa de puteri şi aptitudini pentru o aşa idee ingenioasă s-a trezit tocmai la noi, în comuna aceasta plină de fum şi . . . murdărie, trebuie să ne măgulească, ea este importantă în primul rând pentru că se simte absoluta lipsă de o astfel de grupă, ca să funcţioneze, să răspândească cultura prin reprezentaţii teatrale . . . , întrucât acest colţ depărtat de centrul luminei este cam rar cercetat de asemenea grupe. Iniţiativă foarte lăudabilă. Şi dacă planul se va intrupa, trebuie să ne îmbucure, că e vorba de o mişcare culturală'' Se pare că această trupă, formată din diletanţi maghiari, a funcţionat un timp, prezentând spectacole in V alea Jiului şi judeţ.

În anul următor, un eveniment artistic il constituie reprezentaţiile date de trupa condusă de V. Bulandra cu piesele Năpasta, de 1. L. Caragiale, şi Nevasta lui Cerceluş, de Locusteanu. Ziarul local consemnează succesul deosebit al actorilor bucureşteni care au cucerit şi pe cei mai pretenţioşi spectatori.

La inceputul anului 1924, trupa Teatrului popular din Bucureşti a prezentat în sala Apolo din Petroşani piesa lui Nicolae Iorga, Sarmală,

12


amicul poporului. Din distribuţie au făcut parte: V Brezeanu (Sarmală), St. Carabia (Ionescu Teorie), Gh. Iliescu (Frantz), Felicia Frunză (Anca), A. Maican (Portarul), Aura Mihăilesc.u (Steliana) ş.a. "Interpretarea a fost cdt se poate de reuşită, în frunte cu dl V. Brezeanu care a jucat cu o vervă indrăcită", scrie cronicarul Gazetei Jiului (24 februarie 1924 ), care însă reproşează organizatorilor spectacolului că au folosit decoruri improvizate, din cele aflate în sala locală. Câteva luni mai târziu, Tinerimea studioasă din Petroşani a dat sub egida Astrei o reprezentaţie cu piesa O noapte furtunoasă, de 1. L. Caragiale, dar interpretarea a nemulţumit publicul. Referindu-se la tumeele unor trupe teatrale din ţară, Gh. Vizdogel recomandă, în articolul După reprezentaţiile de la noi, organizatorilor acestor tumee să se ocupe mai mult de popularizarea spectacolelor în rândurile publicului local. El consideră apoi că unele piese sunt nepotrivite pentru înţelegerea spectatorilor din Valea Jiului şi crede că ar fi foarte indicat ca înaintea începerii spectacolului să fie prezentată o scurtă introducere legată de autor şi conţinutul piesei. Dacă nu se va proceda cu grijă în această direcţie "să nu ne mai indignăm... de dezinteresarea intermitentă a marelui public" (idem, 13 iulie 1924). Datorită succeselor anterioare, trupa lui V. Bulandra revine în Valea Jiului cu comedia lui Şt. Velescu, Mincinosul şi Moştenirea de la rAposata, de Rosetti Max. Spectatorii au fost cuceriţi de jocul actorilor Focşeneanu, Anastasiad, Şerbănescu şi mai ales A. Maican, ''favoritul publicului local" Deşi înainte de sfârşitul ultimului act s-a întrerupt lumina în sală, "reprezentaţia s-a urmat la para lumdnărilor" (idem, 27 iulie 1924) în faţa unui public entuziast. Această trupă a prezentat la Lupeni piesa Copilul nimănui.

Un animator al vieţii culturale din V alea Jiului a fost învăţătorul Vasile Lucaciu, care a înfiinţat prima Societate corolă din Vulcan, în 1924. Cu această societate au fost realizate şi serbări teatrale date în vederea strângerii unor sume folosite în diferite scopuri culturale.

Tumeele conduse de mari actori din Bucureşti şi din provincie vor continua şi în anii următori, prezentând pe scena spaţioasei săli a Casinoului muncitoresc din Petroşani, şi pe scenele din celelalte localităţi ale Văii Jiului, spectacole memorabile. Astfel, în 1925, Aristide Demetriade, secondat de o mână de actori valoroşi, joacă la Petroşani piesele FătFrumos, de Horia Furtună, şi Taifun, de Melchior Lengyl. Din distribuţie amintim pe conducătorul turneului, marele actor A. Demetriade, A. Finţi, Constanţa Demetriade, Gr. Mărculescu, Mia Niculescu, Gh. Baldovin, Cleo Pan Cemăteanu, Jean Tomescu, Ion Ulmeni.

13


Val Mugur, regizor artistic, artist emerit

14


În 1926, Aristide Demetriade poposeşte din nou în Petroşani, în cadrul unui turneu al Teatrului Naţional din Bucureşti. De data aceasta, actorii bucureşteni prezintă piesa Ovidiu, de V. Alecsandri. Din distribuţie făceau parte actorii: A. Demetriade (Ovidiu), I. Dimitrescu (August Octavian Caesar), N. Emilian (Mecena), J. Tomescu (Cievetius), Constanta Demetriade (Corina), Mia Niculescu (Julia) etc. Tot în acest an, o altă trupă a Teatrului Naţional din Bucureşti sub conducerea lui I. G. Morţun prezintă piesa Maimuţa care vorbeşte, de Rene Fauchois, avându-i în distribuţie pe: Ion Morţun, C. Duţulescu, N. Săvulescu, 1. Ulmeni, J. Tomescu, M. Mereanu, 1. Constantinescu, Ecaterina Niţulescu-Şahighian şi F. Lupescu. În 1927, Valea Jiului este vizitată de actori aflaţi sub conducerea Nataşei Alexandra, care prezintă comedia lui Gogol, Căsătoria, cu: Nataşa Alexandra, Anicuţa CâtjeVlădicescu, Tiri Botez, Jean Tomescu, Nicolae Vulpescu şi alţii {informaţie primită de la actorul Jean Tomescu).

Corul condus de Vasile Lucaciu a realizat în acelaşi an un spectacol foarte reuşit cu opereta Lucifer, a cărei partitură muzicală a fost semnată de conducătorul corului. Din beneficiile obţinute a fost achiziţionat un armoniu necesar pentru repetiţiile corului.

Următorul an a fost mai bogat în reprezentaţii artistice de valoare, datorate în primul rând unor trupe de mare reputaţie. Astfel, artiştii Teatrului Naţional din Cluj au prezentat în sala Casinoului muncitoresc din Petroşani piesa Comedia fericirii, de N. Evreinoff. Publicul "a ova,tionat indelung pe artişti, sco,tându-i de mai multe ori la ramplt', scrie cronicarul ziarului local Avântul, nr.5, 1928, remarcând jocul "inteligent, concentrat' al lui Ion Tâlvan, "calităţile artistice deosebite" ale actriţei Jeni Rădulescu, "hazul şi buna dispozi,tie" răspândite de N. Popescu, "abilitatea şi spiritul' lui Vasile Potoroacă, "masca foarte reuşită" arborată de Marcela Borsa etc. Câteva zile mai târziu, pe aceeaşi scenă, artiştii Teatrului Nostru din Bucureşti au prezentat comedia Moritz aJ II-lea. "A fost o seară de mare haz, de râs sănătos şi binefăcător. To,ti artiştii cu talent şi cu un joc de scenă superior ne-au câştigat simpatiile pentru totdeauna", citim în ziarul Avântul. Vasile Toneanu în rolul titular a dovedit "calităţi rare de comic", iar "Anicuţa Câlje-Vlădicescu a fost ca de obicei perfectă în rof' Şi restul actorilor au avut creaţii de valoare, fiind "aplauda,ti cu frenezie" la sfârşitul spectacolului. Actorii Teatrului Naţional din Cluj au revenit sub conducerea lui Dem. Mihăilescu-Brăila, prezentând în sala Casinoului muncitoresc din Petroşani piesa Bărbatul domnişoarei, de St. Dregely,


sub direc�a de scenă a lui Neamţu-Ottonel. După ce deplânge lipsa unui public mai numeros, cronicarul local apreciază că "reprezentaţia a plăcut mult, artiştii silindu-se a-şi interpreta rolurile corect' S-au remarcat actorii Dem. Mihăilescu-Brăila ("a fost în toate scenele de un comic discret"), C. Simionescu ("simpatic şi amuzant'), Tibor Desideriu ("la înălţime"), Virginia Cronvald ("elegantă cujoc de scenă variat'). În toamna aceluiaşi an soseşte Compania CArăbuş condusă de Constantin Tănase, care prezintă revista lui Kiriţescu: Cioc, cioc, cioc! Nici montarea fastuoasă, nici imensul ansamblu format din 60 de balerine, n-au suplinit lipsurile acestui spectacol care a fost comparat de spectatori cu altele mai reuşite, prezentate de aceeaşi trupă cu ani în unnă (idem, nr.28,1928).

Prima reprezentaţie demnă de menţionat în anul 1929 a avut loc la Petroşani la 26 martie cu piesa Therese Raquin, jucată de actori din Bucureşti. În rolul titular a fost Mya Teodorescu, care a jucat "in chip magistrat', transmiţând spectatorilor "fiorii artei adevărate" În semn de omagiu, publicul a oferit actriţei o "frumoasă jerbă de flori cu tricolorul naţionaf' Câteva zile mai târziu, la Petrofani are loc un festival artistic dat de secţia din Cluj a Ligii culturale. In prima parte a fost prezentată piesa Liniştea casei, iar după pauză a urmat un recital de balet susţinut de Elena Popescu-Liciu, prim-balerina Operei Române din Cluj. În iunie, în sala Casinoului Societăţii Petroşani din Vulcan, un grup de dascăli dintr-o comună din Ţara Haţegului au prezentat piesa lui Zaharia Bârsan, Se face ziuA, şi o comedie-operetă de C. Negruzzi. O deosebită sărbătoare artistică pentru publicul local a constituit-o prezenţa marelui muzician George Enescu, în sala Casinoului muncitoresc din Petroşani, unde a susţinut, spre sfârşitul anului, un neuitat concert. "Publicul venit în număr mare din toată regiunea noastră a trăit câteva momente înălţătoare şi a rămas pe deplin mulţumit de concertul/a care a luat parte" (idem, nr.47, 1929).

Multe formaţii de amatori îşi propuneau să realizeze piese ale marelui Caragiale, făcând cunoscute, în felul acesta, cu mijloacele modeste care le stăteau la dispoziţie, valoroase opere ale dramaturgiei naţionale. Un grup de cadre didactice de la o şcoală din Vulcan a prezentat pc scena din localitate, în cadrul unei serate urmate de dans, drama Năpasta. Pentru familiarizarea publicului cu viaţa şi opera lui Caragiale, profesorul Pompiliu Hossu-Longin a ţinut o prelegere în care a dat lămuriri în această privinţă, stăruind mai mult asupra piesei care urma să fie prezentată (idem, 2 februarie 1930).

16


Elena Antonescu, artistă emerită

17


Cu ocazia retragerii din activitate a lui Aristide Demetriade, actorul care prin turneele sale de neuitat a cucerit inimile amatorilor de teatru din Valea Jiului, în Avântul (2 martie 1930) s-au scris cuvinte calde, cu urări de sănătate, adresate marelui artist: "De aici, din această pitorească parte a scumpei sale ţări, pe care a iubit-o cu toată dragostea de care este capabil, noi fi urăm maestrului Aristide sănătate întru mulţi ani pentru a străluci şi de-acum înainte . . . "

Altă trupă care ne vizitează în această perioadă este cea condusă de V. Brezeanu, cu piesa Băiat de viaţă, de Amold şi Bach, prezentată la Lupeni şi Petroşani. Urmează la scurt timp, trupa Teatrului de Vest cu piesa Omul care a vAzut moartea, de V. Eftimiu, jucată de actorii C. Botez, 1. Pella, Fifi Mihailovitz, 1. Focşeneanu, Gh. Maican, N. Duţulescu şi Ana Botez, în regia lui D. Tibor (Av8ntul, 9 martie-Il mai 1930). De succes s-a bucurat turneul trupei lui Pepe Georgescu, cu piesa Copilul minune, precum şi turneul actorilor 1. Finteşteanu, N. Anastasiad şi MarieUa Sadova cu piesa X Y Z. Alta a fost situaţia trupei conduse de Constanta Hodoş care, din cauza numărului mic de spectatori, a fost nevoită să-şi amâne reprezenta�a cu piesele Nunta de argint şi Mântuirea pe care le-a jucat până la urmă în faţa unei săli arhigoale. Ziarul Avântul (3 aug. 1930) deplânge dezinteresul nemotivat de care au dat dovadă de această dată spectatorii, îndemnându-i să nu rămână indiferenţi în faţa fenomenului artistic autentic.

În 1931 activitatea teatrală este mult mai redusă decât în alţi ani. O ini�ativă interesantă porneşte din rândurile funcţionarilor staţiei CFR Petroşani, care, sub conducerea şefului lor, se încumetă să joace piesa lui Moliere, Bolnavul inchipuit. Se pare că publicul a rămas mulţumit de felul în care "artiştii" s-au achitat de roluri (idem, 28 sept. 1930). Alţi amatori, membri ai unei societăţi culturale, prezintă comedia lui A. de Hertz, Omul de zăpadă. Din distribuţie se remarcă Popescu 1 Râmnic în rolul lui Mitiţă Petreanu (idem, 8-15 martie 1931).

La începutul anului următor, vulcănenii au prilejul să participe la un reuşit spectacol realizat de cadrele didactice locale cu piesa Ucigaşul, scrisă de confratele lor Pompiliu Hossu-Longin (idem,11 februarie 1931 ). Activitatea artistică a acestora a creat o tradiţie trainică în această direc�e, spectacolele prezentate bucurându-se de atenţia publicului. Se pare că este prima piesă scrisă de un autor din V alea Jiului.

Până în iulie 1931 nu se înregistrează nici un eveniment notabil pe tărâm artistic. De-abia în această lună se abate prin Valea Jiului o trupă din Bucureşti, care prezintă piesa lui V 1. Popa, Muşca ta din fereastră.

18


Ana Colda, artistă emerită

19


Din distribuţie au făcut parte: 1. Pella, Tantzi Elvas, T. Ciocâlteu, 1. Marta, H. Bruneui, Mia Coca, Maria Ciocâlteu, St. Holban. "Piesa a plăcut nespus de mult, interpreţii rolurilor au fost aplaudaţi frenetic", scrie ziarul Avântul (1 iulie 1932).

O acţiune inedită realizează Constantin Tănase care împreună cu mai mulţi actori prezintă un program artistic în pauza filmului Visul lui Tănasc. Spectatorii au avut ocazia să vadă pe viu anumite scene din film. Actorii au fost însoţiţi de compozitorul Gherase Dendrino (idem, 31 ianuarie 1933).

Remarcăm în presa locală o luare de atitudine împotriva improvizaliilor sub semnul cărora se desîaşurau spectacolele unor trupe din Bucureşti. Astfel s-a întâmplat cu prilejul prezentării piesei Titanic vals, de Tudor Muşatescu, în interpretarea unor artişti din Capitală. Ion Bordei critică superficialitatea şi improvizaţiile actorilor care au scurtat piesa "cu uşurinţa cu care dascălul sare peste capitole la cetirea evangheliei. Binefnţeles că în schimb au apărut cdteva improvizaţii actoriceşti dar cari nu au atins spiritul inventiv a/ lui V. Maximilian, de exemplu" (idem, iunie 1933). Iar în ultima lună a anului, în Valea Jiului se produce trupa Mariei Giurgea care prezintă pe scena Casinoului din Petroşani piesa Străina, de Alfred Moşoiu (idem, 9 dec. 1933).

Clubul sportiv Jiul a organizat şi acţiuni culturale, dovadă serata aranjată în sala Casinoului din Aninoasa, la 7 februarie 1934, cu care prilej s-a jucat comedia Ovidiu Şicană, de 1. Bassarabescu, rezultatul "moral şi material fiind peste aşteptări" (idem, 20-27 februarie 1934).

În ziarul Avântul din iunie 1935 găsim inserate informaţii cu privire la apropiate le spectacole ale unor trupe din Bucureşti şi Cluj. Astfel au fost anunţate tumeele formaţiilor conduse de V. Brezeanu cu piesa Minciuna... goală, goluţă, de Margaret Mayo, Petre Georgescu cu piesa Sex-A1)peal, Ion Pella cu Gaiţele, de Kiriţescu. Din păcate, anunturile acestea nu au fost urmate de confirmări, punând sub semnul întrebării reprezentarea acestor piese pe scenele din V alea Jiului. Aceeaşi situaţie se repetă în anul următor cu tumeele conduse de George Vraca şi Ion Pella (idem, 1-8 aprilie 1935).

Constantin Tănase revine printre admiratorii lui din Valea Jiului, de data aceasta cu opereta La Calul bălan, prezentată în 2 aprilie la Casinoul muncitoresc din Petroşani. Tot în acest an se joacă şi piesa lui Petre Belu, Apărarea are cuvântul, de către un ansamblu din care făceau parte actorii Const. Barcaroiu, G. Soare, G. Lascu, D. Mereanu, J. Tomescu, Al. Jeles, 1. Constantinescu şi alţii. Conducerea turneului: Petre Belu şi G. Lascu. (inf. comunicată de Jean Tomescu).

20


În aprilie 1936, Clubul cultural din Petroşani a organizat un festival artistic al cărui punct de atracţie a fost prezentarea piesei O noapte furtunoasll, de 1. L. Caragiale, jucată de absolvenţi ai ş_colilor de arte şi meserii (Avântul, 30 aprilie 1936).

Un larg ecou în rândul spectatorilor a înregistrat acţiunea Cercului cultural al Astrei Jin Petrila-Lonea care a montat, pentru prima dată în Valea Jiului, opereta lui Ciprian Porumbescu, Crai nou. O parte din cheltuieli au fost suportate de Direcţia minelor Lonea. Spectacolul a fost prezentat "în mod gratuit în faţa unor săli ticsite şi a plăcut foarte mult' (idem, 9 mai 1936). În urma succesului obţinut, realizatorii au hotărât să prezinte opereta şi în diverse localităţi din judeţul Hunedoara.

Dintre trupele profesioniste care au sosit aici merită a fi amintită cea a Teatrului Naţional din Cluj, care a jucat "cum nu se poate mai bine" piesa lui L. Blaga, Avram Iancu, având pe reputatul Ion Tâlvan în rolul principal (idem, 8 iunie 1936).

În seara zilei de 17 aprilie, spectatorii aflaţi în sala Casinoului muncitoresc din Petroşani au asistat la o reprezentaţie de mare gală cu prilejul a 50 de ani de teatru împliniţi de marele artist Ion Brezeanu. Actorii bucureşteni în frunte cu sărbătoritul au prezentat piesele lui Caragiale, NApasta şi Conul Leonida faţă cu reacţiunea. Un amănunt: la sosirea în Petroşani "d Ion Brezeanu a fost primit. . . cu muzica minerilor" (idem, martie-aprilie 1937). Alte trupe străine au fost cele conduse de 1. Pizone cu piesa Otto Elefantul şi de Stroe şi Vasilache cu Ora veselă.

Vasile Lucaciu reia piesa muzicală Lucifer, de data aceasta cu membrii corului C.F.R. Petroşani. Reprezentaţia "a avut un succes desăvârşit, publicul rămdnând pe deplin mulţumit de interpretarea rolurilor şi de decoruri cari au fost o adevărată surpriztl' (idem, 1 iunie 1937).

Anul wmător, în mai, asistăm la un eveniment teatral de seamă odată cu prezentarea capodoperei lui Shakespeare, Hamlet, pe scena Casinoului muncitoresc din Petroşani de către artişti ai Teatrului Naţional din Cluj, cu Ion Tâlvan în rolul prinţului danez. Informaţia laconică apărută în presă nu ne spune decât că spectacolul "a avut un succes desăvârşit' O altă trupă a Naţionalului din Cluj a fost prezentă la Petroşani cu piesa lui George Aslan, Cârceii. În acest an a mai fost anunţată comedia lui I. L. Caragiale, D'ale carnavalului cu actorii Nataliţa Pavelescu, Tantzi Romee, Leny Grigoriu, Şt. Carabin, Şt. Iordănescu etc. , în direcţia de scenă a lui Titty Petripop (idem, 1 dec. 1938).

2 1


În anul1939 şi-au anunţat prezenţa artişti de la Teatrul Naţional din Cluj cu piesa Se caută un tată; de la Na�onalul bucureştean cu Ion al Vădanei, de N. Kiriţescu etc. În luna noiembrie, actori ai Teatrului Na�onal din Cluj vor prezenta comedia lui A. de Hertz, Omul de zăpadă (idem, 27 nov. 1939).

Presa din anul wmător aduce la cunoştinţa spectatorilor turneele companiei lui C. Tănase cu revistele Radio-Tănase şi Alhambra 1940, a artiştilor de la Na�onalul clujean cu piesa Romanţa, de R. de Flers şi Fr. de Croisset şi altele.

Următoarea perioadă este săracă in manifestări artistice de valoare. Doar C. Tănase cu trupa lui se incumetă in plin război să descreţească temporar frun�le spectatorilor. În anul 1942 reţinem prezenţa în Valea Jiului a lui Tony Bulandra care, împreună cu Maria Mohor, Elvira Petreanu, Ecaterina Maican, Margareta Papagoga, Aurel Rogalski şi al�i, susţin la Petroşani piesa Soldatul ideal, de Oscar Wilde (idem, 3 dec. 1942).

În 1943, ucenicii căminului din Petroşani au jucat piesa Suflet de miner, scrisă de un dramaturg local, in faţa unei asistente numeroase la Lonea şi Petrila (idem, 15 oct.1943 ). În rest, doar tumee şi acţiuni locale de mică importanţă până in iulie 1944, când Teatrul Naţional din Bucureşti a prezentat piesele Într-o vară la moşie in regia lui Victor Bumbeşti, şi Scrisori de dragoste. Din distribuţie: Marietta Sadova, Migry Avram Nicolau, Corina Constantinescu, Emil Botta, Ion Ulmeni, N. Moţoc şi alţii (idem, 17 iulie 1944).

Cu prilejul unei serbări şcolare aflăm pentru prima dată amintit numele elevei Tola Lucaciu, "căreia fi revine intregul merit de organizare şi reuşitd' (idem, 1-5 aug. 1944). E vorba de viitoarea cântăreaţă de renume internaţional Teodora Lucaciu. Tot în această perioadă se produc în Petroşani soliştii Petre Şteranescu-Goangă, Maria Moreanu, G. Niculescu-Basu şi Viorel Chicideanu de la Opera Română din Bucureşti cu arii din operele: Paiaţe, de Leoncavallo, Rigoletto, de Verdi, Bărbierul din Sevilla, de Rossini, Doamna Butterfly, de Puccini, Carmen, de Bizet, Samson şi Dalila, de Saint-Saens, Vasul fantomă, de Wagner, Nunta lui Figaro, de Mozart etc. "Sala plină m întregime a aplaudat cu chemări repetate pe toţi aceşti ambasadori ai culturii muzicale romdneşti cari au fost la înălţimea tuturor aşteptărilor. Petroşănenii - obişnuiţi cu mediocrele producţii ale unor instituţii mai mult sau mai puţin oficiale - au avut în sfârşit o rară ocazie de desfătare sufletească, şi aceasta s-a cunoscut după

22


intensitatea frenetică a aplauzelor adresate tuturor concertişti/or", scrie Corespondentul ziarului Avântul (15 aprilie 1944). Un alt moment de seamă în viaţa artistică a Văii Jiului îl constituie turneul unor mari artişti din Bucureşti care au jucat comedia Aimee a lui H. Caubier. Distribuţia a fost formată din: Elvira Godeanu (Aimee), George Vraca (Georges), A. Pop Marţian (Gaston), Ion Finteşteanu (Jean), un adevărat careu de aşi, după expresia ziarului AviJntul.

Luna august a anului 1944 a fost bogată în manifestări artistice. O serie de trupe bucureştene se perindă acum pe scena Casinoului muncitoresc din Petroşani. Astfel oraşul este vizitat de turneul N. Roman din care au !acut parte G. Trestian, Elena Burmaz, Titi Botez, Ion Deculescu şi alţii, prezenţi în seara de 14 august cu revista Ciribuşul veseliei. O seară mai târziu altă trupă bucureşteană prezintă piesa lnstitutorii, de Otto Ernst. În rolul Inspectorului a apărut G. Ciprian, iar celelalte roluri au fost deţinute de 1. Niculescu-Buzău, V. Handoca, N. Tomazoglu, Al. Macri, G. Ionescu-Gion, 1. Petrovici, Mimi Georgescu, Mia Stănculescu, Lu1u Nicolaescu şi Nora Alexandrescu. "Piesa, deşi s-a reprezentat cu decorul obişnuit ai scenei locale, pdnă la urmă a reuşit să placă, datorită . . . tinerilor artişti, realizatori ai unui adevărat tur de forţlf'. Ultimul turneu este cel al actorilor Al. Giugaru, Geo Barton, N. Stelanescu, G. Vitencu, Irina Răchiţeanu şi alţii, cu piesa Cumpăna inimii, comedie în trei acte, prelucrare de Paul Gusty (idem, 30 aug. 1944).

Înfiinţarea şi numele teatrului

a) TEATRUL MUNCITORESC "VALEA JIULUr, un precursor

Sub cupola unor decise iniţiative politice asupra culturii se pune la cale înfiinţarea de teatre muncitoreşti, îndeosebi, în centrele cu mulţi muncitori. Între anii 1944-1948, un grup de tineri montează o serie de piese: Milionul buclucaş, Ursacbe ghicitor, Bitrânii, Slugi şi stăpân, Infloresc cireşii, Sanda, Suflet de miner şi Eroul, scrise pentru ei de un fecund dramaturg local. Cu aceste piese amatorii prezintă spectacole în toate localităţile Văii Jiului şi în judeţul Hunedoara, iar cu piesa Slugi şi stăpân intreprind chiar un turneu în mai multe oraşe transilvănene: Teiuş, Alba-Iulia, Uioara, Turda, Aiud şi Cluj, "obţinând peste tot frumoase aplauze la scenă deschisă", cum scrie susţinut Avântul din 16 septembrie 1945. Printre tinerii care au dat viaţă

23


personajelor din piesele amintite, cităm pe Linta Lazăr, Sechter Rudolf, Stia Radu, Ion Cristea, Ion Cricovan, Rusalin Bălşan, 1. Hirean, Francisc Grădină şi alţii.

O instituţie menită să spnJme mişcarea artistică din V alea Jiului este Şcoala populară de artă şi cultură înfiinţată în 1945 la Petroşani, cu opt secţii, două fiind de artă dramatică. "Această şcoală este baza unui teatru muncitoresc permanent (n.n.) ce se va înfiinţa fn curdnd la Petroşani, scrie ziarul Zori noi (10 aprilie 1945), din care mai aflăm că, pentru a încuraja elementele talentate, Comitetul cultural al Sindicatelor Unite va înfiinţa un 1 <0 ·IV\M concurs pentru cea mai bună ptesă s.. ",. , , • • originală, cu subtect din viaţa frămdntată a muncitorilor mineri" După cum se observă, şcoala se înfiinţează chiar cu o lună înainte de terminarea războiului, ca şi cum timpul n-ar mai fi avut răbdare cu cultura. Într-o parte se paria pe viaţă, într-alta pe politic. Valea Jiului este asaltată şi de turneele unor trupe profesioniste din Capitală. Nu se putea altfel. Ziarele înserează anunţuri cu spectacole în distribuţia cărora figurau actori de frunte ai scenei româneşti: Grigore VasiliuBirlic, Al. Finţi, Beate Fredanov, George Mărutză, Nae Roman, G. Trestian, V. Brezeanu etc. Mai consemnăm şi un spectacol de revistă, Petroşani Melody, de D. Stănescu în interpretarea unui ansamblu de amatori (septembrie 1945), turneul Teatrului Muncitoresc din Arad-Hunedoara (cu sediul în Arad) cu piesa Steaua fără nume (aprilie 1946) şi al Teatrului Armatei cu opereta Cântec de dragoste (septembrie 1946).

Reluând ideea înfiinţării unui teatru muncitoresc permanent în V alea Jiului, idee exprimată după cum

24


am văzut încă din 1945, Comisia culturald a Sindicatelor Unite din Petroşani face, la începutul anului 1946, primii paşi în această direcţie, pornind la depistarea elementelor talentate din rândul f!JD.atorilor locali. In ziarul Zori noi din 25 decembrie 1946 se publică Prospectul care cuprinde denumirea: Teatrul Poporului, regionala Valea Jiului, sub auspiciile Ministerului Artelor� scopul de educare a maselor populare şi ridicarea nivelului cultural şi condiţiile de angajare a personalului. Redăm în subsolul paginii atât prospectul cât şi un model de contract pentru a putea fi citite şi regândite, după trecerea timpului, asupra felului insidios şi materialiceşte atractiv de intervenţe in nuce a politicului asupra teatrului 1

1 COMITETUL DE ORGANIZARE AL TEATRULUI POPORULUI REGIONALA VALEAnULUI

PROSPECT Urmând a lua fiinJA Teatrul Poporului, regionala Valea Jiului, sub auspiciile Ministerului

Artelor, cu scopul de educare a maselor populare şi ridicarea nivelului cultural. Comitetul de organizare angajează elemente talentate pentru a activa în cadrul acestui teatru, care va avea sediul la Petroşani. Conditiunile de angajare sunt :

1) Actorii angajati vor fi scoşi din productie şi vor primi salariul pe care îl au în întreprinderea unde lucreazA, beneficiind de toate avantajele celor din productie (numerar şi în natură) plus de aceasta li se va da o primă de activitate artistică, asigurându-li-se conditiuni de trai satisfkătoare.

2) Se va înlesni de către Comitetul Teatrului întretinerea, la preţ cât mai avantajos posibil pentru fiecare angajat.

3) pe tot timpul activitAtii în cadrul teatrului, angajatii vor fi considerati în concediu de către intreprinderea respectivă, putând si-şi reia serviciul în orice moment, fără a li se prejudicia cu ceva drepturile care li se cuvin .

4) Obligatiile angajatilor se vor stabili printr-un regulament care se va întocmi de comun acord cu toti angajatii. având ca bază regulamentul sindicatului Artiştilor dramatici.

5) Angajarea se va face pe bază de contract legal, care va fi semnat la începerea activităţii de ambele pArti.

6) Dupll un timp de activitate în cadrul teatrului, printr-un examen depus la sindicatul Artiştilor, vor putea deveni actori profesionifli şi vor avea posibilitatea de a se consacra teatrului, pregitindu-şi astfel o carieră compatibilă cu talentul şi inclinatiile fiecllruia, asigurându-li-se tot sprijinul moral şi material din partea Comitetului de direcţie pentru formarea acestei cariere.

7) Stagiunea va avea o durată de 9 luni în judet, iar restul timpului se va folosi pentru turnee în ţară şi striinAtate.

Comitetul de organizare

COMISIA CULTURALA A SINDICATELOR UNITE PETROŞANI CONTRACT

Încheiat între D .. . .. . . . . . . . . . . . . . .. . . . . domiciliat în Petroşani Str .. ... .... .... ..... nr ... .... . ... şi intre Comisia CulturalA LocalA a Sindicatelor Unite din Petroşani.

Primul mă angajez ca actor al Teatrului Muncitoresc din Petroşani, obligându-rnA prin prezentul contract individual să muncesc serios sub conducerea Comisiei Culturale pentru

25


În ianuarie 194 7 ansamblul este pe deplin constituit, fiind format din amatori locali şi actori profesionişti, veniţi din diferite oraşe ale ţării, în el activând două secţii: română şi maghiară. Cuprinde 40 de membri, iar conducerea este încredinţată, dupd uzanţele politice, lui Dumitru Stănescu de la resortul de artă şi cultură al Regionalei Valea Jiului a PCR, ajutat de un comitet format din 1. Piso, gr. Morar, C. Grigoraş, preşedintele Comisiei Locale a Sindicatelor din Valea Jiului, Gh. Ghendel, secretar regional sindical, Beniamin Varga, din Biroul

ridicarea nivelului cultural al poporului, luând parte la toate repetitiile fixate, cât şi la toate spectacolele ce se vor juca şi unde mi se va cere concursul.

MI angajez in acelaşi timp să fiu disciplinat, să ascult şi să execut dispoziţiunile date de responsabilul teatral şi de instructorii Comisiei Culturale.

Având in vedere că resortul teatral al Comisiei Culturale Locale a luat fiinlă de foarte putinA 'I.Teme şi nu are fonduri pentru o salarizare fixă lunară ;

Având in vedere el scopul Comisiei Culturale este de a ridica nivelul cultural al poporului şi nu un scop financiar pentru realizare de câştiguri ;

Având in vedere el este absolut necesar ca Teatrul Muncitoresc din Petroşani care a luat fiinlă si prospere şi să ajungă a fi un teatru model, mi oblig a executa intocmai toate punctele prevăzute in prezentul contract individual.

Secundul, pentru munca depusi de actorul. ............... imi iau obligaţia ca din incasArile realizate la spectacolele ce se vor juca cu concursul actorului. .............. să plătesc acestuia o sumă realizată dintr-un procent de 40o/o din totalul încasărilor minus !Oo/o drepturile de autor (când este cazul), So/o procente pentru agentia teatrală, taxa pompierilor şi taxa pentru curăţirea sălii (pentru localitatea Petroşani), iar SOo/o pentru alte localităp din V alea Jiului unde se va pleca in turneu. Aceste procente de 40o/o respectiv 50% se vor împărţi tuturor actorilor care joacă in piesa dupA care s-a realizat câştigul şi anume sunt două categorii de salarizare 1. Pentru actorii eminenti şi cu roluri principale şi 2 Pentru actorii care au roluri secundare.

Deci suma totală a celor 40% (50%) se va împărţi in două parţi pentru cele două categorii de salarizare şi din fiecare parte se va da suma respectivă actorilor, cip au jucat in piesă şi au participat la repetiţii. Plata se va face lunar la sfârşitul fiecărei luni de activitate.

Cu acest sistem, tinind seamă că se pot programa in decursul unei luni 4-5 spectacole in localitătile din V alea Jiului, un actor poate realiza un câştig destul de frumos in raport cu munca depusă şi cu scumpetea.

Având in vedere că actorul va fi salarizat deci pentru munca sa, Comisia Culturală, prin prezentul contract individual, nu-şi mai ia obligatia intretinerii in timpul turneului, toate cheltuielile cu mincarea şi cu băutura căzând in sarcina actorului, Comisia Culturală plătind actorului numai cheltuielile de transport (bilete de tren -autobuz sau tramvai dacă va fi cazul) şi va organiza in vară o excursie la care vor participa toţi actorii, cheltuiala căzând in sarcina Comisiei Culturale.

Tot pentru activitatea lor actorii vor putea beneficia in rota\ie de gratuită\i la cinematograful local, iar instructorii la teatru.

Acest contract este valabil până când actorul va da tol concursul său sec\iei teatrale. Din moment ce actorul nu respectă clauzele prezentului contract, acesta se reziliază, iar actorul nu mai

f:�:i��c�f:� -��-��.'� .. s.��-�� a sindicatelor Unite Petroşani.

COI\USIA CULTURALA LOCALA A SINDICATELOR UNITE PETROŞANI Responsabil Teatral: Actor

26


Regionalei Valea Jiului a PCR, Gh. Racoţi, responsabilul secţiei române şi E. Sziics, responsabilul secţiei maghiare. Membrii de onoare au fost: Mihai Mujic, Iosif Cotoţ, ing. N. Gaicu, ing. V Brio, J!ugen Husti, dr. C. Lăpădatu, Mihai Badea, ing. E. Florescu, Vasile Taloescu, N. Nicoriciu, L. Austerlitz, ing. I. Chirca, Gh. Chirca, L. Grtinberger. Instituţia primeşte numele de Teatrul muncitoresc Valea Jiului, având sediul permanent la Petroşani în localul Casinoului muncitoresc.

Prima stagiune se inaugurează la 9 februarie 194 7 cu piesa Omul fără zimbet de Al. Komeiciuk. Direcţia de scenă aparţine lui Dem Stănescu, iar decorurile lui I. Stoenescu. S-au remarcat Dorina Iotta, Dem Stănescu, G. Racoţi şi V. Constantinescu. Două zile mai târziu, secţia maghiară şi-a început activitatea cu piesa Csakk egy kislany (Numai o fetiţă), în regia lui E. Sziics.

Următoarele premiere sunt Fiul rătăcit, de Amold şi Bach, prezentată la 12 februarie (reluată trei zile mai târziu, la

"dorinţa

generală''), Fata şefului de gară, de Dem. Stănescu, şi Am scăpat de soacră-mea, comedie bufă în trei acte localizată de P. Gusty, în direcţia de scenă a lui G. Racoţi, jucată la 13 aprilie 1947. Şi iarăşi Avântul:

"Ca niciodata sala a fost arhiplină, dovedind ca Teatrul muncitoresc ., Valea Jiului " prezinta spectacole de înaltă ,tinută artistică"

La 29 aprilie s-a jucat comedia muzicală Ţulucă (Un erou) de Kiriţescu, iar la 22 mai, Doina de la Criş, comedie muzicală localizată de D. Tibor, ambele sub direcţia de scenă a lui Bob Aba Grimb. În seara zilei de 5 iunie, actorii Teatrului muncitoresc "Valea Jiului" prezintă premiera comediei bufe Unchiul din provincie, localizată de Vintilă Rădulescu, în regia lui G. Racoţi. Câteva zile mai târziu, la I l iunie, vede lumina rampei comedia lui Dario Nicodemi Scampolo, iar la 16 iulie, Patima roşie, în direcţia de scenă a lui Dem. Stănescu.

Stagiunea 1947-1948 se deschide într-un cadru festiv, cu Năpasta de 1. L. Caragiale, la I l septembrie 1947. Urmează Nunta pe datorie de C. Colonaş, prezentată la 15 septembrie, 24 septembrie şi 15 decembrie 1947 Direcţia de scenă aparţine lui Vladimir Hâncu. Ultimul spectacol despre care aflăm date în presă este Valsul primăverii, operetă în trei acte de E. Anday, tradusă şi localizată de Dem. Stănescu Gucată începând cu 13 octombrie). Printre cei evidenţiaţi de presă se află şi Tola Lucaciu, cea care va deveni soprana absolută Teodora Lucaciu.

Se pare că spre sfârşitul anului 1947 lucrurile nu se desf'aşoară după aşteptări la Teatrul muncitoresc Valea Jiului, dovadă câteva propo7iţii din Zori noi: "Când scriem aceste rânduri aflăm . . că şi conducerea

27


teatrului a hotărdt să rupă cu şovăiala", că teatrul ,,urmează să fie reorganizat şi încadrat în sfera preocupărilor reale . . . menite a contribui la ridicarea nivelului artistic şi cultural al maselor" Şi prin urmare, trebuie ceva să se schimbe, să se reorganizeze, să treacă sub o conducere centrală, ca de pildă cea a Teatrului Poporului.

b) TEATRUL POPORULUI, REGIONALA PETROŞANI Ce este Teatrul Poporului din care derivă cel de la Petroşani? S-a

înfiinţat in 1945 in Bucureşti sub egida Ministerului Artelor, având colaborarea Confederaţiei Generale a Muncii. După 1 946 dă naştere la Regionale in mai multe oraşe din ţară, laşi, Timişoara, Braşov, Cluj. Iar prin Decizia nr. 2555 din 23 iunie 1948 a Ministerului Artelor şi Informaţiilor ia fiinţă şi Teatrul Poporului, Regionala Valea Jiului.

Conducerea este centrală: Consiliul de îndrumare al tuturor trupelor regionale ale Teatrului Poporului este format din: Aurel Ion Maican - preşedinte; Gabriel Negry - director artistic; Sandu Eliad -reprezentant C.G.M., Ana Barcan - reprezentantul Uniunii Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti; M. Davidoglu - reprezentantul Soc. Autorilor Dramatici Români; Ion Biberi - Directorul Literelor din Ministerul Artelor; Ion Tudor - directorul Contabilităţii din Ministerul Artelor; şi Justin Petrică - director administrativ. Scopul Teatrului Poporului este, după cum se spune într-un Program (Stagiunea 1947-48), de a participa "la lupta de redresare culturală a ţării" Spre detaliere, redăm propria-i caracterizare.

Teatrul Poporului Teatrul Poporului a participat la lupta de redresare culturală a

ţării, din regimul de instaurare largă democratică a Guvernului Dr. Petru Groza, ludnd fiin,tă în anul 1945, cu sediul central în Bucureşti şi sub egida Ministerului Artelor, avdnd colaborarea Confederaţiei Generale a Muncii.

Cutreierdnd uzinele, întreprinderile, la oraşe şi sate, devine exponentul năzuinţelor de lumină ale poporului.

Echipe noi se înfiinţează după 1946 la laşi, Timişoara, Braşov şi Cluj (unde activează şi o echipă maghiară), cu o extindere regională, organizdnd timp de 2 ani, 1500 spectacole în uzine, tdrguri şi sate, vizionate de 45.000 spectatori.

Fabricile îmbrăţişează ideea de culturalizare a Teatrului Poporului, preţuind pe actori, participdnd şi încadrdnd cu fanfare, lozinci şi cântece spectacolele, ca o manifestare de mase.

28


Muncitorii aşteaptă la terminarea spectacolului pentru a discuta piesa, personagiile şi jocul actorilor.

În repertoriul său Teatrul Poporului a inscris autpri de seamă ai literaturii progresiste şi clasice.

După apariţia legii Teatre lor, Teatrul Poporului a fost integrat fntre teatrele de Stat, iar activitatea programului său devine un factor principal in rostul de cultură al poporului.

Desfăşurarea artistică, tehnică şi administrativă a acestor echipe este trasată de o centrare a echipelor sub conducerea unui Consiliu de Îndrumare şi realizată de un Comitet de Direcţie al fiecărei echipe.

Activitatea imbunătă,tită fn fiecare zi contribuie la prestigiul şi scopul Teatrului Poporului, pe teren şi la starea morală a colectivului.

În ceea ce priveşte activitatea echipei Teatrului Poporului din Bucureşti, ea se va manifesta atdt in fabricile din Capitală şi tumeele din provincie, cdt şi in sala "l C.FRIMU" din str. Uranus 6, pusă la dispoziţie de Con federaţia Generală a Muncii, 4 zile pe săptămână.

Cu experienţa insuşită in timpul celor 2 ani, Teatrul Poporului din Bucureşti va căuta să corespundă unei scene stabile şi să rezolve noi cercetări şi orientări esenţiale, lărgind noi cadre şi colective tehnice şi artistice, apeldnd la contribuţia creatorilor de teatru.

În ceea ce priveşte alegerea repertoriului se vor prezenta piese de nivelul culturii progresiste, urmdnd ca după comedia A VARUL, să fie reprezentată piesa socialistă DUŞMANII de Maxim Gorki.

Inaugurând această etapă de definire în munca sa, Teatrul Poporului tinde a deveni o disciplină de creaţie, urmând în con,tinut dezideratul său de a fi o grupare de noi forţe organizate şi puse fn slujba poporului.

COMITETUL DE DIRECŢIE

Din Teatrul Poporului - Regionala Bucureşti, în urma acestei decizii, se desprinde Teatrul Poporului - Regionala Petroşani, din fiecare compartiment urmând să vină angaja� la Petroşani. Din Comitetul de Direcţie - Franz Auerbach; din Personalul artistic, din 31 de actori vin 14: Elena Antonescu, Petru Asan, Ilie Cemea, Ricardo Colberti, Dan Deşliu, Maria Iordache, Nicolae Matei, Sabina Muşatescu, Ana Negreanu, N. Neamţu-Ottonel, Lică Rădulescu, Sandu Sticlaru, Lilly Urseanu, Toni Zaharian; din 3 regizori vin 2: Ion Mărgăritescu şi Jean Voinescu; din Administrativ - Tine! Atanasiu. Acestora li se adaugă, din diverse motive, artişti din alte trupe şi teatre particulare din Bucureşti, este suficient de amintit, regizorul Val Mugur.

29


La 28 august 1948 sosesc "artiştii" la Petroşani şi încep lucrul la O scrisoare pierdută, de I.L.Caragiale, pentru deschiderea primei stagiuni a teatrului nou înfiinţat. Sediul permanent este Casinoul muncitoresc din

·

,.��P--------�----��----------��--·

În privinţa atmosferei, ziarele vorbesc pe ton: V Mureşan in Zori noi (1 oct.) : .�ala de spectacol a Casinoului muncitoresc din Petroşani, împreună cu o parte din incăperile anexe, puse la dispoziţia Teatrului Poporului, au devenit un adevărat şantier de muncă. Noul personal al Teatrului înfiinţat în acest an de Ministerul Artelor, la cererea Partidului Muncitoresc Român, munceşte de zor la pregătirile necesare deschiderii stagiunii teatrale.

În biroul teatrului, personalul artistic, cu rolurile în faţă, face ultimele repetiţii ale piesei O scrisoare pierdută cu care Consiliul de îndrumare al acestor teatre a fiXIlt deschiderea stagiunii la 8 octombrie (s.n) . . . Regizorul Val Mugur verifică atent jocul fiecărui personaj al piesei . . . In altă parte, un alt grup de actori repetă piesa bulgară Alarma ce figurează de asemeni în repertoriu/ teatrului. "

Colectivul de conducere este format din: Fr. Auerbach - director; Teodor Dombora - contabil şef, Raul Negru - pictor scenograf, dar se observă şi din articolul citat - există la nivel superior şi central Consiliul de îndrumare.

30


Privind scopul - se spune în acelaşi ziar - teatrul trebuie "să sus,tină o intensă muncă de cultura/izare a maselor prin spectacole de inalt nivel artistic şi educativ. Fiind unica instituţie profesionistă de acest fel din judeţ, primeşte sarcina de a acoperi o arie vastă întreprinzdnd turnee in toate localităţile judeţului Hunedoara şi chiar în judeţele învecinate. De asemenea, colectivul artistic are datoria să ajute echipele artistice sindicale fn activitatea lor, să organizeze conferinţe cu caracter cultural şi educativ, iar în acest scop se preconiza şi înfiinţarea unei biblioteci ale cărei volume şi reviste vor sta la dispoziţia actorilor şi publicului. "

c) TEATRUL DE STAT "V ALEA nULUI" PETROŞANI Un an mai târziu, în 1949, institu�a îşi

schimbă numele în Teatrul de Stat

"Valea Jiului" Petroşani. Sub această

titulatură îşi desîaşoară activitatea 42 de ant

d) TEATRUL DRAMA TIC "ION D. SÎRBU" PETROŞANI

La 26 iunie 1991 , Ministerul Culturii, acceptă memoriul cu propunerea ca teatrul să-şi schimbe titulatura din Teatrul de stat "Valea Jiului" Petroşani in Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu" Petroşani, cinstind astfel memoria unui reprezentativ scriitor român, Ion D. Sirbu, născut aici, în Petrila - Valea Jiului, care a trecut prin

3 1


închisorile roşii şi a cărui operă mărturiseşte moral şi estetic despre destinul poporului român din a doua jumătate a secolului al XX-lea2.

Situarea geografică şi istoria edificiului

Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu" este aşezat în zona centrală a oraşului Petroşani, str. Mihai Viteazul, nr. 2, având lateral un parc şi în

2 Ion D. Sîrbu s-a nilscut la 28 iunie 1919, in Petrila, ca fiu al minerului Ioan Sirbu şi al Ecaterinei (Glaser) Sirbu. Face studiile liceale la Petroşani; Facultatea de litere şi filosofie de la Cluj (mutat! vremelnic la Sibiu), in 1945; Seminarul Pedagogic Universitar de la Cluj in 1948; îşi dl doctoratul cu teza Funcţia eplstemologid a metaforei ( 1947) şi intre anii 1946-1950 este asistent, apoi conferenţiar la Universitatea din Cluj. Odată cu instaurarea regimului comWlist, este inlAturat din invllimintul superior. între anii 1950-1955 este profesor pentru învălimintul mediu. în 1955, reuşeşte si ajungi redactor la Revista de pedagogie; după şase luni se muti la revista TINIII'Ul. în urma unei conjuraţii roşu-albastre, la 16 septembrie 1957 este arestat sub pretext "omisirme de denrmţ". Până spre srarşitul anului 1963 trece prin nopţile recluziunii. Între 1963- 1973 a fost vagonetar la mina Petrila, Je/ de producţie la Teotrul din PetroJani şi apoi secretar literar la Teatrul Naţional din Craiova. Locuieşte in Craiova, bine supravegheat (citiva ani inci fără drept de semnătură), până la 17 septembrie 1 989, când, in urma unui necruţitor cancer, se stinge din viaţă.

DebuteazA publicistic în Rtbcruci, in 1941 , cu articolul La răscmci; literar in Curţile dorului, cu nuvela Dumlneci; editorial in 1956 cu volumul de proză Concert (Ed. Tineretului); în 1957 cu scenariul cinematografic Corigenta domnului profesor (distins cu premiul Cinematografiei). Abia in 1973, reuşeşte să revinll in viata literarA cu romanul De ce plânge, mama? (Ed. "Scrisul Românesc", Craiova) şi Povestiri petrllene (Ed. "Junimea", laşi), apoi cu ŞoaJ"ec:ele B şi alte povesti1i (Ed. "Cartea Românească", 1983) şi în 1 988, cu romanul Dansul Ursului (Ed. "Cartea Românească").

Debutează dramaturgie cu A1-ca Bunei Sperante in 1970, pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ. Din 1967 şi până în 17 septembrie 1989, a scris 17 piese de teatru: Arca Bunei Speranţe, Iarna Lupulul Cenllflu, La o piatl"l de hotar, Frunze care ani, Covor oltenesc, Simion cel Drept, A doua fatl a medaliei, Amurpl acela violet, Rapsodie transilvanl, Catrafusele, Leeenda naiulul, Slneurttatea mleriei, toamna, Sâmblta amll:hiloJ·, Bietii comedianfl, Dada 1301, Plautus fi fanfaronll şi Pral:lll albastru. Unele au fost strânse in volumele: TeatJ-u (1976), A1-ca Bunei Sperante (1982) şi Bieţii comedlanfl ( 1985).

Postum i-au apărut Jurnalul unul jw-nall.st firi jurnal, voi. 1, II (Ed. "Scrisul Românesc",l 99 1,1993), romanul testamentar Adio, Europa!, voi. 1, II (Ed. ''Cartea Româneasc!l",l992, 1993), Lupul şi Catedrala (Ed. "Casa Şcoalelor'', 1995, Bucureşti); din corespondentA. Traversarea cortinei (Ed. De Vest, 1 993), Cu sulletul la creier şi Printr-un tunel (Ed. Fundatiei Culturale "Ion D. Sirbu", 1 996, 1999); din publicistică, Atlet al mizeriei, ObUeatfa morali, între Scylia 'i Carybda, Ris-cu-plânsul nostru valah, intre timp, murlsem, Un deget pe o rani (Ed. "Ion D. Sirbu", 1994, 1 995, 1996, 1999, 2003, 2005); altele, probabil, şi teza de doctorat aşteaptă.

Premii : in 1 982, Premiul Uniunii Scriitonlor pentru volumul A1-ca Bunei Speranţe; în 1983, Premiul Uniunii Sc1"iitorilor pentru Şoarecele B fi alte povestiri; tot in 1983, Premiul

Academiei pentru volumul Arca Bunei Speranfe; in 1 985, Premiul Asociaţiei scriitorilor din Craiova pentru volumul de teatru BiefU Comedianfl; in 1988, Premiul Revistei "Ramuri " pentru intreaga creaţie; post mortem, Premiul special pentru "Destine excepţionale ale culturii româneşti " acordat de Uniunea Scriitorilor, pe 1993.

32


faţă trei biserici: ortodoxă, romano-catolică şi evanghelică şi edificiul ce găzduieşte Compania Naţională a Huilei. Municipiul Petroşani şi implicit oraşele din Valea Jiului (Petrila şi Lonea, Livezeni şi Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Câmpul lui Neag, situate pe Jiul de Est şi Jiul de Vest) se află împrejmuite de Munţii Parângului, Vâlcanului, Retezatului şi Şureanului. Este o depresiune deschisă la nord spre sanctuarele dacice şi romane, iar spre sud, prin defileul Jiului, către capodopera Ansamblul monumental de la Târgu Jiu (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului), de Brâncuşi. Valea Jiului a reprezentat şi reprezintă cel mai important Bazin Carbonifer al ţării. Este, deocamdată, o zonă monoindustrială, dar cu mari deschideri spre turism, cu o populaţie în care mai reverberează un mediu multilingvistic, multiconfesional şi multicultural. Numărul acesteia tinde spre 1 50.000 de locuitori.

Între anii 1 948- 1983, instituţia funcţionează în clădirea fostă Casinoul muncitoresc din Petroşani, str. Griviţa roşie, nr. 6, având o sală de 400 de locuri, scenă, foaier şi cele necesare unei instituţii de spectacole. Din 3 1 mai 1983, trece în clădirea centrală, fostă Casinoul

funcţionarilor şi apoi Casa de oaspeţi "Gheorghe Apostol", str. Mihai Viteazul, nr. 2. Acestei clădiri (din 1905) i s-a adăugat (construindu-se în 198 1 -1983) o parte nouă formată dintr-o sală cu 374 de locuri, scenă cu instalaţia tehnică aferentă, un foaier etajat, având împreună cu partea veche o suprafaţă de 2. 1 12 1 ,5 mp, scările şi imprejmuirile, 1 . 026,5 mp, adică o suprafaţă construită de 3 . 148 mp şi o curte de 636,5 mp. Imobilul se află intabulat în C.F. 3 1 123 Petroşani, nr. top. 33 1 33/1 . Arhitectura intregului edificiu se poate considera clasic-modernă.

� · i '

Casinoul muncitoresc

33


Se cuvine trecută în revistă istoria acestui edificiu, fiindcă este ştiut faptul că edificiul determină o concepţie a societăţii şi epocii despre funcţia şi rolul teatrului şi, implicit, a teatrului despre societatea respectivă. (George Banu, preşedintele Asociaţiei internaţionale a criticilor de teatru a scris o fascinantă carte, Roşu şi negru, despre aceste raporturi. Iar dacă este să mergem mai înapoi, dramaturgul şi regizorul Victor Ion Popa ne-a lăsat un Mic îndreptar de teatru, apărut postum, Ed. Meridiane, 1969, de fapt un adevărat op de arhitectură a edificiului de teatru.) Viaţa socio-culturală în Valea Jiului este determinată de aurul negru. Odată cu începerea exploatării acestuia, a cărbunelui, după 1866, în toate localităţile de aici se constată o explozie socio-demografică şi urbanistică. Spre deosebire de alte zone, în locul unde se exploatează cărbunele se instituie colonii etnice, minerii păstrând trăsăturile specifice comunităţilor de unde au venit, dar strângându-le şi topindu-le într-un univers mitic şi cultural propriu lumii minereşti. O colonie este o lume. Un mediu multi-lingvistic şi divers religios, suprapus peste cel local, românesc, solicită o dezvoltare multiurbanistică. Aşa se explică faptul că dezvoltarea urbanistică înfloreşte pe două căi: una proprie, minerească, şi alta administrativă. Fireşte, pe deasupra se simte şi spiritul timpului şi al locului. În preajma anului 1898, administraţia Comitatului Hunedoara şi-a ridicat edificiile sale, impunătoare la Deva. În Petroşani, la trecerea în veacul următor, începe construcţia Primăriei. Societatea Anonimă de Mine şi Cărbune "Salg6tmjan", pe lângă construcţiile proprii, de exploatare minieră şi de locuire umană, înalţă clădiri cu destinaţie socio-culturală, religioasă şi pentru sănătate, care să-i asigure prestigiu. Se pare că efortul acesteia în Valea Jiului depăşeşte cu mult pe cel al administraţiei.

La începutul secolului al XX-lea, Petroşaniul era format din Colonia de Sus (Felso gyarmat) şi Colonia de Jos (0/so gyarmat), despărţite de calea ferată şi gară. Colonia de Sus se strângea în jurul Străzii Principale (Fo utca) şi Străzii Bisericii (Templom utca), numită astfel ftindcă aici se aflau, ridicate cu sprijinul Societăţii "Salg6tmjan", Biserica romanocatolică (1887), Biserica evanghelică a luteranilor ( 1892), cu casele lor parohiale şi clădirea călugăriţelor franciscane cu şcoală primară pentru fete (1893).

În 1904, la intersecţia celor două străzi era spaţiu vacant şi începea un şir de case de colonie. Aici, Societatea Anonimă de Mine şi Cărbune "Salg6tmjan" a construit, se pare într-un singur an, cea mai impunătoare clădire din Petroşani, nedepăşită până în prezent. În 1905, pe Strada

34


Bisericii (Templom utca), oarecum în faţa Bisericii evanghelice, s-a dat în folosinţă, Casa de Oaspeţi a Societăţii, cum scrie Levai Lajos ( 1 894-1974), în Petrozseny telepil/ese, fo1drajzi munka 1 Aşe�area Petroşani, lucrare geografică (Odorheiu Secuiesc, 1926), numită de fapt, Casinoul funcţionarilor superiori ai Societăţii "Salgotarjan" Petroşani (Arpad Schreiber, rev. Montanistică şi metalurgie, VI, 1927, nr. 6-7, p. 5, apud. Mircea Baron, Cărbune şi Societate în Valea Jiului, Ed. Universitas, 1998, p. 324).

T E A T R U L D E STAT VALEA �71U JUI

P E T R O Ş A N I

Clădirea construită este sub formă de "T", partea paralelă cu Strada Principală cuprinde la parter şi la nivelul superior, de o parte şi alta a coridorului boltit, spaţii de cazare cu cele adiacente pentru masă, săli de expoziţii şi bibliotecă, iar dedesubt, de-a lungul întregului spaţiu, o cramă imensă cu intrarea dinspre parc, din partea de nord, unde s-a amenajat şi un loc de agrement. Axul ''T"-ului, paralel cu Strada Bisericii, formează sala de festivităţi cu 250 de locuri şi cu o micuţă scenă, la capătul dinspre vest. Clădirea este construită din piatră şi cărămidă, acoperită cu ţiglă solzi şi tablă. Are o suprafaţă de 9 10 mp. Arhitectura este proprie celei central-europene de sfârşit şi început de secol (XIX-XX). Intrarea principală se face din Strada Bisericii, direct pe scări şi pe pasajul de forma unui arc de cerc. Portalul este apărat de o copertină din fier şi sticlă susţinută de două console de fier forjat cu înflorituri baroc. În stânga intrării şi la capătul coridorului se află câte o scară cu balustradă de fier forjat cu ornament vegetal. Aceste case ale scării sunt despărţite de coridor cu portaluri batante. Clădirea are o

35


-.M.•-WN•N• • C. PASCU ». llllliT&AIIU

)()(� � � -----1 TEATRUL 1 in �· Valea Jiului

J.4l/U. . � ......... ,,,, i

lxex PI!T��ANI • �,.,.,.,._.,,.,_ .. , ...... .

36

simetrie perfectă. Axul fonnat de sala de festivităţi împarte simetric clădirea, dându-i echilibru şi stabilitate. Privită dinspre Strada Principală, se surprind ambele părţi situate spre nord şi sud fală de ferestrele centrale (în patru canaturi), ca fiind identice: fiecare cu câte un discret balcon la etaj, flancat de ferestrele în două canaturi ale încăperilor alăturate. Privite în plan orizontal, se naşte imaginea unei cruci. Spaţiile se intersectează: balcon-casa scării cu coridorul, vizibil prin linia zidăriei. Fiecare parte are câte trei ferestre: cea centrală cu un canat mai mult. Ferestrele de jos sunt boltite, cele de deasupra dreptungbiulare. De jos şi până sus, ele sunt despărţite de câte două coloane, ce tra\-·ersează liniile orizontale, comişa şi friza, coloane generate de zidărie şi culoare, ce dau clădirii ritm şi vibraţie, siguranţă şi soliditate.

În 1907, administraţia Petroşaniului (ing. şef Andreici Ioan) a pavat cu Neichatel Company Limited, în calupuri de piatră şi macadam, strada Maleia, a asfaltat trotuarul de la Podul Maleia la Casa Grănişan şi drumul cu canalizarea aferentă dintre Podul Maleia şi gara căii ferate prin Strada


Bisericii, deci prin faţa noii clădiri ridicate. Iar în 1908, Societatea "Salg6taijân", în spaţiul vacant dintre clădire şi Strada Principală, a amenajat un parc cu pomi, împrejmuit de un gard viu _ pe lângă cel de plasă metalică aşezat pe suport de piatră. La fel, şi în spaţiul rămas între sala de festivităţi a clădirii şi Strada Bisericii. Ulterior, în parc s-a construit o pergolă, umbrar de lemn în stil italian, în care fanfara minerească (înfiinţată în 1 895) susţinea concerte duminicale.

După Marea Unire are loc o serie de evenimente, pe lângă cele politice, şi unele de ordin administrativ şi social-cultural. Comitatul Hunedoara devine judeţul Hunedoara, Petroşaniul capătă statut de plasă, iar din 4 ianuarie 1924, devine oraş. Strada Principală ia numele Regelui şi devine Ferdinand. La 14 februarie 192 1 , Societatea Anonimă de Mine şi Cărbune "Salg6taijân" se transformă în Societatea Anonimă Română Petroşani. Cazinoului i se adaugă în faţă, în locul intrării directe, balconul etajat, cu arcade în stil brâncovenesc, schimbând din înfăţişarea arhitectonică a clădirii. Se obţine astfel o integrare în stilul arhitectonic românesc, chiar fără să se observe aspectul compozit. Mai mult, dacă până acum clădirea părea închisă în sine, izolând spaţiul interior de cel exterior, acum ea se deschide spre exterior, spre oraşul cu oamenii şi clădirile sale. În cuvintele lui Valery, din tăcută începe să vorbească, să intre în dialog, altfel spus, începe să privească şi să ne privească, să ne facă să ne simţim la sine acasă, făpturi ale sale. Clădirea uşor se antropomorfizează, începe să domine oraşul şi să ne comunice un sentiment matern. Se naşte şi un contrapunct în relaţia cu cele două vecine biserici, între acest sentiment desîaşurat în imanenţă şi ţâşnirea gotică a lor în transcendent, generatoare de sentiment patern. Atunci, pe frontonul clădirii, al acestui balcon, s-a scris "SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ PETROŞANI" Şi i s-a dat o nouă valoare. Petroşaniul, datorită cărbunelui, capătă o deosebită importanţă în economia României� clădirea aceasta centrează oraşul şi devine loc de referinţă. Aici "a 'locuit ' - scrie Ioan V elica (mss) - şi viitorul rege al României, Carol al Il-lea (1893-1953), rege între 1930-1940, care a participat /a un concurs de autoturisme la Petroşani, în 7 iunie 1925, pe vechiul Stadion "Jiul", inaugurat tot de prin,tul moştenitor Carol, în august 1924." Aici se desîaşoară evenimentele social-culturale ale Văii Jiului. În faţa acestei clădiri, la 7 martie 1 926, Consiliul Local îi conferă titlul de "Cetăţean de onoare" lui Nicolae Theodorescu, directorul general al S.A.R. Petroşani, de numele căruia se leagă construcţiile de locuinţe din Petroşani şi Vulcan.

37


(Paralel acestui centru socio-cultural, în Colonia de Jos, Societatea Anonimă Română Petroşani construieşte între anii 1923-1925, Casinoul muncitoresc din Petroşani. Clădirea, în suprafaţă de 1 .250 mp., cuprinde o sală de festivităţi cu 400 de locuri, cu scenă încăpătoare, pentru reprezentaţii artistice şi teatrale, cu o mare sală pentru consumaţie, cu bufet şi bucătărie, cu spaţii de locuit pentru angajaţi şi cu o sală pentru bibliotecă. Pe scena acestui cazinou muncitoresc se vor perinda în perioada interbelică, şi după, trupe de teatru din mai toate marile oraşe ale ţării, inclusiv din Bucureşti. Aici va funcţiona, Teatrul Poporului, filiala Valea Jiului. Un an mai târziu, în 1949, titulatura oficială a instituţiei se schimbă în Teatrul de stat "Valea Jiului" Petroşani.)

După 1944, întreaga activitate socio-culturală şi nu numai se supune propagandei politice a noului regim instaurat la conducerea ţării. În 1947, clădirea pe frontonul căreia scrisese SOCIETATEA ANONIMĂ

ROMÂNĂ PETROŞANI devine Casa de Oaspeţi "Gheorghe Apostol", în cinstea omului politic Gheorghe Apostol, care s-a implicat în activitatea Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi în deschiderea la Petroşani a Şcolii de pilotaj, 1947 ("Şcoala de zbor Iară motor Gheorghe Apostol"). Strada Ferdinand îşi schimbă numele în

38


Strada Republicii, Strada Bisericii în Mihai Viteazul. În perioada Societă�i Sovieto-Română pe Acţiuni pentru exploatarea şi desfacerea cărbunelui, "Sovrom-Cărbune" ( 4 iulie 1949 - 2 1 aprilie 1954 ), edificiul devine Casă de protocol, cu caracter ''închis" Odată cu înfiinţarea Combinatului Carbonifer "Valea Jiului" (14 septembrie 1956 - 1 aprilie 1969), primeşte "noi însărcinări", terasa-restaurant trece la O.C.L.Alimentara Petroşani, căpătând un caracter "deschis" Publicul are acces "de dimineaţa până seara" De la 1 aprilie 1969, Combinatul Carbonifer "Valea Jiului" devine Centrala Cărbunelui, iar, după greva minerilor, din august 1977, se transformă în Combinatul Minier "Valea Jiului" Şi Casa de protocol preia "noi atribuţii": la 1 octombrie 1978, devine sediul Întreprinderii de administrare a căminelor şi cantinelor minereşti din Valea Jiului (IACCVJ).

Prin intervenţiile decise ale conducerii teatrului (director Nicolae Gherghe), beneficiind şi de aspectul ideologic de sprijinire a teatrului pentru mineri (primsecretar al municipiului Petru Barb şi directorul general al CMVJ, Otto -�n��. DE C��:rwA -,:utiili:· Di sur Surulescu ), se reuşeşte în :, = .=! ·· •,��:d��.u·· mai 198 1 fericita "rocadă": Teatrul de stat "Valea Jiului" trece în edificiul central, în locul IACCVJ, iar această întreprindere în locul teatrului. Fireşte, trebuie construit un spaţiu adecvat activităţii teatrale. Dar în domeniul culturii nu se fac investiţii până la fmalizarea lucrărilor la Casa Poporului. Atunci, s-a găsit solu�a ca acest "spaţiu adecvat" să se realizeze prin cheltuieli de reparaţii capitale. Şef de proiect al construcţiei a fost Nicolae Gruescu, de la I.P.H. Deva. O construcţie nouă, specifică activităţii de realizare şi prezentare de spectacole, "s-a sudat" de

TEATRUL MINERILOR vAn JIULUI

XXXV

- PI!TROŞANI 1;83 -

39


edificiul vechi: sălii de festivităti cu micuţa ei scenă i s-au dublat pereţii laterali, s-au înălţat şi i s-a îacut un plafon, realizându-se un foaier etajat, pardosit cu marmură, cu scări la ambele capete. Partea laterală a sălii de festivităţi, dinspre strada Mihai Viteazul, a devenit faţadă: cu patru perechi de stâlpi acoperiţi cu travertin, cu arcade în decupare modernă, cu trei uşi de acces şi deasupra cu o terasă-balcon, încercânduse o consonanţă arhitecturală cu coloanele şi arcadele clădirii vechi. În faţa acestora, o imensă suprafaţă de scări acoperite cu marmură, departajată pe două niveluri, scări ce se prelungesc, formând un tot cu cele ale intrării principale pe sub balconul clădirii vechi. Anumite jocuri de nivel ale lor rimează cu câteva jardiniere. În partea de nord a foaierului s-a construit sala de spectacol cu 374 de locuri, dreptunghiulară, cu scări laterale şi o lojă de 16 locuri, şi scena cu fosă şi culise. Un imens turn cuprinde mecanica scenică. Sub scenă şi în părţile laterale ale acesteia, la etaj, sunt spaţii necesare activităţii de scenă: ateliere, magazii pentru costume, mobilier şi recuzită. Cabinele pentru actori s-au amenajat în partea de nord a clădirii vechi, iar legătura cu scena se face printr-un coridor. În stânga şi-n dreapta, spre strada Horia şi parc s-au construit scări de evacuare. Clădirea are o suprafaţă de 2. 12 1 ,5 mp, scările şi împrejmuiri, 1 .026,5 mp., adică o suprafaţă construită de 3. 148 mp. Curtea, o suprafaţă de 636,5 mp. Situaţia juridică a imobilului în Cartea Funciară veche: Imobilul apare intabulat în C.F. 3 123 - Petroşani, nr. tap. 33 1 33/1 . Clildirea ca şi terenul pe care se afl4 sunt proprietatea Statului. Arhitectura întregului edificiu o putem considera clasic-modernă.

La 3 1 mai 1983, după aproape 3 ani, se inaugurează această "nouă" clădire a teatrului. Sunt invitate mai multe teatre din ţară, inclusiv Teatrul Naţional "1. L. Caragiale" din Bucureşti. Teatrul de stat "Valea Jiului" Petroşani prezintă spectacolul, cu care deschisese şi prima stagiune în 1948, O scrisoare pierdută de 1. L. Caragiale, regia artistică Ion Simionescu şi scenografia Aurel Florea. Distribuţia: Theodor Marinescu (Tipătescu), Valer Donca (Dandanache), Mircea Pânişoară (Trahanache), Mircea Zabalon (Farfuridi), Ilie Ştefan (Brânzovenescu), Mihai Clita (Caţavencu), Felix Anton Rizea (Ionescu), Alexandru Codreanu (Popescu), Florin Plaur (Pristanda), Dumitru Drăcea (Cetăţeanul turmentat) şi Florica Dinicu (Zoe ). Este de amintit că în această perioadă, când se lucra la construcţia clădirii, teatrul a pregătit o serie de spectacole în foaier şi sala de expoziţie, spectacole importante, în premieră absolută, încununate cu premii (Pluta Meduzei, de Marin

40


Sorescu şi In căutarea sensului pierdut, de Ion Băieşu, ambele în regia artistică Florin Fătulescu şi scenografia Elena Buzdugan, Ifigenia in Taurida, de Goethe, regia artistică Aureliu Manea, s�enografia Elena Buzdugan, Arca Bunei Speranţe, de Ion D. Sîrbu, regia artistică şi scenografia Bogdan Ulmu), on a pregătit manifestarea Goethe, contemporanul nostru.

•,o pu Între timp, şi mai ales imediat după 1989, clădirea se deteriorează,

îndeosebi datorită acoperişului, iar personalul artistic rămâne din ce în ce mai puţin. În 1991 , Teatrul de stat "Valea Jiului", prin intervenţia lui Dumitru Velea, care îi devine director, îşi schimbă titulatura în Teatrul

4 1


Dramatic "Ion D. Sîrbu" Petroşani, cinstind memoria celui mai reprezentativ scriitor din Valea Jiului. În cadrul manifestărilor dedicate lui Ion D. Sirbu ( 19 19-1989), din 4-6 decembrie 199 1 , se dezveleşte pe frontonul teatrului şi efigia acestuia, realizată de prietenul său, sculptorul Ladislau Schmidt. Din 1996, prin implicarea conducerii (lângă directorul amintit adăugăm şi pe cel administrativ, Vasile Chirculescu, şi pe contabilul şef, Maria Bârleanu) şi cu sprijinul Consiliului judeţean Hunedoara (preşedinte Gheorghe Barbu şi director bugete, Ioan Medruţ) clădirea intră în reparaţii capitale: se execută acoperişul cu tablă ondulată, partea nouă a clădirii, cu ţiglă şi tablă, partea veche a clădirii; se recompartimentează, făcându-se 5 spaţii de locuit pentru noul personal artistic, dotate cu mobilier, o sală studio şi o alta pentru expoziţii; se construiesc şi se repară ziduri, tencuieli, vopsitorii, tâmplărie, parchetare, lambriere, instalaţia sanitară şi electrică, cea termică (cu centrală proprie); se împrejmuieşte curtea; se reface crama şi se fac din nou, din andezit scările din faţă, şi din marmură, cele laterale, de evacuare. Lucrările durează până în 2004, f'ară a perturba activitatea artistică.

În fine, la 1 00 de ani (1905-2005), clădirea aceasta dimensionată, trecută prin succesive faze de metamorfozare funcţionale şi arhitecturale, este sărbătorită, organizându-se, in 19 noiembrie 2005, de noua conducere (director, Nicoleta Bolcă) şi Consiliul judeţean Hunedoara (preşedinte, Ioan Mircea Molot) manifestarea Viaţa şi vieţile teatrului. Se prezintă spectacolul Nora, de Henrik Ibsen, şi se oferă Diplome "Dăruire şi destin" actorilor şi regizorilor care au slujit şi slujesc acest teatru. Puţin mai târziu, in 2007, i se pun clădirii termopane şi, în 2008, in partea nordică a clădirii vechi se mansardează 5 spaţii de locuit.

Felul teatrului: teatru de repertoriu cu trupd permanentd de actori

Re1lertoriul. În orice epocă, repertoriul este deschis virtuţilor şi scrvituţilor acesteia. Odată cu apariţia conştiinţei naţionale, cu nevoia de a se configura şi defini popoarele ca naţiuni, intre primele puncte importante ale programului oricărei revoluţii privind afirmarea unei naţiuni, s-a cuprins crearea teatrelor naţionale. A se vedea programul revoluţiei noastre de la 1 848, din orice parte a ţării, mai târziu din publicaţia Dacia literard. Apariţia teatrelor naţionale s-a impletit cu conştientizarea funcţiei naţionale a drama/urgiei. Cel mai aplecat

42


asupra acestei funcţii dintre creatorii noştri, practician şi în acelaţi timp cel care a tradus importantul op privind teatrul ca artă de sine stătătoare, Arta reprezentaţiunii dramatice, al lui Rotscher, Mihai Eminescu avea să scrie încă de la început, memorabilul articoi-dare de seamă asupra teatrului, Repertoriul nostru naţional, in care surprinde necesitatea ca acesta să fie naţional şi nwral. "Repet dar, cum că studiul cel mai serios al dramaturgilor naţionali, acela numai poate să ne aducă, ca să compunem un repertoriu naţional român, care nu numai sti placti, ci sti şi folosească, ba înainte de toate să folosească. Al doilea moment in crearea teatntlui naţional, sunt actorii. Dacă repertoriul este sufletul unui tealnt, actorii sunt corpul lui, sunt materia in care se inlntpează repertoriul. "

În perioadele în care trebuie să se afirme o naţiune - şi acestea se repetă în epocile de tranziţie -teatrul ca instituţie publică devine de importanţă naţională: repertoriul său îşi asumă un caracter naţional, popular, specific. Mai mult, când se caută "aruncarea cojilor", a ceea ce reprezintă vechiul, când caracterele slăbesc în societate, imaginea lor pe scenă trebuie (ar trebui) să aibă forţă şi putere, consistenţă şi vigoare, nu numai în dramă, ci şi în comedie. Mai ales, aici.

În ceea ce ne priveşte, în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi în partea estică a lumii s-a solicitat tot mai mult teatrului ca acel caracter naţional să şi-1 preschimbe în caracter politic, teatrul să devină, cum se spunea, tribună politică. Când politicul, puterea se amestecă în artă, în speţă, în teatru - el fiind dintre toate artele cel mai expus acestei influenţe - se ajunge chiar până la cerinţe aberante: ca de pildă, comediei să i se solicite să aibă personaje

"pozitive" Dramaturgi

precum Teodor Mazilu, Ion Băieşu, Ion D. Sîrbu încearcă să motiveze prezenţa periclitatului comic, considerându-1 constitutiv fiinţei umane, asanator "viţiilor" şi eliberator al adevărului, participator la conştiinţa umană şi la primenirea societăţii. Se aduc exemple: forţa înnoitoare a râsului renascentist, ba chiar şi afirmaţia lui Marx că de trecut trebuie să te desparţi râzând. Într-un asemenea context al pledoariei libertăţii teatrului, Ion D. Sîrbu considera comicul cu toate variantele sale ca fiind "de stânga", de partea

"omului de jos" căzut sub vremi. Să amintim că

şi în alte perioade ale istoriei, când mâna puterii se strânge prea tare pe lujerul subţire al artei şi teatrului, dramaturgii şi realizatorii spectacolelor au reacţionat, după putinţă, cu modestele lor mijloace. Moliere, în Prefaţa la Tartuffe scria întru motivarea prezenţei comediei: ,�ă privim ce este comedia în sine pentru a vedea dacă

43


trebuie să fie osândită. S-ar recunoaşte astfel fără îndoială că, nefiind altceva decât un poem ingenios care, prin învăţături plăcute, îndreaptă defectele oamenilor, ea nu ar putea fi criticată fără să se facd o nedreptate. Şi de am vrea să ascultdm in privinţa asta şi mărturia antichităţii, ea ne-ar spune că filosofii ei cei mai renumiţi au adus prinos de laude comediei - ei, care predicau o înţelepciune aşa de severă şi care cenzurau viţiile secolului lor." Ori să ne gândim la epoca acelui Sturm und Drang, la acel Aujklarung, iluminism specific, la nemţi, unde teoreticianul Fr. Schiller, în Scena considerată ca institu(ie morală, lumina dimensiunea morală a teatrului:

"Teatrul, mai mult ca

orice altă instituţie publicd este o şcoală de înţelepciune practică, un îndreptar pentru viaţa civilă, o cheie sigurd pentru cele mai tainice cdi ale sufletului omenesc. Dacd nu distruge viciile, dacă nu le micşorează numărul, cel puţin ne face să le cunoaştem." Pentru Gogol o comedie era totdeauna ,.plină de adevăr şi mânie", iar din ea, eroul pozitiv este ,.J'âsuf' Revizorul său poartă semnificativul motto: ,./Vu te supăra pe oglindă dacă eşti pocit" Şi de câte ori oamenii puterii nu s-au supărat pe oglindă, lacând-o cioburi şi aruncând-o la gunoi !

În perioada de după cel de-al doilea război mondial, când se petrece un atentat asupra sufletului unei naţiuni, ce mai poate să facă o instituţie publică, nou înfiinţată şi cu sarcini precise? Trebuie să "accepte", Iară nici un criteriu de. judecată, "valorile" de import, care au drept scop să-ţi schimonosească faţa. Aşa s-a întâmplat şi cu Teatrul din Petroşani în anii 1948-1964, când, Iară nici un discemământ, decât cel străin, o avalanşă de piese sovietice au năpădit scenele româneşti. Rareori a putut ajunge în lumina rampei o capodoperă din dramaturgia română, sau din cea universală şi, în cazul acesta, din spaţiul cel estic, cu preponderenţă sovietic. Ceea ce solicitase Eminescu, sau dramaturgii în perioada interbelică, cuprinderea, pe lângă caracterul naţional şi moral, a unei maxime valori artistice în dramă, părea o searbădă amintire. Se răsfăţa ilustrativismul cu "tipurile" sale, activismul politic cu

"cerinţa

necesităţii obiectiv politice", cum se scria în presă şi zicea un secretar de partid. Practicienii teatrului, actorii, regizorii, scenografii au îndurat cel mai mult această presiune ilustrativist-ideologică şi politică în acel zis ,,realism socialist" O parte dintre dramaturgi şi dramele lor s-au putut retrage, să aştepte, dar cei "de pe scenă" nu aveau cum s-o facă, ei vorbeau în prezent şi vorbele lor aveau tonul zilei. Privind fişele lor de creaţie din această perioadă, aproape de două decenii, şi după un "dezgheţ" de câţiva ani, un alt deceniu de accentuat şi prost naţionalism,

44


te cuprinde un sentiment de milă şi compasiune. Prin nimic, aproape, nu se mai poate recupera ceva din destinele lor. Conştientizând criza creaţiei lor, ,,realist socialiste", după anul 1964, creatoŢii de spectacole au încercat o primenire a artei spectaculare şi au reuşit începând cu domeniul viziunii regizoral-scenografice. Revoluţia în regia românească a avut un reazem în scenografie, a spus cândva Liviu Ciulei. Libertatea asumată a regiei a mers până acolo încât au apărut teorii peste teorii privind "primatele" în teatru: adică o "competiţie" între termenii triunghiului: dramaturg-regizor-actor. Se recupera, fireşte, pe întinse laturi cu părţi benefice, o problematică din occidentul interbelic. A fost de bun augur. În scurt timp au apărut cei mai importanţi regizori ai noştri, de la Liviu Ciulei, Pintilie, Penciulescu, la Aureliu Manea, sau Cătălina Buzoianu, Florin Fătulescu. La fel şi în scenografie. Dintr-o dată şi dramaturgia română de bună calitate şi-a găsit loc pe scenă. În locul trâmbiţaşilor au apărut adevăraţii dramaturgi, chiar o impresionantă pleiadă: Horia Lovinescu, Marin Sorescu, Dumitru Radu Popescu, Ion D. Sîrbu, Ion Băieşu, Teodor Mazilu, Romulus Guga ş .a. Operele lor au constituit puncte de reper în festivalurile naţionale de teatru. Teatrul din Petroşani, în această explozie de manifestare artistică a lumii teatrale, s-a situat chiar în faţă. Aici, datorită secretarului literar Dumitru Velea şi directorului Nicolae Gherghe s-a născut în anii 1980 ideea de a trece la integrarea cât mai rapidă a Teatrului din V alea Jiului în dialogul teatral contemporan printr-o presiune exercitată de repertoriu. Recuperările şi debuturile, premiera absolută şi pe ţară, devin determinante ale programului repertorial de lungă durată. Aici au văzut lumina rampei în premieră absolută Pluta Meduzei şi Paracliserul, de Marin Sorescu (la Petroşani şi nu la Geneva, a zis critica de specialitate), În căutarea sensului pierdut, de 1. Băieşu, Arca Bunei Speranţe, de 1. D. Sîrbu, Ifigenia în Taurida, de Goethe. Aici s-au organizat Seminarul de teatru şi dramaturgie "Marin Sorescu", manifestările "Goethe, contemporanul nostru", aici au lucrat regizorii: FI. Fătulescu, Mihai Lungeanu, Aureliu Manea; o pleiadă de tineri actori, acum vârfuri ale scenei româneşti.

După 1983, a început refluxul, operele importante au fost trecute pe loc secund, chiar nemaiputând avea acces pe scenă. O bună parte din regizori, scenografi, uneori şi actori, au trebuit să plece în occident. Criza teatrului supus presiunilor ideologice s-a accentuat, chiar agravat prin solicitările "eficienţei economice" Iar după 1989, în lunga, prea lunga perioadă de tranziţie, criza teatrului şi a repertoriului continuă

45


într-o manieră proprie, cauzată de avalanşa de informaţie superfluă, generând o indiferenţă a publicului, de retragerea actorilor spre centru (care le fusese mult timp "blocat"), în cazul de faţă, al Teatrului din Petroşani, rămânând un singur actor (unii plecând, alţii pensionându-se), determinată şi de o totală indiferenţă a factorului politic. În această situaţie, repertoriul a trebuit să se replieze şi să ,,facă faţă" Între timp sa completat uşor trupa, s-au mai schimbat atitudinile şi comportamentele, şi "apele" teatrului par să-şi regăsească o matcă. Pe cât posibil, în funcţie de posibilităţile trupei, acele determinante repertoriale (recuperările şi debuturile, premiera absolută şi pe ţară) s-au păstrat, în timpul direcţiunii lui Dumitru Velea. (Cine să-i joace mai întâi pe dramaturgii români, bulgarii sau nemţii!?) Este de ajuns să amintim : Iesus Christos, Rex Moldaviae (Alexandru Lăpuşneanu) de Mihai Eminescu, Bieţii comcdianţi, Catrafusele şi Bivoliţele de 1. D. Sîrbu, Regina Lear, Boul şi viţeii, Refacerea vieţii şi Vederea de Ion Băieşu, Joc primejdios de Lucreţia Petrescu; aici debutează Valeriu Butulescu (Hoţul cinstit şi Logica rătăcirii), Isidor Chicet (Cetatea interzisă), Dumitru Velea (Femeia cu sacoşele şi Metronomul de aJ)ă), Mirela Cioabă (dramatizare, Veronica Micle - scrisori către Eminescu); cu piese pentru tineret şi copii: George Negraru (Hoţii la grădină, Fotbal cu peripetii, Concertul din pădure, Prinţesa Broască, Ionuţ cel Viteaz, Păcală şi Mofturoasa, Onomastica lui Pufuleţ ş.a.), Gligor Haşa (Mingea Fermecată), Mircea Andraş (Blestemul Zânei), Valeriu Butulescu (Pacea cu Zmeii), de dincolo de Prut, Gheorghe Calamanciuc (Mărul fermecat), din Arizona, Florentin Smarandache (Păcală, Ursul şi Balaurul). S-au îacut deschideri repertoriale spre dramaturgia nordică, alături de Domnişoara Julia şi Paştele (in premieră pe ţară) ale lui Strindberg, venind dramaturgi contemporani, la fel in premieră pe ţară: Anthony Swerling (Nunta de argint . . . ), Astrid Lindgren (Criminalul la cabană) şi Bjom Arrhen (2000 S pentru nevasta mea). Spre alte spaţii: premierele pe ţară, Nesătulul a grecului Dimitri Psathas, şi Serena şi Victoria a rusului Aleksandr Galin.

Privind dimensiunea repertorială trebuie ţinut cont de raportul pe care istoricul dramaturgiei române de la începuturi până în prezent, Mircea Ghiţulescu, l-a introdus, în urma amplei sale cercetări, între dramaturgia activă şi dramaturgia pasivă. În teatru, mai mult decât în oricare altă artă, se vede procesul de generare a artei, teatrul ca spectacol se naşte, putem spune, la vedere. De aceea, pe lângă fondul

46


din dramaturgia activă, trebuie aduse la lumină, spre îmbogăţirea acestuia, piese din dramaturgia pasivă. Considerăm că dramaturgia pasivă nu este mai puţin întinsă şi mai puţin jnteresantă, sau inconsistentă, decât cea activă. Mai mult, în cazul dramaturgiei româneşti, a acţionat şi vechea "cenzură", care a împins mult opere în zonele improbabile. Se ştie că după Tezele din iunie 1970 s-a interzis să se mai publice teatru nejucat. Şi multe piese zac prin secretariatele literare ale teatrelor. Este de datoria teatrelor - necesară şi nobilă - să lărgească orizontul dramaturgiei active, cu piese recuperate, dar şi cu piese noi, contemporane.

Personalul: De la înfiinţare şi până în prezent, Teatrul din Petroşani funcţionează cu trupă permanentă de actori, organigrama şi statul de funcţii cu întregul personal (de conducere, administrativ-economic şi auxiliar) au variat, în funcţie de contextul politic, economic şi artistic. S-a început cu personal artistic format din 28 de actori, 2 regizori artistici şi 1 scenograf, şi un număr total al personalului de 80.

La 28 august 1948, după cum este consemnat, un colectiv format din 40 de oameni, actori profesionişti şi tehnicieni, descinde în Valea Jiului pentru ca la 8 octombrie să deschidă prima stagiune a teatrului cu capodopera lui 1. L. Caragiale, O scrisoare pierdută, în regia lui Val Mugur. Colectivul Teatrului Poporului din Bucureşti se împarte între Petroşani şi Brăila. Alţi actori şi oameni de teatru, în cea mai mare parte din Capitală, trebuie să plece la teatrele nou înfiinţate în ţară. Vin în Vale sub bagheta regizorală a lui Val Mugur şi a directorului Franz Auerbach: Elena Antonescu, Tine! Atanasiu, Lilly Urseanu, Alexandru Jeles, Jean Tomescu, Jean Mărgăritescu, Sandu Sticlaru, Petre Asan, Teodor Botoşescu, Maria Iordache-Dumitrescu, Ilie Ştefan ş.a. - urmaţi de Tony Zaharian, Valer Donca, Yolanda Copăceanu, Gheorghe Iordănescu, Dana Pantazopol, Justin Z. Handoca, Dem şi Elena Columbeanu, Elisabeta Belba, Eugenia Botoşescu şi Ana Colda, fiică de miner din Petrila-Lonea, cea mai iubită actriţă de către publicul din Vale.

Presa consemnează o atmosferă entuziasmată - şi poate a şi fost pe anumite laturi ca într-un posibil ,.fiiii al întemeierii" - dar cercetând destinele actorilor care au debarcat în Valea Jiului, nu este greu să se surprindă determinante dramatice. A smulge actori şi oameni de teatru, din universurile lor, unde îşi aveau locuinţa, scena şi spectatorii -centrul lumii este locul unde te-ai născut şi copilărit, spune Mircea Eliade -, şi a-i transmuta într-o Vale cunoscută doar prin calificativul

47


,.plângerii", are ceva din dramatismul deportărilor. Diferenţa între mutarea artiştilor în V alea Jiului şi, de pildă, a ţăranilor ardeleni în Bărăgan \ine doar de detalii şi subiectivităţi. Ziariştii scriu după ordinea zilei nu după ziua ordinii. V. Mureşan în Zori noi: "Noul personal al Teatrului înfiinţat (. . .) munceşte de zor la pregătirile necesare deschiderii stagiunii teatrale. În birou/ teatrului, personalul artistic, cu rolurile în fa,tă, face ultimele repetiţii ale piesei O scrisoare pierdută cu care Consiliul de îndrumare al acestor teatre a fixat deschiderea stagiunii la 8 octombrie . . . " Chiar şi cei implicaţi, oamenii de teatru, în funcţie de vârstă, determinări sociale, culturale şi morale, se comportă şi declară după cum ordinea zilei solicită şi aşteaptă. Teatrul este destinat unei munci de culturalizare şi educare a maselor. Unora din actorii care lucraseră la Teatrul ,,Muncă şi Lumină", al lui V 1. Popa, li se pare unul dintre scopuri; altora, înclinaţi spre zel, singurul; iar pentru alţii, prezenţa în Vale, o soluţie, dacă nu chiar o acceptabilă ispăşire. (Amintim aici pe Jean Tomescu, Alexandru Jeles, Justin Z. Handoca, Alexandru Zecu; apoi, după eliberarea din închisori, pe 1. D. Sîrbu, pe marea regizoare Marietta Sadova.)

Aici au venit, alături de ctitori, val după val, alţi actori, regizori şi scenografi. În anii următori înfiinţării teatrului : Ion Pavlescu, Anca Ledunca, Gheorghe Miclea, Gigi Iordănescu, Stela Popescu-Temelie, Lucian Temelie, Ştefania Donca, Dumitru Drăcea, Mircea Zabalon, Mimi Munteanu, Alexandru Zecu, regizorul Marcel Şoma (regizor). În anii 1960: Vladimir Jurăscu, Eugenia Nedelcu, Ion Roxin, Viorica şi Ion Tifor, Nicolae Gherghe, Alexandru şi Paulina Codreanu, Mihai Clita, Constantin Dicu, Costin Iliescu, Florin Plaur, Mircea Pânişoară, Mariana Cercei, Aurel Florea (scenograf), Corvin Alexe, Lerida Buchholtzer. Într-un alt val, Al. Anghelescu, Elena Buzdugan şi Ştefan Barath (scenografi).

După două decenii, personalul ajunge la 1 30. În perioada 1976-1986, cea mai reprezentativă a teatrului în peisajul naţional, aici s-au manifestat tinerii: Dragoş Pâslaru, Mirela Cioabă, Virgil Flonda, Avram Birău, Miruna Gheţu, Şerban Ionescu, Dinu Apetrei, Florin Fătulescu şi Mihai Lungeanu (regizori), Francisca Chorobea, Rosmarin Delica, Violeta Ţurcanu, Felix Anton Rizea, Adrian Zavloschi, Florica Dinicu, Florin Chirpac, Theodor Marinescu, Doru Zamfirescu, Claudiu Bleonţ, Magda Catone, Patricia Grigoriu, Gabriela Bellu, Emilia Popescu, Adrian Tatu (scenograf), Radu Băieşu (regizor) a căror dăruire pentru artă şi frumos s-a încununat într-o serie de premii şi spectacole

48


premiate. În primele decenii, artişti ai teatrului primesc titluri, premii, apoi ordine şi distincţii : Costel Rădulescu - Premiul de Stat; Elena Antonescu - artistd emeritd; Val Mugur - Premiul de Stat; Ana Colda - artistd emeritd. Aproape toţi ceilalţi, Ordine Culturale, Merite Culturale şi medalii.

În perioada 1 989-1990, colectivul teatrului se diminuează, ajungându-se la 19 membri, din care 1 singur actor cu studii superioare. Cauzele acestei oscilaţii de personal artistic, periculoase prin limita la care s-a ajuns chiar pentru fiinţa Teatrului din Valea Jiului se găsesc în contextul socio-politic, ideologic, în cele din urmă, în cel postdecembrist şi izolaţionist Ia care a fost supusă Valea Jiului. În Situaţie a activităţii teatrului, 1990, se precizează că activitatea nu s-a putut deslaşura în condiţii normale, fiindcă tinerii actori au plecat spre Bucureşti şi alte oraşe (Claudiu Bleonţ, Magda Catone, Emilia Popescu, Gabriela Bellu, Adrian Zavloschi, Radu Băieşu - regizor), mai vârstnicii s-au pensionat (Paulina Codreanu, Al. Codreanu, Florin Plaur, Nicolae Gherghe, Marcel Şoma - regizor) şi abia în 14 septembrie s-au angajat câţiva tineri (corp-ansamblu): Gabriela Micoiu, Tudor Pestriţu, Elena Zamora, Luminiţa Sorop. Noua conducere, prin Dumitru Velea (director) încearcă să depăşească această gravă criză, şi treptat-treptat să completeze trupa, să faciliteze calificarea cu Studii Superioare a unei serii de tineri talentaţi, să atragă absolvenţi de la ATF Tg. Mureş, de sorginte basarabeană şi ucrainiană, actori de dincolo de Prut, actori de la Teatrul Naţional Craiova, ca în 2003 personalul să atingă cifra de 6 1 . Să amintim dintre aceştia: Valeriu Troşan, Radu Jurj, Dan Tudor, Mihai Sandu, George Negraru, Simona Burtea, Gigi Stoica, Boris Melinti, Valentina Buzdugan, Iosefma Stoia, Valeriu Dogaru, Dorin Ceagoreanu, Oana Liciu-Gogu, Nicoleta Niculescu, Izabela Badovics, Nicolae Vicol, Edith Mag, Nicoleta Bolcă. Lor li se adaugă Mihai Sima, Dragoş Spahiu, Ciprian Almăşan, Diana Nichiteanu, Irina Bodea-Radu, Diana Bathory, Daniel Cergă.

De-a lungul a şase decenii, colectivul artistic, în continuă mişcare, fastă şi, după caz, nefastă, şi-a definit un statut de profesionalitate prin implicarea în problematica artistică şi în diversele şcoli ale artei interpretative. Regizorii şi scenografii au introdus în climatul şi atmosfera de lucru ideea de echipd şi au căutat să depăşească factorul empiric, în vederea atingerii sferelor simbolicii şi, fireşte, ale esteticului. O deosebită valoare artistică au concretizat în formule regizorale noi, personalităţi de seamă ale teatrului, sau cu care acesta a colaborat: Val


Mugur, Sică Alexandrescu, Victor Bumbeşti, Marietta Sadova, Ion Olteanu, Petre Sava Băleanu, Constantin Dinischiotu, 1. Popovici, AL Miclescu, Zoe Anghel-Stanca, Marcel Şoma, George Rafael, Ion Simionescu, Adrian Lupu, George Motoi, Constantin Codrescu, sau dintre tineri, Aureliu Manea, Mihai Lungeanu, Florin Fătulescu, Radu Băieşu, Horaţiu Ioan Apan, Zoltan Schapira, Rodica Băiţan, Gelu Badea, Andrei Mihalache. Cadrele scenografice şi costumele au fost gândite şi regândite într-o compoziţie care să se deschidă spre metafora scenică, să asigure condiţiile unei viziuni artistice integrative: interpretativ-scenografic-regizorale. În acest sens concludente au fost lucrările semnate de Liviu Ciulei, Maria şi Paul Bortnovschi, Traian Niţescu, Th. Ciupe, Mihai Tofan, Elena Forţu, Elena Pătrăşcanu-Veakis, Emil Moise, Teodora Dinulescu, Elena Buzdugan, Florin Harasim, Aurel Florea, Vioara Bara, Alexandru Radu. Toţi s-au integrat intr-o operă a pasiunilor pentru frumos şi adevăr, formând o adevărată echipă sau carte care în loc de file şi coperţi are actori, regizori şi scenografi.

Dar, privind spre cauzele lucrurilor, se poate conchide că artiştii care au venit de-a lungul timpului în Valea Jiului s-au supus, constitutiv, cunoscutei jertfiri intru efemer şi artă, şi uneori distructiv, datorită servituţilor ideologice, până in 1989, iar în perioada de după, din pricina celor economice şi materiale, fehrilităţii cotidiene şi stării de tranziţie cu indiferenta ei.

Publicul şi criza teatrului. Spectatorul, ca şi receptorul artei in genere, totdeauna este determinat. El cară în sala de spectacol presiunea zilei de afară. Iar ceea ce se petrece pe scenă este oglinda sălii, observă V. 1. Popa. Teatrul este arta adecvării continue cu spectatorul. Pentru celelalte arte, procesul de constituire a obiectului estetic, fireşte, in funcţie de receptor, poate să aştepte; in cazul teatrului - niciodată. Ţine de modul său de fiinţare. Încă acţionează şi freatic prin partea

"vie" a

individualului scenic. Actorul de pe scenă, înainte de a ft personajul dintr-o lume reprezentată, a fost ca oricare dintre oameni, ca şi cei din faţa sa, cu care în reprezentare se identifică energetic şi empatie. Fără public, un spectacol de teatru ar ft o absurditate, consideră Ion D. Sîrbu.

Surprinzător, secolul trecut care i-a dat teatrului o conştiinţă de sine prin apariţia regiei i-a decretat cele mai multe crize de câte ori s-a privit şi pentru sine. Teatralizare, cerea Pirandello, reteatralizare solicita pe la jwnătatea secolului trecut Radu Stanca.! Şi de câte ori teatrul nu şi-a auzit clamându-i-se sfârşitul chiar de către cei mai împătimiţi realizatori ai săi, care îl re-năşteau! Criticul George Banu în eseul Livada de

50


vişini, scris despre spectacolele cu această piesă, suprapunea destinul livezii de vişini defrişată de un Lopahin cu al teatrului, dar nu lua în calcul profuahilul paradox al teatrului: vorbea despr� aceasta, despre moartea teatrului, chiar pe marginea multelor preamulte spectacole şi viziuni regizorale cu Livada de vişini a lui Cehov. Dramaturgi şi teoreticieni, practicieni şi public, de fiecare dată când privesc reflexiv teatrul, cu ochiul păsării Minervei care îşi ia zborul la amurg, ei întetesc focul din care pasărea Phoenix îşi ia zborul în zori.

Totuşi, această criză a teatrului îşi are determinante, nu doar în intimitatea artei respective, ci şi în deferenţa sau indiferenta epocii, în virtuţile şi servituţile pe care este chemat sau trebuie a le împlini. In Valea Jiului, timp de 6 decenii, publicul a fost în cea mai diversă mişcare şi constituire culturală, încă supus presiunilor ideologice şi manipulărilor de tot felul. Teatrul a trebuit nu numai să se deschidă spre acesta, ci a fost obligat să se implice în a-1 transforma, după cerinţele politice. Instruiri ale formaţiilor de amatori, în mijlocul amatorilor, cu amatorii în faţă! După 1 989, şi în genere, în epoca actuală, teatrul se pare că este în retragere, deşi este mereu aici, lângă noi cu oglinda sa consolatoare şi mântuitoare. Lumea care se îndepărtează de teatru şi-a pierdut spiritul, a rămas doar cu istorii şi scenarii . Criza teatrului s-a adâncit şi generalizat, considera în cuvântul său, transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, la 27 martie 1 996, dramaturgul lumii arabe, Saadalla Wannous. "Oriunde mi-aş fndrepta privirea, văd că oraşele nu mai au loc pentru teatre şi le izgonesc spre periferii pustii şi fntunecoase, în timp ce, în aceleaşi oraşe apar şi proliferează firme luminoase, ecrane în culori şi diverse vu/garită,ti în cutii de imagini. A mai cunoscut teatrul vreodată o asemenea perioadă de sărăcie, fie materială sau morală.? Subven,tii/e care-i sunt acordate se reduc zi de zi, atenţia de care se bucura cdndva se transformă în neglijenţă vecină cu dispreţul, ascuns adesea într-un discurs încurajator in mod ipocrit. Şi pentro că nu ne amăgim, să recunoaştem că în lumea de azi, Teatml e departe de a fi acea Sărbătoare a Cetăţii, care ne dă prilejul de a privi în noi înşine, de a dialoga şi de a deveni conştienţi de apartenenţa noastră comună la umanitate. Dar criza teatmlui, în ciuda specificului său, nu este dectit o parte integrantă a unei crize mai profunde a culturii în general. Ţindnd seama de oprimarea şi marginalizarea la care este supusă aceasta, nu cred că această criză mai trebuie dovedită"

5 1


Activitatea teatrului

Prezentare de spectacole la sediu, în judeţ şi în turnee. Prezintă piese clasice şi contemporane, române şi străine, din intregul fond al dramaturgiei naţionale şi universale, intre 5 - 12 premiere şi, de la 120 la 200 de spectacole pe stagiune. La fel ca toate teatrele din România din ultima jumătate a secolului trecut, Teatrul din Valea Jiului nu s-a putut sustrage circumstanţelor epocii. Fiind înfiinţat într-o zonă preponderent muncitorească, minieră, trebuia să aibă în repertoriu piese "cu conţinut specific", fiindcă se considera că se adresează unui public "specific" De câte "cerinţe obiectiv politice" nu a avut parte! Şi totuşi ! Pe lângă acestea, a adus în scenă opere importante ale dramaturgiei noastre şi străine, capodopere ale dramaturgiei universale şi cu ele a haşurat harta României. Fiind situat şi intr-un oraş cu un număr mic de locuitori şi implicit de spectatori, Teatrul din Petroşani a trebuit să devină, cel mai itinerant teatru din România. Aceasta explică şi fenomenul că este mult mai cunoscut şi apreciat in celelalte localităţi, decât la sediu; la festivaluri, adjudecându-şi premii - îndeosebi in anii 1980 - , sau, in timpul din urmă, a făcut o deosebită surpriză in cele două turnee internaţionale, din Scandinavia.

Premii. Indiferent de ..-Tt-l!_lll_lf_SU_f -."'='fU-fi-Jll_ll_f_J_fJ"""'!JI-I _,., situare ca timp şi loc, un teatru este integrat unei mişcări teatrale generale. Teatrul din Petroşani, în cea mai fastă perioadă a sa, de recuperare repertorială conjunctă cu energia artistică a unei trupe, de afirmare estetică deci, participă la diferite festivaluri şi manifestări teatrale naţionale, sau chiar organizează el unele, fiind uneori punct de referinţă. Participă la câteva ediţii ale Festivalului de teatru pentru tineret, de la Piatra Neamţ, ale Festivalului de teatru contem-

52


poran, de la Braşov, unde s-a obţinut pentru spectacolul Alegeţi-) singuri, de Ivan Bucovcan, Premiul pentru debut regie - Florin Fătulescu ( 1978), pentru Pluta Meduzei, de Marin S9rescu, Premiul pentru regie - Florin Fătulescu, Premiul pentru interpretare feminină, debut, Mirela Cioabă ( 1980). La Festivalul dramaturgiei româneşti actuale, de la Tmişoara, cu spectacolul În căutarea sensului pierdut, de Ion Băieşu, îşi adjudecă: Premiul pentru cel mai bun spectacol, Premiul pentru cea mai bună regie - Florin Fătulescu, Menţiune pentru scenograjie - Elena Buzdugan, şi Premiul pentru dramaturgie - Ion Băieşu. Pentru aceste succese, A TM acordă pe anul 1980, Premiul pentru regie şi Premiul pentru scenografie lui Florin Fătulescu, respectiv, Elena Buzdugan. La Antologia spectacolelor româneşti de la Cluj, din 198 1 , pentru spectacolul Paracliserul, de Marin Sorescu, se obţine Premiul pentru scenograjie - Florin Harasim. În 1984, la Gala tinerilor actori de la Costineşti, spectacolul Un bărbat şi mai multe femei, cu Claudiu Bleonţ şi Magda Catone, se obţine Premiul special al juriului. În 1988, Gabriela Bellu obţine Premiul pentru interpretare feminind pentru realizările din Timp în doi, de D. R. Popescu şi Sâmbăta amăgirilor, de 1. D. Sîrbu. La Festivalul de teatru şi creaţie Ion D. Sîrbu se obţin premiile: Premiul Ana Colda -actrita Adam Erzsebet, angajată pentru o perioadă determinată la Petroşani, pentru recitalul Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie; Premiul pentru regie - Dumitru V elea, pentru regia spectacolelor Bieţii comedianţi, de I. D. Sîrbu, şi Iesus Christos, Rex Moldaviae, de M. Eminescu; Premiul pentru interpretare masculină - Mihai Clita şi Florin Plaur pentru rolurile Alexandru Ldpuşneanu, respectiv Directorul din piesa lui I .D.Sîrbu; Premiul pentru scenografie -

Elena Buzdugan, pentru decorul la piesa lui Eminescu. Mai târziu, Fundaţia Culturald Ion D. Sîrbu acordă Premiul de interpretare Trofeu - în căutarea sensului pierdut

Ion D. Sîrbu actorilor Mihai

53


Clita, Dan Tudor şi Rosmarin Delica. Iar în 2004, la Festivalul Naţional TOPFEST, de la Târgu Mureş, Nicoleta Bolcă obţine Premiul pentru interpretarefeminind pentru rolul Julia din Domnişoara Julia, de Strindberg.

Initiative: Şi ini�ativele, în cea mai mare parte, poartă coloratura sau patina timpului şi foarte rar eliberarea din cătuşele acestuia. Se poate întâmpla ca sub chipul cel mai strălucitor şi peren al esteticului să se ascundă şi servitu� politice. Nu este aici şi acum locul decelări.i lor.

a) În 1956, punând accentul pe scopul pentru care fusese înfiinţat, Teatrul din V ale lansează o Chemare către toate teatrele din ţară privind intensificarea muncii cultural-educative la sate. În Informaţia Bucureştiului din I l septembrie 1956 se scrie: "În chemarea lansată de Teatrul de stat din Petroşani îşi propune să depisteze 25 de sate din regiunea Jfunedoara unde pdnă acum nici o formaţie teatrală nu a prezentat spectacole, să organizeze deplasări regulate in 35 de sate din aceeaşi regiune, să stimuleze activitatea artistică

SEMINA:tUL tiE tiRAMATU:t�IE ŞI TEA'fltOLOGIE

MAfUN SORESCU - beJ• -

Jtt-h,..... 1'!41

de amatori în cadrul căminelor culturale a celor 35 de sate şi să ia in patrona} căminele culturale din Livezeni şi lscroni. lată o bună iniţiativă care rămdne a fi urmată de teatrele din ţară." Această iniţiativă pare a se înscrie pe linia a ceea ce Victor Ion Popa înţelegea prin teatrul ieşit în întâmpinarea spectatorilor. Anumite fotografii de epocă, cu interpreţii unor spectacole în mijlocul cooperativelor, amintesc, intre-un fel, de celebrele turnee ale acestuia, organizate în cea mai mare parte în Transilvania. De la ini�ativa acestuia la cea din 1956, intensificată apoi prin participările în cadrul edi�ilor la Festivalul Naţional "Cântarea României", instruirea formaţiilor de amatori, sau chiar găsirea unor pun� salvatoare a activităţii teatrului prin conjunc�a

54


cu acestea, cum solicitau unii activişti şi activişti ziarişti, sunt meandre şi determinări, virtuţi răsucite în servituţi, ce necesită ample studii ale unei conştiinţe lucide. În orice caz, servituţile se surprind într-o mulţime de texte pentru amatori şi evenimente, într-o risipă de energie din partea practicienilor scenei (chiar repartizati şi nonnaţi), servituţi pentru care deseori se primesc însemne şi distincţii.

b) Ca unnare a succeselor obţinute cu Pluta Meduzei, de Marin Sorescu, Teatrul din Petroşani organizează Seminarul de Dramaturgie şi Teatrologie Marin Sorescu, la Deva în 13-15 februarie 1982, la care participă, pe lângă spectacolul său cu Pluta Meduzei, Teatrul Naţional Craiova, cu A treia ţeapă, Teatrul din Sibiu cu Răceala, Ion Caramitru şi Virgil Ogăşanu cu un fragment din Răceala de la Teatrul "Bulandra" şi Tudor Gheorghe cu un recital din La lilieci. La acest seminar au participat Direcţia Generală a Teatrelor, ATM, revistele Vatra şi Ramuri, dramaturgi, critici şi istorici literari, critici de teatru, regizori ş.a.

Mirela Cioabă - Ijigenia

55

CONSILIUL CUL rURil ŞI fDlKA fiEI SOC.IAliSTf ajOC"Niofl& llol.., .. nOII ua �nr� ... AlU 1:111 IIUIT1i.RIItl .,VJ.fL\4'

11.4o1 ... U SI (III:"IJCAll "'•lt=A 11•111)!. Pfl�'r.V..._.,

••• Ulht•�ro,,JJ UoiiiiiUtl :'oJJII .. fWh• ..1 11 �. MuuJ.ollno;o

.,...uliu l .... l-.�·4, • •11(;,\'\lJ.LA ,", ',

actiunea co.-morg1ivD

G O E T H E CONTEMPORANUL NOSTRU

Pl:fHO)ANI :H -·- :lJ m.utlt' UHP


Aureliu Marea - regizorul lfigeniei

c) Cu ocazia împlinirii a 1 5 0 de ani de l a moartea unuia dintre cei mai de seamă scriitori ai lumii, Johann Wolfgang Goethe (28 august 1 749 - 22 martie 1 832), sub egida CCES şi cu concursul Comisiei Naţionale a R.S.R pentru UNESCO, s-au desfăşurat la Petroşani, în zilele de 2 1 şi 22 martie 1982, manifestările cultural-teatrale, Goethe

contemporanul nostru, organizate de CCES al judeţului Hunedoara, A TM, revista "Vatra", la iniţiativa Teatrului de stat "V alea Jiului" Petroşani. Pentru această manifestare comemorativă, teatrul a realizat şi prezentat spectacolul lfigenia în Taurida, de Goethe, în regia lui Aureliu Manea, căruia i-a adăugat spectacolele Arca Bunei

Speranţe, de Ion D. Sîrbu, şi Paracliserul de Marin Sorescu. Totodată a organizat şi simpozionul Goethe şi idealul omului contemporan, la care au participat critici literari şi teatrologi, scriitori şi dramaturgi, prezentând comunicări precum istoricul teatrului universal, profesorul universitar Ion Zamfirescu, cercetătorul de la Institutul de teorie şi istorie literară "G. Călinescu", Marcel Duţă, profesorul universitar Jean Livescu, profesorul Petrişor Ciorobea sau secretarul literar al teatrului, Dumitru Velea. Dar trebuie subliniată prezenţa de mare forţă colocvială a lui Ion D. Sîrbu în cadrul dezbaterilor din simpozionul şi din cele două şezători literare pe tema Valori umaniste in arta contemporanii centrate pe personalitatea goetheană, de la I.M. Lupeni şi de la Institutul de Mine, Mehr Licht!, ultimele cuvinte ale Olimpianului, rezonând şi devenind un simbol al misiunii artei în contemporaneitatea lumii prezente. Manifestările au cuprins şi vizionarea filmului Weimar, un oraş demn de a fi vizitat, realizat de studiourile germane. Au participat 4 1 de invitaţi, dintre care 27 din celelalte oraşe ale ţării .

d) Cu ocazia inaugurării clădirii şi aniversării a 35 de ani de la

56


înfiinţare, teatrul a organizat o amplă manifestare "Sdptămâna dramaturgiei" în Valea Jiului (3 1 mai - 9 iunie 1983), unde a prezentat O scrisoare pierduti, de 1. L. Caragiale, şi a invitat_ cu spectacole o serie de teatre din ţară: Teatrul Na�onal "I.L.Caragiale" Bucureşti (lnocentul, de Cristian Munteanu), Teatrul Mic Bucureşti (Fluturi, fluturi . . . , de Aldo Nicolaj), Teatrul Na�onal Craiova (Viaţa unei femei, de Aurel Baranga), Teatrul de Estradă Deva (Revista la ora exactA), Teatrul Na�onal Timişoara (sec�a română şi secţia maghiară Ca frunza dudului din rai, de D. R. Popescu, şi, în limba maghiară, Visul unei nopţi de iarnă, de Tudor Muşatescu), Teatrul Giuleşti Bucureşti (Aşteptarea începe în zori, de Petru Vintilă), Teatrul Naţional Târgu Mureş. În aceste zile s-a desfăşurat şi simpozionul: Misiunea teatrului într-un centru muncitoresc� la care au participat dramaturgi, critici şi cronicari teatrali, regizori, actori, cadre universitare. S-au acordat: Insigne de merit şi Diplome din partea CCES Bucureşti la 82 de slujitori ai Teatrului din Valea Jiului, şi Diplome din partea CCES Judeţean la 210 oameni care au slujit teatrul de aici, inclusiv colaboratori.

e) În 1987, Teatrul din Petroşani a inaugurat Dialogul artelor. În data de 8-9 mai s-a desî"aşurat un prim astfel de "dialog", având în centru opera lui Dumitru Radu Popescu, cu ocazia premierei Timp în doi. Cel de-al doilea "dialog" l-a avut ca participant pe scriitorul Ion D. Sîrbu, cu Sâmbăta rilor.

Dumitru Dem Ionaşcu, C. Nelega, D. R. Popescu, Valentin Silvestru, I. Cocora, Romulus Diaconescu, Dumitru V el ea

57


f) În 4-6 decembrie 1991 a organizat Festivalul de teatru şi creaţie "Ion D. Sîrbu", prezentând Bieţii comedianţi, de 1. D. Sîrbu, Jesus Christos, Rex Moldaviae, de Mihai Eminescu, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, recital de Adam Erzsebet, şi Pragul albastru, de 1. D. Sîrbu, al Teatrului Naţional Craiova. S-au oferit premii: Marele Premiu Sf. Varvara, Teatrului Naţional din Craiova, altele artiştilor acestui teatru cât şi celor ai Teatrului Dramatic "Ion D. Sîrbu", unor creatori din domeniul dramaturgiei, literaturii şi artelor viziuale.

f) În 19 noiembrie 2005, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la construirea clădirii, s-a organizat manifestarea Vieţile clădirii. Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu" Petroşani. Trecutul vostru, prezentul nostru, prezentându-se spectacolul Nora, de Henrik Ibsen, unde s-au oferit, din partea Consiliului Judeţean Hunedoara, Diplome şi Plachete actorilor şi rcgizorilor acestui teatru. ftllti�L ... w Jm.�r Pift�;,

g) A întreprins două tumee interna- = =··-""'

ţionale în Suedia, Danemarca şi Ungaria: în 2002, cu O noapte furtunoasă, de 1. L. Caragiale, în cadrul Anului ((LL 181 6 ...... 1 966 Caragiale>>, şi în 2003, cu Domnişoara Julia, de Strindberg şi Nunta de argint, de : 1-:::� Anthony Swerling, în cadrul mani-festărilor Anul Culturii Suedeze în România. 150 ani

h) Omagieri. În ceea ce înseamnă "• IMi•• '• ""'" ...... �.

promovarea dramaturgiei româneşti, de la clasică la contemporană, de la recuperări la premiera absolută, de la autori locali la cei na�onali, uneori de referinţă mondială, se înscrie şi ac�unea de omagiere a unor scriitori reprezentativi şi a unor evenimente ··�liolio ltl6 din viaţa teatrului. De pildă: 100 de ani de la naşterea scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea ( 1858 - 1918) şi 40 de la moartea lui, punând în scenă Hagi Tudose, în regia lui Val Mugur, premieră 25 ianuarie 1958; 150 de ani de teatru fn limba română (1816-1966), 27 decembrie 1966, prezentând patru spectacole: Simple coincidenţe, de Paul Everac, regia artistică Petre Sava Băleanu, lo, Mircea Voievod, de Dan Tărchilă, regia artistică Constantin Dinischiotu, Burlacii, de George Carabin, regia artistică Marcel Şoma, şi Visul unei nopţi de iarnă, de Tudor Muşatescu, regia artistică Alexandru Miclescu; 70 de ani de viaţă a scriitorului Victor Eftimiu, prezentându-se amplul

58


spectacol, feeria Înşir-te mărgărite, în regia artistică a lui Ion Petrovici, în 7 martie 1959; omagieri pentru Shakespeare ( 400 de ani de la naştere); după 1989 până în 2004, omagierea lui Mihai Eminescu, Ion D. Sirhu, Brdncuşi; apoi, Ziua Mondiald a Teatrului; Ion Budai Deleanu; Centenarul Mircea Ştefdnescu; Anul 11LL. Caragiale"; împreună cu Fundaţia Culturală "Ion D. Sîrbu" a organizat din 199 1 până în 2004 expoziţii plastice (Ladislau Schmidt, Ion Liciu, Petrică Birău, Tiberiu Kelemen, Marcel Zeicu, Cristian Sergiu Ianza), Saloane de iarnd, de primăvard ale picturii; constant lansdri de carte; spectacolul tineretului "Excelsior", Carnavalul copiilor, Festival de dans modern, 11Miss Primăvara", 11Miss Erotica" ş.a. ; omagieri ale unor scriitori născuţi sau acceptaţi de Valea Jiului (Valentin Taşcu, Valeriu Butulescu ş.a.), toate într-un climat cultural sincretic, propice teatrului.

Critica de specialitate. Scriitori şi critici care au stat alături de Teatrul din Valea Jiului şi 1-au sprijinit individual sau concertat: din prima perioadă scriitori şi regizori, Victor Eftimiu, Aurel Baranga, Tudor Şoimaru, Sică Alexandrescu, Val Mugur, Marietta Sadova, din perioada fastă, I. D. Sîrbu, Marin Sorescu, Ion Băieşu, Romulus Guga, Ion Zamfrrescu, Jean Livescu, Valentin Silvestru, Ion Pascadi, chiar Constantin Măciucă, directorul direcţiei teatrelor, Victor Bibicioiu, Mircea Ghiţulescu, Romulus Diaconescu, Ion Cocora, Natalia Stancu, Ştefan Oprea, Dinu Kivu, Al. Covaci, Constantin Paraschivescu, Valentin Taşcu, Stelian Vasilescu, Doina Modola, Elisabeta Pop, Valeria Ducea şi .. , scriitorii Valeriu Bârgău, Eugen Evu, Dumitru Dem Ionaşcu, Isidor Chicet şi chiar scriitori ce par îndepărtaţi mişcării teatrale, precum Mircea Ciobanu, Marian Barbu, Romulus Rusan, Ana Blandiana, ori generosul şi fabulosul actor Florin Piersic, să nu mai vorbim de fostul deţinut politic Emil Budac. Din perioada din urmă, Jeana Morărescu, Constantin Cubleşan, Al. Florin Ţene, Adrian Ţion, Atilla Stracula, Petrişor Ciorobea, Este greu să-i cităm pe toţi dacă ne gândim că numai la Seminarul Sorescu au fost peste 50 de participanţi în domeniu.

Secretarii literari sau cronicarii de teatru ai presei locale şi judeţene, oameni de cultură de diverse formaţii: V. Fiileşi, Constantin Pascu, Dumitru Căpitanu, Mircea Munteanu, David Maniu, Maria Dumitrescu, C. Cotoşpan, Viorel Teodorescu, Zizi Ilieş, Rodica Oancea, Dumitru Velea, Tania Angelescu, 1. Străuţ, Carol Drozd, Ion Vulpe, Tiberiu Spătaru, Horatiu Alexandrescu, Ioan Lascu, Ioan Dubek, Constantin Iovănescu, Lucia Liciu, Minei Bodea, Mircea Andraş, Petrică Birău,

59


Nicolae Uţică, Leila Osman, Dan Codrea, Liviu Tomiuc, Elisabeta .uv,5a.l�.!=Dana Mitrache, Corina Dobre şi mulţi alţu,

Al. Florin Ţene, Mircea Pospai, Marian Barbu, Mircea Mwtteanu, Dwnitru Velea

Artişti plastici, reprezentativi, au participat la realizarea decorurilor, cu grafică pentru afişe şi caiete-program, precum: Victor Sylvester, Al. Filip, Şerban Matei, Ion Barbu.

Publicaţii editate de teatru, sau lucrări şi cărţi despre teatru, evenimente şi artişti ai săi

Teatrul Poporului, Program, Stagiunea 1947-48; Teatrul de stat "Valea Jiului" 10 ani, 1948-1958; Teatrul minerilor, Teatrul de stat "Valea Jiului" 1960, de Victor Fuleşi; Teatrul în Valea Jiului, schiţă monografică, Petroşani 1968, de Constantin Pascu şi Mircea Munteanu; Teatrul de stat 11Valea Jiului" 30 de ani, 1978; Rebus, supliment teatral, nr. l (265), anul 37 1985; Seminarul de dramaturgie şi teatrologie "Marin Sorescu", Deva 13-5 februarie 198 1 ; Goethe, contemporanul nostru, 21 -22 martie 1982; Teatrul minerilor Văii Jiului XXXV, Petroşani 1983; Thalia Teatrul de stat "Valea Jiului", Petroşani, 1988; Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu " Petroşani, 1998; Vieţile Clădirii Teatrului Dramatic "Ion D. Sîrhu " Petroşani 1905-2005, Consiliul judeţean Hunedoara Deva, 2005; Forme vii 60 dramatis personae, Editura Fundaţiei Culturale "Ion D. Sîrbu"

Petroşani, 2007, de Dumitru Velea. Autorii

60


STAGIUNEA 1948 - 1949

Colectivul de conducere: Fr. Auerbach - director; Raul Negm -

pictor scenograf, Teodor Dombora - contabil şef . Colectivul artistic: Petm Asan, Elena Antonescu, Tinel

Atanasiu, Anca Balaban, Lascăr Banu, Teodor Botoşescu, Ilie Cemea, Ricardo Colberti, Mimi Creţulescu, Virgil Dumitrescu, Maria Iordache - Dumitrescu, Catuşa Elvas, Nicolae Ene, Adrian Georgescu, Fifi Grazziani, Valentin Gustav, Jenny Ioanin, Alexandru Jeles, Sabina Muşatescu, Nicolae Matei, Jean Mărgăritescu, Romulus Neacşu, Ana Negreanu, Lică Rădulescu, Sandu Sticlaru, Ion Stănescu, Jean Tomescu, Lilly Urseanu.

Au fost prezentate 7 premiere în 22 1 de spectacole, vizionate de 67.012 spectatori.

Spectacolele realizate:

O SCRISOARE PIERDUTĂ, comedie în 4 acte de Ion Luca Caragiale.

Premiera la 8 octombrie 1948. Reprezentaţii: 32 (3 la sediu, 4 în Valea Jiului, 25 în judeţ). Spectatori: 8236 (909 la sediu, 732 în Valea Jiului, 6.595 în judet).

Regia artistică: Val Mugur. Scenografia: Th. Kiria.koffSurucianu.

Distribuţia: R. Colberti (Ştefan Tipătescu), P. Asan (Dandanache}, N. N. Matei (Zaharia Trahanache), Romulus Neacşu (Farfuridi), J. Mărgăritescu (Brânzovenescu), Ilie Cemea (Caţavencu), Sandu Sticlaru (Pristanda), Lică Rădulescu (Un cetăţean turmentat), Lilly Urseanu (Zoe Trahanache).

Regia tehnică: Jean Mărgăritescu.

Cronicii de V. Mureşan în Zori noi din 22 octombrie 1948.

ALARMA, dramă în 3 acte de Orlin V asiliev Premiera la 17 octombrie 1948. Reprezentaţii: 35 (3 la sediu, 5 în

Valea Jiului, 27 în judet). Spectatori: 8578 (745 la sediu, 724 în Valea Jiului, 7109 în judet).

61


Regia artistică: Fr. Auerbach. Scenografia: Th. Kiriakoff-Surucianu. Distribuţia: Elena Antonescu - Ana Negreanu (Slavca), Romulus

Neacşu (Boico), Ricardo Colberti (Sava Veliciov), Sabina Muşatescu (Lili), Ilie Cemea (Vitan Lazarov), Jenny loanin (Raina), Petru Asan (Boris).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu.

O ZI DE ODIHNĂ, farsă în 3 acte de Valentin Kataev. Traducerea: Sică Alexandrescu şi Aurel Baranga. Premiera la 29 ianuarie 1949. Reprezentaţii: 35 ( 10 la sediu, 6 în

Valea Jiului, 19 în judeţ). Spectatori: 12.4 18 (4054 la sediu, 2.274 în Valea Jiului, 6.090 în judet).

Regia artistică: Franz Auerbach. Decoruri : Raul Negru . Distribuţia: Fifi Grazziani (Şura), Lică Rădulescu (Zaiţev), Catuşa

Elvas (Dudkina), Sandu Sticlaru (Portarul), Ilie Cemea (Miusov), Jenny Ioanin (Directoarea), Lilly Urseanu (Kiava Ignatiuk), Ana Negreanu (Aiedicul), Ricardo Colberti (Galuskin), Petru Asan (Dudkin), Elena Antonescu (Roza Eremilovna), Romulus Neacşu (Bucătarul).

Regia tehnicA: Jean Mărgăritescu. Sufleur: Ştefan Ilie.

SPECTACOL COUPE pentru copii Premiera la 10 februarie 1949. Reprezentaţii: 22 (5 la sediu, 5 în

Valea Jiului, 12 în judet). SJJectatori: 6.803 (1 .583 la sediu, 1 .541 în Valea Jiului, 3 .679 în judeţ).

Regia artistică: Val Mugur. Scenografia: Raul Negru. a) Căsuţa din câmJJie, comedie de G. Marşak Distribuţia: Jean Mărgăritescu (Moşul cel bun), Petru Asan (Moşul cel

rău), Ana Negreanu (Broscuţa), Jenny Ioanin (Şoricelul), Fifi Grazziani (Cocoşul), Romulus Neacşu (Ariciul), Sandu Sticlaru (Lupul), Lilly Urseanu (Vulpea), Ricardo Colberti (Ursul).

a) Ariciul şi iepuraşul, comedie de S. Stepanski Distributia: Fifi Grazziani (Povestiloarea), Sandu Sticlaru (Ariciul),

Elena Antonescu (Aricioaica), Lilly Urseanu (Jepuraşul). Regia tehnică: Jean Mărgăritescu. Sufleur: Ştefan llie. Muzica: Teodor

Ciortea.

PE SUB CASTANII DIN PRAGA, piesă în 3 acte (5 tablouri) de Konstantin Simonov.

Traducerea de Mircea Florian Premiera la 16 martie 1949. Reprezentaţii : 33 (6 la sediu, 5 în Valea

Jiului, 22 în judeţ). Spectatori: 1 1 .988 (2.599 la sediu, 1 .50 1 în Valea Jiului, 7.888 înjudeţ).

62


Regia artistică : Franz Auerbach. Decoruri: Raul Negru. Au interpretat: Ilie Cemea, Petru Asan, Ricardo Colberti, Valentin

Gustav, Lilly Urseanu, Sandu Sticlaru, Lică Rădulescu, Romulus Neacşu, Alexandru Jeles, Jean Mărgăritescu.

Regia tehnicll: Jean Mărgăritescu. CUMPĂNA, piesă în 3 acte de Lucia Demetrius Premiera la 12 mai 1949. Reprezentatii: 35 (8 la sediu, 5 în Valea

Jiului, 22 în judet). Spectatori: 10.374 (2.487 la sediu, 1 .006 în Valea Jiului, 6.881 înjudeţ).

63


Regia artistică: Val Mugur - Gustav Valentin. Scenografia: Raul Negru.

Distribuţia: Mimi Creţulescu (Caterina), Fifi Grazziani (Sujleor), Maria Iordache (Maria), Petru Asan (Mircea), Lascăr Banu (Chiru), D. N. Virgiliu (Simion), Nicolae Ene (Eran), Alex. Jeles (Un muncitor), Ion Stănescu (Alt muncitor), Anca Balaban (Lidia), Jean Tomescu (Anton).

Regia tehnică: Jean Mărgăritescu. Sufleor : Ştefan Ilie.

În cronica dramatică (nesemnată) privitoare la piesa Cumpăna, ap!Uutii în ziarul local Zori IIOÎ din 19 mai 1949 citim următoarele: ,,Pentn1 prima oară înscriind în repertoriu o piesă romdnească CII o temă . . . din actualitatea şi realităţile noastre, Teatrul de Stat a obţinut un nou succes . . . În regia lui Val Mugur şi Gustav Valentin ea şi-a găsit o prezentare justă, imprimându-i rm caracter mai dinamic prin jocul de scenă şi estompând efectul unor discursivităţi prin accentuări în text, în sfârşit înlăturând teatralrtl, s-a putut prezenta o acţiune bine închegată, axată consecvent pe linia ideii centrale prezentată intr-o lumină cât mai firească"

VULPEA PEDEPSITĂ, comedie muzicală în 3 acte de Mircea Florian.

Premiera la 19 mai 1949. Reprezentaţii: 29 (4 la sediu, 5 în Valea Jiului, 20 în judeţ). Sllectatori 8.6 15 (1 .695 la sediu, 1 . 192 în Valea Jiului, 5.728 înjudeţ).

Regia artistică: Val Mugur - Val Gustav. Decoruri: Raul Negru. Distribuţia: Valentin Gustav (Regizorul), Lascăr Banu (Lupul), Alex.

Jeles (Castorul /), D. N. Virgiliu (Castorul Il), Jean Tomescu (Castorul III), Nicolae Ene (Castorul IV), Petru Asan (Castorul Ji), Vasile Goga (Castorul VI), Romul Omota (Castorul Hl), Fifi Grazziani (Vulpea), Ion Stănescu (Bursucul), Catuşa Elvas (Vioreaua), Mimi Creţulescu (Rochiţa rândunicii), Anca Balaban (Macul), Maria Iordache (Margareta), Angela Olariu (Garofiţa), Mioriţa Golgopu (Vio/eta).

Muzica: Alex. Jeles. Baletul: Lilly Urseanu. Costume: E. Glugă. Conducerea muzicală: Ticu Lucaciu.

Regia tehnică: Jean Mărgăritescu.

Cronică (nesemnată) în Zori 11oi din 1 9 mai 1 949.

ARTICOLE, privind activitatea stagiunii:

Sub titlul Teatr11l de Stat din Petroşani, factor de cuhuraliwe al mllSelor lfumcitoare dUr Valea Jiului, în ziarul Zori 11oi din 10 iwtie 1 949, se spune, printre altele, despre prima stagiune a teatrului nostru: ,,Eliberarea ţării noastre de sub

jugul fascist . . . şi trecerea puterii de stat in mâna clasei muncitoare condusă de Partidul ei de avangardă . . . au adus transformări fundamentale în viaţa noastră culturală.

64


În Valea Jiului aceste transfonnări şi-au găsit una dintre cele mai concludente concretizări in înfiinţarea, in toamna anului trecut, a Teatntlui Popontlui din Petroşani. Căci fără îndoială înfiinţarea aceshti teatnt - acum teatnt de stat - a însemnat mult in lupta pe care Partidul o duce pentnt transfornrarea omului, pentnt educarea celor ce muncesc într-un spirit nou, pentnt rt'l.spdndirea culhtrii în mase.

Teatrul de Stat din Petroşani a reuşit ca într-un timp relativ scurt să devină unul dintre factorii de seamă de educare a mrmcitorimii din Valea Ji11l11i.

Încadrat CII elemente profesioniste talentate, el are menirea de a ed11ca prin artă masele. Şi această înaltă şi de onoare sarcină, colectivul teatrului s-a străduit zi de zi să şi-o ducd la bun sftirşit.

Primul spectacol. . . a avut loc în 8 octombrie 1948 cu piesa O scrisoare pierdută de l. L. Caragiale. Pentnt prima oară poate, publicul spectator de aici a putut viziona un spectacol de o viziune realistă. A puhtt vedea în comedia lui Caragiale un adevărat rechizitoriu făcut moravurilor burgheze.

A do11a premieră - Alarma de Or/in J 'asiliev - a fost o transpunere scenică a 11n11i episod din eroica luptă a partizanilor comunişti b11lgari in1potriva cotropitorilor fascişti.

O zi de odihnă, comedia dramaturgului sovietic Valentin Kataev, a fost o puternică satiră fndreptată impotriva rămăşiţelor burgheze, iar Pe sub castanii din Praga de K. Simonov - a patra premieră a Teatntllli - de un bogat conţinut politic, a subliniat lupta îndârjită care trebuie dusă împotriva ultimelor rămăşiţe ale fascismului.

În sfârşit . . . prin Cumpăna de Lucia Demetrius, teatntl a venit sti prezinte o piesă autohtond în care era arătată l11pta inddrjită a poporului împotnva burgheziei.

Trebuie subliniat în aceeaşi ordine de idei, rolul de educator al copiilor pe care 1-a avut Teatrul pundnd in scenă piesele Căsuţa din câmpie de Alarşak, Ariciul şi iepuraşul de Stepanski şi Vulpea pedepsită de M Flori an (. . .)

Repertoriul variat al Teatntlui arată justa lui orientare, arată eli sarcinile carei stau fn faţă au fost insuşite, că unnează consecvent linia unui adevărat educator. Pe de altă parte, mtmdntl mereu crescdnd de spectatori, arată că strădaniile sale nu sunt zadarnice . . . că bogatul conţinut al pieselor puse în scenă e apreciat de muncitori şi tocmai prin aceasta e valorificat.

Actuala stagiune se încheie CII un succes. În lupta dusă pe plan ideologic împotriva burgheziei, in lupta pentru transfonnarea omul11i şi pentnt constntirea socialismlllui in ţara noastră, Teatrul de Stat din Petroşani s-a dovedit a fi un puternic instntment de ed11care a maselor nnmcitoare din Valea Ji11lui"

Într-o ,,notif' intitulată Pe mlll'ginea tltrneului TeatTulni de Stat, apărută în coloanele ziarului local Zori noi din 30 iunie 1 949, se vorbeşte despre succesul obţinut cu piesele Cumpăna de L. Demetrius şi Vulpea pedepsită de M. Florian, în cele 52 de spectacole vizionate de peste 14.000 spectatori din numeroase localităţi ale judeţelor Hunedoara, Severin şi Goij .

65


ST AGIUNEA 1949 - 1950

Colectivul de conducere: Franz Auerbach - director; Arthur Bergman - director adjunct; Teodor Dombora - contabil şef; Raul Negru - pictor scenograf; Constantin Beiu - referent literar.

Colectivul artistic: Petru Asan, Elena Antonescu, Tinel Atanasiu, Aurel Atanasescu, Anca Balaban, Bebe Banu, Teodor Botoşescu, Ilie Cernea, Mimi Creţulescu, Lucia Cristian, Virgil Dumitrescu, Puiu Dumitrescu, Maria Iordache-Dumitrescu, Catuşa Elvas, Nicolae Ene, Fifi Grazziani, Valentin Gustav, Nicolae Iancu, Alex. Jeles, Jean Măgăritescu, Jenny Mărgăritescu, Lică Rădulescu, Ion Stănescu, Jean Tomescu, Lilly Urseanu, Tony Zaharian.

Au fost prezentate 8 premiere în 298 spectacole, vizionate de 96.299 de spectatori.


MEDICUL DE PLASĂ, comedie în trei acte de N. Costăchescu şi 1. Ulieru.

Premiera la 1 octombrie 1949. Ret,rezentafii : 37 ( 15 la sediu, 6 în Valea Jiului, 16 în judet). Spectatori: 1 1 .679 (4.014 la sediu, 1 .373 în Valea Jiului, 6.292 înjudet).

Regia artistică: Fr. Auerbach. Decoruri : Raul Negru. Asistent de regie: P. Asan.

Distributia: Valentin Gustav (Dr. Spătaru}, Petru Asan (Ţăpoi), Elena Antonescu (Baba Catinca), Fifi Grazziani (Dr. 0/ga 0/teanu), D. N. Virgiliu (Ginerele}, Maria Iordache (Mireasa}, Bebe Banu (Socrul}, Mimi Creţulescu (Soacra), Ion Stănescu (Medicul şef), Iancu Răşinari (Toma), Alex. Jeles (Dr. Văleanu), Jean Tomescu (Prefoctul Comănescu}, Maria Iordache (Valentina), Lică Rădulescu (Jnsp. G-rai Dr. Barbete), Lilly Urseanu (Nana Barbete), Dorel Botoşescu (Dr. Nicu/eseu), Ilie Cernea (Dir. Soc. ,. Fulger'}, Lucia Cristian (Cocuţa), Jean Mărgăritescu (Grigore), Mimi Creţulescu (O femeie), Catuşa Elvas (A doua femeie), Mircea Ispir (Un copil}, Anca Balaban (0 mamă}, Jenny Mărgăritescu (O moaşă), Nic. Ene (Un necunoscut), Bebe Banu (Gavrilă), Ion Durnitrescu (Primarul},

66


Tony Zaharian (Învăţătorul), D. N. Virgiliu (Piele Lungă), Anca Balaban (Servitoarea).

Regia tehnică: J. Mărgăritescu. Sutleor: Ştefan Ilie.

MAKAR DUBRA VA, piesă în trei acte de A. Komeiciuk. Traducerea de Horia Deleanu şi G. Anatol. Premiera la 3 noiembrie 1949. ReprezentaJii: 34 (13 la sediu, 9 în

Valea Jiului, 12 injudeţ). Spectatori: 9. 1 10 (3.088 la sediu, 2.595 în Valea Jiului, 3 .427 în judeţ).

Regia artistică: Fr. Auerbach. Decoruri : Raul Negru. Asistent de regie: V Gustav.

Distributia: Lică Rădulescu (Makar Ivanovici), Elena Antonescu (Oxana Andreevna), Anca Balaban (0/ga), Ion Dumitrescu (Artiom), Bebe Banu (Pavel), Jean Tomescu (Kondrat), Fifi Grazziani (Anca), Tony Zaharian (Gavri/ă), Nicolae Răşinari (Trofim), Lucia Cristian (Ga/ea), Lilly Urseanu (Marta), Ion Stănescu (Hmara), Alex. Jeles (Or/ov), Nic. Ene (Zincenko), Mimi Creţulescu (Maria), Petru Asan (Filip), D. N. Virgiliu (Stioşa).

Regia tehnică: J. Mărgăritescu. Sufleor: Ştefan Ilie.

Cităm din cronica semnată H. N. Doreanu în Steagul ro1u din 13 noiembrie 1 949: }nţelegând intenţiile autontlui, regia. . . a reuşit ca în bună măsură să imprime jocului linia justă . . . Un . . . raport just a fost realizat pe deplin între linia dramatică generală şi momentele tragice prin jocul lui Lică Rădulescu, căreia regia i-a imprimat o sobrietate care exclude exagerările . . . Nu se poate spune acelaşi lucnt şi în ceea ce priveşte efectele comice care au fost um1ărite cu prea multă insistenţă. Ne referim aici în special /a jocul lui Lilly Urseanu şi Lucia Cristian care - datorită unei greşite înţelegeri a rolurilor - au creat personaje de vodevil . . . Mai

67


puţin insistent - deci şi cu un efect negativ mai redus - acelaşi lucro l-a um1ărit regia în jocul lui 1. Stiinescu . . . In roluri au avut realizări într-adevăr remarcabile: Bebe Banu (. . . ) printr-un joc nuanţat . . . a reuşit să exteriorizeze în bună măsură complen1l proces interior prin care a trecut Pavel. . . Li că Rădulescu (. . .) . . . a îmbinat am10nios - în replici şi atitudini - sobrietatea gânditomlui CII expansivitatea unui om care se simte întinerit de muncă . . . Împreună cu Al. Jeles, Nic. Ene şi /. Stănescu, Lică Rădulescu a făcut un cuplu potrivit. . . Înţelegândrt-şi rolul, J. Tomescu în Kondrat, 1-a interpretat cu sinceritate. Reuşitele treceri de la o atitudine la alta, printr-lin joc bine nuanţat i-au dat posibilitatea să redea toate caracteristicile complexului personaj interpretat. Cu grijă şi conştiinciozitate şi-a11 interpretat rolurile . . . Tony Zaharian, P. Asan ş.a. În rolurile feminine, un joc remarcabil prin aceeaşi grijă şi conştiinciozitate au avut Anca Balaban . . . Elena Antonescu . . . Fifi Grazziani."

SACUL CU SURPRIZE, comedie în 4 acte de Mark Twain. Prelucrare de M. Bazilevski şi V Neustadt.

Premiera la 8 decembrie 1949. Reprezentaţii: 25 (16 la sediu, 7 în Valea Jiului, 2 în deplasare). Spectatori: 6.710 (3 .402 la sediu, 1 .817 în Valea Jiului, 1 .491 în deplasare).

Regia artistică: Fr. Auerbach. Schiţe de decoruri şi costume: W Siegfried. Decoruri : Raul Negru şi D. Botoşescu. Asistenţi de regie: V Gustav şi P. Asan.

Distribuţia: Ion Stănescu (Eduard Richards), Catuşa Elvas (Marry), Valentin Gustav (Berghess), Lilly Urseanu (Afrs. Eveline Garkness), Lică Rădulescu (Clay Garkness), Petru Asan (David Pinkerton), Elena Antonescu (Mrs. Pinkerton), Tony Zaharian (Cocks), V. Dumitrescu (Un negru), Fifi Grazziani (Nancy), Aurel Atanasescu (Necunoscutul), Nic. Ene (Hollyday), Ilie Cernea (James Wilson), Jean Tomescu (Barton Wi/son), Alex. Jeles (Parson), Bebe Banu (Robert Titmarch), Ion Dumitrescu (Oscar Wilder), D. N. Virgiliu (Daffer).

Regia tehnică: Jean Mărgăritescu. Sufleor: Ştefan Ilie.

M. Oprişa in cronica din Steagul roşu ( 1 5 decembrie 1 949) arată c� ,,fl.egiei i-a revenit sarcina de a scoate în evidenJă tocmai elementele .satirice cele mai caracteristice ale piese1" şi c� interpreţii s-au achitat cu conştiinciozitate de misiunea avută, remarcându-i pe Ion Stănescu care ,.p re114it să schiţeze pe micul funcţionar slugarnic ale căroi momente de revoltă sunt copleşite de sentimentul fricii faţă de stăpân", pe Lilly Urseanu care ,.p re!Jlit să redea prin mişcare şi ţinută prestanţa pretenţioasă a elegante lor inutile" . . . , pe Fifi Grazziani, ,.unul dintre cele mai bune cadre ale scenei din Petroşani" care ,.p compus pe Nancy plină de autentic şi colorit" în incheiere se sublirliW c� ,.)Voua premieră a Teatrului de Stat din Petroşani marchează un succes în munca colectivului de regie, artistic şi tehnic al Teatrulut'

68


HOŢII LA MIERE, comedie muzicală în versun m 3 acte, prolog şi epilog, de Valentin Avrigeanu şi Nello Bucevschi .

Premiera la 19 ianuarie 1950. Reprezentaţii: 15 (12 la sediu, 3 în deplasare). Spectatori: 4.54 1 (3 . 33l la sediu, 1 .210 în depiasare).

Regia artistică: V Gustav şi P Asan. Decoruri: Raul Negru şi D. Botoşescu. Muzica: Alex. Jeles. Baletul: Lilly Urseanu. Schiţe de costume: D. Botoşescu.

Distributia: Bebe Banu (Prisăcarul), Anca Balaban (Matca), Catuşa Elvas (Vorbărea(a), Mimi Creţulescu (Muncitoarea), Lucia Cristian (Hărnicuţa), Fiti Grazziani (Vrednicuţa), Jean Tomescu (Ţân(arul), Nic. Ene (Trântorul), Lilly Urseanu (Lăcusta), Tony Zaharian (Greierele), Ion Stănescu (Cărăbuşul), Alex. Jeles (Licuriciul), Ion Dumitrescu (Păianjenul), Maria Iordache (Vrespea).

Regia tehnici: Jean Mărgăritescu. Orchestraţia şi pregătirea muzicală: Ticu Lucaciu. Sufleor: Ştefan Ilie.

În cronica (nesemnată) din ziarul local Steagul roşu (28 ianuarie 1 950) citim că piesa Hoţii la miere s-a bucurat de "un deosebit succes in rdndul spectatorilor de toate vârstele" datorită regiei care ,.p reuşit să pună in scenă o piesă plină de colon't şi de vioiciune", a interpreţilor (din rândurile cârom se desprind: Fiti Grazziani, Mimi Creţulescu, Lucia Cristian, Lilly Urseanu, Jean Tomescu, Nic. Ene, Anca Balaban), şi a muzicii ,.plină . . . de sensibilitate şi optimism" a lui AL Jeles.

IARBĂ REA, piesă în 3 acte de Aurel Baranga. Premiera la 9 februarie 1950. Reprezentaţii: 47 (12 la sediu, 5 în

Valea Jiului, 30 în deplasare). Spectatori: 15.507 (2.568 la sediu, 1 . 380 în Valea Jiului, 1 1 .559 în deplasare).

Regia artistică: Fr. Auerbach. Decoruri şi costume: R. Negm şi Dorel Botoşescu.

Distribuţia: Mimi CreJulescu (Aneta Zamfuescu), Ilie Cernea (Pavel Zamjirescu), Dorel Botoşescu (VICtor Dumitrescu), Lilly Urseanu (Ioana Manu), Bebe Banu (Marin Marin), Valentin Gustav (Andrei Bârlea), Nic. Ene (Ing. Rilducu), Anca Balaban (Irina Bârlea), Jean Tomescu (Mihail Sofronie).


Autorul cronicii din ziarul local se opreşte asupm regiei şi interpretării: ,,Succesul piesei.. . se datoreşte în bună parte direcţiei de scenă. . . cdt şi interpretării. Regizorul Franz Auerbach a reuşit să ne dea un spectacol dinamic, bine legat, s11bliniind j11st ideile principale ale piesei. De la ridicarea cortinei şi pdnă la sfdrşit, direcţia de scenă a reuşit să marcheze diferenţierea necesară dintre Andrei, Irina şi Marin . . . În ceea ce priveşte interpretarea, Valentin Gustav a susţinut cu mult succes rolul dificil al profesonliui BIJrlea . . . Bebe Bamt printr-un

69


joc simplu . . . a adus o contribuţie însemnată re"1itei spectacolului. Lilly Urseanu . . . s-a remarcat în special în actul III. reuşind să dezvolte în spectatori sentimentul de ură faţă de personaj. Anca Balaban a interpretat cu căldură şi convingere rolul Irinei Birka" Cronicarul apreciaz! şi jocul actorilor: Jean Tomescu, Mimi Cretulescu, Ilie Cemea, Dorel Botoşescu, care au contribuit la reuşita acestui spectacol.

A VARUL, comedie de Moliere. Premiera la 25 februarie 1950. Reprezentaţii: 53 (12 la sediu. 6 în

Valea Jiului, 35 în deplasare). Spectatori: 23 .792 (3.200 la sediu, 2.529 în Valea Jiului, 18.063 în deplasare).

Regia artistică: Fr. Auerbach. Decoruri şi costume: R. Negru şi Dorel Botoşescu.

Distribuţia: Petru Asan (Harpagon), Tony Zaharian (C/eante), Fifi Grazziani (Elise), Ion Dumitrescu (Va/ere), Lucia Cristian (Mariane), Aurel Atanasescu (Anselme), Catuşa Elvas (Frosine), D. N. Virgiliu (Jupân Simon), Lică Rădulescu (Jupân Jacques), Ion Stănescu (La Fleche), Maria Iordache (Jupdneasa C/aude), Jean Mărgăritescu (Brindavoine), Dorel Botoşescu (La Merluche), Alex. Jeles (Comisarul).


Cronic! (nesemnată) în Steagul rOJU din 25 martie 1 950.

CASA CU STORURILE TRASE, piesă în 4 acte de Fraţii Tur şi Şeinin. Traducere: Margareta Bărbuţă.

Premiera la 1 1 mai 1950. Reprezentaţii: 43 (12 la sediu, 5 în Valea Jiului, 26 în deplasare). Spectatori: 13 .06 1 (2.622 la sediu, 1 . 186 în Valea Jiului, 9.253 în deplasare).

Regia artistică: Franz Auerbach. Decoruri şi costume: R. Negru şi Dorel Botoşescu. Asistent de regie: Petru Asan.

Distribupa: Die Cemea (Consilierul), Lilly Urseanu (Eva Grant), Bebe Banu (Corespondentul), Jean Tomescu (Secretarul Ambasadel), Dorel Botoşescu (Al doUea secretar al Ambasade•), Lică Rădulescu (.P. A. Kaştanov), Tony Zaharian (Maior Kaştanov), Petru Asan (Merţalsla), D. N. Virgiliu (Căpitanul Kuzovkov), Mimi Creţulescu - Maria Iordache - Jenny Mărgăritescu (Dr. Erna Kurtius), Valentin Gustav (Richter), Alex. Jeles (D;,ectorul restaurantului "Oriental''), Elena Antonescu (Poştaşul), Maria Iordache (Medicul), Aurel Athanasescu (GtU.etarul cehoslovac), Fiti Grazziani, Jenny Mărgăritescu, Ştefan llie (GtU.etarii străim), Anca Balaban, Lucia Cristian, Nic. Ene, Catuşa Elvas (Funcţionarii ambasadei), Ion Stănescu (Evseic1), Vasile Goga, Rudy Welter, Romulus Omotă, Virgil Raţă, Aurel Dan (Vizitatorii

70


muzeulu1), Jean Mlirgliritescu (Chelnerul), Tiberiu Coconeţ (Sentinela). Regia tehnică: Jean Mărgăritescu şi Tiberiu Coconeţ. Sufleor: Ştefan

Ilie. AŞA S-A DUMIRIT COSTACHE BĂLAN, piesă în 3 acte de

Gh. Martiniuc. Premiera la 18 iunie 1950. Reprezentaţii: 44 (6 la sediu, 5 în Valea

Jiului, 33 în deplasare). Spectatori: 1 1 .899 ( 1 . 158 la sediu, 1 .0 1 1 în Valea Jiului, 9.730 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur. Decoruri şi costume: Raul Negru şi D. Botoşescu.

Distribuţia: Ion Stănescu (Costache Bălan), Fiti Grazziani (Dochiţa), Tony Zaharian (Mihai), Lucia Cristian (Aneta), Ilie Cernea (Pieşcuţă), Elena Antonescu (Tasia), Nic. Ene (Creangă), Bebe Banu (Feran1), Jenny Mărgăritescu (Maria), D. N. Virgiliu (Ştefan Ca/istrat), Tiberiu Coconeţ (Miliţianul), Maria Iordache (Soacra), Jean Tomescu (Un ţăran).

Regia tehnică: Jean Mărgăritescu şi Tiberiu Coconeţ. Sufleor: Ştefan Ilie.

ARTICOLE, AV AN CRONICI:

xxx - Premiera Medicul de plasă pe scena Teatrului de Stat " Valea Jilliui" (avancronică), în Steagul roşu, 6 octombrie 1 949.

Stan Nicolae - Actorii Teatrub1i tk Stat " Valea Jil1lui" 11• mijlocul minerilor tk la sectorul IV Petrila, în Steagul roşu din 1 9 ianuarie 1 950.

M. Oprişa - Iarbă rea de Aurel Bara11ga pe scena Teatrului de Stat " Valea JU.lui" (avancronică), în Steagul roşu, 9 februarie 1 950.

71



Colectivul de conducere: Franz Auerbach - director; Arthur Bergman - director adjunct; Teodor Dombora - contabil şef; Valeriu Mugur - regizor artistic; Raul Negru - pictor scenograf; Constantin Beiu -referent literar.

Colectivul artistic: Elena Antonescu, Tinel Atanasiu, Teodor Botoşescu, Geo Bucur, llie Cemea, Iolanda Copăceanu, Valer Donca, Gheorghe Dumbrăveanu, Maria Iordache-Dumitrescu, Virgil Dumitrescu, Catuşa Elvas, Nicolae Ene, Virgil Florescu, Eugenia Gheorghian, Miluţă Gheorghiu, Ion Giurgiuveanu, Fifi Grazziani, Valentin Gustav, Gheorghe Iordănescu, Alex. Jeles, Jean Mărgăritescu, JeiUly Mărgăritescu, Septimiu Pop, Lică Rădulescu, Ion Stănescu, Pufi Stănescu, Jean Tomescu, Lilly Urseanu, Tony Zaharian.

Au fost prezentate 7 premiere în 3 12 spectacole, urmărite de 99.679 de spectatori. S-a prezentat în reluare piesa: Aşa s-a dumirit Costache Bălan de Gh. Martiniuc.


CINE-I VINOVAT?, comedie de G. Mdivani Premiera la 30 septembrie 1950. Reprezentaţii: 43 ( I l la sediu, 4 în

Valea Jiului, 28 în deplasare). Spectatori: 13 .890 (2.263 la sediu, 787 în Valea Jiului, 10.840 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur. Decoruri şi costume: Raul Negru. Distribuţia: Yolanda Copăceanu (Golubcova), Lică Rădulescu

(Kovrighin), Catuşa Elvas (Xenia), Ion Giurgiuveanu (Mescereacov), Virgil Florescu (Sidorov), Tony Zaharian (Veselov), Tinel Atanasiu (Cijikov), Valentin Gustav (Zabelin), Eugenia Gheorghian (Zoe), Jenny Mărgăritescu (llfaslova), Alex. Jeles (Kotciakov), Ion Stănescu (Cetă,teanul), Maria Iordache (O/ea), Jean Tomescu (Eronim), Elena Antonescu (Cetă,teana), Ion Stănescu (Nichita), Nic. Ene (Director [), D. N. Virgiliu - Jean Mărgăritescu (Director Il), Geo Bucur - D. Moţica (Director III), D. N. Virgiliu (Tânărul), Ilie Cemea (Inspector).

Regia tehnici: Jean Mărgăritescu. Sufleor: Ştefan Ilie.

ÎNTR-UN ORAŞ OARECARE, piesă de A.Sofronov.

72


Premiera la 6 noiembrie 1950. Reprezentaţii: 38 ( 13 la sediu, 4 în Valea Jiului, 2 1 în deplasare). Spectatori: 9.893 ( 1 .793 la sediu, 943 în Valea Jiului, 7. 157 în deplasare).

Regia artistică: Franz Auerbach. Scenografia: Dorel Botoşescu şi Raul Negru.

Distribuţia: N. N. Matei (Petrov), Jean Tornescu (Ratnicov), Eugenia Voicu (Jenia Ratnicov), Tony Zaharian (Pavel Ratnicov), Ion Stănescu (Burnin), Elena Antonescu (Tatiana Ivanovna), Yolanda Copăceanu (Claudia Burnin), Valentin Gustav (Gorbaciov), 1. Giurgiuveanu (Sorochin), D. N. Virgiliu (Golubiov), Nic. Ene (Şur), Alex. Jeles (Pravdin), Tinel Atanasiu (Orgheev), Maria Iordache (Daşa).


LUPII ŞI OILE, comedie în 5 acte de A. N. Ostrovski Premiera la 23 decembrie 1950. Reprezentaţii: 35 ( 1 l la sediu, 5 în

Valea Jiului, 19 in deplasare). Spectatori: 1 1 .339 (2.085 la sediu, 1 .874 in Valea Jiului, 7.380 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei . Scenografia: Raul Negru.

Distribuţia: Lilly Urseanu (Al V. Murzaveţkaia), Tony Zaharian - D. N. Virgiliu (A. V. Murzave,tkl), Yolanda Copăceanu (Giajira Alexeevna), Eugenia Voicu (E. N Kupavina), Elena Antonescu (Anfusa Tihonovna), Ion Giurgiuveanu (M. B. Uneaev), Jean Tornescu - Al. Jeles U :1. Berkutov), Ion Stănescu (V: N Ciugunov), Septirniu Pop (Claudiu Goreţki), Tinel Atanasiu (Pavlin Savelici), Ilie Cernea (Stropi/in), Nicolae Ene (Zugravu/), D. N. Virgiliu (Tâmplarul), Virgil Florescu (Vătaful).


SPECTACOL COUPE Premiera la 3 februarie 195 1 . Reprezentaţii: 42 (14 la sediu, 9 in

Valea Jiului, 19 in deplasare). Spectatori: 14.552 (3 .496 la sediu, 3 .467 in Valea Jiului, 7.589 in deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Scenografia: Raul Negru.

a) Ursul, farsă într-un act de A. P. Cehov. Traducerea de M. Sorbul şi N. Al. Toscani.

Distribuţia: Yolanda Copăceanu (E. /. Popova), C. Stănescu (G. S. Smârnov), Ion Stănescu (Luca).

b) O noapte furtunoasă, comedie în 2 acte de 1. L. Caragiale. Distribuţia: Lică Rădulescu (Jupdn Dumitrache), Ion Stănescu (Nae

Ipingescu), Tinel Atanasiu (Chiriac), Yolanda Copăceanu (Spiridon), Ion

73


Giurgiuveanu (Rică Venturiano), Catuşa Elvas - Maria Iordache (Veta), Fifi Grazziani - Eugenia Voicu (Ziţa).

Regia tehnicii: Jean Mărgăritescu. Sufleor· tefan Ilie.

Costel Rădulescu, Ion Stănescu

MOŞTENIRE FATALĂ, piesă în 3 acte de S. Seinin Premiera la 17 martie 1 95 1 . Reprezentaţii: 46 ( 12 la sediu, 12 in

Valea Jiului, 22 in deplasare). Spectatori: 12 . 167 (2.6l l la sediu, 3 . 173 în Valea Jiului, 6.483 in deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Scenografia: Marga Ene.

Distribuţia: Ilie Cemea (Warefield), D. N. Virgiliu (Goland), Ion Giurgiuveanu (Bide/), Fifi Grazziani (Marry), Lică Rădulescu (Tuzov), Yolanda Copăceanu (Valea), Valeriu Donca (Lâjicov), Ion Stănescu (Ev. Fomici), Septimiu Pop (Marinar l), Gh. Dwnbrăveanu (Marinar Il), D. Moţica (Marinar III), Geo Bucur (Chelnerul).

Regia tehnică: Jean Mărgăritescu. Sufleur: Ştefan Ilie.

SPECTACOL COUPE

Premiera la 2 mai 195 1 . ReprezentaJii: 49 (9 la sediu, I l în Valea Jiului, 29 în deplasare). Spectatori: 13 .33 1 ( 1 .369 la sediu, 2.593 în Valea Jiului, 9.369 in deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Scenografia: O. Botoşescu.

74


a) Cerere in căsătorie, farsă într-un act de A. P. Cehov Traducerea de M. Smbul şi A. Steinberg. Distribuţia: C. Stănescu (S. S. Ciubukov), Eugenia Voicu (Natalia

Stepanovna), Jean Tomescu (/. V: Lomov). b) Undeva sub pământ de M. Leonard Distribuţia: Valentin Gustav (Tomoioagă Ştefan), Jenny Mărgăritescu

(Maria), Aurelia Panţ (Doina), Ştefan Ilie U 'iorel), Gh. Dumbrăveanu (Cos/ea), Geo Bucur (Şandor), Fiti Grazziani (Fata lui Şandor), Valeriu Donca (Andrei).

c) Amici, Justiţie, C.F.R. de 1. L. Caragiale Distribuţia: Jean Tomescu (Mache), Ion Stănescu (Lache), Valeriu

Donca (Tache), Geo Bucur (Chelnerul), Elena Antonescu (Leanca), Alex. Jeles (Judecătorul), Tinel Atanasiu (Prevenitul), Geo Bucur (Aprodul), Ion Stănescu (Muşteriul), Tony Zaharian (Niţă), Gh. Dumbrăveanu (Ghi,tă), Valeriu Donca (Chelnerul).

Regia tehnică: Jean Mărgăritescu. Sufleur: Ştefan Ilie.

CRÂNGUL DE CĂLINI, comedie în 4 acte ( 5 tablouri) de Al. Komeiciuk

Premiera la 30 iunie 195 1 . Reprezentatii : 59 (18 la sediu, 6 in Valea Jiului, 35 în deplasare). Spectatori: 24. 107 (5.876 Ia sediu, 2.66 1 în Valea Jiului, 15 .570 in deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri: M. Rubinger.

Distribuţia: Ion Giurgiuveanu (/van Romaniuc), Dana Pantazopol (Nadejda), Elena Antonescu (Natalia Covşic), Yolanda Copăceanu (Vasi/isa), Alex. Jeles (Carp Vetrovoi), Valentin Gustav (Serghei Batura),Tony Zaharian (Nicolai Verba), Eugenia Botoşescu (Aga Sciuca), Ilie Cemea (Arhip Vaculenco), Tinel Atanasiu (Martin Candâba), Gigi Iordănescu (Maxim Zoria), Dorel Botoşescu (Piotr Moroz), Ion Stănescu (Vasili Crâm), Jean Mărgăritescu (1-ul pescar), Valeriu Donca (Al II-lea pescar), Gh. Dumbrăveanu (Al -li/-Iea pescar), Maria Iordache (Ecaterina Crâlataia), Elena Colwnbeanu (Oiga Cosar), Silvia Brădescu (Pelaghia Crudcenco), Bona Moţica (Oxana Davidiuc), Doina Istrate (Varvara), Emilia Antonescu (1-a echipieră).

Regia tehnică: Jean Mărgăritescu şi Marin Durnitrescu. Conducerea muzicală: Prof. P. Ciorgoveanu. Dansuri: Mioriţa Golgoţiu. Sufleur: Adela Giurgiuveanu şi Ştefan Ilie.

75


STAGIUNEA 1951- 1952

Colectivul de conducere: Ion Petrovici - director; Arthur Bergman - director adjunct; Teodor Dombora - contabil şef; Valeriu Mugur, maestru emerit al artei - regizor artistic; Constantin Beiu - referent literar.

Colectivul artistic: Elena Antonescu, Emilia Antonescu, Tinel Atanasiu, Eugenia Botoşescu, Teodor Botoşescu, Silvia Brădescu, Teodor Brădescu, Geo Bucur, Ilie Cemea, Crina Cojocaru, Dem. Columbeanu, Elena Columbeanu, Y olanda Copăceanu, V aler Donca, Gheorghe Dumbrăveanu, Atanasie Dumitrescu, Maria Dumitrescu, Nicolae Enc, Virgil Florescu, Ion Giurgiuveanu, Valentin Gustav, Gheorghe Iordănescu, Doina Istrate, Alexandru Jeles, Jean Mărgăritescu, Jenny Mărgăritescu, Dana Pantazopol, Septimiu Pop, Constantin Sassu, Ion Stănescu, Jean Tomescu, Tony Zaharian.

Au fost prezentate 7 premiere în 275 de spectacole, vizionate de 82.968 de spectatori. În reluare: Crângul de cllini de AI. Korneiciuk.


Yolanda Copăceanu, Virgil Florescu

76


Premiera la 22 septembrie 195 1 . Reprezentaţii: 45 ( 12 la sediu, 8 în Valea Jiului, 25 în deplasare). Spectatori: 1 5.786 (3 . 1 39 la sediu, 2.663 în Valea Jiului, 9.984 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Scenografia: D. Botoşescu.

Distribuţia: Virgil Florescu (Nae Girimea), Ion Giurgiuveanu (Iancu Pampon), Ion Stănescu (Crăcănel), Valeriu Donca (Un candidat), Gh. Dumbrăveanu (Iordache), Jean Tomescu (Un ipistat), Silvia Brădescu (Didina Mazu), Yolanda Copăceanu (Miţa Baston), Geo Bucur (Un chelner), Bona Moţica (O mască).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Ştefan Ilie.

NU-l ÎNTOTDEAUNA PRAZNIC, comedie de A. N. Ostrovski Premiera la 24 septembrie 195 1 . Reprezentaţii: 48 (10 la sediu, 4 în

Valea Jiului, 34 în deplasare). Spectatori: 12 .308 (2.20 1 la sediu, 944 în Valea Jiului, 9. 163 in deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Scenografia: D. Botoşescu.

Distribuţia: Gigi lordănescu (Ahov), Dana Pantazopol (Agnia), Elena Antonescu (Daria Fedoseevna), Tony Zaharian - Septimiu Pop (lpolit), Maria Dumitrescu (Melania).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Ştefan llie.

Cronică semnată de C. Beiu în Steagul roşu din 14 noiembrie 1 95 1

LA SUD DE PARALELA 38, dramă în 3 acte (5 tablouri) de Thai-Dian Ciun

Premiera la 1 decembrie 195 1 . Reprezentaţii: 44 (12 la sediu, 8 în Valea Jiului, 24 in deplasare). Spectatori: 13 .782 (2.044 la sediu, 2.325 în Valea Jiului, 9.4 13 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decor şi costume: Adina Reich.

Distribuţia: C. Sassu (Pac Tar), Al. Jeles (Cian Hai), Tony Zaharian (Cer Son), Virgiliu Florescu (Kim In Cen), Valeriu Donca (Thai Hva), Geo Bucur (Ben Cen), Dem Columbeanu (Un bătân), 1. Giurgiuveanu (Tedun Men Hi), Yolanda Copăceanu - Doina Istrate (In Sen), Elena Antonescu (Mama lui In Sen), Tinel Atanasiu (San Afan), Geo Bucur (Kim Ik To), Valeriu Donca (Un marinar), Emilia Antonescu (O femeie), Silvia Brădescu (O fată), Gh. Dwnbrăveanu (Primul poli,tist), Ilie Iosub (Al doilea poli,tist), Jean Tomescu (Johnson), Gigi lordănescu (Harry Sperlman), Nic. Ene (Device), Dorel Botoşescu (Un ofiţer american).

77


Regia tehnică: Marin Dwnitrescu. Sufleur: Adela Giurgiuveauu.

CĂSĂTORIA, comedie în 3 acte de N. V. Gogol Premiera la 22 martie 1952. Reprezentaţii: 55 ( 1 5 la sediu, 8 în Valea

Jiului, 32 în deplasare). S),ectatori: 16.593 ( 3 .278 la sediu, 25 13 în Valea Jiului, 10.802 în deplasare).

Regia artisticA: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri şi costume: Adina Reich.

Distribuţia: Yolanda Copăceanu (Agafia Tihonovna), Emilia Antonescu (Arina Panteleimonovna), Elena Antonescu (Fiocla Jvanovna), Ion Stănescu (Podcolesin), Ion Giurgiuveanu (Kocikariov), Ilie Cemea (Jumară), Tinel Atanasiu (Anucikin), Jean Tomescu (Jevakin), Silvia Brădescu (Dunişka), Virgiliu Florescu (Starikov) , Geo Bucur (Stepan).

Regia tehnică: Jean Mărgăritescu. Sufleur: Adela Giurgiuveanu.

SPECTACOL COUPE Premiera la 29 martie 1952. Reprezentaţii: 6 (toate la sediu).

Spectatori: 1 .062. Regia artistică: 1. Petrovici, G. Iordănescu, C-tin Beiu. Schiţe de

decoruri şi costume: Raul Negru. a) O situaţie SJ)ecială, comedie într-un act de M. Leonard Distribuţia: Gigi Iordănescu (Gruia), Doina Istrate (Sanda), Nic. Ene

(Nemeş), Teodor Brădescu (Covaci), C. Sassu (Andrei Damian), Tony Zaharian (Uinerull), Valeriu Donca (Minerul li).

b) Ghimpele, comedie în 2 acte de Val. Gustav şi C. Beiu Distribuţia: Gigi Iordănescu (Alexandru), Elena Colwnbeanu (Irina),

Teodor Brădescu (Luca), Valeriu Donca (Neagu), Dem. Columbeanu (Gavril), Rudi Wagner (Petruţ).

c) Taigaua, piesă intr-un act de P. Ialtev Distribuţia: Dana Pantazopol (Zina),Tony Zaharian (Fedia), Alex. Jeles

(Rostovtev), Jenny Mărgăritescu (Go/ubeva). Regia tehnică: Marin Dwnitrescu. Sufleur: Ştefan Ilie.

BĂDĂRANII, comedie în 4 tablouri de Carlo Goldoni. Premiera la 5 mai 1 952. Reprezentaţii: 54 (18 la sediu, 7 în Valea

Jiului, 29 în deplasare). Spectatori: 16.89 1 (4.49 1 la sediu, 2.724 în Valea Jiului, 9.676 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri şi costume: Raul Negru şi Dorel Botoşescu.

Distribuţia: Dem Columbeanu (Canciano), Eugenia Botoşescu (Felice), Const. Sassu - Tony Zaharian (Contele Riccardo), Gigi

78


Iordănescu (Lunardo }, Dana Pantazopol Jenny Mârgăritescu (Margaritta}, Doina Istrate (Lucietta), Virgiliu Florescu - Nic. Ene (Simon), Maria Dwnitrescu - Elena Columbeanu (Marina), Alex. Jeles -Dorel Botoşescu (Maurizzio ,Valeriu Donca (filjpetto)

Regia tehnică: Marin Dwnitrescu. Sufleur: Elisabeta Durnitrescu.

CĂMĂ TARUL, comedie în 3 acte (5 tablouri) de Lesage. Traducerea de Polixenia Carambi. Premiera la 14 iunie 1952. Reprezentaţii: 23 (2 la sediu, 21 în

deplasare). Spectatori: 6.006 (529 la sediu, 5.477 în deplasare). Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de

decoruri şi costume: Adina Reich . Distribuţia: Ilie Cemea (Cămătarul Turcaret}, Elena Antonescu

(Doamna Turcaret), Gh. Dumbrăveanu (Cavalerul), Ion Giurgiuveanu (Marchizul), Yolanda Copăceanu (Baroana}, Tony Zaharian (Domnul Raphle), Jean Tomescu (Domnul Furet), Emilia Antonescu (Doamna Iacob), Ion Stănescu (Frontin), Geo Bucur (Fiamand), Silvia Brădescu (Marinne), Antoaneta Atarnanov (Lisette).


PÂRLEAZUL, piesă într-un act de Ionel Ţăranu. Premiera la 3 iulie 1952. Reprezentaţii: 3 (în Valea Jiului).

Spectatori: 754. Regia artistică: Gigi Iordănescu.

79


În distribuţie: Dem. Colurnbeanu, Virgiliu Florescu, Jetmy Mărgăritescu, Nic. Ene, Doina lstrate, Maria Dumitrescu, Dana Pantazopol.

ARTICOLE, AV AN CRONICI, NOTE

A Bergman - Teatrul de silit " Valea Jiului" la f11ceput de nowJ stagiu11e, Steagul roşu, 1 5 septembrie 1951

C.Beiu, R. Bălşan - Şedinţa de producţie de la Teatrul de Stat fii jurul comediei "D' ale Ctii1UlVtllului", Steagul roşu, 22 septembrie 1 95 1

Maria Iordache-Dumitrescu - Succesul nou stagiluu a Teatrului de stllt " Valea Jiului", Steagul roşu, 12 noiembrie 195 1

C. Beiu - La sud de paralela 18 (avancronică), Steagul roşu, 3 0 noiembrie 1 95 1

R . Bălşan - Pregtlliri fi• vederea silrbt'Uoririi marelui L L Caragiale In Valea Jiului, Steagul roşu, I l ianuarie 1952

R. Bălşan - Festival fii ctulrul cente�•arului Caragiale, Steagul roşu, 23 ianuarie 1952

80



Colectivul de conducere: Ion Petrovici - director; Arthur Bergman - director adjunct; Th. Dombora, Mihai Frăţilă -contabili şefi; Val Mugur, maestru emerit al artei - regizor artistic; Constantin Beiu - referent literar.

Colectivul artistic: Elena Antonescu, Tine) Atanasiu, E. BelbaDumitrescu, Eugenia Botoşescu, T. Botoşescu, Silvia Brădescu, Teodor Brădescu, Ana Colda, Dem. Columbeanu, Elena Columbeanu, Y olanda Copăceanu, Valer Donca, Gheorghe Dumbrăveanu, Atanasie Dwnitrescu, Maria Dumitrescu, Ion Giurgiuveanu, Dinu Gherasim, Justin Z. Handoca, Gheorghe Iordănescu, Doina Istrate, Alex. Jeles, Anca Ledunca, Ion Ligi, Jean Mărgăritescu, Jenny Mărgăritescu, Nicolae Mavrodin, Dana Pantazopol, Ion Pavlescu, Costel Rădulescu, Ludmila Rădulescu, Jean Tomescu, Gheorghe Urlică, Ion Veştea, Tony Zaharian.

Au fost prezentate 10 premiere în 486 de spectacole, unnărite de 178.642 spectatori.


LUPII, piesă de R. Boureanu Premiera la 20 septembrie 1952. Reprezentaţii: 42 ( 12 la sediu, 8 în

Valea Jiului, 22 în deplasare). Spectatori: 16.462 (3.430 la sediu, 3 . 1 56 în Valea Jiului, 9.876 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri şi costume: Dorel Botoşescu.

Distribuţia: Al. Jeles (Vichente Trifimov), Dana Pantazopol (Miliţa), Ana Colda (Grozdanca), Ştefan Ilie (Vlada), Costel Rădulescu (S/avco Tri.fimov), Elisabeta Dumitrescu (Grajina), Nicolae Mavrodin (Sava Damianovici), Dinu Gherasim (Andrei Mărginaşu), Maria Dumitrescu (Danila), Ion Giurgiuveanu (Jova), Elena Antonescu (Alexandra Macarovici), Gigi Iordănescu (Mi/an Saprmgin), Valer Donca (Bogo/iub), Teodor Brădescu - Justin Handoca (Rancu), Jean Mărgăritescu (Vasile Ceauşu), C. Popescu (Ga/etin), 1. Cazacu (Dinu), Marin Dumitrescu (Un oji,ter), Dem. Columbeanu (Pero Pomatina), Jean Tomescu (Aiaiorul), Gh. Dumbrăveanu (Locotenentul), Tinel Atanasiu (Consilierul iugoslav), Th.

81


Botoşcscu (Consilierul american), Yolanda Copăceanu (Primul secretar al ambasadei iugoslave), Tony Zaharian (Angel Covenici), Marin Durnitrescu (Lazin Mutul), Justin Handoca (Bojidar cel Verde), Elena Columbeanu (O ţărancă) .

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Adela Giurgiuveanu.

BĂTRÂNEŢE ZBUCIUMATĂ, piesă în 4 acte de 1. Rahmanov Premiera la 1 noiembrie 1952. Reprezentatii: 46 (12 la sediu, 10 în

Valea Jiului, 24 în deplasare). Spectatori: 14.6 19 (2.502 la sediu, 3.504 în Valea Jiului, 8.613 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri şi costume: M. Rubinger.

Distributia: Gigi lordănescu (D. !. Polejaev), Elena Antonescu (Maria Lvovna), Costel Rădulescu (V M. Vorobiov), N. Mavrodin (M. M. Bociarov), Tinel Atanasiu (Kuprianov), Alex. Jeles (Portarul), C. Popescu (Un soldat), Jenny Mărgăritescu (Bucătăreasa), Ştefan Ilie (Primul student), Mircea Romanescu (Al doilea student), Dana Pantazopol (Prima studentă), Elisabeta Durnitrescu (A doua studentă).

Regia tehnici: Marin Durnitrescu. Sufleur: Adela Giurgiuveanu .

. . . ESCU, comedie în 3 acte de T. Muşatescu . Premiera la 10 noiembrie 1 952. Reprezentaţii: 109 (2 1 la sediu, 19 în

Valea Jiului, 69 în deplasare). Spectatori: 42.492 (6. 154 la sediu, 6.573 în Valea Jiului, 29.765 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri şi costume: Dorel Botoşescu.

Distributia: Tony Zaharian (Decebal Necşulescu), Dem. Colwnbeanu (lorgu Langada), Ion Giurgiuveanu (Traian Necşulescu), Jean Tomescu (General Stamatescu), Valeriu Donca (Platon Stamatescu), Dorel Botoşescu (Bebe Damian), Ana Colda (Amelie), Eugenia Botoşescu (Miza General Stamatescu), Yolanda Copăceanu (Nina Damian), Justin Z. Handoca (Un comisar), Ion Ligi (Doctorul), Marin Durnitrescu (Fane), Dorin Brădescu (Pişlică), Jean Mărgăritescu (Cetăţeanul alegător), Doina lstrate (Afitzi), Elena Colwnbeanu (Ana).

Regia tehnică: Marin Durnitrescu. Sufleur: Elena Giurgiuveanu.

Cronică în Steagul roşu din 20 decembrie 1 952.

În ziarul Munca din 29 mai 1 954 găsim Wl articol, semnat de M. C., în care este analizat printre altele şi spectacolul cu piesa . . . ESCU, în realizarea actorilor din Petroşani. Autorul aflllllă cA: ,,Regizoml Val Mugur, maestm emerit al artei . . . in.sistdnd asupra laturei satirice a acestei comedii a izbutit să închege un

82


spectacol viu, interesant. Din jocul actorilor nu reiese numai comicul situaJiilor, ci şi aspecllll moral al personajelor' SWlt apreciate creatiile interpretilor: Tony Zaharian, Dem. Columbeanu, A Atamanov, Valer Donca şi alţii. Intregul joc al actorilor este calificat drept ,,sincer, talentat"

HAINA NEVĂZUTĂ, comedie muzicală în 4 acte de Adrian Tudor şi Dan Costescu (după Andersen).

Premiera la 19 ianuarie 1953. Reprezentaţii: 44 ( 1 1 la sediu, 9 în Valea Jiului, 24 în deplasare). Spectatori: 1 9. 128 (3 . 1 85 la sediu, 3 .786 în Valea Jiului, 1 1 .857 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri şi costume: Raul Negru şi D. Botoşescu . Muzica: Alex. Jeles. Versuri: C. Beiu.

Distribuţia: Justin Z. Handoca (Meşterul Matei), Dem. Columbeanu (Împăratul), 1. Giurgiuveanu (Sfetnicul Paharnic), Alex. Jeles (Sfetnicul cărturar), D. Botoşescu - D. Brădescu (Sfetnicul armurier), C.Rădulescu, laureat al Premiului de Stat (Sfetnicul pedepsitor), Ion Pavlescu (Sfetnicul Vistiernic), Ion Ligi (Curteanul, Santinela 1), Willy Paul (Santinela Il), 1. Veştea (Majordomuf), Jean Voinescu (Oşteanul l), Ilie losub (Oşteanul Il ), J. Voinescu (Ţăranul), Maria Dumitrescu (Ţăranca), Jean Mărgăritescu (Bătrânul), Ion Ligi- V. Borza (Copilul), Doina Istrate (Lenuţa), Elisabeta Dwnitrescu - Ilona Moţica (loniţă), Ludrnila Rădulescu (Croitoreasa 1), Eugenia Botoşescu (Croitoreasa Il), Elena Columbeanu (Croitoreasa III), Maria Dumitrescu - Elisabeta Dwnitrescu - Ilona Moţica (Croitoreasa /l),Yolanda Copăceanu (Pajul 1), Anca Ledunca (Pajul Il), Elena Columbeanu (Servitoarea), Elena Columbeanu (Femeia 1), Ludmila Rădulescu (Femeia Il).

Regia tehnică: J. Voinescu. Sufleur: Adela Giurgiuveanu. Conducerea muzicală: Juliu Horacsek. Aranjamentul dansurilor: Ludmila Rădulescu.

În cronica dramatică (semnată Cronicar), apărută în Steagul ro1u din 13 februarie 1 953, sunt consemnate creaţiile actorilor Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat, care a imprimat personajului său "un comple.Y de trăsăh1ri negative

", Dem. Columbeanu care a redat fidel "înfăfişarea morală a Împilrllll,lut',

I. Pavlescu, aflat la primul său rol, dotat cu "incontestabile calităfi actoriceşti'', llona Moţica şi alţii.

NUNTA CU ZESTRE, comedie în 4 acte (6 tablouri), de N. Diaconov .

Traducere de Gabriela Leonte. Muzica de B. Makrousov şi N. Budaşkin. Prelucrarea muzicali: Puiu Maximilian şi Gherase Dendrino.

Premiera la 15 martie 1953. Reprezentaţii: 49 (9 la sediu, 1 3 în Valea

83


Jiului, 27 în deplasare). Spectatori: 2 1 .378 (3 .396 la sediu, 5.747 în Valea Jiului, 10.235 în deplasare).

Regia artistică: Petre Mihail . Decoruri şi costume: A. Caramanlău.

Distribuţia: Elena Antonescu (V P. Stepanovna), Dana Pantazopol -Ana Colda (0/ga), Elisabeta Dumitrescu (Galea), Jean Tomescu (S. /. Pirogov), Nicolae Mavrodin (M N. Orlov), Gigi Iordănescu (A. S. Afukoseev), Tony Zaharian (N. T. Korocikin), Gh. Urlică (Mişka), Tinel Atanasiu(S. Romanâci), Silvia Brădescu (Liuba), Jenny Mărgăritescu (L. V Pohliobkina), Valeriu Donca(A. S. Muraviov).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Direcţia muzicală: E. Cerbu. Aranjamente muzicale: Al. Jeles şi J. Horacsek. Conducerea muzicală: J. Horacsek. Maestru de balet: Nutzi Valter. Sufleur: Ştefan Ilie.

Din cronica semnată de P Tomescu retinem: Nunta cu zestre "este un spectacol plin de strălucire ale cărui idei . . . sunt exprimate c11 o mare bogăţie de mijloace artistice. Calităţile artistice ale piesei au aj11tat să iasă la l11mină noi lat11ri ale talent11l11i actorilor din o�ul nostnl" Cronicarul se opreşte indeosebi asupra jocului actorilor T ony Zaharian (care "a dobdndit un hotărdt progres în evoluţia lui artistică"), Elena Antonescu, Ana Colda, N. Mavrodin, Jean Tomescu, Elisabeta Dwnitrescu ("o actriţă tdnără . . . care . . . s11rprinde plăcut pe spectator'), Jenny Mărgăritescu şi altii. Cronica se incheie cu constatarea el\ Nunta cu zestre este un spectacol valoros . . . unul dintre cele mai reuşite spectacole prezentate de clitre Teatrul de Stat "Valea Ji11l11t' in această stagiune. P Tomescu - U11 an de munciJ rod11icd a colectivului Teatrului de Stat " Valea Jiului ", Steagul roşu, 6 iunie 1 953.

OAMENI DE BUNĂ CREDINŢĂ, piesă în 4 acte (5 tablouri), de G. Mdivani.

Premiera la 2 1 martie 1953. Reprezentaţii: 52 (9 la sediu, 1 2 în Valea Jiului, 3 1 în deplasare). Spectatori: 15.442 (2.055 la sediu, 4.782 în Valea Jiului, 8.605 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Decoruri şi costume: Dorel Botoşescu.

Distribuţia: Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat (Gabu), Yolanda Copăceanu (Cama), I. Giurgiuveanu (Ciorde), I. Pavlescu (Ban), J. Mărgăritescu - Dorin Brădescu (Învăţătorul), Doina lstrate - Anca Ledunca (Nafi), Justin Z. Handoca (Inspectorul de poliţie), Ath. Dumitrescu - J. Mărgăritescu - D. Brădescu (Antreprenorul), Alex. Jeles (Haig), Dorel Botoşescu (Brown), Ion Veştea (John Arthur), Dem Columbeanu (Piter Louvain), Eugenia Botoşescu (Daisy), Jean Voinescu (Quack), Val Mugur (Hell), Ilie losub (Căpitanul american).

84


Regia tehnică: Jean Voinescu. Sutleur: Adela Giurgiuveanu. Sonorizare: ing. G. Buican. Efecte pirotehnice: ing. 1. Andrei.

Cronică în Steagul roşu din 5 aprilie 1 953.

30 DE ARGINŢI, piesă în 3 acte (5 tablouri), de Howard Fast. Premiera la 14 mai 1 953. Reprezentaţii: 35 (4 la sediu, 1 1 în Valea

Jiului, 20 in deplasare). Spectatori: 9.884(1 .2 19 la sediu, 3 .6 1 1 in Valea Jiului, 5.054 în deplasare) .

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Decoruri şi costume: Dorel Botoşescu.

Distribuţia: Yolanda Copăceanu (Jeane Graham), Eugenia Botoşescu (Mi/dred Andrews), Anca Ledmtca (Hilda Schmith), Rudi Wagner (Larry Graham), I. Pavlescu (David Graham), 1. Giurgiuveanu (Fuller), Doina lstrate (Grace Langly), Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat (Augustin Ranichel), Ion Veştea (Frederic Servin).

Regia tehnică: Jean Voinescu. Sutleur: Adela Giurgiuveanu.

Eugenia Botoşescu, Yolanda Copăceanu

FAMILIA LUI ALLAN (ONOAREA FAMILIEI), piesă în 4 acte de Gusein Muhtarov.

Traducerea de L. Demetrius şi S.Albu. Muzica: Biriukov.

85


Premiera la 16 mai 1953. Reprezentaţii: 40 (7 la sediu, 9 în Valea Jiului, 24 în deplasare). Spectatori: 1 1 . 1 3 1 (2.2 14 la sediu, 3.697 în Valea Jiului, 5.220 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei şi P. Mihail . Decoruri şi costume: D. Botoşescu.

Distribuţia: Gigi lordănescu (Alian Merdanov), Elena Antonescu -Maria Dmnitrescu (Bike), N. Mavrodin (Bairam), Tony Zaharian (Atî), Dana Pantazopol (lazgul), G. Urlică - 1 . Ligi (Kurban), Ana Colda (Zinaida), Valeriu Donca (Alti Soltanov).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Neli Mărgărit. Aranjamente muzicale: J. Horacsek.

S-au remarcat actorii Gigi Iordănescu (care .,a redat prin elemente simple dar convingătoare" figura personajului său), Maria Dumitrescu, Tony Zaharian ("care a realizat o impresionantă creaJie"), N. Mavrodin, Dana Pantazopol, Gh. Urlică, Ana Colda ( cf. P Tomescu: Familia lui Alian, cronică dramaticA în Steagul TOŞU din 1 9 mai 1 95

TARTUFFE, comedie în 5 acte de Moliere Traducerea de A. Toma. Premiera la 20 iunie 1953. Reprezentaţii: 56 (20 la sediu, 6 în Valea

Jiului, 30 în deplasare). Spectatori: 19.693 (3.986 la sediu, 3 . 1 9 1 în Valea Jiului, 12 .516 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri şi costume: 1. Anestin.

86


Distribuţia: Elena Antonescu, artistă emerită (D-na Perne/le), Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat (Orgon), Yolanda Copăceanu (Elmira), T. Branea (Damis), Anca Ledunca (Mariana), Ion Pavlescu (Valer), Justin Z. Handoca (Cieante), Const. Adaniovici (Tartu./fe), Elisabeta Dwnitrescu (Dorina), Ion Veştea (D-nu/ Loyal), Jean Tomescu (Căpitanul), Olga Roşculet (Fiipota).

Regia tehnicii: Jean Voinescu. Sufleur: Elisabeta Dumitrescu.

PRIMUL SPECTACOL DE ESTRADĂ pe texte de autori locali

Muzica: Alex. Jeles, Iuliu Horacsek, Ladislau Sinek. Premiera la 2 iulie 1953.Reprezentaţii: 23 ( 15 la sediu, 5 în Valea

Jiului, 3 în deplasare). Spectatori: 8.4 13 (5.579 la sediu, 1 . 909 în Valea Jiului, 925 în deplasare).

Regia artisticA: Gigi Iordănescu . Schiţe de decoruri şi costume: D. Botoşescu, Fr. Winkler.

În distribuţie: N. Mavrodin, T. Zaharian, Justin Defta, E. Câmpeanu, At. Dumitrescu, Tb. Brădescu, G. Sacrnari, Dem. Columbeanu, G. Urlică, !.Ligi, Dana Pantazopol, Maria Dwnitrescu, Ilona Moţica, Silvia Brădescu, Jenny Mărgăritescu, Lidia Creţu, A. Jeles, Doina Istrate, M. Dumitrescu, Elena Columbeanu, V. Donca, Isabela Dombora, Ant Atarnanov, 1. Tismănaru, Ana Colda, Sultana Tismănaru.

Regia tehnicii: Marin Dumitrescu. Sufleur: Neli Mărgărit.

Cronic!! semnat!! de T. Petrescu în Steagul roşii din 8 august 1 953.

ARTICOLE:

Decada Teatrului Nfllional Mmaifestdri artistice fn cadrul ce11te11aF11lui, in Steagul roşu, 20 ianuarie 1 953.

Festivalul artistic-muzical, în Steagul roşu, 25 ianuarie 1 953. Activitate rotbaicd la TeatFIIl de Stat di11 PetrOŞfiiiÎ, în Steagrtl roşu, 29 martie

1 953 . Pe111ru o mai striJnsd legtJturd filtre teatre şi vifl/11 popoFIIllli (articol de fond)

în Sciintei11 din 2 1 mai 1 953. În acest articol, vorbindu-se despre întărirea legăturii teatrelor cu masele, se spune: ,,E necesar ca fn această privinJă, folosindu-se experienJa înaintată a unor teatre cum ar fi acela din Petroşani (s.n.) teatrele să

facă o adevărată cotitură, să devinlifocare de cultură CII o rază de c11prindere mult mai largă, să organizeze tumee CII spectacole de înaltă calitate, să trimită in

fabrici, pe şantiere etc. echipe bine pregătite de actorifnmta.şi şi de tineri preCI/m şi instructori artishct'

P. Tomescu - Un fiii de muncii rod11icd 11 colectivl1lui Teatrubti de stat " Valea Jiului", în Steagul roşu, 6 iunie 1 953.

87



Colectivul de conducere: Ion Petrovici - director; Tinel Atanasiu - director adjunct; Mihai Frăţilă - contabil şef; Val Mugur, maestru emerit al artei - regizor artistic; Constantin Beiu -referent literar.

Colectivul artistic: Constantin Adamovici, Elena Antonescu, Tinel Atanasiu, Antoaneta Atamanov, Zizi Bărbulescu, Elisabeta Dumitrescu 1, Tudor Branea, Eugenia Botoşescu, Teodor Botoşescu, Silvia Brădescu, Teodor Brădescu, Ana Colda, Elena Columbeanu, Dem. Columbeanu, Yolanda Copăceanu, Valer Donca, Gh. Didilescu, Olimpia Didilescu, Maria Dumitrescu, Atanasie Dumitrescu, Justin Z.Handoca, Gh. Iordănescu, Doina Istrate, Alex. Jeles, Anca Ledunca, Ion Ligi, Jean Mărgăritescu, Jenny Mărgăritescu, Dana Pantazopol, Ion Pavlescu, Nicolae Pascu, Ludmila Rădulescu, Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat, Jean Tomescu, Gh. Urlică, Ion Veştea, Tony Zaharian.

Au fost prezentate 7 piese în 226 spectacole vizionate de 67.540 spectatori. Re luări: . . . Eseu de T. Muşatescu, Primul spectacol de estradă, Bădăranii de C. Goldoni, Tartuffe de Moliere.


SIMION ALBAC, piesă în 4 acte (9 tablouri) de Silvia Andreescu şi Th. Mănescu

Premiera la 3 octombrie 1953. Reprezentaţii: 43 ( 14 la sediu, 6 în Valea Jiului, 23 în deplasare). S1•ectatori: 12.793 (2.203 la sediu, 1 .40 1 în Valea Jiului, 9 . 189 în deplasare).

Regia artistică : Val Mugur, maestru emerit al artei . Decoruri şi costume: Raul Negru şi Ştefan Georgescu de la Teatrul de Stat Bacău. Asistent de regie: Nicu Pascu- Nehoianu.

Distribuţia: Teodor Botoşescu (Silviu Rizescu), Olimpia Didilescu (Ileana Cozma), Tony Zaharian (Filip 0/aru), Justin Z. Handoca - Ion Veştea (Tudor Bârsan), Teodor Brădescu (Marin Ion), V. Răzuş (Dumitru Ilie), Dem. Columbeanu (Cristea), Gh. Iordănescu (George Costinescu), Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat - Jean Tomescu (Marcu), C-

88


tin Adamovici (Miron Covaci), A. Atamanov (Eivira Gheţu), Al. Jeles (Barbu Peicu), Elena Antonescu, artistă emerită (Ştefania Pumnea), Ana Colda (Valentina Peicu), Tudor Branea (Simion A/bac), Gh. Didilescu (Aiexe), Jean Mărgăritescu (Gherasim), Valeriu Donca (Tehnicianul), Ath. Dumitrescu (Stoica), Ion Pavlescu (Ion Cuda/bu), Ion Veştea - Justin Z. Handoca (Grigore Popa), Jean Voinescu (Un ofiţer), Gh. Urlică (Petre), Ion Ligi (Nicolae), V. Borza (Gheorghe), Marin Dumitrescu (Dragomir), Ilie Iosub ( Un func,tionar), Al. Szabo (Un muncitor), Elena Columbeanu (Ioana A/bac).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu - Jean Voinescu.

LA VULTURUL DE AUR, piesă în 4 acte (7 tablouri), de Iaroslav Galan

Traducerea de Xenia Stroe Premiera la 7 noiembrie 1 953. Reprezentaţii: 36 (10 la sediu, 7 în

Valea Jiului, 19 în deplasare). Spectatori: 12.250 (.2225 la sediu, 2.230 în Valea Jiului, 7.795 in deplasare).

Regia artistică: Vlad Mugur, de la Teatrul Armatei din Bucureşti . Schiţe de decoruri şi costume: Radu Cunescu. Asistent de regie M. Paxino.

-..-.. .....

Ana Colda, Constantin Adamovici

Distribuţia: Tudor Branea (Andrei Afacarov), Ana Colda (Ana Robciuk), Anca Ledunca (Norma), Ion Pavlescu (Locotenent Bently), Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat (Maiontl Peterson), Gh. lordănescu


(Serg. Bob Fober), C-tin Adamovici (Arkadii Belin), Justin Z. Handoca (Tupovici), Elena Antonescu, artistă emerită (Frau Milch), Tony Zaharian (Duda), Dorin Brădescu (Malţev), Gh. Urlică (Willy), Antoaneta Atamanov (Karl), Marin Dumitrescu (Tom).


Cităm din cronica apărută sub semnătura lui S. Teşu în ziarul Mw1ca din 29 mai 1 954: ,,Prin adânca înţelegere ideologică a personaj11lui interpretat, cât şi a celorlalte personaje, în desfăşurarea acţirmii, prin trăirea sinceră a rolului, s-au impus Costel Rădulescu (. . . ), Elena Antonescu, artistă emerită (. .. ) şi Tudor Branea ( . . . ) . . . Tânănrl Ion Pavlescu a dovedit . . . că are mari posibilităţi artistice, totuşi el na re11şit întnttotul să redea în mod limpede personajul aşa cum a fost gândit de a11tor. De asemenea nici C-tin Adamovici nu izbuteşte pe deplin să înfăţişeze caracterul . . . agentului asasin ArctUlii Belin. Cel mai important lucru este însă că în ansamblu piesa, La Vu/Jurul de Aur în interpretarea artiştilor de la Teatrul de Stat .. r alea Jiului " din Petroşani a emoţionat profund şi a plăcut publicului. Şi acest lucnt se datoreşte faptului că spectatorii n-au văzut pe scenă o piesă cu actori ci cu crâmpei de viaţă, cu oameni vii, adevăraţi"

Referindu-se la aceeaşi piesă, cronicarul Romdniei libere consemnează meritele direcţiei de scenă care "ajutată de un ansamblu omogen, reuşeşte să transmită spectatontlui ideile de bază ale pieset'

POVESTEA FOCULUI, piesă în 3 acte (6 tablouri) de Sergiu Milorian. Muzica de Nell Martini.

Premiera la 9 ianuarie 1 954. Reprezentaţii: 17 (toate la sediu) .Spectatori: 4.306.

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri şi costume: Şt. Georgescu, de la Teatrul de Stat Bacău. Asistent de regie: M. Paxino.

Distribuţia: Valeriu Donca (Meştentl Făurar), Ion Pavlescu (Voinic Ucenic), Elisabeta Dumitrescu - Antoaneta Atamanov (Mdndra Mândrelor), Jean Tomescu (Spân Stăpânul), Silvia Brădescu - Zizi Bărlmlescu (Jupâneasa Gură - Rea), Gh. Urlică (Înghite - Foc), Dem Colwnbeanu (Vraciul Zdup), Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat (l-raciul Cataplasmă), Ion Veştea (Mare şi Tare), Gh. Didilescu (Ilie Vijelie), Ion Ligi (Iscoada), Teodor Brădescu (Vătaful), Ath. Dumitrescu (Vestitorul), C. Adamovici (l-a slugă), Tudor Branea (A II-a slugă), Alex. Jeles (Un om), Justin Z. Handoca (A/ II-lea om), Jean Mărgăritescu (Al III-/ea om).

Regia tehnică: . Marin Dwnitrescu. Conducerea muzicală: Vasile Lucaciu.

Efecte tlirotehnice: Ing. Ion Andrei. AF ACERIŞTII, piesă în 4 acte (7 tablouri) de Tudor Şoimaru.

90


Premiera la 6 martie 1954. Reprezentaţii: 2 1 ( 19 la sediu, 2 în deplasare). Spectatori: 2.866 (2.407 la sediu, 459 în deplasare).

Regia artistici: Ion Petrovici. Schiţe de decor�ri şi costume: Dorel Botoşescu. Asistent de regie: M. Paxino.

Distribuţia: G. lordănescu (Remus Feneşan), Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat (Augustin Jlieşu), Elisabeta Dumitrescu 1 (Afara 1/ieşu), Tudor Branea (Virgil Doru), Ana Colda (Mira Don1), Eugenia Botoşescu (Ama/ia Văreanu), Constantin Adamovici (Sava Dincă), Elena Antonescu, artistă emerită (Zoe Dincă), Anca Ledunca (Irina Dincă), Ion Pavlescu (Pavel Gorun), Tony Zaharian (Novac), Valeriu Donca (Bracec), Jean Tomescu (Dan Uleanu), Ion Veştea (Teofil Răcaru), Justin Z. Handoca (John Backer), Dem. Columbeanu (Nae Făineanu), Jean Mărgăritescu (Un secretar de redacţie), Gh. Urlică (Ionescu), Jean Voinescu (Inspectorul financiar), Teodor Brădescu (Agentul fiscal), Al. Jeles (Jean), Silvia Brădescu (Suzy), Atanasie Dumitrescu (Un valet), Wilhelm Paul (AI /1-/ea valet), Ion Ligi (Ni,tă), D.Trăistaru (Un student), Marin Dumitrescu (Primul agent de poliţie), Ilie Iosub (A/ Il-lea agent de poliţie), Elena Columbeanu (U/pia), Dore1 Botoşescu (Posmagian), Yolanda Copăceanu - Antoaneta Atamanov - Maria Dumitrescu - Lucia Moldoveanu (invitate), S. Ilieşu, Al. Ungureanu, Iuliu Bocoş (invitaţi), Francisc Turi, Juliu Horacsek (muzicanţi).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Elisabeta Dumitrescu Il.

CronicA semnatA de A Băieşu în Steagul roşu din 23 martie 1 954.

MIELUL TURBAT, comedie în 4 acte de Aurel Baranga. Premiera la 27 martie 1 954. Reprezentaţii: 47 ( l2 la sediu, 7 în Valea

Jiului, 28 în deplasare). Spectatori: 13 .627 ( 1 .5 19 la sediu, 1 .936 în Valea Jiului, 10 . 172 în deplasare).

Regia artistică: Sică Alexandrescu, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri şi costume: Fr. Winkler. Asistent de regie: Mihai Berechet.

Distribuţia: Gh. Urlică (Spiridon Biserică), Teodor Brădescu (Mitică Ionescu), Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat (Radu Cristescu), Ion Pavlescu (Mircea Cavafu), Justin Z. Handoca (Toma Dumitrescu), Dem. Columbeanu (Vasile Bontaş), Anca Ledunca (A/aria Pricop), Ana Colda (Margareta Petrescu), Ion Veştea (Vintilă Bratu), Dorel Botoşescu (Tache Jmireanu), Dumitru Trăistaru (Gămălie Nicolae), Simion Ilieş (Haralamb Dumitru), Ath. Dumitrescu (Cociaşu Vintilă), Alex. Jeles (Primul func,tionar), Ion Ligi (Al doilea funcţionar), Jean Voinescu (Al treilea .funcţionar), Jean Tomescu (Hristache Hen,tescu).

91


Regia tehnică: Jean Voinescu. Sufleur: Ştefan Ilie.

Concluzia cronicii semnate de P. Tomescu în Steagul roşu din I l aprilie 1 954 ,,Privit în ansamblu, spectacolul cu piesa Mielul turbtl6 este o nouă şi valoroasă realizare a Teatntlui de Stat din Petroşani, vădind preocuparea colectivului de a ridica calitatea artistictl a spectacolelor pe care le prezinttl . . . ".

FETE FRUMOASE, comedie în 4 acte (5 tablouri) de A. Simucov.

Traducerea de Al. Kiriţescu şi Ada Pietrar. Muzica: A. Dunaevski. Premiera la 1 aprilie 1954. Reprezentafii: 57 ( 14 la sediu, 3 în Valea

Jiului, 40 în deplasare). Spectatori: 20.269 ( 1 .778 la sediu, 920 în Valea Jiului, 17.571 în deplasare).

Regia artistică: M. Paxino . Schiţe de decoruri şi costume: Elena Forţu.

DistribuJia: Jean Mărgăritescu (Subotin), Tudor Branea (Moroz), C-tin Adamovici (Avdeev), Gh. lordănescu (Fomenco), Maria Dumitrescu (Polina), Tony Zaharian (Serghei), Valeriu Donca (Victor), Yolanda Copăceanu (Maşa), Zizi Bărbulescu (Tamara), Silvia Brădescu (O/ea), Antoaneta Atamanov (Niura), Elisabeta Dumitrescu 1 (Clava), Eugenia Botoşescu (Vera).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Orchestraţia şi conducerea muzicală: Vasile Lucaciu. Sufleur: Elisabeta Dumitrescu II.

Referindu-se la acest spectacol, D. DAriiu, în ziarul Munca din 29 mai 1 954, arată că ,,Regizorul şi mai ales interpreţii au scos în relief unele aspecte ale complexittlţii sufleteşti a constructorilor comunismului, fondul luptei şi vieţii lor. Merittl a fi remarcat jocul lui Tony Zaharian în rolul lui Serglaei, care a stâmit aplauzele spectatorilor prin naturaleţea, prin ftlul cum a ştiut stl scoată în evidenţă trăsăhtrile personajului, stl se contopească în totul cu el. Geshlri detenninate de frământări interioare, legate fie de dragoste fie de munca de zi cu zi, sunt de cele mai multe ori cât se poate de nimerite. Rareori însă, ele sunt stereotipe, amănunte pe lângă care s-a trecut cu prea multă uşurinţă. Actorii Const. Adamovici - în rolul lui Avdeev, în special in actele III şi IV. Gheorghe Iordănescu în rolul lui Fomenco (directorul), Tudor Branea în rolul secretarului organizaţiei de partid, Eugenia Botoşescu, Yolanda Copăceanu, nu au lipsitjocul lor de naturaleţe şi vervă."

În ziarul RonUbaia libertJ se vorbeşte despre spectacolele cu piesele La Vulturul de Aur, . . . Eseu şi Fete frumoase, arătându-se că ele "au avut darul de a prezenta in afara actorilor mai vechi şi cunoscuţi ca Elena Antonescu, artistă emerită . . . , Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat, Dem. Columbeanu, Gh. lordănescu, şi câţiva actori, cei mai mulţi tineri, care dovedesc marele numtlr de talente existente pe scenele teatrelor noastre. Dintre aceştia fac parte: Tudor Branea - impresionant, convingător . . . ,Tony Zaharian (un bun interpret . . . creatorul

92


unor luminoase figuri de tineri .. .). Constantin Adamavici care a găsit resurse variate . . . În acelaşi sens se poate vorbi şi despre jocul Yolondei Copăceanu ( . . .). Ion Pavlescu . . . ,Anca Ledrmca, interpretă plină de sensibilitate, Eugenia Botoşescu, comediană plină de vervă care însă trebuie sa-şi reţină înclinarea spre şmjă (. . . ), Ana Colda, avântată şi plină de sinceritate . . . "

CE ZICE SATUL, piesă de C. Beiu. Premiera la 24 iunie 1954. Reprezentatii şi spectatori: 5 spectacole

date în faţa a 1 .438 spectatori din localităţile rurale ale Văii Jiului. Regia artistică: Mihai Paxino. În distributie: Elisabeta Dumitrescu 1, Maria Dumitrescu, Alex. Jeles,

Jenny Mărgăritescu, Jean Voinescu.

ARTICOLE:

C. Beiu - Piesa " Afaceriştii" pe sce11a Teatruhu de Stat di11 Petroştuu, în Steagul roşu din 4 martie 1 9 54.

xxx - Premiera spectacobdui cu piesa ,,Afaceriştii", în Steagul roşu, 9 martie 1954.



Colectivul de conducere: Ion Petrovici - director; Iosif Peleş -director adjunct; Mihai Frăţilă - contabil şef; Val Mugur, maestru emerit al artei - regizor artistic; Elena Forţu - pictor scenograf; Constantin Beiu - referent literar.

Colectivul artistic : Constantin Adamovici, Elena Antonescu, Tinel Atanasiu, Antoaneta Atamanov, Alex. Balogh, Zizi Bărbulescu, Elisabeta Belba, Eugenia Botoşescu, Teodor Botoşescu, Tudor Branea, Silvia Brădescu, Teodor Brădescu, Ana Colda, Elena Columbeanu, Dem. Columbeanu, Yolanda Copăceanu, Valer Donca, Atanasie Dumitrescu, Maria Dumitrescu, Justin Z. Handoca, Gheorghe Iordănescu, Alex. Jeles, Anca Ledunca, Ion Ligi, Jean Mărgăritescu, Jenny Mărgăritescu, Gheorghe Miclea, Dana Pantazopol, Ion Pavlescu, Ludmila Rădulescu, Costel Rădulescu, Jean Tomescu, Gheorghe Urlică, Ion Veştea, Tony Zaharian.

Printre piesele realizate se numără şi lucrarea autorului local C. Beiu: Întoarcerea lui V asi.

Au fost prezentate 7 premiere în 282 de spectacole, unnărite de 86. 1 30 de spectatori. Unnătoarele piese au fost prezentate in reluare: Simion Albac de S. Andreescu şi Th. Mănescu, Afaceriştii de Tudor Şoimaru, Fete frumoase de A. Simucov, Tartuffe de Moliere şi Bădăranii de C. Goldoni.


UNCHIUL VANIA, piesă în 4 acte de A. P. Cehov. Traducerea de R. Teculescu. Premiera la I l septembrie 1954. Reprezentaţii: 27 (8 la sediu şi 19 în

deplasare). S1•ectatori: 5.908 (866 la sediu şi 5.042 în deplasare). Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de

decoruri şi costume: M. Rubinger şi N. Bragalia, de la Teatrul Tineretului din Bucureşti . Pictura: Gustav Binder, de la Opera de Stat din Timişoara.

Distribuţia: Gh. Iordănescu (Serebriacov), Yolanda Copăceanu (Elena Andreevna), Elisabeta Belba (Sofia Alexandrovna), Elena Columbeanu

94


(Voiniţkaia), Tony Zaharian - C. Adamovici (Unchiul Vania), Tudor Branea (Astrov), Constantin Adamovici - Tony Zaharian (Teleghin), Elena Antonescu, artisti emerittJ (Marina).

Re ·a tehnici: Marin Dwnitrescu. SuReur: E. Dumitrescu.

Ioana Doinaş, in ziarul local Steagul roşu ( 16 oct. 1 954 ), remarcă faptul că regizorul a exagerat punând accentul pe realizarea atmosferei, imprimând astfel ,,acţiunii monotonie, platih1dine, lă.r4nd personajele vitregite de complexele lor sufleteşti" Aceeaşi pozilie severă manifestă cronicarul amintit faţă de realizarea rolurilor: .,Tony Zaharian (Unchiul VIUaÎa), a fost preocupat de realizarea unei ţinute scenice, de a-şi compune personajul în primul rond pe criterii exterioare. Tov. Zaharian n-a addncit tragedia personajului său, nu şi-a eşalonat firesc elementele evoluţiei sufleteşti a acesh1ia. Momenh1l revoltei unchiului V111aia, totodată punctul culminant al dramei, nu apare firesc, printr-o prealabilă pregătire. ci brusc, cerebral. Unchiul Vania exagerează dragostea sa pentru Elena Alexeevna, astfel că, la un moment dat, spectatorul este înclinat să creadă că mobilul de bază al revoltei sale este . . . gelozia. Nici ca ţinută scenică prin pedanteria pe care o imprimă personajului, tov. Zaharian n-a reuşit să scoată la iveală caracteml robust al personajului său, care este legat de ţărani şi care a învdJat de la ei să se poarte firesc. A.ftrov (Iudor Branea) este omul preocupărilor valabile, care tohlşi cade victimă rezistenţei criminale a societăţii burgheze. Actoml n-a reuşit să reacţioneze faţă de factura generală a sih1aţiei în care este pus, fiindcă nici el - probabil daton·tă indicaţiilor de regie - n-a conhtrat precis poziţia personajului. Elena Andreevna (Yolanda Copdceanu), s-a caracterizat prin imobilitate în scenă, probabil menită să-i sublinieze lenea, şi prin mărturisirea

95


verbală a caracterolui său. Personajul nu este trăit , ci schiJat fizic . . . Serebreacov (Gigi /ordănescu) este rezolvat în mare măsură. Interpretul a reuşit să creeze un tip pedant, meschin, vanitos, răsfăţat de servilismul docil al celor din jur; a reuşit să-şi contureze viu personajul, contrastAnd astfel cu atmosfera de lâncezeală imprimată de regia artistică. Sotlia (Elisabeta Belba) a adus in scenă un personaj proaspăt, senin, cinstit. Tov. Belba a trăit sincer frămdntările personajului său, a re11şit să ducă la o concluzie valabilă: dragostea netmpărtăşită a Soniei n-o copleşeşte pe aceasta, naşte perspectiva omului care va învinge. Două roluri temeinic realizate au fost: Telegl1in (Constantin Adamovici) şi Maria Va.rilievna (Elena Col11mbeanu) . . . Tovarăşul Adamovici s-a integrat personajului, subliniind prin acţiune ceea ce este acesta în realitate: un ratat care se mulţumeşte cu existenJa sa vegetativă . . . Trebuie să menţionăm că tov. Elena Columbeanu, prin fineţea cu care şi-a caracterizat în amănunt personajul, are multe posibilităţi actoriceşti" Concluzia: ,În ansamblul său, spectacolul are inegalităţi care au dus la neomogenitatea stilului de joc şi la lipsa unei concluzii izvorâte din desfăşurarea organică a conflictului."

OM ÎN LOC, comedie în 3 acte de V. Jelinek. Versiunea românească de Val Mugur şi N. Popovici. Premiera la 1 5 septembrie 1954. Reprezentaţii: 55 (1 1 la sediu, 6 în

Valea Jiului, 38 în deplasare). Spectatori: 15.768 ( 1 .025 la sediu, 2. 143 în Valea Jiului, 12.600 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Distribuţia: Costel Rădulescu, laureat al Premiului de Stat (Krupicka),

Dana Pantazopol - Jenny Mărgăritescu (Krupickova), Jean Tomescu -Atanasie Dwnitrescu (losef Hainy), Eugenia Botoşescu - Ludmila Rădulescu (Ana), Dorel Botoşescu (Cipera), Antoaneta Atamanov (Ali/ada), Valeriu Donca (Lukes), Ion Ligi (Terha), Dem. Columbeanu ( Ulrich), Anca Ledunca (lulka), Ion Veştea (Zuna), G. Urlică (Un băiat).

Regia tehnică: J. Voinescu şi D. Trăistaru. Sufleur: Ştefan Ilie.

Inspirată din viaţa minerilor cehoslovaci, piesa s-a bucurat de succes în rândul spectatorilor din Valea Jiului. Cronicarul ziarului local remarcă faptul că această piesă "aduce în scenă unele fenomene existente şi la noi, ca: lipsa simţului de răspundere a unor cadre bătrâne pentn1 ridicarea celor noi, a fitgii nejustificate din faţa greutăţi/ar minei etc." În privinta interpretării rolurilor acelaşi cronicar afirmă: ,,De multă păt111ndere a personajului şi de înţelegere a intenţiilor autorolui a dat dovadă Costel Rădulescu, crednd un Krupickafrământat, sincer, cu 1111 orizont vast, plin de viaţă şi năzuinţe, c11 toată bătrdneţea care-I gheboşează . . .

Dem. Columbeanu a ştiut să-şi stăpânească perfect rolul fn chipul lui Uirie/•, pe care într-adevăr fi vezi cum trăieşte . . . Această remarcă o putem face şi despre jocul l11i Dorel Botoşescu în rolul lui Cipera, deşi uneori, prin aerol pe care şi-l ia, e ameninţat să cadă in bufonerie, lucnt observat tntr-o mai mică măsură şi la Jean Tomescu (losef Htlil•y) care înl111chipează chipul micului burghez . . . Cu fineţe a fost prezentată, în interpretarea Emiliei Pantazopol, figura mamei plină de griji,

96


harnică, suferind pentru toţi, încercând să sfârşească orice lucn1 cu bine . . . Multă prospeţime aduce Anca Ledunca prin lulka . . . "

DRAGOSTE ÎN ZORI DE ZI, piesă în 3 acte de Iaroslav Galan Traducerea de Demostene Botez şi Elena Niţescu. Premiera la 6 noiembrie 1954. Reprezentaţii: 54 (8 la sediu, 7 în

Valea Jiului, 39 în deplasare). Spectatori: 14.689 (788 la sediu, 2.768 în Valea Jiului, 1 1 . 133 în deplasare).

Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Schiţe de decoruri şi costume: Radu Cunescu, de la Teatrul Armatei din Bucureşti .

Distribuţia: Gh. Iordănescu (Stefan Petrici), Elena Antonescu, artistă emerită (0/ena), Yolanda Copăceanu (Varvara), Const. Adamovici (Mâco/a), Ion Pavlescu (Luca), Al. Jeles (/van Negrici), Tony Zaharian (Semen), Elisabeta Belba (Parasea), Tudor Branea (Părintele Ju/ian), Justin Z. Handoca (Fedor).

Regia tehnici: Marin Dwnitrescu. Sufleur: Ştefan Ilie.

Să unnlirim pm-erile judicioase ale cronicarului local: . . . . . Spectacolul cu piesa Dragoste In zori de zi este rm succes al colectivului Teatn1lui de Stat din Petroşani. Concepţia regizorală a reuşit să ducă actorii spre o înţelegere justă a personajelor, a problemelor, a reuşit să creeze atmosfera adecvată, să imprime dinamism acţiunii, să susţină interesul spectatontlui . . . Creaţiile individuale ale actorilor au adâncit personajele, d4nd posibilitate spectatorului să-şi facă o imagine clară asupra caracterelor lor. O creaţie deosebit de valoroasă aparţine tov. Elena Antonescu, artistă emerită a R.P.R., care, interpretând rolul bătrdnei Okna, a reuşit, prin elemente simple şi convingătoare, să ne înfăţişeze adânc tragedia unei vieţi terorizate. Interpreta n-a apelat la mijloace facile, melodmmatice, în conturarea personajului. Fărăforţări de ton sau atihtdine, cu toată imobilitatea ei în scenă, CII toată sobrietatea stilului de joc, tov. Elena Antonescu a convins şi a impresionat publiCIII, dllnd odată mai mult dovada însuşiri/ar sale artistice deosebite. Mergând pe aceeaşi linie a simplităţii în conturarea personajului său, tov. Constantin Adamovici a creat CII deosebit talent complexitatea sufletească a comunistului Mlkola. lnterpreh1l s-a apropiat cu căldură şi sinceritate de personaJ� imprinuindu-i omenescul, conştiinţa sa înaintată, care apar firesc în ochii spectaton1lui. S-a remarcat o justă şi gradată trecere prin diferite stări sufleteşti de la dramă pdnă la eroismul avântat al lui MIJcola. Aceste treceri a11 fost subliniate CII discreţie, fără tendinţe de .,teatralism " Tdnăra actriţă Elisabeta Belba, interpretând rolul Parasea, a impresionat prin gingăşia şi prospeţimea personajului său. A apăn1t clar, din jocul tov. Elisabeta Belba, seriozitatea cu care şi-a sh1diat rol111, transprmându-se în vârsta personaj11l11i, prin comportare fizică şi acţi11ne verbală. Disprmând de 11n talent vigr�ros, tov. Gigi Jordănescu, trecând peste greutăţile rolr�lui, a reuşit să ne redea în toată hâdoşenia ei figura chiabuntlui Ştefan Petrici . . . Este interesant de remarcat că interpreh1l a reuşit să scoată la iveală acea virilitate animalică, bestială a personajului său, prin procedee artistice

97


inspirate. Însăşi forţările de ton sau anumite mişcări brosce, care la un mome11t dat ar fi putut părea necorespunzătoare vârstei personajului, fiind bine dozate, au avut darul de a sublinia ferocitatea celui care pe vremuri a fost "stăpânul stăpdnilor" Realizări interesante au avut şi tovarăşii Ion Pavlescu (Luca), Tudor Branea (Pt'lri11tele Iulillll), Tony Zaharian (Semen), Alexnndro Jeles {lvtllt Negrici). Tov. Ion Pavlescu a avut rm joc inteligent, descoperind treptat personajul său, dând acestuia abilitate, viclenie. De asemenea, tov. Tudor Branea a recepţionat cu sensibilitate elementele de acţiune, care formau însăşi gama dezvoltării personajului său. Mai puţin realizat a fost jocul tov. Justin Handoca, care, interpretând pe portant/ Fedor, a mers spre caricaturizarea personajului său, bagatelizându-1 prin abundenţa elementelor de şatjă. Unul dintre personajele piesei, căroia autorol i-a plămădit o bogată viaţă sufleteasca, este Vat'VQI'a. Din păcate fnsă tocmai acest personaj care marchează puternic dromul unei evoluţii sufleteşti, a căzllt in afara atenţiei spectatorilor, datorită unei interpretări liniare, lipsite de conţinut. Tov. }'olanda Copăceamt, interpreta rolului Varvarei, n-a adâncit personajul, care a dispărut astfel monoton şi plat şi aceasta pentru că i-a depăşit posibilităţile sale artistice. Dacă decorul a contribuit prin brma sa alegere la succesul spectacolului, nu acelaşi lucnt s-ar putea spune pe de-a-ntregul despre costume. Astfel, în ultimul tablou al piesei, preotul lltlian a apărut într-o ţinută urbanistică, care a provocat ilaritate spectatorului, dezavantajdnd jocul actontlui. De asemenea, costumul lui lvt111 Negrici este mult prea încărcat, fiind adus în scenă ca o piesă de muzeu. Sigur, lvtllt Negrici - după indicaţia autorolui, strecurotă întruna din replicile ParasctJi - e imbrăcat în strai de sarbatoare şi are violete la pălărie. Însuşi amănuntul acesta "violete la pălărie " ar fi fost suficient ca să sublinieze neobişnuitul din ţinuta lui Negrici. Spectacolul în totalitatea lui mărturiseşte munca hotărâtă a colectivului Teatrului de Stat din Petroşani penlnt o producţie de calitate. "

TRANDAFIRII ROŞII, poem dramatic în 3 acte în versuri de Zaharia Bârsan.

Premiera la 15 ianuarie 1955. Reprezentaţii: 90 ( 19 la sediu, 6 în Valea Jiului, 65 în deplasare). Spectatori: 36.445 (2.862 la sediu, 2.638 în Valea Jiului, 30.945 în deplasare).

Regia artistică: Ion Petrovici. Schiţe de decoruri: Elena Forţu. Distribuţia: Gigi Iordănescu - Teodor Brădescu (Împăratul), Anca

Ledunca - Elisabeta Belba - Zizi Bărbulescu (Liana), C. Adamovici -Valeriu Donca (Val Voievod), Jean Tomescu - Teodor Botoşescu (Marele Sfetnic), Elisabeta Belba - Anca Ledunca - Antoaneta Atamanov (Lăcrămioara), Stela Adamovici (Crina), Antoaneta Atamanov (Roua), Elena Columbeanu (Salba), Silvia Brădescu(Zora), Dana Pantazopol - Zizi Bărbulescu (Alina), Elena Antonescu, artistă ernerită - Maria Durnitrescu -Jenny Mărgăritescu (Doica), Justin Z. Handoca (Promoroacă), Jean Mărgăritescu - At. Dumitrescu (Pâclă), Dern. Columbeanu - Gh. Urlică (Şagă), Alex. Jeles - Valeriu Donca (Faţă de pământ), C. Adamovici - Ion

98


Veştea (Moş Amurg), Tony Zaharian - Ion Pavlescu - Gh. Miclea (Zefir), Gh. Miclea (1-u/ oştean), Tony Zaharian - 1. Pavlescu (A/ II-lea oştean), Ion Veştea - Teodor Brădescu (Paznicul), Ion Ligi (Un slujitor), At. Dumitrescu (Alt slujitor), Valeriu Donca (Un om), Teodor Brădescu (Alt om), Yolanda Copăceanu (1-ul paj), Ana Colda (A/ II-lea paj).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Muzica: V. Lucaciu, Iuliu Horacsek, Alex. Jeleş. Sufleur: Ştefan Ilie. Aranjamente coregrafice: Sultana Tismănaru.

Spectacolul cu această piesă a constituit punctul culminant al întregii activităţi a teatrului nostru de la înfiinţare şi până în 1955. De aprecieri elogioase s-au bucurat toţi interpreţii. Ecourile acestui succes memorabil nu s-au stins nici astăzi. Dar mai bine să dăm cuvântul cronicarilor teatrali ai timpului. V. Dan, în Drunml socialisnmlui din 23 ianuarie 1 955 scrie că: ,"locul fnsufleţit, pătruns de o remarcabilă cunoaştere a caracterelor interpretate, a demonstrat convingător talentul şi munca neobosită a colectivului de artişti, străduinţa lor de a realiza cât mai ve ridic obiceiurile, mentalitatea şi faptele vremurilor despre care se povestea. Nu a fost nici un actor din a cărui interpretare să nu răzbată evident, silinţa depusă în constmirea cdt mai perfectă a eroului încredinţat. În mod deosebit trebuie remarcat jocul plin de duioşie, căldură.. . CII care actontl Tony Zaharian a interpretat rolul lui Zefu. Un joc de o remarcabilă ţinută artistică a desfăşurat şi actriţa Anca Ledunca în rolul Domniţei . . . Rolul /mpilrllhllui, interpretnt de către actom/ Gigi 1ordănescll, s-a buc11rat de asemenea de o binemeritată apreciere"

Observaţii pătrunzătoare are şi Ioana Doinaş: ,,Principalii/ merit al concepţiei regizorale constă în larga şi totodată, valabila tălmăcire ideologică a poemului lui Zaharia Bdrsan. Ar fi fost greşită linia spectacolului dacă s-ar fi limitat tematica piesei la un simplu poem al dragostei. Or, regizorul spectncolului, tov. Petrovici Ion, a îndrumat pe interpreţi spre un sens mai adânc şi mai general. Pe linia acestei concepţii, plină de semnificaţie socială, au mers toţi interpreţii. În rolul lui Zefir au jucat cu mult talent tovarăşii Tony Znharian şi Ion Pavlescu. Amândoi interpreţii sau străduit, cu succes, să redea seninătatea şi omenescul profund al personajului. Tov. Torry Zaharian a apărut în rol CII o figură luminoasă, convingătoare, mar-când CII fineţe trtlsăhtrile s11jleteşti ale lui Zefir. Uneori însă, căutând să arboreze în orice situaţie atih1dini degajate, pentn1 a s11blinia valoarea sacrijicillllli liber consimlit, răpeşte personajului o serie de trăsături intime. Dimpotrivă, tov. Ion Pavlescu, în acelaşi rol, pune mai m11ltă căldură, mai multă pregnanţă în conturarea complexitălii sufleteşti a lui Zefir, însă la 11n moment dat scapă fim/ călăuzi tor al personaj11l11i. În felii/ acesta, fn interpretarea lui Ion Pavlescu apare mai estompat tocmai ceea ce este caracteristic personajului: seninătatea şi conştiinţa dănlirii. În rolul Litulei, tov. Anca Ledrmca - Pavlescu are o lăudabilă realizare. Actriţa redă fidel momentele din ach1l I când Lituatl trăieşte sub puterea vrăjii. De asemenea, este marcată CII talent ieşirea din vrajă şi setea de viaţă a personajului. . . Trecând printr-o gamă variată de sentimente, de la duioşie părintească la clipe de revoltă neputincioasă, tov. Gigi Iordănescu creeazii cu


talent chipul împăratului . . . Realizdri valoroase sunt şi cele ale tovară.filor Aurel Gheorghiu (Val Voievod), Elena Antonescu, artistă emerită a RP.R (Doica) şi Ion J eştea (Moş Amurg). Este interesant însă faptul că în acest spectacol s-au remarcat mulţi actori în roluri episodice. Tov. Alexandru Jeles a conturat cu multă înţelegere chipul vraciului FaţiJ de PtJnlilat. Mergând pe linia reconsiderării personajului, tov. Alexandru le les a evitat cu talent pericolul de a face din Faţd de PtJni8Jat un simbol al scepticismului, aşa cum era interpretat în teatrul burghez, imprimându-i bonomie. De asemenea , tov. Dem. Columbeanu, în rolul vraciului Şagd , a realizat rm personaj sănătos, plin de optimism. Printr-un umor reţinut şi simplu, tov. Teodor Botoşescu a dat viaţă sfetllicul.ui veşnic somnoros, reuşind să facă din el un autentic personaj de comedie . . . Afultă prospeţime aduc în rolurile episodice tov. Gheorghe Miclea (Oşteanul 1) şi Stela Adanrovici (Crina). Rolul Lăcrănrioarei este creat de tov. Elisabeta Belba cu multă sensibilitate .. .La reuşita spectacolului art contribuit fntr-o bwui măsură decorurile şi costumele create de tov. Elena Forţu, pictor scenograf Un merit în plus în ceea ce priveşte concepţia scenogra.fică îl constituie faptul că în decoruri şi costume au fost introduse în mod just elemente de stil popular. De asemenea, partitura muzicală a spectacolului, lucrată de tovarăşii Vasile Lucaciu, Iuliu Horacsek şi Alexandru Jeles, fără să încarce, ajută la crearea atmosforei. În mod deosebit se remarcă muzica de balet în actul II a tov. J 'asi le Lucaciu, acompaniamentul muzical la balada mării al tov. lrtlirt Horacsek şi melodiile pline de optimimr şi delicateţe ale tov. Alexandru le les. Spectacolul cu piesa Trandatirii roşii este mărturia unei munci susţinute a întregului colectiv al Teatrului de Stat din Petroşani, care s-a întrecut în dorinţa de a oferi oamenilor muncii din Valea Jiului un spectacol de înaltă ţinută artistică."

SPECTACOL COUPE Premiera la 1 martie 1955.Reprezentaţii: 32 (3 la sediu, 7 în Valea

Jiului, 22 în deplasare). SJ•ectatori: 8 . 194 (447 la sediu, 1 .889 în Valea Jiului, 5.858 în deplasare).

b) Întoarcerea lui V asi, piesă în două acte de C. Beiu Regia artistică: M. Paxino. Asistent de regie: C. Beiu. SchiJe de

decoruri şi costume: Elena Forţu. Distribuţia: Gh. Iordănescu (Mogoş-baci), Th. Brădescu (Adalbert), Al.

Balogh (Mihai), Gh. Miclea (Vasi), Maria Dumitrescu (Ana), Elena Columbeanu - Zizi Bărbulescu (Erji), Silvia Brădescu - Dana Pantazopol (Maria), Valeriu Donca (Ţipirig), Jean Mărgăritescu (Iordache).

b) Sărbătoarea recoltei, revistă muzicală de H. Nicolaide, Ion Ştefan şi Iuliu Raţiu. Muzica de N. Kirculescu, laureat al Premiului de Stat. Texte de C. Beiu, H. Nicolaide, Ion Ştefan şi Iuliu Raţiu.

Regia artistică: Ion Petrovici. Asistent de regie: Gh. Iordănescu. Schiţe de decoruri şi costume: Elena Forţu.

Distribuţia: Maria Dwnitrescu (Maria), Elena Colwnbeanu (Smărăndiţa), Silvia Brădescu (Siţa), Ion Ligi - Gh. Urlică (Mitu), Valeriu Donca (Costache), Gh. Iordănescu (Guţă Angheluţă), Gh. Miclea (Ionuţ),

100


Jenny Mărgăritescu (Sevasta), Jean Mărgăritescu - Athanasie Dumitrescu (Tudose).

Regia tehnică : Marin Dumitrescu. Sufleur : Gh. Sacmari. Conducerea muzicală: Iuliu Horacsek.

·

Piesa Întoarcerea lui Vasi, scrisă de C. Beiu, referentul literar al teatrului, a fost premiat! la concursul pe ţară, organizat de Ministerul Culturii şi Casa centrală a creaţiei populare. Ea înfliţişează aspecte din munca de astăzi a minerilor din Valea Jiului. Irimie StrAuţ consemnează în cronica sa din ziarul local Steagul roşu (3 martie 1955) realizmle obţinute în acest spectacol de unii actori cum sunt: Valeriu Donca (Ţipirig) care a scos "în evidenţă curăţenia SJifletească şi dorinţa fierbinte de a-şi ajuta prietenuf', trăsături specifice personajului interpretat, Gh. Miclea care ,,a intnlchipat cu talent frănrântările personajului său", Silvia Briidescu şi Dana Pantazopol care "au reuşit să emoţioneze" Acelaşi cronicar evidenţiază în continuare ,,succesul deosebif' obţinut de Ion Ligi şi Gh. Urlică în rolul Mit11 din piesa Sărbătoarea recoltei, precum şi "trăirea de o rară vigoare" a lui Gh. Iordănescu in rolul GuţtJ Angl•eluţtJ din aceeaşi piesă.

PATRIOTICA ROMÂNĂ S.A.R., comedie în 3 acte de Mircea Ştefănescu

Premiera la 26 martie 1955. Reprezentaţii: 2 1 (6 la sediu, 15 în deplasare). Spectatori: 4.880 (707 la sediu, 4. 173 în deplasare). Regia artisticli: M. Paxino. Decoruri şi costume: Elena Foqu.

Distribuţia: Tony Zaharian (Georges Onică-VIaşca), Ion Pavlescu (Emil Iancovache- Teleorman), Dem. Columbeanu (General Filip IonescuMuscă), Tinel Atanasiu (Fiamingo), Const. Adamovici (Fiuturică), Justin Z. Handoca (Lucasievici), Alex. Jeles (Siăniceanu), Ion Veştea (Grigoriu), Jean Tomescu (Uşierul), Yolanda Copăceanu (Leni Ve/eseu), Elena Antonescu, artistă emerită (Matilda Gârbu), Ana Colda (Grefa Gârbu), Eugenia Botoşescu (Mutzi Onică- T 1aşca), Elisabeta Belba (Nutzi Iancovache-Teleorman), Elena Columbeanu (Dactilografa), Anca Ledunca (Subreta), Teodor Botoşescu (Un tehnician).

Regia tehnică : Ştefan Ilie. Sufleur : Gh. Sacmari.

Au fost apreciate realizmle actorilor Tony Zaharian, Ion Pavlescu, Dem. Columbeanu, Justin Z. Handoca, C. Adamovici, Ana Colda şi alţii (vezi Irirnie Strliuţ : O realizare de seanuJ a Teatrttbti de Stat di11 Petroşani, in Steag11l roşu din 1 7 aprilie 1955).

ÎNSOŢITOR PERICULOS, piesă în 3 acte de A. Salânski. Premiera la 18 iunie 1 955. Reprezentaţii: 3 . Spectatori: 246. Regia artistică: M. Paxino. Schiţe de decoruri şi costume: Elena

Foqu. Distribuţia: Const. Adamovici (Nico/ai Se/ihov), Ana Colda (Dina

J O I


Gheorghievna), Tony Zaharian (Andrei Korcemnâi), Anca LedWlCa (Maria Lagunova), Tinel Atanasiu (Belşev), Antoaneta Atarnanov (Asia), Ion Pavlescu (Konskov), Alex. Jeles (Leni), Dem Colwnbeanu (Danâlici), Gh. Miclea (Matveikin}, Maria Dumitrescu (Doctoriţa), Silvia Brădescu (Jnfirmiera), Gh. Urlica (Mişa), Ion Ligi (Stiopa), Ştefania Donca (Katia).

Regia tehnică: Ştefan Ilie. Sufleur: Gh. Sacmari.

Remarcând faptul că "regiei artistice (. . . ) i-au revenit sarcini grele, pentru orientarea generală" a piesei, I. Străut apreciază că spectacolul "a rertşit sd unnăreascd o linie Justă, bine gradată, cu excepţia actului întâi" (Steagul roJU, 25 iunie 1955). Acelaşi cronicar, oprindu-se asupra jocului actorilor, consideră că Tony Zaharian şi Const. Adamovici ,,au reuşit sd creeze . . . oameni vii", iar Ana Col da "în unele scene . . . a realizat momente de adevărat dramatism"

ARTICOLE, AV AN CRONICI, NOTE:

xxx - Noua stagiune tealraliJ pentru mineri, în Sclinleill tineretubti, 7 septembrie 1 954

xxx - Ciutlilţe1rii, în Contemporm•ul, 24 septembrie 1954. Iosif Ciora, Simion Munteanu - Pentru continua dezvoltare a iniţiativei

creatoare tn Teatrul tk Stlll PdrOJani, în Steagul TOJil, 6 octombrie 1954 xxx - Î1uoţilor periculos (avancronică), în Steagul TOJil , 17 iunie 1 955

102



Colectivul de conducere: Ion Petrovici - director; Iosif Peleş -

director adjunct; Mihai Fră�lă - contabil şef; Adalbert Wilke şi Elena Forţu - pictori scenografi; Constantin Beiu - referent literar.

Colectivul artistic: Constantin Adamovici, Elena Antonescu, Tinel Atanasiu, Antoaneta Atamanov, Alex. Balogh, Mihai Băncescu, Zizi Bărbulescu, Elisabeta Belba, Eugenia Botoşescu, Teodor Botoşescu, Silvia Brădescu, Teodor Brădescu, Ana Colda, Elena Columbeanu, Dem. Columbeanu, Valer Donca, Maria Dumitrescu, Justin Z. Handoca, Gh.Iordănescu, Alex. Jeles, Anca Ledunca, Ion Ligi, Jean Mărgăritescu, Jenny Mărgăritescu, Gheorghe Miclea, Vasile Mureşan, Mimi Munteanu, Dana Pantazopol, Ion Pavlescu, Ion Plăeşanu, Ludmila Rădulescu, Costel Rădulescu, Any Şerbănescu-Capustin, Gh. Şofei, Lucian Temelie, Jean Tomescu, Gh. Urlică, Mirela Wilke, Tony Zaharian.

Au fost prezentate 8 premiere în 509 spectacole, vizionate de 128.535 spectatori. S-a reluat piesa Însoţitor periculos de A. Salânski.


DECORA ŢII, piesă în 3 acte (5 tablouri) de M. Stehlik. Premiera la 17 septembrie 1955. Reprezentaţii: 59 (7 la sediu, 7 în

Valea Jiului, 45 în deplasare). Spectatori: 12.443 (574 la sediu, 2. 17 1 în Valea Jiului, 9.698 în deplasare).

Regia artistică: M.Paxino. Schiţe de decoruri : Elena Forţu. Schiţe de costume: Teodor Botoşescu. Asistent de regie: Jean Voinescu.

Distribuţia: Const. Adamovici (0/drich Matuş), Jean Mărgăritescu (Michel Havel), Theodor Brădescu (Emil Novacek), Git Urlică (Miloş Toron), Tinel Atanasiu (Jona Poljak), Ion Ligi (Antonin Jezak), Ion Veştea (losef Vocoun), Dem. Columbeanu (Leopo/d Zajac), Jean Tomescu (Ing. Lumir Ba/car), Gheorghe Miclea (Ing. Josef J'ocoun), Tony Zaharian (laros/av Stolar), Elena Antonescu, artistă emerită - Jenny Mărgăritescu (Bunica Matuşova), Ana Colda (Marie Matuşova), Zizi Bărbulescu (Marie

103


Poljacova), Elena Columbeanu (Marie Frigalova), Minti Munteanu (Redactoarea), Antoaneta Atamanov (Vera).

Re ·a tehnică: Ştefan Ilie. Sufleur: Gh. Sacmari.

În cronica sa, 1 . Străuţ apreciază alegerea acestei piese cu un subiect din viaţa minerilor, şi face unele observaţii motivate cu privire la realizatori. în privinţa interpretArii remarcă ,forţa de generalizare" pe care a dovedit-o Const. Adamovici în rolul personajului principal Olllricl• Matus, ,jineţea", ţinuta demnă a Elenei Antonescu în rolul bătrânei Mtltlqova, ,,naturaleţea şi înţelegerea "cu care s-au apropiat de personaj actriţele Mimi Munteanu. Ana Colda, Zizi Bărbulescu, Antoaneta Atamanov. în continuare, cronicarul consideră că Tony Zaharian ,,s-a achitat doar în parte" de rolul pe care l-a avut, flindcă la un moment dat a fAcut din secretarul de partid pe care il interpreta "un sentimentalist, privat de simţul

104


proporJiilor �i modestie/'' În concluzie, cronicarul recomandă ca ,,pe viitor, să se pună mai mult accent pe o colaborore colectivă în realizarea unui spectacof', llisând însă dubii în privinţa a ceea ce înţelege el prin colaborare colectivă (Vezi: I . Străuţ - Decoraţii, cronică teatrală, Steagul roşu, 25 septembrie 1955).

Spectacolul cu piesa Decoraţii reţine şi atenţia cronicarului M. Radnev care, în SciJnleia din 30 septembrie 1 955, analizează creaţia actorilor petroşeneni. Cronicarul începe prin a-şi manifesta adeziunea pentru .,iniţiativa includerii în repertoriul teatn1lui a unei astfel de piese care poate contribui din plin, cu multă eficacitate la educarea şi stimularea în muncă a spectatorilor . . . " M. Radnev apreciază îndeosebi creaţia lui C. Adamovici care ,,a reuşit să redea cu multă gradaţie stiirile sufleteşti deosebit de variate ale eroulut' şi ,,a ştiut să interpreteze momentele de infatztare ale personajului nu ostentativ, şatjând, ci într-un mod care ne-a focul să fnţe/egem că acest miner inteligent, plin de patos, nu este iremediabil pierduf' De asemenea se bucurii de aprecieri actorul Dem. Columbeanu care "s-a ferit să-şi confecţioneze o apariţie pitorească, de un colorit îndoielnic" şi ,,ne-a prezentat un personaj cr1 un carocter puternic" Cronicarul reproşează Elenei Antonescu faptul că n-a imprimat personajului interpretat .. mai multă forJă dromatică . . . mai mare putere de coTJVingere în momentele de înaltă tensiune ale pieset' Cronica se încheie cu aprecieri la adresa regizorului şi interpreţilor spectacolului care ,,au ştiut să realizeze acel specific miner, fără a cădea în tehnicism " şi cu recomandarea ca realizatorii să evite . . de a cădea în cealaltă latzml şi anume în aceea de a nu explica printr-un joc clar şi expresiv necesitatea promovării cu toate forJele a procedeelor tehnologice înaintate."

CINE RÂDE LA URMĂ, comedie în 3 acte (6 tablouri) de K. Krapiva.

In româneşte de Tudor Muşatescu şi Irina Popescu. Premiera la 1 octombrie 1955. Reprezentaţii: 66 (9 la sediu, 6 în

Valea Jiului, 5 1 în deplasare).Spectatori: 17.683 (587 la sediu, 2.354 în Valea Jiului, 14.742 în deplasare)

Regia artistică: Ion Petrovici . Schiţe de decoruri: Elena Forţu . Schiţe de costume: Natalia Bragalia.

Distribuţia: Gh. Iordănescu (A.P.Gorlohvatschi), Dana Pantazopol (Ana Pavlova), Alex. Jeles (A. P. Cernous), Justin Z. Handoca (N. S. Tu/eaga), Anca Ledunca (Vera), Ion Pavlescu (Zelkin), Valeriu Donca (Levanovici), Eugenia Botoşescu (Zina Zelkina), Maria Dumitrescu (Tuşa Katia), Silvia Brădescu (O femeie necunoscută), Alex. Balogh (Un ofiţer de securitate), T. Botoşescu (Nikifor).

Regia tehnici: Marin Dumitrescu. Sufleur: Elisabeta Dumitrescu.

Cu privire la contribuţia regiei, citim în ziarul local: ,,Pentn1 transpunerea în scenă a ideilor impuse de piesă, regia artistică, sub conducerea tov. Ion Petrovici, a avut de înfnmtat multe greutăţi. Datorită nedefinirii precise a speciei căreia îi


aparţine piesa, care cuprinde alături de elementele obişnuite de comic multe elemente de vodevil, de farsă, foarte uşor se putea aluneca spre o interpretare ieftină, spre bufonadă, în dauna conţinutului. Regia a sesizat de /o inceput toate aceste elemente, reuşind să imprime jocului actorilor o linie realistă" În continuare sunt analizate creaţiile interpreţilor, insistându-se în mod deosebit asupra lui Gh. Iordănescu care a reuşit .,o adevărată creaţie, imprimându-i (personajului -n.n.) trăsături vii, pe măsura aroganţei, dispreţului, crozimii, spiritului demagogic, lăcomiei, urii şi cinismului manifestate faţă de cei din jur', asupra lui Alex. Jeles care .,a reuşit să redea prin mijloace simple, dragostea şi încrederea lui Cemous faţă de oameni, modestia şi delicateţea sa, respectul său faţă de ştiinţă şi entuziasmul în faţa noului", şi asupra jocului lui Justin Z. Handoca, actor care ,,a rezolvat natllral trecerea lui Tuleaga de /o situaţia de om vef��ic terorizat de apariţia 1mor primejdii neaşteptate, /o un om care ajunge să fie stăpânit de simţul demnităţii şi tăriei lui" În fmalul articolului se consideră că "in general, spectacolele Teatrului de Stat din Petroşani cu piesa Cine riJik la umuJ, pot fi consemnate ca succese demne de relevat . . . " (vezi cronica teatrală semnată de Irimie Străut în Steagul ro1u din 18 noiembrie 19 5 5 ).

AVANSAREA ŞEFULUI, comedie în 3 acte (6 tablouri) de Eugen Naum.

Premiera la 20 decembrie 1955. Reprezentatii: 53 ( 10 la sediu, 43 în deplasare). SJJectatori: 12.008 ( 1 .376 la sediu, 10.632 în deplasare).

Regia artisticA: Mihai Pax.ino. Schiţe de decoruri: Rolland Laub. Schiţe de costume: Th. Botoşescu. Asistent de regie: Jean Voinescu.

Distributia: Gheorghe Urlică (Ion Ionescu), Ana Colda (Victoria Vişinoiu), C. Adamovici ( Vasile Bârcă), Elisabeta Belba (Pupi Bârcă), Dem. Colwnbeanu (Gavrilă Motroaşcă), Lucian Temelie (Costişor Gâzulice), Gheorghe Şofei (Napoleon Băltănoiu), Tony Zaharian (.Manole Boboşca), Maria Munteanu (Anişoara Procopiu), Gheorghe Miclea (Grigore 'Văluriş), Teodor Brădescu (Primul ceforist), Ion Ligi (Al doilea ceferist).

Regia tehnică: Ilie Ştefan. Sufleur: Gh. Sacmari.

Cronicarul N. Irimescu consemnează creaţia "originală" a lui C. Adamovici, jocul "interesant' al Elisabetei Belba, mijloacele ,,simple şi convingătoare" folosite de Dem. Columbeanu, jocul ,.plin de îndrăzneală şi jnu11useţe"al lui Gheorghe Urlică etc.

�ŞA SUNT TIMPURILE,, comedie în 3 acte de Eji Jurandot. In româneşte de Tudor Şoimaru şi Elena Niţescu. Premiera la 23 decembrie 1955. Reprezentaţii: 50 (6 la sediu, 2 în

Valea Jiului, 42 în deplasare). Spectatori: 1 1 .676 (800 la sediu, 817 în Valea Jiului, 10.559 în deplasare).

106


Regia artistică: George Rafael, de la Teatrul Armatei Bucureşti. Schiţe de decoruri şi costume: Adalbert Wilke.

Distribuţia: Gheorghe lordănescu (Stanislav Zelinski), Eugenia Vlass -Botoşescu (Doroteea), Ion Pavlescu (lulian Scupon), Anca Ledunca (Elia), Justin Z. Handoca (Petrika), Valeriu Donca (Cijik), Alex. Jeles (Aiengojevschi).

Regia tehnici: Marin Dmnitrescu. Sufleur: Elisabeta Durnitrescu.

,,Sub îndrumarea regizorului George Rafael de la Teatrul Am1atei din Bucureşti - consemnează cronican1l local - interpreţii rolurilor comediei Aşa s1mt timpurile au reuşit să dea viaţă personajelor aduse în scenă" (N. Irimescu: Douil comedii pe sce11a Teatn1illi de Stat din Petroşani - Steagul roşu, 26 decembrie 1 955). Acelaşi, remarcă ,iocul valabif' al lui Gheorghe Iordănescu, "calda apreciere din partea publiculm" de care s-a bucurat jocul lui Ion Pavlescu şi Anca Ledunca.

Sub titlul Unde este comedia? Mira Iosif analizează în Teatrul din octombrie 1 956 spectacolul cu piesa Aşa sunt timpurile în interpretarea actorilor petroşeneni, arătând că ,,piesa are dezinvoltură, precum şi o sănătoasă notă de umor optimisf' dar că ,,Printr-un recul inexplicabil din faţa comedie/, regia (. . .) a atenuat ironia, a scos spuma (. . .), aducdnd în prim plan problemele de conştiinţă ale directontlui Zelinski . . . TransfomJând comedia . . . într-o piesă de un gen imprecis, î11 orice caz cu multe accente dramatice, Teatrul de Stat din Petroşani ne-a oferit un spectacol corect pe linia acestei viziuni, dar depărtat de adevărah1l spirit al piesei."

EVANTAIUL, comedie în 3 acte de Carlo Goldoni . În româneşte de Petre Iosif. Premiera la 28 ianuarie 1956. Reprezentaţii: 97 ( 10 la sediu, 6 în

Valea Jiului, 8 1 în deplasare). Spectatori: 28.443 (2. 3 1 5 la sediu, 1 .724 în Valea Jiului, 24.404 în deplasare).

Regia artistică: Olga Filip. Schiţe de decoruri şi costume: Elena Forţu . Muzica de scenă: M. Brediceanu.

Distribuţia: Tony Zaharian (Signor Evaristo), Ani Capustin (Signora Gertruda), Antoaneta Atarnanov (Signora Candida), Dern. Columbeanu (Baronul De/ Cedro), Alex. Jeles (Contele de Rocca Marina), 1. Plăeşanu (Timoteo), Eugenia Vlass-Botoşescu - Elisabeta Belba (Gianina), Elena Columbeanu - Anca Ledunca (Signora Suzzana), Th. Botoşescu (Coronato), Ion Pavlescu (Crespino), Th. Brădescu (Morachio), Gh. Urlică (Limoncino), Gh. Miclea (Tognino), Ion Ligi (Scavezzo).

Regia tehnică: Ştefan Ilie. Sufleur: Gh. Sacrnari.

TRENUL POATE FI OPRIT, piesă în 3 acte (6 tablouri) de J . Mac Hali

Traducerea de T. Şoirnaru şi Svetlana Marosin.

107


Premiera la 1 1 februarie 1956. Reprezentalii: 84 (6 la sediu, 6 în Valea Jiului, 72 în deplasare). Spectatori: 22.547 ( 1 . 1 8 1 la sediu, 1 . 920 în Valea Jiului, 19.446 în deplasare).

Regia artistică: Victor Bumbeşti. Schiţe de decoruri şi costume: Adalbert Wilke. Ilustraţia muzicală şi sonorizarea: ing. Lucian Ionescu. Asistent regie: D. Căpitanu.

Distribuţia: Ion Pavlescu - Gheorghe Şofei (James Stevens), Valeriu Donca - Lucian Temelie (Enrico Goriano), Justin Z. Handoca (Nell Mac Lin), Vasile Mureşanu (Phillipe Maillarci), Tinel Atanasiu (Pavel Lorenz), Gh. lordănescu (Georg Mehring), C. Adamovici (Wolfgang Eckert), Zizi Bărbulescu -. Maria Munteanu (Karl Nielsen), Elena Antonescu, artistă eltU!rită - Maria Dwnitrescu (Anna Voicek), Mirella Wilke (Gertha Auerbach), Ana Colda - Dana Pantazopol (Katherin Lorenz), J. Mărgăritescu (Contro/orul), Nicolae Brancomir, de la Teatrul Naţional "1. L. Caragiale" Bucureşti (Vocea care pune în gardă).

Regia tehnici: Marin Dumitrescu. Sutleur: 1. Şofei.

I. Străuţ reliefează succesele unor actori care ,,sub îndrumarea entuziastâ' a regizorului Victor Bwnbeşti, au reuşit ,,să dea un spectacol de maturitate artistică" Este remarcat ,;'oc11l bun" al lui Ion Pavlescu, ,frumoasa creaţie " a actorilor V Donca şi Lucian Temelie, jocul Elenei Antonescu, care a adus spectacolului ,,multă bogăţie", şi al Anei Colda care a compus un rol ,,printre cele mai bine realizate din spectacof'

De spectacolul Trenul poate fi oprit se ocupă şi Livia Marin în revista Teatrul. După ce analizează piesa autoarea se opreşte asupra felului în care i-a dat viaţă colectivul artistic petroşenean: "Ceea ce trebuie remarcat de la încep11t este ritmul spectacolului. Pe măsură ce trenul îşi sporeşte viteza, replicile personajelor devin mai sacadate, gesturile mai repezi te şi mai nervoase, neliniştea creşte. Altoit, pe cât CII putinţă, pe ritm11l specific psihologiei fiecărui personaj, acest ritm general 11m1ăreşte c11 precizie atât logica individuală a personajelor, cât şi ţinta ideologică a piesei. Regizorul ştie să marcheze rolul şi greutatea specifică a personajului pentru fiecare situaţie în parte, prin mijloace simple . . . " (Li via Marin - Rdspu11s 1mei l11trebi1ri majore, în Teatrul nr. S, octombrie 1956). Despre interpreţi citim că "n11 toţi . . . aufost fn măsură să dea viaţă acestei puneri în scenă'', evidenţiind doar pe Ana Colda care

"este de remarcat prin discreţia şi simplitatea cu care îşi execută

trecerile de la o stare la alta . . . ", pe Zizi Bărbulescu, interpretă cu "temperament actoricesc, mai ales în izbucnirile de ură împotriva l11i Wolfgang Ecurt . . . "

SPECTACOL COUPE Premiera la 1 martie 1 956. Reprezentaţii: 9 (2 la sediu, 7 în Valea

Jiului). Spectatori 1420 (246 la sediu, 1 174 în Valea Jiului). a) OasaJetele din fatJtul serii, piesă într-un act de Horia Lovinescu

108


Regia artistică: Jean Voinescu. Schiţe de decoruri şi costume: Adalbert Wilke.

Distribuţia: Jean Tomescu (Bătrânul Goujon), Ion Plăeşanu (Pierre), Ştefania Donca (Yvette), Th. Brădescu (Oaspetele), Vasile Mureşanu (Jandarmul francez), Alex. Balogh (Jandarmul german).

b) Fata de pe Mureş, piesă într-un act (2 tablouri), de Radu Boureanu Regia artisticA: Jean Voinescu. Schiţe de decoruri şi costume:

Adalbert Wilke. Di!ltribuţia: Dana Pantazopol (Piroşca), Elena Antonescu, artistă

emerită (Şari), Maria Iordache-Dumitrescu (Zora), Th. Brădescu (Geza), Tinel Atanasiu (Colompar), Ion Plăeşanu (Grănicerul), Antoaneta Atamanov (Ştefana), Alex. Balogh (Tatăl Ştefanei), Vasile Mureşanu (Cumnatul Ştefanei), Dumitru Căpitanu (Un ostaş).

c) Întâlnire in prag de primăvară, comedie într-un act de C. Beiu Regia arti!ltică: Ion Petrovici - C. Beiu. Schiţe de decoruri şi

costume: Theodor Botoşescu. Di!ltribuţia: Tinel Atanasiu (Toma), Jean Tomescu (Costache), Elena

Columbeanu (Natalia), Ion Plăeşanu (Costea). Regia tehnică : D. Căpitanu.

Cronică semnată de N. Irirnescu şi Florin Lăzărescu în Steagul roşu din 12 martie 1 956.

OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, comedie în 3 acte de V Eftimiu

Premiera la 9 iunie 1956. Reprezentaţii: 9 1 ( 14 la sediu, 13 în Valea Jiului, 64 în deplasare) .Spectatori : 22.335 ( 1 .988 la sediu, 2.3 16 în Valea 1 iului, 18.03 1 în deplasare).

Regia artistică: Mihai Paxino. Schiţe de decoruri şi costume: Adalbert Wilke. Asistent de regie: Jean Voinescu.

Distribuţia: Jean Tomescu (Alexandru Filimon), Elena Columbeanu (Raluca Filimon), Stela Popescu (Alice Filimon), Ion Plăeşanu (Leon), Gheorghe Miclea (Jorj), Lucian Temelie (Vagabondul), Jenny Mărgăritescu (Servitoarea).

Regia tehnică: Jean Mărgăritescu. Sufleur: Jenny Mărgăritescu.

CitAm din cronica la spectacol: ,,Regizorul M Paxino . . . a ştiut să folosească cu Pricepere sihlaţiile comice din piesă, transjom1ând rdsul spectatorilor într-un bici care st'l loveasct'ifără cruţare lumea perindatli pe scenă. La aceasta în mare măsurii au contribuit şi decomrile .. . Din realizările actorilor trebuie relevate în special cele ale tov. Lucian Temelie, Ion P/4eşanu şi Jean Tomescu . . . Elena Co/umbeanu, în rolul doamnei Rab1ca, dacă în primul act nu ar fi avut o oarecare ezitare în mişcări şi dacă ar fi existat mai multă nah1mleţe în discuţia cu Alice, ar fi ajuns de

109


asemenea la o realizare deosebită . . . Mimi Munteanu (Alice) se pare că încă nu a pătrons de-ajuns rolul, deşi are un joc corect.. . Un rol foarte puţin inţeles , privit cu uşurinţă de interpret a fost cel al tov. Gh. Miclea (Jorj), care a recurs la mijloace ieftine, de suprafaţă, creând mai mult o schemă decdt un om"(N. Irimescu - Steagul roşu din 1 5 iunie 1 956).

ARTICOLE:

C. Stelian -A vtUISarea şefului de Eugen Naum ( avancronică ), în Steagul roşu, 8 decembrie 1955

XXX - La 445 spectacole 190JSJ tk spectlllori, în Steagul roşu din 1 O august 1956

xxx - Pe11tru strllngerea legtllurii Intre teatru şi specttllor, în Steagul roşu din 29 august 1 956

1 10



Colectivul de conducere: Ion Petrovici - director; Iosif Peleş -director adjunct; Mihai Frăţilă - contabil şef; Marcel Şoma -

regizor artistic; Elena Forţu, Adalbert Wilke - pictori scenografi; Dumitru Căpitanu - referent literar.

Colectivul artistic: Elena Antonescu, artistă emerită, Tinel Atanasiu, Ion Avătăjiţei, Alex. Balogh, Mihai Băncescu, Zizi Bărbulescu, Elisabeta Belba, Eugenia Botoşescu, Teodor Botoşescu, Silvia Brădescu, Teodor Brădescu, Any Capustin, Ana Colda, Elena Columbeanu, Dem. Columbeanu, Ştefania Donca, Valer Donca, Dumitru Drăcea, Tony Dumitrescu, Maria Iordache-Dumitrescu, Justin Z. Handoca, Alex. Jeles, Anca Ledunca, Jean Mărgăritescu, Jenny Mărgăritescu, Gheorghe Miclea, Vasile Mureşanu, Mimi Munteanu, Alexandru Pană, Ion Pavlescu, Ion Plăeşanu, Stela Popescu, Eugen Stoiceanu, Gheorghe Şofei, Lucian Temelie, Jean Tomescu, Gheorghe Urlică, Mirela Wilke, Mircea Zabalon.

Au fost prezentate 8 premiere în 373 spectacole vizionate de 102.053 spectatori. În reluare: Omul care a vllzut moartea de V. Eftimiu.


STEAUA FĂRĂ NUME, comedie în 3 acte de Mihail Sebastian Premiera la 15 septembrie 1956. Reprezentaţii: 67 (14 la sediu, 5 în

Valea Jiului, 48 în deplasare). Spectatori: 15.847 ( 1 .540 la sediu, 1 .532 în Valea Jiului, 12.775 în deplasare).

Regia artistică: Ion Petrovici . Schiţe de decoruri şi costume: Elena Forţu.

Distribuţia: Dem. Colurnbeanu (Şefol gării), Mihai Băncescu (Un ţăran), Ion Pavlescu (Profosorul), Jean Tomescu (/chim), Elena Antonescu, artistă emerită - Silvia Brădescu (Domnişoara Cucu), Ştefania Donca (O elevă), Gh. Sacmari (Pascu), Gh. Şofei (Conductorol), Ana Colda (Necunoscuta), Justin Z. Handoca - Gh. Şofei ( Udrea), Tinel Atanasiu(Grig).

Regia tehnicii: Marin Dumitrescu. Sufleur: Gh. Sacmari.

"Cu prilejul punerii în scenă a operei lui Sebastian, colectivul teatmlui din

1 1 1


Petroşani, - respectiv regia (Ion Petrovici) - şi-a asumat o sarcină grea", este de părere autorul cronicii din ziarul local, iar despre actorii Ion Pavlescu şi Justin Z. Handoca spune că . . au dat dovadă de multă Cnţelegere . . . creând cele mai autentice E._ll_:��fe care s-au mif_cat în scenă"

În continuare este analizat jocul celorlalţi interpreţi: "Cu multă sinceritate, spontaneitate şi bun simţ a fost interpretată eleva Zamfuescu . . . de către Ştefania Donca. Cu mijloace simple, ea a .,scos " imaginea elevului terorizat de şcoala bucherisnmlui şi dogmatisnmlui, c11 profosori care au uitat că şi ei a11 fost copii şi caută să le croiască acestora sufletul pe măsura unor percepte seci, care anihilează orice sentimente, crescând din ei slugi docile societăţii burgheze. Acest soi de profesor a reuşit să ni-l prezinte Elena Antonescu, Artistă Emerită a R..P.R.. în rolul do11uaqoarei C11c11, exceptând unele părţi din achtl /. . . Deşi in general bine interpretat, rolul M011ei se pare că nu a fost înţeles îndeajuns nici de regie, nici de interpretă (Ana Colda) . . . Celelalte roluri au fost inţelese deplin. În special personajele episodice, pe care SebtiStian, deşi timid, le-a pus să protesteze împotriva nedreptăţii sociale, - lddm (Jean Tomescu) şi ţăranul călător (Mihai Băncescu) - s-au bucurat de adeziunea spectatorilor. Un rol în general uşor, dar cu multci grijă studiat a fost cel al şefului de gară Ispas (Dem. Colw11beanu). Frumoasă şi interesantă a fost realizarea tov. Gh. Şofoi (Cotuluctond) ca şi cea a lui Gh. Sacmari (. . .). Un Grig deosebit de rece calculat, uscat sufleteşte, fără alt sentiment decdt cel al febrei aun1lui, a realizat Tine/ Atanasiu. Cu toate acestea jocul actomlui putea fi făcut CII mai mult ne",, mai colorat . . . " (Irirnie Străuţ -

Steagul roşu din 20 septembrie 1 956). în materialul publicat în Steagul roşu din 29 septembrie 1 956 (Adllugiri la o aoniciJ teatraliJ) Irirnie Străuţ se ocupă din nou de

1 12


spectacolul cu piesa Steaua fără nume, subliniind saltul calitativ făcut de toţi cei care au colaborat la realizarea spectacolelor ulterioare premierei, datorită în primul rând împrospătării colectivului cu forţe noi (Lucian Temelie - Jlliroi11, Silvia Brădescu - domnişollTa Cucu, Justin Z. Handoca - Colllbu:loml, Gh. Şofei -

profesorul Udrea) şi a înţelegerii depline a rolului de către Ana Colda care ,,Lichiddnd cu succes lipsurile semnalate la premierr'l... a izbutit să transmită publicului întreaga gamă sufletească a A-fonei, această femeie nefericită, amăgită de strălucirea bogăJiei . . . "

DRAGOSTE T ÂRZIE, piesă în 4 acte de A. N. Ostrov ski În romineşte de Valeria şi Proftra Sadoveanu. Premiera la 2 1 septembrie 1956. Reprezentaţii: 62(9 la sediu, 4 în

Valea Jiului, 49 în deplasare). Spectatori: 1 5717 ( 18 10 la sediu, 1044 în Valea Jiului, 13863 în deplasare).

Regia artistică: Victor D. Bumbeşti . Schiţe de decoruri şi costume: Elena Forţu. Asistent de regie: D. Căpitanu.

Distribuţia: Elena Columbeanu (F. A. Sablova), Tony Dumitrescu (G. P. Margaritov), Anca Ledunca (Ludmila), Gh. Urlică (Dormedont), Vasile Mureşanu (0. P. Dorodnov), Ion Pavlescu (N. A. Sablov), Elisabeta Belba (V H. Sebedkina).

Sufleur: Ion Şofei.

Cronică semnatA de 1. Străuţ în Steagul roşu din I l noiembrie 1 956.

SPECTACOL COUPE Premiera la 26 septembrie 1956. Reprezentaţii: 34 (2 la sediu, 32 în

deplasare). Spectatori: 6.808 (455 la sediu, 6.353 în deplasare). Regia artistică: Jean Voinescu şi Valy Preoteasa. Schiţe de

decoruri şi costume: Elena Forţu. a) A furat-o pădurea, piesă într-un act de M. Leonard Distribuţia: Mircea Zabalon - ThBrădescu (Pavel), Valeriu Donca

(Gheorghe), Maria Munteanu (!lea), Ion Plăeşanu - Al. Balogh (Nagâţ), Ştefan Ilie (Nicu), Gh. Miclea (Marin), Th. Brădescu - Mircea Zabalon (Ristea).

b) RAfuiala, piesă într-un act de Tiberiu Vomic Distribuţia: J. Mărgăritescu - Th. Brădescu (Avram Mureşanu), Maria

Dumitrescu (Maria), Valeriu Donca (Niculae), Maria Munteanu (Năstăsica), Zizi Bărbulescu (Fiorica), Gh. Miclea (Joniţă), Al. Jeles (Marcu), 1. Plăeşanu (Vânloiu), Th. Brădescu - J. Mărgăritescu (Arvinte), Al. Balogh (Sâvu), Jenny Mărgăritescu (Ileana).

c) Piatra din casA, comedie într-un act de V. Alecsandri Distribuţia: Th. Botoşescu (Căminarul Gh. Pdlciu), 1. Plăeşanu

1 1 3


(Comisu/ Nicu), Ani Şerbănescu - Jelllly Mărgăritescu (Cucoana Zamjira), Maria Munteanu (Aiarghioliţa), Gh. Miclea (Leonil), Mircea Zabalon (Her Frant Birman), Maria Dumitrescu (Ioana), AI. Balogh (Un fecior).

Regia tehnică: Ştefan Ilie. Sufleur: Gh. Sacrnari.

Cronică in Steagul roşu din 9 decembrie 1 956.

CEASUL DE AUR, tragedie comică în 3 acte de Ion Niculescu Premiera la 15 decembrie 1956. Reprezentaţii: 58 ( 1 3 la sediu, 4 în

Valea Jiului, 4 1 în deplasare). Spectatori: 20.233 (29 19 la sediu, 1 .502 în Valea Jiului, 15 .812 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Schiţe de decor şi costume: Adalbert Wilke.

Distribuţia: Al. Jeles (Alecu Sotirescu), Delly Dordea de la Teatrul Naţional .,/. L. Caragiale" Bucureşti (Atena), Eugen Stoicescu (Victor), Mirela Wilke (Aiinodora), Mimi Munteanu (Suzana), Eugenia VlassBotoşescu (Mimi), Tony Dumitrescu (George), Sanda Ghiculescu-Pană (Rori), Dorel Botoşescu (Dinu), Maria Iordache-Dumitrescu (Maria), D. Drăcea (Necunoscutul).

Regia tehnică: Ştefan Ilie.

Cronică in Steagul roşu din 20 decembrie 1 956 semnată de l. Străuţ şi V Fuleşi, şi in C01dempor111ud din 2 1 decembrie 1 956 semnată de M. Radnev. Ultimul cronicar amintit consideră piesa nereuşită, intenţiile autorului fiind "trădate şi de către regie " care ,,n-a ştiut sd fndulceascd greşelile pieset' deşi s-a văzut ,,străduinţa regizorului pentru redarea profilului sufletesc al eroilor, pentn1 diferenţierea personajelor; s-ar putea ca el sdfi dus o muncă uhld cu fiecare actor în parte. in ansamblu, însd, scenele au avut multă incoerenţă, spectacolul confmmându-se parcă orbeşte zigzagurilor nefericite ale piesef' Dintre actori remarcă jocul "talentaţilor comedieni Eugenia Vlass-Botoşescu şi Dorel Botoşescu" în final, cronicarul consideră că "insuccesul spectacolului" este "Un accident care nu se va mai repeta dacd teatrul va fi mai exigent fn alegerea repertoriului . . . "

Sub iniţialele V D., ziarul Drumul social.isnrului din 7 februarie 1 957, publică cronica intitulată Cu piesa "Cetuul de lllU" de /011 Niculescu, Îll tuflleu.

CAVALERUL FĂRĂ GRAI, comedie în 3 acte, 7 tablouri de Heltai Jeno

Traducere in versuri de Al. Andriţoiu şi Al. Popovici. Muzica: Losonczy Dezso.

Premiera la 16 februarie 1957. Reprezentaţii: 62 ( 19 la sediu, 43 în deplasare). Spectatori: 22.3 12 (5.645 la sediu, 16.677 în deplasare).

1 14


Regia artistică: Ion Petrovici. Decoruri şi costume: Elena Forţu. Asistent de regie: Jean Voinescu .

Distribuţia: Tinel Atanasiu (Matei Corvin), Anca L�dunca (Beatrix), Ana Colda (Zili Duca), Mircea Zabalon (Agardi Peter), Ion Pavlescu (Beppo), Elisabeta Belba (Gianetta), Silvia Brădescu (Mona Alea), Ştefania Donca (Carlotta), Elena Antonescu, artistă ernerită (Nardella), Justin Z. Handoca (Ga/eatto Marzio), Ion Avătăjitei (Tiribi), Valer Donca (Preotul), Gh. Sacrnari (Pietro).

Regia tehnicA: Marin Durnitrescu. Orchestra Şcolii populare de artă din Petroşani. Dirijor: Constantin Ungureanu.

t

Mircea Zabalon, Ana Colda

1 1 5


I. Strău� în cronica sa din Steagul roşu (28 februarie 1957) a1irmă că deşi regia "s-a preocupat într-o bună măsură" de transmiterea mesajului piesei, ,,spectacolul pierde din conţinut, reflecllind deseori doar pitorescul epocii lumii apiiSe şi mai puţin ceea ce se ascunde in acţiunile oamenilor care trăiesc în piesă" Cât despre actori, al căror joc nu este analizat, crede că "ar fi câştigat . . . şi mai mult dacă dcideau o atenţie corespunzătoare dec/amării versurilor şi mai ales machiajulut'

ŞCOALA NEVESTELOR, comedie în 5 acte în versuri de F. B. P Molierc

În româneşte de George Gesticone. Premiera la 9 martie 1957. Reprezentaţii: 8. Spectatori: 1 .904. Regia artistică: Valy Preoteasa-Balogh. Decoruri şi costume:

Adalbert Wilke. Distribuţia: Dem. Columbeanu (Arnolj), Ştefania Donca (Agnes),

Lucian Temelie (Horaţiu), Gh. Urlică (A/ain), Elisabeta Belba (Georgeta), Justin Z. Handoca (Crisald), Eugen Stoiceanu (Henric), Tinel Atanasiu (Oronte), 1. Plăeşanu (Un notar).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Gh. Sacmari.

Cronica la spectacolul Şcoala nevestelor de Moliere este semnată (în Steagul roşu din 1 3 martie 1 957) de Irimie Străut. Acesta consideră că ,Jn cea mai mare parte, printr-o colaborare fructuoasă cu pictorii scenografi şi creatorii costumelor . . . " problemele ridicate de piesă au fost bine rezolvate de regizor, reuşindu-se .. rm spectacol bogat, cu scene viabile şi-un comic de calitate" Este apreciat jocul actorilor: Dem. Columbeanu (,,a reUjit să ne dea un Amolf rând pe rând orgolios, mărginit, de un ridicol dus până Ia odios "), Ştefania Donca ( .. Fără a şarja, a găsit mijloace pe potriva posibilităţilor sale, care i-au asigurat o adevărată creaţie '), Ion Pliieşanu (a avut o . . apariţie de un 11mor gras 'J, Gh. Urlică, Elisabeta Belba (cuplu ce "a adus multă voie bună în scenă'').

COPILUL ALTUIA, comedie în 3 acte de V Skvarkin Traducerea de R. Donici. Premiera la 6 aprilie 1 957. Reprezentaţii: 44 (9 la sediu, 35 în

deplasare). StJectatori: 10779 ( 1807 la sediu, 8972 în deplasare). Regia artistică: Marcel Şoma. Decoruri şi costume: Elena

Forţu. Distribuţia: Jean Tomescu (Karaulov Serghei Petrovici), Elena

Antonescu, artistă emerită (0/ga Pavlovna), Anca Ledunca (Mania), Mircea Zabalon (Pribdliov Feodor Feodorovici), Gh. Miclea (Cos/ia), Ion Pavlescu (/akov), Gh. Urlică (Senecika Perciatkin), Ştefania Donca (Zina), Mimi Munteanu (Raia), Ion Plăeşanu (Alexandr Mironovici).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Ion Şofei.

1 1 6


După ce face o prezentare a subiectului piesei, V. Fui eşi, în Steagul roşu din 1 O aprilie 1 957, consideră cll "merită să fie evidenţiată strădania regizontlui Marcel Şoma, care a reuşit să orienteze just jocul actorilor ajutdndu-i să creeze numeroase personaje veridice, care au dat astfel viafd comediei" . . . , şi că ,,Regia a avut în centntl preocupării sale realizarea cdt mai meticuloasă a caracterului fiecăn�i personaj, fapt ce a făcut ca, privind în ansamblu, să asistdm la un spectacol bun. primit cr1 satisfac fie de public . . . " Dintre actori V. F. reţine în primul rând pe Jean Tomescu şi Elena Antonescu "care au redat cu multc'J vigoare viaţa personajelor interpretate, aducând în scenă chipul unei adevărate perechi de 11wdiJ vec/1e. În concluzie: "pwrerea în scenă a comediei Copibll ahuia este rm succes atât al regiei cât şi al actorilor'

O SEARĂ DE COMEDIE (Spectacol coupe) Premiera la 2 1 aprilie 1957. Reprezentaţii: 38 (5 la s�diu, 4 în Valea

Jiului, 29 în deplasare). Spectatori: 8453 (7 1 7 la sediu, 1067 în Valea Jiului, 6669 în deplasare).

Regia artistică: D. Căpitanu . Decoruri şi costume: Adalbert Wilke.

a) Cooperativa, comedie în 3 părţi şi un prolog de Vojcieck Drygas şi Y gor Sikitjecki Muzica: Al. Jeles.

Distribuţia: Dem. Columbeanu (Gestionarul), Elena Colwnbeanu (Zosia), Dumitru Drăcea (Zytko), Lucian Temelie (Stach), Vasile Mureşanu (Revizontf).

b) Chirurgie, comedie de Moskvin după A. P. Cehov Distribuţia: V. Mureşanu (Kureatin), J. Mărgăritescu (Vonmiglasov). c) Art. 214, de 1. L. Caragiale Distribuţia: Lucian Temelie (Avocatul), Eugenia Vlass-Botoşescu

(Cocoana), Ştefan Ilie (Tdnăruf), Dorel Botoşescu (Popa), Stela Popescu (Tdnăra), Dumitru Drăcea (Feciorul).

Regia tehnicA: Ştefan Ilie.

Cronică de V Filleşi in Steagul roşu din 1 3 martie 1 957.


XXX - Î11 preajma deschiderii stagiu11ii Teatn1lui de Stat, în Steag11l roş11, 7 septembrie 1 956.

Chemarea petllru mletuijicarea activittlţii teatrelor la sate, în ltiformatia Bucureştiului, I l septembrie 1956. Reproducem conţinutul acestui articol: ,ftecent, Teatntl de Stat din Petroşani a adresat tuturor teatre lor din ţară o chemare pentnt intensificarea activităţii de răspândire a culhtrii în mijlocul ţărănimii muncitoare. Iniţiativa Teatntlui de Stat din Petroşani a fost îmbrăţişată de prezidiu/ Comiteflllui central al sindicatului lucrătorilor din instituţiile de artă şi cultură. De asemenea această chemare a fost comunicată şi în consjăhtirea organizată de J,finisten�l

1 1 7


Culturii c11 directorii de teatre. În chemarea lansată Teatrul de Stat din Petroşani îşi propum să depisteze 25 de sate din regi•mea Hunedoara unde pînă acum nici o formaţie teatrală nu a prezentat spectacole, să organizeze deplasări regulate în 35 de sate din aceeaşi regi11ne, să stimuleze activitatea artistică de amatori din cadrol căminelor culturale a celor 35 de sate şi să ia în patronaj căminele culturale din satele Livezeni şi Jscroni. lată o bună iniţiativă care rămdne a fi unnată de teatrele din ţară. Acestea vor trebui să-şi intensifice m11nca de deplasări la sate pe care au desfăşurat-o şi în anii trecuţt'

Constantin Stelian - Steaua fără nume (avancronică), Steagul roşu, 14 septembrie 1 956.

xxx - Descl1iderea stagiunii Teatrului de Stat, în Steagul roşu, 18 septembrie 1 956.

Ion Petrovici - Cu/Jura şi arta - Ull b1111 de preţ al celor ce nuu1cesc, în Steagul roşu, 23 septembrie 1 956.

C. Beiu - Stagillnea teatraliJ la Petroş1111i, în ContemporllllUl, 28 septembrie 1 956.

xxx - Teatrele regionale sprijiluJ ridicarea culluraliJ a satelor, în Sc8Jueia, 1 0 octombrie 1 956.

xxx - Ajutorul teatrului, în Jnforltlll{ill Bucureştiului, 8 octombrie 1 956. ,,Riispunzând apelul11i lansat de Teatrol de Stat din Petroşani pentro intensificarea activităţii obşteşti a teatrelor - se spune, printre altele, în articol - colectivul Teatntlui Naţional ,./. L. Caragiale " a hotărât să ia în patronaj raionul Snagov"

N. S., Teatrul de Stat din Petroşlllli tn turneu la sate, în Drumul socialismului, I l octombrie 1 956.

xxx - Cl1emarea Teatrului de Stat dU• Petroşmu se bucurii de wt larg rdsu11et &1 tard, în Steagul roşu, 1 8 octombrie 1 956.

xxx - UrnuJJoarele spedacole ale Teatmlui de Stfll, Steagul roşu, 25 octombrie 1 956.

Şerban Rădulescu - Artiştii satelor dU• 1wu &1 bllrecere, în Sc8Jiteia, 28 octombrie 1 956. După ce analizează activitatea artiştilor amatori din diverse colţuri ale ţării, autorul articolului afurnă: ,,Este lăudabiliJ iniţiativa Teatrului de Stat din Petroşani de a asigura o permanentă deservire cultural-artistică a satelor şi de a îndnm•a echipele artistice nu numai in perioada conc11rsurilor. Acest exempllt merită să fie unnat de teatrele de stat din regiuni şi raioane"

xxx -Din viaţa culturală a oraşului Petroşani, în Steagul roşu, 1 3 noiembrie 1 956.

T. Petrescu, I . Banu -Amenajarea unei garderobe la teatru, în Steagul roşu, 1 5 noiembrie 1 956.

XXX -Pe scena teatntlui, în Steagul roşu, 22 noiembrie 1 956. D. Căpitanu - Un llllgojQJIIenl l111plinit, în Steagul roşu, 27 noiembrie 1956. Maria lordache-Dumitrescu - Spedacole dilte de artiştii din Petroşlllli fir satele

regi111ui Hw1edoara, in Munca, 30 noiembrie 1 956. xxx -Angajament respedat, in Contempormud, 7 decembrie 1 956. ,,Perioada de timp dintre 26 septembrie şi 30 octombrie a anului în curs - se

spune în articol - a însemnat traducerea în fapt a angajamentului luat de colectivul Teatntlui de Stat .. ralea Jiului " din Petroşani în chemarea adresată teatre lor din

1 1 8


ţară pentro intensificarea muncii de deservire cultural-artistică a satelor. Harnicul colectiv al Teafnllui din Petroşani, a străbătut satele de pe ralea Râului Mare şi a Streiului, coborând pe Mureş, către poalele de miazăzi ale Zamndulrti, s-a abătut câteva zile pe malurile Arieşului şi şi-a sfârşit temerara co/indă prin părţile Sebeşului. Nu o dată au pus mdna toţi actorii şi muncitorii de scenă la împinsul căroţei înnămolite în .,imala " dnmmrilor desfimdate de ploaie. Nu odată au trebuit să îndure şfichiui aspnt al vdnllllrti în goana camioanelor deschise. Scrisoarea pe care am primit-o din partea colectivului Teatntlui din Petroşani relatează şt despre modul în care a11 fost primite spectacolele teatrolui de către săteni - prilej de vii satisfacţii pe11tn1 artişti"

Maria lordache-Dumitrescu - Teatrul de Stat db1 PetrOfaJii ii• tiUIWI prii• satele regiunii noastre, în Drunwl socialisnlllhU, 1 3 decembrie 1 956.

D. Clipitanu - Un auJor deblllllllt . . . o premier4 pe ftu4 {&1 loc de avtU•cro11ictJ a piesei Ceasul de aur), în Steagul rofu, 14 decembrie 1 956.

xxx - Memento, în Contempormw1, 14 decembrie 1 956. xxx - Dil1 activitatea Teatnllui de Stat Valea Ji11lui, în Steagul roş11, 29

decembrie 1 956. xxx - Tumee teatrale tn ftud 5i fi• regiune, în Drunu•l socialismul11i, 7

februarie 1 957. xxx - Premiera piesei ., Cavalerul ft'JrtJ grai", în SteagW. rofll, 13 februarie

1 957 D. Căpitanu - Cavalerul ft'JriJ grai ( avancronică ), în Steagul rofu, 1 5 februarie

1 957. xxx - În fillimpintuea colreunului tinerilor actori, în Steag1d roşu, 19 martie

1957. V. Fu1eşi - Repertoriul viitotuei stagiuni fn discuţia c01uiliubu artistic, în

Steagul roşu, 27 martie 1 957.

1 19



Colectivul de conducere: Ion Petrovici - director; Iosif Peleş -director adjunct; Mihai Fră�lă, Iosif Cuteanu - contabili şefi; Marcel Şoma - regizor; Elena Forţu, Adalbert Wilke - pictori scenografi; Dumitru Căpitanu - referent literar.

Colectivul artistic: Elena Antonescu, artistii emeritd, Tinel Atanasiu, Elisabeta Belba, Eugenia Botoşescu, Teodor Botoşescu, Tudor Branca, Silvia Brădescu, Ana Calda, Elena Colwnbeanu, Dem. Columbeanu, Ştefania Donca, Valer Donca, Dwnitru Drăcea, Maria Iordache-Dumitrescu, Alex. Fierăscu, Justin Z. Handoca, Ştefan Ilie, Gheorghe Iordănescu, Alex. Jeles, Anca Ledunca, Jean Mărgăritescu, Jenny Mărgăritescu, Gheorghe Miclea, Vasile Mureşanu, Mimi Munteanu, Ion Pavlescu, Ion Plăeşanu, Stela Popescu, Ion Stănescu, Eugen Stoiceanu, Lucian Temelie, Jean Tomescu, Gh. Urlică, Mircea Zabalon.

Au fost prezentate 9 premiere în 22 spectacole vizionate de 63.876 de spectatori. Reluări: COJJilul altuia de V. Skvarkin şi Omul care a văzut moartea de V. Eftimiu.


DE LUNI PÂNĂ LUNI, comedie în 3 acte de N. Constantinescu şi G. Voinescu.

Premiera la 14 septembrie 1957. Reprezentaţii: 33 ( 18 la sediu, 6 în Valea Jiului, 9 în deplasare). Spectatori: 7.962 (3.3 19 la sediu, 1 .670 în Valea Jiului, 2.973 în deplasare).

Regia artistică: Jean Voinescu. Decoruri şi costume: Adalbert Wilke. Muzica: Alex. Jeles.

Distribuţia: Stela Popescu (Riri Comşa), Alex. Fierăscu (Sorin Comşa), Alex. Jeles (Ştefan Veleanu), Ana Colda (Elena Veleanu), Justin Z. Handoca (Bazil Voicu), Ion Stănescu (Ti tu Mareş), Elisabeta Belba (Angela Alareş), Ştefania Donca (Dănuţ), Dwnitru Drăcea (Ion 1/ieş), Silvia Brădescu (Sabina Jlieş), Vasile Mureşanu (Matei), Maria IordacheDumitrescu (O femeie de serviciu).

Regia tehnică: Ştefan Ilie.

120


Analizând spectacolul cu piesa De luni pînii luni, cronicarii ziarului local încep prin a reproşa scenografiei ,,sinrplismuf' cu care au fost concepute decorurile. Despre jocul actorilor în cronică se fac llilllătoarele aprecieri: .,,Interpreta lui Riri Ct�nqa (Stela Popescu) prin jocul arătat poate fi socotitc'i pe drept cuvdnt un talent promifiltor. A adus fn scenă un suflu de prospeţime o�i gingăşie, printr-rm joc entrtziasf' Al. Fieriiscu a fost "in rol, a creat Cit pasiune chipul unui soţ iubitor'' Justin Z. Handoca "a fost poate cel mai bun din scenă. Folosirea limbajului moldovenesc (. . .) e potrivită, ca şi mişcările sale potolite, calculate . . . " .Tit11 Mareş "a creat dese momente de un umor veritabil, neştimit de exagerrln�' Elisabeta Belba a folosit cu succes "vioiciunea şi temperamentul " pentru a da viaţă rolului. Ştefania Donca "a plăcut printr-o exuberanţă specifică copilăriei" Concluzia este cii spectacolul "constitrtie o realizare a intregului colectiv actoricesc"

T ACHE, IANKE ŞI CADÂR,comedie în 3 acte de Victor Ion Popa

Premiera la 2 noiembrie 1957. Reprezentaţii: 54 (9 1a sediu, 6 în Valea Jiului, 39 în deplasare). Spectatori: 15 .296 (2.255 la sediu, 1 .607 în Valea Jiului, 1 1 .434 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Decoruri şi costume: Adalbert Wilke.

Distribuţia: Dorel Botoşescu (Tache), Dem. Columbeanu (lanke), Gigi Iordănescu (Cadâr), Eugen Stoicescu (Ilie), Alex. Fierăscu (Ionel), Stela Popescu (Ana), Elena Columbeanu (Safta).

1 2 1 https://biblioteca-digitala.ro

V Filleşi în cronica sa consideri eli regia ,,a înţeles caracteristicile esenţiale ale piesei şi în consecinţă a reuşit să realizeze cele două cerinţe fundamentale ale unui spectacol: ritm şi atmosferă (exceptdnd prima parte din actul /)" Cronicarul apreciază jocul actorilor: Dorel Botoşescu (,folosind o gamă vocală variată, a evidenţiat momentele de frămdntare, izbucnirile furioase ale personajului"'), Dem. Columbeanu (" plin de ven>ă, vioi . . . cu un 1011or autentic, mereu proaspăt"), Gigi Iordllnescu ("a făcut o realizare valoroasă'', rolul sllu fiind "cel mai bine interpretat'

Acelaşi spectacol a constituit obiectul cronicii semnate de T. Petrescu în ziarul judeţean: ,,S-ar putea spune fără rezen>ă despre Tacl1e, Ianke şi Cad/Jr că este un spectacol . . . unitar, închegat, dacă şi Alex. Fierăscu (. . .) ar fi fost la înălţimea rolului său. Ori trebuie spus fără ocol că Alex. Fierăscu n-a reuşit să emoţioneze (deşi textul îi dă prilejul)"

Cronicarul reproşează regiei şi interpreţilor eli au eliminat "anumite replici, ba chiar pasaje întregi din piesă, care nu numai că nu incomodau pe nimeni, ci din contră, lămureau mai pe larg unele lucrun".Cronica se încheie cu aprecierea eli "valorosul colech·v al Teatrului de Stat din .. �alea Jiulut' a înscris in activitatea sa cu piesa Tacl1e, lanke şi Cad/Jr, incă o pagină de succes"

O CHESTIUNE PERSONALĂ, piesă în 4 acte (6 tablouri) de Al . Stein

Premiera la 7 noiembrie 1957. Reprezentaţii: 8 (6 la sediu, 2 în deplasare). Spectatori: 1 .743 (948 la sediu, 795 în deplasare).

Regia artistică: Sică Alexandrescu, maestru emerit al artei, laureat al Premiului de Stat. Decoruri şi costume: Adalbert Wilke.

122


Asistent de regie: Ion Cojar, de la Teatrul Naţional "/. L. Caragiale"

Distribuţia: Tudor Branea (Hiebnicov Alexei /{uzmici), Dana Pantazopol - Anca Ledunca (Alexandra lvanovna), Gh. Urlică (Pavlic), Ştefania Donca (Mariana), Gh. Iordănescu (Cernagubov /. Lukici), Justin Z. Handoca (Kolokolnikov Juri lpolitovici), Elisabeta Belba (Kiavdia Sergheevna), Alex. Fierăscu (Stepan), Ion Stănescu (Unchiul Fedia), Ion Pavlescu (Po/udin Serghei Romanovici), Ana Colda (Dergaceva Ana Semionovna), Maria Munteanu (Bdcova I 'era Vladimirovna), Elena Antonescu, artistă emerită (Maliutina Natalia Vasilievna).

Regia tehnică: M. Durnitrescu. Sufleur: Ion Şofei.

Cronicii seflUlată de Irimie Străuţ in Steagul roşu din 1 5 noiembne 1 957.

COLIVIA CU STICLEŢI, comedie în 3 acte de Lascăr Sebastian şi Silviu Georgescu

Premiera la 1 decembrie 1957. Reprezentaţii: 48 (9 la sediu, 39 în deplasare). Spectatori: 15.589 (2.364 la sediu, 1 3 .225 în deplasare).

Regia artistică: D. Căpitanu. Decoruri şi costume: Elena Forţu. Asistent de regie: Ion Pavlescu.

Distribuţia: Jean Tomescu (Iordache Pologeanu), M. lordacheDurnitrescu (Lucreţia), Elena Antonescu, artistă emerită (Ma' mare), Mircea Zabalon (Mihăiţă), Mirni Munteanu (Nicoleta), Ştefan Ilie (Ţică), Lucian Temelie (Sandu Lăstaro), Ion Stănescu - Ion Plăeşanu (Nenea Tiribentea), Ion Pavlescu (Nicu Vasiliu), Elena Columbeanu (Madam Butoiescu), Dem Colurnbeanu (Brabete), Jean Mărgăritescu (Pripilă), Dumitru Drăcea (Ciăbuc), Dorel Botoşescu (Roşculeţ), Stela Popescu - Gh. Miclea (Soţii Boboc).

Regia tehnică: Dumitru Drăcea.

Spectacolul a suscitat interesul mai multor cronicari dramatici. Dintre părerile exprimate reţinem doar câteva. M. Radnev constată că direcţia de scenă a "atenuat, pe cât i-a stat in putinţă, comicul dubios, şi s-a străduit să releve cu claritate ideea centmlă a piese1" Totuşi regizorii s-au dovedit a fi prea puţin "inventivi in soluţionarea unor episoade. . . care sti dea mai multă suculenţti piesef' Cronicarul apreciază în primul rând pe Dem. Columbeanu care a avut "o prezenţă pregnantă", apoi pe Ion Stănescu "volubil şi dezinvolt' şi pe Jean Tomescu. Margareta Bărbuţă reţine prezenţa scenicli a actorilor Elena Antonescu ("a adus în scena atâta naturală străşnicie. . . încdt a incalzit personajuf'), Maria Iordache-Dumitrescu ("sobră şi reţinută"), Jean Tomescu (,,sincer''), Mimi Munteanu, şi în mod deosebit Dem. Columbeanu şi Ion Pavlescu. Nu s-au ridicat la înlil�mea cerinţelor - după aprecierile aceluiaşi cronicar - actorii Lucian Temelie ("rece şi inexpresiv"), Mircea Zabalon, Ion StAnescu (ultimul neizbutind "decdt să se agite").

123


AFACERIŞTII, comedie în 3 acte (6 tablouri) de Tudor Şoimaru, laureat al Premiului de Stat.

Premiera la 17 decembrie 1957. Reprezentaţii: 25 (7 la sediu, 18 în deplasare) .Spectatori: 9.364 ( 1 .556 la sediu, 7.808 în deplasare).

Regia artistică: Ion Petrovici. Decoruri şi costume: W. Siegfried .

Distribuţia: Gigi lordănescu (Remus Feneşan), Eugen Stoiceanu (Augustin 1/ieşu), Dana Pantazopol (Mara), Tudor Branea (Virgil Doru), Ana Colda (A/ira), Elisabeta Belba - Eugenia Botoşescu (Amelia), Jean Tomcscu (Generalul Uleanu), Ion Pavlescu (Sava Dincă), Tine! Atanasiu (Novak), Valer Donca (Bracek), Dumitru Drăcea (Jean), Ion Plăeşanu (Inspectorul jisca{), Jean Mărgărilescu (Agentul jisca{), Justin Z. Handoca (Backer), Dorel Botoşescu (Răcaru), Mircea Zabalon (Secretarul), Gh. Urlică (Reporterul), Dem. Columbeanu (Niţii), Silvia Brădescu (Suzi), Elena Columbeanu (Secretara), Gh. Miclea (Valetul 1), Lucian Temelie (Valetul Il), Mimi Munteanu, Ştefania Donca, Dilta Ilie, Victoria Ungur (Invitate), Al. Fierăscu, D. Căpitanu, Ştefan llie, Ion Şofei (Invitaţi).

Regia tehnică: M. Dumitrescu. Asistent pictor scenograf: O. Bubulac.

În Ziarul local, N. Irimescu remarcă jocul actorilor Gh. Iordănescu, E. Stoiceanu, T. Branea , Dorel Botoşescu, Ana Colda, Elisabela Belba.

În Note de spectator, semnate de E. Mircea, din Drumul sociJllisnwbU ( 1 6 mai 1 958) se aduc câteva obiecţii realizatorilor spectacolului şi anume: sărăcia conţinutului personajelor, inexpresivitatea decorurilor şi a costumaţiei. Totuşi ,,spectatontf' amintit afmnă în încheiere: ,,Nu putem fi decdt de acord cu faptul că Ana Colda are graţie şi sensibilitate, că Gigi lordănescu e un meşter iscusit şi plin de ve111ă, că Dem Columbeanu, într-un rol episodic este - cum se spune - ,.deacolo ", că Eugen Stoiceanu are momente convingătoare, iar Tudor Branea e un actor talentat . . . "

Cu privire la acelaşi spectacol, Margareta Bărbulă subliniază "existenţa, în cad111l colectivului din Petroşani, a unor actori talentaţi, capabili să creeze personaje vii, interesante, convingătoare" Printre aceştia sunt amintiţi Tudor Branea, Ana Colda, Elisabeta Belba, Justin Z. Handoca. În continuare, autoarea cronicii declară că ,,piesa a apăntt în scenă lipsită de ritmul interior, de acel curent subteran care leagă organic replicile între ele, dându-le semnificaţii adânci şi implicaţii largi'', şi reproşează actorilor Tinel Atanasiu, Gh. lordănescu (în parte), Dorel Botoşescu, faptul cA nu au reuşit ,,să surprindă esenţa personajelor'

HAGI TUDOSE, comedie în 4 acte de Barbu Ştefănescu Delavrancea

Premiera la 25 ianuarie 1958. Reprezentaţii : 5 . Spectatori: 1 .585. Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei. Decoruri şi

costume: Mihai Tofan de la Teatrul Naţional "1. L. Caragiale" Asistent de regie: Marcel Şoma.

124


Distribuţia: Ion Stănescu (Hagi Tudose), Gigi lordănescu (Afatache Profirel), Ion Pavlescu (Jenică Păunescu), Valer Donca (Cu/ai), Al. Jeles (Gusi), Jean Tomescu (Întâiul epitrop), Justin Z. Handoca (Al doilea epitrop), Dorel Botoşescu (Popa Roşea), Dem. Columbeaim (Un cerşetor), Tinel Atanasiu (Un cârciumar), Dumitru Drăcea (Un pastramagiu), J. Mărgăritescu (Un bragagiu), Gh. Urlică (Întdiul băiat), Gh. Miclea (Al doilea băiat), Eugenia Botoşescu (Gheorghina Profirel), Mimi Munteanu (Fi.fica Profirel), Ştefania Donca (Leana), Elena Antonescu, artistă emerită (Ghioala), Elena Columbeanu (O ,tigăncuşă), Tudor Branea (Un crai bătrân), M. Zabalon (Un invitat), AI. Fierănescu (Un invitat), Ştefan Ilie (Un invitat), Ilie Drăghici (Un fecior de curte), Eugen Stoiceanu (Un negustor), M. Dumitrescu (Un ţăran cu coşuri), Ion Plăeşanu (Un ţăran), L. Temelie (Un frate), M. Dumitrescu (0 călrtgăriţă), Victoria Ungur (0 ,tărancă), Jenny Mărgăritescu (0 babă), Silvia Brădescu (O femeie însărcinată), Dana Pantazopol (O cucoană), Silvia Bredan (Un copil), Ana Colda (O invitată), Elisabeta Belba (O invitată), Stela Popescu (O invitată).

Regia tehnici: Marin Dumitrescu.

După ce face câteva obiecţii judicioase la adresa regiei, Margareta Bărbuţă remarcă interpretarea câtorva actori, cum sunt: Gigi Iordănescu (,ioviaf'), Ştefania Donca (,,sfioasă şi sensibilă"), Elena Antonescu (,,sincer dramatică"), Ion Pavlescu ("ipocrit şi dtuuly de tejghea"). Lui Ion Stănescu, interpretul principal, autoarea cronicii îi reproşează faptul că a rămas adesea la suprafaţă, la "aspechtf' comic, fără a pătnmde esenta personajului.

125


O cronică la această piesă semnează şi I. Străuţ in Steagul roşu din 1 S februarie 1 958.

REVIZORUL, comedie în 5 acte de N. V.Gogol . Versiunea românească de Sică Alexandrescu. Premiera la 8 martie 1958. Reprezentaţii: 4 (3 la sediu, 1 în

deplasare). Spectatori: 676 (56 1 la sediu, 1 1 5 în deplasare). Regia artistică: Sică Alexandrescu, maestru emerit al artei,

laureat al Premiului de Stat Decoruri şi costume: Adalbert Wilke. Asistent de regie: Ion Cojar de la Teatrul Naţional ,.!. L. Caragiale"

Distribuţia: Gigi Iordănescu (A. A. Skvoznik - Dmuhanovski), Eugenia Botoşescu (Amza Andreevna), Stela Popescu (Maria Antonovna), Justin Z. Handoca (Luca Lukici Hlopkov), Elena Antonescu, artistă emerită (Nevasta lui). Dorel Botoşescu (A. F. Leapkin - Teapkin), Eugen Stoiceanu (Artenzi Filippovici Zemlianika), Tinel Atanasiu (!van Kuzmici Şpekin), Dem. Columbeanu (Piotr Ivanovici Dobcinski), Ion Stănescu (Piolr lvanovici Bobcinski), Ion Pavlescu (!van Alexandrovici Hlestakov), Jean Tomescu (Osip), Jean Mărgăritescu (Hristian Ivanovici Ghibner), Ştefan Ilie (Feodor Andreevici Liuliukov), D. Căpitanu (!van Lazarevici Rastakovski), Alex. Jeles (Stepan Ivanovici Korobkin), Dumitru Drăcea (Stepan !/ici Uhovertov), Alex. Fierăscu (Svistunov), Valeriu Donca (Pogoviţdn), Marin Dumitrescu (Derjinzerda), Tudor Branea (Abdulin), Maria Dumitrescu (Fevronia Petrova Poşleopkina), Elena Colwnbeanu (Nevasta unui subofiţer), Gh. Urlică (Mişka), Gh. Miclea (O slugă de la han), Elisabeta Belba (Nevasta lui Korobkin), Ana Colda (O doamnă), Mimi Munteanu (O musaflră), Ion Plăeşanu (1-ul negustor), Mircea Zabalon (Al II-lea negustor), Jean Voinescu (Al III-lea negustor), Ion Şofei (Al IV-lea negustor), Silvia Brădescu (Avdotia), Lucian Temelie (Unjandann).


V Fu.leşi în Steagul roşu din 2 1 martie 1 958 conchide că "Teatnll de Stat .. Valea Jiului " . . . a elaborat un spectacol de calitate, unul dintre cele mai re�qite ale stagiunii"

Într-o notă, nesemnată, apărută în ContemporiiiUll din 2 1 martie 1 958 se spune: ,,Lucrând din nou asupra comediei lui Gogol regizorul Sică Alexandrescu n-a repetat întocmai punerea în scenă din Capitală, ci a căutat alte jom1e şi alte detalii, probabil pornind de la posibilităţile echipei de interpreţi din Petroşani. Dacă n-ar fi existat o crispare generală (inexplicabi/ă) in spectacolul prezentat de Teatrul de Stat din Valea Jiului pe scena Naţionalului bucureştean, probabil că individualităţile actoriceşti înzestrate în mod deosebit cu talent comic, s-ar fi evidenţiat mai pregnant. Oricum însă, sunt de reţinut energia şi studiul amănunţit în

1 26


constmirea rolului Primarului (Gigi Iorclănescu), nervul comic al interpreţilor cuplului Bobcinski - Dobcinski (Dem. Columbeanu - Ion Stănescu), ţinu/a şi comportarea de mare savoare a lui J11stin Handoca in L1wa Lukici JRopkov, joc11l degajat şi intonaţiile 11moristice ale Eugeniei Botoşescu în Ana Amll'eew1a etc. Ion Pavlescu 1-a schiţat potrivit pe Hlestakov, marcdndu-i lăudăroşenia, laşitatea, obrăznicia, cu fnţelegerea esenţei rolului, dar nu şi cu fantezia comică cenllă de un asemenea rol."

MORALITATEA DOAMNEI DULSKA, comedie în 3 acte de Gabriela Zapolska.

Traducerea de St. Norris. Premiera la 17 martie 1 958. Reprezentaţii: 44 (2 la sediu, 4 în Valea

Jiului, 38 in deplasare). Spectatori: 1 1 . 1 13 (272 la sediu, 899 în Valea Jiului, 9.942 in deplasare).

Regia artisticA: Sică Alexandrescu, maestru emerit al artei, laureat al Premiului de Stat. Decoruri şi costume: Mihai Tofan, de la Teatrul Naţional "!. L. Caragiale" Asistent de regie: Ion Cojar, de la Teatrul Naţional "!. L. Caragiale"

Distribuţia: Elena Antonescu, artistă emerită (Doamna Dulska), Ion Stănescu (Domnul Du/ski), Tudor Branea (Zbyszke), Stela Popescu (Hesia), Ştefania Donca (Mela), Eugenia Botoşescu (Iulia Siewiczowa), Dana Pantazopol (Chiriaşa), Ana Calda (Hanca), Maria Iordache-Dumitrescu (Tadrachowa).

Regia tehnici: Ion Şofei.

Sub titlul Seriozitate şi acurateţe, în l•iforma(ia Bucureştilm•i din 20 martie 1 958, se apreciază ,,grija cu care lucrează colectivuf' vădită "în preocuparea pentn1 găsirea unor mijloace de expresie clare, directe", precum şi rolul regiei care " a asigurat conh1rarea personajelor, s-a ocupat de crearea unei atmosfere înăbuşitoare, uneori spartă de scene comice sau tragicomice - şi în genere a consfnlit un spectacol echilibrat' Fără să se oprească în mod deosebit asupra jocului actorilor, cronicarul evidenţiază creaţiile celor mai mulţi dintre interpreti, având rezerve în privinţa lui T. Branea care "şi-a înţeles rol11l deshl! de superficial, şi a abuzat stlpărător de gesticulaţit'

în Contempormull (2 1 martie 1 958) se consemnează favorabil jocul actorilor Tudor Branea ("umor sec şi replică ironică tăioasă''), Ion Stănescu (,,ştie să scoată efecte haz/ii interesante dintr-un rol aproape mut'), Stela Popescu ("apariţie plină de veselie şăgalnică"), Elena Antonescu ("impune prin aplomb") şi mai ales Ana Colda ("cea mai bună interpretă in spectacof').

La acelaşi spectacol a se vedea şi cronica lui V Ftileşi în Steag11l roşu din 3 iulie 1 958.

127


SPECTACOL COUPE Premiera la 19 iunie 1 958. Reprezentaţii: 3 (2 în Valea Jiului, 1 în

deplasare). Spectatori: 548 (374 în Valea Jiului, 174 în deplasare). Regia artisticA: Jean Voinescu. Decoruri şi costume: Adalbert

Wilke. a) Bucuroşi de oaspeţi, comedie într-Wl act de Gh. Ţenţulescu Distribuţia: Jean Tomescu (Dumitru Stănică), Silvia Brădescu

(Paraschiva), Victoria Ungur (Mioara), Valeriu Donca (Stoian), Dwnitru Drăcea (Niţă), Elisabeta Belba (Chira), Justin Z. Handoca (Ilie Mălăieţ).

b) Fata de 1•e Murcş, piesă într-wt act de Radu Boureanu Distribuţia: Elisabeta Belba (Piroşca), Silvia Brădescu (Şari) , Justin Z.

Handoca (Zorici), Mircea Zabalon (Gheza), Dwnitru Drăcea (Grănicerul), Victoria Ungur (Ştefania), Jcan Tomescu (Tatăl Ştefaniei), Gh. Miclea (Cumnatul Ştefaniei), Ştefan Ilie (Un ostaş).

Regia tehnică: Dumitru Drăcea.


xxx - În prag de nout! stagiune, in Steagul roşu, 12 septembrie 1 957. D. Căpitanu - Medalion, in Steagul roşu, 22 septembrie 1 957. V Ftileşi - U11 repertoriu bogat ba teme şi cotlţilrut educativ, in Steagul roşu,

22 octombrie 1 957. După ce consemnează piesele care vor fi realizate în stagiunea 1 957 - 1 958, autorul remarcă: ,,Aruncâ11d o privire asupra repertoriulrli, se poate constata cu satisfacţie că cele mai multe piese sunt originale"

Al. Fierăscu - Tache, Ianke şi Cad/Jr (avancronică), în Steagul roşu, noiembrie 1 957

D. Căpitanu - Raport, în Steagul roşu, 3 noiembrie 1 957. Ion Stănescu - Roblri dragi, în Steagul roşu, 6 noiembrie 1 957. D. Căpitanu - Spectacole fnchinate aniversilrii R. P. R., în Steagul roşu, 22

noiembrie 1 957. xxx - Colivia c11 sticleţi (avancronică), in Steagul roşu, 1 decembrie 1 957. D. C. - Hagi Tudose (avancronică), Steagul roşu 24 ianuarie 1 958. Maria Dumitrescu - Noi premiae ale Teatrubli de Stat, în Steagul roşu, 5

februarie 1 958. xxx - Actorii Teatrubli de Stat dit1 Petroşmri, in Drumul socialisnudui, 20

februarie 1 958. XXX - T11rneul Teatrubli de Stat "Valea Jiului", în lnforlllllţi.a Bucureştiubli,

1 3 martie 1 958. V Fu.Ieşi - Scurt bihurţ - numctl cotllilmtl pentru de;.t'OIItuea succeselor, în

Steagul roşu, 1 1 mai 1 958. xxx - Stl ştim şi noi, în Steagul roşu, 17 mai 1 958. în acest articol semnat cu

pseudonimul ,,Hasdntbal Dandanache, spectator înveterat', se critică prelungirea reparaţiilor care împiedică buna desfăşurare a activităţii Teatrului de Stat.

D. C . - Portret ditttr-o oglind4, in Drumul socialisnwbli, 25 mai 1 958.

128


1. Haidu, Erou al MWicii Socialiste, Bartha Francisc, Mihai Ştefan, Croitoru Gheorghe, mineri şefi de brigadă, mina Petrila - Scrisoare descl•istJ tovartJşub1i Io11 Petrovic� directorul Teatrrtl11i de Stat Valea Jiubu Petroşa11i, Steag11l roşu, 24 mai 1 958. După ce au cuvinte de laudă Ia adresa activitătii teatrului, autorii critică conducerea teatrului pentru faptul eli nu a mai organizat spectacole pe scena Clubului din Petrila.

Ion Petrovici - RăspWls scrisorii deschise a tovarllşilor Haidu Iuliu, Bartha Francisc, Mihai Ştefan şi Croitoru Gheorghe, mineri şefi de brigadă mina Petrila, în Steagul rofu, 8 iunie 1 958.

D.C. - Spectacolele Teatrubti de Stat fi• Valea Jilllui, în Steagul roşu, 18 iunie 1 958.

xxx - Colectivul şi-a spus cuwbllul, în Steagul roşu, 22 iunie 1 958. V. Ftlleşi - Repertoriul Teatrului de Stat din Petroşani pe stagiWiea 1 958 -

1 959, în Steagul roşu, 20 iulie 1 958. V Dan - La capătul Wlui deceniu de mWlcă entuziastă, în Dnmwl

socialismubti, 1 6 martie 1 958. D. Cllpitanu - Noi premiere la Teatrul de Stat Petroşw•i, în Steagul roş11, 7

martie 1 958.

1 29




director adjunct; Iosif Cuteanu - contabil şef; Marcel Şoma, Constantin Dinischiotu - regizori artistici; Al. Olian - pictor scenograf; Dumitru Căpitanu - referent literar.

Colectivul artistic: Dorel Atanasiu, Elisabeta Belba, Ana Colda, Alexandru Codreanu, Elena Columbeanu, Dem. Columbeanu, Traian Dănescu, Ştefania Donca, V aler Donca, Dumitru Drăcea, Maria Dumitrescu, Justin Z. Handoca, Ştefan Ilie, Gheorghe Iordănescu, Alex. Jeles, Vladimir Jurăscu, Anca Ledunca, Nelu Manolescu, Jean Mărgăritescu, Gheorghe Miclea, Romeo Mogoş, Eugenia Nedelcu, Cristian Niculescu, Lila Niculescu, Dana Pantazopol, Ion Pavlescu, Stela Popescu, Milena Rizescu, Lucian Temelie, Constantin Timofte, Jean Tomescu, Gheorghe Urlică, Livia Ungureanu, Mircea Zabalon, Alexandru Zecu.

Au fost prezentate 8 premiere în 337 de spectacole, vizionate de 93.970 spectatori. Reluare: De luni până luni, de N. Constantinescu şi G. Voinescu.


ANII NEGRI, piesă în 3 acte (6 tablouri) de Aurel Baranga şi Nicolae Moraru.

Premiera la 20 septembrie 1958 . Reprezentaţii: 16 (9 la sediu, 3 în Valea Jiului, 1 in deplasare). Spectatori: 4.409 ( 1 .723 la sediu, 1 .027 în Valea Jiului, 1 .605 in judeţ, 59 în deplasare).

Regia artistică: Constantin Dinischiotu. Scenografia: Al. Olian. Asistent de regie: D. Căpitanu.

Distribuţia: Gh. Iordănescu (Mihai Buznea), Ana Colda (A/aria Buznea), Anca Ledunca (Sanda), Valer Donca (Mircea), Elena Columbeanu (Ecaterina Buznea), Jean Tomescu (Tudor Tomescu), Ion Pavlescu (Dan Tomescu), Romeo Mogoş (Virgil Preda), Mimi Munteanu -Milena Rizescu (Ioana Gheorghe), Mircea Zabalon (Adrian Urziceanu), Justin Z. Handoca (lllitică Pleşa), Cristian Niculescu (Oană), Traian Dănescu (Gh. Oproiu), Gh. Urlică (Ştefan Dumitrescu), Marcel Şoma (Vasile Joniţa), Ştefan Ilie (Ion Mereuţă), Ştefania Donca (Victoria Marin),

130


Vladimir Jurăscu (Puiu Gheorghian), Alexandru Jeles (Steriade), Ion Stănescu (Coman), Dem. Columbeanu (Nae Zaba/on), Alexandru Zecu (Ionescu Roşiori), Elisabeta Belba (dr. Molin), 1. Şofei - D. Constantin (Fioroiu), Dorel Atanasiu (Biciulescu Bici), Gheorghe l'viiclea (Pandelaş), Jean Mărgăritescu (Leahu), Stela Popescu (Fata cu cafele), Livia Ungureanu (Fata cu ziare), Dumitru Drăcea (Spălăţelu), Marin Dumitrescu (Copoiu), Ştefan llie (Un agent), Const. Timofte (Alt agent), Romeo Mogoş (Preşedintele), Alexandru Zecu (Comisar regal), Lucian Temelie (1-u/ avocat), Dana Pantazopol (Al II-lea avocat), Dorel Atanasiu (Apărător din oficiu), D. Căpitanu (Grefierul), Gheorghe Miclea (Uşierul).

Regia tehnici: Marin Dumitrescu.

În Drunwl socialisnu1/ui din 16 octombrie 1958, Petre Ţârău comentează pe larg valoarea piesei şi realizarea spectacolului: ,,Meritul cel mai de seamă al direcţiei de scenă este . . . că a reuşit să aducă la lumina rompei un colectiv omogen bine chibzuit şi distribuit . . . Jocul desfoşurol de actorii valorosului colectiv este în general un joc clar de înaltă ţinută artistică. Gigi 1ordănescu (Millai BIIZJlea) a creat o veritabilă figură de comunist . . . Asemenea lui, Mircea (J"aleriu Donca) a stâmil emotivitate prin jocul . . . mimica . . . şi trăirea firească a rolului său . . . Revelaţia scenei a fost Vladimir Jurăsctl . . . "

Lucian Bogdan inserează în Munca din 4 octombrie 1958, aprecieri calde Ia adresa realizării regizorale şi actoriceşti: .,Colectivul de actori ai Teatmlui de Stat din Petroşani, sub conducerea artistică a regizomlui Constantin Dinischiolu, a realizat un spectacol inchega/, la un nivel artistic ridicat, care tmnsmile nemijlocit spectatorilor mesajul piesei şi palosul luptei comuniştilor. Regizoml a gradat cu pricepere evoluţia conflictului, reuşind să sugereze atmosfera adecvată diferitelor episoade şi echilibrdnd astfel forţele ce se infrunlă in desjăşumrea acţiunii încât să iasă pregnant in evidenţă tăria de neinfrânt a celor ce luptă pentn1 libertatea şi fericirea maselor de asupriţi. Considerăm ca cel mai reuşit tablou, atât din punct de vedere regizorol cât şi actoricesc, cel al confnmtării de la Siguranţă. Gh. lordănescu . . . reuşeşte in scena confnmlării să tmnsmită admirobil acea tărie a comunish1lui care nu ţine numai de însuşiri fizice, ci de măreţia ideii ce-l ani mă . . . Tânăml actor J aler Donca, a cărui nah1mleţe şi simplitate impresionează plăcut încă din primul tablou, a dat întâlnirii lui Mircea Buznea ctl tatăl său un dramatism exprimat nu prin vorbe, ci printr-o intensă trăire a momentului. Maria BIIZJlea în interpretarea Anei Colda are. . . demnitate şi blândeţe . . . Vladimir Jurăscu nu s-a mulţumit să scoată în evidenţă numai bestialitatea sau lipsa de scrupule a inspecton1lui Gheorghitul. El a reuşit să sugereze prin câteva amănunte pline de subtilitate, educaţia fascistă a acesh1i slujbaş al Siguranţei . . . Spectacolul cu piesa .. Anii 11egri" dovedeşte că Teatnll din Petroşani şi-a început cea de a unsprezecea stagiune sub auspicii bune "

Cronicarii dramatici Margareta Bărbuţă, Mircea Alexandrescu şi Eugen Nicoară semnează în revista Teatrul (nr. 10/1 1 1 958) un articol privitor la mai multe


spectacole prezentate de teatrele din ţară, oprindu-se şi asupra realizării colectivului petroşenean cu piesa Anii negri. Reproducem integral părerile celor trei cronicari: .,Colectivul Teatrului din Petroşani a pomii ca să spunem astfel, cu eroism, la transpunerea scenică a Anilor negri. Şi aceasta, Cn primul rând pentru faptul că micul ansamblu din Valea Jiului trebuia să-şi mobilizeze intr-adevăr toate forţele existente pentru asig111-area unei bune distribuţii şi, pe deasupra, să mai şi improvizeze altele spre a putea asigura figuraţia. Elanul cu care s-a pornit la lucru s-a păstrat şi chiar a crescut pe parcurs, in perspectiva unui succes ce se profila. Şi spectacolul s-a dovedit a fi - prin tipurile create, prin ritmul de desfăşurare, prin intensitatea drama/ied a unor momente-cheie şi prin atmosfera plină de patos eroic şi de autentică dăruire - o izbândă a teatrului minerilor.

Constantin Dinischiolll, regizorul spectacolului, a realizat o frescă vie a epocii, de pe fondul căreia s-au detD.fal CII contururi precise mai cu seamă fig11rile eroilor Mil1ai Buznea (in interpretarea lui Gheorghe Iorddnescu), Maria Buznea (în deosebit de bogata şi profunda întn1chipare a Anei Colda), Comon (compus de Ion Stănescu, cu plasticitate şi 1111 grotesc reţin11t, fără a cădea în caricaturizare s11pdrătoare). Mai treb11ie amintit, la loc de cinste, Zabalon (Dem. Columbeanu), o interpretare plină de fam1ec şi de autoironie suculentă. Vladimir Jurăscu a căutat să aducă, în personajul inspectorului de poliţie Gheorghion, o imagine sugestivă, în care a vnll să îmbine cinismul şi violenţa, rafinamentul şi bestialitatea. Din păcate, pe alocuri, � 1adimir J11răscu a rămas la suprafaţă, nmlţumindu-se să suplinească cerinţele de aprofrmdare prin şatjă.

Taberele s-au împărţit pe scenă chiar de la ridicarea cortinei, pentru că C. Dinischiotu a mers de la b1m început, în crearea atmosferei dromatice, pe opunerea violentă din prima clipd, a acestor tabere. De aceea, a trecut mai repede peste unele momente idilice (in scena de familie), spre a putea înfăţişa de pildă pe Mil1ai Buznea trepidând de energie şi gata de luptă, pe Mircea Buznea secondându-şi cu cinste tatăl; dând de la început Mariei Buznea prilejul de a-şi arăta addncimea sufletească, femlitatea, demnitatea umană Cllre o carocterizează. Am avut, aşadar, pe dată înfăţişată, 1111itatea ace.Jtei familii de muncitori lupliltori, o 1111itate indestructibilă, capabilă să înfrunte urgia pe care o vesteau apropia/ele evenimente.

Din pdcate însă, din grupul negativi lor, in afară de Conuu1, Zabalon şi, în bună măsură, Gl1eorgllill11, mai toate personajele au făcut parciJ numai fig11raţie, sărăcind astfel fresca pe care ne-o sugerează textul. E aici desigur semnul unei viziuni unilaterole a regiei, care nu a căutat să identifice cu precizie fiecare personaj, fie el şi secundar, ci s-a mulţumit să valorifice substanţa eroiciJ a piesei prin personajele pozitive, uitând pare-se că eroicul nu se realizează efectiv decât prin înfnmtarea 11nor forţe adverse efective.

Spectacolul petroşenenilor mai ridică o problemă, semnalatiJ şi în alte prilejuri, încă nu pe deplin soluţionată. Este vorba de scenografie. Scenogroful Olian, care asigură decorurile A11ilor 11egri, Cn dorinţa de a Cnfăţişa confruntarea şi înfnmtarea celor două tabere din piesă, a concretizat Cntr-1111 simbol imaginea 11neia dintre tabere (vrând, pare-se, să sugereze prin două ziduri imense ale Doftanei, ideea oprimării fasciste); dar n-a aflat decât o localizare de circumstanţă pentru cealaltă tabără, a muncitorilor comunişti, pe care aproape nici 1111 element de decor nu-i

132


secondează, nici chiar în tabloul tipografiei ilegale. Aşa că, până la um1ă, dominante răn1dn zidurile cu ferestrele zăbrelite, în timp

ce decont/ final, din scena procesului, apare, am zice, mai obosit, mai convenţional, inexpresiv. În ansamblu însă Anii negri pe scena de la Petroşani a dovedit munca plini'l de abnegaţie a unui colectiv mic şi talentat. Urmărirea atentă şi stimulatoare a dezvoltării lui e, credem, neapărat necesară. "

RUPTURA, piesă în 4 acte de Boris Lavreniev Premiera la 6 octombrie 1 958. Reprezentaţii: 13 (9 la sediu, 2 în

Valea Jiului, 2 în judeţ). Spectatori: 3 .400 (1 .943 la sediu, 683 în Valea Jiului, 774 în ude ).

Regia artistică: Constantin Dinischiotu. Scenografia: Tadeu Arsene. Asistent de regie: D. Căpitanu.

Distribuţia: Vladimir Jurăscu (Godun), Gh. lordănescu (Bersenev), Dana Pantazopol (Berseneva), Anca Ledunca (Tatiana), Livia Ungureanu (Xenia), Ion Pavlescu (Stube), Alexandru Zecu (Iarţev), Gheorghe Miclea (Polevoi), Mircea Zabalon (Svaci), Jean Tomescu (Eremeev), Dorel Atanasiu (Aspirantul 1), Lucian Temelie (Aspirantul Il), Romeo Mogoş (Panov), Justin Z. Handoca (Marinarul bătrân), Ion Şofei (Afarinarul 1), Const. Timofte (Marinarul Il), Dumitru Drăcea (Aiarinarul III), Gh. Urlică (Marinarul IV), Marin Dumitrescu (Marinarul V), Valer Donca (Afarinarul

1 33


� '/), Ştefan Ilie (Sentinela), D. Căpitanu (Semnalizatorul), Romeo Mogoş (Aiilâţin), Jean Mărgăritescu (Uspenski), Traian Dănescu (Hvatkin), Ştefania Donca (Fata în casă).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Georgică Bucur.

,,Spectacolul cu Ruptura constituie un succes remarcabil al Teatrolui de Stat .. Valea Jiului " subliniază P Ţârău în Drunrul Socialisnwlui din 1 5 noiembrie 1 958, aprcciind meritele regiei care "a ştiut să aducă în scenă prin ansamblul acţiunii . . . un spectacol de dimensiuni, străbătut de patos . . . un spectacol de atmosferă, fidel realităţii istorice . . . ", precum şi "autentica trăire scenică a majorităţii actorilor distribuiţi", stăruind asupra creaţiilor realizate de Vladimir Jurăscu, Gh. Iordănescu, I. Pavlescu, Anca Ledunca şi alţii.

În cronica sa V Ftlleşi subliniază atât părţile pozitive ale regiei care .. a rezolvat în btmă parte desfăşurarea acţiunilor de pe Zaria d4ndu-le 101 pronunţat caracter de autenticitate ", cât şi cele negative care constau în faptul că " pe alocuri jocul unor actori este schematic, neconvingător, depăşind limitele entuziasmului reaf' în acelaşi articol cronicarul Victor Ftlleşi consemnează jocul lui Vladimir Jurăscu care

" a făcut o creaţie meritorie ", Gigi Iordănescu, Ion Pavlescu (,.ponderat, fără nici un exces"), Anca Ledunca-Pavlescu ("care a demonstrat că disprme de bogate resurse sufleteşh�'), Livia Ungureanu (care "a realizat un personaj . . . în ton cu roluf') şi alţii.

Vorbind despre această piesă, cronicarul teatral Mircea Alexandrescu afumă că greşeala regiei "a constat în primul rdnd in faptul că nu a căutat să addncească personajele pe toată gama manifestărilor şi senmificaţiilor lor." De aici decurge jocul inadecvat, exterior al actorilor, remarcându-se doar Ion Pavlescu care ,,şi-a constntit personajul cu cea mai mare minuţie

"

ULTIMUL TREN, piesă în 3 acte, prolog şi epilog, de Eugen Mirea şi Kovacs Gyorgy

Premiera la 29 octombrie 1958. Reprezentaţii: 49 ( 1 3 la sediu, 7 în Valea Jiului, 22 în judeţ, 7 în deplasare). Spectatori: 13 .900 (2654 la sediu, 1 .726 în Valea Jiului, 7.287 în judeţ, 2.243 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Alexandru Olian. Distribuţia: Elisabeta Belba (Elisabeta Szabo), Romeo Mogoş (Jmre

Szabo), Cristian Niculescu (Tiberiu f,1ad), Dana Pantazopol (Augusta Vlad), Ana Colda (Claudia), Ion Pavlescu - Mircea Zabalon (Marius Pop), Gh. Iordănescu (Barabas), Justin Z. Handoca (A/adar Apathy), Maria Dumitrescu (Ana), Ştefania Donca (O doctori,tă), Jean Tomescu (Fekete), Stela Popescu (Prima actri,tă), Livia Ungureanu (A doua actriţă), Jean Mărgăritescu (Sufleur).


134


lrimie Str!ut în cronica sa din Drunml Socialislmlhli ( 1 3 decembrie 1 958) are cuvinte favorabile pentru jocul actorilor Ion Pavlescu, Ana Calda, Gheorghe Iordănescu, Elisabeta Belba şi alţii, notând că spectacolul s-a bucurat "de un fmmos succes"

Acelaşi cronicar, secondat de V Fuleşi, sernneazli şi cronica la acest spectacol aplirutli în Steagul roşu, din 1 9 decembrie 1 958, tăcând în general observaţii asemănlitoare asupra realizlirii piesei.

ŞASE IUBIRI, comedie în 3 acte de Alexei Arbuzov Premiera la 1 5 decembrie 1958. Reprezentaţii: 63 (4 la sediu, 6 în

Valea Jiului, 53 în judet). Spectatori: 14.664 (783 la sediu, 1 .995 în Valea Jiului, 1 1 .886 înjudeţ).

Regia artistică: Constantin Dinischiotu. Scenografia: Al. Olian. Distribuţia: Ana Niculescu (Alikina N. Petrovna), Milena Rizescu

(Bogaciova Lena), Elena Colurnbeanu (Savişna), Vladimir Jurăscu (Stepan Gaidar), Nelu Manolescu (Bielka), Jean Tomescu - Alexandru Zecu (Semiorkin).

Regia tehnici: Ion Şofei. Sutleur: Geo Bucur.

În cronica semnată de V. Ftileşi şi Irirnie Străuţ, se apreciază faptul că regia a reuşit "să ofere un spectacol omogen, plin de antren şi neprevăzut' (Steagul roşu din 16 ianuarie 1959). Confonn aceloraşi cronicari s-au remarcat actorii: Milena Rizescu, Nelu Manolescu, Ana Niculescu şi altii. Secretariatul literar este criticat pentru faptul că nu s-a preocupat îndestul "de îmbunătăţirea textului traducerii"

CAUŢIUNEA, piesă poliţistă în 3 acte de Hans Lucke Premiera la 17 ianuarie 1959. Reprezentaţii: 48 (9 la sediu, 13 în

Valea Jiului, 20 în judet, 6 în deplasare). Spectatori: 1 2. 167 ( 1 .9 17 la sediu, 3.012 în Valea Jiului, 4.962 în judeţ, 2.276 în deplasare).

Regia artistică: Constantin Dinischiotu . Scenografia: Paul şi Maria Bortnovschi .

Distribuţia: Gheorghe lordănescu (Inspectorul Greene), Romeo Mogoş (Mac Dowell), Dern. Columbeanu (Sergentul Eddie), Alexandru Jeles (dr. Ful/er), Vladimir Jurăscu (Steve Deshields), Eugenia Nedelcu (Vivien Deshie/ds), Nelu Manolescu (Un poliţist), Mircea Zabalon ( Alt poliţist), Alexandru Codreanu (Lester Kellog), Lucian Temelie (Jeffry O'Brien), V aler Donca (Mr. Strippling), Cristian Niculescu (Air. Adamo).

Regia tehnică: Ion Şofei. Sutleur: Geo Bucur.

În ziarul Dr11nml socialisnmlui P. Ţârliu reproşeazli regiei faptul că "a imprimat spectacolului, pe alocuri, o notă de monotonie . . . mai cu seamă în ultimul act . . . " În

135


privinţa interpretării cronicarul spune cA ,,actori valoroşi ca: Gh. Jordănescu, J 7adimir Jură.Jcu şi Dem. Columbeanu ( .. .) care în întreg spectacolul aduc note de autentică trăire . . . în final nu reuşesc să găsească drumul comun spre vâiful piramidei . . . Dacă O'Brien este neizbutit în interpretarea lui L. Temelie, apoi Lester KeUog, în interpretarea lui Alex. Codreanu este complet nerealizat . . . Eugenia Nedelctl . . . a creat un rol mult prea cuminte, în schimb, Romeo Mogoş a creat rmul dintre cele mai frumoase roluri . . . "

ÎNŞIR-TE MĂRGĂRITE, poem feeric în 5 acte de Victor Eftimiu

Premiera la 7 martie 1959. Reprezentaţii: 37 (23 la sediu, 7 în Valea Jiului, 6 în judeţ, 1 in deplasare). Spectatori: 14.369 (6.690 la sediu, 3 .793 în Valea Jiului, 3 .615 in judeţ, 289 in deplasare).

Regia artistică: Ion Petrovici. Decoruri şi costume: Al. Olian. Muzica: P. Ciorgoveanu.

Distribuţia: Cristian Niculescu (Alb-Împărat), Vladimir Jurăscu (FătFrumos), Gh. Iordănescu (Zmeul-Zmeilor), Ion Pavlescu - Lucian Temelie (Neam de r "odă), Romeo Mogoş (Buzdugan), Mircea Zabalon - Alex. Codreanu (Voie Bună), Ştefan Ilie (Apă Dulce), Traian Dănescu (Ion � oievod), Dorel Atanasiu (Ţară Bună), Alex. Zecu (Murgi fă), Gh. Urlică (Inimă de Aur), Gh. Miclea (Zorilă), Constantin Birău (Gerilă), Dem. Columbeanu (Banul Pungă), Valer Donca (Banul Spadă), Alex. Jeles (BOJzul Seamă), Dumitru Drăcea (Păcală), Justin Z. Handoca (Moş Toader), Dem. Columbeanu (Moş Dumitru), Jean Tomescu (Moş Marin), Jean Mărgăritescu (Mitru Geambaşu), Ana Colda - Ana Niculescu (Împărăteasa), Anca Ledunca (Maranda), Ştefania Donca (Milena), Milena Rizcscu (Sorina), Dana Pantazopol (O femeie), Maria Dwnitrescu (Băciţa), Stela Popescu (0 fată), Livia Ungureanu (Vrăjitoarea), Elena Columbeanu (Kunda), Elisabeta Belba (Şura), Ludmila Ursache (Ileana Cosânzeana), Eugenia Nedelcu (Floarea-soarelui).

Orchestra Şcolii pO()Uiare de artă: Alex. Pataki, Ion Vlăduţoiu, Nicolae Medişan, Alex. Koznaş, Gh. Bruneth, Ştefan Weber, Vasile Catană, Lazăr Adam, Francisc Gampe, Norbert Khim. Dirijor: Prof. P. Ciorgoveanu.

Corpul de balet: Maria Manu, Jeni Crucian, Ida Ilieş, Ana Secula, Florica Bârâianu, Georgeta Panait, Maria Curuţiu, Kiti Portaşe.

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Coregrafia: Eugenia Nedelcu. Scene de lu(Jtă: Nelu Manolescu.

136


Traian Dănescu, Cristian Niculescu

Spectacolul a reţinut atenţia cronicarului local care a apreciat în mod deosebit regia semnată de 1. Petrovici: ,,Fără să recurgd la artificii. regia a rezolvat o seamd de probleme impttse de basm şi de cerinJele textului, dând spectacolului rm ritm adecvat şi o notă specificd de autenticitate" Este de asemenea relevat aportul decorurilor şi costumelor, a muzicii de scenă. Dintre actori sunt elogiaţi: Cristian Niculescu ("tn interpretarea lui n-a adus nimic forţat, nimic supdrător''), Romeo Mogoş (,.jocul său a fost plin de vervd şi siguranţă"), Vladimir Jurăscu (,,pătnms de căldură ... lirism"), Ion Pavlescu ("a izbutit o realizare frumoasă"), Livia Ungureanu (" a interpretat cu succes unul dintre cele mai dificile roluri"), Milena Rizescu (" a redat C!l multă claritate ideile ... transmise de autor''), Gigi Iordănescu (., a întruchipat cu înţelegere răuf') ş.a.

Sub iniţialele S. U. a apărut o cronică la adresa piesei înşir-te mărgărite şi în ziarul judeţean, calificativul dat spectacolului fiind cel de "izbutif' Cronicarul laudă îndrăzneala regizorului de a promova în roluri importante actori tineri care "s-au manifestat complex, matur''

1 37 https://biblioteca-digitala.ro

ÎNTR-UN CEAS BUN, comedie în 4 acte de Victor Rozov Premiera la 26 mai 1959. Reprezentaţii: 4 1 (5 la sediu, 4 în Valea

Jiului, 32 în judeţ, 6 în deplasare). Spectatori: 10.213 (934 la sediu, 1 .2 14 în Valea Jiului, 8.065 în judeţ, 1 .544 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Decoruri şi costume: Alexandru Olian.

Distribuţia: Alexandru Jeles (Piotr lvanovici Averin), Elena Columbeanu (Anastasia Efremovna Averina), Alexandru Codreanu (Arcadie), Gheorghe Urlică (Andrei), Nelu Manolescu (Alexei), Stela Popescu (Ga/ea), Lucian Temelie (Vadim Rozvalov), Ştefania Donca (Katia Sorokina), Gheorghe Miclea (Atanasie Kabanov), Anca Ledunca (Maşa Poliakova).

Regia tehnică: Jenny Mărgăritescu. Sufleur: Ion Şofei.

Iri.mie Străuţ consemnează aportul regizorului care "a înţeles în esenţă mesajul piesei şi s-a străduit să-I transmită spectatorilor', "realizarea economicoasă dar plină de elemente sugestive" a decorurilor, jocul actorilor Anca Ledunca, Alexandru Codreanu, Gh. Urlică, Gh. Miclea ş.a., concluzionând că "şi la Petroşani există spectacole de galiJ . . . "

Cuvinte de apreciere la adresa interpreţilor şi a regiei citim şi în cronica lui T. Petrescu în Drumul socialismului din 13 noiembrie 1 959.

ÎNVĂŢ Ă TOAREA, piesă în 3 acte de Brody Sandor în româneşte de Sidonia Drăguşanu şi Karin Rex. Premiera la 6 iunie 1959. Reprezentaţii: 34 (1 1 la sediu, 3 în Valea

Jiului, 19 înjudet, 1 în deplasare). Spectatori: 7.426 (2.44 l la sediu, 56 1 în Valea Jiului, 4.326 în judeţ, 98 în deplasare).

Regia artistică: Const. Dinischiotu. Decoruri şi costume: Tadeu Arsene.

Distribuţia: Ana Colda (Învăţătoarea), Romeo Mogoş (Tânărul Nagy), Cristian Niculescu (Bătrânul Nagy), Dana Pantazopol - Maria Dwnitrescu (Bătrâna Nagy), Ion Pavlescu (Învăţătorul), Dem. Columbeanu (Contorul), Milena Rizescu (Domnişoara Kato), Justin Z. Handoca (Preotul), Gh. lordănescu (Capelanul), Vladimir Jurăscu (Pretorul), Alex. Zecu (Medicul de plasă), Jean Tomescu (Primarul), Mircea Zabalon (Farmadstul), Valer Donca (Arendaşul), Jean Mărgăritescu (Poştaşul), Ştefan Ilie (Valetul), Elisabeta Belba (Hray !da), Traian Dănescu (Ţiganul lăutar), Ludmila Ursache (Slujnica).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Geo Bucur.

138


Cuvinte favorabile la adresa acestui spectacol s-au scris în ziarul local din care spicuim: ,.Teatnll de Stat din Petro/(lni ... §i-a Îllsuşit pe depli11 mesajul social şi etic, inJe/egdnd atât sensul documentar cdt §i cel ideologic al piesei . . . Ritmul in general eate adecvat , atmosfera (. . . ) este specifict'J . . . În rolul titular, Ana Co/da a valorificat cu multă înţelegere şi trăire lăuntrică, prospeţimea. . . personajului . . . Calitatea fimdamentalt'J a interpretării sale con.rtă tocmai in simplitatea jocului, in inţelege rea petfectt'J a situaţiilor şi in redarea sentimentelor prin care trece in mod firesc personajul. . . O impresie foarte brmt'J a lăsat Romeo Hogoş (. . .) care a dovedit pe deplin ct'J a inţeles personajul . . . O creaţie interesantă a fost aceea a lui �on Pav/escu . . . Dem. Columbeanu (. . .) s-a achitat numai parţial de sarcina avută . . . Incolo a apăn1t neverosimil, forţat, neintegrat in atmosfera spectacolului . . . Justin llandoca . . . şi Gh. Iordănescrt . . . fac realizări bune fn privinţa mişcării scenice, dar nu şi din prtnct de vedere al interiorizării personajelor . . . Milena Rizescu . . . deşi . . . dovedeşte talent, fncercdnd să-şi nrtanţeze jocul, nu este in rol, lipsindu-i datele personajrtlui . . . J'ladimir JurăsCII, deşi rtneori teatral, a adus in faJa rampei CII o notă de pronrtnţată ve ridici tale omul lipsit de scn1pule . . . Spectacolul CII piesa lnvlfţiltoarea, dat fiind calităţile sale artistice, se impune ca fiind una dintre cele m'!i izbutite creaţii ale Teatntlui de Stat din f "alea Jiului din ultimii ani." (V. FU!eşi - Invll(iltoarea - cronică teatrală, în Steag11l roş11 din 14 iunie 1 959).


CAVALERUL FĂRĂ GRAI, de Heltai Jeno Reluare din stagiunea 1956-1957. Reprezentaţii: 36 (2 la sediu, 23 în

judeţ, 1 1 în deplasare). Spectatori: 13 .422 (492 la sediu, 8.778 în judeţ, 4. 152 în deplasare).

Distribuţia a cunoscut unnătoarele schimbări: Tinel Atanasiu (Matei Corvin), Romeo Mogoş - Mircea Zabalon (Agardi Peter), Eugenia Nedelcu (lvfona- Mea), Dana Pantazopol - Ana Niculescu (Nardella), Dwnitru Drăcea (Tiribi), Gh. Sacmari (Pietro).


D.C. - Teatrul de Stat şi-a reluat activitatea, în Steagul roşu din 8 august 1 958. xxx - În noua staginne, în Dmmul socialismului din 2 septembrie 1958. V Fo.J.eşi - Î11 prag tk nout! stagiune, în Drumul socialisnfllhli din 2

septembrie 1 958. V. FUleşi -Drunwri, în Steagul roşu, 25 octombrie 1 958. Vascul Dumitru - Succes şi pe llllli tkparte, în Steagul roşu din 25 octombrie

1 958. I . Dancu - Un tkceniu rodnic, în Steagul roşu, 29 octombrie 1 958. Dr. Rusu Gheorghe, medic emerit - Sincere feliciltlri, în Steagul roşu, 3 1

octombrie 1 958. Acad. V. Eftimiu, A Lapşanski, Sicli Alexandrescu, Iuliu Haidu - Cuvinte

cahle, în Steagul roşu, 2 noiembrie 1 958. XXX - La "'' tkceniu, în Drumul socialisnwlui, 4 noiembrie 1 958. Ion Petrovici - Zece wu tk activitate, în Drunwl socialisnwlui, 7 noiembrie

1 958. xxx - 10 mri tk activitate a teatrului minerilor, pagină în Steagul roşu, 9

noiembrie 1 958. xxx - D01td wriverstlri culhtrak, în Scdlrteia, 1 1 noiembrie 1958. xxx - Un dece11iu tk activitate a Teatrubti tk Stat dilr Petroşwri, în Mwrca, 1 1

noiembrie 1 958. xxx - Stlrbiltorirea Teatrului de Stat Valea Jiului din Petroşarri, tn Drunwl

socialisnutbti, l l noiembrie 1958. Haidu Iuliu, Lapşanski Adalbert, Cristea Aurel - Spre noi succese tn mwrctl, în

Munca, 12 noiembrie 1958. Gh. L upan - Pentru activitatea voastrtl, vt1 felicittlm, în Drw1wl socialisnwlui,

12 noiembrie 1 958. Mircea Alexandrescu - La rampif s-au apri1rs ldmpaşe, în Contemporanul, 14

noiembrie 1 958. Notă în Contemporwrul din 13 februarie 1 959: "Teatml de Stat din Petroşani

este cel dintâi tealnt din ţară ce a întocmit o lrartd de tumee sistematice, în aşa ftl încât să acopere într-o stagiune întregul teritorirt pe care e chemat să-I deservească. Conform acestrti plan remarcabil, va prezenta repertoriul său câte două zile consecutiv în fiecare localitate minieră din Valea Jiului"

xxx - Recital literar artistic, în Steagul roşu, 1 O martie 1 959.

140


Articolul se referă la vizita acad. Victor Eftimiu şi a soţiei sale Agepsina MacriEftimiu şi la întâlnirea lor cu publicul pelroşenean, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viaţă a scriitorului şi a montării pe scena petroşeneană a feeriei Înşir-te mărgărite.

V.Filleşi şi I. Străuţ - Despre spectacolul .. Înşir-te nuJrgtJrite" şi planuri de creaţii (Interviu cu acad. Victor Eftimiu), în Steagul roşu, I l martie 1959.

D. Căpitanu - Teatrul VtJii Jiu/ni la sate, in Steagul roşu , 5 aprilie 1 959. xxx - Teatrul de Stat " Valea Jiu/ni" in tl�rneu, in Dr�mml socialiJnu•h•i, 7

aprilie 1959. C. Dumitru - O cifrtJ semnijicatiVtJ, in Drumul socialiJnullni, 15 aprilie 1959. D. Căpitanu - Stucirli ce slflll &1 faţa Teatrul1u de Stat, in Steagul roşu, 1 9

aprilie 1 959. V. Fuleşi - CIJJe ceva despre stagiunea act11aliJ şi cea viitoare a Teatrul11i de

Stat din Petroşani, in Steagul roşu, 6 mai 1 959. Gh. Vâjdea - Pentru tmbuniJltfţirea activitdfii Teatr1dui de Stat din Petroşani,

în Steagul roşu , 23 mai 1 959. D. C!ipitanu - Cifre şi realir:ilri, in Steagul roşu, 2 iunie 1959. V. Fuleşi - Învt'lţlltotuea. de B. Sandor (avancronică), in Steagul roşu, 3 iunie

1959. D. Căpitanu - Î11 turneu, in SciJnleia, 5 iunie 1 959. I . Petrovici - Spectatorilor 11oştri, in Steagul roşu, 1 O iunie 1 959. xxx - Actorii Teatrului de Stat " Valea Jiului" la Bucureşti, in lnfomwţia

Bucureştiului, 23 iunie1 959. C. Dumitru - Teatr11l de Stat .. Valea Ji11l11i " "' Capitaltl, in Drunu•l

socialiJmului, 26 iuniel 959. Mircea Alexandrescu - Scena minerilor, in Co11tenrpormml, 3 iulie 1959. Mariana Pârvulescu - Spectacole şi interpreti la Teatr11l de Stat .. Valea Ji11l11i "

Petroşani, in RornJblia liberiJ, 5 iulie 1 959. Paul Diaconescu - Teatrul minerilor la Bucureşti, in Sc4nteia, 17 iulie 1 959. Ion Petrovici - Vom milita consecvent perllru ridictuea miJiemiei artiJtice a

colectivub1i noslrll, in Steagul roşu, 24 iulie 1 959.


ST AGIUNNEA 1959 - 1960


director adjunct; Iosif Cuteanu - contabil şef; Marcel Şoma, Constantin Dinischiotu, Ariana Kunner - regizori artistică; Lidia Pincus - scenograf; D. Căpitanu - referent literar.

Colectivul artistic: Dorel Atanasiu, Nicolae Baltă, Elisabeta Belba, Silvia Brădescu, Alex. Codreanu, Ana Calda, Elena Columbeanu, Dem. Columbeanu, Traian Dănescu, Ştefania Donca, Valer Donca, Dumitru Drăcea, Maria Dumitrescu, Justin Z. Handoca, Ştefan Ilie, Gheorghe Iordănescu, Alex. Jeles, Vladimir Jurăscu, Anca Ledunca, Ion Manolescu, Jean Mărgăritescu, Gheorghe Miclea, Romeo Mogoş, Mimi Munteanu, Eugenia Nedelcu, Ana Niculescu, Cristian Niculescu, Dana Pantazopol, Ion Pavlescu, Ion Plăeşanu, Stela Popescu, Milena Rizescu, Ion Stănescu, Eugen Stoiceanu, Lucian Temelie, C. Timofte, Teodor Toma, Mircea Zabalon, Alexandru Zecu.

Au fost prezentate 9 premiere în 329 de spectacole unnărite de 85.600 de spectatori. S-au reluat piesele Cavalerul fliră grai de Heltai Jenă, Întrun ceas bun de V. Rozov, Învăţătoarea de Brody Sandor şi Înşir-te mărgărite de V. Eftimiu.


ULTIMUL MESAJ, piesă în 3 acte de Laurenţiu Fulga Premiera Ia 22 august 1959. Reprezentaţii: 7 (5 la sediu, 2 în judeţ).

Spectatori: 1406 (1018 la sediu, 388 În judeţ). Regia artistică: Const. Dinischiotu. Scenografia: Ion Prahase

de la Teatrul Tineretului Bucureşti. Asistent de regie: D. Căpitanu.

Distribuţia: Rorneo Mogoş (Căpitan Zarandu), Valer Donca (Sergent Bogdan), Mircea Zabalon (Caporal Soare), Dumitru Drăcea (Soldat Afarcu), Alex. Codreanu (Soldat Păun), Traian Dănescu (Soldat Avram), Geo Bucur (Soldat Lascăr), Ştefan Ilie (Soldat Ghinea), Dern. Colurnbeanu (Telefonistul), Alex. Zecu (Colonel Leonov), Vladimir Jurăscu (Maior Volghin), Ion Pavlescu (Doctor Timuş), Cristian Niculescu (Colonel

142


Rudeanu), Gh. lordănescu (Maior Dobre), Lucian Temelie (Locotenent Mora), Aurel Crăciun (Locotenent Munteanu), Gh. Miclea (Locotenent Cristian), D. Căpitanu (Aghiotantul), Gh. Urlică (Rănitul), Marin Dumitrescu (Brancardierul).


În cronica lui V. Ftileşi se consemnează meritul regiei, care .. a izbutit să creeze un spectacol valoros, curaf', a interpreţilor Romeo Mogoş (care "a izbutit să transmită sentimentele calde ce însufleţesc personajuf'), Mircea Zabalon, Dem. Columbeanu (care "a izbutit o puternică compoziţie tragică''), Vladimir Jurăscu, Ion Pavlescu şi alţii, precum şi a pictorului scenograf, ale cărui decoruri "au servit in modforicit spectaco/uf'

PARTEA LEULUI, comedie în 3 acte de C. Teodoru Premiera la 25 septembrie 1 959. Reprezentaţii: 43 (5 la sediu, l i în

Valea Jiului, 27 în judet). Spectatori: 9034 (1065 la sediu, 2132 în Valea Jiului, 5837 în judet).

Regia artistică: Marcel Şoma. Decoruri şi costume: Lidia Pincus. Distribuţia: Jean Tomescu (Bartolomeu Moţoc), Dem. Columbeanu

(Pompilian), Alex. Jeles (Inginer Varlaam), Mircea Zabalon (Inginer Sava), Traian Dănescu (Meşterul Dima), Elisabeta Belba (Sanda), Eugenia Nedelcu (Valentina), Alex. Zecu (Luigi), Alex. Codreanu (Pavel Balaban).

Regia tehnică: Jenny Mărgăritescu. Sufleur: Bombonica Crăciun.

Analizind spectacolul, V. Fiileşi constată că piesa ,.il• regia lrli Marcel Şonra . . . s-a bucurllt de un real succes", şi remarcă actorii: Dem. Columbeanu, Jean Tomescu, Milena Rizescu, Alex. Zecu (al cărui joc a constituit .,o surpriziJ pliJcutiJ"), Stela Popescu.

T. Petrescu consideră că regia "a reuşit să valorifice sensurile bogate ale textului . . . să-i imprime un ritm vioi, antrenant", şi consemnează meritele lui Jean Tomescu ("a evoluat firesc . . . descoperind11-şi treptat laturile negative"), Dem. Columbeanu ("convingător şi plin de vervă''), Alexandru Zecu ( .. a făcut una din cele mai bune creaţii ale sale").

Rezerve sunt exprimate în privinţa interpretării lui M. Zabalon (,,na reuşit . . . sd convingd'"), Alex. Codreanu (,,este inctf linear in ror').

FIUL RĂTĂCITOR, piesă de Egon Ranet Premiera la 9 octombrie 1959. Reprezentaţii: 3 1 (9 la sediu, 2 în

Valea Jiului, 8 în judeţ, 12 în deplasare). Spectatori: 7920 (1679 la sediu, 403 în Valea Jiului, 20 18 în judeţ, 3820 în deplasare).

Regia artistică: 1. Petrovici . Scenografia: Ion Prahase de la Teatrul Tineretului Bucureşti . Muzica: P. Ciorgoveanu.

143


Distribuţia: Ana Colda (Leena Tuisc), Ion Pavlescu (Mart Tuisc), Hedda Hârjău (Annica), Vladimir Jurăscu (Lembit Pedaias), Gb. Iordănescu (Johammes Raiesmic).

Regia tehnică: M. Dwnitrescu. Sufleur: Geo Bucur.

Cronici sellUlate de V Fuleşi şi I. Străuţ în Steagul roşu din 1 noiembrie 1 959 şi în Drw•wlsocialismuhd din 4 noiembrie 1 95 9.

In articolul U11 colectiv im.estrfll - spectacole uaegale Emil Riman consideră că

"Transpunerea scenică, semnată de Ion Petrovici, nu s-a dovedit capabilă să dezvăluie şi, mai ales, să evidenţieze scenic valorile textului"' Cronicarul remarcă totuşi ,firescul Anei Colda (. . .) într-o compoziţie bine schiţată, dar inegal aprofundatii, şi jocul expresiv al Lui Ion Pavlescu (. . . ) a cărui forţă emoţională nu a fost însă împărtăşită de partenerii săi VI. Jurăscu (. . .) şi Anca Led un ca (. . .). Interpretarea acestora din unnă a fost rece, supeificială. Masca şi plastica interesantci pe care şi Le-a compus Gh. Iordănescu (. . .) au fost inutil îngroşate de rm joc voit şarjat, ostentativ"

OCHIUL BABEI, comedie în 3 acte (4 tablouri) de George Vasilescu

Premiera la 3 1 octombrie 1959. Reprezentaţii: 66 (8 la sediu, 10 în Valea Jiului, 48 în judeţ). Spectatori: 19964 (2 1 9 1 la sediu, 3669 in Valea Jiului, 14104 înjudeţ).

Regia artistică: Const. Dinischiotu. Scenografia: Ion Prahase de la Teatrul Tineretului Bucureşti .

Distribuţia: Elena Columbeanu - Maria Dwnitrescu (Aftinia), Stela Popescu (Agripina), Ştefania Donca (Anica), Anca Ledunca - Rodica Tilici (Floarea), Dwnitru Drăcea (Constantin), Ştefan Ilie (Cu/ai), Gheorghe Miclea (Gheorghe), Maria Dwnitrescu (Maranda), Gh. Urlică (Vasi/ică), Alex. Codreanu (Ştefan).

CEI DIN URMĂ, piesă în 4 acte de Maxim Gorki Traducerea de Emma Beniuc. Premiera la 12 decembrie 1959. Reprezentaţii: 4. Spectatori: 528. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Lidia Pincus .

Asistent de regie: D. Căpitanu. Asistent pictor scenograf: Mariana Schauer.

Distribuţia: Gh. lordănescu (/van Kolomiiţev), Ion Pavlescu (Iacov), Elisabeta Belba (Sofia), Eugenia Nedelcu (Nadejda), Vladimir Jurăscu (Aiexandr), Anca Ledunca (Liubov), Ştefan Ilie (Piotr), Ştefania Donca (Vera), Romeo Mogoş (Lesci), Dana Pantazopol (D-na Sokolova), Mircea Zabalon (Jakorev), Ana Niculescu (Fedosia), Stela Popescu (Slujnica).

Regia tehnică: Marin Durnitrescu. Sufleur: Geo Bucur.

1 44


INSPECTORUL DE POLIŢIE, piesă în 3 acte de J. B. Priestley

Premiera la 28 ianuarie 1960. Reprezentaţii: 83 (8 la sediu, 6 în Valea Jiului, 36 în judeţ, 3 3 în deplasare). Spectatori: 23 . 1 88

. ( 1 .40 1 la sediu,

1 .536 în Valea Jiului, 8.933 în judeţ, 1 1 .3 1 8 în deplasare). Regia artistică şi Scenografia: Horia Popescu de la Teatrul

Muncitoresc CFR Giuleşti - Bucureşti . Distribuţia: Gh. Iordănescu (Arthur Bir/ing), Ana Colda (Sybile

Bir/ing), Anca Ledunca (Sheila Bir/ing), Lucian Temelie (Eric Bir/ing), Ion Pavlescu (Inspectorul Goo/e), Geo Bucur (John), Vladimir Jurăscu (Gerald Crojt), Ştefania Donca (Edna).

Regia tehnici: Marin Dumitrescu. Sufleur: Geo Bucur.

După ce precizează eli regizorul Horea Popescu "a izbutit sd înscrie un nou succes în activitatea teatn�lui minerilor ", V FOleşi arată că Gh. Iordllnescu "a creat 11n personaj veridic", Ana Colda "a izbutit să redea trăsdh1rile esenţiale ale personajului", Anca Ledunca şi Lucian Temelie au conturat ,figurile unor tineri"

ale căror idealuri "au fost distmse de otrava moravurilor unei societdţi

duşmdnoase", Ion Pavlescu "a ad11S încd o dovadă a continuei sale ascendenţe, a resurselor variate de interpretare de care dispune", Vladimir Jurăscu "a adus în scend cu pondere şi siguranţă tipul onmlui de afaceri" şi, în sfârşit, Donca Ştefania care .,a reuşit sd se facd remarcată . . . printr-11n joc . . . firesc"

1 45


De acest spectacol, prezentat în Capitală, s-a ocupat şi Emil Riman în articolul U11 colectiv ill'l.eslral - spectacok inegale. Cronicarul reţine creaţiile actorilor Ion Pavlescu ("a compus cu discreţie, sensibilitate şi ctl o variată paletă de nuanţe portretul acestui inspector intransigent'), Ana Colda (" a afişat cu fineţe şi ironie o morgă aristocratică britanică") şi Gh. Iordănescu (" a intuit cu pondere cinismul şi demagogia patronului"), dar respinge "unele atitudini contra.făcute ale lui VI. Jurăscu ( .. ) tendinţa de melodramatizare" observată la Anca Ledunca, precwn şi

"tonuri/efa/se şi crispări/e necontrolate" ale lui Lucian Temelie.

PLATON KRECET, piesă în 3 acte (5 tablouri) de A. Korneiciuk

Premiera la 20 februarie 1 960. Reprezentaţii: 9 (2 la sediu, 7 înjudeţ). SJ,cctatori: 3 .730 ( 1 .282 la sediu, 2.448 înjudeţ).

Regia artistică: Ion Petrovici . Scenografia: Lidia Pincus. Ilustraţia muzicală: prof. P. Ciorgoveanu.

Distribuţia: Ion Pavlescu (Platon Krecet), Ana Colda (Lida), George Dom (Stiopa), Ştefania Donca (V alia), Justin Z. Handoca (Terenti Bublic), Vladimir Jurăscu (Arcadi Pavlovici), Elena Columbeanu (Maria Tarasovna), Cristian Niculescu (Pavel Berest), Stela Popescu (Maia), Elisabeta Belba (Hristina Arhipovna), Jeana Costa (Bocicariova), Ion Cristescu (Varia), Anca LedWJCa (O/ia), Valer Donca (Secretarul Comitetului de partid).


ConseiiUlând în treacăt meritele regiei, V. Ftlleşi se opreşte asupra jocului actorilor Ion Pavlescu, Cristian Niculescu, Vladimir Jurăscu, Ana Colda. subliniind valoarea creaţiilor lor.

O cronică (neseiiUlată) la acest spectacol întâlnim şi în Drunllll socialismubli din 8 martie 1 960.

VICLENIILE LUI SCAPIN, comedie în 3 acte de Moliere Traducerea de Aurel Baranga. Premiera la 19 martie 1 960. Reprezentaţii: 40 (8 la sediu, 4 în Valea

Jiului, 28 în judeţ). S}Jectatori: 10.997 (1 .565 la sediu, 566 în Valea Jiului, 8.866 în judeţ).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Lidia Pincus. Distribuţia: Jean Mărgăritescu (Argante), Dem. Columbeanu

(Geronte), George Doru - Ştefan Ilie (Octave), Alex. Codreanu - Mircea Zabalon (Leandre), Stela Popescu (Zerbinette), Ştefania Donca (Hyacinthe), Gheorghe Miclea (Scapin), Traian Dănescu (Sylvestre), Maria Dumitrescu (Nerine), Gheorghe Urlică (Carle).

Regia tehnică: Jenny Mărgăritescu. Sufleur: Maximilian Hemli.

146


Cronica lui V. FUieşi se axează pe analiza interpretării actorilor: Gh. Miclea ("a oferit un joc simplu, din care 011 rdzbdtllt accente de inţelege re a perso11ajul11i", "pe alocuri însă a fost m11lt prea reţinut, forţat în rof'), Jean Mărgăritescu ("a interpretat CII pondere, jărd să reCIIrgă la mijloace iţ?ftine"), Alex. Codreanu ("a fost discret, convingător, poate prea reţinut pe alocuri").

CASA DIN STRADA COŞBUC 10, comedie de Florin Vasiliu Premiera la 29 martie 1960. Reprezentaţii : 46 ( 1 1 la sediu, 10 în

Valea Jiului, 25 în judet). Spectatori: 8873 ( 1706 la sediu, 1857 în Valea Jiului, 53 10 înjudeţ).

Regia artistică: D. Căpitanu. Scenografia: Lidia Pincus. Distribuţia: Jeana Costa (Doamna Ca/iope), Ştefania Donca (Rădiţa),

Alex. Zecu (Ing. Obreja), Dumitru Drăcea (Tânănt/), V aler Donca - Traian Dănescu (Bătrânul).

Regia tehnică: Traian Dănescu. Sufleur: Ion Cristescu.


xxx - Veşti din turneu, în Steagul roşu, 1 3 septembrie 1 959. V Gros - "Cavaleml filriJ grai" pe scena Cssei de culturiJ din Sebeş, în

Drunml socitdismullli, 1 9 septembrie 1 959. D. C. - O comedie satirictJ de IICtutlliJQ/e (avancronică la piesa Partea kub1i),

în Steagul roşu, 26 septembrie 1959. xxx - Spectacole teatrsk, în Drumul socitdismullli, 1 O octombrie 1 959. xxx - Sub semnul tlllentubU, în Stetlglll roşu, 1 1 octombrie 1 959. I. Petrovici - Munca tJSupra piesei "Fi11l riltiJcitor" (în loc de avancronică), în

Steagul roşu, 24 octombrie 1 959. xxx - O premieriJ reuşittJ, în Steagul roşu, 28 octombrie 1 959. xxx - Simpozion, în Drumul socitdisnmhli, 7 ianuarie 1960. V Fuleşi - Inspectorul de poliţie (avancronică) , în Steagul roşu, 26 ianuarie

1960. xxx -Noi spectacole, în Steagul roşu, 31 ianuarie 1960 A. V - O noutJ prenuertJ, în Steagul roşu, 4 februarie 1960. XXX - o piesiJ pentru mari şi nuci, în DrllnUII socitdisnmllli, 6 februarie 1 960. V. Fuleşi - O i11iţiativtJ buniJ, în Steagul roşu, 6 martie 1 960. xxx - Spectacol festiv, în Steagul roşu, 17 aprilie 1 960. Emil Riman - Un cokctiv tnzestrm - spectacok iJ•egllle, în SciJnteia, 27 aprilie

1 960. După ce analizează piesele Fiul rătăcitor şi Inspectorul de poliţie, în interpretarea actorilor petroşeneni (vezi paginile anterioare), Emil Riman încheie articolul său cu cuvintele: .. Şi pentm că am avut prilejul să Clmoaştem colectivul din Petroşani . . . ne întrebăm: De ce Teatml " Valea Jiului ", nu s-a preocupat şi nu a pregătit şi pentru acest turneu (este vorba de turneul în Capitală - n. a.) o piesă originală, actuală din repertoriul său ? Oare nu promovarea dramahtrgiei originale şi valorificarea ei scenică reprezintă cartea de vizită a activităţii fiecănti teatrll? ".


1. Marbat - Mulţumina artiştilor, în Drunud socialismului, 1 1 mai 1 960. xxx - Tur��ee ale Telllrului de Stai diJI Petroş1111i, în Steagul roJu, 24 mai 1 960

Ion Ionescu şi A. Mitrofan -Este necesari o Indrumare ciJt nuU competenti, în Jlwaca, 25 mai 1 960. Ocupându-se de necesitatea asiguriri.i unor cadre calificate care să îndrume formaţiile de amatori din judeţul Hunedoara, autorii menţionează rolul pozitiv pe care 1-au avut actorii Teatrului " Valea Jiului" în această direcţie.

V Filleşi - Di11 aclivi1alea Teatrului de Stai " Valea Jiului", în Steagul rOJU, 4 august 1 960.

1 . Branea - Pe11tru ridicarea aclivi1ilţii teatrului dila PelroJIIIIi la 11ivelul t11altei sale misiu11i, în Steagul roJu, 28 august 1960.

148



Colectivul de conducere: Ion Petrovici - director; Vladimir Pop - director adjunct; Iosif Cuteanu - contabil şef, Marcel Şoma şi Ariana Kunner - regizori artistici; Lidia Pincus şi Emil Moise -pictori scenografi; Dumitru Căpitanu - referent literar .

Colectivul artistic: Elisabeta Belba, Alexandru Codreanu, Ana Colda, Dem. Columbeanu, Elena Columbeanu, Jeana Costa, Ion Cristescu, T. Crârnpiţă, Traian Dănescu, Valer Donca, Gheorghe Doroftei, Dumitru Drăcea, Florin Dumbravă, Maria Dumitrescu, Paulina Enăchescu, Dan Gibescu, Justin Z. Handoca, Ştefan Ilie, Gh. Iordănescu, Alex. Jeles, Gh. Miclea, Valeria Nanci, Eugenia Nedelcu, Henrietta Negrea, Ana Niculescu, Cristian Niculescu, Mihai Niţescu, Nicoleta Oancea, Dana Pantazopol, Ion Pavlescu, Stela Popescu, Milena Rizescu, Lucian Temelie, Jean Tomescu, Ştefan V arodi, Mircea Zabalon, Alexandru Zecu.

Au fost prezentate 1 1 premiere în 420 spectacole unnărite de 106.985 spectatori. S-au reluat piesele: Partea leului de C. Teodoru şi Casa din Strada Coşbuc 10 de FI. Vasiliu.


VLAICU ŞI FECIORII LUI, piesă în 3 acte de Lucia Demetrius .

Premiera la 14 septembrie 1960. Reprezentaţii: 59 (10 la sediu, 7 în Valea Jiului, 42 în judeţ). Spectatori: 12 . . 993 (1 .501 la sediu, 1 .416 în Valea Jiului, 10.076 în judeţ).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Lidia Pincus . Distribuţia: Cristian Niculescu (VIaicu), Ana Colda - Ana Niculescu

(Ana), Justin Z. Handoca (Toma), D. Drăcea (Toader), Valer Donca (Aiitru), Gheorghe Miclea (Andrei), Valeria Nanci (//inca), Stela Popescu (Fira), Alex. Codreanu - Ioan Cristescu (Zamfir), Maria Dumitrescu (Tinca lui Băluţă).

Regia tehnică: Jenny Mărgăritescu. Sufleur: Geo Bucur.

Victor FU!eşi apreciazA creaţiile actorilor Cristian Niculescu, Valer Donca, Gh. Miclea, Dumitru Driicea, Valeria Nanci şi atrage atenţia asupra unor deficienţe

149


vizibile în mterpretarea actorilor Stela Popescu şi Ion Cristescu. În privinţa regiei cronicarul considerii cii aceasta ,,a izbutit în bună măsură să valorifice textul atât de bogat . . . creând un spectacol desh1l de omogen (exceptdnd prima parte a achtlui 1 şi cea de a doua din acllll ///), din care s-au desprins ideile majore ale piesei, fticându-i-se fnţeles mesajuf'

ÎN AJUN, piesă în 4 acte (7 tablouri), de Alexei Arbuzov, după Ivan Turgheniev

Premiera la 29 octombrie 1960. Reprezentaţii: 1 2 (8 la sediu, 4 in Valea Jiului). Spectatori: 2.4 1 2 ( 1 .433 la sediu, 979 în Valea Jiului).

Regia aritstică: Ariana Kunner. Scenografia: Lidia Pincus. Distribuţia: Gh. lordănescu (N. A. Stahov), Dana Pantazopol (Anna

Vasilievna), Ana Colda - Elisabeta Belba (Elena), Jean Tomescu (Uvar lvanovici), Florin Dumbravă (Şubin, Pavel lacovlevici), Lucian Temelie (Bersenev, Andrei Petrovici), Dumitru Drăcea (lnsarov, Dmitrii Nicanorovici), Nicoleta Oancea (Zoia Nichihşna), Elena Columbeanu (O cerşetoare), Gh. Doroftei (Lacheul lui Stahov), Dem. Columbeanu (Gazda), Alex. Zecu (Doctorul), George Dom (Rendici), Jeana Costa (Mariana).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Bombonica Crăciun.

Cronici în Dm11111l socialis11111lui din 16 noiembrie 1960 (I. Striiuţ) şi în Steagul roş�t din 20 noiembrie 1 960 (V. FUleşi). Ambii autori au rezerve în privinţa scenografiei care a simplificat prea mult cadrul precum şi în privinţa interpretiir:ii actorului D. Driicea care a lipsit personajul siiu "de una din trăsăh1rile sale esenţiale: căldura"

CELEBRUL 702, piesă în 3 acte de Al . Mirodan Premiera la 1 decembrie 1960. Reprezentaţii: 40 (5 la sediu, 6 în

Valea Jiului, 29 în judeţ). Spectatori: 12 .068 ( 1 .694 la sediu, 2.259 in Valea Jiului, 8. 1 15 în judet).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Olga LupuScorţeanu.

Distribuţia: Florin Dumbravă (Cheryl Sandman), Gh. lordănescu (Joe), Valeria Nanci (Diana sau Fata in albastru), Justin Z. Handoca (Editorul), Jean Tomescu (Preotul), Dem Columbeanu (Gardianul), Alex. Jeles (Avocatul Jackson), Ştefan Varodi (Directonll închisorii), Dana Pantazopol (Miss Page), Henrietta Negrea (Miss Pope), Alex. Codreanu (Directon1l inchisorii Alcatraz), Ştefan Ilie (Omul lui Armitage).

Regia tehnică: Jenny Mărgăritescu.Sufleur: Geo Bucur.

,,Pentn1 montarea spectacolului - scrie I . Straut în cronica sa - regia (Marcel ŞomaJ a pornit de la ideea că închisoarea fn care vegetează Cheryl Sflllllnum este un simbol al însăşi societăţii americane, unde omul îngrădit de legile jung/ei


capitaliste este înlănţuit de p11terea dolarului. S-a căutat să se scoată în evidenţti ideea putreziciunii societăţii unde ,fiecărui om i s-a depus la bancă o condamnare în alb. La transpunerea în viaţă a acestei idei şi-a adus din plin contribuţia şi scenografia (Olga Lupu-Scorţeanu), realizând decornri şi costume. sugestive, in ton cu atmosfera generală a piesei"

"Cea mai mare contribuţie la izbutirea spectacolelor - citim in continuare in cronicii - şi-au dat-o actorii mai vârstnici: Gh. Jordănescu (. . .), Dem. Columbeanu (. . .), Jean Tomescu (. . .), Al. Jeles (. . .), şi Justin Handoca (.. .), care au adus în scenă personaje bine reliefate, fiecare cu trrlsături specifice de caracter. Dintre actorii mai tineri merită evidenţiat în primul nind Florin Dumbravă ... Un joc potrivit cu rolurile a11 oferit Henrietta Negrea ( .. .) · Dana Pnntn,"m»nl

Victor Fiileşi consideră că regia "a izbutit să redea cu claritate aspectele esenţiale ale modului de viaţă american" Spectacolul nu a fost scutit de lacune cum sunt: "lipsit de coeziune, nota de discursivitate care şi-a găsit locul in jocul unor interpreţt'

"Cea mai izbutită creaţie - dupii V. FUleşi - a realizat-o Gheorghe lordănescu . . . De la fnceput şi până la sfârşit, cu mult umor, a subliniat momentele esenţiale, a dovedit . . . consecvenţă în toate apariţiile sale" Dintre ceilalţi interpreti, cronicarul retine pe Justin Handoca ("a rer'lit să redea cinismul verosului afacerist, rămânând însă tributar rmor accente nefireşti şi tendinţe de a poza"), Jean Tomescu ("a redatfidel chipul ipocrit al reprezentantului bisericii"'), Dem. Columbeanu ("a creat momente de un autentic umor, dar pe alocuri a exageraf').

BĂIEŢII VESELI, comedie în 3 acte de H. Nicolaide Premiera la 3 decembrie 1 960. Reprezentaţii: 27 (I l la sediu, 8 în

Valea Jiului, 8 în judeţ). Spectatori: 6.442 (2.424 la sediu, 1 .976 în Valea Jiului, 2.042 înjudeţ).

1 5 1


Regia artistică: D. Căpitanu. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Dumitru Drăcea - Mihail Nitescu (Meşterul Udrea), Valer

Donca (Mihai Iordănescu), George Dom (Dan), Gh. Doroftei (PopescuHen{), Lucian Temelie (Băscuţă), Gh. Miclea - Ion Cristescu (Manole), Traian Dănescu (Brânduş), Stela Popescu (Mariana), Ana Colda (Anca).

,,La Teatn1l de Stat .. Valea Jiului " Petroşani spectacolul cr1 această piesă a dus la o realizare izhutită", este de părere V. Ftileşi în cronica sa. Cronicarul mentioneaza creaţiile actorilor Dwnitru Drăcea (,,a înfăţişat un portret veridic . . . "), Lucian Temelie (,,a dovedit bogate resurse interpretative"), Valeriu Donca ("cu apari/ii discrete, fără ostentaţie a înfăţişat tipul omului sdrguincios"), Ana Colda (,,participă activ la acţiune, ddnd viaţă rmui personaj autentic"). După acelaşi cronicar, deficitari în privinţa inteqxet!rii s-au dovedit Ion Cristescu ("deşi a avut momente realizate, totuşi nu s-a ridicat la nivelul de interpretare al celorlalţi

"băieţi veseli") şi George Doru ("a fost mai puţin firesc, s-a mişcat greoi în scenă, nu şi-a interiorizat personajuf').

Aceleaşi păreri le exprimă Victor Filleşi şi în cronica apărută în Steagul roşu din 25 decembrie 1 960.

SCURTĂ CONVORBIRE de V Levidova. Premiera la 17 decembrie 1960. Reprezeotaţii: 47 (7 la sediu, 6 în

Valea Jiului, 34 in judet). Spectatori : 1 1 .8 14 ( 1 .579 la sediu, 1 .366 în Valea Jiului, 8.869 în judet).

Regia artistică: Ariana Kunner. Scenografia: Olga LupuScorţeanu.

Distribuţia: Elena Columbeanu (Natalia Vasilievna), Mircea Zabalon (lgor Vikentievici), Nicoleta Oancea (Ludmila), Dan Gibescu (Vitea), Jeana Costa (Drmia), Alex. Zecu (Gheorghi Nicolaevici), Elisabeta Belba (Kira Mihailovna), Alex. Jeles - Dumitru Drăcea (Fedor Kuzmici), Paula Enăchescu (Kaha), Maria Dumitrescu (Alexandra Pavlovna).


Cronicarul ziarului Steagul roşu apreciază jocul tuturor interpreţilor, considerând cA "revelaţia spectacolulw" a constituit-o jocul Nicoletei Oancea. Regia "a asamblat un spectacol omogen în care interpreţii au izbutit să fnfăţişeze tipuri ve ridice, bine contura te"

SECUNDA 58, piesă în 3 acte de D. Dorian Premiera la 28 ianuarie 196 1 . Reprezentaţii: 12 (4 la sediu, 8 în Valea

Jiului). Spectatori: 2.949 (91 l la sediu, 2.038 în Valea Jiului). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Valer Donca (Banu Mareş), Gh. Miclea (Ştefan Mareş),

Ana Colda (Domnica Rotant), Gh. Iordănescu (Lupu Aman), Cristian

152


Niculescu (Tunsoiu), Stela Popescu (Ste/a), Henrietta Negrea - Valeria Nanci (Vaii), Mircea Zabalon (Cristescu), Traian Dănescu (Dumitru Ai/incii), Ştefan Ilie, George Doru (Doi tineri),Dana Pantazopol (Ana Petrescu).

Regia tehnicll: Marin Dumitrescu. Sufleur: Bombonica Crăciun.

,,Dacă pe linia reliefării ideilor - scrie V. FUleşi - regia a obţinut 1m binemeritat succes, în privinţa asamblării spectacolului în întregime nu se poate spune acelaşi lucru. Ritmul, mai ales în actele 1 şi III, a fost mult prea lent, neconfonn cu viaţa clocotitoare de pe un mare şantier. Jocul unor actori a fost monoton, nefiind punctate momentele esenţiale. Din cauza lipsei de omogenitate, spectacolul a apărut fracţionat"

DOMNUL PUNTILA ŞI SLUGA SA MATTI, comedie în 9 tablouri de Bertolt Brecht

Traducerea versurilor: Alex. Zecu. Muzica după Dessau de Al. Jeles. Premiera la 1 1 februarie 196 1 . Reprezentaţii: 14 (7 la sediu, 7 în

Valea Jiului). Spectatori: 4.02 1 (1 .894 la sediu, 2. 127 în Valea Jiului). Regia artistică: Ariana Kunner. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Jeana Costa (Laina), Stela Popescu (Fina), Henrietta

Negrea (Lisu), Dem. Columbeanu (Punti/a), Jean Tomescu (Judecătorul), Gh. Doroftei (Chelnerul), Dumitru Drăcea (Matti), Nicoleta Oancea (Eva), Lucian Temelie (Ataşatul), Maria Durnitrescu (Emma), Al. Codreanu (Veterinarul), Paula Enăchescu (Fam1acista), Ana Niculescu (Telefonista), Alex. Zecu (Surkka/a), Mihai Niţescu (Amărâtul), Ion Cristescu (Roşcovanul), Alex. Jeles (Avocatul), Justin Z. Handoca (Preotul), Elena Colwnbeanu (Preoteasa), Silvia Bredan (Fata lui Surkkala).

Regia tehnică: Jenny Mărgăritescu. Sufleur: Geo Bucur.

Cronica piesei consemnează faptul că realizatorii au izbutit ,,să creeze un spectacol valoros, al cărui ritm . . . a fost alerf'

ECOUL ÎNDEPĂRTAT, dramă în 3 acte de Sava Golovanski. Premiera la 9 aprilie 196 1 . Reprezentaţii: 7 l (7 la sediu, 6 în Valea

Jiului, 22 în judeţ, 36 în deplasare). Spectatori: 19.220 (1 .287 la sediu, 968 în Valea Jiului, 6.077 în judeţ, 10.888 în deplasare).

Regia artistică: Ion Petrovici. Scenografia: Olga LupuScorţeanu.

Distribuţia: Alex. Zecu (F K. Doţenko), Elisabeta Belba (O/ea), Ana Colda (Maria), Ştefan Ilie (Serghei), Nicoleta Oancea (Petrik), Gh. Iordănescu (Stepaniuk), Stela Popescu (Orisia).

Regia tehnică: Marin Durnitrescu. Sufleur: Geo Bucur.

1 53


În ziarul local V. Ft1leşi are cuvinte de laudă pentru jocul actorilor Ana Colda, Gh. lordănescu, Elisabeta Belba şi Stela Popescu, precum şi pentru regia semnată de Ion Petrovici 1 ilustraţia muzicală r�tă de prof. P Ctorgoveanu.

Gheorghe Iordănescu, Ana Colda

OAMENI CARE TAC, piesă în 3 acte (6 tablouri), de Al . Voitin Premiera la 3 mai 196 1 . Reprezentaţii: 30 (4 la sediu, 7 în Valea

Jiului, 6 în judeţ, l 3 în deplasare). Spectatori: 6.638 (80 1 la sediu, 770 în Valea Jiului, 2.005 în judeţ, 3 .062 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise.


Distribuţia: Valer Donca (Axinte), Maria MWlteanu - Stela Popescu (Rada), Ana Colda (Flora), Dana Pantazopol (A/aria), Dem. Columbeanu (Zigu Şapira), Al. Jeles (Banu), Lucian Temelie (Mihai), Gh. Iordănescu (Casapu), Cristian Niculescu (Spiru), George Doru (Agentul).

Regia tehnică: Jenny Mărgăritescu.

Ziarul local şi cel regional au acordat spaţii largi analizei spectacolului în realizarea actorilor petroşeneni. V Fo.leşi apreciazli eli spectacolul a fost "omogen, curaf', menţionând meritele regiei care a subliniat ,,momentele de înaltă tensiune dramatică'', a scenografiei, care a creat un decor ,,sugestiv, ingenios", precum şi ale inlerpreţilor V aler Donca (,,a oferit . . . o creaţie impresionantă"), Maria Munteanu, Ana Colda, Dana Pantazopol şi alţii. Aprecieri asemlinătoare citim în cronica semnată de Z. Vescan şi I. Strliut.

JOCUL DRAGOSTEI ŞI AL ÎNT ÂMPLĂRII, comedie în 3 acte de Marivaux

Premiera la 7 mai 1 96 1 . Reprezentaţii: 69 (I l la sediu, 6 în Valea Jiului, 34 în judeţ, 1 8 în deplasare). Spectatori: 1 9.81 5 (2.476 la sediu, 1 .293 în Valea Jiului, 9.485 în judeţ, 6.561 în deplasare).

Regia artistică: D. Căpitanu. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Gh. Miclea (Dl. Orgon), Alex. Codreanu (Mario), Valeria

Nanci (Silvia), Gheorghe Doroftei (Dorante), Stela Popescu - Paula Enăchescu (Lizette), Dumitru Drăcea (Pasquin), Mihai Niţescu (Un lacheu).

Regia tehnicii: Jenny Mărgăritescu.

Citim în cronica lui V Fo.leşi că ,,Regia a în!eles sllbtililă!ile comediei şi în consecinţă a mers pe linia reliefăriifactontlui esenţial în dramaturgia lui Mariva11x - analiza". Autorul cronicii consideră că Gh. Miclea "într-1111 rol de compoziţie care pe alocuri l-a depăşit, a izbutit lotuşi o crefJ/ie meritorie" La ceilalţi interpreti se menţionează "wnorof' (D. Drăcea), ,,siguran/Q" (Gh. Doroftei) şi "verva" (Stela Popescu).

NEAMURILE, comedie în două părţi de Teofil Buşecan. Premiera la 2 iunie 1 96 1 . Reprezentaţii: 39 (3 la sediu, 36 în judeţ).

Spectatori: 9.275 (652 la sediu, 8.623 în judeţ). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Justin Z. Handoca (Moş Iov), Milena Rizescu (Raluca),

Mircea Zabalon (Vasile), Elena Columbeanu (Sidonia), Jean Tomescu (Oancea), George Doru (Simion), Traian Dănescu (Toader), Mihai Niţescu (Pantelimon), Ana Niculescu (Tudorica), Ion Cristescu (Avram), Dan Gibescu (Petro), Maria DWllitrescu (Anişoara).

Regia tehnicii: Jenny Margăritescu. Sufleur: Bombonica Crăciun. Cronică semnată de V Filleşi în Steagul roşu din I l iunie 1 96 1

155



V. FO!eşi - .. naicu şi feciorii lui" pe scena Teatrului din Petroşani (avancronică), în Drumul socialismului, 3 septembrie 1960.

V FO!eşi - ,. Vlaicu şifeciDrii lui" de Lucia Demetriu.s, în Steagul roşu, 7 septembrie 1960.

D. Căpitanu - Studio experimental la Petroşani, în Drumul socialismului, 1 O septembrie 1960.

V. Ftileşi - Actorii teatrului minerilor - în sprijinul fo17tlllfiilor artistice de amatori, în Drumul socialismului, 1 1 septembrie 1960.

xxx - Noua stagiune a teatrului din Petroşani, în Drumul socialismului, 20 septembrie 1960.

xxx - Tumeul teatrului minerilor, în Steagul roşu, 2 octombrie 1960. D. Cotoşpan - O seară în studioul experimmtal, în Steagul roşu, 14 octombrie 1960. I.S. -Actori profesionişti în sprijinul iUIUllorilor, în Drumul socialismului, 1 noiembrie

1960. X>.."'< - Premiera pe ţarii, în Drumul socialismului, 1 noiembrie 1960. Nota vizeazA piesa

În ajun a dramaturgului Alexci Arbuzov. Vladimir Pop -in sprijinul arti.Jtilor IUIUllori, în Steagul roşu, 22 noiembrie 1960. D. CApitanu - Cea de-a 100-a premieră, în Steagul roşu, 17 decembrie 1960. Autorul se

referă la piesa Scurti convorbire care constituie cea de-a 100-a premieră a Teatrului de Stat Petroşani în decursul activitAtii sale de 12 ani.

xxx -Spectacole zilnice, în Drumul socialismului, 1 8 ianuarie 1961 . xxx - O noud premieră, în Drumul sociJJlismului, 9 martie 1961 . V . Adrian - Oameni care tac (avancronică), in Steagul roşu, 23 aprilie 1961 .

În acest an apare prima lucrare de o mai mare întindere dedicată instituţiei noastre . Este vorba de cartea lui Victor Fiileşi, Teatrul minerilor, tipărită la Petroşani sub egida Teatrului "Valea Jiului" Cuvântul inainte este semnat de Gheorghe Vâjdea, secretarul de atunci al Comitetului raional P. M. R. Petroşani. În primul capitol intitulat Teatrul minerilor -factor activ în opera de culturaliuue a maselor, autorul face un scurt istoric al activităţii instituţiei noastre, oprindu-se asupra momentelor mai importante şi consemnând succint realizArile scenice în perioada a 12 stagiuni. Capitolul Actorii teatrului în sprijinul forma{iilor artistice de amatori relevă activitatea laborioasA a actorilor Al. Jeles, Maria Dumitrescu, Lucian Temelie, Justin .Handoca ş.a., care au pregătit spectacole reuşite pe scenele unor cluburi, cămine, institutii din diferite localităţi ale judeţului Hunedoara. Urmează două capitole mai mici: Profiluri în care se stăruie asupra realizărilor deosebite obţinute de unii angajati cu vechi state de servicii pe scena petroşeneană (Ion Petrovici, Elena Antonescu, Gheorghe lordănescu, Ana Colda, Dem. Columbeanu, Ion Pavlescu, Elisabeta Belba, Stela Popescu, Marin Dumitrescu) şi Cuvinte calde in care se reproduc aprecierile elogioase adresate teatrului nostru cu diferite prilejuri de către personalităţi artistice de seamă (Acad. Victor Eftimiu, Aurel Baranga, Sică Alexandrescu, maestru emerit al artei, Tudor Şoimaru, Val Mugur şi Mihai Zirra, maeştri emeriti ai artei). Ultimul şi cel mai substantial capitol (Cronica) cuprinde cronicile teatrale privitoare la spectacolele petroşenene, semnate de autor în decursul anilor, în ziarele Drumul socialismului, Deva şi Stealflll roşu, Petroşani. Din păcate, autorul nu indică datele apariţiei cronicilor, îngreunând în felul acesta munca cercetătorului.

J S6



Colectivul de conducere: Ion Petrovici - director; Vladimir Pop - director adjunct; Iosif Cuteanu - contabil şef; Marcel Şoma şi Alexandru Miclescu - regizori artistică; Emil Moise - pictor scenograf; Dwnitru Căpitanu - referent literar.

Colectivul artistic: Mirena Ana, Elisabeta Belba, Vasile Bojescu, Alexandru Codreanu, Ana Colda, Elena Columbeanu, Jeana Costa, Ion Cristescu, Traian Dănescu, Ştefania Donca, V aler Donca, Gheorghe Doroftei, Dumitru Drăcea, Maria Dumitrescu, Cornel Ferat, Dina Firoiu, Vasile Haşiganu, Ştefan Ilie, Gh. Iordănescu, Gh. Miclea, Astra Miclescu, Maria Munteanu, Ion Negrea, Ana Niculescu, Dana Pantazopol, Petre Pintar, Stela Popescu, Milena Rizescu, Ion Roxin, Lucian Temelie, Ion Tifor, Viorica Tifor, Mircea Zabalon, Alexandru Zecu.

Au fost prezentate 6 premiere în 242 spectacole, urmărite de 77.295 spectatori.


TREI GENERA ŢII, piesă în 3 acte de Lucia Demetrius Premiera la 4 octombrie 1961 . Reprezentaţii: 53 (4 la sediu, 7 în

Valea Jiului, 2 1 în judet, 2 1 în deplasare). Spectatori: 17. 178 (879 la sediu. 1 .702 în Valea Jiului, 6.94 1 în judet, 7.656 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Elena Columbeanu (Su/tana), Ana Colda (Ruxandra),

Milena Rizescu (Eliza), Stela Popescu (Veronica), Dana Pantazopol (D-ra Afacri cea mică), Maria Munteanu (Tinca), Ion Negrea (Joni,tă), Mircea Zabalon (Ilie), Vasile Bojescu (Chiril), Lucian Temelie (Şerban), Ion Cristescu (Radu), Gh. Iordănescu (Alexandru), Gh. Miclea (Pavel), Valer Donca (Ştefan).

,,Spectacollll prezentat la Petroşani (regia: Marcel Şomaj, s1tsţin11t de o distribuţie valoroasă a reliefat in b11nă măsură ideile, /egăt11ra dintre cele trei generaţii . . . " Aceasta este concluzia cronicii lui V. FUieşi, apărută în Steagul roşu din 5 aprilie 1 962.

Nu aceeaşi este părerea autorului cronicii (nesemnată) din revista Teatrul, nr 9

157


(septembrie) 1 962, care afirmă: "Trei generaţii ( . . . ) este - o spunem fără ocol - un spectacol vechi în accepţia cea mai puţin măgulitoare a cuvdntului . . . , el reprezintă o colecţie de deprinderi teatrale de m11lt învechite, deprinderi care devin dă11nătoare atât pentn1 cei care le practică tn joc, cdt şi pentn1 cei care le recepţionează în sală. Toţi actorii - cu excepţia Anei Calda . . . - plătesc mai m11lt sau mai puţin tribut şablonului. Personajele apar în ipostaze - standard, mult îngroşate"

UN OM OBIŞNUIT, comedie în 3 acte (4 tablouri) de Leonid Leonov.

Traducere de Horia Deleanu. Premiera la 5 noiembrie 196 1 . Reprezeotaţii: 5 1 (9 în Valea Jiului, 6

în judeţ, 26 în deplasare). Spectatori: 15.405 ( 1 .767 în Valea Jiului, 4.485 în judeţ, 9. 1 53 în deplasare).

Regia artistică: Alexandru Miclescu. Scenografia: Emil Moise . Distribuţia: Vasile Haşiganu (Ladâghin), Astra Miclescu (Vera), Ion

Tifor (Aiexei), Viorica Tifor (Kira), Jeana Costa (Konstanţa), Dem. Columbeanu - Dumitru Drăcea (Sviokolkin), Ştefania Donca - Dina Ioana Firoiu (Annuşka), Maria Dumitrescu (Paraşa).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Jenny Mărgăritescu.

NĂPAST A, dramă în 2 acte de 1. L. Caragiale. Premiera la 3 decembrie 196 1 . Reprezentaţii: 1 7 (9 la sediu, 8 în

Valea Jiului). Spectatori: 3 .652 (2.053 la sediu, 1 .599 în Valea Jiului). Regia artistică şi Scenografia: Ion Petrovici . Distribuţia: Ana Colda (Anca), Gheorghe Iordănescu (Dragomir),

Dumitru Drăcea (Ion), Mircea Zabalon (Gheorghe).

Referindu-se la interpreţi, V. FU1eşi spune: ,,Ana Calda (. . .) ne-a înfăţişat cu multă trăire şi convingere jig11ra femeii cinstite, domice de dreptate, hotărâtă să l11pte pentnl realizarea acestzli ţel. . . Gh. Jorddnescu . . . demonstreazi'i calităţile sale scenice. Este natural şi profund convingător în scenele în care prezintă . . . frământările personajelor. Dumitn1 Drăcea (. . .) a izbutit una din cele mai valoroase creaţii ale sale, interpretdnd 1111 rol dificil. Meritd a fi subliniată autenticitatea jocului său. gama bogată folosită pentru redarea stărilor diferite ale ţăranului schingiuit. În unele scene (...) a apărut teatral. Mircea Zabalon (. . .) s-a integrat în rol, marcând caractentl onest, sincer al învăţătontlui"

Piesa reţine şi atenţia cronicarului revistei Teatrul (nr. 9, 1 962), care scrie: ,,NIJpasta ( . . . ) e 1111 spectacol corect. Se simte aici grijă pentn1 descifrarea texhtlui, atenţie pentnt calitatea formei spectaculare. În comportarea a doi dintre interpreţi (Gh. lordănescu - Dragomir şi Mircea Zabalon - Gl1eorghe), mai revin clişee, dar spectacolul beneficiază, pe lângă interpretarea sig�tră şi bine gândilă a Anei Calda, şi de apariţia surprinzător de firească şi sensibilă a lui Dumih11 Drăcea în rolul

I S8


nebunului Io11. Nu se poate vorbi încă de realizarea acestui personaj atât de greu de interpretat, dar interpretul lui Ion merită să fie menJionat pentnt simplitatea li

rnt>nl"l'fnr••n lui de interiorizare"

DOI MEDICI, piesă în 2 părţi de Hans Pfeiffer. Muzica: P. Ciorgoveanu. Premiera pe ţarl la 25 decembrie 1 961 . Reprezentaţii: 74 (5 la sediu,

5 în Valea Jiului, 20 în judeţ, 44 în deplasare). Spectatori: 24.060 (961 la sediu, 1 .039 în Valea Jiului, 7.253 în judeţ, 14.807 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Gh. lordănescu (Dr. Peter Pannwitz), Ion Negrea (Dr.

Wolfgang Beii), Ana Colda (lrene Beii), Elena Columbeanu (Dr. Helem

1 59


Weissenberg), Ion Tifor - Al. Zecu (Dr. Brosius), Al. Codreanu - Ştefan Ilie (Knopj), Traian Dănescu (Paul Grundel), Dumitru Drăcea - Gh. Doroftei (Serg. Webster), Cornel Ferat (Un chelner).

Regia tehnicii: Geo Bucur. Sufleur: Bombonica Crăciun.

Gheorghe lordănescu, Ion Roxin, Ana Colda

lrirnie Străuţ are cuvinte favombile la adresa actorilor Ion Tifor, Ion Negrea, Traian Dănescu, dar manifestA rezerve în privinţa interpreţilor Gh. Iordănescu (,,nare o poziţie indeajuns de clarificată''), Al. Codreanu ("1111 e îndeajuns de expresiv în rof'), Ana Colda şi Elena Columbeanu.

După ce trece în revistă interpretarea actorilor Gh. lordănescu, Ana Colda, Alex. Codreanu, Ştefan Ilie, Dumitru Drăcea, Gh. Doroftei şi Traian Dănescu, apreciind creaţiile lor, V. Ftlleşi stăruie mai mult asupra celor doi interpreti ai doctorului Brosius: . . . . . Ion Tifor, deşi disp1me de reale calităţi, a transfomlat personajul intrun tip iresponsabil care acţionează în mod CII totul întâmplător, rămânând astfel umbrit caracteml odios al fascismului, faptul că reprezentanţii sili au acţionat pe baza unor planuri precise, care au avut drept scop extem1inarea unei părţi din omenire. Consider ctl actoml a săvdrşit un act de indisciplină nerespectând unele indicaţii de regie. Nici regizoml nu se poate scuza, deoarece vina cea mai mare îi revine lui pentn1 această denahtrare. Regizom/ pretinde ctl în primele spectacole actoml a j11cat corespunzător rolul şi numai după aceea a alunecat spre denaturare. Chiar aşa stdnd lucmrile, de ce nu a luat măsuri din timp? Apoi în piestl joactl b·ei membri ai Consiliului artistic. Aceştia n-au observat nimic? Al. ZeCit, în acelaşi rol, a JtlCIIt încerctlri susţinute de a crea un personaj ve ridic. Pe alocuri a reuşit (mai ales în scena din laboratoml lagămlui de la Buchenwald), în

160


timpul anchetei, însă rar a gd.Jit linia pe care trebuia să meargă. În opoziţie cu Ion Tifor, Al. Zecu a fost mult prea reţinut, neizbutind să înfăţişeze caractentl monstruos al personajului"

O POVESTE NEMAIAUZITĂ, de Al. Popovici . Premiera la 4 martie 1962. Reprezentaţii: 12 (9 la sediu, 3 în Valea

Jiului). Spectatori: 3 .687 (2.007 la sediu, 1 .680 in Valea Jiului) . Regia artistică: Alexandru Miclescu. Scenografia: Emil Moise .

Muzica: V Veselovski Radu Şerban Ticu Lucaciu. Aranjamente coregrafice: Coca Ignat-Tuş.

Distribuţia: Cornel Ferat (Marinică), Astra Miclescu (Aurora), Dana Pantazopol (Ani,ta), Gh. lordănescu (Mitică), Viorica Tifor (Lili), Ion Negrea (Gică), Mircea Zabalon (Sever), Stela Popescu (Nuşa), Gh. Miclea (Beton), Vasile Haşiganu (Urson), Maria Dwnitrescu (Ursona), Ion Roxin (Laie), Paulina Codreanu (Ira), Al. Zecu (Dentistul), Traian Dănescu (Pompierul), Mirena Ana (Piasatoarea), Dumitru Drăcea (Regizorul).

Regia tehnică: Aurel Crăciun. Sufleur: Geo Bucur.

,,La Petroşani regia (Al. Mic/eseu) a pornit de la premisa realizării unui spectacol antrenant, care să apeleze la receptivitatea celor mici, şi în consecinţă, să-i atragă la desfălurarea întregii acţiuni. Această intenţie a fost realizată doar în parte, ţinând seama de faptul că - datorită încercării de influenţare exterioară - sau pierdut din vedere sensurile educative. Pe alocuri spectacolul e prea mult zgomotos, uneori se desfăşoară CII aproape toţi interpreţii în salii, iar alteori - şi mai ales în scenele în care apar personajele pozitive - el este mult prea monoton, astfel că atenţia de la subiect şi mesaj este distrasă între unele aspecte exterioare, nesemnificative" Cuvintele acestea aparţin lui Victor Fu.leşi.

În legătură cu acest spectacol citim în revista Teatrul nr. 9 (septembrie) 1 962: " . . . BtJiatul db1 btu1ca a doua (0 poveste nenuliauzit4 - n.a.) . . . constihlie un spectacol pentru copii spontan şi bogat în soluţii ingenioase. Decontrile . . . fnmros colorate şi cu reală expresivitate teatrală, dansurile semnate de Coca /gnat-Tuş, soluţiile ingenioase găsite pentru jocurile şi prefacerile imaginate de autor au conferit spectacolului o tonalitate veselă, sinceră în naivitatea ei şi captivantă pentn1 copii. Am remarcat. . . pe actorol Drmritn1 Drăcea, care, fn rolul regizontluicomentator, a ştiut să stabilească simplu şi direct legătura cu sala şi să se joace fromos .,de-a clovnul" Totuşi, Biliatul din banca a doua rămâne un spectacol de regizor; piesa nu solicită actorilor eforturi deosebite şi nu ridică probleme prea dificile de exteriorizare a unor idet'

În articolul Spectacolul s-a lmbum'lltfţil, V. FUleşi se referă la măsurile luate de regizor pentru înlăturarea deficienţelor semnalate de cronicari, spunând printre altele: ,,Distribuirea tinerei Geo�eta Nicolae în rolul Nuşei, a adus spectacolului un plus de vioiciune şi gingăşie. /nzestrată c11 sensibilitate artistică . . . interpreta a izbutit să impresioneze prin fineţe şi siguranţă. Unul din atributele dlştigate CII

161


prilejul acestui spectacol este nota de pronunţată autenticitate care a fost imprimată rolului. Introducerea lui Aurel Crăciun, în rolul CIIStorului, este, de asemenea, salutară. El dovedeşte reale calităţi inlerpretative, achitându-se . . . de sarcinile scenice ce-i revin. Pe o linie nouă, mult îmbunătăţită faţă de premieră se situează evoluţia Danei Pantazopol. Prin lichidarea deficienţelor semnalate, atât regia (. . .) cât şi colectivul de interpreţi au demonstrat grijă pentru valorificarea cât mai aprojimdată a texhllui, posibilităţile artistice ale celor ce îşi aduc contribuţia la acest spectacof'

TRENUL REGIMENT AR, piesă în 3 acte de D. Davurin. Muzica: P. Ciorgoveanu. Premiera pe ţarii la 24 martie 1962. Reprezentaţii: 35 (5 la sediu, 3 în

Valea Jiului, 6 în judeţ, 21 în deplasare). Spectatori: 13 . 3 13 ( 1 . 351 la sediu, 676 în Valea Jiului, 2.360 în judet, 8.926 în deplasare).

Regia artistică: Ion Petrovici. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Gheorghe lordănescu (Kovrov), Vasile Bojescu (Dube/ski),

Ion Tifor (Scerba), Milena Rizescu (Zina), Ana Colda (Maşa), Mircea Zabalon (Piotnikov), Ion Negrea (Perebeinos), Dumitru Drăcea (Nazarov), Gheorghe Miclea (voronov), Stela Popescu - Dina Firoiu (Mitia Vlasenko), Vasile Haşiganu (Fomin), Valer Donca (Hrustaliov), Gheorghe Doroftei (Topcii), Ion Cristescu (Fidrosin), Cornel Ferat (Go/ubenco), Traian Dănescu (Un ţăran bătrdn), Maria Dumitrescu (O ,tărancă bătrână), Aurel Crăciun (1-u/ ţăran), Ion Roxin (Al II-lea ţăran), Petre Pintar (Al III-/ea ţăran), Ştefan Ilie (Un călăreţ).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Lumini: Titi Constantinescu de la Teatrul de copii şi tineret Bucureşti. Sufleur: B. Crăciun.

,,Spectacolul prezentat la Teatntl de Stat din Petroşani (regia Ion Petrovici) a fost profrmd emoţionant, izbutind să înfăţişeze caractere bine conhtrate, tipuri de comunişti, afi11Tiă V. FUleşi. Am asistat la un spectacol unitar, în care ideile şi-au găsit o e:cprimare clară. Jocul interpreţilor a fost îndmmat spre simplitate, reuşindu-se să se evidenţieze pe această cale omenescul, încrederea nestrămutată fn wctoria cauzei socialisnmluf' Cronicarul are cuvinte calde pentru toţi interpreţii.

În Mrmca din 25 aprilie 1 962 citim sub semnătura Luci ei Bogdan: "Colectivul Teatntlui de Stat din Petroşani a realizat CII piesa Trenul regimentar un spectacol străbătut de patosul caracteristic unei drame eroica-revoluţionare, în care întreaga acţiune ca şi evoluţia fiecănti personaj în parte se conhtrează prin reliefarea legăturii lor CII evenimentele măreţe ale epocii. Regizontl Ion Petrovici a reuşit să creeze atmosfera proprie unei lucrări dramatice de acest gen, imprimând un ritm continuu ascendent acţiunilor din scenă, solicitând interpreţilor acea trăire intensă adecvată profilului moral al personajelor. Ajutat de cadml plastic, ingenios conceput de scenografrtl Emil !vfoise, regizontl s-a străduit s6 concentreze atenţia spectatorilor asupra ideilor esenţiale ale piesei, desprinzdnd, în anumite momente,

162


diferite grupuri de personaje din ansamblul acţitmilor paralele, fie prin compoziţia mişcării, fie prin lumină. Dar pentru ca acest lucru să nu ducă la o segmentare nefirească a acţiunii sau la destrămarea atmosferei generale a spectacolului, este necesar ca regizorul să renunţe de pildă, la cortinele de intuneric, optând mai de grabă pentru scăderea treptată a luminii in scenă, atunci când este necesară desprinderea din ansamblu a diferitelor gn1p11ri de personaje. Se simte, de asemenea, nevoia ca momentul în care Altqa i4i dezvaluie, într-o discuţie cu Fomin, concepţia despre fericire, sa se desfăşoare in prim-plan, deoarece în actuala lui amplasare scenică, spectatorii nu sunt suficient aj11taţi să-i pătnmdă nemijlocit mesajul optimist şi profiiJ'Id 11man . . .

Prin realizarea acestui spectacol, care prin însăşi construcţia sa imptme o cât mai deplină omogenitate in interpretare, colectivul teatrului din Petroşani a trecut cu succes un examen destul de greu, dovedind maturitate artistică şi totodată existenţa unor talente cu totul remarcabile. Putemica personalitate a actorului Gheorghe Iordănescu (. . .) s-a afinnat încă o dată prin modul în care, doar cu câteva replici, ne-au fost conturate 1111 caracter şi o viaţă. Profilul mora� complex şi contradictoriu, al sanitarei Mtqa, amestecul de dârzenie şi sensibilitate, năzuinţLI ei fierbinte spre dragoste şi fericire ne-au fost dezvăluite, prin variate mijloace de expresie şi printr-o profundă trăire interioară, de actriţa Ana Colda. Ion Tifor a transmis convingător tăria de granit a convingerilor ce-l animau pe comisarul Scerba şi, totodată, zbucirmrul său sufletesc din clipele in care trebuie să aleaga intre dragoste şi datorie. Interpretarea acestui personaj central al piesei va câştiga in forţă dramatică dacă tdnărul actor va ren1111ţa, pe alocuri, la unele mijloace pur exterioare de expresie. Vasile Bojescu a construit personajul trădătorului Dubelski cu subtilitate şi măsură, iar Valer Donca a sugerat convingător, în rolul aproape lipsit de replică al atamanului Hrustaliov, caracten1l odios al unui înverşunat duşman al Revoluţiei. Ion Negrea (. . .}, Gh. Mic/ea (. . .), Mircea Zabalon (. . . }, Stela Popescr1 (. . .) şi Vasile Haşiganu (. . .) a11 realizat personaje pline de pitoresc, reuşind să dezvăluie vanitatea individualităţilor existente in cadrul detaşamentrllui de tren regimentar. Tăria morală a sanitarei Zura, pe care nici cea mai cn1dă suferinţă nu o poate umbri, s-ar dezvălui cu mai multă claritate spectatorilor dacă actriţa Milena Rizescu ar trăi crt mai profiiJ'Idă sinceritate sentimentele şi zbuciumul sufletesc al eroinei.

Ilustraţia muzicală a spectacol11l11i îi sporeşte considerabil dramatismul şi patosul revoluţionar, dar tinde pe alocuri să acopere printr-o excesivă sonoritate, textul rostit pe scenă. Spectacolul cu Trenul regimentar, prin rea/ele sale calităţi artistice, este menit a fi o realizare de prestigiu şi un s11cces de durată al Teatmlui de Stat din Petroşant'

NOROCUL SOLDATULUI (Minna von Barnhelm), de Lessing. Regia a fost semnată de D. Căpitanu şi Ion Tifor. Spectacolul s-a realizat în afara pieselor din stagiune, din iniţiativa

Comitetului sindical al teatrului. DistribuJia a cuprins unnătorii actori: Ion Tifor (von Tel/heim), Stela Popescu

(Francisca), Valer Donca (Paul Wemer), D. Drăcea (Just), Mircea Zabalon

163


(Hangiul), Ştefania Donca (Minna von Bamhebn), Ion Roxin (Riccaut), Aurel Crăciun (Valetul), Maria Dumitrescu (O doamnă in negru), Al. Zecu (Contele von Brucksal), Petre Pintar (Curieru/ regal), Ştefan llie (Servitorul).

Cronica spectacolului a fost semnată de V Fi1leşi în Steagul roşu din 4 februarie 1 962.


D. Căpitanu - " Trei generll{ii" tn premieriJ la teatrul Vtfii Jiului (avancronică), în SleiiiJIII roşu, 1 7 septembrie 1 96 1 .

xxx - Turne11l Teatrului de Stat " Valea Jiului", în SUIIIJIII roşu, 28 octombrie 1 96 1 .

Vladimir Pop - În curlbad, ba sala Teatrului de Stat din Petroşani), în SUagrd roşu, 30 ianuarie 1 962. Autorul se referă la renovarea ·sălii şi modernizarea scenei teatrului.

Bara Mihaly - Btinytisr.og sr.in/ujza (Teatrul minerilor), în EliJre, 4 februarie 1 962.

Ion Petrovici - Avem condiţii optime, vom nwnci mai bine, în SleiiiJIII roşu, 21 martie 1962.

164



Colectivul de conducere: Ion Petrovici 1 Petru Stoican. - director; Vladimir Pop - director adjunct; Iosif Cuteanu şi Sebastian Brujan -contabili şefi; Marcel Şoma - regizor artistic; Emil Moise - pictor scenograf; Dumitru Căpitanu - referent literar.

Colectivul artistic: Mirena Ana, Dimitrie Bitang, Vasile Bojescu, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Ana Colda, Ion Costea, Ion Cristescu, Traian Dănescu, Ştefania Donca, Valer Donca, Dumitru Drăcea, Maria Dumitrescu, Cornel Ferat, Vasile Haşiganu, Ştefan Ilie, Gh. Iordănescu, Teodora Lazăr, Realini Lupşa, Virginia Lupşa, Alexandru Manolescu, Longin Mărtoiu, Astra Miclescu, Constantin Miron, Ion Negrea, Elena Nicodim, Georgeta Nicolae, Dana Pantazopol, Constantin Possa, Ion Roxin, Ion Tifor, Viorica Tifor, M. Zabalon, Alex. Zecu.

Au fost prezentate 9 premiere în 368 spectacole, unnărite de 1 1 3245 spectatori. Reluati: Năpasta de 1. L. Caragiale şi O ponste nemaiauzită de Alecu Popovici.


NUNTA LA CASTEL, comedie în 3 acte de Siito Andras. Premiera la 1 5 septembrie 1 962. Reprezentaţii: 84 ( 14 la sediu, 8 în

Valea Jiului, 47 în judeţ, 1 5 în deplasare). Spectatori: 24.620 (3.485 la sediu, 1 .768 în Valea Jiului, 1 3 .942 în judeţ, 5.425 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Gheorghe lordănescu (Anton Mădăraş), V. Haşiganu

(Golovics), Georgeta Nicolae (Suzana), Maria Dwnitrescu (Ana), Dumitru Drăcea (Vasile G/iga), Alexandru Codreanu (Laji), V.Bojescu (lgnat), Astra Miclescu (Sofia), Ion Tifor (Mihai Mădăraş), V aler Donca (loska), M. Zabalon (Un ziarist) şi Paulina Codreanu, Mirena Ana, Traian Dănescu, Al. Zecu, Ştefan Ilie, Cornel Ferat.


V Fitleşi despre actori: " . . . Gh. Jordănescu (. . .}, a interpretat cu dezinvolturci, făcând un efort creator pentnJ sublinierea momentelor esenţiale. Pe alocuri, mai ales în scenele cu Golovics (unnărirea aceshlia în birou, răfuielile cu el) mişcarea

165


este neverosimilă, neconformă CII situaJia personajului. Vasile Haşiganu (. . .) a interpretat cu savoare făcând să fie gustate din plin glume şi poante, prin pauze judicioase, uneori şi prin mişcare. Ar fi fost necesar să evidenJieze mai mu/t lahtra negativă a personajului, poziţia sa retrogradă. Şi în mişcare ar fi fost de dorit să existe o oarecare reJinere spre a evita gratuităţile de efect. Debutul tinerei absolvente de institut, George/a Nicolae (Suzana) a constituit o surpriză plifcută. JoCitl ei dovedeşte talent, multă sensibilitate, înţelegere . . . S-a mişcat CII destulii uşurinlă în scenă, a redat cu un umor discret partitura dramatică interpretată. Uneori a păntt prea zgomotoasă, iar alteori inconsistentă în sentimente (unele scene cu Joska, scena plecării la Braşov). Interpreta Anei, Maria Dumitrescu, a fost autentică, sinceră. Dumitnt Drăcea (...) printr-o sobrietate subliniată a reuşit să fie convingător; l '"asile BojesCit (. . . ) a izbutit scene de umor de calitate; Ion Tifor . . . uztind de mijloace simple a reuşit să fie tocmai ce trebuia: opusul lui MihiU .MiJdiJraş, iar Astra Mic/eseu (. . .) deşi în apariţii episodice, a dovedit vioiciune în scenă. Alexandnt Codreanu (. . .), cu unele rezerve faJă de scena mult prea încărcată a beţiei, a fost nahtral; V aler Donca (. . .) a interpretat CII dezinvoltură, pe aloCitri însă a apăntl cerebral, lipsind personajul de căldură; Mircea Zabalon ( .. .) s-a remarcat datorită tonului voit naiv cu care şi-a rostit replicile " (Steagul TOfU, 6 octombrie 1 962).

SE CAUTĂ UN VINOVAT, comedie de Marcel Ayme. Premiera la 10 noiembrie 1962. Reprezentaţii: 96 (2 1 la sediu, 3 în

Valea Jiului, 19 în judeţ, 43 în deplasare). Spectatori: 3 1 .573 (4.810 la sediu, 1 . 195 în Valea Jiului, 8. 1 77 înjudeţ, 1 .7391 în deplasare).

Regia artisticA şi Scenografia: Gh. Iordănescu, D. Căpitanu, Ion Ti for.

Distribuţia: Longin Mărtoiu (Procurorul Maillard), Dana Pantazopol (Ju/iette Maillard), Georgeta Nicolae - Mirena Ana (Renee Andrieu), Ion Tifor (Louis Andrieu), Constantin Possa (Procurorul Bertolier), Viorica Tifor (Roberte Bertolier), Dimitrie Bitang (Valorin), Traian Dănescu (Lambourde), Ştefan Ilie (Gorin), Elena Nicodim (Louise), Constantin Miron (Fripon), Aurel Crăciun (Dujardin).

Regia tehnică: Aurel Crăciun. Sufleur: B. Crăciun.

Reţinem din cronica lui V Ft1leşi pMerile legate de interpretare: ,.)ocul interpreţilor a fost îndreptat pe făgaşul simplităţii, evitdndu-se încărcările inutile. in actele I şi II am asistat la un spectacol desflişurat în ritm antrenant, susţinut . . . Aceste atribute au lipsit sau au fost mai puţin evidente în actele III şi IV. când s-a manifestat o scădere nejustificată. Dintre interpreţi s-a remarcat mai ales Dimitrie Bitang (. . . ). Spontaneitatea, lipsa oricănti artificiu sunt caracteristicile jocului său. Trecerea din situaţia de acuzat în ipostaza de acuzator s-a flicut firesc, ca rezultat al procesului liiuntric de revoltă ce animli acţiunile personajului . . . Pe linia unei interpretări meritorii se situează şi jOCitl hti Longin Mărtoiu (. . .). A înfăJişat CII intelegere tipul slrtjbaşului burghez lipsit de conştiinţă, de personalitate, care actionează în baza directive lor primite, aşteptând în acest fel măriri nemeritate.

166


Constantin Possa ( .. .) a izbutit să zugrdvească chipr1l omului hrăpâreţ şi laş, iar Ion Tifor ( . . .) pe cel alfuncţionamlui modest, lipsit de perspectivă într-o lume în care domnesc legile jung/ei. Vi ori ca Tifor (. . .) s-a remarcat prin vioiciunea scenică iar Dana Pantazopol (. . .) prin redarea trăsăturilor esenţiale ale personajelor, ignoranta şi ipocrizia. Pe alocuri a fost mult prea reţinută, neevidenţiind în suficientă măsurd caractemlfals al acţiunilor personajului. Cuplul Traian Dănescu (...} şi Ştefan Ilie (. . .) n-a fost convingător, fiind în afara lunrii pe care o reprezintă. . . Constantin Afiron (. . .} ne-a tnjăţişat ferocitatea personajului, îngânrfarea extremă şi lipsa de bun simţ. Poate dacă personajul ar fi fost conceput de regie mai puţin caricatura/, şi dacă modul în care acţiona ar fi oglindit mai temeinic izvoarele raţionale, ar fi fost mai autentic. Nici soluţia ctl tronul pentru a sublinia faţa de dictator a personajului, mai precis a banului în lumea capitalistă nu mi s-a păntt cea mai fericită. Apariţii agreabile au reuşit: George/a Nicolae (. . . }, Elena Nicodim (. . .) şi Aurel Crdciun (. . .). ultimul renrarcdndu-se prin simplitate în joc, printr-un umor sec, adecvat"

George Gane remarcă preocuparea realizatorilor petroşeneni de a imprima spectacolului .. un ritm alert, care a pennis valorificarea surprizewr" În continuare, citim că .. Regia (. . .) s-a dovedit . . . nu deshll de consecventă - sau de unitară - în privinţa amprentei stilistice, am zice, a spectacolului, pendulând între tratarea in grotesc a personajelor şi critica sobrd "

ANTIGONA ŞI CEILALŢI, tragedie de Peter Karvas. Traducerea Jean Grosu. Premiera la 15 decembrie 1962. Re)JrezentaJii: 10 (9 la sediu, 1 în

Valea Jiului). Spectatori: 2.723 (2.234 la sediu şi 489 în Valea Jiului) . Regia artisticA: Petre Sava Băleanu de la Studioul de

Televiziune Bucureşti . Scenografia: Emil Moise. Muzica: Dumitru Capoianu. Ilustraţia muzicală: Ing. Lucian Ionescu. Maestru de lumini: Titi Constantinescu de la Teatrul tineretului Bucureşti . Asistent de regie: D. Căpitanu.

Distribuţia: Geta Nicolae (Anti), Ana Colda (Jsmena), Mircea Anghelescu, de la Teatrul "Nottara" Bucureşti (Gerhardt Krone), Viorica Tifor (Erika), Longin Mărtoiu (Josef Hajman), Ion Negrea (Horst Storch), Aurel Crăciun (Soldatul), Ion Tifor (Locotenelltul), Dumitru Drăcea (Profesorul), Realini Lupşa (Zaris), Dimitrie Bitang (Zeman).

Regia tehnică: Aurel Crăciun. Sufleur: Bombouica Crăciun

FATA CU PISTRUI, comedie în 3 acte de Andrei Uspenski. Traducerea de Sonia Filip. Premiera la 27 ianuarie 1963. Reprezentaţii: 50 ( 1 1 la sediu, 8 în

Valea Jiului, 24 în judet, 7 în deplasare). Spectatori: 14.355 (2.759 la sediu, 1 .996 în Valea Jiului, 7.275 în judeţ, 2.325 în deplasare).

167


Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Realini Lupşa (A. N Roşcin), Ana Colda (A. P

Roşcina), Gheorghe Iordănescu (J. S. Rubţov), Geta Nicolae (Glafira lvanovna), Mirena Ana (Zoia Melinina), Cornel Ferat (Mihail Gusev) .


DESPOT VODĂ, dramă în 5 acte de Vasile Alecsandri. Premiera Ia 7 martie 1 963. Reprezentaţii: 30 ( 15 la sediu, 4 în Valea

Jiului, I l în judet). Spectatori: 1 1 .225 (3.928 la sediu, 1 .637 în Valea 5.660

Regia artistică: Petre Sava Băleanu. Decoruri: Teodor Constantinescu. Consultant istoric: Acad. Prof C. Daicoviciu. Costume: M. Bortnovski şi Teodor Constantinescu. Asistent de regie: Mircea Anghelescu. llustraţia muzicală: Ing. Lucian Ionescu.

Distribuţia: Nicolae Sireteanu, artist emerit - Teatrul "C. Nottara" -Constantin Possa (Alexandru Lăpuşneanu), Dana Pantazopol - Teodora Lazăr (Ruxandra Doamna), Ion Tifor (Despot Erac/id), Gheorghe Iordănescu (Moţoc Vornicul), Ştefania Donca - Geta Nicolae (Ana), Maria Dumitrescu (Maica Fevronia), Realini Lupşa - Ion Costea (Tomşa), Paula Codreanu (IIiaş), Valer Donca (Spancioc), Vasile Haşiganu (Harnov),

168


Alexandru Manolescu (Stroici), Mircea Zabalon (Toroipan), Dimitrie Bitang - Constantin Miron (Ciubăr-Vodă), Ion Negrea (Aibert Laski), Ana Colda (Carmina), Ion Cristescu (Roze/), Ion Roxin (Sommer), Cornel Ferat (Anton Secuiul), Ştefan Ilie (Pisozki), Alexandru Codreanu (Toma Calabaicanul), Alex. Zecu (Ahmed Bairactantl), D. Căpitanu (Căpitanul de seimeni), Aurel Crăciun (Mitropolitul), Constantin Miron - Dimitrie Bitang (Limbă Dulce), Vasile Bojescu (Jumătate), Dwnitru Drăcea (Un ţăran),

Mirena Ana (O ţărancă). Regia tehnică: Marin Dwnitrescu. Sufleur: Bombonica Crăciun.

Spectacolul cu piesa Despot Vodă a re�ut atenţia mai multor cronicari. Reproducem din cronica lui V Adrian aprecierile la adresa realizatorilor: ,,Regia spectacolului (. . .) a pus accent pe evidenţierea acelor laturi ale piesei care vin să sublinieze lupta popontllli pentru independenţă. De asemenea, s-a manifestat mult interes faţă de redarea obicei11rilor timpului, credndu-se pe această linie tipuri bine conturate. Scenele de masă au fost asamblate astfel incdt ele au redat tablo11ri ve ridice din trecutul istoric al Moldovei. Jocul actorilor a fost îndrumat pe o linie clară, rmitard, realizându-se în acest fel un spectacol omogen.

De corurile . . . şi costumele . . . au servit din plin spectacolului, exprimând pitorescul portului timpului.

În rolul lui Despot Eraclid a apărut Ion Tifor. În realizarea acest11i rol dificil, de mare întindere, actorul a dovedit varietatea posibilităţilor sale de exprimare artistică. A impresionat prin siguranţa scenică, prin modul eficace de exprimare a sentimentelor, a tendinţe/ar de mărire ale personajului. Din jocul său s-au desprins limpede trăsăturile de caracter esenţiale ale personajului: lipsa de scntpule în atingerea ţelului, hotărâre şi ddrzenie îmbinate cu viclenie. r lguros in momentele cerute, jocul său justifică forţa moralizatoare a lui Despot. Scene ca: îngemmcherea lui !1/oţoc-Vonucul. care exprimă hotărârea de a nu împărJi c11 nimeni puterea, logodirea cu Ana, care ţintea cu viclenie la atragerea lui MoţocVomicul şi altele, au fost deosebit de bine realizate. Unele scăderi în jocul actorul11i se manifestă pe alocuri în privinţa mişcării (actu/ 1) care este neconfomră, pripită chiar; in scena primei întâlniri cu Carmilra, actontl exagerează, vulgarizând personajul.

Artishtl emerit Nicolae Siretean11 de la Teatntl .. C. Nottara " (. . . ) a oferit 1m joc de înaltă ţinută, caracterizat prin sobrietate şi pondere, atribute care au venit să sublinieze prestanţa personajului. Dana Pantazopol (. . .) s-a achitat de cerinţele rolului, axându-şi jocul pe simplitate.

O creaţie izbutită a realizat Realini Lupşa (. . .) care atrage atenţia atât prin ţinută cât şi prin felul de a recita versurile. Şi-a trăit prof11nd rolul, a intntchipat personajul şi aspiraţiile lui cu multă înţelegere. Din jocul său a răzbătut căldura, fntmuseţea sufletească a omului animat de ţeluri inalte. Gheorghe lordănescu (. . . ) a impresionat prin siguranţă, redând în mod fidel frământările celui ce este preocupat de mărire, scop pentru care se foloseşte de toate mijloacele ce-i s1mt la îndemână. Din grupul interpreţilor boierilor se mai remarcă r aler Donca (. . .)

169


datorită sobrietăţii jocului său prin care exprimă sentimentele şi temerile personajului.

O remarcă pentn1 intetpretarea sa o merită Dimitrie Bitang (...) care a înfăţişat fără exagerări (la care poate duce rolul) ambele ipostaze în care este pus personajul: VodtJ dement, apoi de călugăr. in ambele cazuri uzftnd de mijloace corespunzătoare, a zugrăvit trăsăturile esenţiale ale personajului.

În rolul Carminei, Ana Colda a reuşit să cucerească datorită glllţiei în interpretare. Beneficiind de posibilităţi variate de exprimare, a întntchipat firesc stările sufleteşti ale personajului, a marcat trecerile sale dintr-o situaţie în alta, izbutind să sublinieze în prima parte a jocului său ipocrizia, iar fn cea de a doua revolta justificată.

Nu mai puţin izbutită a fost creaţia Georgetei Nicolae care şi de această dată sa remarcat datorită căldurii, sensibilităţii, trăirii puternice a rolului interpretat.

Ion Negrea (. . .) a reuşit să înfăţişeze chipul omului lipsit de veleităţi, gata oricând să se pună în slujba celui ce-i asigură ascensiunea; jocul său se caracterizează prin strădania de redare cât mai autentică a personajului. Din reshtl distribuţiei am mai reţinut pe Alexandnt Codreanu (. . .), Miron Constantin (. . .), Ion Roxin (. . .}, Mircea Zabulon (. . .) şi Vasile Bojescu (.. .).

Aprecieri asemănătoare găsim în cronica lui r: Filleşi din Steagul roşu (24 martie /963).

În Drunutl socialisnuthli din 23 iunie 1963 citim, sub semnăhllll lui T. Petrescu, o nouă cronică la acest spectacol. Cronicarol apreciază în mod deosebit creaţiile actorilor Gh. Iordănescu, Ana Colda şi Dimitrie Bitang. Mai puţin izbutită i se pare creaţia lui Constantin Possa. T. P reproşeaz!i scenografiei c!i nu a realizat decorul în aşa fel încât el să poat!i fi montat pe scenele unor localit!iţi din judet. ,,Adaptarea decororilor pentn1 scenele regiunii ar fi o idee salutară; ea ar da posibilitatea spectatorilor din Că/an, Simeria, Brad şi alte centre muncitoreşti să se bucure, să aplaude spectacolul valoros pus în scenă de Teatntl de Stat .. Valea Jiului ".

Lucia Bogdan analizează spectacolul petroşenean, găsindu-i grave fisuri; cali.ficdndu-1 drept rm .,experiment nefericit, lipsit de logică şi claritate . . . plin de .. teribilisme " regionale, complet desprinse de realul conţinut de idei al dlllllrei'' (Munca, 13 iulie 1964).

SPECTACOL COUPE Premiera la 12 martie 1%3. Reprezentaţii: 22 (injudet). Spectatori: 5.668. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise. a) Las' că vine Nuţă, comedie de Dan Costescu şi Alexandru Adrian Au interpretat: Vasile Bojescu, Ion Cristescu, Mircea Zabalon, Valer

Donca, Virginia Lupşa, Ion Roxin. b) Romeo şi Julieta la Mizil, comedie de George Ranetti Au interpretat: Vasile Bojescu, Ion Cristescu, Ion Roxin, Virginia

Lupşa, Teodora Lazăr, Valer Donca, Mircea Zabalon, Maria Dumitrescu,

170


Astra Miclescu. PORTRETUL, piesă în 3 acte (4 tablouri) de Al. Voitin Premiera absolută la 23 martie 1 963. Reprezentatii: 5 (la

sediu). Spectatori: 1035. Regia artistică şi decorul: Petre Sava Băleanu. Asistent de regie: D.

Căpitanu. DustraJia muzicală: Felicia Donceanu. DistribuJia: Dwnitru Drăcea (Grigore), Ana Colda (Lucia), Mircea

Anghelescu, de la Teatrul "C. Nottara" Bucureşti (Pavel). Re ·a tehnică. Mann Dwnitrescu.

1 / 1

1

Mircea Anghelescu, Ana Colda

171


,,Dacă in privinţa redării mesajului regia a izbutit să meargă pe o linie clară, citim în cronica semnată de V. Fu.leşi, se pare că în privinţa omogenizării spectacolului a rămas tributară unor nuanţe de schematism care 011 făcut ca pe alocuri comportamentul unor personaje să 1111 fie întnttohll convingător'' V. F apreciază însă creaţiile valoroase ale protagoniştilor.

BĂIAT BUN, DAR . . . CU LIPSURI ! , comedie în 3 acte de Nicuţă Tănase.

Premiera la 1 8 aprilie 1963. Reprezentaţii: 46 (7 la sediu, 5 în Valea Jiului, 24 în judeţ, 10 în deplasare).Spectatori: 14. 136 (2.233 la sediu, 1 .263 în Valea Jiului, 7.422 în judet 3 .218 în deplasare).

Regia artistică: Constantin Dinischiotu. Scenografia: Emil Moise. Ilustraţia muzicală: Ing. Lucian Ionescu. Asistent de regie: Dumitru Căpitanu.

Distribuţia: Dimitrie Bitang (Dan Gârjoabă), Ion Tifor (Alexandru Almăşan), Mircea Zabalon (Scar/at), Alexandru Codreanu (Tudor Romoşan), Alexandru Manolescu (Fărâmiţă), Viorica Tifor - Mirena Ana (Pisica), Paula Codreanu (Lidia), Ştefania Donca - Virginia Lupşa (Ana Pleşa), Valer Donca (Miron), Geo Bucur (Romoşan), Teodora Lazăr (Roji), Ion Roxin (Radu), Constantin Possa (Pieşa), Alexandru Zecu (Preşedintele sindicatului), Aurel Crăciun (Sandu), Ştefan Ilie (Sima).

Regia tehnică: Aurel Crăciun Sufleur: Bombonica Crăciun. Concluzia cronicii lui V. FOleşi este că: ,,Spectacolul realizat de colectivul

Teatnliui de Stat din Petroşani CII comedia Băiat bun, dar . . . cu lipsuri! se buCJiră de un succes binemeritat at4t datorită partiturii dramatice, cât şi eforturilor depuse de colectivul artistic, care a izb11tit să înscrie intre reuşitele sale o nouă piesă originală"

Lucia Bogdan analizează spectacolul afmnând că ,,Deşi premiera piesei a avut loc pe scena Teatntlui Muncitoresc C. F. R. Giuleşti, colectivul Teatnliui din Petroşani a adoptat comedia lui Nicuţă Tănase ca pe o lucrare ce i se ClfVenea de drepf' După ce apreciază jocul tuturor interpreţilor, autoarea conchide: ,,Succesul de care se bucură spectacolul pretutindeni unde este prezentat, con.finnă justeţea concepţiei regizorale şi certei lui calităţi artistice" (Mw1ca, 1 3 iulie 1 964 ) .

GENERALUL ŞI NEBUNUL, comedie de Angelo Vagenstein. Traducerea de Alice Naidenova. Adaptare de Alecu Popovici. Premiera la 13 august 1963. Reprezentaţii: 25 (6 la sediu, 6 în Valea

Jiului, 1 3 înjudeţ). Spectatori: 7.910 (2.080 la sediu, 1 .605 în Valea Jiului, 4.225 înjudeţ).

Regia artistică: Petre Sava Băleanu - Al. Miclescu. Decoruri şi costume: Sergiu Singer de la Teatrul de tineret şi copii Bucureşti .

172


Lumini: Titi Constantinescu, de la Teatrul de tineret Şl copu Bucureşti .

Distribuţia: Dimitrie Bitang (Ziaristul), Dumitru Drăcea (Necunoscutul), Alex. Zecu (Directon11), Ion Negrea (Generalul), Vasile Haşiganu (Dirijorol), Const. Miron (Groparul), Astia Miclescu (Prostituata), Gh. lordănescu (Judecătorol), Georgeta Nicolae (Secretara), Mircea Zabalon (Redactorol), Vasile Bojescu (Tehnoredactorol), Ion Cristescu, Alex. Codreanu, Ion Roxin (Cei trei nebuni), Realini Lupşa (Poli,tistul).

Regia tehnici: Aurel Crăciun Sufleur: Bombonica Crăciun. ,Piesa a beneficiat de o distribuţie fericită, ceea ce a facilitat sarcina regiei de

a asambla un spectacol omogen", scrie V Ftileşi, inserând cuvinte favorabile la adresa majorităţii interpreţilor.

ARTICOLE, AV AN CRONICI, NOTE: XXI - Nuntă la castel de SIJIIJ Andras (avancronicil), în Steagul roşu, 2

septembrie 1 962. P. Vlad - Fata cu pistrui de Andrei Uspe11Ski (avtUacrollicil), în Steagul roşu,

20 ianuarie 1 963. Xxx - Premiera drmtu!i istorice Despot Vodă, în Drunutl socialismulni, 16

martie 1 963. I . Crişan - La plecarea f11 turneu, în Drunwl socialisnwlni, 27 martie 1 963. V Adrian - Băiat bun, dar ... cu lipsuri! De NicU/il Ttfnase (awuacr01aictJ), în

Steagul roşu, 20 aprilie 1 963. Xxx - Spectacole mai multe şi grijă pentru popularizarea lor, în Steag11l

roşu, 2 1 aprilie 1 963. Articolul se referă la directorii cluburilor din Valea Jiului, care nu s-au preocupat îndeajuns pentru popularizarea spectacolelor teatrului din Petroşani.

Teatrul de Stat "Valea Jiului" în turneu la sate, în DriUIUllsocialismulni, 16 iunie 1 963.

173



Colectivul de conducere: Petre Stoican - director; Vladimir Pop - director adjunct; Sebastian Brujan - contabil şef; Marietta Sadova şi Marcel Şoma - regizori artistici; Elena Zăbavă - asistent pictor scenograf; Dumitru Căpitanu - referent literar.

Colectivul artistic: Mirena Ana, Ion Anghelescu-Moreni, Dimitrie Bitang, Vasile Bojescu, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Ana Colda, Constantin Constantinescu, Constantin Dicu, Ştefania Donca, Valer Donca, Dumitru Drăcea, Maria Dumitrescu, Cornel Ferat, Vasile Haşiganu, Ştefan Ilie, Gheorghe Iordănescu, Teodora Lazăr, Realini Lupşa, Mia Macri, Astra Miclescu, Ion Negrea, Georgeta Nicolae, Mihail Panait, Dana Pantazopol, Mioara Păcuraru, Constantin Possa, Ion Roxin, Victoria Suchici, Ion Tifor, Viorica Tifor, Mircea Zabalon, Alexandru Zecu.

Au fost prezentate 8 premiere în 355 spectacole, unnărite de 98.596 spectatori. Reluări : Generalul şi nebunul de V. Vagenstein, Despot Vodli de V. Alecsandri şi Bliiat bun, dar . . . cu lipsuri, de Nicuţă Tănase.


ANCHETA, de Al. Voitin. Premiera la 5 octombrie 1963. Reprezentaţii: 8 (6 la sediu, 2 în Valea

Jiului). Spectatori: 2. 125 ( 1 . 502 la sediu, 623 în Valea Jiului). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Valer Donca (Axinte), Ion Tifor (Ştefan), Dana Pantazopol

(A/aria), Constantin Possa (Banu), Victoria Suchici (Rada), Ştefania Donca (Fiorica), Gh. lordănescu (Spiru), Ana Colda (Yvonne), Dimitrie Bitang (Bârsan), Vasile Bojescu (Chirilă), Ana Mirena (Secretara).

Regia tehnicli: Marin Dumitrescu. Sufleor: Geo Bucur. Ilustraţia muzicală: AI. Jeles.

Croruca lui V Fi.ileşi cuprinde observaţii favorabile la adresa tuturor realizatorilor spectacolului.

GRĂDINA CU TRANDAFIRI, comedie în 3 acte de Andi Andrieş

174


Premiera la 26 octombrie 1963 . Reprezentaţii: 42 (10 la sediu, 5 în Valea Jiului, 13 în judeţ, 14 în deplasare). Spectatori: 1 1 .303 (2.739 la sediu, 694 în Valea Jiului, 3 .755 înjudeţ, 4. 1 15 în deplasare).

Regia artistică: Alex. Miclescu. Scenografia: T. Th. Ciupe, de la Teatrul Naţional Cluj .

Distribuţia: 1 . Anghelescu-Moreni (Sava), Mioara Păcuraru (Anca), Mihail Didi Panait (Sergiu), Mia Macri (Raluca), Vasile Haşiganu (Ştej), Realini Lupşa (Mihai), Georgeta Nicolae (Afagda), Romeo Muşeţeanu, C. Constantinescu (Adrian), Ion Negrea (Jonescu-Antricot).

Regia tehnici: Aurel Crăciun. Sufleor: Bombonica Crăciun.

,,Regia (Al. Mic/eseu) are meritul de-a se fi apropiat cu multă înţelegere de personajele piesei, de modul lor firesc de a acţiona, ceea ce a făcut să creeze un spectacol curat, cu mesaj clar, care evidenţiază latura instntctiv educativă, fără a cădea în didacticism. S-a găsit un ritm alert de desfăşurare, intnttohtl conform cu acţiunea; dacă, şi primul act ar disprme de o doză mai mare de vioiciune, spectacolul ar avea de câştigat . . . Decont/ luminos, simplu (. . . ) a venit în sprijinul realizării unui spectacol optimist, tineresc" Aceste cuvinte s\Ult scrise de V. Fo.Ieşi în Steagul roşu din 3 1 octombrie 1 963. Interpreţii se bucură şi ei de aprecieri favorabile din partea aceluiaşi cronicar.

Spectacolul a retinut atenţia profesorului V Chiş, care în cronica sa din Drunwl socilllisnralui (21 noiembrie 1 963) consideri\ că actorii petroşeneni au reuşit ,,să prezinte un spectacol de calitate, să înţeleagă şi să redea cu claritate sensurile etico-sociale ale piesei, problematica ridicată de aceasta şi rezolvările et'

PUNCTUL CULMINANT, comedie de Gheorghe Vlad. Premiera (pe ţară) la 1 0 noiembrie 1 963 . Reprezentatii: 33 (8 la

sediu, 25 în judel). Spectatori: 8 .059 ( 1 . 849 la sediu, 6.2 10 în judel). Regia artistică: Val Mugur, maestru emerit al artei.

Scenografia: Constantin Rusu. Distribuţia: Gh. lordănescu (Ciocâlteu), Ştefan Ilie (Tudor), Mircea

Zabalon (Lisandru Sujleor), Dana Pantazopol (Zoica), Dumitru Drăcea (Mitu), Dimitrie Bitang (Nate), Valer Donca (Vasile Cioacă), Viorica Suciu-Tifor (Neaga), Ion Tifor (Chivu Ţâfan), Astra Miclescu (Ana), Ana Colda (Catrina), Vasile Bojescu (Cocârţău), Paulina Codreanu (Milica), Constantin Possa (Un dentist).

Regia tehnici: Cornel Ferat. Ilustraţia muzicală: Al. Jeles.

Mariana Pârvulescu consideră că ,,Pe scena Teatntlui din Petroşani, Punctul culminant a devenit un spectacol plin de vioiciune şi ritm, care subliniază cu acurateţe ideile principale ale textului lui Gh. r 1ad" Autoarea cronicii se opreşte asupra interpreţilor V aler Donca (,,a încercat şi a rerqit să depăşească handicapul

1 75


lipsei de dramatism a personajul11i, crednd un Vasile CiotJCtJ nu numai pitoresc, dar şi convingător'), Gh. Iordănescu ("convingător'), Mircea Zabalon ("a făcut în Lisandnt eforturi să umple gol11rile personajului, cu rm firesc binevenit') şi alţii.

V Adrian apreciază ca izbutite creaţiile majorităţii interpreţilor, evidenţiind in mod deosebit jocul lui V aler Donca: "Cu multă căldură şi autenticitate, cu o notă adecvată de romantism, actontl a izb11tit să înfăţişeze în mod convingător tipul omului înaintat . . . " Mai puţin multumit se declară de jocul actorilor Dumitru Drăcea, Dimitrie Bitang şi Ştefan Ilie.

Mihai Florea analizează în Cmllempor1111UI ( 16 martie 1 964) spectacolele cu această piesă realizate de teatrele

"Valea Jiului" şi "Al Davila" din Piteşti,

considerând că la Petroşani ,,Lucntl regizontlui s-a soldat... cu bune rezultate în direcţia, am spune analitictJ; pomindu-se de la studierea amănunţită a anatomiei piesei, s-a ajuns la o fntmoasă conturare a fiecănti tablou în parte, c11 tema şi srtpratema l11i, marcdndu-se notele de crescendo şi descrescendo. Au fost astfel luminate cr1 pricepere conflictele secundare, întâmplările colaterale din piesă şi smt obţin11t câteva portrete scenice reuşite din portea unor actori ca Gh. lordănescu ( . . .), Dumitru Drăcea ( . . .), Dimitrie Bitang ( . . .), Valer Donca (...), Dana Pantazopol ( . . . ) şi alţii. . . Artista enrerită Ana Colda, prin jocul ei sincer, prin forţa de convigere c11 care a sp11s cele câteva replici, a impregnat acestui rol atâta a11toritate şi tărie morală, încât l-a impus ca pe unul din rolurile importante ale piesei"

VREMEA DRAGOSTEI, comedie de Valentin Kataev. Traducerea de Mircea Şeptilici şi Ada Pătraşcu. Premiera la 16 noiembrie 1 963. Reprezentaţii: 54 (9 la sediu, 7 în

Valea Jiului, 1 5 în judeţ, 23 în deplasare). Spectatori: 15.576 (2. 150 la sediu, 2.081 în Valea Jiului, 4.52 1 în judeţ, 6.824 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise . Ilustraţia muzicală: Alex. Jeles.

Distribuţia: Maria Dwnitrescu (A. A. Saronova), Alex. Codreanu (lgor Saronov) , Ştefania Donca (Saşa Soboliova), Victoria Nedelcu (lngrid Stuud), Mirena Ana (0/ga Ogorodnikova), Paulina Codreanu - Elena Dan (Alia Sereda), Geo Bucur (Vasea), Alex. Jeles (Soboliov), Teodora Lazăr (Sobo/iova), Alex. Zecu (lkonnikov), Ion Roxin (Pedro).


Apreciind efortwi.le pozitive ale tuturor interpreţilor, precum şi ale regiei, V Fiileşi consemnează faptul că ,,Spectacolul c11 comedia Vremea dragostei, dat fiind calităţile sale, se fnscrie printre reuşitele teatntlui în această stagiune" (Steagul roşu, 1 9 decembrie 1 963).

SONET PENTRU O PĂPUŞĂ, comedie de Sergiu Fărcăşan. Premiera la 1 februarie 1964. Reprezentaţii: 40 (10 la sediu, 3 în

1 76


Valea Jiului, 10 în judeţ, 17 în deplasare). Spectatori: 10.827 (2. 123 la sediu, 788 în Valea Jiului, 3 .458 în judeţ, 4.458 în deplasare).

Regia artistică: Jean Stopler. Scenografia: Emil Moise. Ilustraţia muzicală: Ing. Lucian Ionescu.

Distributia: Dimitrie Bitang (Piticescu), Dumitru Drăcea (lonaşcu), Realini Lupşa (Picui), Georgeta Nicolae (0/guţa), Ştefania Donca (Puştiul), Valer Donca (Stamate, Portarul, Ghi/imecea), Alex. Codreanu (Ciomârtan), Vasile Bojescu (Dănoiu), C. Constantinescu (Făiniţă), Vasile Haşiganu (Turturean), Gh. lordănescu (Biliboncea, Başchirache), Victoria Nedelcu (Carolina Scorobete), Ana Mirena (Secretara), Alex. Zecu (Medicul).

Regia tehnică: Marin Durnitrescu. Sufleor: Geo Bucur.

Lucia Liciu în Dru11U1l socialis11U1lui din I l martie 1 964, consideră spectacolul ca fiind o realizare meritorie a colectivului petroşenean datorită creaţiilor reuşite ale tuturor interpreţilor.

Aprecieri asemănătoare citim în cronicile semnate de V Adrian în Steagul roşu ( 14 martie 1 964) şi V aleria Ducea în Tefltl'ul ( nr. 7, 1 964 ).

,În regia Lui Jean Stopler, care a izbutit unele momente, scrie Ion Pascadi în Contemporanul din 1 O iulie 1 964, fantezia, ven>a, ritmul alert, centi de factura piesei, au lăsat locul de cele mai multe ori monotoniei, simplicismulm"

NORA, dramă în 3 acte de H. Ibsen Premiera la 22 februarie 1 964. Reprezeotaţii: 54 (7 la sediu, 4 în

Valea Jiului, 20 în judeţ, 23 în deplasare). Spectatori: 13 .003 (2.009 la sediu. 748 în Valea Jiului, 5.224 în judeţ, 5.022 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Decoruri şi costume: Th. Ciupe de la Teatrul Naţional Cluj .

Distribuţia: 1 . Anghelescu- Moreni (Helmer), Ana Colda, artistă emerită (Nora), Ion Tifor (Doctorul Rank), Dana Pantazopol - Viorica Suciu-Tifor (Doamna Linde), Ion Negrea (Krogstad), Maria Dumitrescu (Anne-Marie), Mioara Păcuraru (O slujnică), Cornel Ferat (Un comisionar).

Regia tehnică: Aurel Crăciun. Sufleor: Bombonica Crăciun.

V. FiUeşi despre Nora: ,,La Teatntl de Stat din Petroşani în regia lui lv/arce/ Şoma, s-a realizat un spectacol valoros. Mesajul inaintat al piesei a fost reliefat pe deplin atdt prin ansamblul creat, cât şi prin jocul fiecănti personaj în parte. Un spectacol curat şi omogen - astfel se poate caracteriza realizarea scenică a piesei Nora la Petroşani . . . În rolul Norei artista emerită Ana Colda a adus in scenă 1111 personaj autentic, convingător" (Steagul rofU, 1 8 martie 1 964 ).

,,Aierită subliniată creaţia remarcabilă, puternic evocatoare a artistei emerite

177


Ana Cohla, care în rolul Norei a exprimat cu discreţie şi sobrietate transfonnarea . ,păpuşei răsfliţate ", dar robite .,îndatoririlor familiale " în femeia demnă şi curajoasă, capabilă să se elibereze de sub sclavia unei căsnicii lipsite de o dragoste adevărată ",citim în artico1ul 1ui Ion Pascadi Încercare de radiografie, publicat în Contemporatml ( 1 O iulie 1 964 .

GAIŢELE, comedie în 3 acte de Al. Kiriţescu Premiera la 4 aprilie 1964. Reprezentaţii: 59 (16 la sediu, 7 în Valea

Jiului, 24 în judeţ, 12 în deplasare). Spectatori: 14.033 (3 .995 la sediu, 1 .464 în Valea Jiului, 5.795 în judeţ, 2.789 în deplasare).

Regia artistică: Alexandru Miclescu. Scenografia: T. Th. Ciupe, de la Teatrul Naţional Cluj . Ilustraţia muzicalA: Alex. Jeles.

Distribuţia: Mia Macri (Aneta Duduleanu), Astra Miclescu (Wanda Serafim), Mioara Păcuraru (Margareta A/dea), Viorica Suciu-Tifor (Colette Duduleanu), Dana Pantazopol (Frau/ein), Maria Dumitrescu (Lena), Teodora Lazăr (Zoia), Paulina Codreanu (Zamfira), 1. Anghelescu-Moreni (Aiircea A/dea), Mircea Zabalon - Const. Possa (Georges Duduleanu), Alexandru Zecu (lanache Dudu/eanu).

1 78


Regia tehnică: Aurel Crăciun Sufleur: Bombonica Crăciun. V. Adrian reproşează regiei cii a încercat sii "umanizeze comportarea

Dudlllenilor în loc să meargă la evidenţierea grotescului, a şarjei vieţii b11rgheze " în privinţa scenografiei, acelaşi cronicar consideră că ea vine. ,.prea puţin tn sprijinul spectacoluluf' V A apreciază creatia actorilor Mia Macri ("a înţeles lumea interioară a personajului"), Dana Pantazopol ("a înfăţişat o creaţie suculentă, cu un haz remarcabif'), Maria Dwnitrescu (,,a redat orizontul ingust al personajului, ignoranţa sa").

Acad. Victor Eftimiu are opinii favorabile legate de spectacolul prezentat de către actorii petroşeneni în Capitală: ,,Al. Miclescu a prezentat Gaifele Cntr-un decor simplu, ingenios, cu un joc natural al actorilor, reddnd comediei o parte din savoarea ei primitivă, adevărul şi pitorescul creat de autor, şi scoţând fn evidenţă, prinfiresclll pe care l-a centt şi l-a obţinut adeseori de la interpreţi, calităţile ei de satird a vieţii provinciale. Asistăm la desfăşurarea unor pagini de roman realist, autentic, crâmpeie de viaţă - trdită aievea, nefalsificată" (Contempormud, 3 iulie 1 964).

NOAPTEA REGILOR, comedie în 5 acte de W. Shakespeare Traducerea de Mihnea Gheorghiu Premiera la 2 mai 1964. RetJrezentaţii: 65 (17 la sediu, 13 în Valea

Jiului, 8 in judeţ, 27 în deplasare). Spectatori: 23 .670 (10.161 la sediu, 4.156 în Valea Jiului 2.341 în 'ude , 6.71 2 în!!..!!��!!:L;�::;:T.;��-:::n;.-w

Dimitrie Bitang, Ana Mirena

1 79


Regia artistică: Marietta Sadova. Scenografia: Const. Rusu. Ilustraţia muzicală: Ing. Lucian Ionescu. Asistent de regie: D. Căpitanu. Lumini : Titi Constantinescu.

Distribuţia: Ion Roxin (Ducele Orsino), Realini Lupşa (Sebastian), Vasile Haşiganu (Antonio), Alex. Codreanu (Un căpitan de navă), Cornel Ferat (Valentin), Ştefan Ilie (Curio), Boris Ciomei de la Teatrul Tineretului Bucureşti (Sir Toby Belch), Dumitru Drăcea (Sir Andrew Agnecheck), Mihail Panait (Malvolio), C. Constantinescu (Fabian), Dimitrie Bitang (Feste), Georgeta Nicolae (0/ivia), Victoria Nedelcu (Viola), Ana Mirena (Maria), Vasile Bojescu (Preotul), V aler Donca (Un căpitan).

Regia tehnicA: Marin Dumitrescu. Sufleur: Geo Bucur .

.in ansamblu, interpreţii au evoluat astfel încât am asistat la un spectacol shakespearean autentic în care moravurile epocii elisabetane sunt zugrăvi te tot atât de plastic ca şi sentimentul iubirit' Cuvintele acestea aparţin lui V Fiileşi.

Ion Pascadi consemnează interpretarea Victoriei Nedelcu ca fiind de "o surprinzătoare mahtritate artistică", aşa după cum Dumitru Drăcea, Mihail Panait şi Ana Mirena au avut "apariţii interesante", iar Georgeta Nicolae "a găsit în genere tonul şi gestica potrivită spiritului shakespearean "

Cu prilejul unor aniversări, Teatrul de Stat din Petroşani a prezentat în fata publicului local următoarele acţiuni:

Spectacol Shakespeare, fonnat din fragmente din piesele: Richard al III-lea (Interpreti: Dumitru Drăcea şi Ana Mirena), Scorpia Îmblâozită (Victoria Nedelcu şi Mihail Panait), Romeo şi Julieta (Georgeta Nicolae şi Realini Lupşa), Hamlet (Valer Donca, Dimitrie Bitang, Constantin Constantinescu şi Cornel Ferat) şi Noaptea regilor (Georgeta Nicolae, Boris Ciornei, Dumitru Drăcea, Dimitrie Bitang, Ana Mirena, Mihail Panait şi Victoria Nedelcu).

Recital Mihai Eminescu. Din creatia marelui poet au recital actorii: Vasile Haşiganu, Mihail Panait, Valer Donca, Dimitrie Bitang, Ana Colda, Ana Mirena, Glt Iordănescu, Ion Tifor, Ion Roxin, Alex. Codreanu, Ştefania Donca, Victoria Nedelcu, C. Constantinescu, Cornel Ferat, Constantin Dicu, Ştefan Ilie. Drarnatizarea poemului Luceafărul a cuprins în distributie pe actorii: Glt lordănescu, Georgeta Nicolae, Ion Tifor, C. Constantinescu şi Mihail Panait. Despre viaţa şi opera lui M. Eminescu a vorbit conf. univ. Romul Munteanu, de la Universitatea din Bucureşti.

ARTICOLE, A V AN CRONICI, NOTE:

P Stoican - Tealrul de Stai " Valea Jiului" la tn1plinirea a 15 ani de llCiivitale, lJTIIIIUI/, socialisnmh1i, 1 3 octombrie 1 963 . Autorul, director al teatrului, trece în

1 80


revistă activitatea celor l S stagiuni, spunând printre altele: ,,Fiecare stagiune din cele 15 scurse până acum a însemnat o etapă de muncă, de învăţăminte, strădanii puse in slujba aceluiaşi deziderat care a deteiTIIinat existenţa noastră ca instituţie de artă pe aceste meleaguri. Din rodul acestor strădanii putem ,prezenta bilanţul realizărilor celor 15 ani, concretizaţi în cifre: 121 de premiere, 4891 de spectacole vizionate de 1447768 spectatori. Pentru colectivul teatntlui nostro - aceste cifre au pe de-o parte accepţia sentimentului de dragoste faţă de popor şi de înţelegere a datoriei cetăţeneşti, iar pe de altă parte ele demonstrează setea de cultură a oamenilor muncii şi adeziunea lor faţă de fmmuseţile artei. Cele 121 de premiere reprezintă un număr tot mai mare de piese, fiecare cu tematica şi ideile sale, exprimînd gândurile şi sentimentele multor dramaturgi români sau universali, clasici sau contemporani, transpuse scenic prin inte1711ediul a sute de personaje. De cele 4891 de spectacole se leagă un număr de 209 scene ale ţării pe unde a poposit colectivul nostru, 86 dintre acestea ajlându-se în regiunea Hunedoara. De altfel, cele 3566 spectacole (1 104 la sediu) şi 973087 spectatori (429583 în ralea Jiuluf) ai satelor şi oraşelor hunedorene dovedesc preţuirea acordatt'l teatmlui nostru . . . In privinţa dramahtrgiei româneşti, putem arăta că fn cei 15 ani ce s-au scurs de la înfiinţarea teatrolui am montat 55 de spectacole cu piese originale, între care 43 ale autorilor contemporani. Din numt'lntl total de spectacole, 2069 au fost realizate numai cu piesele româneşti şi ele au fost vizionate de 615223 de spectatori . . . În afara regizori lor săi, teatntl şi-a asigurat colaborarea mai multor maeştri ai scenei româneşti, printre care: Sică Alexandrescu, Val Mugur, Mihail Zirra şi a unor tineri talentaţi ca Had Mugur, Horia Popescu, O. Rafael, P. Sava Băleanu şi alţii. "

V. Adrian - Vre activitale la Tealnd tk Stat din Petroşm1i, în Steagul roşu, 27 octombrie 1963.

Gh. Benescu - Ate11ţie sporiJtl popu/ariztlrii spectacolului teatrului local, în Steagul roşu, 26 ianuarie 1 964.

V Adrian - Convorbire cu doi actori, in Steagul roşii, 26 ianuarie 1964. V. Adrian - U11 experinuml izbutit, in Steagul roş11, 10 mai 1 964. Autorul se

referă la spectacolul omagia! prezentat de Teatrul de Stat din Petroşani cu prilejul Lunii Shakespeare.

V Adrian - Co11cluzii la un biltmţ, in Steagul roşu, S iunie 1964. V. Adrian - Recital Mihai Eminescu, in Steagul roşu, I l iunie 1 964. Articolul

consemnează acţiunea reuşită organizată de teatrul nostru cu prilejul comemorării a 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.

Ion Pascadi - Î11cercare tk radiografie, in Conlemporamd, 1 0 iulie 1 964. După ce face scurte consideraţii asupra spectacolelor cu piesele Gaiţele, Nora, Noaptea regilor şi Sonet pentru o păpuşă, prezentate de Teatrul din Petroşani in Capitală autorul aflllllA că ,,Este semnificativă creşterea măiestriei artistice a intregului colectiv artistic. Cele patru spectacole au utilizat un numdr relativ însemnat de actori, teatrul bizuindu-se - cu o singură excepţie - pe forţe proprii; se vddeşte o simţitoare creştere a maturităţii artistice a marii majorităţi a interpreţilor"

P. Cristescu - Pagini din istoria celor 20 de ani. Teatntl de Stat .. Valea Jiului", in Drumul socialismului, 14 august 1 964

18 1


STAGIUNEA 1964-1965

Colectivul de conducere: Petre Stoican - director; Vladimir Pop - director adjunct; Sebastian Brujan - contabil şef; Marcel Şoma - regizor artistic; Elena Zăbavă - pictor scenograf; Dumitru Căpitanu - referent literar .

Colectivul artistic: Ion Anghelescu-Moreni, Vasile Bojescu, Tudor Branea, Leonard Calea, Mariana Cercei, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Ana Colda - artistd emeritd, Constantin Dicu, Dumitru Dobrin, Ştefania Donca, Valer Donca, Dumitru Drăcea, Maria Dumitrescu, Cornel Ferat, Nicolae Gherghe, Vasile Haşiganu, Ştefan Ilie, Gh. Iordănescu, Teodora Lazăr, Alexandru Macri, Mia Macri, Astra Miclescu, Ion Negrea, Georgeta Nicolae, Dana Pantazopol, Maria Păcuraru, Mircea Pânişoară, Florin Plaur, Marcel Popa, Ion Roxin, Victoria Suchici, Ion Tifor, Viorica Tifor, Alexandru Zecu.

Au fost prezentate 7 premiere în 363 spectacole, vizionate de 9 1 .085 spectatori. Reluări: Noaptea regilor de W. Shakespeare şi Gaiţele de Al. Kiritescu.


CITADELA SFĂRÂMATĂ, dramă în 3 acte (6 tablouri) de Horia Lovinescu

Premiera la 1 5 august 1 964. Reprezentaţii: 27 (8 la sediu, 5 în Valea Jiului, 12 în judeţ, 1 în deplasare). Spectatori: 6.95 1 (2.0 10 la sediu, 1 . 105 în Valea Jiului, 3 . 5 1 5 înjudet, 32 1 în deplasare).

Regia artistică: Marietta Sadova, Marcel Şoma. Scenografia: Mircea Marosin.

Distribuţia: Gheorghe lordănescu (Grigore Dragomirescu), Dana Pantazopol (Emilia), Ion Tifor (Matei), Constantin Dicu (Petru), Ana Colda, artistă emerită (Irina), Mia Macri (Bunica), Teodora Lazar - Astra Miclescu (Adela), Alex. Zecu (Costică), Viorica Suciu-Tifor (Marie Jeanne), 1. Anghelescu-Moreni (Georges Gattescu), Alex. Codreanu (Dan Pleşa}, Mioara Păcuraru - Paulina Codreanu (Caterina).

Regia tehnică: Aurel CrăciuiL Sutleur: Bombonica Crăciun.

182


in TeaJrul m 9, 1 965, citim sub semnătura lui Ilie Rusu: ,,;Spectacolul cu Citadela sfiJriJnuiJtl (. . .) descoperă o distribuţie care nu izbuteşte, decât poate cu o singură excepţie, să se apropie de dimensiunile wnane şi filozofice ale piesei. Regia nu a manifestat exigenţă faţă de cei mai mulţi dintre interpreţi, nu i-a îndrumat pe linia unor evoluţii fireşti. Ion Tifor, interprellll lui A/atei, este preocupat în special de imaginea sa exterioară, pe care o schiţează cu manierism în gestică şi aptitruiini. Personajul apare simplificat, grotesc, compromis actoriceşte. Drama Irinei (în ciuda eforturilor Anei Colda, care încearcă o analiză /ucidă) apare neverosimilă după cum de necrezut devine şi mirajul pe care-I exercită A/atei asupra Lui Petm. În acest personaj, interpretat cu autentică simplitate de Constantin Dicu, regăsim dureroasa experienţă a eşecului filozofiei inoculate de Matei . . . Distribuirea Miei Macri în rolul savantei Dinescu nu dă personajului ponderea cuvenită. În altă ordine de idei, registrul artistic al piesei capătă neavenite accente comico-groteşti, care schimbă în chip nejustificat tonalitatea textului" (p. I I I )

După opinia lui C . Paraschivescu, exprimată în Contemporamd din 1 8 iunie 1965, ,,Regia (...) n-a fost elocventă şi consecventă în desluşirea sensuri lor

filozofice ale piesei, îngăduind chiar o denaturare a principalelor raporturi care se creează in această privinţă între ideologia realistă a savantei Di1Jesc11 şi cea idealistă a lui Matei Ultimul, în interpretarea lui Ion Tifor, devine e:cemplificarea stranie, şi de loc artistică, a unui simplu caz patologic şi, fireşte, în consecinţă savanta întrochipată de Mia Macri nu mai este principalul său oponent, ci duhul oarecum blînd, oarecum înviorător al familiei - ceea ce e prea puţin şi necaracteristic pentro înţelegerea deplină a conflictului piesei. Un rol complex, o creaţie mai bogată în semnificaţii: Irilaa - în persoana actriţei Ana Colda. Un personaj aparent şters - o realizare complexă, concentrată, ca substanţă dramatică: Emilia, interpretată de Emilia Pantazopol. Petru a fost schiţat de Constantin Dicu pe linia unei certe receptivităţi, cu inconsecvenţe de evoluţie, însă şi de gravitate interioară. Grigore Dragomirescu - o schiţă nereuşită şi fadă (Gh. Iordănescu); Costicil, Marie-Je111uae, Georges Gattescu - trei profiluri aproximative, şa1jate de Alex. Zecu, Viorica Suciu-Tifor, respectiv /. AnghelescuMoreni, Atkla - un personaj din altă piesă, l'lllgarizat, şmjat peste limită de Teodora Lazăr. Alex. Codreanu şi Mioara Păc111unt s-au apropiat de personajele Lor - Dan şi Caterina - prea timoraţi, prea nesiguri.

Scenografitl Mircea Marosin a surprins ambianţa corespunzătoare în decorul actului întîi, dar a redus-o în celelalte printr-o schimbare inexplicabilă de plantaţie ŞI prin aglomerări de obiecte nu tocmai sugestive"

FII CUMINTE, CRISTOFOR!, comedie în 3 acte de Aurel Baranga. Premiera la 3 octombrie 1 964. Reprezentaţii: 62 (14 la sediu, 14 în

Valea Jiului, 16 în judeţ, 1 8 în deplasare). Spectatori: 1 5. 1 1 5 (2.926 la sediu, 2.780 în Valea Jiului, 3.843 în judeţ, 5 .566 în deplasare).

Regia artistică: Marietta Sadova. Scenografia: Mircea Marosin. Ilustraţia muzicală: Alex. Jeles.

Distribuţia: Dumitru Drăcea (Valeriu Stambuliu), Victoria Suchici-

1 83


Nedelcu (D-na Sava), 1. Anghelescu-Moreni (Cristofor Bel/u), Ana Colda, artistă emerită (Emma Be/lu, Anca Stambuliu).

Regia tehnică: Geo Bucur. Sufleur: Silvia Georgică.

V. Adrian este de părere el!. la Petroşani ,,S-a creat un spectacol omogen, plin de vervă, în care interpreţii, fără excepţie, 011 evol11at pe o linie ascendentă" Meritele au fost ale regiei, care a manifestat o deosebitA grijl!. pentru "ac11rateţe", ale scenografiei care "a creat un cadn1 luminos, cald'' şi ale interpreţilor. Ion Anghelescu-Moreni " cu inteligenţă şi . . . ironie fină, ne-a făcut să înţelegem fondul personaj11l11f' Ana Colda "cu multă sinceritate şi căldură ne-a convins despre fnmmseţea s11jletească a omului zilelor noastre " Dwnitru Drl!.cea a avut "apariţii izbutite", iar Victoria Suchici şi-a creat rolul "cu nmltă vervă"

Tiberiu lstnlte acordl!. la rândul sl!.u note bune tuturor realizatorilor şi constatA el!. ,,Spectacolul Teatrului de Stat .. Valea Jiului" din Petroşani s-a bucurat de mult succes în recentii/ tllmeu întreprins în regiune. Colaborarea strânsă dintre actori, regie şi scenografie, sentimentul de răspundere faţă de spectacol şi spectatori, calitatea înaltă a interpretării, au contribuit la re11şita artistică a spectacolului "

MĂSURĂ PENTRU MĂSURĂ, comedie în 5 acte de W. Shakespeare Traducere de Florian Nicolau. Muzica: Felicia Donceanu.

Premiera la 2 1 noiembrie 1964. Reprezentaţii: 25 ( 15 la sediu, 8 în Valea Jiului, 2 în judet). Spectatori: 7.409 (4.366 la sediu, 2.583 în Valea Jiului, 460 înjudeţ).

Regia artisticA: Marietta Sadova. Scenografia: Constantin Rusu. Regizor secund: Marcel Şoma.

Distribuţia: Ion Tifor (Vincenţio), Tudor Branea (Angelo), Gh. Iordănescu - Vasile Haşiganu (Escalus), Const. Dicu - Dumitru Dobrin -Cornel Ferat (Claudio), Marcel Popa (Lucio), Florin Plaur (1-ul gentilom), Ion Roxin (Al II-lea gentilom) Ion Negrea (Starostele), Alex. Zecu (Fratele Toma), D. Căpitanu (Fratele Petru), Leonard Calea (Un judecător), Ştefan Ilie (Varius), Valer Donca (Cot-Lung), Alex. Macri (Spumă), Mircea Pânişoară (Pompey), Alex. Zecu (Abhorson), Alex. Codreanu (Barnardin), Vasile Bojescu (Comancfanhll gărzii), Nicolae Gherghe (Un slujitor), Ştefan Ilie (Un mesager), Georgeta Nicolae (Pajul ducelui), Mariana Cercei (Jsabela), Mioara Păcuraru (Mariana), Paulina Codreanu (Julieta), Maria Dumitrescu (Franciska), Mia Macri (Doamna Ciobită), Georgeta Nicolae (Înso,titoarea Marianei).

Regia tehnică: Marin Durnitrescu. Sufleur: Silvia Georgică.

Potrivit părerilor exprimate de C. Cotoşpan şi D. Gheonea ,,Regizoarea spectacolului, Marietta Sadova, in colaborare CII regizon1/ Marcel Şoma a izbutit să

184


descopere sensurile profunde ale piesei ( . . .}, să dea unitate de acţiune, claritate În conflict şi o creştere a ritmului dramatic. Regia a descoperit în colectivtd teatmlui multe forţe artistice cu ajutorul cărora, printr-o minuţioasă muncă actoricească, mergând uneori până la cele mai mici amănunte, a reuşit să _creeze momente dramatice emoţionante. Distribuţia a fost servită atât CII actori cu o bogată experienţă, cdt şi cu tineri cu multe calităţi, ceea ce a dus la WJ echilibn1 în s eclacol i la valoroase realizări actoriceşti ".

Despre acest spectacol îşi spun părerea, într-un interviu publicat de C. Cotoşpan şi D. Gheonea în ziarul local, diverşi spectatori: prof. univ. dr. Eugen Dobrescu; David Maniu, procuror şef; prof. 1 . Bende; Ion Chiriac, lăcătuş U.R.U.M.P şi studentul Nicolae Aldea, care au, în general, cuvinte bune despre realizatori.

"Unitar în concepţie, scrie Ilie Rusu, spectacolul demonstrează omogenitate în

interpretările actoriceşh"

TITANIC VALS, comedie de T. Muşatescu. Premiera la 9 ianuarie 1965. Reprezentaţii: 60 (1 1 la sediu, 5 în Valea

Jiului, 2 1 în judeţ, 23 in deplasare). Spectatori: 16.796 (3 .013 la sediu, 1 .917 in Valea Jiului, 5.0 15 în judeţ, 6.85 1 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Mircea Marosin. Distribuţia: Gh. lordănescu (Spirache), Mia Macri (Dacia), Teodora

Lazăr (Chiriachiţa), Viorica Suciu-Tifor (Sarmisegetuza), Georgeta Nicolae (Gena), Constantin Dicu - Nicolae Gherghe (Traian), Ştefania Donca (Decebal), Ştefan Ilie (Petre Dinu), Marcel Popa (Stamatescu), Ion Negrea (Rădulescu-Nercea), Mircea Pânişoadi (Procopiu), Alexandru Macri (Un vecin), Maria Dwnitrescu (Doica), Paulina Codreanu (O servitoare), Vasile Bojescu (Un fotograf).

Regia tebnică:Marin Dwnitrescu. Sufleur: Silvia Georgică.

185


C. Cotoşpan subliniază "efortul regiei care a reuşit să redea bogăţia de idei a comediei", a scenografiei care "a fntregit ambianţa spectacolului''� a majorit!itii interpreţilor care au creionat personaje viabile (cu excepţia lui Ştefan Ilie, care a fost

"mai puţin izbutit în rof').

"Trăirea autentică a situaţiilor piesei, interpretarea studiată şi totuşi degajată şi firească a11 detemtinat realizarea un11i spectacol bun, de efecf', scrie T. Istrate în Drunml socialisnmlui din 17 februarie 1 965. ,,Şi de data aceasta, incheie T. /., Teatnli de Stat .. Valea Jiului " işi confirmă buna tradiţie în prezentarea unor spectacole de o apreciabilă ţimttă artistică. De la regie până la actori . . . se simte numea pentro a transmite conţin11tul şi mesajul piesei, într-o interpretare adecvată . . . "

După părerea lui Ilie Rusu, exprimată în revista Teatrul nr. 9, 1 965, Titanic vals este o redare corectă, fără îngroşări - dar supârător de palidă, - a piesei lui Muşate.scu. Se remarcă însă evoluţia de un umor amar a lui Gh. lordănescu în Spiracl1e, ale cănti resurse de onestitate apar, În această interpretare, dublate de 11n stoicism comic. De asemenea, am reţinut interpretarea George/ei Nicolae (. . . ) -care, sub o aparenţă cenuşie, subliniază puritatea morală a eroinei - ca şi cea a lui Constantin Dicu În Traian"

INTRIGĂ ŞI IUBIRE, tragedie burgheză de Fr. Schiller. În româneşte de Mihai Isbăşescu şi Mariana Crainic. Premiera la 21 februarie 1965. Reprezentaţii: 1 1 1 (16 la sediu, 16 in

Valea Jiului, 3 1 în judeţ, 48 in deplasare). Spectatori: 30. 101 (3.892 la sediu, 3.284 in Valea Jiului, 8.329 în judeţ, 14.596 în deplasare).

Regia artistică: Petre Sava Băleanu. Scenografia: Virgil Miloia. Distribuţia: Tudor Branea (von Walther), Dumitru Dobrin (Ferdinand),

Ion Roxin (von Kalb), Ana Colda, artistă emerită (Lady Mi/ford), Leonard Calea - Florin Plaur (Wurm), 1. Anghelescu-Moreni (Mil/er), Dana Pantazopol (Soţia lui Miller), Mariana Cercei (Luise), Mioara Păcuraru (Sophie), Alex. Zecu (Un camerist al prinţului).

Regia tehnică: Geo Bucur. Sufleur: Silvia Georgică. Sonorizări: Alex. Jeles.

,ln viziunea lui Petre Sava Băleanu, scrie T. Istrate, drama eroilor din IntrigiJ 1i iubire are 11n plus de sobrietate. S-o renunţat la arabescuri le verbale, la frazele lungi şi efectele spectaculare din joc11l suprafncărcat al actorolui, aşa cum era înţeles fn concepţia clasică . . . " Scenografia "a creat atmosferă şi efecte, a transmis sugestii şi sentimente, a creat cadrol de epocă şi spaţiu dimensiunilor interioare" În privinţa interpreti}or, T. I. apreciază că Dumitru Dobrin a reuşit "un Ferdinand patetic, mistuit de problema aflării adevărului şi, În acelaşi timp, un îndrăgostit tandro sau '"' gelos violenf' Mariana Cercei ,fromoasă, inteligentă, delicată şi suavă " a dat Luisei "expresie adecvată " În interpretarea Anei Colda ,,Lady

1 86


Milford este o enJpţie . . . de cald umanism, de dragoste şi spirit de sacrificiu pentnt cei săraci, de iubire profundă pentnJ FerdiiUDid. Ion Anghelescu-Moreni şi-a realizat rolul CU ;MI •• N,roMI�

Dumitru Dobrin, Mariana Cercei, Ion Anghelescu-Moreru

Conform opiniei lui Ilie Rusu ,,Mariana Cerce/ în Lrlisa a arătat că posedă certe calităţi de interiorizare şi forţă emoţională, iar DumitnJ Dobrin a realizat un Fertlinand temperamental, c11 mbliniate trăsături protestatare. Leonard Calea în Wurm fncearcă să caracterizeze mai complex personaj11/, să-i ad11că j11stijicări psihologice. Ltuly Milford.. în interpretarea Anei Colda, devine mai verosimilă prin neutralizarea aurei de .. geniu al binelui " cu care o falsă tradiţie a animat personajul"

COPACII MOR ÎN PICIOARE, comedie în 3 acte de Alejandro Casona.

Traducere de Călin Florian şi Tudor Steriade.

187


Premiera la l O aprilie 1965. Reprezentatii: 52 (9 la sediu, 6 în Valea Jiului, 1 4 în judeţ, 23 în deplasare). Spectatori: 9.984 (2. 159 la sediu, 922 în Valea Jiului, 2.365 în judeţ, 4.538 în deplasare).

Regia artisticA: Marcel Şoma. Scenografia: Traian Niţescu. Consilier iluzionist: Aurel Ioseffiny, de la Circul de Stat din Bucureşti .

Distribuţia: Georgeta Nicolae - Victoria Suchici-Nedelcu (Marta), Mia Macri (Bunica), Maria Dumitrescu (Genoveva), Teodora Lazăr - Astra Miclescu (Elena), Paulina Codreanu (Felisa), Victoria Tifor Suciu -Ştefania Donca (Amelia), Ion Tifor - Marcel Popa (Directont/), Valer Donca (Senor Balboa), Alex. Codreanu (Celălalt), Alex. Macri (Păstont/), Vasile Bojescu (Scamatorul), Nicolae Gherghe (Vânătorul), Ştefan Die (Cerşetoruf).


În cronica sa, T. Istrate apreciază regia care "a redat semnificaţiile ad4nci ale piesei într-o reprezentaţie dramatică, autentică şi convingătoare", scenografia ,,gândilă inteligent şi realizată Cll fineţe şi simţ artistic incontestabif', precwn şi întregul colectiv de actori care "în general" s-a remarcat prin calitatea deosebită a jocului".

C. Cotoşpan şi D. Gheonea consideră că acest spectacol "este unul din cele mai reuşite din actuala stagiune a teatrului petroşenean ", şi el vădeşte ,,munca plină de migală a regizontlui

" cu "o serie de actori valoroşi, bineamoscuţi publiatlui

nostm", care au format distribuţia piesei.

Ilie Rusu este de părere că spectacolul "trddează superficialitate în studiul unor roluri. Ion Tifor(. . .)practică . . . un joc emfatic, exagerează gesturile şi replicile personajului, ingreundnd relaţiile scenice cu ceilalţi partenen"'

STAŢIA DE AUTOBUZ, piesă în 3 acte de William Inge. Traducere: Z. Florea şi Mircea Ivănescu. Premiera la 5 iunie 1965. Reprezentaţii: 26 (7 la sediu, 3 în Valea

Jiului, 16 în judeţ). Spectatori: 4.729 (1 .579 la sediu, 495 în Valea Jiului, 2.655 în judel).

Regia artistică: Petre Sava Băleanu. Scene de luptă: Angelo Pellegrini. Scenografia: Virgil Miloia. Asistent de regie: D. Căpitanu. Ilustraţia muzicală: Vintilă Arabolu.

Distribuţia: Mariana Cercei (Eima), Victoria Suchici-Nedelcu - Mioara Păcuraru (Grace), Tudor Branea (JVill), Georgeta Nicolae (Cherie),Du.mitru Drăcea (Dr. Lyman), Leonard Calea - Cornel Ferat (Charlie), Dumitru Dobrin (Jo), Nicolae Gherghe (Virgil).


1 88


C. Cotoşpan şi D. Gheonea considerA că Staţia de autobuz "a fost cea mai slabă premieră a actualei stagiuni. Carenţele piesei pe de o parte( . . .}, inconstanţele în interpretare pe de altă parte, au făcut ca spectacolul să nu întrunească aşteptările" .

Ion Leonard publică în Drunwl socialisnwlui din 1 O iunie 1 965 SCIU'Ie interviuri cu realiZillorii spectllcolului Staţia de autobuz, Petre Sava Băleanu, Dumitru Dobrin., Gina Nicolae.

AV AN CRONICI, NOTE:

Vladimir Pop - În pregiltire: Fii cuminte, Cristofor/, în Steagul roş11, 20 septembrie 1 964.

D. Căpitanu - La Teatrul de Stat o nouiJ prenrieriJ (avancronică la piesa Fii cuminte Cristofor! ), în Steagul roşu, 1 octombrie 1 964.

D. Căpitanu - Pe sceJUJ Teatr111ui " Valea Jiului" u11 11ou spectacol shokespearean (avancronică la piesa Măsură pentru măsură), în Drw1wl socialismub1i, 26 noiembrie 1 964.

xxx - Trei generaţii de artişti, în Steagul roşu, 26 august 1 965.

189



Colectivul de conducere: Petre Stoican - director; Vladimir Pop şi Petru Marcu - directori adjuncţi; Sebastian Brujan -

contabil şef; Marietta Sadova şi Marcel Şoma - regizori artistici; Elena Zăbavă - asistent pictor scenograf; Dumitru Căpitanu -

referent literar. Colectivul artistic: Elisabeta Belba, Tudor Branea, Mariana

Cercei, Pavel Câsu, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Ana Colda - artistă emerită, Constantin Dicu, Dumitru Dobrin, Dumitru Drăcea, Maria Dumitrescu, Cornel Ferat, Nicolae Gherghe, Carmen Hancearec, Vlad Iarca, Ştefan Ilie, Gheorghe Iordănescu, Alexandru Macri, Mia Macri, Astra Miclescu, Iuliana Moldovan, Ioan Negrea, Dana Pantazopol, Mircea Pânişoară, Florin Plaur, Margareta Pop, Marcel Popa, Vistrian Roman, Ion Roxin, Victoria Suchici, Carmen Tăutu, Ion Tifor, Viorica Tifor, Alexandru Zecu.

Au fost prezentate 8 premiere în 3 19 spectacole, vizionate de 86.404 spectatori. S-au reluat piesele: Staţia de autobuz de W. lnge, Intrigi şi iubire de Fr. Schiller şi Măsură pentru mllsură de W. Shakespeare.


PASSACAGLIA, piesă în 3 acte de Titus Popovici. Premiera la 25 august 1965. Reprezentaţii: 6 (5 la sediu, 1 în judet).

Spectatori: 1 .736 ( 1 .535 la sediu, 20 1 înjudet). Regia artistică: Marietta Sadova. Scenografia: Liviu Ciulei,

artist emerit. Asistent de regie: D. Căpitanu. Distribuţia: Gh. Iordănescu (Profesontl), Georgeta Nicolae (Ada),

Constantin Dicu (Andrei), Vistrian Roman (Mihai), Florin Plaur (Knapp), Ion Roxin (Cavalerul Crucii de Fier), Dumitru Drăcea (Legionarul).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Doina Moldovan.

Maria Chioreanu obseiVli eli " Regia . . . a reuşit să imprime dialogului o anumită tonalitate, ca dezbaterea de idei să capete un veşmdnt plin de lirism"

Prof. M. Gherman reţine "buna distribuire a interpreţilor în rolurile principale

190


şi . . . apropierea actorilor de personajele cărora le-au dat viaţă." Astfel, Gh. Iordănescu "a realizat un intelectual. . . sensibif', Georgeta Nicolae a înt!tişat o

"adolescentă vioaie, inteligentă, băieţoasă (m actul /), cochetă şi feminină (actul //) şi încercată de sentimentul dragostei pentru Mihai, dublat de cel al datoriei (actul III) ". Constantin Dicu a realizat un personaj ,frământat de idei sterile, dezarmat fizic şi moraf', dar "cinstit şi demn", iar Vistrian Roman a dat "o bunei interpretare" personajului său.

Autorul arată că ,,meritul principal al spectacolului" revine regiei artistice care a realizat o pies!i în care ,,greutatea a fost orientată spre punerea în lumină a ideilor vehiculate prin dialog" (Drumul socitll.ismului, 30 septembrie 1 965 ) .

CÂND VINE BARZA, comedie în 4 acte de Andre Roussin În româneşte de Andrei Bantaş. Premiera pe ţară la 9 octombrie 1965. Reprezentaţii: 109 ( 13 la sediu,

16 în Valea Jiului, 38 în judeţ, 42 în deplasare). Spectatori: 29.664 (3.532 la sediu, 3 . 529 în Valea J' . 9.995 în 1 2.608 în

191

(


Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise. Distribuţia: Ion Negrea (Charles Jacquet), Const. Dicu (Georges

Jacquet), Alex. Macri (Domnul Jacquet), Mia Macri (Oiympe Jacquet), Astra Miclescu (Charlotte Jacquet), Cannen Hancearec (Annie Jacquet), Dana Pantazopol (Aladeleine Lonant), Paulina Codreanu (Tnerese).

Regia tehnicii: Marin Dumitrescu. Sufleur: Iuliana Moldovan

După opinia lui T. lstrate ,,Marcel Şoma . . . a reuşit în bună măsură să ne ofere o reprezentaţie plină de vervă, sprintenă şi inteligentă" Cu o sudată echipă de actori ,,piesa a fost jucată corect, cu momente de strălucire pe alocuri , deşi există posibilitatea valorificării mai atente a unor situaţii şi replici" (Drumul socialiSJmdui, 14 octombrie 1 965).

SPECTACOL COUPE Premiera la 24 octombrie 1965. Reprezentaţii: 9 (8 la sediu, în

Valea Jiului). Spectatori: 1 . 952 ( 1 .884 la sediu, 68 în Valea Jiului). a) Medaliile bitrinei, piesă de J. M. Barrie Regia artistică: Marietta Sadova. Scenografia: A. Ivăneanu

Damaschin. Distribuţia: Marietta Sadova (D-na Dowey), Elisabeta Belba (D-na

Alikleham), V. Suchici-Nedelcu (D-na Twymley), Viorica Suciu-Tifor (Femeia Hoggarthy), Vistrian Roman (Kenneth Dowey), Ion Tifor (Reverendul Willings)

b) Se face ziuA, piesă de Zaharia Bârsan Regia artistică: Marietta Sadova. Scenografia: Elena Zăbavă. Distribuţia: Git lordănescu (Popa Costan), Marietta Sadova (1/ina),

Marcel Popa (So/deş), Ion Tifor (Crişan), Dwnitru Dobrin (Baronul), Maria Dumitrescu (Achimia), Mariana Cercei (Marina), Alex. Codreanu (1-u/ ţăran), Ştefan llie (Al Il-lea ţăran), Florin Plaur (Al III-lea ,tăran), Ion Roxin (A/ IV-lea ţăran).


Cronica lui D. Gheonea consemnează strădaniile intregului colectiv de realizatori spre reuşita acestui spectacol. Autorul se opreşte mai mult asupra regiei şi jocului Mariettei Sadova: }mplinind 50 de ani de activitate scenică, de neobosită muncă creatoare, actriţa, regizoarea şi profesoara Marietta Sadova, a ţinut să dea un reuşit exemplu de felul cum trebuie să se comporte un artist pe scenă, cum trebuie să pătnmdă rolul, să i se dăruiască, încât să facă să vibreze inimile spectatorilor. Avdnd de interpretat rolul doamnei Dowey din Medaliile bătrânel, Marietta Sadova a demonstrat cu prisosinţă trăsăturile unei profunde umanităţi, a întruchipat capacitatea de dăruire, marea puritate şi bogăţia spirituală a sujletul11i uman. Deţindnd, de asemenea, rolul principal în Se face ziuă, artista a pus în valoare inepuizabilele sale resurse creatoare, a dat o expresie luminoasă ţărăncii Ilim1, chiar şi atunci cdnd aceasta a suferit o grea pierdere. Apariţia Mariettei

1 92


Sadova în rol alături de actori constihtie 1m fapt pozitiv de înviorare stimulatoare pentru colectiv. În realizarea regiei s-a remarcat viziunea clară, intenţiile concepţiei artistice, caracten"zate prin mobilitate şi simplitate, a ieşit la iveală prospeţimea scenică ".

SFÂNTU' MITICĂ BLAJINU, comedie de Aurel Baranga. Premiera pe ţarii, la 1 3 noiembrie 1965. Reprezentatii: 60 ( 19 la

sediu, 17 în Valea Jiului, 18 în judeţ, 6 în deplasare). Spectatori: 16.578 (5.356 la sediu, 4.3 10 în Valea Jiului, 5.750 în judeţ, 1 . 162 în deplasare).

Regia artistică: Marietta Sadova. Scenografia: Const. Rusu. Distributia: Dumitru Drăcea (Aiitică Blajinu), Marcel Popa (Gică

Balaban), Nicolae Gherghe (Gheorghe Mitrofan), Mariana Cercei (Geta Tudorică), Elisabeta Belba (Adela Cosâmbescu), Maria Durnitrescu (Frosa), Alex. Zecu (Adrian Mateescu), Mircea Pâ�oară (Vasile Vasile), V. Suchici-Nedelcu (Doina Boboc), Vistrian Roman (Ion Cristea), Ion Roxin (Florin Colibaş), Florin Plaur (Ionescu P. Anton).

Regia tehnică: Geo Bucur. Efecte sonore: Ing. Lucian Ionescu. Sufleur: Silvia Georgică.

T. Istrate consideră că ,,Reprezentaţia a fost antrenantă şi interesantă, a subliniat profund sensurile şi ideile piesei. Personajele au fost subtil creionate, iar mesajul a răzbit limpede şi adânc. Se cere însă spectacolului mai mult nerv, dinamism, o mai trainică corelaţie între personaje"

,,Desigur că merihll în abordarea acestei piese revine Îll primul rând regizoare/ Marietta Sadova, care a lucrat mult CII interpreţii. . . încât întregul colectiv de actori a trecut cu succes examenul destul de dificil al acestei premiere" , scrie Dumitru Gheonea în Steagul roşu din 28 noiembrie 1965.

C. Paraschivescu remarcă faptul că "regizoarea Marietta Sadova a optat decis pentro qfinnarea unei atitudini şi comportări de francheţe între eroii zilelor noastre şi, implicit, intre actori şi public. Spectacolul său se desfăşoară astfel sub semnul respectării .. adevărolui vieţii " L-am văzut tn acest rol (Mitictl Blajin11 - n. a.) pe Dumitnt Drăcea şi am avut satisfacţia de-a nu ne înşela în privinţa simplităţii şi a sincerităţii sale scenice, la care am adăugat aici aplombul comic dovedit de interpret. Alăhtri de el, în conturnri de certă naturaleţe comică, EliMJbeta Belba (Adela), Mariana Cercei (Geta), Maria DrmritresCJt (Frosa) şi - ntt ştim de ce, nevăzut în alte distribuţii -Marcel Popa (Gictl)"

De acest spectacol se ocupă, cu prilejul turneului în Capitală a colectivului petroşenean, şi Ion Pascadi în ziarul Sclinleia din 5 mai 1 966: ,"Spectacolul c11 comedia satirică a lui Aure/ Baranga Sfântu' Mitică Blajinu, p11s fn scenă de Marietta Sadova, a relevat. . . inegalităţi. Interpretul rol11lui titular - Dumitnt Drăcea - s-a achitat în general conştiincios de tndatoriri/e sale, deşi mai multă dezinvoltură şi mai ales renunţarea la o tentă uşor melodramatică i-ar fi fost de

193


mare folos. Partenera sa, Elisabeta Helba, în rolul Ade/ei, a fost plină de naturaleţe şi sobrietate, reuşind să creioneze astfel personajul dactilografei. Portretul Iaşului, poltronrtlui, ,jără şira spinării ", cum i se spune in piesă lui Gl1eorgl•e Mitro/1111, a fost bine realizat de Nicolae Gherghe. Cdt priveşte însă celelalte personaje negative

- Cristea (Vistrian Roman), Coliba, (Ion Roxin). Vasile Vasile (Jvlircea Pânişoară), MateesCil (Alexandru Zecu), ele au fost schiţate cel mai adesea în linii prea groase, şarja excesivă simplificându-le. Se pare că din don·nţa de a merge in întâmpinarea publicului, unii dintre aceşti actori . . . caută şi exploatează poante, .. trag" de rol"

ÎN CASA ASTA A DORMIT UN ZEU (AMPHITRION), comedie în 3 acte de Guilherrne Figueiredo.

Traducere de Radu Miron. Premiera pe ţari la 18 decembrie 1965. Reprezentaţii: 85 (12 la

sediu, 9 în Valea Jiului, 22 în judeţ, 42 în deplasare). Spectatori: 22.345 (2.769 la sediu, 1 .464 în Valea Jiului, 5.691 în judeţ, 12.42 1 în deplasare).

Regia artistid: Zoe Stanca-Anghel, lector la 1. A. T. C. "1. L. Caragiale" Scenografia: Elena Forţu.

Distribuţia: Tudor Branea - Vistrian Roman (Amphitrion), Ana Colda, artistă emerită - Elisabeta Belba (Aicmena), Alex. Codreanu - Mihai Clita (Sosias), V. Suchici-Nedelcu - Carmen Hancearec (Thesa/a), Pavel Câsu

Cornel Ferat II-lea

1 94


Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Iuliana Moldovan. Dustraţia sonoră: Dan Jelescu.

Citind cronica lui D. Gheonea, din Steagul roşu, 9 ianuarit; 1 966 aflăm că ,,Regizoarea Zoe Stanca-Anghel a imprimat spectacolului o concepţie modernă, un ritm . . . antrenant . . . La rândul stiu, scenografia, semnatt!i de Elena Forţu, a fost . . . ingenioasă . . . sugestivă . . . " Cronicarul apreciază jocul actorilor Tudor Branea (,,a creat un personaj autentic şi convingdtor"), Ana Colda (,,a întrochipat ingenuitatea Alcmenet') şi alţii.

Aprecieri asemănătoare cuprinde cronica lui D. Petrescu din Drunu1l socialisnudui, 9 februarie 1 966.

SUFLETE TARI, piesă în 3 acte de Carnii Petrescu. Premiera la 8 ianuarie 1966. Reprezentaţii: 15 (10 la sediu, 5 în Valea

: 4.640 .429 la 1 .2 1 1 în Valea

195


Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Elena Zăbavă. Distribuţia: Ion Tifor (Andrei Pietraru), Git Iordănescu (Alatei Boiu

Dorcani), Dumitru Drăcea (Cu/ai Darie), Pavel Câsu (Şerban Sanl-Sineşti), Marcel Popa (Prinţul Bazil Şerban), Ştefan Ilie (Deciu), Ana Colda, artistă emerită (Ioana Boiu-Dorcani), Carmen Tăutu (Maria Saro Sineşti), V. Suciu-Tifor (Elena), Ion Roxin (Jean), Mariana Cercei (Maria), Maria Dumitrescu (Stanca), Mircea Pânişoară (Doctorul).


N. CherciU subliniazA eli. ,Jn ansamblu spectacolul a pldcut prin concepţia onginală care l-a călăuzit', dar are o singurA observaţie adresatA regiei

"cu privire

la inslificienta aprofimdare a texh1l11i piesei şi la mişcarea făcută c11 stângăcie de către unele personaje (Ba'dl, Şerban, Elena)"

Referindu-se la acest spectacol, prof. Mircea Munteanu apreciazll. contributia tuturor realizatorilor, evidenţiind în mod deosebit jocul cuplului Ana Colda - Ion Tifor ("care trrliesc CII adevdrat rolurile, transpundndu-se fntmtohll în eroii piesei, ale căror frămdntări sufleteşti au fost admirabil redate . . . " ), precum şi al actorilor Gheorghe Iordll.nescu (care ,,pmctică un joc sobro . . . ") şi Dumitru Dricea (care ,,prin jocul să11 nahlral... a realizat o caldă conumicare scenică între el şi public").

SIMPLE COINCIDENŢE, piesă în 1 O tablouri de Paul Everac. Premiera la 6 martie 1966. ReprezentaJii: 13 (1 1 la sediu, 2 în Valea

Jiului) . Spectatori: 2.620 (2.269 la sediu, 351 în Valea Jiului). Regia artisticA: Petre Sava Băleanu. Scenografia: Doina

Levinţa. Asistent de regie: D. Căpitanu. Aranjamente muzicale: Vintilă Arabolu.

Distribuţia: Dumitru Drăcea (Emil Vlăsceanu), Dumitru Dobrin (Sorin), Dana Pantazopol - Carmen Tăutu (Teodora), Gh. lordănescu (Prof Coman), Mihai Clita (Vichi Mi/eseu), Paulina Codreanu (Mia), Mariana Cercei (Daniela), Pavel Câsu (Ing. Buzura), V. Suchici-Nedelcu (Ceci/ia Epure), Nicolae Gherghe (Moş Florică), Cornel Ferat (Un vizitator).

Regia tehnici: Geo Bucur. Sufleur: Silvia Georgică.

Declarând eli. nu doreşte să scrie decât ,,un simplu comentariu" pe marginea acestei piese, procurorul David Maniu realizeazA de fapt o amplll. cronicA. Din rândurile sale aflll.m eli. Dwnitru Dobrin ,,se dămieşte generos, cu vervă ti siguranţă" rolului, Mariana Cercei ,,a reuşit. . . o Daniehl plină de fannec, ca un poem de primăvară'', Paulina Codreanu "e mai mult declamatorie", Mihai Clita

"este pe alocuri stdngaci şi ins�ificient de comunicativ", Dumitru Drăcea ,pe-a transmis plin de căldură şi omenesc .,creşterea " personajului său", Dana Pantazopol "ne-a redat fizionomia moral-spirituală a soţiei . . . cu lumina cristalului şi poezia amurgului", etc.

196


Prof. Ironim Munteanu consideră că spectacolul ,,se înscrie ca o reuşită certă" în peisajul stagiunii şi are cuvinte bune pentru toţi realizatorii.

N. Zamfrr wmăreşte evoluţia personajelor şi îşi exprimă convingerea că reprezentaţ.ia a fost ,,modernă şi antrenantă" ( Co111enrporanul, 1 O i�e 1966 ).

C. Paraschivescu scoate în relief calitatea jocului prestat de actorii Dumitru Drăcea (,,are simplitatea ţinutei şi sinceritatea com11nicării în joc"), Dwnitru Dobrin (care ştie să-şi ferească personajul ,,de unfamzec gratuit în .scenele în care ar fi ispitit s-o facă"), Mihai Clita (,foarte expresiv"), Gheorghe Iordănescu (,,realizează cu . . . expresivitate . . . figura sfârşilă de viaţă" a profesorului ConUIII) şi, Mariana Cercei (care creează "cea mai expresivă şi cuceritoare imagine .scenică").

ATRIZII, piesă de Victor Eftimiu Premiera la 23 aprilie 1966. Reprezentaţii: 22 ( 1 1 la sediu, 1 1 în

judet). Spectatori: 6.869 (3 .272 la sediu, 3 .597 înjudet). Regia artistică: Ion Olteanu, artist emerit. Costume: Andrei

lvăneanu-Damaschin. Decoruri: Aurel Florea. Asistenţi de regie: D. Căpitanu - C. Dicu. Ilustraţia muzicală: Vintilă Arabolu.

Distribuţia: Tudor Branea (Agamemnon), Mircea Pânişoară (Afenelaos), Vistrian Roman (Egistos), Dumitru Dobrin (Oreste), Mihai Clita (Pilade), Gheorghe lordănescu (Than), Dumitru Drăcea (Plugarul), Ana Calda, artistii emeritll (Klytemnestra), Viorica Suciu-Tifor - V. Suchici-Nedelcu (Elena), Elisabeta Belba (Kasandra), Mariana Cercei (Jfigenia), Carmen Hancearec (Electra), Paulina Codreanu (Chrysothemis), Carmen Tăutu (Li), Nicolae Gherghe, Cornel Ferat (Figuraţie).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Constanta Popa. Constantin Cotoşpan şi Ion Tifor mărturisesc adeziunea lor faţă de felul în care

şi-au compus personajele interpreţ.ii, însă le sugerează o mai mare atenţie pentru îmbogăţirea mijloacelor actoriceşti, a plasticii scenice, a expresiei verbale (Steagul roşu, 1 5 mai 1 966).

O caracterizare a realizatorilor spectacolului petroşenean semnează N. Zamftr în Comenrporanul din 1 O iunie 1 966 .�pectacolul are c11r.sivitate, fiind mai apropiat ca ritm de înţelegerea .spectatorului de astăzi, deşi nu toţi interpreţii [-au înţeles în .suficientă măs11ră, unii lovind11-.se ca de un obstacol greu de învins: rostirea verSIIrilor.

O compoziţie foarte atent nuQllţată realizează astăzi artista emerită Ana Colda ( . . .) prin sinceritatea jocului, simplitatea expresiei, vigoarea declamaţiei, cu ştiinţă a valorificării rimei şi ritmului. Se imp11ne de asemenea Elisabeta Belba ( . . . ) prin logica şi inteligenţa cz1 care şi-a con.stn1it rolul. Mircea Pânişoară şi � lorica SuciuTifor au adus câteva momente de destindere în atmosfera terifiQlltă a dramei, prin pemzanenta detaşare ironică c11 care au punctat interpretarea l11i J.lenelaos (fericit purtător de coarne aurite) şi respectiv a Elenei (minus 11nele excentricităţi). r"i.strian Roman ( . . .) prea frumos şi prea exterior în prima parte, se redresează pe

197


parcurs fn cdteva apariJii pregnante (ca rege), fiind cu totul fals în scena morţii. Aşijderea, Dumitru Dobrin ( .. .), care, din lipsă de experienJă, ratează scena finală. Cannen Hancearec, la primul ei rol de amploare, a rămas de o corectihuline fără identitate tocmai în acele momente in care frămdntarea vindicativă a E/ectrei ar fi cerut fantezie şi vibraJie. Relevabil Tudor Branea. ( . . .).

Decont/ semnat de Aurel Fl01·ea se remarcă prin simplitatea austerc'f a liniilor, prin jimda/ul sugestiv, luminat rdnd pe rdnd fn tonuri de verzui-coclit, auriu sau roşu-sdngeriu. Coshtmele create de Andrei lvăneanu-Danraschin au o linie mode mă, fiind confecţionate dintr-un material simplu (pdnză de sac), de efect, însă păcătuiesc prin unele detalii stranii amintind de portul peonilor sau al indienilor piei-roşii, cu totul neavenite in atmosfera şi universul spectacolulm"'

Câteva cuvinte despre acest spectacol citim şi în revista Teatnd nr. 9, 1 966 , pag. 86-87, sub semnătura lui C. Paraschivescu.

Cu prilejul comemorării a 75 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri, teatrul a realizat, în septembrie 1965, un spectacol festiv care a cuprins recithi din opera poetului, precum şi fragmente din piesele Arvinte şi Pepelea şi Despot Vodă în regia lui Gh. Iordănescu. Spectacolul a fost prezentat la Petroşani şi la Deva în faţa a 1200 de spectatori. La Deva el a fost precedat de expunerea poetului Dumitru Corbea, despre viaţa şi opera lui Vasile Alecsandri.

În mai 1 966, cu ocazia celei de a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român, teatrul a prezentat un poem dramatic, realizat şi regizat de D. Căpitanu. Spectacolul a fost prezentat la sediu în faţa a 250 de spectatori.

AV AN CRONICI, NOTE:

xxx - Î11 şase bmi 220 de spectacole prezentate, în Stetl.lflll roşu, I l iulie 1 965. xxx - Îmalnire cu eroi vechi şi noi, în Stetl.lflll roşu, 26 septembrie 196 1 . xxx - Azi: o 11out'J premiert'J pe ţart'J la Petroşani - în casa asta a dormit un

zeu ( avancronică ), în Steagul roşu, 1 8 decembrie 196 1 .

198



Colectivul de conducere: Petru Stoican - director; Petru Marcu - director adjunct� Valeriu Ciora - contabil şef; Marcel Şoma -

regizor artistic; Aurel Florea - pictor scenograf; Elena Zăbavă -

asistent pictor scenograf; Dumitru Căpitanu - referent literar. Colectivul artistic: Eugen Apostol, Elisabeta Belba, Violcta

Berbiuc, Tudor Branea, Mariana Cercei, Pavel Câsu, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Ana Calda - artistă emerită, Constantin Dicu, Dumitru Dobrin, Dumitru Drăcea, Maria Dumitrescu, Cornel Ferat, Nicolae Gherghe, Carmen Hancearec, Ştefan Ilie, Costin Iliescu, Gheorghe Iordănescu, Astra Miclescu, Ion Negrea, Nicolae Nicolae, Dana Pantazopol, Mircea Pânişoară, Florin Plaur, Marcel Popa, Ion Roxin, Carmen Tăutu, Ion Tifor, Viorica Tifor, Lilly Urseanu, Alexandru Zecu.

Au fost prezentate 9 premiere în 426 spectacole, vizionate de 95.903 spectatori. Reluări: Intrigă şi iubire de Fr. Schiller şi Sfântu' Mitică Blajinu de A. Baranga.


VISUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ, comedie de T. Muşatescu. Premiera la 1 1 septembrie 1966. Reprezentaţii : 89 (14 la sediu, 28 în

Valea Jiului şi judet, 47 în deplasare). Spectatori : 19.234 (2.370 la sediu, 6.062 în Valea Jiului şi judeţ, 10.802 în deplasare).

Regia artistică: Alexandru Miclescu. Costume: Arh. A. Ivănescu-Damaschin. Decoruri: Aurel Florea.

Distribuţia: Pavel Câsu (Alexandru Manea), Alex. Zecu (Gogu Panait), Ştefan llie (Milică Dumitrescu), Nicolae Gherghe (Manole), Ion Roxin (Bebe Cristian .,Şoz"), Cannen Hancearec (Maria Panait), Maria Dumitrescu (Natalia Panait), Viorica Suciu-Tifor (Fanţa), Astra Miclescu (Elvira).

Regia tehnică: Marin Durnitrescu. Uustraţia sonoră: Al. Jeles. Sufleur: Constanţa Popa.

Prof. Ironim Munteanu consemnează ,.jocul degajat, firesc . . . de maximă expresivitate" al actriţei Carrnen Hancearec, "înţelegerea" cu care Alexandru Zecu

199


"desenează profilul moral al penaionarolut', "masca .statică de .sub care umorol

ţâşneşte în cascade" pe care şi-o compune Nicolae Gherghe, precum şi compoziţiile ,",emorabile"ale actorilor Pavel Câsu, Ion Roxin şi Ştefan Ilie.

C. Cotoşpan are cuvinte asemănătoare despre jocul actorilor, caracterizat prin "volubilitate şi haz", însă remarcă

"o oarecare tentaţie de Sltpralicitare a efectelor'

care ,,se cere evitată, pentro a nu distona faţă de omogenitatea spectacolulut' (Steagul roşu, 30 octombrie 1966).

Cronicarul C. Paraschivescu aminteşte interpretarea lui Pavel Câsu care ,,pare a .se fi decis numai la o singură trăsătrtră şi anume demnitatea eroului, în limitele cănlia evoluează corect şi stăpân", şi a actriţei Carmen Hancearec, care şi-a descris personajul "cu chibzuinţă in ceea ce priveşte mijloacele, şi cu ştiinţa efectelor"

BURLACII, piesă în 3 acte de George Carabin. Premiera pe ţară la 9 octombrie 1966. Reprezentaţii: 77 ( 12 la sediu,

1 4 în Valea Jiului şi în judeţ, 5 1 în deplasare). Spectatori: 17.089 (2. 157 1a sediu, 2.672 in Valea Jiului şi in judeţ, 12.260 in deplasare).

Regia artisticA: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Mariana Cercei (Mihaela), Tudor Branea (Ing. Zaharescu),

Violeta Berbiuc (Adriana), Paulina Codreanu (Cristina), Nicolae Nicolae (Dan), Dumitru Dobrin (Sorin), Dana Pantazopol (Elena), Lilly Urseanu (llfaria), Cornel Ferat (Paul).

Regia tehnică: Marin pumi�scu. Sufleur: .'"'��.,��.t��ţ.,._....,......_,

200


ln cronica lui C. Cotoşpan citim aprecieri la adresa tutw-or realizatorilor.

,)Jaturaleţea şi vef1!a, scrie C. Paraschivescu, caracterizează reprezentaţia de la Petroşani (. . .). E, aşa crun trebuie, o atmosferă de vioiciune şi haz tineresc, replicile se spun cu vădită plăcere şi grijă pentru efect, iar protagoniştii au decenţa caracterizării dozate (cu o excepţie: Sorin - Dumitru Dobrin) şi dotate (cu menţiune specială pentro Mariana Cerce/ în Miluulll şi Nicolae Nicolae în Dmr)"

CÂINELE GRĂDINARULUI, comedie de Lope de Vega. Premiera la 29 octombrie 1966. Reprezentaţii: 20 (1 1 la sediu, 8 în

Valea Jiului şi judeţ, 1 în deplasare). Spectatori: 4.524 (2.27 1 la sediu, 1 .453 în Valea Jiului şi judeţ, 800 în deplasare).

Regia artistică: Constantin Dinischiotu. Scenografia: Elena Forţu. Ilustraţii muzicale: Ing. Lucian Ionescu. Asistent de regie: C. Dicu.

Distribuţia: Ana Colda, artistă emerită (Diana), Mircea Pânişoară (Contele Federico), Ion Roxin (Celio), Alex. Codreanu (Marchizul Ricardo), Marcel Popa - Mihai Clita (Teodoro), Dumitru Drăcea (Trislan), Carmen Hancearec (Maree/a), Astra Miclescu (Dorotheea), Viorica SuciuTifor (Anarda), Gh. Iordănescu (Otavio), Mihai Clita - Marcel Popa (Fabio), Ion Negrea (Contele Ludovico), Ştefan Ilie (Camilo), Florin Plaur (Furio), Nicolae Gherghe (Lirano).


Cronicarii apreciază în unanimitate realizările actoriceşti care au dat spectacolului o înaltă ţinută artistică. Cităm, în această direcţie, cuvintele lui C. Parnschivescu: ,$pectacolul are alura unui sonet închinat iubirii, simplu şi cu seninătate, şi urcă două trepte spre adevărota poezie lirică. Asta, poate, penlnt că în rolul principalei îndrdgostite, Diantl, apare, graţioasă şi cu o desăvârşită seducţie, Ana Colda, dar fără doar şi poate pentru că alături de ea, alesul Dianei, e un t4năr atât de agreabil, Marcel Popa (l'eodoro). lnterpreţii au subtilitate şi ceea ce se cheamă duh, şi noi îi umrărim cu plăcere, pentnt că ştiu să tronsmită din priviri, din accente, din gesturi puţine, jocul fascinaţiei reciproce a personajelor. când la iveală, când ascruzs. O contribuţie la animarea protagoniştilor o are aici Dumitru Drdcea - Tristtur, sefVitorol h1i Teodoro care compune un iscusit personaj popular cu aer meditativ, poate prea meditlltiv şi câteodată adumbrit Cam ren Hancearec (.. .) şi Mihai Cii ta (. . .} alcătuiesc ruz crtplu pliicuL Comedia mai are însă şi mlilllţe satirice; ele apar în preajma nobililor pretendenţi la mâna Dianei Aceste nuanţe nu capătă relief în spectacol, pentru că sunt folosite şabloane şi rezolvări factice. De aceea, nici nu se râde prea des, şi poezia de care aminteam strdluceşte ca o rază cam singuratică pe un cer nedesluşit Să se fi grăbit arat regizorul C. Dinischiotu? Păcat, pentru că putea să dea mai multă crtloare şi vioiciune personajelor, aşa cum, inspirat şi cu gust, dă - la propriu - decon�l Elenei Forţu"

201


10, MIRCEA VOIEVOD, piesă istorică în 3 acte de Dan Tărchilă.

Premiera la 18 decembrie 1966. Reprezentaţii: 42 ( 13 la sediu, 24 în Valea Jiului şi în judeţ, 5 în deplasare). Spectatori: 1 1 .287 (3.303 la sediu, 6.268 în Valea Jiului şi înjudeţ, 1 .716 în deplasare).

Regia artisticl: Constantin Dinischiotu . Scenografia: Aurel Florea. Asistent de regie: Co

;;;:n:;;.st:.:.·.::D:.:i.::..cu:.:.;·

�,......_,....._"......., __ ....."... __ _

Ilie Ştefan, Dwnitru Drăcea, Gheorghe Iordănescu

Distribuţia: Dumitru Drăcea (Mircea), Viorica Suciu-Tifor (Mara), Mariana Cercei (Arina), Dumitru Dobrin (Mihail), Ana Colda, artistă emerită - Elisabeta Belba (Vişa), Alex. Codreanu (Vâlcu), Costin Iliescu (Sin), Alex. Zecu (Radu), Ion Negrea (Roman), Eugen Apostol (Vlad), Ion Roxin (Sofronie), Mihai Clita (Ioan), Gh. Iordănescu (Francisc), Ştefan Ilie ( Un călugăr), Nicolae Gherghe (Musa Ce/ehi), Mircea Pânişoară (Fierantl), Marcel Popa (Ciobanul Cucu).

202



După opinia lui lronim Mwtteanu "regia spectacolului a găsit soluţii moderne pentru relevarea sensurilor multiple ale piesei, trecutul şi prezentu! fiind unite întro am10nie perfectă, vibrând la unison pe scenă şi în rândul spectatorilor'

Nu aceeaşi este părerea lui Ion Pascadi care reproşează regiei faptul cA "unele din ideile generale juste, apar netransfigurate în spectacol, . . . declaraţiile suferă de retorism şi vorbirea personajelor nu e întotdeauna firească, mai ales cel acţiunea însăşi ar fi fost mficientd pentro a convinge"

203


Premiera la 15 ianuarie 1967. Reprezentaţii: 20 (4 la sediu, 16 în deplasare). Spectatori: 4.680 (5 14 la sediu, 4. 166 în deplasare).

Regia artistică: Petre Sava Băleanu. Scenografia: Arh. Teodora Dinulescu.

Distribuţia: Costin Iliescu (Dutoit), Florin Plaur (Swart), Gh. lordănescu (Pieter Labuschagne, zis .. Sjambok"), Ion Roxin (Johann, zis .. Pastorul"), Eugen Apostol (FrallfOis, zis ., Codiţă de răţoi"), Violeta Berbiuc (Gerrie, zisă .. Bobiţă "), Nicolae Nicolae (Lewis Nu/cusu), Cornel Ferat (Afpele), Marcel Popa (Un poliţist negru), Mircea Pânişoară (Un poliţist alb).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Constanta Popa.

În cronica sa, Adrian Soare consemnează rolurile izbutite create de actorii Gheorghe Iordănescu, Eugen Apostol, Violeta Berbiuc, şi în parte, Ion Roxin, dar se opreşte şi asupra unor roluri mai puţin împlinite, interpretate de Nicolae Nicolae, Costin Iliescu şi Florin Plaur. în rest, cronicarul apreciazA decorurile ,.pdecvate, interesante" şi contribuţia regiei care ,,a reuşit să redea caracteristicile esenţiale ale dramei"

CUZA VODĂ, evocare dramatică de Mihail Davidoglu. Premiera la 24 ianuarie 1 967. Reprezentaţii: 9 (7 la sediu, 2 în Valea

Jiului şi în judet). Spectatori: 2.681 (2.058 la sediu, 623 în Valea Jiului şi în judeţ).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Elena Zăbavă. Distribuţia: Marcel Popa (Alexandru Ioan Cuza), Mircea Pânişoară

(Mihail Kogălniceanu), Jean Tomescu (Moş Ion Roată), Alex. Codreanu (Mircea Mălăieru), Eugen Apostol (Ion Firu), Dumitru Dobrin (Alioanei Ioan), Florin Plaur - Ion Negrea (Postole Vasile), Mihai Clita (Maior Stoica), Ion Negrea - Florin Plaur (Boierul Alexe), Ion Roxin (Boierul Miron), Cannen Tăutu (Coana Ca/iope), Paulina Codreanu (Marghioliţa).


Spectacolul a fost realizat cu ocazia împlinirii a 1 08 ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească. Partea a doua a spectacolului a fost formată din recitm de poezii dedicate Unirii. Cronica din Steagul roşu (27 ianuarie 1 967) este semnată de C. Cotoşpan.

OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, piesă de V Eftimiu. Reluare într-o nouă montare. Premiera la 23 februarie 1967. Reprezentaţii: 20 ( 12 la sediu, 2 în

Valea Jiului şi în judeţ, 6 în deplasare). Spectatori: 2.206 ( 1 . 355 la sediu, 216 în Valea Jiului şi în judeţ, 635 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea.

204


Distribuţia: Jean Tomescu (Alexandru Filimon), Lilly Urseanu (Raluca Filimon), Paulina Codreanu (Alice Filimon), Mircea Pânişoară (Domnul Leon), Alexandru Codreanu (George), Marcel Popa (Vagabondul).

Regia tehnică: Marin Dwnitrescu. Sufleur: Silvia Georgică.

Din cronica lui Ion Dubek reţinem eli reprezentaţia cu această piesă ,,nu poate fi calificată altfel decât ca o reuşită atât regizorală cât şi actoricească" (Stetlgld roşu, 7 martie 1967).

Prof. Ironim Munteanu consideră eli "interpreţii reuşesc apariţii notabile " ŞI "realizează un .spectacol agreabil"

ANDROMACA, tragedie în 5 acte de Jean Racine . În româneşte de Petru Manoliu. Premiera la 24 februarie 1967 . Reprezentaţii: 107 (7 la sediu, 2 în

Valea Jiului, 20 în judeţ, 78 în deplasare). Spectatori: 26.265 (1 .341 la 355 în Valea Jiului, 3 .037 în judeţ, 2 1 .532 în deplasare).

205


Regia şi scenografia: Miron Niculescu. Asistent de regie: C. Dicu. Asistent scenografie: Elena Zăbavă.

Distribuţia: Ana Colda, artistă emerită (Andromaca), Mihai Clita (Pyrus), Dumitru Dobrin (Oreste), Mariana Cercei (Hermiona), Ion Roxin - Cornel Ferat (Pylade), Dana Pantazopol (Cieona), Carmen Tăutu (Cefisa), Ion Negrea (Fenix).


Sub semnăturile lw C. Cotoşpan şi D. Gheonea, citim aprecieri elogioase la adresa Anei Colda ("a pătruns. . . cele mai sensibile resorhtri lăuntrice" ale personajului) şi a Marianei Cercei ("care a ştiut să se dăntiască rolului''). Creaţii meritorii au realizat şi ceilalţi interpreţi .

,./)acă artista emerită Ana Colda în rolul Andromactli a reuşit să redea cu mult simţ al măsurii drama personajului, iar Mariana Cerce/ în rolul Jlermumei, a interpretat în mod deshll de nuanţat schimbătoarea fire a personajului, nu la acelaşi nivel s-au ridicat interpreţii rolurilor masCJtline", scrie Ion Pascadi in Sclb1teia din 5 mai 1967. ,,Mihai C/ita în Pyrus a fost cel mult corect, nu însă fără a schematiza întntcdtva personajul - a cărui partihtră este complexă - iar ceilalţi interpreţi, Dumitru Dobrin (. . .), Ion Roxin (. . . ), Ion Negrea (. . . ) au fost deshll de stdngaci, ceea ce a artificializat în bună măsură spectacolul"

ADUNAREA FEMEILOR, adaptare de Paul B. Marian după Aristofan şi Robert Merle .

Premiera pe ţarll la 1 aprilie 1967. Reprezentaţii: 42 (1 1 la sediu, 3 în Valea Jiului, 7 în judeţ, 2 1 în deplasare). Spectatori: 7.937 (2.597 la sediu, 420 în Valea Jiului, 1 .044 în judeţ, 3 .876 în deplasare).

Regia artistică: Constantin Dicu. Scenografia : Elena Forţu. Distribuţia: Dumitru Drăcea (Blephyros), Elisabeta Belba (Praxagora),

Nicolae Nicolae (Carion), Viorica Suciu-Tifor (Sostrata), Jean Tomescu Ştefan Ilie (Chremes), Nicolae Gherghe (Sicofantul), Eugen Apostol (Ka/os), Marcel Popa (Spartanul), Carmen Hancearec (Clinareta), Violeta Berbiuc (Phileneta), Paulina Codreanu (Xantipa), Florin Plaur (Meton), Ion Roxin (Aminias), Alex. Zecu (Ţăranul 1), Alex. Codreanu (Ţăranul Il), Mircea Pânişoară (Lemachos).


,_JJremiera nu a îmbogăţit numai repertoriul teatrului, ci a pem1is iubitorilor Thaliei să consemneze debuml fntchlos a/ lui Constantin Dicu pe tărâmul regiei ", scrie Tiberiu Karpatian . . . Pe un text avdnd 1m suport dramatic deshtl de discutabil, tânăntl regizor a inchegat un spectacol interesant, intr-o concepţie modernă, fn care elementele care asigură pulsul comediei poartă amprenta inedihtlui "

Mariana Pârvulescu este de părere că ,.Spectacolul Teatntlui din Petroşani, pus

206


în scenă de tânărnl actor Constantin Dicu, în decornl.fimcţional, deşi cam încărcat al Elenei Forţu, este jllrd pretenţii dar tocmai de aceea agreabil, vesel, antrenant . . . Actorii au făcut tot ce au putut pentru a menţine şi susţine ritmul imprimat de regie, pentru a sublinia prin interpretare, ideile principale ale textului "


Lucia Liciu - Stagiu11ea 1966 - 1967, în Drutnld socilllismubli, 1 septembrie 1966.

C. Cotoşpan - Un repertoriu il•edit, in Steagul roşu, 4 septembrie 1 966. Adrian Soare - Câinii de Tone Brulin (avanpremieră), în Steagul roşu, 14

ianuarie 1 967. xxx - Calendar teatral petroşe11ea�t, în Steagul roşu, 1 8 februarie 1967 Ion Pascadi - Mi1iestria profesiollaliJ a trupei teatrale, în Sclb•teia, 5 mai 1 967.

În afară de aprecierile pe marginea spectacolelor prezentate de Teatrul "Valea Jiului" în Capitală, cronicarul inserează câteva cuvinte, privitoare la activitatea acestei instituţii în general: ,,ReÎIItâlnirea cu harnicul şi entuziastul colectiv al Teatrului , , falea Jiului " din Petroşani ne-a prilejuit unele concluzii încurajatoare, amintindu-ne totodată de problemele şi dificultăţile reale semnalate CII doi ani în urmă, cu prilejul unui alt turneu.

Hotărdt să se remarce cu o prezenţă culturali'i activi'i Îlltr-o regiune atât de neglijată din prmct de vedere spiritual în trecut, colectivul teatrului nu este lipsit nici de ambianţa rmui repertoriu clasic, nici de curajul premierelor pe ţard (dintre piesele prezentate în turneul de faţă SfiJntu' MiticiJ Bllfiinu şi-a început cariera la Petroşani), nici de judicioasa grijă de a selecta piese care să contribuie la educarea publicului, cu ajuton1l unor regizori crmoscuţi din afara teatrnlui.

Cu toate dificulldţile pe care le are de tnliJnrpinot In sectond regizoral şi fi• lipsa unei garnituri sufu:ienJ de lllrgi şi corespunzillor calificate de actori, tn condiJiile unor obligaţii mari /11/rl de ceril•fele oamenilor muncii - ceea ce se traduce prilllr-1111 numiJr mare de deplosllri pe stJptiJmlb1iJ - se poate c01utata o creştere a eforturilor artistice ale trupei".

207



Colectivul de conducere: Petru Stoican - director; Petru Marcu - director adjunct; Valeriu Ciora - contabil şef; Marcel Şoma -

regizor artistic; Aurel Florea şi Elena Zăbavă - pictori scenografi; Constantin Pascu - secretar literar; Mircea Munteanu - referent literar.

Colectivul artistic: Elisabeta Belba, Violeta Berbiuc, Yvonne Bertola-Podoleanu, Florin Blănărescu, Dumitru Câta, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Ana Calda artistii emerită, Constantin Dicu, Ştefania Donca, Valer Donca, Dumitru Drăcea, Constantin Dumitra, Cornel Ferat, Nicolae Gherghe, Julieta Georgică, Carmen Hancearec-Roxin, Vasile Haşiganu, Ştefan Ilie, Costin Iliescu, Elena Jitcov, Astra Miclescu, Nicolae Nicolae, Dana Pantazopol, Mircea Pânişoară, Florin Plaur, Marcel Popa, Viorica Popescu, Ion Roxin, Carmen Tăutu, Cecilia Teodoru, Lilly Urseanu, Alexandru Zecu.

Au fost prezentate 7 premiere în 300 spectacole, vizionate de 62.3 19 spectatori. Reluări: Omul care a vAzut moartea de V. Eftimiu (7 spectacole, 126 1 spectatori) şi Visul unei nopţi de iarnA de T. Muşatescu ( 13 spectacole, 2.625 spectatori).


OPINIA PUBLICĂ, satiră în două părţi de Aurel Baranga. Premiera la 30 septembrie 1967. Reprezentaţii: 33 ( l 2 la sediu, 8 în

Valea Jiului, 13 înjudeţ). Spectatori: 7.42 1 (2.324 la sediu, 1 .785 în Valea Jiului, 3 . 3 12 înjudet).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Asistent de regie: C. Dicu.

Distribuţia: Nicolae Nicolae (Prezentatorul, Chitlaru, Actorul), Ana Colda, artistă emerită (Otilia, Gina, Niculina Gologan, Maricica Tunsu), Constantin Dumitra (Regizorul de culise), Ion Roxin (Regizorul spectacolului " Opinia publică "), Vasile Haşiganu (Directorul Cristinoiu), Cornel Ferat (Pasca/ide), Valer Donca (Turculeţ), Nicolae Gherghe (Băjenaru), Alex. Codreanu (Joniţă), Mihai Clita (Dumitraş), Florin Plaur

208


(Manolescu),Costin Iliescu (Braharu), Constantin Dicu (Calarnariu), Paulina Codreanu (O secretară), Mircea Pânişoară (Ciorei Gheorghe), Marcel Popa (Spectatorul), Lilly Urseanu (Soţia lui Ion Ion), Alexandru Zecu (Constantin Brana .. Opinia publică").


Cuvinte de apreciere notează D. Gheoneo în cronica so din Drw1ud socilllismullli, 8 octombrie 1 967.

"Un spectacol bun, agreabil, cu priză la public ", constată C. Cotoşpan, adăugând că la reuşita sa "merite incontestabile revin regiei. Regizontl Marcel Şoma a căutat şi a reuşit să aducă unitate, mişcare şi interes dramatic spectacolului. Poate un plus de sobrietate imprimată unor eroi, mai ales negativi, ar fi prins bine. Conlucrarea laborioasă regizor-scenograf (Marcel Şoma - Aurel Florea) şi-a dovedit eficienţa fntr-1111 cadnt plastic metaforic, tinzând spre simplitate, aptă însă de a sugera atmosfera piese1" Afi.IlTlând în continuare că ,,Distribuţia favorizează câteva realizări actoriceşti de seamă" cronicarul se opreşte asupra realizărilor lui Nicolae Nicolae ("o creaţie actoricească remarcabilă"), V Haşiganu (care dezv!Uuie "o dinamică interioară . . . proprie defomlării caractentlui" personajului său), Ana Colda (,,are mult famlec şi . . . graţie . . . . interpretând cu aplomb personaje diferite din punct de vedere compoziţional'), Nicolae Gherghe (,,îşi examinează analitic, cu incisivitate pe toate feţele, eroul. . . .şi î/ stntcturează definitiv sub semnul ridicolulut').

FĂT-FRUMOS, poveste lirică în 4 acte de Horia Furtună. Premiera la 4 noiembrie 1967. Reprezentaţii: 22 ( 12 la sediu, 4 în

Valea Jiului, 6 în judet). Spectatori: 4.864 (2.596 la sediu, 1 .001 în Valea Jiului, 1 .267 înjudet).

Regia artistică: Mihail Zirra, maestru emerit al artei. Scenografia: Aurel Florea.

Distribuţia: Viorica Popescu (Prologul), Marcel Popa (Făt-Frumos), Cannen Tăutu - Ştefania Donca (Aghiuţă), Elena Jitcov - Violeta Berbiuc (Ileana Cosdnzeana), Elisabeta Belba - Astra Miclescu (Mama), Yvonne Bertola-Podoleanu (Mioara), Vasile Haşiganu (Tei-Legănat), Florin Plaur (Graur), Mihai Clita (Spulberă-Vdnt), C. Dumitra (Albu), Ion Roxin (Me/inte), Dumitru Drăcea (Licurici), Valer Donca (Florea), Nicolae Nicolae (Andrei), Al. Codreanu (Preda), Ştefania Donca - Carmen Tăutu (Prâslea), Felicia Donca (Scufiţa Roşie), Paulina Codreanu (Cenuşăreasa), Lilly Urseanu (Smaranda), Julieta Georgică (Dochia).


Viorel Teodorescu începe prin a recunoaşte "meritul deosebit al regizontlui acestui spectacol plilcut, recreativ .şi amuzanf', care "a reuşit să impulsioneze colectivul nostn1 teatral, dându-i posibilitatea să-şi manifeste fantezia creatoare"

209


Marcel Popa "a făcut dovada intregului silu regislnl interpretativ, reuşind să redea un FiJt-Fmnws viabil, plin de virtuţi şi calităţi deosebite, animat de projimde sentimente patriotice" La Elena Jitcov cronicarul remarcă ,.puterea de vibraţie, mereu alta, în întregul profil moral creat', iar la Yvonne Bertola-Podoleanu relevă momentele de ,,graţie şi dezinvoltură", Elisabeta Belba îi impresionează "prin ştiinţa nuanţelor, a tăcerilor şi a şoaptelor", iar Viorica Popescu şi-a recomandat "călduros bunul gust, fntmuselea şi expresivitatea ". Contribuţii remarcabile au avut şi ceilalţi interpreti.

O cronică asemănătoare semnează Nicolae Drligan.

O NOAPTE FURTUNOASĂ, comedie în două acte de 1 . L. Caragiale.

Reluare într-o nouă montare . Premiera la 13 ianuarie 1968. Reprezentaţii: 32 (7 la sediu, 4 în Valea

Jiului, 2 1 în judet). Spectatori: 7.292 ( 1 .374 la sediu, 909 în Valea Jiului, 5.009 în judeţ).

Regia artistică: Al. Miclescu. Scenografia: Elena Zăbavă. Distribuţia: Mircea Pânişoară (Jupdn Dumitrache), Dumitru Drăcea

(Nae Ipingescu), Florin Blănărescu (Chiriac), Ştefania Donca (Spiridon), Marcel Popa (Rică Venturiano), Elisabeta Belba (Veta), Paulina Codreanu (Ziţa).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Silvia Georgică.

În articolul lui Liviu Nicola Pe U11tle umbli, public drag . . . din Drumnl socialisnwlni (20 ianuarie 1 968) citim câteva cuvinte, nu prea măgulitoare, la adresa concepţiei regizorale şi a interpretării mai multor actori. Nu acelaşi lucru se întâmplă în cronica prof. V. Teodorescu, în care citim că regizorul Al. Miclescu a respectat spiritul şi ideile lui Caragiale, aducând "cdteva inovaţii prin care fonna de exprimare a substanţei comediei trebuia să cdştige", iar Dumitru Drăcea, Elisabeta Belba şi Marcel Popa au avut creaţii deosebite.

Alecu Popovici subliniază că regizorul "nu a unnărit un spectacol de perfonnanţă" şi "a ridicat spectacolul pe linia primordială a valorificării replicilor, verbului, a conturării personajelor' Cronicarul apreciază faptul eli Al. Miclescu "a găsit un nou elem·ent, interesant, oferind mişctlrii interpreţilor un spaţiu neobişnuit. lnteriontl, în cadntl căntia se petrece acţiunea, este prelungit în afam cu o secţi1me in podul, pe schelele căntia au loc celebrele unnăriri ale nefericitului erou JljciJ VePiturituiO. Actul al doilea capătă prin mişcare (spectatorii nu văd decdt picioarele um1ărihtlui şi ale unntlritorilor) un plus de haz pe linia piesei. De asemenea, finalul cântat, gtlsit de regizor într-una din primele variante ale piesei are un caracter documentar' Referindu-se la distribuţie, Alecu Popovici scrie eli acest ,,spectacol-.şcoală . . . relevtl hazul autentic al interpretei Veta - Elisabeta Belba, care a ştiut să găsească tonalităţi speciale, jucând cu un patos firesc situaţiile melodramatice, accenhtdndu-le umontl. fără ostentaţie. La fel, Pau/ina

2 1 0


Codreanu a marcat într-1m fol personal, cu prospeţime, rolul Zqei. Aflaţi în faţa unor modele celebre, urmăriţi de siluetele contemporanilor şi umbrele înaintaşilor, interpreţii principalelor roluri bărbăteşti s-au străduit cu modestie, dar cu râvnă, pe alocuri depăşiţi de personaje, dar cu conştiinciozitate, să fie La înălţimea sarcinilor artistice. Uneori au reuşit aceasta cu bune efocte scenice - celebra scenă a lecturii ziarolui (Mircea Pdnişoară - Juplba Dumitrtu:lae şi Dumitnt Drăcea -Nae Jpingescu), cavalcadele lui RiciJ (Marcel Popa), scenele de gelozie ale lui Cltiriac (Florin Blănărescu)"

ANGELO, TIRANUL PADOVEI, dramă în două părţi de Victor Hugo.

În româneşte de M. Bă.lâşescu. Premiera la 27 ianuarie 1968. Reprezentaţii: 68 ( 19 la sediu, 5 în

Valea Jiului, 13 în judeţ, 3 1 în deplasare). Spectatori: 1 3 .627 (3 .495 la sediu, 882 în Valea Jiului, 2.830 în judeţ, 6.420 în deplasare).

Regia artistică: Constantin Dicu. Scenografia: Aurel Florea. Coregrafia: Titus Burducea. Scrima: C. Dicu.

Distribuţia: Costin Iliescu - Vasile Haşiganu (Angelo Malipieri), Cristina Deleanu de la Teatrul "Delavrancea" Bucureşti - Elisabeta Belba (Catarina Bragadini), Viorica Popescu (Tisbia), Ion Roxin - Const. Dumitra (Rodolfo), Nicolae Nicolae (Homodei), Constantin Dumitra - Ion Roxin (Anafesto Galeofa), Alexandru Codreanu (Ordelafo), Florin Plaur (Orfeo), Nicolae Gherghe (Gaboardo), Astra Miclescu (Regine/a), Cecilia Teodoru (Da.fne), Dumitru Câta (Un valet), Valer Donca (Superiorul bisericii), Alexandru Zecu (Un călugăr).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Constanţa Popa.

Din cronica lui Liviu Nicola aflăm că ,,Regizorul Constantin Dicu, în1pre1mă cu un colectiv destul de omogen de actori, ne-a prezentat o partitură, în a cărei execuţie n-au existat disonanţe. Un A11ge1D (. . .) tiron al Padovei, secondat de un Homod.ei (. . .) reuşit, Rodolfo (. . .) temperamental şi pe intenţie, Anafesto (. . . ) inspirat, Oifeo (. . .} şi Gaboudo (.. . ), ultimii doi fn apariţii episodice, dar pline de culoare, au alcăt11it 1m cromatism interesant al personajelor pe care au strălucit cele două femei - Tisbia, în interpretarea Vioricăi Popesc11 şi Catari11a, prin Cristina Deleanu, venită în reprezentaţie de La Teatrul "Barbu Delavrancea " din Bucureşti. Posesoare a unor deosebite calităţi interpretative, ele s-au întrecut în a ne prezenta esenţa unui mesaj, folosindu-se de mijloace simple, de b11n gust, evitând stridenţele şi declamatorismul inerent al textului . . . În rest, sobrietate şi efort din partea celorlalţi interpreţi fn a se încadra în ansambl11l spectacolului . . . Scenografia lui Aurel Florea, interesantă şi sugestivă, s-a dovedit utilă întregului spectacol"(Dnunul socildismului, 3 februarie 1968 ).

Din cronica semnată de C. Coloşpan şi D. Maniu reţinem opinii întrucâtva deosebite de cele de mai sus. Astfel, ni se vorbeşte despre

"insrt}icienţa vizi11nii

21 1


moderne a spectacolului din partea direcţiei de scenă" care ,,s-a resimţi/ şi în interpretare" Cu privire la interpreţi, autorii aftnnl că actorul Costin Iliescu ,,nu a fost destul de convingător, prestând un joc fără relief. lipsit de nerv, uneori discursiv, de multe ori crispat", iar Ion Roxin s-a comportat "asemănător', pe când Nicolae Nicolae ,,deşi mai degajat şi mai sincer în interpretare, nu a izbutit totuşi să ne comunice repulsiafaţti de sinistrul personaj pe care 1-a fntruchipat" Actriţele Viorica Popescu şi Cristina Deleanu au reuşit să treacă "un examen dificil", convingând ,,prin naturaleţe, siguranţă, subtilitate şi gradarea sentimentelor "

Scenografia "a reuşit însă să suplineascti lipsurile spectacolului, găsind mijloace

sugestive, impresionabile pentru redarea atmosferei de teroare şi întuneric, mai ales prin interprmerea acelui decor macabn1 între spaţiul scenic şi sală. Îngroşând şi prelungind astfel semnificaţiile acţiunii dramatice, scenografia a dovedit mai multii aderenţă la vizirmea modemti a spectacoluluf'

Iată şi părerile lui Alecu Popovici ,,Ambiţia colectivului din Petroşani a fost aceea de a realiza un spectacol cât mai atractiv, mai plăcut, invitând publicul să descopere la teatm fiori de spaimă, emoţii, sti verse lacrimi. Ciudat, oricât s-ar strădui criticii sti declare melodrama drept decedată de multă vreme, ea dăinuie, obţine succese. Şi nu numai in provincie. Tânărul actor Constantin Dicu şi-a făcut rm meritoriu debut regizoral, dând melodramei ce este al melodramei, dând publicului, ce este al publicului, străduindu-se sti realizeze compoziţii actoriceşti colorate. Spectacolul se desfăşoară fluid, uneori puţin prea simplu in implicaţiile psihologice ale eroilor; există numeroase momente de confnmtare între eroi însoţite de o emoţie artistică meritorie, dar scenele de mulţime ar mai fi trebuit lucrate. În general, spectacolul obţine succese de public şi sperăm că va fi o punte de legăhtră CII spectatorii localnici. Cristina Deleanu (fn reprezentaţie) a desenat c11 discreţie şi acurateţe portret11l Catarinei (o Julietii romantică), în timp ce r 'iorica Popescu a avut datele corespunzătoare rolului ingrat al furtunoasei actriţe I11isbia. Costin Jliescu (prezenţă fizică), Ion Roxin, Nicolae Nicolae, Astra MiclesCJt au fost printre interpreţii citabili. Cu totul remarcabilă mi s-a ptin1t scenografia tântintlui Aurel Florea. Cadrul renaşterii italiene a fost sugerat pe deplin prin aducerea pe scenă a ctltorva bloCJiri enomre de piatră a căror mişcare continuă în scenă a dat şi apăsarea şi poezia şi lumina sau tragisnwl unui moment sau al altuia" (Teatn1l, nr. 4, 1 968, p. 66).

PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN, comedie în 4 acte de G. B. Shaw.

În româneşte de V. 1. Popa. Premiera la 19 februarie 1968. Reprezentaţii: 70 ( 12 la sediu, 4 în

Valea Jiului, 10 în judeţ, 44 în deplasare). Spectatori: 13 .362 (9 12 la sediu, 500 în Valea Jiului, 1 .455 înjudeţ, 10.495 în deplasare).

Reeia artistică: Petre Sava Băleanu. Scenoerafia: Arh. Teodora Dinulescu.

Distribuţia: Violeta Berbiuc (Vivie Warren), Alex. Zecu (Praed), Cannen Tăutu - Lilly Urseanu (Doamna Warren), Costin Iliescu (Sir

2 1 2


George Crofls), Mihai Clita - Constantin Dumitra (Frank Gardner), Dumitru Drăcea (Reverendul Samuel Gardner).

Regia tehnicA: Marin Dwnitrescu. Sufleur: Constanţa Popa.

Liviu Nicola surprinde, în cronica sa, strădaniile colectivului de realizatori, punctând creaţiile semnificative: ,,Regia s-a străduit a ne prezenta lucrarea cdt mai aproape de intenţia autornlui, eludând semnificaţiile uneori polemice ale texhllui şi găsind soluţiile dramatice ce merită a fi subl!niate. Poate finalul actului IV l-am dori să fie şi el ia înălţimea celui din actul //. In acest caz, întregului spectacol nu i s-ar mai putea reproşa nimic. Este adevărat că regia a fost sprijinită efectiv de elementele scenografice de bun gust, a căror creaţie este semnată de arhitecta Teodora Dinulescu. Salutăm existenJa rutor decornri şi costllme care nu mai stârnesc senzaţia penibilă a unei montări făcute de rm micuţ teatn1 de provincie. Nam vrea s-o socotim o performanţă, ci o permanenţă de viitor.

Echipa de interpreţi care a slujit textului dramatic a mers pe aceeaşi notă şi nu cred că fac o indiscreţie semnalând un ton de forţă realizat de două dintre actriţele din Petroşani. Tăutrl în Doanma Wtu-rell , cât şi Violeta Berbiuc în Jlivie, au realizat aceste roluri într-un timp record, în condiţii mai mult decât grele. Am putea vorbi chiar despre o anumită temeritate din partea lor în asumarea acestei răspunderi, într-un interval de numai dorul săptămdni. Cu toate acestea reuşita a fost deplină. Aplaudăm acest succes ca produs al unei etici profesionale ce stăpâneşte colectivul din care fac parte.

Tânărnl actor Mihai Clita a reuşit un Frtmk Gardner destul de colorat, datorită unor reale posibilităţi dramatice, rmei plastici adecvate şi unui temperament exploziv. Am văzut în băiatlll pastomlui un tdnăr reprezentant al .. dandysmului " britanic, rm pic prea ,furios", ceea ce nu este tocmai intenţia lui Shaw. Acordăm însă circumstanţe temperamentrllui său actoricesc care, mai judicios colorat, nu-i va rezerva decât surprize plăcute. Tatăl său, reverendul Sanwel Gartbaer (actoml Dumitn1 Drăcea), a reuşit o compoziţie convingătoare. Talenh1l său multilateral i-a dat posibilitatea să certifice încă o dată creditid acordat de public tuturor prezenţelor sale scenice. În ceea ce priveşte pe Praed (Al. Zecu) şi Sir George Crofts (Costin Iliescu}, ambii actori, au urmărit spontan şi cu luciditate pe stilul caracteristic britanic traiectul unor avortoni sociali, care oscilează între şantajul sentimental şi nonşalanJa unor avenh1rieri total lipsiţi de scn1pule atunci când este vorba despre modul lor de a trăi şi de a face bani.

In generol, n'fmâne de subliniat modul in care colectivul de actori a reu.1it să prezinte antiteza reliefată din intenţia autoruh1i. Nu ne putem opri indi o dată de a sublinia efortul regiei in a lăsa publicrdui o dată cu căderea ultimei cortine, intenţia lui Shaw de a realiza o comedie .. nepliJcutii" (Drumul sodJIIismubli, 20 februarie 1968).

O CRIMĂ PERFECTĂ (A doua împuşcdtură), piesă poliţistă de Robert Thomas .

Premiera la 12 aprilie 1968. Reprezentatii: 5 1 ( 15 la sediu, 3 în Valea Jiului, 1 2 în judeţ, 2 1 în deplasare). Spectatori: 8.755 ( 1 . 182 la sediu, 348 în Valea Jiului, 2.768 în judet, 4.457 în deplasare).

2 1 3


Regia artistică: Constantin Dicu. Scenografia: Emil Moise, de la Teatrul "Al. Davila" Piteşti.

Distribuţia: Florin Blănărescu (0/ivier Lenoir), Viorica Popescu -Paulina Codreanu (Suzanne Lenoir), Nicolae Nicolae - Valer Donca (Patrice), Nicolae Gherghe (Edouard), Mircea Pânişoară (Comisionarul).

Regia tehnică: Geo Bucur. Sufletar: Constanta Popa.

În general cronicarii au apreciat contribuţia regiei, virtuozităţile interpreţilor, calităţile scenografiei care, împreuna, au contribuit la reuşita spectacolului.

HANGIŢA, comedie de Carlo Goldoni. În româneşte de N. Al. Toscani. Prologul: Florin Plaur. Premiera la 4 mai 1968. Reprezentaţii: 23 ( 18 la sediu, 5 în judeţ).

Spectatori: 3 . 1 1 2 (2.490 la sediu, 622....;;în;;;..:.;.u;;.;d;.;,e"'-).;_"._......,,......_ --.........

Ion Roxin, Astra Miclescu, Cecilia Teodoru

214


Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Emil Moise, de la Teatrul "Al. Davila" Piteşti.

Distribuţia: Marcel Popa (Cavalerul di Ripafratta), Ştefan Ilie (Marchizul di Forlipopoli), Alex. Codreanu (Contele d'Aibajiorita), Viorica Popescu - Paulina Codreanu (Mirandolina), Astra Miclescu - Lilly Urseanu (Ortensia), Elisabeta Belba - Cecilia Teodoru (Dejanira), Ion Roxin (Fahrizio), Florin Plaur (Servilorul cavalerului), Dumitru Câta (Servilorul contelui).


în cronica sa Viorel Teodorescu începe prin a aprecia interpretarea lui Ştefan Ilie pe care l-a admirat ,,pentnl forţa afirmării, pentru înţelegerea textului şi măiestriei cu care a reuşit să-şi atragă spectatorii, ca înspre primul reprezentant al hazului irezistibif' Pe "locul al doilea" unnează Viorica Popescu "dotată cu multă vervă, spirit, fină ironie, sarcasm ". Note bune sunt acordate apoi lui Marcel Popa care a practicat "un joc reticent . . . de subJire sugestie umoristică", lui Ion Roxin, care a fost " foarte aproape de viziunea goldoniană", precum şi restului interpreţilor, cronicarul mărturisind ,.ţ}eosebita satisfacJie de-a fi notat. . . întreaga distribuţie" Despre regizor ni se spune că ,,n-a neglijat migala asupra portretizărilor, a pus pe primul plan preOCIIparea pentnl ac ton·" (Steagul roşu, 1 5 mai 1968).

În această stagiune a avut loc un spectacol cu fragmente din piesa Procesul Horia de Al. Voitin, în regia lui C. Dicu şi scenografia semnată de Aurel Florea. Spectacolul a fost prezentat la Alba Iulia în ziua de 1 octombrie 1967. În distribuţie: Vasile Haşiganu, Valer Donca, Mihai Clita, Al. Zecu, Ion Rox.i.n, Florin Plaur, Astra Miclescu, Violeta Berbiuc, Elisabeta Belba.

Pe lângă premierele amintite, s-au reluat două piese: Visul unei DOIJfi de iarnă de Tudor Muşatescu cu următoarea distribuţie: Florin Blănărescu (Alexandru Manea), Mihai Clita (Milică Dumitrescu), Viorica Popescu (.A/aria Panait), Violeta Berbiuc (Fanţa) şi Omul care a văzut moartea de V. Eftimiu cu: Jean Tomescu (Alexandru Filimon), Lilly Urseanu (Raluca Filimon), Paulina Codreanu (Alice Filimon), Mircea Pânişoară (Domnul Leon), Alexandru Codreanu (George), Marcel Popa (Vagabondul).

ARTICOLE, AV ANCRONICI, NOTE:

C. Cotoşpan - O comedie ce impU11e la rejkqii (avancronică la piesa Opinia publică), în Steagul roşu, 28 septembrie 1967.

Constantin Pascu - Pledoarie pentru Făt-Frumos (avancronică), in Dmmul sociaJisnwbU, 5 noiembrie 1 967

• C. Pascu - Maestrul enrnil al artei Mil1ai Zil'ra despre Făt-Frumos şi altele,

m Steagul roşii, 29 octombrie 1 967.

2 1 5


Prof. M. Munteanu - O noutl nwrdtiTe a Nopţii furtunoase pe sce11a petroşe11ea11tl (avancronică), în Steag11l roşu, 8 ianuarie 1 968.

Prof. Constantin Pascu - Angelo, tiranul Padovei (avancronică), în Steagul roşu, 27 ianuarie 1 968.

Constantin Pascu - O crimă perfectă de Robert Thomas (avancronică) în Steagul rofu, 1 8 aprilie 1 968.

Prof. Mircea Munteanu - Hangiţa de Ct1Tlo Gobbmi (avancronică), în Steag�d roş11, 29 aprilie 1 968.

C. Cotoşpan - La Teatrul de Stlll Pdrofan� Inaintea deschiderii noii stagiuni, în Steag��/ rofU, 30 iunie 1967.

T Istrate - Stagi1111i pernume11te, în Dr�m111l socialisnlllllli, 19 octombrie 1 967. Autorul apreciază iniţiativa Comitetului judeţean pentru culturA şi artă care a hotărât ca Teatrul "Valea Jiului" să prezinte stagiuni permanente şi în oraşele Deva şi Hunedoara.

Viorel Teodorescu - PllbUclll fi teatrul local, în Steag11l roşii, 22 octombrie 1 967.

Dulepa Vladimir - Tendinţa economici a Teatrului de Stlll " Valea Jiullli", în Steag�d roşu, 3 noiembrie 1967. Necunoscând realităţile teatrale, autorul articolului ajunge la concluzii eronate privind subvenţiile primite de teatru din bugetul statului, realizarea planului de încasări, etc. La un moment dat teatrul este comparat cu . . . I . L. L. -ul , ceea ce dovedeşte cu prisosinţă optica greşită prin care autorul discută problemele pe care şi le-a propus.

C. Cotoşpan - Ce e nou la Teatrul de Stlll din Petroşan� în Steag��/ roşu, 3 decembrie 1 967.

2 1 6


STAGIUNEA 1 968 - 1 969

Colectivul de conducere: Petru Stoican - director; Petru Marcu - director adjunct; Valeriu Ciora - contabil şef; Marcel Şoma -

regizor artistic; Aurel Florea şi Elena Zăbavă - pictori scenografi; Constantin Pascu - secretar literar; Mircea Munteanu - referent literar.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Elisabeta Belba, Violeta Berbiuc, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Constantin Dicu, Georgeta Constantinescu, Ştefania Donca, Valer Donca, Dumitru Drăcea, Constantin Dumitra, Nicolae Gherghe, Carmen Hancearec-Roxin, Vasile Haşiganu, Ştefan Ilie, Costin Iliescu, Astra Miclescu, Nicolae Nicolae, Aurora Novăcescu, Dana Pantazopol, Titorel Pătraşcu, Mircea Pânişoară, Ruxandra Petru, Florin Plaur, Marcel Popa, Claudia Popescu, Viorica Popescu, Ion Roxin, Carmen Tăutu, Cecilia Teodoru, Alexandru Zecu, Dumitru Câta, Elisabeta Ranka, Lucia Lucan, Maria Pintea, Anca Roşu.

Regia tehnicll: Geo Bucur, Marin Dumitrescu. Sufleur: Constanta Popa.


CROITORII CEI MARI DIN VALAHIA de Alexandru Popescu. Piesă premiată cu Premiul special al juriului la Concursul de dramaturgie originald pe anul l968.

Premiera absolută la 28 septembrie 1968. Reprezentaţii: 26 (9 la sediu, 17 în deplasare). Spectatori: 5.810 ( 1 .724 la sediu, 4.086 în deplasare).

Regia artistică: Ion Olteanu, artist emerit (de la Teatrul "C. 1. Nottara" Bucureşti). Decoruri: Elena Zăbavă. Costume: Olga Scorţeanu. Asistent regie: Constantin Dumitra.

Distribuţia: Septimiu Sever (artist emerit, laureat al premiului de Stat; colaborator) - Vasile Haşiganu (Basarab), Viorica Popescu - Elisabeta Belba (Fieur), Nicolae Nicolae (Capelanul), Ion Roxin - Constantin Dumitra (Poetul), Marcel Popa (Sculptorul), Alexandru Zecu (Marele croitor), Dumitru Câta (Marele Spătar), Mircea Pânişoară - Dumitru

2 1 7


Drăcea (Vistiernicul), Florin Plaur (Episcopul), Astra Miclescu - Cecilia Teodoru - Claudia Popescu (Doamne de la curte), Georgeta Constantinescu, Maria Pintea (Copii de casă).

Îşi mai dau concursul: Ferdinand Pricop, Titi Rancu, Nelu lsaicu, Elisabeta Franka, Nicoleta Stan şi Ileana Ilca.

tehnică: Marin Durnitrescu. Sufleur:

Nicolae Nicolae, Alex. Zecu, Viorica Popescu, Septirniu Sever

FÂNTÂNA BLANDUZIEI, de Vasile Alecsandri . Premiera: 29 septembrie 1968. Reprezentaţii: 29 ( 13 la sediu, 16 în

deplasare). Spectatori: 6.754 (2.399 la sediu, 4.335 în deplasare). Regia artistică: Ion Olteanu, artist emerit. Decoruri : Aurel Florea.

Costume: Olga Scorţeanu. Asistent regie: Constantin Dumitra.

Distribuţia: Costin Iliescu (Horaţiu), Jean Tomescu (Mecena), Valer Donca (Postumus), Mircea Pânişoară (Scaur), Marcel Popa - Ilie Ştefan (Zoil), Nicolae Gherghe (Giutto), Alexandru Codreanu (Hebro), Mihai Clita (Gallus), Violeta Berbiuc (Getta), Viorica Popescu - Aurora Novăcescu (Neera), Ion Roxin (Cebal), Constantin Dumitra (Strobil), Cannen Tăutu (Versuri în latină), Constantin Dumitra (Versuri în româneşte), Paulina Codreanu, Margareta Spitka (Sc/avele Neerei), Aurora Ceută, Anta Roşu, Adrian Popescu, Ion Petrişor, Gheorghe Săbău (Dansatori, dansatoare), Gheorghe Ştefănoiu, Emil Buta, St. Durnitraş (Tineri romani), Ion Martin, Gheorghe Firoiu, Tănase Sontropel, Octavian Dud (Sclavi).

2 1 8


,,A doua premieră a stagiunii actuale a fost pusă-n scenă, ca şi prima, de artistul emerit ION OLTEANU. de la Teatrol .. Nottara " din Bucureşti. Cu un simţ al atmosferei, am putea spune remarcabil, stăpânind peifect marea ştiinJă a mi.floacelor de a sugera spaţiul sublimului şi timpul vra.fei poeticului, 1-egizorol bucureştean, a.futat magistral de rm decor a171lonios în culori (Aurel Florea), ne-a istorisit iscusitfromoasa poveste alecsandrină despre dragostea triumfătoare dintre sclavii Ga/las şi Getta. Creaţia lui Ion Olteanu este un spectacol de delicateţe, aşa cum s-a scris despre mai toate montările sale regizorale. (. . .) regizorol a reuşit să parcurgă măiestrit dromul de la POEZIA LITERATURII la POEZIA TEATRULUI'"

(Virgil Teodorescu, Fântâna Blanduzlei pe scena petroşilneamJ (Marginalii), în Steagul roşu, 1 2 octombrie 1968)

SOSESC DESEARĂ, comedie în trei acte de Tudor Muşatescu. Premiera la 16 decembrie 1 968, Deva. Reprezentaţii: 90 (7 la sediu,

83 în deplasare). Spectatori: 16.823 ( 1 . 157 la sediu, 15 .666 în deplasare). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Elena Zăbavă. Distribuţia: Costin Iliescu (0/impiu), Titorel Pătraşcu (Sache),

Elisabeta Belba (Adelaida), Ştefania Donca (Anişoara), Marcel Popa (Puiu), Claudia Popescu (Mama Zinca), Dwnitru Câta (Poştaşul).


2 1 9


,$e poate spune că această nouă piesă din reperton'ul teatrului petroşănean, realizată în regia lui Marcel Şoma şi scenografia Elenei Zăbavă, a silit actorii să treacă prin adevărate ,Jurei caudine " ale măiestriei, să , .smulgă " rolurilor acel inefabil attistic propriii artei dramatice. De aceea, poate, şi-a găsit un atât de larg ecou în rândurile publicului spectator, receptiv la dialogurile vii, la jocul emoţionant şi totodată firesc al actorilor din Petroşani."

(Augustin Jula, Sosesc deseară. Note de spectator, în Drumul socialisnudui, 4 ianuarie 1 968)

COCOŞEL UL NEASCULTĂTOR, comedie pentru copii de Ion Lucian.

Premiera la 28 ianuarie 1969. Reprezentaţii: 68 (8 la sediu, 60 în deplasare). Spectatori: 18.944 (2.3 14 la sediu, 16.630 în deplasare).

Regia artistică: Titorel Pătraşcu. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Aurora Novăcescu (Vulpea), Paulina Codreanu (Pisicu,ta),

Lucia Lucan (Cocoşelul), Nicolae Gherghe (Ursu/eţul), Claudia Popescu (Un iepuraş), Cotvin Alexe (Corbul), Anta Roşu (Alt iepuraş).


,Jncă din prima stagiune a sa, Teatn1l .. Valea Jiului" a acordat o mare atenţie micilor spectatori, montdnd piese în mod special pentn1 ei, dintre care amintim doar câteva care s-au bucurat de o fnmJOasă primire: Ariciul şi iepuraşul, Clbuţa din ciJmpie, Vulpea pedepsitiJ, A furat-o pldurea, O poveste nenuliauziliJ, Hoţii la miere.

Revenind la această tradiţie, teatn1l a pregătit celor mici o no11ă s11rpriză: spectacolul CII piesa Cocoşebd neascrdtiltor de Ion Lucian.

Piesa, al cărei text este bogat în sensuri educative, a oferit posibilitatea realiziirii unui spectacol antrenant, vesel, captivându-i pe copii de la început până la sfârşit. Este o adevărată plăcere să-i vezi cum unnăresc CII sujleh1l la g11ră fiecare scenă. Se întristează cdnd Cocoşelul este răpit, se bucură cdnd Vulpea îşi primeşte pedeapsa. Trăiesc cu atâta sinceritate toate sihwţiile încât uită că de fapt sunt la teatru şi că totul se va tem1ina . . . cu bine."

(Mircea Munteanu, Cocoşelul neascultător pe sce11a Teatrului " Valea JiJIIui", în Steagul roşu, 5 februarie 1969)

ICRE NEGRE SAU FASOLE, comedie în trei acte de Giulio Scamicci şi Renzo Tarabusi.

În româneşte de Lucia Ionescu şi Costel Ionescu. Premiera la 25 ianuarie 1969. Reprezentaţii: 1 1 ( 1 la sediu, 10 în

deplasare). Spectatori: 1 .797 (93 la sediu, 1 .704 în deplasare). Regia artistică: Constantin Dicu. Decoruri şi costume: Aurel

Florea. Distribuţia: Cecilia Teodoru (Va/eria), Paulina Codreanu (Fiorella),

Ion Roxin (Antonio), Aurora Novăcescu (A/ati/da), Mircea Pânişoară (Marcel/o), Vasile Haşiganu (Leonida Papagatto), Dumitru Drăcea

220


(Vellutto ), Nicolae Gherghe (Bunicul), Florin Plaur - Corvin Alexe (Vittorio), Cannen Tăutu (Contesa), Astra Miclescu (Ilona Czibor), Alexandru Zecu (Raimondo Czibor), Ilie Ştefan (Baronul), Constantin Durnitra (Nico/a Czibor), Dumitru Câta (Roberto), Alexandru Codreanu (Alexis).


"Constantin Dicu, directorol de scenă al ultimei montări de la TeatnJI de stat .. 1 alea Jiului ", operdnd câteva tăieturi in text spre a elimina lungimi le unor replici cam diluate, a sporit densitatea dialogului, a făcut să crească substanţa comică, imprimând acţiunii un ritm îndrăcit şi oferind imaginea cuceritoare a unei lruni pitoreşti de o locvacitate tipic meridională, a cărei expresivitate este accentuată de plastica lui Aurel Florea şi de fondul sonor semnat de Geo BuCI", În partitura foarte alertă, foarte distractivă, evoluează 16 actori ce se incadrează am10nios viziunii regizorale, nejăcând note discordante într-o piesă în care există diversitate tipologică (dar consistenţa reflexelor psihologice nu este de natură să prilejuiască interpreţilor decât creaţii .. interesante '')."

(Prof. Ironim Munteanu, Icre negre sau fasole pe scena teatrului petroşănean, în Steagul roşu, 9 martie 1 969)

DONA JUANA, comedie tragică în trei acte de Radu Stanca. Premiera la 16 martie 1 969. Reprezentaţii: 54 (12 la sediu, 42 în

deplasare). Spectatori: 7.6 19 ( 1 . 1 57 Ia sediu, 6.462 în deplasare) Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Ruxandra Petru (Dona Juana), Mihai Clita (Don Juan),

Violeta Berbiuc - Paulina Codreanu (Fiore/a), Ion Roxin - Marcel Popa (Fiore/o), Florin Plaur - Constantin Dumitra (Don Fernando).

Regia tehnică: Geo Bucur. Sufleur: Constanta Popa.

Spectacolul Dona Juana constituie un eveniment pentru Teatrul din Valea Jiului, dar şi în peisajul teatral al lării, consenmat ca atare în confruntările naţionale. Cronicarii din presa locală sau centrală sunt swprinşi şi încearcă să explice, să evoce, să lase un semn despre spectacol. De la autor la regizor, de la tinerii actori la scenograf, toate compartimentele se strâng şi fascinează. Descătuşare explozivă a climatului şi a elementelor sale! Lumea mare rezonează şi în lumea mică.

,.Este teribil de greu să torni în tiparele oarecrun seci ale unei cronici teatrale obişnuite - începe cronica Virgil Teodorescu - indiscutabilele virtuţi ale unui spectacol-eveniment, aşa crun, pe bună dreptate (şi-n pofida absenţei fluxului de public), poate fi definită ultima premieră a TeatnJlui de stat local - Dona Jum1a de Radu Stanca. De ce? PentnJ că în notaţiile pe marginea oricănJi alt spectacol, şi m1 numai ale stagiunii curente, nevoiţi fiind, de cerinţele rmei cronici, să um1ărim cumva punctele .,de vâif', .. seifurile " desferecate meşteşugit, momentele nodale .,dezlegate " cu ştiinJă, ne izbeam frecvent de .. platoşa " micimii şi puţinătăţii acestora. Au fost de vină textele, regizorii, actorii? Cine mai ştie! cert este că o

22 1


atare cronică - în care să înlănţuim şi să evidenJiem fiecare reuşită regizomlă sau scenogmfică, pe care s-o punctăm cu enumerarea tuturor .,brio"-urilor actoriceşti presărate pe acel Cllrent interior care străbate personajele Donei JUIIIJa - este greu de realizat.

222


Va părea probabil nefirească această .. tangentă " săgeată către altundeva dar, credeţi-ne (convingeţi-vă după vizionarea spectacolului}, că pe rm text care a pretins realizatorilor spectacolului în aceeaşi măsură curaj şi angajare totală, am văzut la Teatrnl .. Valea Jiului " o multitudine de momente de adevărată frumuseţe, fugind cu o rapiditate fi/mică şi lăsând în 11mră-le doar patfunilll rurei amronii desăvârşite şi . . . neputinţa spectatorilor de a reţine în mod deosebit ceva.

De aceea, nu putem acum detalia (poate nici chiar rezuma) în frânturi ce ne-a plăcut mai mult din acest .. tot" constnlit cu artă, care este spectacolul Dona Juana."

(Virgil Teodorescu, Un spectacol eve11in1e11t Dona Juana, de Radu Stm1ca, în Steagul roşu, 5 aprilie 1 969)

NEVESTELE VESELE DIN WINDSOR, comedie de W Shakespeare .

În româneşte de Vlaicu Bârna. Premiera la 10 mai 1969. Re11rezentaţii: 35 (7 la sediu, 28 în

deplasare). Spectatori: 8. 199 (1 .477 la sediu, 6.722 în deplasare). Regia artistică: Constantin Dicu. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Dwnitru Drăcea (Sir John Falstaj]), Constantin Dumitra

(Fenton), Alexandru Zecu (Shallow), Alexandru Codreanu (Slender), Nicolae Nicolae (Ford), Vasile Haşiganu (Page), Nicolae Gherghe (Doctorul Caius), Valer Donca (Sir Hugh Evans), Mircea Pânişoară (Birtaşul), Nicolae Gherghe (Nym), Constantin Dwnitra (Bardolph), Ilie Ştefan (Pistol), Elisabeta Franka (Robin), Corvin Alexe (Simple), Dumitru Câta (Rugby), Cecilia Teodoru - Astra Miclescu (Doamna Ford), Cannen Tăutu (Doamna Page), Paulina Codreanu (Anne Page), Aurora Novăcescu - Claudia Popescu (Doamna Quickly).

Regia tehnicii: Marin Dwnitrescu. Sufleur: Silvia Georgică.

Al. Covaci scrie analitic şi sintetic despre Teatrul din Valea Jiului, luând ,.foaia de temperatură", cum zicea mai târziu Valentin Silvestru, nu doar în timpul prezentării spectacolului, ci şi pe parcursul realizArii acestuia. Scrie cronici şi "avanpremiere", interviuri şi note. In avanpremiera Bu11 sosit, Falstaff! consemnează: ,,După Do11a JIIOJia, coleclivul artistic din Petroşani montează Nevestele vesele dU1 Willtbor, această .sclipitoare comedie, având în centnt celebrul personaj pe care l-am .salutat în titlul no.strn. Constantin Dicu, directonll de scenă al reprezentaţiei a ales un text prestigios pentrn confinnarea propriilor calităţi regizorale, precum şi pe11tn1 afimrarea valenţelor artistice ale colectivului. Piesa lui Shakespeare, în viziunea lui C. Dicu, va purta amprenta pri.smei contemporaneităţii."

(Al. Covaci, "Bun sosit, Falstaff!" (Avantprenrieră teatrală}, în Drllllflll sociaJismuJui, 1 O aprilie 1 969)

223



Virgil Teodorescu - Fântâna Blanduziei pe scena petroşt'JnelltUJ (Marginalir), în Steagul roşu, 12 octombrie 1 968.

Augustin Jula - Sosesc deseară. Note de spectator, în Drumul socialismului, 4 ianuarie 1 968.

Mircea Munteanu - Cocoşelul neascultător pe scena Teatrului " Valea Jiului", în Steagul roşu, 5 februarie 1 969.

Prof. Ironim Munteanu - Icre negre sau fasole pe scena teatrubu petroşilnean, în Steagrrl roşu, 9 martie 1 969.

Virgil Teodorescu - Un spectacol eveniment Dona Juana, de Radu Stanca, în Steagul roşu, 5 aprilie 1 969.

AL Covaci - "Brm sosit, Fa/staff!" (Avanpremieră teatrală), în Drrlmlll socialisnurlui, 1 O aprilie 1 969.

224


STAGIUNEA 1969 - 1 970

Colectivul de conducere: Petru Stoican - director; Petru Marcu - director adjunct; Valeriu Ciora - contabil şef; Marcel Şoma şi Constantin Dicu - regizori artisti ci; Aurel Florea şi Elena Zăbavă -

pictori scenografi; Constantin Pascu - secretar literar; Mircea Munteanu - referent literar .

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Elisabeta Belba, Violeta Berbiuc, Maria Branea, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Ştefania Donca, Valer Donca, Dumitru Drăcea, Constantin Dumitra, Nicolae Gherghe, Ştefan Ilie, Costin Iliescu, Astea Miclescu, Nicolae Nicolae, Aurora Novăcescu, Titorel Pătraşcu, Mircea Pânişoară, Ludmila Petrov, Ruxandra Petru, Florin Plaur, Marcel Popa, Claudia Popescu, Florin Predună, V asi le Prisăcaru, Ion Roxin, Cecilia Teodoru, Alexandru Zecu.

Figurant-mimant: Eugenia Bungău, Dumitru Câta, Lucia Lucan.. Larisa Predună, Ana Todea.

Regia tehnicd: Geo Bucur, Marin Dumitrescu. Sujleur: Elena Pârvu, Constanta Popa.


TRANSPLANTAREA INIMII NECUNOSCUTE, de Al. Mirodan.

Premiera la 27 august 1969. Reprezentafii: 47 (7 la sediu, 40 în deplasare). Spectatori: 7.8 18 (575 la sediu, 7.243 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Costin Iliescu (Don), Ruxandra Petru - Eugenia Bungău

(Irina), Titorel Pătraşcu (Socrate), Elisabeta Belba (Mara), Marcel Popa -Constantin Dumitra (Băiatul).

Regia tehnici: Geo Bucur. Sufleur: Silvia Georgică şi Constanta Popa.

"Colectivul teatntlui .. Valea Jiului " din Petroşani a reuşit să descifreze şi să prezinte publicului sensurile piesei. Costin Iliescu (Do11) şi Titorel Pătraşcu (Socrate) formează un cuplu care cucereşte prin felul in care rostesc vorbele de duh cu care ne-am obişnuit la Al. Mirodan şi in acest foi râsul, temuta armă, doboară rând pe rând masca ce ascunde chipul adevăntlui.

225


Eugenia Brmgău (/ri11a) şi Constantin Dumitra (Btliaml) aduc pe scenă tinereţea, candoarea, pasiunea. C. Dumitro a reuşit să creeze un personaj la care, sub aspectul de timid, sălăşluieşte flacăra nestinsă a unei dragoste adevărate ce-/ va îndemna la rm gest necugetat. Deşi la inceput 1-a ascultat pe cinicul Don cu atenţie, fiindcă nu i-a întrevăzut scopul, are la sftlrfit curajul stl-1 infrunte, desigur cu puterile unuia lipsit încă de experienţa vieţii. Pentru realizarea �Marei, apariţie jitgară, Elisabetei Belba i-a fost necesară o exprimare cdt mai accentr1ată cu dificultăţi ce nu totdea11na 011 fost depăşite. Se poate uşor aluneca spre prezentarea 1111ei fiinţe .,magnet", ce doreşte, neapărat şi oricum, să pătrundtl fn sufletul celui pe care-I iubeşte."

(Constantin Deleanu, O reuşiliJ seariJ de teatru, în Unirea, 12 septembrie 1969)

,,Despre faza zona/il a Festivalului 1111{iomll de teatru am scris pe larg, la timpul potrivit. Reamintesc doar spectacolele Dona Juana de Radu Stanca, Tr111rspbmtarea inimii 11ecunoscute de Al. Mirodan şi recita/urile de versuri susţinute de actorii Vasile Prisăcaru, Ruxandra Petru şi Constantin Dumitra care au reprezentat teatntl nostru in competiţia craioveană. Eco11rile lor favorabile au fost consemnate în ziare şi reviste (ca Înainte, Sclblteia tineretului, Contemporanul), răsplătind fn acelaşi timp strădaniile celor care art reprezentat intuiţia noastră cu deplină responsabilitate profesionaltl. "

(Mircea Munteanu, în Steagul roşu, 6 iunie 1 970).

,,Actorul Titorel Pillraşcu impnmmttl personajelor pe care le interpretează ceva din structura sa intimtl, colordndu-le afectiv, cu destrtlă mobilitate şi putere de srtgestie. Socrate, pictorul din piesa lui Mirodan Tr111rsplanlarea inimii 11ecunosc•1te a fost recreat din interior, cu înţelegere pentn1 fiecare cută a caractentlui, cu economie de gestică şi, mai ales, ctl o acuzată preocupare pentn1 redarea subtilităţilor unor replici doldora de sttbînţelesuri."

(Traian Muller, Dialog despre virtuţi şi taine actoriceşti, în Steagul roşu, 1 5 noiembrie 1 969)

LA CIORBA DE POTROACE, comedie în două părţi de Sergiu Fărcăşan.

Premiera la 5 octombrie 1969. Reprezentaţii: 54 (7 la sediu, 47 in deplasare). Spectatori: 7.941 (669 la sediu, 7.272 în deplasare).

Regia artisticA: Constantin Dicu. Scenografia: Vasile Roman. Distribuţia: Nicolae Nicolae (Jean Grădinaru), Mihai Clita - Corvin

Alexe (Geo Grădinaru), Aurom Novăcescu - Claudia Popescu (Raluca Grădinaru), Mircea Pânişoară (Petrache Stamboliu), Dumitru Drăcea (Afoambă), Paulina Codreanu (Minodora Pertza), Alex. Codreanu (Niţulescu), V aler Donca (Dominic Buju), Astra Miclescu (Vetuţa).

Regia tehnici: Marin Dumitrescu. Sufleur: Constanta Popa.

Redăm din răspunsul lui V Teodorescu dat prof. Ironim Munteanu, în polemica

226


iscată referitor la necesitatea acestei comedii în repertoriu: ,,A11reola piesei (pentnt că are o a11reolă) a fost completată la Petroşani, in spectacolul adus la rampă de Constantin Dicu, de o tropă de actori care s-au străduit mult, aşteptdnd cu impacienţă premiera, să-şi convingă partenerii la actul creaţiei - publicul. O echipă de actori buni - de indiscutabilă omogenitate, prinzdnd in amănunt semnificaţiile comediei l11i Sergiu Fărcăşan, a servit fără acea riscantă politeţe penibilă, accentele distribuite de autor, spectacolul are haz accesibil, neîntârziat -lăsând şi impresia unei recreaţii cu copii zburdalnici, neîncorsetaţi pentnt . . . zece minute. ( . . . ) Noi vom continua să mergem să-I admirăm pe Nae Nicolae, pe Drăcea, pe Puiu Codreanu, pe Donca. Chiar dacă unora spectacolrtl le-a provocat insomnii."

(T. Viorel, Opinii la Ciorba de potroace. Şi lnctl un "cru prodest"?, în Steagul roşu, 1 1 octombrie 1 969)

MOTANUL ÎNCĂLŢAT, un basm pentru copii şi părinţi de Tudor Muşatescu şi Nina Stoiceva.

Premiera la 19 octombrie 1969. Reprezentaţii: 75 (4 la sediu, 7 1 în deplasare). Spectatori: 21 .069 ( 1 .433 la sediu, 19.636 în deplasare).

Regia artisticA: Titorel Pătraşcu. Scenoerafia: Florin Plaur. Distributia: Lucia Lucan (Motanul), Constantin Dumitra (/onicif),

Claudia Pop�scu (/epuraşul alb), Nicolae Gherghe (Împăratul), Ana Todea (Domniţa), Jean Tomescu (Marele dregător), Florin Plaur (Uriaşul), Corvin Alexe (Ştie tot), Dumitru Câta (Vede tot), Nicolae Gherghe (Negustorul).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Elena Pârvu.

,,Regia a reuşit să creeze acea punte de legătură intre scenă şi sală, care se constroieşte în întregime din mişcarea osmotică a sentimentelor. Există in acest spectacol acel fluid magnetic care detennină asistenţa, prin definiţie zgomotoasă, să urmărească cu răsuflarea tăiată acţiunea dramatică. Regizorul se bazează pe reacţia spontană a spectatorului. Acest lucru este, evident, un act de curaj ce înglobează în sine o multitudine de riscuri. Reacţia intervine prompt, cu o precizie aproape matematică, ceea ce înseamnă că efectul scenic a fost dozat cu cumpătare şi logicitate. Tensiunea sălii arată cu precizie gradul reacţiei şi, implicit, efortlll artistic investit."

(Al. Covaci, Motanul lncill/111, în Drumul socialisnudlli, 9 ianuarie 1 970)

FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU, l969

La sfârşitul anului 1969, are loc manifestarea de amploare a vietii teatrale, Festivalul Naţional de Teatru, care se des!AşoarA din doi în doi ani. La începutul lunii noiembrie au loc fazele zonale organizate în centrele Iaşi, Timişoara, Cluj, Craiova. Teatrul din Petroşani, în unna selecţiei, participA la Craiova cu două IZbutite spectacole, din stagiunea anterioară şi prezentă, Dona Juana, de Radu Stanca, şi Transplanta rea Inimii necunoscute, de AL Mirodan, ambele în regia lui Marcel Şoma şi scenografia lui Aurel Florea. Cu acest prilej evolueazA actorii:

227


Ruxandra Petru, Mihai Clita, Paulina Codreanu, Florin Plaur, în Dona Juana, şi Costin Iliescu, Ruxandra Petru, Titorel Pătraşcu, Elisabeta Belba, Constantin Dwnitra, în Transplantarea ini�ii necunoscute. La acestea se adaugă şi recitaluri de poezie susţinute de actorii teatrului din Petroşani. Juriul şi criticii de specialitate sunt surprinşi. Să consemnăm cel puţin cuvintele lui Dinu K.ivu:

,,Prezenţa teatrolui din Petroşani a debutat cu un recital, mai bine zis cu recitări susţinute de trei actori de profiluri distincte: un reflexiv şi interiorizat D11ptf meki (Constantin Dumitra), o sensibilă şi fntmos compusă antologie a poeziei de dragoste (Ruxandra Petru), o clasicti şi bine echilibrată rostire a Scrisorii a patra, cu unele note ciudate, stranii, de damnare (J � Prisifcaru). Dar acurateţea şi omogenitatea colectivului s-au demonstrat apoi în Trmrsplmllarea inimii nec11nosc11te de Al. Mirodan - prima versiune a aceshti text văzută fn cadntl Festivalub1i - spectacol tonic, de umor şi degajare, cu un Socrate remarcabil (Iitorel Pătraşcu) şi o Mara de o deosebită distincţie şi sensibilitate (Elisabeta Belba). Regia (A.1arcel Şoma) s-a folosit cu tact şi pondere de substanţa dialogului lui Mirodan, conducând toţi interpreţii (trebuie citaţi şi Costin Jliescu, Rrvcandra Petn1 şi Constantin Dumitra) spre un joc ritmat, in vervă, tot timpul de bun gust. Acelaşi Marcel Şoma a fost şi regizorul celui de-al doilea spectacol petroşănean, CII piesa lui Radu Stanca, Dona Juana." Se consemnează "corectitudinea gândirii regizorale, bunul joc al interpreţilor, sobrietatea intregii montări" (Surprize, în Contemporanul, 21 noiembrie 1 969).

CONSTRUCTORUL SOLNESS, dramă în trei acte de Henrik Ibsen.

Traducerea: Sidonia Drăguşanu şi Maria Alice Botez. Premiera la 28 decembrie 1969. Reprezentaţii: 17 (6 la sediu, 1 1 în

deplasare). Spectatori: 2. 178 (884 la sediu, 1 .294 în deplasare). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Vasile Prisăcaru - Marcel Popa (Halvard So/ness), Cecilia

Teodoru (Aline Solness), Florin Plaur (Doctorul Herdal), Alex. Zecu (Knut Brovik), Ştefan Ilie (Ragnar Brovik), Ştefania Donca (Haja Fosli), Ruxandra Petru (Hilde Wangel).


"Conflictul ce stil la bar.a piesei a fost scos la luminii fn il1terpretarea pateticll a colectivului Teatrului de stat " Vlllea Jiului" din Petroşmai, care a prer.entat spectacob1l la 5 februarie pe scma casei nu�nicipllle de cullurll din Alba Iulia. Dacii ne referina la jocul actorilor trebuie stf spunem cii Vasile Pri.stfcaru (Halvard Solness), Cecilill Teodoru (Aiine Solness), Ruxandra Petru (Hilde Wangel) se remarct'J pril1tr-o excepţionalt'J nwtbdafie a vocii, care le permite stf prer.inte o variatii ganat'J de stilri s11jleteşti, trecerile de la o stare la alia ft'JclbuiJl-se cu nw/ltl 11aturaleţe."

(Constantin Deleanu - Unirea, 8 februarie 1 970)

228


SPECTACOL DE COMEDIE ALECSANDRI "COANA CHIRIŢA ÎN VOIAGIU" Premiera la 19 ianuarie 1970. Reprezentaţii: 66 ( 1 1 la sediu, 55 în

deplasare). Spectatori: 12.663 ( 1 .581 la sediu, 1 1 .082 în dep1asare). Regia artistică: Constantin Dicu. Scenografia: Aurel Florea. a) Piatra din casă Distribuţia: Mircea Pânişoară (Gr. Pâlciu), Nicolae Gherghe (Comisul

Nicu), Astra Miclescu - Cecilia Teodoru (Coana Zamfira), Maria Branca (Marghioliţa), Mihai Clita (Leonil), Nicolae Nicolae (Her Franţ Birman), Lucia Lucan (Ioana), Dumitru Câta (Un fecior).

b) Monologurile Distribuţia: Florin Plaur (Cievetici ultra demagogul), Alex. Zecu

(Sandu Napoilă ultra retrogradul), Corvin Alexe (Gură Cască, om politic), Jean Tomescu (Coana Chiriţa în voiagiu), C-tin Dumitra (Haimanaua).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Silvia Georgică.

,,Este meritul directontlui de scenă Constantin Dicu de a fi sesizat că personajele monoloagelor ll1i V Alecsandri prefigurează tipurile perftcte ale comedii lor lui Caragiale; de a fi îndrumat interpreJii .. cdnticelelor comice " spre îngroşarea laturilor caracterologice ale personajelor. Astfel că de la Clevetici ne îndreptăm firesc gândul spre Nae Cll/ave11cu a/ lui l.L.Caragiale, iar Florin Plaur a trasat în conhtruri clare vorbirea acestrti ,.homo-latrans " Al. Zecrt în Smuh1 NapoibJ ultra retrogradul a intuit conservatorismul şi ntgina boientlrti anacronic măturat de valul înnoiri lor sociale de pe scena istoriei. (.. .) Clriri(a are un portret cu accente groteşti. . . (. . . ) travestiul asigură grotescrtl, figura agresiv comică, înspăimântător satirică."

(Prof. Ironim Munteanu, Clririţa la Pelroşmri, în Steagul roşu, 7 februarie 1970).

PE UŞA DIN DOS, comedie de Thurzo Gabor. Premiera la 28 februarie 1970. Reprezentaţii: 68 ( 1 5 la sediu, 53 în

deplasare). Spectatori: 1 8.694 (3.897 la sediu, 14.797 în deplasare). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Dumitru Drăcea (Tamâs Zeyk), Elisabeta Belba (!ren),

Constantin Dumitra (Adam), Paulina Codreanu (Ani), Alex. Codreanu (Laci Barta), Mircea Pânişoară (Croitoru/ Sulkovics), Valer Donca (Maiorul Szabo), Corvin Alexe (Kovalik), Jean Tomescu (Balkânyi), Florin Predună (Joe), Lucia Lucan (Kitty), Dumitru Câta (Karcsi), Ana Todea (A/ari), Corvin Alexe (Miliţianul), Silvia Georgică (O fată).


. Pe UJ& din dos, o comedie de fmeţuri psihologice şi tuşări etice, în funcţie de timp şi loc. ,,Pornind de la iiiJelegerea fiecărui resort psihic al personajelor,

229


regizontl Afarcel Şoma a omogenizat o echipă actoricească În stare să realizeze partituri convingătoare şi mwnţate. Piesa are atmosferă, ritm alert (pe alocuri), momente de brmăfactură comică, lirism şi dramatism."

(Constantin Pascu, Pe IIŞIJ dU1 dos, de Thurz6 Gabor (Cronică teatrală), în Steagul Toşu, 14 martie 1 970)

,Axată pe eternul triunghi conjuga/ - soţ, soJie şi fncă cineva - piesa lui Gabor Thurzo spectaculoasă şi moralizatoare este, în ultimă analiză, o intrigă veche de când lumea, îmbrăcată in haine noi. Cu priză la public - darnic În a răsplăti prin aplauze fmmoase creaţii ale actorilor - piesa se bucură de succes. (. . .) Într-o continuă ascendenţă, pe care o remarcăm cu plăcere, Marcel Şoma, regizontl spectacolului, a salvat un text deficitar, transfomrând întreaga evoluţie a colectivului de actori intr-o agreabilă reuşită teatrală."

(Carol Drozd, Pe IIŞIJ dUI dos (cronică teatrală), în DTunwl socialisnwh1i, 2 aprilie 1970)

RE CIT AL EMINESCU Premiera la 22 martie 1970. Reprezentaţii: 9 (7 la sediu, 2 în

deplasare). Spectatori: 2.527 (2.090 la sediu, 437 în deplasare). Regia artistică şi Scenografia : Florin Plaur. Recitatori: Costin Iliescu, Cecilia Teodoru, Alex. Zecu, Aurora

Novăcescu, Florin Plaur, Ştefania Donca, Ştefan Ilie, Ruxandra Petru, Corvin Alexe.

Regia tehnicii şi sonorizarea: Dumitru Câta. Sufleur: Constanta Popa.

PATIMA ROŞIE, de Mihail Sorbul. Premiera la 12 aprilie 1 970. Reprezentaţii: 40 (7 la sediu, 33 în

deplasare). Spectatori: 6.3 18 (5 .361 la sediu, 957 în deplasare). Regia artistică: Constantin Dicu. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Nicolae Nicolae (Şbi/ţ), Marcel Popa (Castriş), Mihai Clita

(Rudy), Maria Branea (Tofana), Ruxandra Petru (Crina). Regia tehnicii: Marin Dumitrescu. Sufleur: Constanta Popa. ,Jn viziunea regizorală de la Petroşani, Patima Toşie a incercat o detaşare de

modalitate clasică a unei transprmeri scenice, apelând la o scenografie foarte simplă, chiar sumară (semnată de Aurel Florea), care a fost investită cu putere de simbol."

(Mircea Munteanu, în DTumul socialismului, 17 aprilie 1 970)

TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT, de Bogdan Petriceicu Haşdeu Premiera la 2 1 aprilie 1 970. Reprezentaţii: 35 (3 la sediu, 32 în

deplasare). Spectatori: 8 . 189 ( 1 .350 la sediu, 6.839 în deplasare). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Mircea Pânişoanl (Hagi-Pană), Paulina Codreanu

(Afariţa), Nicolae Gherghe (Numa Consu/e), Constantin Dumitra (Jorj),

230


Florin Predună - Mihai Clita (Petrică), Ludmila Petrov - Claudia Popescu (Trandajira).

Paulina Codreanu, Ludmila Petrov, Florin Predunli

,,La capitolul spectacole festive amintim participarea la două manifestări culturale de amploare. Centenarol Astra, cu Trei crai de la r4slrit, şi aniversarea a 150 de ani de la moartea lui Ion Budai-Deleanu, cu un montaj de versuri din poemele Ţigt11Uada şi Trei vitl'ji,pregătit sub indn�marea maestrei Sadova. (. . . }

,,Spectacolul cu piesa Trei crai tk la R4silrit de B. P. Haşdeu (sau Orthonerozia. titlul sub care a apărot în 1871) a constituit, în interpretarea Teatntlui de stat din Petroşani, unul din succesele de prestigiu ale aceshti talentat colectiv artistic. Spectacolul, care a avut loc joi seara pe scena sălii , .Arta " din Deva - in cadn�l suitei de manifestări ale Festivalului cultural .. Sam1is " - a însemnat pentn1 Mircea Pânişoard, Paulina Codreanu, Nicolae Gherghe, Constantin Dumitra, Mihai Cii ta, Ludmila Petrov şi regizorii/ Marcel Şoma - noi şi valoroase creaţii actoriceşti, răsplătite cu vii aplauze de numeroşi spectatori."

(Mircea Munteanu, Manifestări ale Festivalului cultural .,Sam1is", in Drw1ud socialismului, 4 septembrie 1 970)


XXX - La Teatntl de stat O nouă piesă în repetiţie, in Steag11l roşu, 2 august 1 969.

Constantin Deleanu - O rerqiliJ seariJ tk teatru, in Unirea, 12 septembrie 1 969 XXX - Festivalul Naţional tk Teatru, in ScfJnleia, 29 septembrie 1 969. Virgil Teodorescu - "DupiJ ce secole tk-a rlbulul a illhdtlt teatrul, p11blicul ll

va pt'Jrlsi cu viJditiJ indiferellţll . . . ?" C011vorbire cu COiult��IIÎII Dicu, regizor la Teatrul tk stat " Valea Jiului", in Drumul socialism.ubli, 4 octombrie 1969.

23 1


xxx - S-a desc/ais stagimaea Teatrului de stat " Valea Ji11lui", în Drnnaul socialisnaub1i, 5 octombrie 1969.

V Teodorescu - Invitaţie La ciorba de potroace, microinterviuri, în Steagul roşu, 5 octombrie 1 969.

T. Viorel - Opinii La ciorba de potroace. Şi fnciJ un "cui prodest?", în Steag�1l roşu, I l octombrie 1 969.

Dan Calda - La ciorba de potroace (CroniciJ teatraliJ), în Drunwl socialisnu1lui, 12 octombrie 1969.

xxx - O 11ouiJ piesiJ pentru copii la Teatrul " Valea Jiub1i" Motanul încălţat, în Steag�d roşu, 1 8 octombrie 1 969.

Constantin Deleanu - Umond nu trebuie forţat cu orice preţ. ÎnsenuaiJri pe marginea spectacolului cu piesa La ciorba de potroace, în U11irea, 21 octombrie 1 969.

Mircea Munteanu - Participarea Teatrului de stat " Valea Jiului" la Festivalal Naţional de Teatru, în Dr�mu1l socialisnmlui, 1 noiembrie I 969.

Traian Mu11er - DiaUJg despre virtll(i şi tailae actoricepi (cu Titorel Pătraşcu), în Steagul roşu, 1 5 noiembrie 1 969.

Dinu Kivu - Festivalul Naţional de Teatru. Surprize, în Contemporanul, 21 noiembrie 1 969.

Mircea Munteanu - La faza r.omdtJ de la Craiova a Festivalului Naţio11al de Teatru, în Steagul roşu, 22 noiembrie 1 969.

Min:ea Munteanu -La Teatrul" V alea Jiului" o noutJ frltiJlnire cu dranUIIurgia lui Ibsen, Constructorul Solness, în Steagul roşu, 29 noiembrie I969.

xxx - Publicul, condi(ia şi scopul existe11(ei teatrului, în Steagul roşu, 7 decembrie I 969.

Mircea Munteanu - Piesa Transplantarea inimii necunoscute primitiJ cu cilldură de tineri, în Steagul roşu, 9 decembrie 1969.

M. Munteanu - Constructorul Solness pe scena Teatrului " Valea Jiului" (AvtUaprenueriJ), în Drumul socialismului, 1 3 decembrie 1 969.

Dinu Săraru - Repertoriul, scena şi publicul, în Ramuri, 15 decembrie 1969. M. Ardeleanu - " Convorbiri hunedorene", în Drunwl socialismului, în 17

decembrie 1 969. C. Pascu - Publicul de teatru tşi spune cuvintul (1, II, III), în Steagul roşu, 27

dec. 1969; 1 O şi 1 7 ianuarie, 1 970. C. Drozd - Constructorul Solness (CroniciJ teatraltJ), în Drunud

socialisnu1lui, 6 ianuarie I 970. AL Covaci - Motanul încălţat (CroniciJ teatraltJ), în Drumul socialisnwlui, 9

ianuarie 1 970. Zenobia Ilieş - Spectacol de comedie Alecsandri, în Steagul roşu, I l ianuarie

1 970. xxx - " Teatrul de 111iercuri" redivivus!, în Steagul roş11, 20 ianuarie I 970. T. S. - Un reuşit recital poetic, în Steagul roşu, 24 ianuarie 1 970. Constantin Pascu - Constructorul Solness, de H. Ibsen (CroniciJ teatraliJ), în

Steagrd roş11, 24 ianuarie 1 970. Prof. Ieronim Munteanu - Chiriţa la Petroşa11i Marginea spectacoblbli de

comedie Alecsandri, în Steagul roşu, 7 februarie I 970.

232


Constantin Deleanu - Unirea, 8 februarie 1970 Zenobia Ilieş - Pe uşa din dos (AV01tprenriertl), in Steagtd roşll, I l februarie

1970. Radu Constantinescu -Teatrad şi şcoal& U11 dialog pe cat de veclti, pe aJ8t de

actual, in Sclbrteia, I l februarie 1 970. ·

Mircea Munteanu - Sujlll novator tn actmua stagiu11e, in Dr"nutl socill/ismu!Mi, 14 februarie 1 970.

C Văleanu - Marginalii la "Convorbiri luuredorene", in Steagul roşu, 24 februarie 1 970.

Aw-elian Sârbu - "Convorbirile ltiUU!dortme" la Petroşani, în Drunwl socialismu!Mi, 24 februarie 1 970.

S. Radu - Un bun prilej de a cocheta cu arta " Tealrul de miercuri", in Drumad socialismului, 28 februarie 1 970.

Zenobia Ilieş - Trei crai de la Răsărit, de B. P. Haşeth1 (AV01rprenriertl), în Steagul roşu, 14 martie 1 970.

Constantin Pascu - Pe uşa din dos, de Thurz6 Gcibor (Cronică teatrală), in Steaglll roşu, 14 martie 1 970

Carol Drozd -Pe uşa din dos (Cronică teatrală), in Druntad socialisnutlui, 2 aprilie 1970

M. Munteanu - Patima roşie, de M. Sorbul, în Steagad roşu, 4 aprilie 1970 M. MW1teanu - Ziua MondialiJ a Tea.trului, în Druntad socilllisiiUIIui, 4 aprilie

1970. Mircea Munteanu - Spectacole festive tn pregillire, în Steagul roşu, 7 mai 1 970 Mircea Munteanu - Perspective repertoriale la Tea.trul de siaJ " Valea Jiului",

în Steagul roşu, 20 iunie 1 970. Mircea MW1teanu - Manifestări ale Festivalului c11ltural .. Samris", în Dmnud

socialismului, 4 septembrie 1970)

233


STAGIUNEA 1970 -1971

Personalul de conducere: Petru Stoican, director; Paula Muzsik, contabil şef; Ion Simionescu, Marcel Şoma - regizori artistici; Aurel Florea, Virgil Popa - pictori scenografi; Zenobia Ilieş - secretar literar.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Elisabeta Belba, Violeta Berbiuc, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Dumitru Drăcea, Ştefania Donca, Valer Donca, Constantin Dumitra, Vasile Duţu, Nicolae Gherghe, Ştefan Ilie, Costin Iliescu, Radu Neag, Nicolae Nicolae, Constanta Nicolau, Aurora Novăcescu, Eugenia Papaiani, Mircea Pânişoară, Ruxandra Petru, Florin Plaur, Marcel Popa, Claudia Popescu, Chira Scarlat, Gheorghe Sârbu, Cecilia Teodoru, Mircea Zabalon, Alexandru Zecu, Emil Junc, Ioan Petric, Paulina Popescu, Wilhelmina Sovinschi, Dionisie Surdei, Ana Şaucă. Instrumentist: Mihai Jurca.

Regia tehniciJ: Bucur Georgică, Marin Dwnitrescu. Sujleur: Silvia Georgică, Constanta Popa.


RECITAL DE VERSURI "ŢIGANIADA", 1 50 de ani de la moartea lui Ion Budai Deleanu.

Regia artisticA: Marietta Sadova. Premieră: 24 septembrie 1970, la Deva, în sala "Arta"

Distribuţia: Dwnitru Drăcea, Alexandru Zecu, Florin Plaur, Radu Neag.

}n cadml festivităţilor de comemorare a 150 de ani de la moartea lui Ion Budai Delean11, Teatrnl de stat din Petroşani a prezentat la Deva un recital de versuri din Ţiganitula, opera fundamentală a ilustrului umanist şi din poemul Trei viJeji. Spectacolul este montat de regizoarea Marietta Sadova şi interpretat de actorii D11mitn1 Drăcea, Alexandn1 Zecu, Florin Plaur şi Radu Neag. Prezentat în sala .. Arta " din Deva, spectacolul a înregistrat unfmmos succes."

(xxx, Recital de versuri din Ţiganiada, în Steagul roşu, 27 sept. 1970)

Totodată, se prezintă şi spectacolul Trei crai de la Răsărit, în regia lui Marcel Şoma, pentru Centenarul ,,Astra" ,.Piesa Trei crai de la Rlsllrit, de B. P. Haşdeu (sau Ortl1011erozia. titlul sub care a apănlt în 1871) a constituit, în interpretarea

234


Teatntlui de stat din Petroşani, unul dintre succesele de prestigiu ale acestui talentat colectiv artistic. Spectacolul a avr1t loc joi seara pe scena sălii .. Arta " din Deva - în cadrul suitei de manifestări ale festivalului cultural .,Sannis " - a fnsemnat pentru Mircea Pânişoară, Paulina Codreanu, Nicolae Gherghe, Constantin Dumitra, Mihai Cii ta, Ludmila Petrov şi regizontl Marcel Şoma - noi şi l•aloroase creaţii actoriceşti, răsplătite cu vii aplauze de numeroşii spectatori."

(xxx, Spectacol cu piesa Trei crai de la Răsărit, în Drunud socialismnbti, 26 sept. 1 970)

PĂRINŢI TERIBILI, de Jean Cocteau. În româneşte de N. Carandino. Premiera la 10 octombrie 1970. Reprezentaţii: 57 (7 la sediu, 50 în

deplasare). Spectatori: 12.334 ( 1 .049 la sediu, 1 1 .285 în deplasare). Regia artistică: Marietta Sadova. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Elisabeta Belba (Yvonne), Aurora Novăcescu (Leonie),

Paulina Codreanu - Ruxandra Petru (Made/eine), Costin Iliescu (Georges), Mihai Clita - Constantin Dumitra (Mi chef).


,,Doar maestra Marietta Sadova ntl cunoaşte răgazul. Cu adevărat neobosită după mai bine de o jumătate de secol în slujba scenei, străbate Jara de la o aşezare teatrală la alta, făcând breasla să salte, îmboldind talente, durând spectacole, sădind idei, trăind pe rând fiecare rol, investind suflet,foarte mult suflet . . . "

(Zenobia Ilieş - PărinJi teribili (avtllqJrentier4 teatra/JJ), în Steag�d roş11, 3 octombrie 1 970)

.. Trupa de actori, sub bagheta regizoarei Marietta Sadova, a intuit cu exactitate, în cea mai mare măsură, resorturile psihologice ale piesei. Jocul tensional s-a apropiat până la identificare de fondul sufletesc al personajelor. "

(Tiberiu Spătaru, Pilrin(i teribili (cronic4 dramoticiJ), în Steagul roş11, 1 7 octombrie 1 970)

,,Am v4zut 11işte Părinţi teribili Intr-o sa/4 de teatru plim!-ocl•i cu oame11i, şi am retr4it O rar4 bucurie, tbqJ4 Ull i11terval care deve11i.se llefuesc Şi uuuportabil de btng . . .

La confluenţa de excep/ie a harurilor - al unei mari regizoare, .,prima inter pares " (/14arietta Sadova) şi al rmei lntpe (a Teatntlui de stat .. Valea Jiului ") capabile de revelaţii actoriceşti - o piesă de Cocteau, fără obişnui ta-i densitate şi putere de persuasiune a sensurilor dezvăluite, s-a refnsujleţit de-o nesperată sevă . . .

Când cercul celor de care desprindea ca existenţă Yvonne (Elisabeta Belba) s-a inchis dincolo de fiinla sa, ni s-a transmis şi nouă durerea de pe teritoriul rece unde inima îngheaţă ireversibil . . .

Exuberant şi interiorizat totodată, cu o nonşalanţă cuceritoare, de .,bon gout ", Mic/1el (Mihai Clita) a izbutit să ne facă să credem că fncă mai poate exista jertfă în dragoste . . .

235


Motuieur Georges (Cos tin Ilie seu) ni s-a apropiat aşa cum e, sinuos, dar mereu altul, desprins pe hotantl abntpt dintre haosul şi armonia pe care nici o clipă n-o doreşte îndeajuns ca s-o poată atinge . . .

Am văzut printre .. părinţi teribili " într-o sală de teatm plină-ochi cu oameni . . . Un public elevat care iubeşte calitatea şi nu ezită să-i vină - atunci când aceasta viază - în întâmpinare, cu sufletul deschis. Am văzut nişte Ptlril1ţi teribili şi aş vrea ca o asemenea sărbătoare să se repete la fiecare premieră . . . "

(Traian Milller, Părinţi teribili th Jem• CocteaM, în Steagul roşu, 27 octombrie 1 970).

"Comparativ cu alte teatre din ţară de la care se poate pretinde mai mult, cel din Petroşani s-a prezentat peste aşteptări. Calderon, Moliere, Cocteau constituie totuşi un efort repertoriul de loc neglijabil, iar din dramaturgia originală, Radu Stanca, e o alegere ce presupune preocupări literare dincolo de nivelul mediu. O notă generală de acurateţe a însoţit cele patru spectacole, şi chiar dacă nu toate au fost calitativ egale, nu li se pot reproşa stridenţe grave. Există diferenţe între interpreţi, dar şi cei mai slabi se străduiesc să facă faţă unor roluri diferite. Mai puţin promiţător la început (Dona Jum1a mi-a pămt spectacolul cel mai nerealizat, şi din pricina greutăţii de a da viaţă unui text cu indiscutabile valori literare, dar din punct de vedere teatral cam livresc şi artificial), turneul a crescut cu Doamna Spiriduş (deşi aici şi-a mai focul loc o atmosferă diletantă, salvată doar prin sinceritatea şi voia bună a actorilor), pentm a trece cu succes în ultimele două reprezentaţii , un preţios examen cu Pifrinţi teribili şi Avarul E adevărat că s-a simţit prezenţa regizorală a Marienei Sadova, capacitatea sa pedagogică în îndrumarea compoziţiilor actoriceşti, ca şi în tonalitatea generală. Mai ales în Avan1l, unde regia s-a sprijinit pe scenografia de bun gust realizattl de Elena Pătrăşcanu-Veakis, tntpa teatrului .. Valea Jiului " a evoluat cel mai hine. Şi spectacolele puse în scenă de Marcel Şoma (scenograf Aurel Florea) sunt lucrate îngrijit, dar cu mai puţin relief Ansamblul a fost valorificat în roluri variate, aproape fiecare actor având posibilitatea de a-şi evidenfia insuşirile. E un ansamblu c11 care se poate lucra. Am reţinut în mod deosebit pe Elisabeta Belha în Yvonne din Pilrinţi teribili, actriţă inteligentă, cu bogate resurse interioare şi un stil de joc concentrat, modern. N-a fost rău deloc Harpagon a/ lui Dumitru Drăcea, ţinând seama de amploarea ro/11/ui. L-ajucatftiră şarjă, rezistându-i tot timpul (cu excepţia fina/ului). Dezinvolt şi CII haz a fost Nicolae Gherghe în Cosme din Doamna Spiriduş."

(Tr. Ş., Părinţi teribili (trlmee), Teatrul " Valea Jiului", în lnfoTIIfll/ia B11cureştiului, 27 noiembrie, 1 970)

"Un caz singular, surprinzător, în rdndul acestor tumee, a fost cel al Teatnllui .. falea Jiului " din Petroşani, rm teatnt de la care puţini s-ar fi aşteptat la lucntri deosebite şi care, totuşi, a demonstrat o conştiinciozitate profesională de invidiat. Cel puţin două din spectacolele teatrului - Pilrinţi teribili şi Avarul (în regia Marie tiei Sadova) - a11 fost lucrate Cit o acurateţe ireproşabilă, CII aportlll unor actori aproape neCimoscuţi dar ctl res11rse indiscutabile."

(Dinu Kivu, Părinţi teriblli (tumee), în Contemporanul, 1 0 decembrie 1 970)

236


,,Principalul men·t al spectacolului realizat de Marietta Sadova este acela că simţim, de la început şi până la sfdrşit, prezenţa acestei literaturi, care nu vrea să fie exponentii a maladivului i"tJVestigat de Freud, ci acea poezie teatrală, despre care vorbeşte Cocteau, definind-o ca fiind ,.o dantelă de frdnghii" vizibilă de la distanţa mitică la care se află galeria şi fotoliul de orchestră, deopotrivă. Negreşit trebuie remarcată acea discreţie a regizoarei, at cari! ocoleşte echivocul interpretării. ( . . . ) Distribuţia acestui spectacol a risipit se pare definitiv acea credinţă eronată, în virtutea căreia un nucleu actoricesc realmente valoros trebuie folosit drept contrabala.ru de valenţe în distribuţii echivoce. Revelaţia montării este, neîndoios, Elisabeta Belba (YvoJUu), această actriţă de neobişnuite dimensiuni tragice, a cărei voce voalată, gesturi mănmte, coregmfie admirabilă a mdinilor şovăielnice compun partretul complex al unei femei cu un lăuntric frămdntat, plină de nelinişti metafizice, fennecătoare. Costin lliescrt (Georges) evoluează pe traiectoria dificilă a bărbatului decepţionat, nerealizat pe planul mariajulrti. (Reţinem fntmosul moment al actului Il). Ruxandra Petnt (Madekine) şi Mihai Clita (Michel) demonstrează că la teatntl din Petroşani există un cuplu de actori tineri, posibili de o evoluţie pennanentă, poseddnd calităţile atdt de preţioase ale spontaneităţii, sincerităţii şi contopirii cu rolul încredinţat."

(Al. Covaci, Părinţi teribili (cronicii tefllralll), în Drunwl socialismului, 20 decembrie 1970)

A VARUL, comedie de Moliere. În româneşte: Al. Kiriţescu. Premiera la 17 octombrie 1970. Reprezentaţii: 43 (14 la sediu, 29 în

deplasare). Spectatori: 8.207 ( 1 .852 la sediu, 6.355 în deplasare). Regia artistică: Marietta Sadova. Scenografia : Elena

Pătrăşcanu-Veakis. Distribuţia: Dumitru Drăcea (Harpagon), Marcel Popa (C/eante),

Ruxandra Petru (Eiise), Mihai Clita (Valere), Violeta Berbiuc - Constanta Nicolau (Mariane), Alexandru Zecu (Anse/me), Cecilia Teodoru - Claudia Popescu (Frosine), Mircea Pânişoară (Jupânul Simon), Florin Plaur (Jupânul Jacques), Radu Neag (La Fleche), Lucia Lucan (Jupâneasa Claude), Nicolae Gherghe (Brindavoine), Corvin Alexe (La Merluche), Jean Tomescu (Comisarul).

Regia tebnicl: Geo Bucur. Sufleur: Constanta Popa.

,J)istribuţia răspunde cu intensităţi diverse solicitărilor impuse de concepţia regizorală. Dumitru Drăcea creează un Harpagon foarte moliereian, evoludnd cu un /ntmos crescendo în actul al /V-lea. Ruxandra Petnt (Eiise) se impune prin accentele mature cu care Îl; priveşte personajul, dovedind sensibilitate şi complexitate în stilul ei de joc. Mihai Cii ta (V albe) a ajuns la un prag de evoluţie la care nu mai este o promisiune , ci o certitudine care prefigurează o carieră actoricească generoasă crt surprize."

(Al. Covaci, Avarul pe sce11a Teatrului de staJ " Valea Jiului ", în Dmnwl socialismului, 6 noiembrie 1 970)

237


,Jn no11a premieră a teatmlrti petroşăne011 - Avarul de Moliere - reputata regizoare Marietta Sadova, cu utilrtl concurs al artei scenografei Elena Pătrăşcanu-1 ·eakis (semnatara unui decor, a unor măşti şi costume adecvate, fimcJionale, complet integrate vizirmii stilistice a .. titrtlarei "), a izbrttit să impună colectivulrti de

238


actori înţelegerea unei lumi uitate de trei veacuri, incitându-1 (şi prin intem1ediul lor, al actorilor, bineînţeles şi pe noi, spectatorii) la o reprezentare largd şi foarte nuanţată a acestei lumi ". (. . .) In concluzie, un spectacol de bun nivel calitativ, fără concesii faci/ului, antrenant, susţinut de un . ,cor" aproape omogen, într-o orchestraţie sclJltlată în nuanţe şi acorduri, un Avar ce se cere cu insistenţă văzut."

(Viore1 Teodorescu, A varul (croiUctJ dranratict'J), in Steagul roşu, 24 octombrie 1 970)

.,Nedesminţindu-şi atenţia pentru dramaturgiafranceză, A1arietta Sadova a pus recent în scenă la Petroşani, Avantl lui Moliere şi Părinţi teribili de Jean Cocteau. Întâlnirea celor două piese e probabil întdmplătoare, dacă dorinţa de a juca o capodoperd şi o piesă care a cunoscut repetate succese fn faţa unui public jărd pretenţii deosebite, nu pot fi considerate criterii de selecţie. Impresia generală pe care o lasă cele două premiere este cea de spectacole 1mitare, bine lucrate, spectacole ale umti colectiv artistic ce şi-a conturat în ultimii ani o personalitate distinctă. Aportul pe care îl aduce la aceasta regizoarea Marietta Sadova este de primă importanţă. (. . . )

Decorurile şi costumele lui Aurel Florea rdspund corect indicaţii lor din piesei. Privind în ansamblu, spectacolul cu Ptfrillţi teribili este WJUl dintre cele mai reu.şite şi mai omogene spectacole pe care teatrul petroşănean le-a realizat în ultimii ani. (.. .)

Prin Avaru� Marietta Sadova a oferit publicului din Valea Jiului un spectacol de teatru în sensul clasic al cuvântului, o intetpretare ce săvdrşeşte sensul original al piesei. (. . .)

Scenografia Elenei Pătrăşcanu-Veakis merită o atenţie specială: decont/ cucereşte printr-o linie Sltplă şi elegantă, prin folosirea inteligentă a spaţiului scenic."

(Corneliu Rădulescu, Avarul, comedie de Molibe, in Tribu11a.. 12 noiembrie 1970)

DE LA CARAGIALE LA TOPÂRCEANU (spectacol coupe) Premiera la 1 noiembrie 1970. Reprezentaţii: 5 (4 la sediu, 1 în

deplasare). Spectatori: 1 . 176 ( 1 . 138 la sediu, 38 în deplasare). Regia artistică: Marietta Sadova. Scenografia: George

Doroşenco. a) Un pedagog de şcoală nouă Distribuţia: Florin Plaur (Comentatorul), Valer Donca (Pedagogul),

Ştefan Ilie (Şco/erul l), Mihai Clita (Şco/erul ll), Radu Neag (Şco/erul III), Nicolae Gherghe (Şco/erul IV), Alex. Codreanu (Inspectorul), Ludmila Petrov (loneasca), Claudia Popescu (Popeasca), Cecilia Teodoru (Doamna Ftiriadi), Paulina Codreanu (Micul Ftiriadi).

b) Diplomaţie Distributia: Nicolae Gherghe (Nenea Mandache), Alexandru

Zecu (Conu Iancu), Paulina Codreanu (Miţa), Corvin Alexe (Un chelner).

239


c) Conu Leonida faţă cu reacţiunea Distribuţia: Nicolae Nicolae (Conu Leonida), Cecilia Teodoru (Coana

Efimi,ta), Lucia Lucan (Safta). d) Minunile Sfântului Sisoe, dramatizare de Constantin Paiu. Distribuţia: Radu Neag (Dracul), Alexandru Zecu (Regizorul), Mihai

Clita (Sisoe), Alex. Codreanu (Mavrichie), Marcel Popa (Habacuc), Gheorghe Sârbu, Mircea Zabalon (Pafouhe), Florin Plaur (G/icherie), Mircea Pânişoară - Mircea Zabalon (Farnachie), Chira Scarlat, Ludmila Petrov, Claudia Popescu, Paulina Codreanu, Ştefan Ilie, Lucia Lucan, Corvin Alexe (Ucenicii lui Pafoutie), Ştefania Donca - Constanta Nicolau (!/inca lui Dudău), Dwnitru Drăcea (Popa Niţă), Marcel Popa (Dascălul Pitac), Nicolae Gherghe (Baba Rada), Chira Scarlat (Baba Safta), Claudia Popescu (Baba Luţa), Ludmila Petrov (Baba Fira), Valer Donca (Jandarmul).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Constanta Popa. Dustraţia muzicală: Alexandru Jeles, Geo Bucur.

,)iotărât lucm, Teatrul .. Valea Jiului " a păşit în actuala stagiune CII . . . drephtl. Într-1m răstimp scurt de abia o lună, trei spectacole purtând semnătura unei regizoare de prestigiu, Marietta Sadova, au văzut lumina rampei, bucurându-se de atenţia şi interesul spectatorilor. Al patrulea spectacol, în regia lui Marcel Şoma, se va supune examenului public in această seară.

Abordând CII inteligenţă şi fantezie scenică piese de factură diversă, de la dramoleta lui Cocteau şi până la comedia clasică a lui Mo/iere, trecând prin Caragiale şi . . . Topârceanu, Marietta Sadova a intreprins CII actorii petroşăneni un adevărat tur de forţă, soldat cu succese de prestigiu care evocă zilele bune de odinioară ale acestui teatru. (. . . )

Bine compusă şi atmosfera de falsă pioşenie şi reculegere din Rai. Dintre interpreţi se detaşează Mihai C/ita, ajutat fiind şi de rolul copios pe care-I are la dispoziţie dar şi de unele date ale talentului său in continuă rohmjire şi cristalizare. Actontl a trecut cu dezinvoltură, cu naivitate şi uimire, la vanitate şi cucemică . . . lăcomie, innoindu-şi şi diversijicându-şi în mod inspirat modalităţile de expresie ". (. . . ) .. La reuşita spectacolului a11 contribuit decomrile moderne, expresive semnate de George Doroşenco. "

(Constantin Pascu, De la Caragiale la Topârceanu (cronică dramatică), în Steagul roşu, 7 noiembrie 1 970)

DOAMNA SPIRIDUŞ (La Dama duende), comedie de Calder6n de la Barca.

În româneşte: Al. Popescu Telega. Premiera la 7 noiembrie 1970. Reprezentaţii: 15 (5 la sediu, 10 in

deplasare). Spectatori: 2.245 (589 la sediu, 1 .656 in deplasare). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea.

240


Distribuţia: Marcel Popa (Don Manuel), Nicolae Gherghe (Cosme), Paulina Codreanu (Dona Angela), Ştefania Donca (!sabei), Florin Plaur (Rodrigo), Constantin Dumitra (Don Luis), Mihai Clita (Don Juan), Ruxandra Petru (Dona Beatriz), Claudia Popescu (Clara).

Regia tehnicii: Marin Dumitrescu. Sutleur: Constanta Popa. Ilustraţia muzicală: Alexandru Jeles.

Teatrul se îndreaptă şi spre ,,siglo de oro" spaniol, wtde dă strălucire Lope de Vega şi Calderon de la Barca. Alege din creaţia de tinerete a celui din unnă piesa La dllnlll duem/e, adică Doanuaa Spiriduş, sau Doanuaa nevilzutd, realizând sub bagheta regizorului Marcel Şoma ,,un spectacol plăcut, alerf', cwn zice Constantin Pascu. .fn această .. cuminte " dar, orice s-ar spune, nu contrajăcută viziune regizorală se încadrează şi actorii. Piesa demarează greoi insă, pe măsură ce intriga se innoadă, ritmul devine alert şi hazul se revarsă generos în sală. Am reţinut in rolul lui Don Manuel creaţia lui Marcel Popa, un bun actor de comedie, avantajat şi de prestanţa staturii, a expansivităţii sale genuine. Privindu-şi personajul CII o uşoară nuanţă de ironie, Marcel Popa a jucat degajat, sincer intrigat de întdmplările ciudate prin care trecea, gata să scoată oricdnd spada pentru o femeie care-i cerea ocrotirea, franc şi . . . înarmat, un pic ridicol, şovăind între onoare şi sentiment. "

(Constantin Pascu, Doanu1a SpirUiuş (cronică dramatică), în Steagul roşu, 14 noiembrie 1 970)

PLEACĂ BERZELE, piesă în trei acte în proză de Ion Minulescu. Premiera la 10 ianuarie 1971 . Reprezentaţii: 12 (5 la sediu, 7 in

deplasare). Spectatori: 1 .8 1 8 (502 la sediu, 1 .3 16 in deplasare). Regia artistică. Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Nicolae Nicolae (Mihnea Dornescu), Valer Donca (Radu

Majoreanu), Mircea Zabalon (Jean Roboiu), Alexandru Codreanu (Doctorul), Chira Scarlat (lrena Majoreanu), Ludmila Petrov (Elena Roboiu), Constanta Nicolau (O doamnif), Lucia Lucan (O servitoare), Vasile Duţu (Un servitor).

Regia tehnicii: Marin Dumitrescu. Sutleur: Silvia Georgică. Ilustraţia muzicală: Alexandru Jeles.

,,Mircea Zabalon creează un Jean Roboiu infatuat, locvace şi limitat, burghez cultivat din auzite. Este cea mai bună interpretare, Mircea Zabalon intuind stntctura intimă a personajului plin de vitalitate şi famJec."

(Tiberiu Spătaru, Pleacă benele (cronică dramatică), în Steagul roşu, 16 ianuarie 1 971)

"Cea de-a 90-a aniversare a fWlterii lui Ion Minulescu a fost sărbătorită la Teatntl .. Valea Jiului " din Petroşani cu p11nerea în scenă a piesei Pleacd berzele, cu care poetul a debutat în literatura dramatică acum patru decenii.

241


ValenJa primordială a montării este, fără îndoială, redescoperirea şi revalorificarea scenică a unei scriituri rar jucate. Actul de cultură evident merită să fie luat În seamă, CII atât mai mult cu cât spectacolul realizat de Marcel Şoma nu e lipsit de virtuţi. ( . . . ) Cel care a înţeles, se pare, apropos-11/ minulescian, a fost scenogmful Aurel Florea, creatorul unui decor frapant. Înainte de toate şochează asperităţile pereţilor verzi, cu reliefurile lor superficial poleite, in crăpăturile cărora e praf. contrastând straniu CII falsul lux al falsului aur cu ambiţii bizare. În acest decor se putea desfăşura demonstraJia de umor abstract al lui Afinulescu, pe marginea complexului de migraţie a/ lui Mihnea Domescu, precum şi pe marginea retrospecJiilor lrenei, absurde fiindcă bărbatul evocat se află, care va să zică, În braţele ei."

(Al. Covaci, Marginalii, Pleacă berzele de Ion Minulescu, în Tribuna, 22 aprilie 197 1 )

PATRU OAMENI FĂRĂ NUME, piesă în două părţi de Radu Bădilă.

Premiera absolută la 6 februarie 197 1 . Reprezentaţii: 14 (6 la sediu, 8 în deplasare). Spectatori: 2.457 (909 la sediu, 1 .548 în deplasare).

Regia artistică: Călin Florian. Scenografia: Vasile Buz. Ilustraţia m uzicală: Carrnen Păsculescu.

Distribuţia: Florin Plaur (Ofiţerul), Ruxandra Petru (Fata), Alexandru Zecu (Bărbatul), Mihai Clita (Tdnăru/), Ştefan Ilie (Omul de legătură), Alexandru Codreanu (Glabke).

Regia tehnicii: Geo Bucur. Sufleur: Constanta Popa.

,,Parcă dorind să confirme impresia bună lăsată la inceputul achtalei stagiuni, Teatntl de stat .. Valea Jiului" a Înscris acum la repertoriul său o premieră absolută. Este vorba de piesa Plllnl oameni ftJrtJ nume a debutantului in dramahtrgie, Radu Bădilă. Aşadar, dintr-o dată două perjom10nţe: sprijinirea 11n11i debili şi realizarea unei premiere absolute. "

(Constantin Pascu, Patru oameni fără nume (avanpremieră teatrală), in Steagul roşu, 6 februarie 1971)

,,Având la îndemdnă o partitură, după cum arătam, inegală din prmct de vedere al dramatismului şi a punctelor de interes, actorii petroşăneni au reuşit, sub competenta şi prestigioasa baghetă a directorului de scenă Călin Florian din Bucureşti, să estompeze momentele de impas ale acţiunii, să sublinieze dramatismul altora, într-o sinusoidă afectivă interesantă, plină de atloare."

(Pascu Constantinescu, Patru oameni fără nume de Radu Bădilă (cronică dramatică), în Steagul TOJU, 27 februarie 1971 )

,,A/unea depusă de destoinica echipă a Teatrului din Petroşani pentru realizarea spectacolului merită din plin laude. Regizorul Călin Florian şi scenograjitl Vasile Buz, deopotrivă CII interpreţii, s-au remarcat printr-un aport scenic esenţial la reliefarea sugestivă a elementelor ideologice, existente in texhtl lui Radu Bădilă. Montarea se evidenţiază prin strddania creatorilor de a releva

242


sobru, cu patos reţinut .şi simplitate, semnificaţiile confnmtărli dramatice. De notat acurateţea în valorificarea, mai ales a fina/ului căruia i s-a acordat o aură de nobleţe umană"

(Valeria Ducea, Tetllnll de Stat " Valea Jiului" din Petroş1111i, Patru oameni fără nume, th Rllllu B4tlil4., in Teatrul, nr. 3 1 197 1 )

·

TIMP ŞI ADEVĂR, piesă în trei acte de Eugenia Busuioceanu. Premiera la 4 martie 197 1 . Reprezentaţii: 8 (4 la sediu, 4 în

deplasare). Spectatori: 1 .827 ( 1 .036 la sediu, 791 în deplasare).

Regia artistică: Călin Florian. Scenografia: Vasile Buz. Ilustraţia muzicală: Vlad Ulpiu.

Distribuţia: Nicolae Nicolae (Laurenţiu Sturzu), Dumitru Drăcea (Constantin Dumitriu), Constantin Dumitra (Mihai Rotaru), Mihai Clita (Victor Dumbravă), Ruxandra Petru (Anca Cemat), Paulina Codreanu (Afagda), Andreea Petrescu (Rodica), Mircea Zabalon (Doctorul Vasiliu), Valer Donca (Neacşu), Claudia Popescu (lv/aria), Vasile Dutu (lntendentul), Marcel Popa (Necunoscutul).

În alte roluri: Alex. Codreanu, Florin Plaur, Mircea Pânişoară, Ştefan Ilie, Nicolae Gherghe, Corvin Alexe.


,.Scena drapală în negru, culoare care subliniază dramatismul acţiunii, are ca prmct de interes un panou decorativ care la schimbările puţinelor elemente de decor ce sugerează locul acţiunii (schimbările acestea se fac cu cortina deschisă), se transformă în ecran pe care se perindă diapozitive menite a prefaţa simbolic fiecare tablou. E o rezolvare ingenioasă, economicoa.să .şi foarte adecmtă încărcăturii de idei a lucrării"

(Constantin Pascu, Timp şi adevăr de Eugenia Busuioceanu (cro11ictl dramatictJ), in Steagul rofU, 20 martie 1971)

SPARGERE LA MIEZUL NOPŢII, comedie în două părţi de Miroslav Mitrovici.

În româneşte de Milan Petrovici şi Eugen B. Marian Premiera pe ţară la 10 martie 197 1 . Reprezentaţii: 60 ( I l la sediu, 49

în deplasare). Spectatori: 8.767 (99l la sediu, 7.776 în deplasare). Regia artistică: Călin Florian. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Dumitru Drăcea (lvfiloje), Marcel Popa (Hoţul), Paulina

Codreanu (Afiţa), Claudia Popescu (Stoianca), Nicolae Nicolae (Miliţianul). Regia tehnică: Marin Dwnitrescu. Sufleur: Constanta Popa.

,,Regizorul piesei, Călin Florian, aflat la a treia montare petro.şăneană din anul curent, a descifrat corect, poate prea corect de data aceasta, mobilurile farsei, stăruind puţin asupra caracterelor personajelor. (. . .) În sală se râde, se aplaudă

243


foarte des totuşi, şi nu numai datorită replicilor suculente şi . . . fniCIIlente dar şi evidentelor disponibilităţi pentru comedie ale celor cinci actori: Dumitru Drăcea, Marcel Popa, Paulina Codreanu, Claudia Popescu şi Nicolae Nicolae. (. . .) La realizarea atmosferei necesare contribuie mult şi scenografia sugestivă şi modemă, creată de A11rel Florea."

(Constantin Pascu, Spargere Ia miezul nopţii (cronica dranllllicd), în Steagul roşu, 16 martie 1 97 1 )

HAPLEA, NEAŢ Ă ŞI NĂ T ĂFLEAŢ Ă LA CIRC, comedie în două părţi şi un prolog de Marin lorda.

Premiera absolutli la 16 martie 1971 . Reprezentaţii : 65 (4 la sediu, 61 în deplasare). Spectatori: 2 1 .008 ( l . l08 la sediu, 19.900 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia : Aurel Florea. Consultant: Mircea Gheorghiu - regizor artistic la Circul de Stat Bucureşti .

Distribuţia: Ştefania Donca (Neaţă), Nicolae Gherghe (Nătăjleaţă), Ştefan Ilie (Directontl circului), Mircea Pânişoară (Paznicul Haplea), Lucia Lucan (Paiaţa - Un artist de circ), Corvin Alexe (Artistul-tigru -Scamatorul - C/ovnul).

Regia tehnicli: Geo Bucur. Sufleur: Silvia Georgică.

SPECTACOL COUPE, prezentat la manifestările Costeşti ' 71 . a) Recital "Ion Budai Deleanu" Regia artisticA: Marietta Sadova. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Dumitru Drăcea, recitator; Ludmila Petrov,figuraţie.

b) Poem "Getuza", de Radu Sălăjan. Regia artisticA: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Valer Donca (Diegis), Ştefania Donca (Coristă), Nicolae

Gherghe (Corist}, Ludmila Petrov (Coristă), Paulina Codreanu (Coristă).

Cu Marietta Sadova: ,.Personalitate de prim rang a teatrulr1i romdnesc contemporan, regizoarea

Marietta Sadova, se află de cdteva zile in Petroşani unde realizează cu un grup de actori locali transJllmerea scenică a pieselor A varul de Moliere şi PtJri11ţi teribiJj de Cocteau. Cu acest prilej am purtat c11 domnia sa o scurtă convorbire.

- În anul 1930 descindeaţi in Valea Jiului ca interpretă in spectacolul X, Y, Z Ce impresie v-ajăcut ahmci această zonă a Jării?

- Nu numai fn1m11seţile namrii m-au impresionat in ţinut11l hunedorean. Am legat impresiile mele de lumină, de chip11rile oamenilor, de port, de cdntece, de obiceiuri, de ritm11rile vieţii. În Petroşani, şi în general in loe��rile 11nde oamenilor li se cere 11n eroism, un efort neobişnuit fn fiecare zi, n-am treCJit ca o simplă actriţă venită să C11/eagă apla11zele, ci CII tot ce este omenie fn mine, putere de simpatie şi stimă faţă de om.

244


- Ştim că la un moment dat aţi părăsit actoria pentnt regie, care v-a prilejuit însemnate izbânzi pe scenele ţării. O întrebare oarecun1 indiscretă.

- Rolului D-na Dowey din Medaliile bt'ltriJnei creat de dv. în Petroşani în 1965, ca o revenire tardivă la pasiunea actoricească, i s-a mai adăugat ulterior vreunul?

- Da, MturUJ lui Mil1ai Viteazul din piesa lui Paul Anghel, Vrteaz�d, montată de mine la Satu Mare.

- Sub bagheta dv. s-au născut la Petroşani primele spectacole shakespeariene, Noaptea regiwr şi MIJsurtJ penJru m4surtl. Acum aţi ales teatntl francez. Ce v-a determinat să vă opriţi asupra lui Moli�re şi Cocteau?

- Nu întâmplător i-am preferat altora. Adeziunea publicului şi a cronicarilor manifestată faţă de recenta montare a lui Tartuffe la Iaşi a dovedit că Afoli�re e veşnic tânăr când e interpretat crt dragoste şi pasiune. Piesa lui Cocteau aduce şi azi în discuţie acuta problemă a orientării tinerilor şi a reeducării bătrânilor.

- Ce ne puteţi spune despre actorii teatntlui petroşănean? - Numai cuvinte fntmoase. E aici un mănunchi de oameni cu care se poate

imprima un nou suflu de teatnt, contemporan atât ca interpretare, cât şi ca repertoriu. Sunt muncitori şi talentaţi.

- Constituie un handicap, în privinţa legăturii cu publicrtl, prezenţa clădirii teatrului într-o zonă periferică a oraşului?

- Fără îndoială, e un teatnt profesionist care nu se reZitmă la experienţe şi experimente artistice. Sediul actual al teatmlui se ascrmde de spectator, nu se află, la propriu şi la figurat, în centntl vieţii spirihtale a oraşului, invitând la participare, incitdnd la gândire"

(Mircea Munteanu, CDteva minute cu Marietta Sadova, în Steagul roşu, 5 septembrie 1 970) .

.. - Se vorbeşte despre o aşa-numită .,criză " a teatrului contemporan; un impas. Care este opinia dv. , tovarăşe Stoican, în acest sens şi crtm afectează teatntl de aici?

- O criză este: număntl redus de spectatori. În urmă cu 8 ani îmi amintesc că aveam săli pline. Dar in Bulgaria, unde am fost în ultimele zile ale anului trecut, situaţia e cu totul alta . . .

- Cum vă explicaţi situaţia de aici? - Fenomenul e general la noi în ţară şi are o motivaţie obiectivă (concurenţa

televiziunii) dar şi una subiectivă care ţine de indiferentism, de inerţie. Păcat, teatrul, la unna um1ei, se poate urmări cel mai bine în sală . . . "

(Tiberiu Spătaru - .. Vrem stJ ne re-atragem publicul" , în Steagul roşu, 26 septembrie 1970).

"Teatrul de stat Valea Jiul11i a prezentat Tinrp şi adevtJr de E11genia Bus11ioceanu, Patru oame11i ftlrtJ 1uune, de Radu Bădilă (regia şi scenografia ambelor spectacole: Călin Florian, respectiv Vasile Buz).

Cele două reprezentaţii n-au constituit, din punctul de vede1-e al spectacolului, momente prea fericite ale competiţiei, cum s-a apreciat şi în cadrul dezbaterii orga

.nizate după lăsarea cortinei.

In ceea ce ne priveşte, suntem de părere că, în ciuda schematism11lui naiv

245


existent în Timp şi adevdr şi al poetiziirii cam lipsite de fundament filozofic din Patru oameni fiJriJ IIUnte, reprezentaţiile de pe scena muncitorească trebuie reJinute ca un început de bun augur, ca nişte prime semne la o decisă întoarcere spre teme de interes mai amplu, tratate în maniera realistă, iar dacă ne amintim că după ntdimentara CumpiJ1111 şi Iarba rea au unnat certele izbdnzi reprezentate de Ziarqtii sau Mielul turbat, avem toate motivele să fim optimişti. "

(Petre Dragu, Zilele Teatrului Romlb1esc, în Sclblteia tiJ1eretului, 25 martie 1 97 1 )

"Teatrul .. Valea Jiului " din Petroşani a propus spectatorilor două lucrări dramatice în premieră:Patru OantellifiJriJ 11ume de Radu Bădilă şi Timp şi adeviJr de Eugenia Busuioceanu. Cele două piese nu au oferit colectivului din Petroşani posibilitatea de a-şi pune în valoare certe le disponibilităţi actoriceşti."

(Virgil Munteanu, Afomentul Craiovean, în SciJnteia, 1 5 aprilie 1 971)

"Um1ează apoi în interpretarea unui colectiv de actori ai Teatrnlui de stat .. Valea Jiului "o emoţionantă evocare istorică, după care începe festivalul soliştilor de muzică popula ro, intitrtlat V oei tinere, dotat ctt trofeul .. Costeşti" ( . . . ) Întdlnirea de la Costeşti a însemnat o adevărată sărbătoare a tineretului. O sărbătoare a cântecttlui şi dansului, a veseliei şi entuziasmului tineresc, o manifestare de vibrant onmgiu adus, pe pămdntul strămoşesc, gloriei eroilor neamulut'

(xxx, Cost eşti '71, în Steagul roşu, 1 1 mai 1 97 1 )


Mircea Munteanu - La Teatrul de stat " Valea Jialui, AJteptiJIId ridicarea cortinei, Steaff!d roşu, 25 iulie 1 970.

1. Liciu - 1n timpul u11ei repetiţii la piesa Părinţi teriblli de Jean Cocteau, sub il•drumarea repulatei regizoare Marietta Sadova, Steagul roşu, 1 septembrie 1 970.

Mircea Munteanu - Noua stagiu11e la Teatrul de stat " Valea Jialui", în Drunud socialismului, 4 sept. 1970.

Mircea Munteanu - Cllleva minule cu Marietta Sadova, în Steagul roşu, 5 septembrie 1 970.

Zenobia Ilieş - Doamna Spiridu, de Calderon de la Barca (avanpremieriJ teatrală), Steagul roşu, 9 septembrie 1 970.

xxx - Scena, PregiJtiri pl!lltnl pretnierele stagiunii viitoare, în ScfJnteia, 14 septembrie 1 970.

Tiberiu SpiUaru - " Vrem siJ ne re-atragem publicul . . . ", în Steagul roşu, 26 septembrie 1 970.

xxx - Spectacol cu piesa Trei crai de la Răsărit, în Drunutl socialismului, 26 sept. 1 970.

xxx - Recital de versuri din Ţiganiada, în Steagul roşu, 27 sept. 1970. Zenobia Ilieş - Părinţi teribill de Jean Cocteau (avanpremieriJ teatral4), în

Steag�d roşu, 3 octombrie 1 970. Zenobia Ilieş - Avarul tk Moliere (avanpremieriJ), în Steagul roşu, 10

octombrie 1 970.

246


Ttberiu Spătaru - Părinti teribili de Jean Cocteau (cronicd drtu1JOijctJ), în Steagul roşu, 17 octombrie 1 970.

xxx - Scn1a. Premiere, tn Scllnteia, 1 9 oct. 1 970. Viorel Teodorescu - A varul de Mo/Ure (cronicd dramalictJ), în Steagul roşu,

24 octombrie 1 970. ·

Traian MUller-Am vtJvd nişte PărinJi teribili . . . , în Steagul roşu, octombrie 1970. Al. Covaci - Avarul pe scena Teatrului de stat " Valea Jwlui", în Drumul

socialismubli, 6 noiembrie 1 970. Constantin Pascu - "De la Caragiale la TopiJrcetuut" (cro11icd dranUJJicd), în

Steagul roşu, 7 noiembrie 1 970. Corneliu Rădulescu - Petroşani: A varul de Moliere şi Părinti teribili de Jean

Cocteau, în Tribuna, 12 noiembrie 1 970. C. Pascu - Doamna Spiriduş (cronică dramatică), în &eagulroşu, 14 nov. 1970. xa - Din 11ou "R4nmd vaka", în SdptiJnr4Jaa, 20 noiembrie 1970. Tr. Ş. - Tumee: Teatrul " Valea Jiului", în Informaţia Bucureştiubli, 27

noiembrie 1 970. Dinu Kivu - Tu".ee, Cotdemportuwl, 10 decembrie 1 970. Al. Covaci -Părinti teribili (cronicd teatrald}, în Drumul socialismului, 20

decembrie 1 970. Zenobia Ilieş - Pleacă berzele de Ion Minukscu (avanpretnierd), în Steag11l

roşu, 9 ianuarie 1 97 1 . Zenobia Ilieş - Teatrul " Valea Jilllui", Realittlţi şi perspective ale act11alei

stagillni, în Drumul socialismului, 1 O ianuarie 197 1 . Tiberiu Spătaru - Pleacă berzele (cronicd drtuiUilictJ), în Steag��/ roş11, 16

ianuarie 1 97 1 . Constantin Pascu - Patru oameni fără nume (avanpremierd teatralA), în

Steagul roşu, 6 februarie 1 97 1 . Zenobia Ilieş - Spargere l a miezul noptii de Miroslav Mitrovici

(ava11premiertJ), în Steag1d roşu, 3 martie 1 97 1 . Romulus Diaconescu - Teatrul de stat dila Petroştuai: Timp ş i adevăr, Patru

oameni fără nume, în Inainte, 25 martie 1 971 Petre Dmgu -Zilele Teatrului RomiJiu!sc, în Scllntei4 tineretului, 25 martie 1971 . Virgil Munteanu -Monae�llul craioveau, în Scdttteia, 1 5 aprilie 1 97 1 . nx - Petroştu1i: Timp ş i adevăr, Patru oameni fără nume, "Eco-bar", în

Familia, 1 5 aprilie 1 971 . Al. Covaci - Marginalii Pleacă berzele, în Tribwaa, 22 aprilie 1 97 1 . x.a - " Teatrul de Miercuri" şi relapa actor-spectator, în Steagul roşu, 24

aprilie 197 1 . Victor Parhon -Zikk dramaturgiei originale -faza zot�a/4 Craiova - (cr01aicd

teatralA), în Ranauri, 25 aprilie 197 1 . Ileana Lascu - Dila nou Imitll(ie la Costqti!, în Dnmud socia/.isnru/uj, 5 mai 1971 . 1. Mustaţă - Costeşti '71, in Steagul roşu, 1 1 mai 1 97 1 . Zenobia Ilieş - Pseudodiolog despre Teatru (radiografaa stagiwaii), in Steagul

roşu, 9 iunie 197 1 . Zenobia Ilieş - Profundd mllndrie izvor8Jd dill cald patriotism, in Steagul

roşu, 30 iunie 1 971 .

247



Personalul de conducere: Petru Stoican 1 Ironim MWlteanu, director; Paula Muzsik, contabil şef; Marcel Şoma, regizor artistic; Aurel Florea, pictor scenograf; Zenobia Ilieş, secretar literar.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Elisabeta Helba, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Dumitru Drăcea, Ştefania Donca, Valer Donca, Vasile Duţu, Nicolae Gherghe, Ştefan Ilie, Elena Ligi, Lucian Muscurel, Radu Neag, Nicolae Nicolae, Aurora Novăcescu, Mircea Pânişoară, Ruxandra Petru, Florin Plaur, Claudia Popescu, Chira Scarlat, Cecilia Teodoru, Mircea Zabalon, Alexandru Zecu, Ioana Dimitriu, Emil Junc, Carol Kappl, Ioan Petric, Paulina Popescu, Wilhelmina Sovinschi, Lucia Şaucă. Instrumentist: Mihai Jurca.

Sujleur: Silvia Georgică. Regizori de culise: Georgică Bucur, Marin Dumitrescu.


INTERESUL GENERAL, farsă atroce în două părţi, de Aurel Baranga.

Premiera la 22 septembrie 1 97 1 . Reprezentaţii: 2 1 (3 la sediu, 1 8 în deplasare). Spectatori : 2.614 (504 la sediu, 2 . 1 10 în deplasare).

Regia artisticA: Călin Florian (de la Teatrul "Ion Vasilescu" din Bucureşti). Scenografia: Vasile Buz (de la Teatrul Naţional Craiova). Ilustraţia muzicală: Carrnen Păsculescu.

Distribuţia: Ruxandra Petru - Ioana Dimitriu (Aurelia Tintoca), Nicolae Nicolae (Toma Hrisanide), Dumitru Drăcea (Piătică Vasile), Ştefania Donca (Tanţi), Paulina Codreanu (Lucia Hrisanide), Mircea Zabalon (Sfinţescu Jean), Mircea Pânişoară (Linte Gogu), Mihai Clita (Ion Carapetrache), Nicolae Gherghe (Bocioacă Ion), Ştefan Ilie (Mihăi/escu), Vasile Duţu (Regizorul).


ŞTAFETA NEVĂZUTĂ, piesă în trei acte de Paul Everac. Premiera la 9 octombrie 197 1 . Reprezentaţii: 24 (7 la sediu, 17 în

deplasare). Spectatori : 4.808 ( 1 .506 la sediu, 3.202 în deplasare).

248


Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Valer Donca (Anghel Dobrian), Elisabeta Belba

(Afargareta Dobrian), Ruxandra Petru (Elena Totu), Mihai Clita (Anton Giurcă), Corvin Alexe (Mircea Sorescu), Alex. Codreanu (Romulus Jliescu), Nicolae Gherghe (Constantin Boboc), Radu Neag (Vasile Săvoiu), Nicolae Nicolae (Dumitru Iacob), Dwnitru Drăcea (Spiridon Sturzu), Mircea Zabalon (Onoriu Chirileanu), Chira Scarlat (Teodora Pătulea), Ludmila Petrov (Eufrosina Istriţoiu), Geo Bucur (leronim Orzea), Ştefan Ilie (Nicolae lrimia), Lucian Muscurel (Emil Adiaconesei), Vasile Duţu (Petre Stogu), Paulina Codreanu (Dochiţa Nede/ea), Ion Ligi (Gheorghe Pleşa), Ioana Dimitriu (Afinodora Teică), Mircea Pânişoară (Marin Veniamin), Jean Tomescu (Ion Stoica), Ştefania Donca - Wilhelrnina Sovinschi (Secretara), Claudia Popescu ( O laborantă), Aurora Novăcescu (O laborantă).

În alte roluri: Cecilia Teodoru, Elena Ligi, Mihai Jurca, Kappl Carol, Ioan Petric, Emil Junc.

Regia tehnicii: Geo Bucur. Sufleur: Silvia Georgică.

Cronicarul ziarului local, Tiberiu Spătaru apreciază opţiunea repertorialii spre clramaturgia noastrii contemporanii, de imediată cerinţă şi actualitate, spectacolul Ştafeta nevăzută i se pare ,/leconcludent penlrll posibilităţile artistice din actuala stagirme." (Ştafeta nevăzută, cr01rict1 driiiiUitictl, în Steagul roşu, 1 6 octombrie 1 97 1 )

,,Faph1l că într-un timp foarte scurt de la deschiderea stagiunii actorii teatrului din Petroşani au prezentat două premiere, cu piese din dranraturgia originală, contemporană, confinnă intenţiile lăudabile ale acestui teatn1 de a acorda o atenţie mai deosebită lucrărilor valoroase din dramaturgia originală şi în special pieselor inspirate din actualitatea acestor ani fructuoşi."

(M.N., Tealnll din Petroşani, In fii/a unor noi confrunttJri cu publicul, în Drumul socilllismubli, 23 octombrie 1 971 )

. . . ESCU, comedie în trei acte de Tudor Muşatescu. Premiera la 5 ianuarie 1972. ReprezentaJii: 61 ( 10 la sediu. 5 1 în

deplasare). Spectatori: 14.606 (2.059 la sediu. 12.547 în deplasare). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Radu Neag (Decebal Sp. Necşulescu), Mircea Pânişoară

(lorgu Langada), Mircea Zabalon (Traian Necşulescu), Dumitru Drăcea (Generalul Stamatescu), Nicolae Gherghe (Platon Stamatescu), Nicolae Nicolae (Bebe Damian), Ştefania Donca (Arnelie), Elisabeta Belba (Miza Stamatescu), Paulina Codreanu (Nina Damian), Vasile Duţu (Un comisar), Ion Ligi (Doctorul), Corvin Alexe (Fane), Ştefan Ilie (Pişlică), Ioana Dimitriu (Mitzi), Claudia Popescu (Ana).

249


În alte roluri: Aurora Novăcescu, Cecilia Teodoru, Chira Scarlat, Emil Junc, Mihai Jurca, Carol Kappl, Ioan Petric.

Re ·a tehnici: Marin Durnitrescu. Sufleur: Silvia Geor ică . .;.;.;.. __ .......,_

Mircea Zabalon, Elisabeta Belba, Mircea PânişoarA, Nicolae Gherghe, Radu Neag, Claudia Popescu, Ştefania DoancA

,,Rândurile de mai jos nu VIzează însă spectacolul în serie, ci pornesc de la un cvasiparadox: în ciuda unei anume omogenitdţi a reprezentaţiei am reţinut în mod deosebit interpretarea Eli.Jabetei Belba - un autentic recital actori ce se. (. . .) S-ar putea spune eli rolul i-a venit mtlnuşă, c1m1 zic actorii. E adevărat, Elisabeta Belba avea toate datele cerute de personaj, dar ele au fost sluji te de talent, plus muncă, sobrietate şi personalitate profesionalli în pregătirea acestui rol. Naivă şi energică, sensibilă şi deschisă, mereu en1pffvă prin vorbe şi gestică, afectată dar şi naturală îşi dominli şi dirijează Mrbah1l şi .fiul în aplauzele generale ale publicului."

(Prof. Mircea Munteanu, Autentic recital actoricesc, în Steagul rofu, 1 5 ianuarie 1 972)

CÂND REVOL VERELE TAC, piesă în 4 acte de Tudor Negoiţă.

Premiera la 12 februarie 1972. Reprezentaţii: 25 (9 la sediu, 16 în deplasare). Spectatori: 4. 166 ( 1 .820 la sediu, 2.346 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Mihai Clita (Erik), Elena Ligi (Linda), Ruxandra Petru

(Afagda), Florin Plaur (Lars), Alexandru Codreanu (Petreanu), Valer Donca (Nea Mitică).


250


Când revolverele tac - o piesă poliţistă. Se ştie că teatrul poliţist nu se siJ.nte la sine acasă pe scenA, ci el se desfăşoară efervescent ca scenariu cinematografic. Zenobia Ilieş, secretarul literar scrie o cronică ,,avanpremieră", sperând că ,fascinaJia genului" va indrepta ,.,spre sala de spectacol pe cei care. se lasă captivaţi de o acJirUJe antrenantă ce ascunde o problematică majoră, dar şi pe cei c11 inima bărbată care caută c11 orice preţ s11spansu/." (SieiiiJUI roşu, 29.0 1 .72). Dar Ion Mircea în Însemn4rile Când revolverele tac, precizează: ,Ji dacă în alte ocazii se spune că textul a fost generos cu actorul, aici situaţia se prezintă invers." În fme, actorii reuşesc ,,să scoată un spectacol acceptabil." (SieiiiJUI roşu, 1 7.03. 72 ).

ESTE VINOVATĂ CORINA? (proces în două acte), de Lauren�u Fulga.

Premiera la 23 martie 1 972. Reprezentatii : 27 (8 la sediu, 1 9 în deplasare). Spectatori: 6.987 ( 1 .780 la sediu, 5.207 în deplasare).

Regia artistică: Ion Olteanu, artist emerit. Scenografia: Aurel Florea. Regizor secund: Teodor Vasluianu.

Distribuţia: Elena Ligi (Judecătoarea), Wilhelmina Sovinschi (Ioana), Jean Timofan (Andrei), Ruxandra Petru (Corina), Alexandru Zecu (Mihai), Aurora Novăcescu (Diana), Mihai Clita (Ruddy), Maria Jwj (Venera).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Paulina Popescu.

,Jon Olteanu a gdndit un spectacol de o factllră net modernă, în care pasi11nea lăuntrică a personajelor e filtrată prin exigenţa interpretării discret orchestrate"

(Al. Covaci, Este vinovată Corina? (cronicii drtmllllict'J), în TriblliUl, 1 5 iunie, 1972)

,,Piesa lui Laurenţiu Fulga este un admirabil pretext dramatic pentru o dezbatere de cea mai arzătoare actualitate: răspunderea părinţilor in educarea copiilor. A reuşit colectivul de actori al teatrului să exprime intenţiile autorului şi personajului?

Fără obişnuitele .. tămâieri " şi fără nici o ezitare, răspund afirmativ. Mai întâi, merită a fi subliniată priceperea regiei ca şi a actonlor - în ceea ce

priveşte tonul dialogului cu conştiinţa. (. . . ) A doua reuşită: scenografia în alb - negru, cu imensa emblemă a justiliei, este

foarte sugestivă. Ca şi vestimentaţia care, într-un .. proces " atât de neobişnuit ca cel de faţă, subliniază nota de hieratism a acestuia prin culorile alb - crem.

Al treilea merit: interpretarea actoricească. ( . . .} În rolul Corinei, Ruxandra Petru a confinnat din nou vocaţia ei actoricească.

Emoţionantă în ipostaza ei de ingenuă, tulburătoare fn ipostaza ei de frivolă. O frivolitate care nu şochează şi care mai degrabă inspiră compătimire decât dezaprobare.

Ioana - în interpretarea Wilhelminei Sovinschi - ne aduce în scenă o admirabilă întruchipare a lucidităţii, o statuie vie care vorbeşte despre un anumit echilibru sufletesc chiar şi atunci cdnd tace. Tânăra actriţă a trecut cu succes peste pericolul de a ne prezenta o [omul rece şi uscată.

25 1


J/aria Serafina, interpretată de Ceci/ia Teodoro, este un rol complex: caldă şi slabă faţă de copiii ei, răscolită de o dragoste conjugală renăscută şi plină de demnitate, ca soţie; apăsată de căinţă şi profund zdnmcinată de eşee1tl ei pedagogic, ca părinte. Interpreta a reuşit să acopere acest larg registro sufletesc cu emoţie sinceră. Mai puţin conmnicativă însă în scenele de confrontare cu ai săi.

Mil1ai Serafim - interpretat de Alexandro Zecu - corect jucat în ipostaza lui de soţ pocăit şi de tată renegat care fşi regăseşte tdrziu vocaţia de părinte. (. . .)

RutlJly HolbtUI - interpretat de Mihai Cii ta - este pe deplin convingător. (. . . ) Inspirată este alegerea Elenei Ligi în rolul judecilloarei, un rol dificil: al

conştiinţei care trage la răspundere. A impus prin sobrietatea geshtrilor, prin sinceritatea şi gravitatea tonului.

Jean Timofan - în rolul lui Andrei - corect." (David Maniu - Este vinovată Corina?, Marginalii, în Steagul roşu, 1

septembrie 1 972)

VLAICU VODĂ, de Al. Davila. Premiera la 1 aprilie 1 972. Reprezentaţii: 1 7 (5 la sediu, 12 în

deplasare). Spectatori: 5.4 1 7 ( 1 .517 la sediu, 3. 900 în deplasare). Regia artistică: Ion Olteanu, artist emerit. Decor: arh. Teodora

Dinulescu. Costume: Maria Bortnovschi . Regizor secund: Teodor Vasluianu.

Distribuţia: Dumitru Drăcea (Vlaicu-Vodă), Alexandru Codreanu (Rumân Grue), Radu Neag (Mircea Basarab), Nicolae Gherghe (Costea Afuşat), Valer Donca (Banul Miked), Florin Plaur (Spătaru/ Dragomir), Corvin Alexe (Groza Moldoveanul), Jean Tomescu (Preacuviosul Nicodim), Lucian Muscurel (Pa/a ltalianul), Mihai Clita (Baronul Kaliany), Nicolae Nicolae (Vlad Dobceanul), Mircea Pânişoară (Manea), Ştefan Ilie (A/dea Algiu), Vasile Duţu (Român Herescu), Ion Ligi (Murgu), Alexandru Zecu (Baldovin), Geo Bucur (Pdrcălabul Curţii), Mircea Zabalon (Solul sârbesc), Geo Bucur (Moş Neagu), Emil Junc (Un căuşe/), Mihai Jurca (Întâiul boier), Elisabeta Belba - Chira Scarlat (Clara -Doamna), Wilhelmina Sovinschi - Ioana Dimitriu (Domni,ta Anca), Jean Timofan (Un copil de casă).


În interviul - Vlaicu VodtJ pe scena telllrUbli " Valea Jiului" - luat de I. Berta regizorului Ion Olteaou, artist emerit şi prof. la I.A.T.C. Bucureşti, acesta, referinduse la trupli, spune: "Teatrol este un stup de albine harnice şi entuziaste, de la ateliere până fa primul şi ultimul interpret', şi privitor la colaboratorii aduşi cu sine pentru scenografie precizeazli: ,,Decoml este conceput de arhitecta Teodora Dinulescu, fină şi sensibilă, care ştie sd ră.rcolească prin arhitectura veche românească. Jar Maria Borlnovschi, o entuziastă cercetătoare a costumului românesc, sensibilă şi energicd întocmai ca o ţărancă nobild din Gory� de unde-şi trage şi originea, realizează costumele." (Drunwl socialismului, 1 aprilie 1 972)

252


,,Pe scena Teatntlui de stat din Petroşani 14mlărim un spectacol original în concepţie, actual prin semnificaţie, cu o tonalitate ascendentă în constntcţie. ( . . .) . . . un spectacol annonios şi echilibrat, cu atmosferă de un susţinut dromatism, o realizare artistică de indubitabilă valoare în care evoluează interpretari actoriceşti pe deplin reuşite. " (. . . ) .,Droma oforă şi actorilor posibilităţi interpretative multiple, Dumitro Drăcea (Vloicu Vodd) îşi trăieşte intens şi htmultuos personajul pe care-I poartă, construindu-l inteligent cu noi şi noi conturori. Specializat, într-un fel, în astfel de roluri istorice, Dumitru Drăcea a intuit complexitatea rolului, plurivalenţa personali taţii unui domnitor-filosof ale căroi interese, intenţii şi fapte sunt comune cu ale ţării. De un foarte mare efect pentn1 semnificaţiile dramei este scena jocului de şah (neaparţinând piesei) care sugerează atât capacitatea intelecrnală a domnitorolui, cât şi similirudinile momentului politic cu al pennutărilor. Elisabeta Belba interpretează pe vijelioasa Clllra -DotUtUitl, setoasă de putere şi sfiddnd totul în numele intereselor ei. Este o creaţie actoricească reuşită şi convingătoare, disponibilitaţile Elisabetei Belba revelându-se pe deplin."

(Tiberiu Spătaru, Vlaicu Vodă (CroniciJ tetllra/iJ), in Steagul roşu, 6 aprilie 1972)

"Un efort ce merită o apreciere specială reprezintă punerea în scenă a lui Vlaicu Vodd. Aici, Ion Olteanu a beneficiat de scenografia arh. Teodora Dinulescu şi de costumele Mariei Bortnovschi. În spaţiul scenic plastic sugestiv organizat, regizorol a compus o mişcare cursivă a numeroasei distribuţii în care Dumitn1 Drăcea a fost un Vlaicu uman şi înţelept, fn opoziţie cu Elisabeta Belba, reprezentând ambiţia pdnă la forocitate a DotUtU1ei Clllra. Lucrul cel mai de preţ, pentru că e cel mai dificil de realizat, a fost jocul gropului de boieri, bine individualizaţi şi folosind o intonaţie firească fără a cădea tn platitudine. Spectacolul are ritm, marile momente sunt bine susţinute (menţiuni speciale pentnt Florin Plaur şi Valer Donca), în general textul se comunică sălii în sensurile sale majore fără a se pierde fntmuseţea artistică a operei."

(Traian Şehnaru, Tumeul Tet11rUlui " Vlllea Jiului" PetroştUri, in lnfomlllţia Bucurqtiullli, 20 iunie 1972)

,,Recenta vizită la Bucureşti a demonstrat strădania teatrului de a prezenta un repertoriu de certă orientare, prin piesa lui Laurenţill Fulga Este viJrovatd Cori11a? şi Vloicu Vodd de Al. Davila. Din cap11l loc14lui trebuie subliniat merihtl maestntlui Ion Olteanu care - cu obişnuita l11i pasiune pedagogică - ştie să se devoteze chiar unor ansambluri modeste, dar să obţină rezultate mai mult decdt satisfăcătoare. (.. .)

Rolurile sunt jucate pe măsura datelor fiecănti actor, dar liniile compoziţionale sunt precis trasate regizoral. Am reţinut în această ambianţă generală, jocul sincer al tinerei Ruxandra Petru (Corina), emoJia Ceci/iei Teodoro (Maria), atitudinea, demnă a Elenei Ligi (Judeciltoarea). In ce priveşte pe Wilhelmina Sovinschi (IotUia} e prea ostentativ rigidă, deşi cu o foarte fntmoasă plastică scenică. Mihai Clita a marcat caractentl aventurierului Ruddy, pedalând însă cam mult pe unele atitudini-clişeu. Dimpotrivă, Jean Timofan a avut tot timpul spontaneitate şi Prospeţime. Mai convenţionale (ca şi personajele de altfel}, A11roro Novăcescu şi

253


Maria Jutj. Alexandru Zecu a făcut tot posibilul să se menţină ne patetic în limitele procesului său de conştiinţă.În ansamblu, spectacolul cu piesa lui Laurenţiu Fulga îşi atinge scopul, construind o dezbatere unnărită cu interes. "

(Traian Şelmaru, Turneul Teatrului " Valea Jiului", în Informaţia Bucureştiului, 20 iunie 1972)

ARTICOLE, A VAN CRONICI, NOTE:

Petru Stoican - Propuneri de o inconumsurabiltJ voloare politico-ideo/ogictJ, în Steagul roş11, 1 1 iulie 1 97 1 .

Tiberiu Spătaru - Responsabilitatea socialiJ fa{tJ de actul artistic. Dezbaterea activittJ(ii ideologice, în Steagul roşu, 27 august 1 97 1 .

M . Bodea - Scena trebuie stJ devintJ o nobiltl tribuntJ a educaţiei (Interviu cu Marcel Şoma), în Drumul socia./.ismullli, I l septembrie 1971 .

Constantin Pascu - Opţiuni repertoriale il• collcortiJUJftJ cu imperativele educative contemporane, în Steagul roşu, 1 5 septembrie 1 97 1 .

Tiberiu Splitaru - Ştafeta nevăzută de Paul Everac (cro11ictJ dranlllliciJ), în Steagul roşu, 16 octombrie 1 971 .

xxx - Ştafeta nevăzută, în Ronub1ia literariJ, 1 9 octombrie 1 97 1 . M. N. - Teatrul din Petroşani, tn fata unor 11oi confrumtJri cu publicul, în

Drumul socialisnudui, 29 octombrie 197 1 . Al. Covaci - Ştafeta nevăzută de Paul Everac (croniciJ teatrali1), în Drumul

socia.lisnwlui, 3 noiembrie 1 97 1 . M . Bodea - Scn•a trebuie siJ deviniJ o 11obiltl tribuniJ a educaţiei, în Drumul

socia.lisnwllli, I l noiembrie 1971 . P. Constantin - La Teatrul " Valea Jiullli" Spectacole tn pregiJtire, în Steagul

roşu, I l decembrie 1 97 1 . Zenobia Ilieş - . . . Eseu de Tudor Muşatescu (IIVtlllpremiertJ), în Steagul roşu,

6 ianuarie 1 972. xxx - Scena Premiere teatrale, în Scfbrteia, 1 O ianuarie 1 972. Mircea Munteanu - Autentic recital actoricesc, în Steagul roşu, 1 5 ianuarie

1972. Ionel Plldureanu - Note de spectator: O sinceriJ invitaţie, în Steagul roşu, 1 5

ianuarie 1 972. xxx - . . . Eseu de Tudor 11/uşatescu (Î11semnilri de spectator), în Steagul roşu, 22 ianuarie 1 972.

Zenobia Ilieş - Când revolverele tac de T11dor NegoiţiJ (avanpremieriJ), în Steagul roşu, 29 ianuane 1 972

Ironirn Munteanu - Act11alitatea b1i /. L Caragiale, în Steagul roşu, 30 ianuarie 1 972.

I. Fieraru - Aplauze pentru . . . culise, în Steagul roşu, 6 februarie 1972. I. Mircea - Întalnire actori - elevi, în Steagul roşu, 2 martie 1 972. Constantin Deleanu - . . . Eseu de Tudor Muşatescu (fnsenmtJri de spectator), în

Unirea, 8 martie 1972. I. Mircea - Un nou spectacol Când revolverele tac, piesiJ tn 4 acte de Tudor

NegoiţiJ, în Steagul roşu, 1 7 martie 1972.

254


Zenobia Ilieş - Un 11ou spectacol E!te vinovată Corina? de Lmue11ţiu Fulga (ava11premierd), 1 8 martie 1 972.

Tiberiu Spătaru - Un nou spectacol Este vinovată Corina? de Laurenţi11 Fulga (cronicd dramatică), Steagul roşu, 3 1 martie 1 972.

I. Berta - Vlaicu Vodă pe scena Teatrului .. Valea Jiu/Îti ", În Dntmul socialismului, 1 aprilie 1 972.

David Maniu - Un nou spectacol Este vinovată Corina? (Marginalii), în Steagul roşu, 1 aprilie 1 972.

Mircea Munteanu - Marginalii, spectatori . . . , în Steagul roşu, 4 aprilie 1 972. Tiberiu Splitaru - U11 11011 spectacol Vlaicu Vodă de AL Davila (cro11icd

tea.tTa/4), Steagul roşu, 6 aprilie 1 972 . Lucia Liciu - Prenuerd la Teatrul de stat " Valea Jiului", Vlaicu Vodă de AL

Davila, în Dnmrul socialisnrulai, 8 aprilie 1 972. Al Covaci - Un 11ou spectacol E!te vinovată Corina? de Ltutrenţia Fulga

(cronicd dramatictJ), în Tribuna, 1 5 iunie 1 972. Natalia Stancu - Cu faţa spre public, fnse�1uuJri despre repertorial Teatrului

" Valea Jiului" din Petroşani, în Sclbrleia, 1 7 iunie 1 972. Traian Şelmaru - Tumeul Teatrului " Valea Jialui" Petroşani, în lliforntaţia

Bucureştiulni, 20 iunie, 1 972.

255



Personalul de conducere: Ironim Munteanu, director, Paula Muzsik, contabil şef; Ion Simionescu, Marcel Şoma, regizori artistici; Aurel Florea, Virgil Popa, pictori scenografi; Zenobia Ilieş, secretar literar.

Colectivul artistic : Corvin Alexe, Alexandru Anghelescu, Elisabeta Belba, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Dumitru Drăcea, Ştefania Donca, V aler Donca, Vasile Duţu, Nicolae Gherghe, Ştefan Ilie, Paula Ionescu-Cristoloveanu, Lucian Muscurel, Radu Neag, Aurora Novăcescu, Eugenia Papaiani, Mircea Pânişoară, Ruxandra Petru, Florin Plaur, Claudia Popescu, Chira Scarlat, Cecilia Teodoru, Mircea Zabalon, Alexandru Zecu, Ioana Dimitriu, Petre Dumitrescu, Carol Erdos, Emil Junc, Carol Kappl, Ioan Petric, Paulina Popescu, Wilhelmina Sovinschi. Instrumentist: Mihai Jurca.

Regia tehnică: Georgică Bucur, Marin Dumitrescu. Sufleur: Silvia Georgică.


OMUL PĂMÂNTULUI, poem dramatic în versuri în patru acte de V asi le Zdrenghea.

Premiera absolută la 23 septembrie 1 972. Reprezentaţii: 30 (6 la sediu, 24 în deplasare). Spectatori: 8.662 (2. 177 la sediu, 6.485 în deplasare).

Regia artistică: Ion Olteanu, artist emerit. Decor· arh. Teodora Dinulescu. Costume: Maria Bortnovschi. Regizor secund: Teodor Vasluianu.

Distribuţia: Florin Plaur (Ştefan Vodă), Jean Timofan (Lisăndrel), Mircea Zabalon (Boldur), Dumitru Drăcea (Eremia), Mircea Pânişoară (Scheiul), Wilhelmina Sovinschi (Aniţa), Valer Donca (Pamfilie), Alexandru Zecu (Schivnicul), Nicolae Gherghe - Alexandru Anghelescu (Orbul), Aurora Novăcescu (Păuna), Alexandru Dan (Leu), Alexandru Codreanu (Toma), Corvin Alexe (Sparge Lemne), Emil Schmidt - Ion Moacă (Cioplan), Lucian Muscurel - Carol Erdos (Ilie), Eugenia Papaiani -

256


Maria Bârlea (Simina), Ştefan Ilie (Petrea), Mihai Clita (Emin han), Vasile Dutu (Urban Kassar), Geo Bucur (Tarhon Mukuli).


,Jnscriind poemul dramatic Omul ptlniAirJu[uj de Vasile Zdrenghea în repertoriu, teatrul din Petroşani a făcut o selectare valoroasă căreia i se adaugă colaborareafructuoasă cu maestrul Ion Olteanu. regizorul spectacolului. ( . .) Onwl ptlnlllnJului pe scena din Petroşani este un spectacol de solidă compoziţie artistică, de mare plasticitate, cu o atmosferă dramatică riguros gradată, în care scenografia, costrunele, efectele sonore şi prezenţa unor obiceiuri străvechi specifice ethosului românesc (pomul vieţii, păstrot parţial prin Transilvania) converg in ideea finală - omul pământului, adică omul care se contopeşte cu ţara, cel pentru care patria nu este doar rm rmivers exterior, ci o realitate interioară, psihologică detenninându-i fiecare act. Spectacolul revelează un timp al pretragediei, tratarea atemporală şi spiritul aspaţial îi dau valabilitate universală, regizorul, intuind intenţionalitatea dramaturgului, împleteşte istoria cu mitul."

(Tiberiu Spătaru, Omul pământului de Vasile Zdrenghea, În Steagul roşu, 7 octombrie 1972)

,Jnlănţuind cu subtilă înţelegere scenele piesei, reuşind o alternanţă de ritmuri, regizorul, artistul emerit Ion OIJeanu, creează un spectacol interesant şi convingător."

(Mihai Teodor, Omul pământului, tk Vaile Zdre"gl•ea, în Mw1ca, 12 octombrie 1972)

BUNA NOAPTE NECHEMA T Ă, piesă în patru scene de Alexandru Popescu.

Premiera la 2 1 octombrie 1972. Reprezentaţii: 36 (5 la sediu, 3 1 în deplasare). Spectatori: 9.538 ( 1 .397 la sediu, 8.141 în deplasare).

Regia artistică: Ion Simionescu. Scenografia : Aurel Florea. Distribuţia: Elisabeta Belba (Sandra), Dwnitru Drăcea (Matei), Valer

Donca (Grigore Staroste). Regia tehnicll: Marin Dumitrescu. Sufleur: Paulina Codreanu.

,,Actorul J aler Donca izbuteşte o compoziţie interesantă, la început plină de pitoresc şi umor iar apoi de o strânsă tensiune, bine sugerată, convingătoare.

Decorul semnat de Aurel Florea constituie un cadnt foarte adecvat de desfăşurare a dramei. Atmosfera de veche casă boierească aflată în paragină, contrastează simbolic cu frămdntările celor trei, accentuându-le parcă intensitatea"

(Constantin Pascu, Buna noapte necbemată tk Alex111rdru Popesc11, în Steagul ro1u, 5 noiembrie 1 972)

INIMĂ RECE, dramatizare de Eduard Covali după Wilhelm Hauff.

257


Premiera la 6 ianuarie 1973. Reprezentaţii: 46 ( 1 1 la sediu, 35 in deplasare). Spectatori: 10.039 (2.828 la sediu, 7.2 1 1 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Virgil Popa. Compoziţii muzicale vocale: Al. Jeles. Ilustraţia muzicală şi sonorizarea: Romeo Chelaru de la Radioteleviziunea Română. Coregrafia: Titus Burducea.

Distribuţia: Mihai Clita (Peter Munk), Ştefania Donca (Mama), Eugenia Papaiani (Lizbeth), Mircea Zabalon (Cârciumarul), Mircea Pânişoară (Ezechiel Grasul), Alex. Codreanu (Schulker Lunganul), Corvin Alexe (Regele Dansului), Ilie Ştefan (Omuleţul de sticlă), Florin Plaur (A/iche/ Olandezul), Paulina Codreanu (Ktitchen), Wilhelmina Sovinschi (Gretchen), Lucia Şaucă ( Pupchen), Alexandru Anghelescu (Moşul), Vasile Duţu (Datornicul), Alex. Zecu (Hans), Alexandru Dan (Karl), M. Zabalon, M. Pânişoară, Al. Codreanu, C. Alexe, Al. Anghelescu, V. Duţu, Alex. Dan, Carol Erdos, M. Jurca, 1. Petric, C. Kappl, E. Junc (Sticlari), Maria Bârlea - Carol Erdos (Ajutoarele cârciumarului), M. Jurca, 1. Petric, C. Kappl, E. Junc (Piutaşi; Nuntaşi), Vasile Duţu (Un arab), M. Bârlea (O cadână), Corvin Alexe (Un mexican), Paulina Codreanu (O mexicană), Alex. Dan (Un cowboy), Wilhelmina Sovinschi, Maria Bârlea, Lucia Şaucă (Gheişe), Carol Kappl (Un prezentator), P. Codreanu, W. Sovinschi, M. Bârlea, L. Şaucă (Mirese).


CASA CARE A FUGIT PRIN UŞĂ, de Petru Vintilă. Premiera la 25 februarie 1973. Reprezentaţii: 76 (9 la sediu, 67 în

deplasare). Spectatori: 13 .474 (2.230 la sediu, 1 1 .244 în deplasare). Regia artistică: G. Teaşcă. Scenografia: Virgil Popa. Distribuţia: Emil Schmidt (Buby), Eugenia Papaiani (Nora), Elisabeta

Belba (Mami), Valer Donca (Bunicul), Nicolae Gherghe (Necunoscutul), Alexandru Anghelescu (Sever), Ştefan Ilie (Teologul), Paulina Codreanu (Veturia), Alexandru Codreanu (Ion), Corvin Alexe (Agentul).

Regia tehnicA: Marin Dumitrescu. Sufleur: Paulina Popescu.

,,Regizoml G. Teaşcă a pătnms sensul piesei şi a imprimat spectacolului un ritm alert şi o atmosferă tensionată, psihologică, disinmlată de aparenţa comicului. Şi scenograful � "irgil Popa a creat un decor adecvat, realist şi de strictă funcţionalitate. Spectacolul cuprinde într-o unitate inextricabilă concepţia regizon1lui şi interpretarea unui gmp de actori foarte bine distribuiţi în roluri. (. . .)

J'aler Donca (Brmicul) are o partitură pe care şi-o realizează CII succes, suculent şi de mare efect, Elisabeta Belba (Mtuni) îşi trăieşte rolul cu distincţie, iar Alex. Anghelescu (Sever Vanciu) îşi creează personajul cu sobrietate. Deşi de mai mică întindere, rolul Necwaoscutului ti poartt'l Nicolae Gherghe, actor cu fină

258


inteligenţă, mim1ţios şi CII întinse posibilităţi de a interpreta subtilităţi psihologice. Ştefan Ilie înregistrează o probă de virtuozitate aducând pe scenă 1m Teolog ipocrit şi cupid.

(Tiberiu Spătaru, Casa care a fugit prin uşă de Petru Vilţtilif, în Dru11wl sociai.Umuhli, 9 februarie 1 973)

Consultarea publicului: Ironim Munteanu precizează lui Tiberiu Spătaru: "Ideea cl1estio1Ulrii

publicuhli inaintea fntocmirii repetto!_iMlui ne este necesartl şi o consideriJm opottuntl t/U1 ltiJii multe consU/erente. 111 primul r811d sugDiiile primite, indiclb1d preferinte uulividuak sau colective pentru IIIUlmite piese care ar dori sti se vadll, pot fi llli1e in repettoriu. n

(Tr. - Sugestiile publicului pentru repertoriul viitoarei stagi1mi, în Steagul roşu, 24 februarie 1973)

JOCUL DE-A V �CANŢA, comedie în trei acte de Mihail Sebastian.

259


Premiera la 3 1 martie 1973. Reprezentaţii: 36. Spectatori: 14.567. Regia artistică: Ion Simionescu. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Dumitru Drăcea (Domnul Bogoiu), Mihai Clita (Ştefan

Valeriu), Ştefania Donca (Madame Vintilă), Mircea Pânişoară (Maiorul), Paula Ionescu-Cristo1oveanu - Lavinia Jemna Bl:lmches (Corina), Petre Dwnitrescu (de la Teatrul de stat "Al. Davila" Piteşti) - Vlad Vasiliu (Je.f/), Wilhelmina Sovinschi (Agnes), Cristian Drăgulănescu - Alexandru Dan (Un mecanic), Mircea Zabalon (Un călător), Aurora Novăcescu (Nevasta lui).

Regia tehnică: Geo Bucur. Sutleur: Silvia Georgică.

,,Regizorul Ion Simionescu a sesizat spiriflll nostalgic al piesei şi ascunzişurile psihologice ale personajelor şi a imprimat spectacolului un ritm vioi, culoare şi nuanţe interpretative admirabile. Oscilaţia comic-liric, tenta nostalgic-dramatică este bine sesizată şi contribuie la revela rea sensului pe care-I poartă textul. ( . . . )

Echipa de actori a fost foarte bine aleasă, reuşind să dea viaţă rolurilor pe care le-au înmşit până la identificare. ( . . . )

Jocul tk-a vacllllfa pe scena Teatrului .. Valea Jiului " este un spectacol bine ritmat, cu umor şi plin de vervă, fn cel mai bun spirit artistic. Reuşeşte să creeze o atmosferă spectaculară de calitate, de nostalgie a fericirii, cu caractere creionate simplu şi convinglitor de actori deosebit de fnzestraţi. În actuala stagiune Jocul tka vacanţa este spectacolul cel mai izbutit din punct de vedere artistic, dovedind posibilităţile spectaculare ale teatmlui din Petroşani."

(Tiberiu Spătaru, Jocul de-a vacanta de Mihail Sebastian, în Steagul rofU, aprilie 1 973)

ACUL CUMETREI GUR TON, farsă de William Stevenson. În româneşte de Leon Leviţchi. Premiera la 27 august 1973. Reprezentaţii: 10. Spectatori: 1 .694. Regia artistică: Ion Simionescu. Scenografia: Aurel Florea.

Coregrafia: Mafiei Guth. Distribuţia: Dumitru Drăcea (Diccon), Mihai Clita (Hodge), Aurora

Novăcescu (Cumătra Gurton), Alexandru Dan (Cock), Ştefania Donca (Doamna Chat), Mircea Pânişoară (Doctorul Rat), Mircea Zabalon (Domnul Baylye).



T. Spătaru - Responsabilitatea teatrullli tn fiblrirea conştiinţei socialiste, în Steagul ro1u, august 1 972.

xxx - Deschiderea stagiunu Teatrului " Vaka Jiului" cu premiera pe (ariJ Omul pământului, în Steagul roşu, 23 septembrie 1 972.

T Spătaru - "În teatru, pri11:and limitele eternului, clipa e foarte bine

260


repreze11taliJ" - Intervi11 cu regizon•l Ion Oltean11, in Steagul roşu, 23 septembrie 1972.

Tiberiu Spătaru - Omul pământului de Vasile Zdrenghea, în Steagul roşu, 7 octombrie 1972.

Mihai Teodor - Omul pământului de VIISih Zdreng/1ea; in Mu11ca, 1 2 octombrie 1972.

Constantin Pascu - Buna noapte nechemată de Akxandru Popescu, în Steagul roşu, 5 noiembrie 1 972.

Tiberiu Spătaru - Casa care a fugit prin uşă de Petru VurtihJ, în Drumul socialismului, 9 februarie 1 973.

Ts. - Sugestiile publiculai pentru repertoriul viitoarei stagiuni. O iniţiativă a Teatnllui .. �alea Ji�tllli " din Petroşani, in Steagul roşu, 24 februarie 1973.

Tiberiu Spătaru - Jocul de-a vacanţa de Mil•ail SebiiStitUr, in Steagul roşu, 3 1 martie 1 973.

261



Colectivul de conducere: Ironim Munteanu - director, Paula Muzsik - contabil şef; Marcel Şoma, Ion Simionescu - reeizori artistici; Aurel Florea, Virgil Popa - pictori scenoerafi; Zizi Ilieş secretar literar, Iordan Ilie - referent literar.

Colectivul artistic: Dan Aciobăniţei, Corvin Alexe, Alexandru Anghelescu, Elisabeta Belba, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Cezara Dafinescu, Cristian Drăgulănescu, Dumitru Drăcea, Ştefania Donca, Valer Donca, Vasile Duţu, Nicolae Gherghe, Ilie Ştefan, Lavinia Jemna Bomches, Aurora Novăcescu, Mircea Pânişoară, Florin Plaur, Traian Pretorian, Emil Schmidt, Vlad Vasiliu, Mircea Zabalon, Lerida Buchholtzer, Ionela Capetti, Mariana Drăcea, Ada Gâlţoman-Buzescu, Al. Gomescu, Maria Junghietu, Paulina Popescu, Emilia Pretorian.

Regia tehnică: Georgică Bucur, Marin Dumitrescu. Sujleur: Silvia Georgică.


În preajma aniversării a 25 de ani de activitate

Despre o Iniţiotivă:

,Jn cei aproape 25 de ani au fost pregătite peste 200 premiere, 7000 spectacole unnărite de peste două milioane de spectatori, văzdnd lumina mmpei creaJii ale unor reputaJi dramaturgi romdni, clasici şi contempomni. ( . . . ) Recent, teatrul de stat din Petroşani a adresat h1h1ror teatrelor din Jarrl o chemare pentn1 intensificarea activităJii de rrlspdndire a culh1rii în mijlocul Jărănimii muncitoare. În chemarea lansată Teatrul de stat din Petroşani îşi propune să depisteze 25 sate din regiunea Hunedoara unde până acum nici o fonnaJie teatrală nu a prezentat spectacole, să organizeze deplasdri regulate în 35 de sate din aceeaşi regiune, să stimuleze activitatea artisticd de amatori din cadml cdminelor culturale a celor 35 de sate şi să ia in patrimoniu cdmine/e culturale din satele Livezeni şi Iscroni. latd o bună iniJiativă care rămdne a fi unnată de teatrele din Jară. "

(Mircea Munteanu, Teatrul th stat " Valea Jilllni" - prima uJStituţie artisticiJ a numicipiului, tn preajma aniversiJrii a 25 de 011i th activitate, în Steagul roşu, l septembrie 1 973)

262


Despre public şi nevoia de abonamente: într-\Ul interviu, la întrebarea despre public, directorul teatrului, Ironim M\Ulteanu

răspWlde: ,,Binefn/eles că-I dorim mai nrmreros şi mai constant partener pent111 dialogul crt scena. Poate că, intr-un anume fe� dacă don'm moi ales iniJiativa relansări/ abonamentelor, va fi un pas inainte. Cu condiţia ca acestea să se facă."

(Mircea M\Ulteanu, Teatrul minerilor In pragul sdrbiltoririi unui sfert de veac de existetrţiJ, în Steagul roşu, 1 septembrie 1 973)

Cu actorul Ilie Ştefan, despre �a publicului:

" - Da, chiar dacă, aparent, actUilla criză de spectatori - de altfel, vremelnică, zicem noi - mă contrazice. Şi spun . . da " pentru că peste tot unde mergem, prin diferite oraşe mai mari sart mai mici prtblicrtl ne apreciază munca."

(Tiberiu Splilaru, De 25 de ani pe scena Teatrului dU• Valea JiubU, în Steagr1l roşu, 1 1 octombrie 1 973)

" - Ştiţi, ei cunosc rolul, I-au mai ,J"ucat" şi, cum ar fi normal, le-ar putea lipsi răbdarea pentro repetiţiile la scenele cu mine. Dar, dimpotrivă, colegii sunt foarte amabili şi-mi dou concursul chiar peste programul orelor de repetiţie, cum e cazul cu actorul Mihai Cii ta cu care şi dup-amiezile repet asidrtu . . . "

(Ion Liciu, Actri/a Lavinia JeltiiUl BIJmches - Un debut pe scena Teatrului dUr Petroşani, în Steagul roşu, 1 septembrie 1 973 ).

CORNADA, de Alfonso Sastre . În româneşte de Grigore Dima. Premiera pe ţară la 3 noiembrie 1973. Reprezentaţii: 27 (7 la sediu,

20 în deplasare). Spectatori: 7.873 (1 .423 la sediu, 6.450 în deplasare). Regia artistică: Adrian Lupu. Scenografia : Virgil Popa.

Comentariul muzical: Cornel Cezar. Distribuţia: Dan Aciobănitei (Marcos, un impresar), Mihai Clita (Jose

Alba, un toreador), Lavinia Jemna Bornches (Gabriela, soţia lui Jose Alba), Vlad Vasiliu (Rafael Pastor, o dublură a matadorului), Traian Florin Pretorian (Doctorul Sanchez), Emil Schrnidt (Jimenez, un ajutor al doctorului), Mircea Pânişoară (Comisarul, Be/tran, un poliţist de serviciu), Ada Gâftoman-Buzescu (Aiicia, o prietenă a lui Jose), Corvin Alexe, Vasile Duţu, Ioan Gritto (Juan, Paco, Luis, ajutoarele lui Jose Alba), Ionela Capetti (O cameristă).


"Teatntl din Petroşani e, se pare, singura instituţie care a luat crmoştinţii de apariţia versiunii româneşti, reţinând-o numaidecât în repertoriu, făcând act de cultură şi remarcabilă politică teatrală."

(Valentin Silvestru, Comada de Alfotuo Sastre, în Ronuh1ia literariJ, 8 noiembrie 1 973)

263


Lavinia Jemna Bomches, Dan Aciobăn.iţei


,,Adrian Lupu sesizează inteligent că destinul toreadontlui Jose Alba este folosit de Sastre pretextual, că orizontul de idei al Cormulei vizează o dramă posibilă a umanităţii antagoniste, in care s-a atrofiat scara valorilor etice. (. . . ) Distribuţia, alcătuită preponderent din elementele tinere ale teatro_lui, reacţionează cu o remarcabilă deschidere la conţinutul semantic al rolurilor şi la solicitarea intensă a concepţiei regizorale. Mihai Cii ta apare în rolul matadon1lui Iose Alba. plasând drama personajului în sfera discrepanţei dintre mit şi adevăr, recunoscând tragicul asincron - care duce la anihilare - dintre clipele fricii paralizante şi momentul deciziei tardive de a privi adevăntl în faţă. Jocul reţinut al lui Mihai Cii ta evoluează pe coordonatele sensibilităţii specifice unei conştiinţe pem1anent obsedate de caracterul de excepţie al destinului dependent de capriciile hazardului. Dan Aciobăniţei re�eşte, în genere, să compună ve ridic portretul psihic şi moral al impresarolui !tlarcos, contaminat de virusul unei profosiuni în care umanismul este inoportun, in care atitudinea etică malefică primează cu un efect pervertitor."

(Al. Covaci, Cornada de Alfonso SIIStre, în Tribuna, 24 ianuarie 1 974)

,,N-au lipsit, desigur, încercările tânărului regizor Adrian Lupu de a crea imagini scenice de o expresivă teatralitate, care să stimuleze atenţia şi interesul publicului, implicându-1 ca martor activ într-11n proces."

(Margareta Bărbută, Cornada de Alfotrso SIIStre, în Cotllemporatlul, 12 februarie 1974)

"C11 toate acestea, nu se poate trece cu vederea efortul lor, al tuturor, de a se încadra unor partituri dificile, dăn1irea cu care colectivul - tânăr în majoritate - a ţinut să servească această piesă, inspirat aleasă şi meritoriu montată."

(Viorica Tănăsescu, La Teatrul din Petroşatu Cornada de Alfotrso SIIStre, în Sclbueill ti.11eretul.ui, 12 februarie 1 974 ).

FA TA FĂRĂ ZESTRE, de A.N. Ostrovski. În româneşte de Al. Kiriţescu şi Sonia Filip. Premiera la 1 1 noiembrie 1 973. Reprezentaţii : 22 (8 la sediu, 14 în

deplasare). Spectatori: 3 .966 ( 1 .399 la sediu, 2.567 în deplasare). Regia artistică: Marcel Şorna. Scenografia: Virgil Popa. Distribuţia: Paulina Codreanu (Harita /gnatievna Ogudalova), Eugenia

Papaiani (Larisa Dmitrievna), Dan Aciobăniţei (Afokei Parmenâci Knurov), Alexandru Codreanu (Vasi/i Danilâci Vojevatov), Emil Schmidt (&rghei Sergheevici Paratov), Alexandru Anghelescu (Juri Kapitonâci Karandâşev), Traian Florin Pretorian (Robinson), Maria Dumitrescu (Eufrosina Potepovna), Vasile Duţu (Gavrilo), Ilie Ştefan (/van), Cotvin Alexe (1/ya, ţiganul), Mariana Drăcea (O fată în casă).


CASA DE MODE, comedie dramatică de Theodor Mănescu. Premiera la 16 decembrie 1973. Reprezentaţii: 35 (8 la sediu, 27 în

deplasare). Spectatori: 7.651 ( 1 .549 la sediu, 6. 102 în deplasare).

265


Regia artistică: Ion Simionescu. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Florin Plaur (Petru Magheru, directorul casei de mode), V aler

Donca (Toma Topală, ofiţer de interne), Paulina Codreanu (Veronica, manechin), Cristian Drăgulănescu (Miron, şofer), Alexandru Codreanu (Spiru v'anghe/e, gropar), Elisabeta Belba (O necunoscută), Ştefan llie (Interlocutorul), Nicolae Gherghe (Un preot), Alexandru Dan (Un necunoscut).

Regia tehnică: Geo Bucur. Sufle.u: Silvia Georgică.

Cu Ironim Mwtteanu, directorul teatrului, despre tumee:

" - Am planificat ieşiri de scurtli durată în judeţul nostn1 şi în cele vecine cu Comada şi Casa de mode şi apoi un lung turneu prin ţară, avdnd popasuri care onorează şi obligă la Timişoara, Sibiu, Braşov, Bucureşti. Cu spectacolul Acul c11metrei Gurto11 am preconizat un turneu de două săptămdni în mediul rural."

(Mircea Mwtteanu - Teatrul " Valea Jiului" Petroş1111i, în Drum11l socialisnu1lui, 25 ianuarie 1974)

Teatrul execută în februarie un turneu în Bucureşti cu Comada, de Alfonso Sastre, şi Casa de mode, de Theodor MAnescu. Primul în regia tânărului colaborator, Adrian Lupu, cel de-al doilea în regia lui Ion Simionescu. Swttem în perioada

"prirnatelor" în teatru şi aceşti regizori încearcă să facă "altfel", chiar dacă

opera dramatică nu solicită, iar trupa, fie ea împrospătată cu tineri absolvenţi ai I.A.T.C-u1ui, nu se lasă ispitită de calea propusă. Şi prin urmare, nici cronicarii de teatru nu se lasă ispitiţi, ei văzându-se nevoiţi să aprecieze , ,fragmentar", adică să pwtă accentul pe contribuţiile wtor actori. De pildă, Victor Parhon: ,,Reuşind să se sustragă acestei fachrri spectaculare imprimate de regie, ne conving din cdnd în cdnd de adevărul uman al personajelor şi de posibilităţile reale pe care le au, pe linia unui joc sobru şi realist, Mihai C/ita (în rolul toreadorului Jose Alba) şi Lavinia Jenma (în rolul soţiei lui, Gabriela); după cum şi apariţiile lui nad Vasiliu (în cârciumarul Rafael Pastor) şi ale lui Mircea Pdnişoară (în comisarul Bellrwa) se încarcă uneori cu o consistenţă 11mană, pe care spectacolul s-ar fi cuvenit s-o aibă în vedere înaintea oricărui artificiu fornral. (. . .) Dacă spectacolele aceshti tu meu au fost departe de aşteptările noastre, este pentru că dorinţa realizatorilor lor de a face şi ei .. altfel" n11 şi-a găsit o sr�ficientă justificare, ajungdndu-se la o expresie scenică artificială, arbitrară şi falsă." (Scdiateia, 23 februarie 1 974).

SICILIANA, farsă lirică în trei acte de Aurel Baranga. Premiera la 14 martie 1 974. Reprezentaţii: 46 (1 1 la sediu, 35 în

deplasare). Spectatori: 10. 1 70 ( 1 .745 la sediu, 8.425 în deplasare). Regia artisticA: Marcel Şoma. Asistent de regie: Traian Florin

Pretorian. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Mircea Zabalon - Mircea Pânişoară (Constantin Valsamache,

Tache), Elisabeta Belba (Jeni Valsamache), Traian Florin Pretorian (Bebe Valsamache), Cristian Drăgulănescu (Nicu/ae Dumitrescu-Nichi, Niko/ae), Alexandru Codreanu (Anton Androne), Paulina Codreanu (Fi.fi Androne), Dan

266


Aciobăniţei (Tiberiu Cezar Sicoşan), lonela Capetti (Jduki), Maria Junghietu (Tinca), Emilia Pretorian (Un personaj creat de regizor).


,,Fiind a patra premieră a acestei stagiuni, la Teatntl de Stat .. Valea Jiului " din Petroşani Siciliana este un spectacol CII tensiune dramatică bine gradată. Regizontl Marcel Şoma, asistat de actorul Traian Florin Pretorian, au înţeles că valoarea educattvă şi spectaculară a farsei se află într-o interpretare firească, naturală, lipsită de artificii."

(Tiberiu Spli.taru, Siciliana de Aurel Baranga, în Steagul roşu, 23 martie 1 974)

AMURGUL ACELA VIOLET, dramă contemporană de 1 . D. Sîrbu.

Premiera absolută la 2 iunie 1 974. Reprezentaţii: 15 (3 la sediu, 12 în deplasare). Spectatori: 2.842 (351 la sediu, 2.491 în deplasare).

Regia artisticA: Letiţia Popa (de la Televiziunea Română) . Scenografia: Vasile Roman (conf. Institutul de scenografie) . Asistent de regie: Mihai Clita. Costume: Georgeta !tigan (de la Televiziunea Română). Ilustraţia muzicalA: Marian Zăhărăchescu.

Distribuţia: Dumitru Drăcea (Cornel Mano/iu, director în Ministerul de Externe), Corvin Alexe - Nicolae Gherghe (Staicu Marcel, academician), Elisabeta Belba (Silvia Soco/, contabilă la Mina Petrila), V aler Donca (Ion Soco/, miner pensionar), Dan Aciobăniţei, Vlad Vasiliu, Cristian Drăgulănescu (Ştefan Soco/, Mogoş zis Pinochio, Cătană studenţi in ultimul an la Institutul de mine), Maria Junghietu (Sanda Augustin învăţătoare), Florin Plaur (Alexandru Faur -scriitor), Lavinia Jemna Bomches, Ionela Capetti (!IIona Untaru), Mihai Clita (Aiunteanu-procuror la Tribunalul oraşului), Nicolae Gherghe (Dr. Haralambie Oană - medic legist la judeţ), Paulina Codreanu (Ana Albu - văduva minerului A/bu fon), Ilie Ştefan (PasCit-inginer şef la mină), Mircea Zabalon, Vasile Duţu, Alexandru Dan (Henţel, Dumitra, Păduran - mineri), Mircea Pânişoară (Baei Axentie - măturător în parcul oraşului).

Regia tehnicii: Marin Durnitrescu. Sufleur: Paulina Popescu.

,,Drama Anwrgul acela violet, scrisă de /. D. Sirbu, este o operă psihologică, umană şi caldă, care face o punte între două momente ale evoluţiei societăţii noastre şi prezintă cu rară putere de convingere puritatea morală şi generozitatea minerolui din Valea Jiului. ( . . . )

Regizoarea Letiţia Popa, cunoscută publicului din spectacolele de teatru ale televiziunii, a imprimat spectacolului un ritm subtil, naturoleţe, o gradare a elementului dromatic de înaltă emoţie, umană, artistică."

(Tiberiu Spătaru, Amurgul acela violet de L D. Sfrbu, în Steag11l ro1u, 24 mai 1 974)

267



Mircea Munteanu - Teatr11l de stat " Valea Jiului" -prima institutie tutistictJ a 11Umicipiub1i ln preajma aniversării a 25 de ani de activitate, în Steagul roş11, 1 septembrie 1 973.

Mircea Munteanu - Teatrul minerilor In pragul stJrbtJioririi unui sfert de veac de existen(tJ (Interviu CII Ironim .M11ntean11, director artistic al teatmlui), in Steagul roşu, 1 septembrie 1973.

Ion Liciu -Actriţa Lavinia Jemna BIJnrclles - Un deb11t pe scena Teatrului din Petroşani, in Steagul roşu, 1 septembrie 1 973.

Tiberiu Spiitaru - De 25 de tuu pe sce1111 Teatrului di11 Valea Jiului (/ntervi11 CII actoml Ilie Ştefan), in Steagul roşu, 1 1 octombrie 1 973.

Ion Liciu, Premise pentru un teatru bun şi de clllitate - CIJJeva nril1ute cu regi:orulAdri1111 Lupu, in SletiJ:Ul roşu, 20 oct. 1 973.

Valentin Silvestru, Cornada de Alfonso Sastre, în Rom4nia lilerartJ, 8 nov. 1 973 .

Ironirn Munteanu, Repertoriul dr1111U11ic (//), în Steagul roşu, 5 ianuarie 1 974; Ironirn Munteanu, Spectacobll teatral şi spectatorii, in Stet1J:Ul roşu, 1 2

ianuarie 1 974; Al. Covaci, Cornada, in Tribuna, 24 ianuarie 1 974. Mircea Munteanu - Teatrul " Valea Jiubli" Petroş1111i, in Drumul

socialismubli, 25 ianuarie 1 974. Viorica H.năsescu, La Teatrul dU1 Petroştu1i Cornada de Alfonso Sastre, în

Sc8J1teia ti11erelllbli, 1 2 februarie 1 974. Victor Parhon - Turnn1l Teatrubli de stat " Valea Jiului" din Petroş1111i, in

Sc8J1teia, 23 februarie 1 974. Margareta Biirbuţă - Turneul Teatrului de stat " Valea JiubU", Ambiţii nobile,

dllr . . . , in Contempor1111ul, 24 februarie 1 974. Tiberiu Spiitaru - Siciliana de Aurel Bartu1ga (cronictJ drllllllllictJ), in SletiJ:Ul

roşu, 23 martie 1 974. Tiberiu Spătaru - Amurgul acela violet de /. D. Sirbii (avancronică teatrală), in

Steag11l roşu, 24 mai 1 974.

268



Colectivul de conducere: Ironim Munteanu - director, Paula Muzsik - contabil şef; Marcel Şoma, Ion Simionescu - regizori artistici; Aurel Florea, Virgil Popa - pictori scenografi; Zizi Ilieş -

secretar literar, Iordan Ilie - referent literar. Colectivul artistic: Dan Aciobăniţei, Alexandru Anghelescu,

Elisabeta Belba, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Cezara Dafinescu, Cristian Drăgulănescu, Dwnitru Drăcea, Ştefania Donca, Valer Donca, Nicolae Gherghe, Ilie Ştefan, Lavinia Jemna Bomches, Aurora Novăcescu, Mircea Pânişoară, Florin Plaur, Traian Pretorian, Emil Schmidt, Vlad Vasiliu, Mircea Zabalon, Lerida Buchholtzer, Ionela Capetti, Mariana Drăcea, Adriana Gârţoman-Buzescu, Al. Gomescu, Maria Junghietu.

Regia tehnică: Georgică Bucur, Marin Durnitrescu. Sujleur: Silvia Georgică, Paulina Popescu.


CHIŢIMIA, dramă în două părţi de Ion Băieşu .

Premiera la 5 octombrie 1974. Reprezentaţii : 3 1 (8 la sediu, 23 în deplasare). Spectatori: 5.8 1 1 ( 1 .596 la sediu, 4.215 în deplasare).

Regia artistică: Ion Simionescu. Scenografia: Virgil Popa. Asistent de regie: Vlad Vasiliu. Ilustraţia muzicală: Alexandru Jeles.

Distribuţia: Alexandru Anghelescu (Chiţimia /), Vlad Vasiliu (Chiţimia Il), Aurora Novăcescu (Vica), Dumitru Drăcea (Profesorul), Alexandru Codreanu, Vasile Duţu (Japonezul), Mircea Zabalon Al. Anghelescu (Filozoful).

Regia tehnică: Marin Durnitrescu. Sufleur: Paulina Popescu.

269


,,Regizorul Ion Simionescu, descifrând generoasa semnificaţie umană a piesei, ne propune un spectacol interesant şi unitar, cu o atmosferă şi ritm dramatic bine dozate. ( . . . ) În rolul Chiţimia 1, actorul Alexandru Anghelescu, foarte bine distribuit, interpretează nuanţat, cu multe reuşite, un personaj complexat, obsedat şi maniac. De-a lungul spectacolului el îşi inţelege evoluţia spre profunzimi psihologice transmise cu sinceritate prin mijloace verbale, gesturi şi mişcări de autentică expresivitate. D1m1itru Drăcea (Profesorul) cu talenh1-i cunoscut, creează tipul escrocului limbut şi maleabil, de o amabilitate maliţioa.să. ( . . . ) Pe scena teatrului din Petroşani, Chiţimio este un spectacol de bun nivel artistic, unitar, interpretat cu conştiinţă profesionallf. Este un spectacol de bun augur pentru noua stagi1me a Teatrului de stat .. Valea Jiului " "

(Tiberiu Spătaru, Chiţimia de loii Blliqu (croructJ drfllllllliciJ), în Steagul roşu, I l octombrie 1 974)

DOI PE UN BALANSOAR, de William Gibson. În româneşte de Radu Nichita. Premiera la 24 noiembrie 1974. Reprezentaţii: 90 (12 la sediu, 78 în

: 39.395 .497 la 35.898 în

270


Regia artistică: George Motoi (de la Teatrul Naţional

"I .L.Caragiale"). Decoruri şi costume: Dan Jitianu (de la Teatrul

"L. S . Bulandra"). Banda sonoră: Bogdan Cavadia (de la Studioul Cinematografic Bucureşti).

Distribuţia: Cezara Dafinescu (Gittel Mosca), George Motoi (Jerry Ryan). Regia tehnică: Geo Bucur. Sufleur: Silvia Georgică.

Doi pe un balansoar este Wl spectacol care s-a jucat stagiWle după stagiWle, la sediu şi in twnee prin intreaga ţară, contribuind la realizarea planului de venituri al teatrului. în unna premierei acestui spectacol, T. Spătaru scrie: ,,Pe George Motoi îl vedem într-o dublă ipostază - de regizor şi actor. (.. .) Doi pe un balansoar este un spectacol care s-ar putea caracteriza prin simplitate şi naturaleţe. Pentnt actori, piesa lui William Gibson oferă partituri de virtuozitate artistică. Cezara Da:frnescu fşi face debutul in teatrll printr-un complex rol - Giltel It-/osea - compus cu matură înţelegere a personajului. De fapt, cuplul Cezara Dajinescu - George Motoi creează cele două personaje ale piesei cu înaltă conştiinţă profesională, cu devotament şi totală dăruire psihologică şi actoricească de-a lungul unui spectacol cu scene patetice, care le solicită, in întregime, intinsele disponibilităţi interpretative. Intuirea stntcturii personajelor încarcă de sens mişcarea, tăcerile, privirile furtive sau geshtrile mărunte. Unitatea demersului regizoral şi a interpretării dau şi un stil spectacolului care se menţine egal cu sine, cu tm ritm progresiv, de la ridicarea cortinei şi până la căderea ei fina/ii."

(Tiberiu Spătaru, Doi pe un balansoar de Wrlliana Gibso11 (Crotaică dramatici), in Steagul roşu, 15 noiembrie 1 974)

MENAJERA, dramă în două părţi de Alexandru Sever. Premiera pe ţară la 28 decembrie 1974. Reprezentaţii: 1 1 (6 la sediu,

5 în deplasare). Spectatori: 2.057 (784 la sediu, 1 .273 în deplasare). Regia artisticA: Ion Simionescu. Decor: Aurel Florea. Asistent

de regie: Nicolae Gherghe. Ilustraţia muzicală: Alexandru Jeles. Distribuţia: Alexandru Anghelescu (Ion Aureliu Rebedea), Vaii Cios

Bodianu - Lerida Buchholtzer (Gabi), Ştefania Donca (Monica Hanganu), Aurora Novăcescu (Doamna Mălincioiu), Nicolae Gherghe (Un inspector de poliţie).


,,Pe scena Teatnliui din Petroşani, Me�Uijef'fl este o reprezentaţie de atmosferă psihologică, cu un ritm dramatic ce se acumulează de la o scenă la alta până la lăsarea corlinei. Regizorol Ion Simionescu a reuşit să traducă în limba) scenic, în cea mai mare parle, ideile şi sugestiile piesei care solidtă nu numai interpreţilor eforturi actoriceşti. (.. .) Me1Uijera este un spectacol echilibrat, dinamic, cu realizări interpretative sincere şi, uneori, remarcabile, intr-o scenograjie jimcţională."

(Tiberiu Spătaru, Menajera de Alexandru Sever, in Steagul roşu, 4 ianuarie 1 975)

271


PLICUL, comedie în trei acte de Liviu Rebreanu. Premiera la 28 februarie 1975. Reprezentaţii: 77 (9 la sediu, 68 în

deplasare). Spectatori: 22.737 ( 1 .672 la sediu, 2 1.065 în deplasare). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea.

Ilustraţia muzicală: Alexandru Jeles. Distribuţia: Dumitru Drăcea (Jean Arzăreanu, primar), Ştefania Donca

(Victoria, soţia lui), Mircea Zabalon - Geo Bucur (Tudor Popescu, ajutor de primar), Florin Plaur (Nicolae Flancu, consilier comunal), Valer Donca - Dumitru Petrescu (Constantin Hurmuz, consilier comunal), Mihai Clita (Gheorghe Galan, şeful gării), Nicolae Gherghe (Haralamb Minta, inspector de mişcare), Vlad Vasiliu - Alexandru Anghelescu - Rosmarin Delica (A. Albeanu, corespondent de ziare), Ilie Ştefan (Ion Taman, odăiaş), Aurora Novăcescu - Smaranda Petrescu (Văduva), Lerida Buchholtzer (Vasilica), Mariana Drăcea (Servitoarea).


,,Pe scena teatrului din Petroşani Plicul este un spectacol cu nerv şi vervă, ideea regizorolui Marcel Şoma fiind, se pare, crearea unei detaşări faţă de acest timp şi acei oameni, ceea ce s-a izbutit. ( . . . )

Liviu Rebreanu, în stilul lui specific, a scris o comedie sobră, cu ton grav; actorii, reprezentdnd Plicul, li dau dinamismul şi spontaneitatea atdt de necesare. Dumitru Drăcea (primarul Jean Anilreanu), Florin Plaur (consilierul Nicolae Fltu•cu), Ştefania Donca (Victoria, soţia prinuuului), Taler Donca (consilierul C011St1J111in HurnwZ), Mihai Clita (Jefui gtJrii, Gheorghe Galan) fşi înţeleg şi stăpdnesc personajele interpretdndu-le uneori cu sinceritate, decenţă, umor şi detaşare, cdnd e cazul. Roluri de mai mică respiraţie, dar foarte utile în atmosferă, au Nicolae Gherghe (Haralanlb Mita, inspector), Ştefan Ilie (Ion Toma, odt'liaş), Aurora Novăcescu (VtJduva), Geo Bucur (Tudor Popescu, ajutor de primar). Este rm spectacol corect, străbătut de vioiciune, interpretat cu dinamismul şi prospeJimea indispensabile comediei. "

(Tiberiu Sp!Uaru, Plicul de Liviu Rebreanu (cronictJ drllnllllictJ), în Steagul rOJU, 28 februarie 1 975)

GEORGE DANDIN, de J. B. P Moliere În româneşte de Tudor Arghezi. Versiunea de spectacol: Adrian Lupu Premiera la 18 mai 1975. Reprezentaţii: 7 (4 la sediu, 3 în deplasare).

Spectatori: 1 .243 (5 12 la sediu, 73 1 în deplasare). Regia artistică: Adrian Lupu. Scenografia: Dimitrie Sbiera. Distribuţia: Traian Florin Pretorian (George Dandin), Paulina

Codreanu (Angelica), Nicolae Gherghe (Domnul de Sotenville), Ştefania Donca (Doamna de Sotenville), Mihai Clita (Ciitandre), Vlad Vasiliu (Lubin), Ilie Ştefan (Colin), Maria Junghietu (Ciaudina).

Regia tehnică: Marin Dwnitrescu. Sufleur: Paulina Popescu.

272


în Comrorbirea avută cu cronicarul ziarului local, Tiberiu Spătaru, regizorul îşi dezv!iluie din intenţiile teoretice: "Cred că este o piesă despre mi.sbficare şi pericolul acceptării ei. Chiar aş afimla, aşa cum am făcut la prima întâlnire cu actorii din Petroşani (şi cum am şi căzut de acord}, că este o dramă a mistificării .sau, folosind alţi termeni, o comedie crudă despre minciuna poleiioare care, odată acceptată, netezeşte fără pubnţă de a te mai .sustrage acestui mecanism. Este o piesă a autonegării prin refuzul deliberat al propriei condiţii."

(Tiberiu Sp!itaru, O parabolil a mistifrctJrii Convorbire cu regizorul Adrian Lupu despre comedia George Dan din, de Mo/Ure, în Steagul roşu, 9 mai 1 975 )

,,Regizorul Adrian Lupu a vrut .să ntpă tradiţia şi .să creeze o distanţă critică, o detaşare a .spectacolului de ceea ce .se petrece pe .scenă. Prin concepţia scenografică şi costume (Dimitrie Sbiera), care au în vedere starea economică specifică Franţei anilor 1950, prin vagi tendinţe de autohtonizare a piesei (in traducerea lui Tudor Arghezi), spectacolul ar fi permis o modalitate originală de a-l cib, in limbaj .spectacular, pe Moliere într-o comedie amară - George Damlila." Însă teoria nu se confirmă în practică, intenţiile în conftguraţiile scenice, cronicarul conchizând drastic: ,.Pe .scena teatrului din Petroşani, George Dant/in a devenit un spectacol minor, fără .sbl, nefiind nici molieresc, în accepţia clasică a termenului, nici modem .sau autohton, adică .să propună un punct de vedere nou, chiar dacă ar fi discutabil, în a-l cib pe autorul Avarrdui şi a/ lui Tartuffe."

(Tiberiu Spătaru, George Dandin pe sceru� teatru/ai tiUt Petroşani, în Steagul roşu, 23 mai 1 975)


Tiberiu Spătaru - Un mltrentult spectacoWrleditape a desc/ais stagiu11ea teatru/ai din Petroşani. Chiţi.mia de Ion Bilieşu (cronicii drmnatict'J), în Steagul roşu, I l octombrie 1 974.

Tiberiu Sp!itaru - Doi pe un balansoar de Wdliana Gibson (Cronicii drtliiUIIiciJ), în Steagul roşu, 1 5 noiembrie 1 974.

Tiberiu Spătaru - Menajera de Alexandru Sever, în Steagul roşu, 4 ianuarie 1975.

Tiberiu Spătaru - Plicul de Liviu Rebretuau (cr011iciJ dramatict'J), în Steagul roşu, 28 februarie 1 975.

Tiberiu Spătaru - O parabolil a mistiftctJrii Convorbire cu regizorul Adrian Lupu despre comedia George Dan din, de Mo/iere, în Steagul roşu, 9 mai 1 975.

Tiberiu Spătaru - George Dandin pe sce11a teatru/ai dila Petroşmai, în Steagul roşu, 23 mai 1 975.

273


274



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Guran Constantin - director adjunct; Muzsik Paula - contabil şef; Marcel Şoma - regizor artistic; Aurel Florea, Marius Laur Grosu - pictori scenografi; Iordan Ilie, secretar literar 1 Rodica Oancea, Dumitru Velea - referenti literari.

Colectivul artistic: Vasilica Andronescu, Alexandru Anghelescu, Elisabeta Belba, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Dumitru Drăcea, Ştefania Donca, Valer Donca, Florin Grosu, Ilie Ştefan, Zizi Ilicş, Cezara Dafinescu-Motoi, Aurora Novăcescu, Mircea Pânişoară, Dumitru Petrescu, Smaranda Petrescu, Ludmila Petrov, Florin Plaur, Mircea Zabalon, Lerida Buchholtzer, Constantin Delica, Mariana Drăcea, Ada GârţomanBuzescu, Junghietu Maria, Luminiţa Mihalache.

Regia tehnică: Georgică Bucur, Marin Dwnitrescu. Sujleur: Silvia Georgică, Paulina Popa.


FEMEIA MĂRII, piesă în cinci acte de Henrik Ibsen. În româneşte: Sidonia Drăguşanu. Premiera la 15 septembrie 1975, la Valea Sadului. Reprezentaţii: 9 (1

La sediu, 8 în deplasare). Spectatori: 1 .854 (148 la sediu, 1 .706 în deplasare).

Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Mihai Tofan (de la Teatrul Na�onal "I .L .Caragiale" Bucureşti).

Distribuţia: Dumitru Drăcea (Doctorul Wangel, medicul districtului), Elisabeta Belba (Doamna Ellida Wangel, a doua soţie a lui), Paulina Codreanu - Maria Junghietu (Bolette, Hilde, fiicele lui din prima căsătorie), Florin Plaur (Profesorul Arnholm), Ştefan llie (Lyngstrand), Mircea Zabalon (Ballested), Alexandru Codreanu (Un străin).

Regia tehnică: Geo Bucur. Sutleur: Silvia Georgică.

NOAPTE ALBĂ, de Mircea Bradu. Premiera la 25 octombrie 1975. Reprezentaţii: 27 (5 la sediu, 22 în

deplasare). Spectatori: 8.936 ( 1 .235 la sediu, 6 . 141 în deplasare).

275


Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Ilustraţia muzicală: Alexandru Jeles.

Distribuţia: Dumitru Drăcea (Menumon1t), Aurora Novăcescu (Doamna), Paulina Codreanu (Domni,ta), Florin Plaur (Usubuu), Alexandru Codreanu (Bâlea), Mircea Zabalon (Vatau/), Valer Donca (Bora), Alexandru Anghelescu (Solul din nord), Mihai Clita (Voi/a), Ilie Ştefan (Sala), Dumitru Petrescu (Traducător !), Mircea Pânişoară (Traducător Il), Elisabeta Belba (Doica), Jupani şi ostaşi.


,,Nici piesă istorică, în sensul cunoscut, dar nici de problematizare, aşa cum se încearcă arareori, Noapte alb4 este mai degrabă un poem dramatic bine articulat şi scris cu acut şi ardent sentiment al însuşiri/ar morale proprii popon�lui nostn1. Autontl începe piesa dintr-un punct de intens dramatism: cetatea Biharea, a voievodului Me11unwn1t, este înconjurată de oastea ungurilor conduşi de Usubuu. Noapte alb4 este noaptea de răscn1ce, a inţelepciunii, lucidităţii şi responsabilităţii. ( . . . ) Dacă spectacolul are totuşi tensiune şi captivează, se datorează unei interpretări exacte, reflexive a personajului central - .Me11unwrut. Dumitnl Drăcea i-a intuit atât măreţia eroică, voievodală, cdt şi laturile obişnuit omeneşti -amintirile copilăriei, comunicarea metaforică, sentimentele. Usubuu (Florin Plaur), conducător şi sol, amestec de aroganţă, violenţă şi dragoste paternă, are o evoluţie scenică notabilă."

(Tiberiu Sp!itaru, Noapte albă de Mircea Bradu (cronic4 dramatic4), în Steagul roşu, 7 noiembrie 1 975)

FAMILIA TOT, de Orkeny Istvim Traducere de Constantin Olariu. Premiera la 1 februarie 1976. Reprezentaţii: 12 (3 la sediu, 9 în

deplasare). Spectatori: 3.748 (635 1a sediu, 3 . 1 13 în deplasare). Regia artistică: Marius Popescu. Scenografia: Olimpia Damian

şi Bogdan Ulmu. Distribuţia: Nicolae Gherghe (Maiorul), Alexandru Anghelescu (Tot),

Elisabeta Belba (Mariska, so,tia lui Tot), Ada Gârţoman-Buzescu {Agika, fiica lui Tot), Mircea Pânişoară (Poştaşul), Mihai Clita (Tomaji, parohu/), Costin Iliescu (Cipriani, profosoru/), Ştefan Ilie (Proprietarul sacalei), Zizi llieş (Lorinczne, vecină), Maria Jtmghietu (Gizi Gezane, o femeie de proastă reputa,tie), Geo Bucur (Maiorul elegant), Ioan Pop - Weber Carol (Robika).

Fanfara: Alexandru Roman (Trompetă), Toma Sima (Clarinet), Dănilă Săsănnan (Trombon), William Versanszki (Corn), Ioan Popa (Bass), Mihai Francisc (Tobă).

Regia tehnică: Geo Bucur. Sufleur: Silvia Georgică. ,.)v/arius Popescu reuşeşte să creeze pe scenă un spectacol de idei şi de

atmosferă dramatică în care personajele evoluează sub influenţa unui reprezentant

276


al războiului, de la reacJii firesc umane până la comportamentul de robot şi atitudinile gregare, caracteristice militarismului, duşman al gândirii şi adept al unifonnităJii. Spectacolul se desfăşoară într-o scenografie simplă şi fimcţională (semnată de Olimpia Damian şi Bogdan Ulmu). Familia Tot solicită actorilor nu numai efort şi rezistenţă - fiind cam tot timpul în scenă - c{ şi manifestarea intregului potenţial artistic necesar mişcării, evoluţiei sufleteşti în care se află fiecare. Între Tot, Mariska (soJia} şi Agika (fiică} de la începutul spectacolului şi cei de la sfârşit se află o distanţă psihologică, o experienţă de viaJă şi maturizare. CompoziJii foarte bune izbutesc Nicolae Gherghe (Maiorul}, Alexandru Anghelescu (TOt) şi Elisabeta Belba (Mariska}. (. . .} C11 piesa Fanrilia Tot de Orkeny lstvan, Teatrul de stat .. Valea Jiului " reuşeşte să ne ofere un spectacol-dezbatere actual, bine conceput şi fivmos interpretat."

(T. Spălaru, U11 spectacolrlle:batere la Teatrul din Petroşwu (Cro11ictl dranratict'J), în Steagul roşu, 6 februarie 1 976)

PLETE LUNGI ŞI MINTE SCURTĂ, de Iorgu Copcea, şi CONSILIUL, de Paul Everac, spectacol coupe.

Premiera absolută la 20 martie 1976. Reprezentaţii : 1 1 ( l la sediu, 10 în deplasare). Spectatori: 2. 1 15 (97 la sediu, 2.018 în deplasare).

Regia artistică: Mircea Comişteanu (de la Teatrul Na�onal Craiova). Scenografia: Laur Grosu. Asistent de scenografie: Cannen Bălan.

Distribuţia: 1) Valer Donca (Paharnicul Năstase), Rosmarin Delica (Costachi), Constantin Dumittescu (Eduard), Lerida Buchholtzer (Anica), Mariana Drăcea (Eienca), Lwniniţa Mihalache (Luise), Forin Plaur (Călin), Felix Anton Rizea (Tdnărul). 2) Dmnitru Petrescu (Aldică), Dumitru Drăcea (Rezbuncă), Florin Plaur (Profosorul), Mircea Zabalon (Preşedintele Consiliului popular), Marin Dumittescu (Barna), Ioan Gritto (Piţirigă), Rosmarin Delica (Poliţaiul), Alexandru Codreanu (Secretarul de la judeţ), Ludmila Petrov (Dosia), Paulina Codreanu (Doctoriţa), Lerida Buchholtzer (Gestionara).


GLIE VOINICUL, basm de Mircea Florian Premiera absolută la 23 mai 1976 la Deva. Reprezentaţii: 175 (7 la

sediu, 168 în deplasare). Spectatori: 72.765 (3 .634 la sediu, 56.733 în deplasare).

Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia : Aurel Florea. Distribuţia: Mihai Clita (Glie Voinicul), Mariana Drăcea - Florea

Georgeta (Cireşica), Florin Plaur (Zmeul Negru), Viki And.ronescu (Muma Zmeului), Valer Donca (.Moşneagul), Mircea Pânişoară (Făurarul), Maria Junghietu (Ancuţa), Mircea Zabalon (Starostele), Ilie Ştefan (Tatăl Cireşicăi), Mircea Zabalon (Focul), Alexandru Codreanu - Rosmarin Delica (Păianjenul), Zizi Ilieş, Paulina Codreanu, Ada Gârţoman-Buzescu,

277


Ludmila Petrov, Luminita Mihalache, (le/ele), Felix Anton Rizea (Glasul izvorului), Alexandru Codreanu (Un ţăran), Smaranda Petrescu (Bunica).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Silvia Georgică. ,Jdeea basmului Glie Voi11icul este centrată în jurul luptei dintre forţele binelui

şi forţele răului. În această confnmtare - Jinând cont că spectacolul se adresează copiilor - trebuie şi o fomJă accesibilii, care să dea farmec şi încărcătură emoJională. Toate acestea însă, substituite laturii educative, în care să fie angajată prin arena râsului ura faJă de forţele întlmecatului zmeu ctt întreg corlegiul lui de slujitori. Pornind de la un cadn1 plin de culoare, s-au găsit modalităJile de acomodare a actorului la o ambianţă plină de fascinaţie, ştiut fiind că în asemenea sihtaţii scenice, gestul, mişcarea scenică în ansamblu capătă semnificaţii adânci în jocul actorului, întărind actul teatral în expresivitate. De asemenea, personajele negative sunt uşor .. îngroşate " în trăsăhtri ridicttlizate - prin mimică şi vorbire -până aproape de caricatură. CompoziJia plastică a decontlui şi costltmelor, funcţionalitatea lor scenică amplă, luminile, ilustraţia muzica/ii - toate la un loc în procesul creaţiei - amplifică imaginea artistică - sperăm - antrenând conştiinţa micilor noştri spectatori la aprecieri frumoase privind forţa binelui."

(Nicolae Gherghe, CttvlbJtul regizorului, in Caietul-program la Glie Voinicul) În 23 mai 1976, prin Dumitru Velea, Dumitru Dem. Ionaşcu şi Nicolae

Gherghe, directorul teatrului, se înfiinţează pe lângă teatru Ceraacllll driUIUltrlrgilor "Ana Cobla" Fondatori, prin aceasta, cinstesc memoria actriţei emerite Ana Col da (23 mai 1 920 - 27 oct. 1 972 ), cea care a insemnat ''miracolul feminin al scenei" Între membri sunt scriitori şi oameni de teatru (actori, regizori): Mircea Andraş, George Negraru, Costin Iliescu, Al. Anghelescu, Al. Zecu, sau chiar din alte localităţi, precum Daniel Tei (Bucureşti), Carol Drozd, Marcel Lapteş (Deva), sau Ion D. Sîrbu, Gheorghe Magherescu (Craiova).

"În 19 octombrie s-a desfăşurat cea de-a 6-a şedinJă de lucru - scrie Dumitru Dem Ionaşcu - şedinţă în care s-a citit piesa de teatru într-un act Puterea obqnuinţei a lui Gheorghe Magherescu, piesă cu profUnde valenţe etice" (Cer1aclul f11 viaţa teatrului, in Caietul-program al spectacolului Nu suntem îngeri).

După un timp, se reuşeşte să se publice, sub egida CCES Deva şi a Cenaclului dramaturgilor "Ana Colda", antologia 9 piese de teatru (Deva, 1 984 ), cuprinzând: Soarele şi luna, de Al. Anghelescu; Ascensor pentru încă o sperantă, de Mircea Andraş; Martorii, de Carol Drozd; Surâsul inten:is, de Dumitru Dem Ionaşcu; Aurel Vlaicu, de Costin Iliescu; Vreau să fiu artistă, de Marcel Lapteş; Prospectorii, de George Negraru; Legenda naiului, de I. D. Sîrbu, şi Sonet pentru îndrăgostiţi, de Daniel Tei.


Tiberiu Spătaru - Noapte albă de Mircea Bradll (cronicii dramatictJ), în Steagul roşu, 7 noiembrie 1 975)

T. Spătaru - Un spectacol-dezbatere III Teatrul din PetrOŞillli (Cronicii dramalictJ), in Steagul roşu, 6 februarie 1 976.

Nicolae Gherghe - CuviJntul regizorului, in Caietul-program la spectacolul Glie Voinicul.

278



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Guran Constantin - director adjunct; Muzsik Paula - contabil şef; Mihai Lungeanu, Marcel Şoma - regizori artistici; Aurel Florea, Marius Laur Grosu - pictori scenografi; Rodica Oancea, Dumitru V cica -referenţi literari.

Colectivul artistic : Vasilica Andronescu, Alexandru Anghelescu, Elisabeta Belba, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Mara Costea, Cezara Dafinescu, Dumitru Drăcea, Ştefania Donca, Valcr Donca, Andrei Finţi, Ilie Ştefan, Zizi Ilieş, Aurora Novăcescu, Mircea Pânişoară, Dragoş Pâslaru, Dumitru Petrescu, Smaranda Petrescu, Ludmila Petrov, Florin Plaur, Cristian Ştefănescu, Mircea Zabalon, Constantin Delica, Mariana Drăcea, Junghietu Maria, Felix Anton Rizea.

Regia tehnicd: Georgică Bucur, Gheorghe Docea, Marin Dumitrescu. Sujleur: Silvia Georgică, Paulina Popa.


OPERAŢIUNEA GAMBIT, de Tudor Negoiţă. Premiera absolută la 17 septembrie 1976. Reprezentaţii : 17 ( 4 la

sediu, 13 în deplasare). Spectatori: 5. 161 ( 1 . 182 la sediu, 3 .979 în deplasare).

Spectacol-anchetă NONSTOP într-o viziune regizorală semnată de George Motoi de la Teatrul Naţional "I.L.Caragiale" din Bucureşti . Scenografia: Vasile Roman. Regizor secund: Mihai Clita. Asistent de regie: Dumitru Velea. Coloana sonoră: Bogdan Cavadia.

Distribuţia: V aler Donca (T 1ad), Alexandru Anghe1escu (!fom), Paulina Codreanu (Magda Deleanu), Mihai Clita (Raul), Ştefania Donca (Livia), Florin Plaur (Manoliu), Maria Junghietu (Reportera T. T � ). Rosmarin Delica (Mircea).

Regia tehnică : Geo Bucur. Sufleur: Paulina Popescu.

,,Piesa, atrăgătoare şi prin situaţiile sale, oferă mai m11lte posibilitliţi de

279


montare, Începând cu maniera clasică atât de cunoscută din filmele seriale. George Motoi, actor binecunoscut pentro inteligen/CJ cu care-şi constroieşte personajele, acum în ipostază de regizor, a ales o altt'i cale şi anume crearea unui inedit spectacol non-stop în care accentlll e deplasat spre .. condimentele "piesei poliţiste, atmosfera psihologict'i captiveazt'i prin echivocul replicilor, al personajelor care se mişct'i într-un cadru redus la strictlll necesar (decor şi costllme - Vasile Roman). George Motoi a imprimat şi mai mult nerv prin alte marea tablouri lor cu proiecţiile care au darul de a introduce, de a implica şi mai mult pe spectator în descifrarea ţesăturii spectacolului care are o foarte adecvată coloant'i sonoră (Bogdan Cavadia de la Stlldioul cinematografic Bucureşti)."

(Tiberiu Spătaru, Operaţiunea Gambit de Tudor NegoiţtJ (cronictJ tlranulliciJ), în Steagul roşu, 17 septembrie 1 976)

,,Simplitatea modemt'i, jocul nuan/CJt al actorilor, Împlinit În ceea ce se numeşte .. rotundu/" fiecărui personaJ� desenul CII graţie al mişcării scenice şi forţa ideatică a conţinutului, a limbajului scenic, de o evidenţă deosebitt'i sunt virtuţi majore ale acestui spectacol."

(Dumitru Velea, Operaţiunea Gambit, pe sce11a Teatrului " Valea Jiului", în RitnUJri h1medorene, supliment dedicat aniversării a 32 de ani de la eliberarea patriei de sub dominaţia fascistă)

NU SUNTEM ÎNGERI, piesă în două părţi de Paul Ioachim. Premiera la 18 decembrie 1976. Reprezentaţii: 30 (6 la sediu, 24 în

deplasare). Spectatori: 7.424 ( 1 . 174 la sediu, 6.250 în deplasare). Regia artistică: Marcel Şoma. Asistent de regie: Rodica

Oancea. Scenografia: Aurel Florea. Ilustraţia muzicală: Alexandru Jeles.

Distribuţia: Dumitru Drăcea (Radu Vereş), Elisabeta Belba (Ana), Felix Anton Rizea (Petre Vereş), Dumitru Petrescu (Bunicul Dumitru), Alexandru Anghelescu (Arghir), Mariana Drăcea (Ada), Rosmarin Delica Andrei Finţi (Dan).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Paulina Popescu. N. B. Spectacolul s-a jucat şi în stagiunea 1 978 - 1979.

,,Regizorul Marcel Şoma a optat pentru punerea tn scent'i a operei lui Paul Ioachim, pe o soluţie inspirată, aceea a spectaco/ul11i - dezbatere, de.ifăşurat în scena - arenă, care nu mai stn1ct11rează deosebit emoţiile spectatorilor. lnovaţiei de expresie teatrală (ne referim la acest colectiv teatral) i-au venit în întdmpinare ac11rateţea şi fineţea şi firescul scenografiei lui A urei Florea şi jocul de excepţie al actorilor angrenaţi în conjlictlll dramatic."

(Ion Fiastru, Nu suntem îngeri (un spectacol de fna/JIJ ţinuJIJ), în Steagul roşu, 24 decembrie 1 976)

,,Pentru actorul Dumitro Drăcea (Rtulu Verq), jocul este convingător, cu sensibilitate, nuan/CJf psihologic, făcându-ne st'i înţelegem cum anume şi-a văzut

280


regizorol personajul. Elisabeta Belba (Ana) a surprins rdscolirile interioare ale personajului, a ieşit pe alocuri din rolul familial. Alexandro Anghelescu (Arglrir) îşi susţine cu talent şi exactitate partituro. Petre, îndrdgostit şi înşelat în dragoste, şi visător, Felix Anton Rizea (debut promiJător pe scena petroşăneană), aduc în scenă candoarea şi puritatea adole.Jcentului entuziast. Dumitro Petrescu (Dumit",), joc convingător, cu suficientă căldurd şi flexibilitate."

(Dwnitru Dem. Ionaşcu, Nu suntem ingeri de Paul Ioachim, in Ritmuri hunedorene (supliment politic-social cultural inchinat aniversării Republicii), (supliment Drumul socialisnwlui), decembrie 1976).

În studioul tânirului actor "E:s.perimenthalia": CERERE ÎN CĂSĂTORIE, de A. P. Cehov. Regia artisticA şi Scenografia: Mihai Lungeanu Distribuţia: Mihai Clita, Florin Plaur, Maria Junghietu, Rosmarin

Delica ÎNTR-UN SPITAL, de Radu N. Basarab. Regia artistică: Dragoş Pâslaru. Scenografia: Anca Pâslam. Interpretare: Dragoş Pâslaru.

,Mai vechea dorinţă de a .Je reînfiinţa Studioul experimental în cadntl Teatntlui de stat ., Valea Jiului " din Petroşani, studio care se fnscrie în tradiţia acelui Teatru de Miercuri s-a împlinit, primind un plus tineresc din partea absolvenţilor repartizaţi, dar şi o maturd .,chibzuinţă " din partea mai vechilor din teatnt. În şedinţa de deschidere din 13 decembrie 1976, s-a stabilit un proiect de repertoriu, un progrom de activitate, o modalitate de funcţionare şi, totodată, s-a definit experimentul teatral pentru cele două detenninante: experiment actoricesc, experiment regizorol. Trecându-se la lucnt, tânăntl regizor Mihai Lungeam1 cu echipa de actori: Mihai Clita, Florin Plaur, Maria Junghie tu şi Rosmarin Delica ar1 pus în scenă piesa lui Cehov, Cerere In clstJtorie, unndnd să realizeze, ca o continuare a acesteia, şi piesa Jubileul Acum, Drogoş Pâslant, tânărul absolvent reparlizat teatrului nostru, s-a încumetat să pună în scenă piesa lui Mircea Radu Basarob, Într-un spital, el fiind interpretul şi regizontl acestui spectacol, care sdmbătă, 29 ianuarie, poate fi întâlnit cu ochiul spectatorului, atât de exigent cu .. experimentarea " Un .. monolog dramatic ", destul de greu de susţinut pe toată curburo sa tensională, o piesă dificilă în ceea ce priveşte conţinutul ideatic." (Dwnitru Velea, Studioul t8niJrulai actor "Experiment/ralia", în Steagul roşu, 28 ianuarie 1977)

RAPSODIE TRANSILV ANĂ, piesă istorică în două acte de 1 . D. Sîrbu.

Premiera absolută la 30 aprilie 1 977 la Deva. ReprezentaJii: 22 (3 la sediu, 19 în deplasare). Spectatori: 4.591 (698 la sediu, 3 .893 în deplasare).

Regia artistică: Valentina Balogh (de la Teatrul Naţional Craiova) . Asistent de regie: Dumitru Velea. Scenografia : Vasile

281


Buz (de la Teatrul Naţional Craiova) . Ilustraţia muzicalA: Al. Balogh (de la Studioul de Radio Craiova).

Distribuţia: Valer Donca (Octavian Medrea), Elisabeta Belba (Maria Kende.ffy), Mariana Drăcea (Mathilde Kendeffy), Rosmarin Delica (Mihai A!ărăscu), Dumitru Drăcea (Bura Brutus), Mircea Zabalon (Tirea Gaius), Alexandru Codreanu (leronim Oancea), Zizi Ilieş (Laura Pâriu), Alexandru Anghelescu (Dr. Kuntz), Mircea Pânişoară (Hans von Oheim), Mihai Clita - Felix Anton Rizea (Janda von Opatz), Ilie Ştefan (Şefo/ gării).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Paulina Po seu.

Extragem dintr-1m interviu luat de Maria Predoşanu lui I. D. Sîrbu: " - Ce ati dorit siJ denw11straţi pri11 aceastiJ creaţie? - Cii sunt un încdpdţdnat. Ca fiu de miner de pe aceste meleaguri am scris cinci cărţi despre mineri şi 4 piese, din care am văzut fiU de mult la televiziune ÎlllotJTcerea tattJiui risipitor. Ultimul act al încăpllţânării mele este piesa, scrisă special şi numai pentru colectivul teatrului judeţului meu de baştină, această Rapsodie hll/egan4 Pentru mine, în afara faptului că reprezintă o nouă experienţă literară, piesa este şi obligaţia morală pe care o am faţă de oamenii acestor ţinuturi. ( .. .) Co11sider că Elisaheta Belha şi J aler Do11ca sunt două râuri ce şi-au mutat vadul in marele .,bulevard" al istoriei. M-am aşteptat la o decepţie, dar spre cinstea acestor doi actori fi a celorlalţi, aceste ultime repetiţii .. p�ur" au fost mai mult decît în visul meu." (Obligaţia mea 11wraliJ, aceea de a scrie despre oamenii acestor meleaguri . . . Convorbire cu dramaturgul /. D. Sîrbu, in Steagul roşu, 1 5 aprilie 1977)

BALADĂ PENTRU DOI ÎNDRĂGOSTIŢI, de Dimitrie Roman. Regia artistică: Mihai Lungeanu.

282


Interpretare: Dragoş Pâslaru (El), Maria Junghietu (Ea). Proiect pentru Studioul de teatru.

PROCURORUL, de Gheorghi Djagarov. Traducere: Tiberiu Iovan Premiera la 9 iulie 1977. ReprezentaJii: 1 5 (4 la sediu, I l în

deplasare). Spectatori: 2.765 (545 la sediu, 2.2 10 în deplasare). Regia artisticA şi Scenografia: Mihai Lungeanu. Distributia: Mihai Clita (Procurorul Milko), Dragoş Pâslaru

(Anchetatorul Nikolov), Paulina Codreanu (Roşiţa, sora procurorului), Viky Andronescu (Mama Minka), Florin Plaur (Boian, fratele procurorului), Dwnitru Petrescu (Kostadin -,:, oinov).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Sufleur: Silvia Georgică.

Dragoş Pâslaru, Mihai Clita

283


,,Mihai Luugeanu, totodată scenograf al montării, a conceput un decor de maximă funcţionalitate, un decor-idee. Idee nu deosebit de originald, dar concretizată într-o soluţie scenică menită să asigure scrierii relief. sensurilor corporalitate. De la prima la ultima replică, spectatontl se simte implicat în dinamismul unor confnmtări, prins în ciocnirea punctelor de vedere, traduse în mişcarea actorilor în faţa funda/ului de oglinzi, metaforă a reprezentaţiei. Oglinzile, in faţa cărora evoluează personajele, din interiorul cărora se multiplică, parcă, şi se diferenţiează eroii, devin un vector al montării, stabilind o relaţie de ordin conceptual fntre planul acţiunii şi cel al conştiinţei, între adevărul obiectiv şi .Sllbiectivitatea unor atitudim"'

(Mira Iosif, Procurorul tk Gheorghi Djagarov la Tealnll tk stat " Valea Jiub1i", în Teatrrd, nr.2, februarie 1978).

"Ultima premieră reprezintă pentn1 Teatrul din Petroşani şi o valoroasă opţiune repertorială. Regia şi actorii, ca şi ceilalţi colaboratori au reuşit un spectacol remarcabil, poate cel mai bun din actuala stagiune. Mihai Clita (Procurond) realizează o creaţie subtilă, un porlret scenic complex, cu .fine nuanţe psihologice. Viki Andronescu (Milka, mama lui Pavel) redd o impresionantă diagramă .nifleteascd a unei mame, umpldnd scena cu compoziţia ei plinlf de suferinţă, de culoare, de farmec şi autenticitate. Dragoş Pdslaru (ancl1etatorul Nikolov), foarte convingător at4t prin atih1dinea rejlexivă, cdt şi prin formalismul gradat CII măs11ră, compune CII sinceritate, cu ură dar şi cu satisfacţie, suita de argumente menite să ducă la afirmarea adevărului. Izbucnirile dramatice, tulburătoare, ale Pau/ei Codreanu (Ro1qa) dezvăluie două ipostaze de suferinţă omenească, de demnitate umană frustrată, străluminată de bldndeţe şi de resemnare. Florin Plaur (Boitm), analitic dar şi zgomotos, reuşeşte să redea demagogul simpatic şi accesibil. O creaţie robustă face D1rmitru PetresCII (Konstantin Voinov, trrvăţătorul) pentru care adevărul este şi rămdne un caz al vieţii. "

(Dwnitru Dem. Ionaşcu, Procurorul, IWUil premiert'J a Teatrubli tk stat " Valea Jiului" din Petroşa11i, în Drumul socialismului, nr. 6179, 19 iulie 1 977).

Teatrul participă cu spectacolul Procurorul, de Gheorghi Djagarov, în regia artistică şi scenografia lui Mihai Lungeanu, la Festivalul spectacolelor de teatru pentru tineret şi copil, organizat între 27 octombrie şi 2 noiembrie 1 977 la Piatra Neamţ, având ca dezbatere Responsabilitatea politici IÎ estetictl a tkbutului tn teatr11. La ancheta Debutul - Ull examen tkcisiv al pregiltirii pentru viaţil realizată de Simelia Bron pentru Vuqa stutknţeasct'J, cei doi debutanţi ai spectacolului nostru au răspuns. Dragoş PIJsloru: ,Jnstitutul ne dă o meserie, ne pregăteşte pentru profesia fndrăgită, asigurdnd .fiecănlia bagajul necesar de Clmoştinţe, de cultură generald şi de specialitate. Dar el neglijează, deseori, să ne pregăteascd şi pentru viaţă, pentn1 viaţa pe care teatrul o conţine şi o întreţine. Ne lipsesc cunoştinţele despre relaţiile cu oamenii, cu echipa de interpreţi şi de realizatori prezenţi pe o scend profosionistă, nu avem nici noţiuni de ordin administrativ şi organizatoric, probleme prezente în orice instituţie teatrală (decor şi recuzită, tem1ene de . . predare " a spectacolului, timp de repetiţii etc.)." Mihai Lungeanu: ,Jnstitutul ne


oferă argumentele teoretice. Verificarea practică se face în teatru, mai ales prin .. spectacolul nr.J " - cel care te angajează cel mai profund şi mai complex. Ar trebui ca Institutul să ne ofere, însă, un aliaj de teorie şi practică pentru a fi scutiţi, după absolvire, de inerente le ne-cunoştinţe sau ne-ştiinţe. Se fac eforturi pentru ca Studio-rd de teatru al I.A.T.C. să fie inclus în circuitul teatral profesionist . .. Casandra " poate fi un echivalent .. în mic " al teatrului profesionist, dar aceasta nu este suficient. Important ar fi ca viitorul absolvent să susţină un eXDmen la Studio şi altul pe scena unui teatru (în anul IV) sau, după absolvire, să poată lucra un an cu echipe de .,colaboratori " din Institut, dar în condiţii de unică şi deplină responsabilitate." ( VIIIţa stude11ţeasctl, nr. 38, din 22 noiembrie 1 977).


Tiberiu Spătaru - Operatiune& Gambit de Tudor Negoiţtl (cronictJ drfUIIIIIictJ), în Steagul roşu, 1 7 septembrie 1 976.

Dwnitru Velea - Operatiune& Gambit, pe sco•a Teatrului " Valea Jiului", în Ritmuri hunedorene, supliment dedicat aniversării a 32 de ani de la eliberarea patriei de sub dominaţia fascistă.

Ion Fiastru - Nu suntem îngeri (un spectacol de înaltă ţinută), în Steagul roşu, 24 decembrie 1 976.

Dwnitru Dem. Ionaşcu - Nu suntem îngeri de Paul Ioacl•im, în Ritmuri hunedorene (supliment Drunwl socialisnwlut), decembrie 1 976.

Dwnitru Velea - Studioul tdniJrului actor "Experimenthalia", în Steagul roşu, 28 ianuarie 1 977.

Maria Predoşanu - Obligaţia ml!a moraliJ, aceea de a scrie despre oanrl!nii acestor meleaguri. . . Convorbire cu dramaturgul !. D. Sîrbu, în Steagul roşu, 15 aprilie 1977.

C. Deveanu - Prenriertl la Teatrul " Valea Jiului" din Petroşani Rapsodie transilvană, în Drumul socialismului, 3 mai 1977.

Mira Iosif - Procurorul de Gheorglli Djagarov 14 Teatrul de stat " Valea Jiului", în Teatrul, nr.2, februarie 1 978.

Dwnitru Dem Ionaşcu - Procurorul, 11oua prt!lltÎertl a Teatrului de stat " Valea Jiului" din Petroşani, în Drunwl socialismulni, 1 9 iulie 1 977.

285



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Vasile Chirculescu - director adjunct; Muzsik Paula - contabil şef; Florin Fătulescu, Mihai Lungeanu, Marcel Şoma - regizori artistici; Ştefan Barath, Elena Buzdugan - pictori scenografi; Rodica Oancea, Dumitru Velea - referenţi literari.

Colectivul artistic: Alexandru Anghelescu, Vasilica Andronescu, A vrarn Birău, Marine la Cătălin, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Dumitru Drăcea, Ştefania Donca, Valer Donca, Virgil Flonda, Ilie Ştefan, Zizi Ilieş, Aurora Novăcescu, Mircea Pânişoară, Dumitru Petrescu, Smaranda Petrescu, Ludrnila Petrov, Florin Plaur, Mircea Zabalon, Comelia Alexoi, Stela Crişan, Constantin Delica, Mioara Mirea, Felix Anton Rizea, Violeta Ţurcanu.

Regia tehnică: Gheorghe Docea, Marin Durnitrescu. Sufleur: Silvia Georgică, Paulina Popa.


AUTOBIOGRAFIE, de Horia Lovinescu. Premiera la 6 noiembrie 1977. Reprezentaţii: 17 (6 la sediu, 1 1 în

deplasare). Spectatori: 3 .790 ( 1 .496 la sediu, .2294 în deplasare). Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Elena Buzdugan.

Ilustraţia muzicală: Alexandru Jeles. Distribuţia: Dwnitru Drăcea (Galeriu Pop), Viky Andronescu (Dina

Pop), Marinela Cătălin (Raluca Pop), Mihai Clita (Radu Comşa), Nicolae Gherghe (Procopiu, director adjunct), Alexandru Codreanu (Aiexiu, inginer), Mircea Pânişoară (Ionescu, contabil şef), Florin Plaur (Georgescu, secretar de partid), Paulina Codreanu (Irina, preşedinta sindicatului), Ilie Ştefan (Dogaru, maistru), Valer Donca (Greavu, directorul şantierului din Fărcaşa), Zizi Ilieş (Madam Vătămanu), Rosmarin Delica - Felix Anton Rizea (Doi tineri, colegi ai Ralucăi).

Regia tehnică: Marin Durnitrescu. Sufleur: Paulina Popescu.

,,Regizon1/ Marcel Şoma a înJeles mesajul generos al piesei şi dificultăţile de realizare, propunându-se un spectacol interesant, în care îl vom întâlni pe talentahtl

286


actor Dumitru Drăcea în rolul principal, pe 1 "ichi Andronescu, Mihai Cii ta, Nicolae Gherghe, Florin Plaur, Mircea Pânişoară, Alexandn1 Codreanu, Paulina Codreanu, Zenobia Jlieş şi alţii. Pe scena Teatrului din Petroşani Autobiografie este un spectacol pasionant, profund educativ, implicând speclatoml în dezbatere şi oferindu-i o temă actuală de meditaţie la ieşirea din sală."

(Tiberiu SpAtaru, Autobiografie de Horia Lovinescu, în Steagul roşu, nr. 783 1 , 5 noiembrie 1 977)

într-o notă, Camel, din Steagul roşu, din 1 6 septembrie 1 977, se specifică începerea celei de-a VTII-a ediţii a Lunii educapei politice şi culturii socialiste l1unedorene "Samris '77" - ceea ce înseamnA cA prima ediţie s-a desf3şurat în 1970, în momentul primenirilor ideologice şi politice din ţarA. Manifestarea presupune o largă desfăşurare de forţe instituţionale ale judeţului şi nu numai. Istoria, oricum am privi, din perspectiva clipei sau a anului, este la sine acasă în acest judeţ. Anul 1977 este anul Centenarului Independenţei României. De la cea mai micuţă casA de culturA şi până la Cinematografia naţionalll, toate forţele sunt implicate în această sArbAtorire. Dramaturgii sunt convocaţi sli scrie şi scriu o serie de piese dedicate evenimentului. Dintre acestea, ce ar fi pArut conjuncturale- dar evenimentele importante ale istoriei unui popor nu sunt conjuncturale - au rllmas cel puţin câteva: lama Lupului Cenuşiu a lui 1. D. Sîrbu şi Două ore de pace a lui Dumitru Radu Popescu. Dramaturgul 1. D. Sirbu a scris, special pentru teatrul din Valea Jiului, piesa Rapsodie transilvană. Cu aceasta, în primllvarll, se participă la Festivalul de teatru istoric de la Craiova, iar în toamnă, la manifestările ,,Sarmis" ,,Luna" respectivii cuprinde "Sliptămâna teatrului şi literaturii" La fiecare ediţie teatrul din Petroşani participA cu câte un spectacol, itinerându-1 în localitAtile judeţului, iar, uneori, îl adaptează şi spaţiilor neconvenţionale, ale importantelor cetăţi istorice din zonă. La această ediţie, unde vin şi realizatorii filmulUI Roşcovanul (regizorul Francisc Munteanu fiind născut la Veţel în judeţul Hunedoara) participA cu Rapsodie transilvană. Cităm dintr-o altă notă din Drrmu1/ Socialismului: ,,Rapsodia transilvanii de 1. D. Sirbu, în interpretarea teatrnlui .. Valea Jiului ", a făcut un apreciabil turneu, poposind pe rdnd la Deva, Hunedoara, Simeria, Călan, Petroşani."

DĂNILĂ PREPELEAC, dramatizare de Constantin Paiu, după povestea lui Ion Creangă.

Premiera la 21 noiembrie 1977. Reprezentaţii: 64 (7 la sediu, 57 în deplasare). Spectatori: 27.006 (2.278 la sediu, 24.718 în deplasare).

Regia artisticA: Nicolae Gherghe. Scenografia: Nicolae Gherghe, Ştefan Barath. Ilustraţia muzicală: Mihai Barbu, Gheorghe Docea.

Distribuţia: Florin Plaur (Dănilă Prepeleac), Ludmila Petrov (Smaranda), Violeta Ţurcanu (Vasilică), Comelia Alexoi (Anisia), Alexandru Codreanu (lspas), Mircea Zabalon (Onofrei, Omul cu carul), Rosmarin Delica (Costea Conovăţ, Omul cu capra), Ilie Ştefan (Jstrate

287


Cârlig, Omul cu gânsacuf), Valer Donca - Dumitru Petrescu (Marcu, Negustoruf), Nicolae Gherghe - Felix Anton Rizea (Codârlic), Stela Crişan (Aiuţachi), Mircea Zabalon (Botoşilă), Ilie Ştefan (Sujleţef), Rosmarin Delica (Aschimodie), Violeta Ţurcanu (Ţâşpoc), Felix Anton Rizea (Codiţă), V aler Donca - Dwnitru Petrescu (Săcăluş).

tehnici: Docea. Sufleur: Paulina ..... ��

Violeta Ţurcanu, Nicolae Gherghe

,,Regizon1l spectacolului, Nicolae Gherghe, a reuşit să realizeze atmosfera feerică atât de necesară basmului şi să imprime acţiunii un ritm alert, actorilor solicitdndu-li-se o mulţime de calităţi artistice. În această versiune scenică a lui Dănilă Prepeleac s-au folosit cu discreţie tradiţiile folclorice şi proverbialul umor al popontlui, prezente într-o expresivă sinteză spectaculară. Ideea regizorală este slujită bine de actori care, prin mişcare .fel de a vorbi, veşminte . formează o bogată tipologie umană CII foarte pronunţate valori educative. Florin Plaur (DilniliJ) compune CII vervă Cltnoscuhll personaj mucalit care evoluează prin multe peripeţii. Nicolae Gherghe, Ilie Ştefan, Valer Donca, Rosmarin Delica, Ludmila Petrov, Mircea Zabalon, Alexandro Codreanu şi alţi actori realizează roluri spumoase, în

288


spiritul atât de propriu lrunii de basm care este întregită de o scenografie fimcţională (pictor scenograf Ştefan Barath ). "

(xxx - Dănilă Prepeleac, premier4 teatral/J, în Steagul roşu, nr. 7849, 26 noiembrie 1 977)

ALEGEŢI-L SINGURI (Mai înainte de a cînta cocoşul), de lvan Bukovcan.

Traducerea: Eugen Torgaşev. Premiera la 1 1 februarie 1978, Deva. Reprezentaţii: 2 1 (3 la sediu, 14

în deplasare). Spectatori: 5.6 12 ( 1 .994 la sediu, 3.618 în deplasare). Regia artistică: Florin Fătulescu. Scenografia: Ştefan Barath.

Ilustraţia muzicală: Tiberiu Stănicel - de la Teatrul Dramatic Braşov.

Distribuţia: Comelia Alexoi - Miruna Ghe\u (Fanka), Virgil Flonda (Ondrej), Mircea Pânişoară (Tereztak), Smaranda Petrescu (Babjacova), Florin Plaur (Doctor Şustek), Nicolae Gherghe (Uhrik), Avram Birău (Un vagabond), Alexandru Anghelescu (Tomko), Ştefania Donca (Doamna), Paulina Codreanu (Marika), Dwnitru Petrescu (Fischl).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Sufleur: Silvia Georgică. N. B. Spectacolul s-a jucat şi în stagiunea 1 978 - 1979.

,,Noua premieră a Teatrului de stat .. Valea Jiului " din Petroşani, Alegeţi-/ si11guri! de /van Bukovcan, este incontestabil o realizare deosebită, poate una din cele mai valoroase a ultimilor ant'

(C. Drozd - UnjnutUJS succes al colectivului llltistic petroşilnean, Prenuer4 la Tealnd de Stat "Valea Jiului", în Drunud socialism.ului, nr. 6307, 12 februarie 1978)

,,Premiera prezentată duminică seara, de colectivul Teatrului de stat . . Valea Jiului ", pe scena Casei de cultură din Petroşani, a oferit publicului satisfacţia trăirii unui înalt act artistic, la care şi-a dat concursul întreaga echipă de realizare."

(Ion Vulpe - Un spectacol de m��re an�plitudine enwţional4 (cronică teatrală), Steagul roşu, nr. 7920, 1 8 februarie 1978).

Despre Alegeti-1 singuri, în urma dezbaterii prilejuite de înfiinţarea Filialei A.T.M. a judeţului Hunedoara, la Petroşani, Valentin Silvestru scrie: ,JJe o constituţie autentică nomrală e spectacolul Alegeţi-1 si11guri, cu piesa modică a autorului ceh !van Bukovcan, evocare cu destule poncife a unei întâmplări din război, dar pe care debutantul Florin Fătulescu a făcut-o pla11Zibilă şi pe alocuri chiar interesantă sub raportul evoluţiilor morale într-o situaţie excepţională. Scenograful Ştefan Barath a construit rm decor vast, pe o diagonală ascendentă. cu sugestii simbolice, potenţând subtextualităţile acţiunii tragice. Tonul general e firesc, raporturile între personaje exacte, desfălurarea cursivă, reglată." (Premiere i'n (ard, în Romlbua literara, 20 aprilie 1 978).

289


"Teatml de stat . . r 'alea Jiului " din Petroşani a prezentat la Bucureşti î11 prima săptămână a acestei luni piesa Alegeţi../ singuri! de /van Bukovtan. Colectivul artistic din Petroşani, coordonat de regizorul Florin Fătulescu, a reuşit să ne prezinte o piesă bine Înţeleasă, interpretată Într-o ţinută artistică înaltă''

(Aurel D. Câmpeanu - Teatrul din Petroşani pe scenele bucureşter1e, în Steagul ruşu, nr. 8002, 26 mai 1 978)

Un spectacol-poem Patria - templul iubirii realizează Dumitru Velea, în 26 februarie, cu elevii de la Liceul de infonnatică din Petroşani. Despre aceasta, Ion Liciu scrie: ,Liceul de informatică din Petroşani a prezentat sâmbătă, în sala Casei de cultură din localitate, o serbare şcolară aparte prin aducerea în scenă a unui fmmos poem-montaj intitulat Patria - templul iubirii (text şi desen regizoral de Dumitn1 Ve/ea de la Teatn1/ de stat .. Valea Jiului ", muzica prof Felician Roşea). Spectacolul a fost realizat prin ddn1irea celor 25 de elevi şi prin eforturile profesoarelor Maria Bartha, Aurora Turcu şi Mioriţa Şoma, aceasta din um1ă în ceea ce priveşte realizarea scenografiei. Acest poem-spectacol este un omagiu adus istoriei patriei, din perspectiva prezentului, prin asocierea gdndului eminescian din Meme111o nwri (fragmenllll .. Dacia ") şi al celui brdncuşian, de ctitorire a unui Templu al iubim, totul sub semnul .. Măiastrei noastre romdneşti ", care C/Jnd ea cdnt4, lumea este-n bucurie." (Patria - templul iubirii. SpectiiCol-poem, în Steagul roşu, 1 martie 1 978)

O ANECDOTĂ PROVINCIALĂ (20 de minute cu îngerul), de A. V. V

290


Traducere: Tatiana Nicolescu. Premiera la 30 martie 1978, Deva. Repreuntaţii: 19 (6 la sediu, l 3 în

deplasare). Spectatori: 4.384 Regia artistică: Mihai Lungeanu. Scenografia: Radu Corciova.

Asistent scenograf: Ioana Corciova. Ilustraţia muzicală : Mircea Acsinteanu.

Distribuţia: Alexandru Anghelescu (Homutov), Mihai Clita (Anciughin), Virgil Flonda (Ugarov), Mircea Pânişoară (Bazilski), Rosmarin Delica (Stupak), Marinela Cătălin (Faina), Ştefania Donca (Vasiuta), Gheorghe Docea (Un regizor de culise), Floare Precup (O cabinieră), Chirilă Enache (Un recuziter).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Sutleur: Silvia Georgică. N. R Spectacolul s-a jucat şi în stagitmea 1 978 - 1 979.

"0 anecdottl provincialll, punând spectatoml într-o succesiune acută de trăiri şi participări sufleteşti, este un spectacol foarte interesant, cum de mult timp n-am mai întâlnit pe scena Teatrului de stat din Petroşani."

(Tiberiu Spătaru - O anecdotă provincială (cronictl telllraliJ), în Steagul roşu, 1 aprilie 1 978).

,.flegizarea cu care Mihai L101geanu aşează confruntJlri şi relaţii in spaţiul scenic, adică stăpânirea detaliilor psihologice, vigoore şi echilibru fn 11i1Trlrea anecdoticului, a invenţiei realiste fac din spectacol o stare psihologică specială. Excelentă, de-a dreptul, tensi101ea drrunatică pe care o dă Alexandru Anghelescu (llonrutov), o excelentă mască, spontană şi imprevizibilă. Mihai Clita (AJu:iugllin), deşi creează 1m tip bruta� descompus psihic, ştie să pătrundă fn asc:unzişurile sufleteşti ale penonajelor; totdea101a comic şi imprevizibil Un joc concentro� inteligen� inventând 101 nou deznodământ, este şi colaborarea lui Virgil Flonda (Ugarov), alături de Mihai Clita. m.primând ve!Vă şi ritm spectacolului cwn de mult n-am mai văzut la teatnd din Petroşani. O contribuţie de excepţie (joc nuanţat şi cu participare interioară) aduc, de asemenea Mircea Pânişooră. Rosmarin Delica. Ştefania DOflca şi mai ales Marine/a Cătălin (Fainll). care a făcut dovada ta.lenhdui său de compoziţie (puritatea persOflajului) nu fără trimiteri In adresa exactă"

(Dumitru Dem. Ionaşcu - Lmnea ca spectacol sau O anecdotă provincială, Drumul socialismului, nr. 636 1 , 16 aprilie 1978 ) .

Despre O anecdotă provincială, cu aceeaşi ocazie a dezbaterii de la Petroşani, Valentin Silvestru scrie: ,Acest spectacol e fără Îlldoială cel mai ambiţios şi mai încărcat de idei, tânărul regizor Mihai Lw1geanu vădindu-se un artist veritabil, inventiv, cu simţ al contemporaneităţii." (Premiere fn ţartl, în Ronutnia literartl, 20 aprilie 1 978).

VIAŢĂ PARTICULARĂ, comedie de Ovidiu Genaru. Premiera la 1 aprilie 1978. Reprezentaţii: 26 (9 la sediu, 17 în

deplasare). Spectatori: 4.397 ( 1 . 120 la sediu, 3 .277 în deplasare).

29 1


Regia artistică: Marcel Şoma . Scenografia: Elena Buzdugan. Ilustraţia muzicală: Adrian Săvulea Coroian.

Distribuţia: V aler Donca (Demostene Feneşan - "Dem "- director de fabrică), Zizi Ilieş (Meri, soţia lui), Felix Anton Rizea (Alexandru, zis Al., jiu/ lor), Dumitru Drăcea (Unchiul Bazil), Anamaria Cristea (Fiuşturatica şi minunata Liz).

Regia tehnici: Marin Dumitre�u. Sufleur: Pauli"'·na!J'I.ZJ"""--�-·

!,"

Felix Anton Rizea, Anamaria Cristea

Din succinta notă portretistică f3cută de Dumitru Velea tinerei absolvente, Anamaria Cristea, reţinem cuvintele acesteia despre public. ,.)\[oi, actorii, nu suntem decât delegaţii spectatorilor. Eu voi considera, intotdeauna, că e de datoria mea să aplaud publicul din Valea Jiului, dornic să 11nnărească spectacole de calitate pe scena teatrol11i care va sărbători, în această toamnă, 30 de ani de activitate artistică în Petroşani." (Debut pe scena Teatrului de stat " Valea Jiului" , in Steagul roşu, 1 5 aprilie 1 978)

ÎNFllNŢAREA FH..IALEI A. T. M. DIN JUDEŢUL HUNEDOARA ( 1 aprilie 1978)

Datorită impunerii decise a Teatrului din Petroşani in peisajul teatral românesc şi graţie atenţiei A T.M. pentru primenirea din zonă, s-a înfiinţat la, 1 aprilie 1 978, Filiala A.T.M. din judeţul Hunedoara, preşedinte ales, regizorul Mihai Lungeanu. Şi a fost de bun augur, fiindcă teatrul de aic� in scurt timp, s-a impus şi a confirmat prin realizarea unor spectacole de neaşteptată ţinută artistică şi estetică,

292


adjudecându-şi cele mai importante premii. Despre înfiinţarea Filialei A.T.M. şi manifestările prilejuite, redăm dintr-o consemnare a lui T. Spătaru: ,Jn toamna acestui an, Teatrul de stat .. J. alea Jiului .. va aniversa 30 de ani de la înfiinţare. ( .. .) O paginii din calendarul artistic al teatrului s-a scris duminică prin înfiinţarea filialei A.T M din judeţul Hunedoara. ( . . .} La înfiinţarea filialei A.T M. - din care face parte Teatrul de stat din Petroşani şi Teatrul de estradă din Deva - au participat artista emerită Dina Cocea, vicepreşedintă a A.T M, Talentin Silvestru, preşedintele secţiunii de critică a A. T M, Emanoil Enghel, din partea Direcţiei teatrale a C.C.E.S., activişti ai comitete/ar judeţean şi municipal de partid, regizori, critici de teatru, actori . .. Prin înfiinţarea acestei Filiale a A.T.M., a 22-a - spune artista emerită Dina Cocea - , dorim să se realizeze o vială teatrală bogată, plină de entuziasm creator şi de idei valoroase în Petroşani. Teatrul de aici, chemat să participe activ la marea familie a teatrului românesc, la confruntări artistice, trebuie să răspundă traditiilor culturale din Valea Jiului, să ofere spectacole bune publicului, minerilor. " Sîmbătă şi duminică, Teatnll de stat din Petroşani a prezentat patru spectacole pregătite în această stagiune (Autobiografie de Horia Lovinescu; Viaţa particulari de Ovidiu Genaru; Alegeţi-l singuri de /van Bukovcan; O anecdottJ provincialtJ de Al. Vampilov). După vizionarea spectacole/ar a avut loc, unnând o tradiţie a A.T M, o dezbatere artistică foarte interesantă care va îmbogăţi, fără îndoială, experienţa de lucru a colectivului artistic." (S-a tnflinfaJ Filiala judeţeantJ a A. T.M., în Steagul roşu, 4 aprilie 1 978)

Într-un schimb cu Teatrul de Comedie, care avea stagiune permanentă în Valea Jiului, cu sprijinul A.T.M., dar în buna sa tradiţie, Teatrul din Petroşani se prezintă la începutul lunii iunie cu cele patru spectacole în Bucureşti, pe scena Teatrului de Comedie. Despre două din acestea, Ioan Lazăr scrie: ,,Aiegeţi-1 singuri, subtitlu dat de autor şi indicând mai direct sensul piesei. Apelul la solidaritate, pe care-I lansează textul, a fost descifrat şi impus în spectacol cu rigoarea cemtă de tensiunea dezbaterii. Florin Filtulescu se afimră prin acest spectacol ca un regizor dotat cu capacitatea de a sonda un univers dens, cu psihologii diverse, de 1111 mozaic adesea pitoresc. Pe măsură ce tensiunea se adună, de la o scenă la alta, ideea piesei se limpezeşte, iar pledoaria pentru solidaritate şi demnitate morală cdştigă în coerenţă şi sinceritate. Metafora nu este preferatti jocului realist, deşi piesa e citită şi ca realitate a unei stări interioare. ( . . .) De rm interes crescut s-a bucurat montarea piesei lui Alexandr Vampilov 10 de minute cu fitgerul (prezentată sub titlul O anecdottJ provincill/4.). Regizorul Mi/rai Lungeww a distribuit actori tineri, rmii la început de drum. ( .. .) Interesul reprezentaţiei se datorează, în bună parte, ideii regizorale, preocupată de universul gogolian al situaţiei create printr-un act de filotimie. (. . .) Cele două reprezentaţii atrag atenţia

293


asupra unui teatro hotărât să iasă din anonimat. Deloc întâmpl/itor, fenomenul se produce sub semnătura unor tineri regizori, cu prestaţia Întregului colectiv actoricesc, tineri şi maturi, deopotrivă dispuşi la autodepăşire." (Un turneu promiţiltor, în SciJnleia, 4 iunie 1978)

Revista Tealnll nr. 6, iunie 1 977, acordă lui Virgil Munteanu spaţiu intins comentării celor patnt spectacole prezentate: Autobiografie de Horia Lovinescu, Viaţă particulară, de Ovidu Genant, O anecdotă provincială, de Al. Vampilov, şi Alegeţi-( singuri, de !van Bukovcan. Judecăţile critice ale lui Virgil Munteanu sunt în consens cu cele exprimate iniţial, la Petroşani şi în Romllnia literard, de Valentin Silvestru, cît şi cu cele sumar enunţate de Ioan Lazăr. Apreciază la cei doi tineri regizori - la Mihai Lungeanu: "că gdndeşte, chiar dacă nu Cit destulă maturitate, încă, şi că ştie să lucreze CII actorii, să-i impulsioneze, să-i dezbare de unele deprinderi invechite, să-i scoată din tipare tocite şi să-i stimuleze în direcţia unor '"reaţii autentice"; iar la Florin Fătulescu că ,,se arată foarte serios, foarte laborios la semnalele grave ale contemporaneităţii."


xxx - Carnet, în Steagr1l roşu, 16 septembrie 1 977. xxx - Tinere speranţe ale scenei din Petroş111•i. Virgil Flonda, Marinela

Ctfltllin, în Steag11l roşu, 16 septembrie 1 977. xxx - SiJptiJmiJna teatrullli şi literaturii, în Drumul socialismullli, 29

septembrie 1 977. Tiberiu Spătaru - Autobiografie tie Horia Lovinescu, în Steagul roşu, 5

noiembrie 1 977. Sirnelia Bron - Debutul - Ull exame11 tlecisiv al pregtJtirii ptmtru viaţd, în

Viaţa st11den(eacd, nr. 38 (681 ), 22 noiembrie 1 977. Tiberiu Spătaru - Tealnll tie stat are dotoria sd imprime calitate şi iniţiativiJ tn

viaţa culturaliJ a mu11icipiullli!", în Steagul roşu, 24 decembrie 1977. C. Drozd - Un frunws s11cces al colectivului artistic petroşdl•ean, Premierd la

Teatr11l tie Stat " Vaka Jiului", în Drumul socialismullli, 12 februarie 1 978. Ion Vulpe - Un spectacol de nuue amplitwline enw(ionald (cro11icl leatraliJ),

în Steagul roşu, 1 8 februarie 1978. xxx - Carnet cultural, în Steag•d roşu, 18 februarie 1 978. Ion Liciu - Patria - templul iubirii. Spectacol-poem, în Steagul roşu, 1 martie

1978. Tiberiu Spătaru - O anecdotd provincialiJ (cronicil teatral4), în Steagul roşu,

!aprilie 1 978. T. Spătaru - S-a bifiul(at Filiala judeţe111rd a A T. M , în Steagul roşu, 4

aprilie 1978. Valentin Silvestru - Premiere in ţard, în Ronubria literard, 20 aprilie 1978. Stelian Vasilescu - Alegeţi-1 singuri, în Familia, nr. 4 ( 1 52) aprilie 1 978. Dumitru Velea - Debut pe scn•a Teatrullli de stat " Valea Jiullli" (Anamaria

Cristea), în Steagul roşu, 15 aprilie 1 978. Dumitru Dem. Ionaşcu - Lumea ca spectacol sau O anecdotă provincială, în

Drnnull socialisnmb1i, 16 aprilie 1 978.

294


Aurel D. Câmpeanu - Telllrul din Petroşt111i pe sce11eu bucureşte11e, in Steagul roşu, 26 mai 1 978.

Teatrul de stat .Yalea Jiului " din Petroşani, în revista Teatrul, nr. 6 iunie 1977, pp. 56-59. (Cronici: Constantin Radu-Maria: Autobiografie de Horia Lovinescu; Virgil Munteanu: Viaţă particularA, de Ovidu Genam, O anecdotă provincialA. de Al. Vampilov, 'i Alegeţi-! singuri, de Ivan Bukovcan).

Ioan Lazăr - Un twneu promiţător, in Scdnteia, 4 Iunie 1977. Tiberiu Spătaru - O autentică contribuţie la viaţa cultural-educativă a 1 aii

Jiului, in Steagul roş11, 13 iunie 1978.

295



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Vasile Chirculescu - director adjunct; Paula Muzsik - contabil şef; Marcel Şoma, Mihai Lungeanu, Florin Fătulescu - regizori artistici; Ştefan Barath, Elena Buzdugan - pictori scenografi; Rodica Oancea, Dumitru Velea - referenţi literari .

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Alexandru Anghelescu, A vrarn Birău, Marinela Cătălin, Mihai Cii ta, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Mariana Cristea, Rosmarin Delica, Ştefania Donca, Valer Donca, Dumitru Drăcea, Ara Flărnânzeanu, Virgil Flonda, Nicolae Gherghe, Miruna Gheţu, Zenobia Ilieş, Ştefan Ilie, Şerban Ionescu, Mioara Mirea, Mircea Pânişoară, Dumitru Petrescu, Smaranda Petrescu, Ludmila Petrov, Florin Plaur, Felix Anton Rizea, Violeta Ţurcanu, Mircea Zabalon.

Regia tehnică: Marin Durnitrescu, Gheorghe Docea. Sufleur: Silvia Georgică, Paulina Popa.


Teatrul de stat "Valea Jiului" deschide stagiunea în 16 septembrie, pe scena Casei de cultură, cu piesa Nu !untem îngeri de Paul Ioachim. In articolul Început de stagiune, Tiberiu Spătaru conchide: ,,30 de ani de existenţă în Valea Jiului obligă acest teatn1 - al minerilor, cum a fost, este şi va fi - să dovedească mai multă fantezie în relaţiile cu publicul, deoarece, precum se ştie, actlll artistic nu este gratuit, finalitatea lui sunt spectatorii a căror judecată este neîndurătoare în privinţa aprecierii calităţii. Începe o nouă stagiune a Teatrului de stat din Petroşani şi aşteptăm spectacole fromoase, aşa cum au fost multe, demne de o instit11ţie de artă care împlineşte 30 de ani de muncă în 1 'alea Jiului." (Steagul roşu, 1 6 septembrie 1 978).

MIREASĂ FĂRĂ MIRE, de Bogdan B. Bogdan. Premiera la 27 septembrie 1978. Reprezentaţii: 55. Spectatori: 1 1 .624. Regia artistid: Florin Fătulescu. Scenografia: Ştefan Barath.

Ilustraţia muzicală: Tiberiu Stănicel. Distribuţia: Mircea Pânişoară (Ciobonea), Zizi Ilieş (Chira), Ara

Flămânzeanu, Violeta Ţurcanu (Angelica), Valer Donca (Dincă), Alexandru Anghelescu (Dumitrescu), Dumitru Drăcea (Visarion),

296


Alexandru Codreanu (Seceleanu), Felix Anton Rizea (Gică), Rosmarin Delica (Daniel), Mircea Zabalon (Mano/e), Paulina Codreanu (Miţa), Ludmila Petrov (loneasca), Ilie Ştefan (Ionescu),_ Corvin Alexe (Sticlete), Vasile Boază (Vasile).

Regia tehnică: Marin Dumitrescu. Sufleur: Silvia Georgică. Luminisonorizare: Ion Pipera, Petre Spatiu, Vincenţiu Sereş.

"Cascadele de râs a11 il11strat s11c11lenţa 11montl11i, a11 marcat joc11l inspirat al actorilor, reuşitele regiei şi scenografiei, constituind recunoaşterea unui fapt cert pasul inainte spre adevărata artă şi, după părerea noastră, o invitaţie spre sala de spectacol, de unde se pleacă apoi cu o b11nă dispoziţie, dar şi c11 învăţăminte. În genere, o invitaţie spre virtuţile .. nrmtaşilor", ale regizontllli Florin Făt11/esc11 şi colaboratorilor săi tehnici."

(Ion Vulpe, VU1up ale adevllratei arte. Premieră teatrală Mireasă fără mire, în Steagr•l rofU, 3 octombrie 1 978)

"Opţiunea repertorială din stagirmea 1978-1979, în care predomină comedia acum, în pragul sărbătoririi a 30 de ani de existenţă a Teatntllli de stat .. lalea Jiului " - face prin Mireasa fllriJ 111ire un pa.J sig11r spre p11blic11l însetat de divertisment, de glumă şi râs - atât de necesare vieţii de zi cu zi."

(Dumitru Dem Ionaşcu, Teatrul de stat " Valea Jirtlui". Mireasă fără mire, în Steagul roşu, 8 octombrie 1 978)

JOCUL DRAGOSTEI 1 AL ÎNT ÂMPLĂRII, de Marivaux.

Rosrnarin Delica, Virgil Flonda, Marinela Cătălin, Mihai Clita, Miruna Gheţu, Avram Birău

297


Traducere: Liana Maxy. Premiera la 19 noiembrie 1978 . Reprezentaţii: 37. Spectatori: 7.53 1 . Regia artistică: Mihai Lungeanu. Scenografia: Radu Corciova.

Ilustraţia muzicală: Mircea Acsinteanu. Coregrafia: Nicolae Zablău.

Distribuţia: Mihai Clita (Domnul Orgon), Rosmarin Delica (Aiario), Marinela Cătălin (Silvia), Virgil Flonda (Dorante), Avram Birău (Arlechin), Miruna Gheţu (Lizeta).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Sufleur: Paulina Colda.

PETRU RAREŞ (Locţiitorul), de Horia Lovinescu. Premiera la 24 februarie 1979. Reprezentaţii: 10. Spectatori: 1 .642. Regia artistică: Florin Fătulescu. Scenografia: Bogdan Ulmu.

Ilustraţia muzicală: Tiberiu Stănicel . Coregrafia: Nicolae Zablău. Distribuţia: Mihai Clita (Petru Rareş), Virgil Flonda (Roşea), Avram

Birău (Diacu{), Ara Flămânzeanu, Mioara Mirea (Maria), Miruna Gheţu (Slujnica [), Ştefania Donca (Slujnica Il), Smaranda Petrescu (0/ena), Şerban Ionescu (Joni,tă), Felix Anton Rizea (Bogdan), Nicolae Gherghe (Afihu), Dumitru Drăcea (Trotuşan), Ilie Ştefan (Dumşa), Florin Plaur (Buru), Costin Ilicscu (Grozowski), Mircea Pânişoară (Ambasadorul), Avram Birău (Peresvetov), Rosmarin Delica (Vătafu{), Dwnitru Petrescu (Barbowski), Valer Donca (Jurj), Alexandru Anghelescu (Soliman), Alexandru Codreanu (Toma), Paulina Codreanu (Elena), Rosmarin Delica (Alexandru Vodă), Avram Birău (Tălmaciul), Rosmarin Delica (Vartic), Ştefan Glava (Aii-beg), Constantin Ghirvan (Un aprod), Gheorghe Vîrzob (Călăul), Avram Birău (Pietrarul), Corvin Alexe (Ostaşul [), Mircea Zabalon (Ostaşul !!), Vasile Boază (Ostaşul III), Mihai Ioan, Constantin Efta, Ioan Tănăsoiu (Ostaşi), Zizi llieş, Ludmila Petrov, Ştefania Donca, Mioara Mirea, Miruna Gheţu, Violeta Ţurcanu (Bocitoare), Marcel Docea (Copilul), Un grup de dansatori de la Şcoala populară de artă Petroşani (Că/uşori).


HORIA LOVINESCU Cuvântul autorolui Srmtfoarte bucuros că după moi mult de zece ani de la premiera piesei PETRU

RAREŞ (LOCŢIITORUL) - pe care o consider ca una din lucrările mele dramatice de referinţă -aceasta e reluată de către o tropă tdnără, entuziastă, la un teatnt care îşi serbează trei decenii de existenţă. Piesa nu a avut mare ecou în rândurile directorilor de teatru, aşa că mă simt realmente onorat de opţiunea repertorială petroşeneană, născută fntr-o zonă industrială imporlantă, pulsând de viaţă.

298


După cum am mai afirmat şi altădată, acea.Jtă pie.Jă i.Jtorică (lingura scrisă de mine) avea, fn intenţia mea, şi un caracter manifest: ea polemiza CII ideea epigonismului, în dorinţa prelungirii dramei noastre clasice fn prezentul dornic de alte mijloace de expresie.

Urez echipei de realizatori - &nbucurător de tdnărti! - sincer succes; dar un .rucces care nu priveşte vanitatea mea de dramaturg, ci efortul teatrolui de-a impune teatrnl istoric fntr-un sens modem, actual, h1lburdtor.

Bucureşti, ianuarie 1979

30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA TEATRULUI DIN PETROŞANI

Penbu aniversarea a 30 de ani de existenţă a teabului in Valea Jiului, în 24 februarie 1979, s-a prezentat în premieră spectacolul Petru Rarq, de Horia Lovinescu, în regia lui Florin Fătulescu şi scenografia lui Bogdan Ulmu. Cu această ocazie, în holul leabului a avut loc vemisajul expoziţiei retrospective de caiete-program şi fotografii "30 de ani în slujba Thaliei"

"Adunarea festivă a fost de.Jchisă, după Cllm scrie presa vremii, de tovardşul 1 'asile Chirculescu, preşedintele Comiteh1l11i municipal pentn1 C1llh1rd şi educaţie socialistă, după care actorol Nicolae Gherghe, directond teatn�lui, a evocat istoria celor 30 de ani de existenţă a acestei prestigioase instih1ţii. (...) Tovartişul Petm Lungr1, secretar al Comitehliui judeţean de partid a dat citire cuvânh1l11i de salut al Comitehllui judeţean de partid Hrmedoam şi al Consiliului popular judeţean adresat colectivului Teatrolui de stat "Valea Jiului " din Petroşani cu prilejul împlinirii a 30 de ani de existenţă." (Au participat, pe lângă cei sărbătoriţi, "tovarăşi . . . " şi "oameni ai muncii".)

(30 de m1i de existenţiJ a Teatru/ni de stat "Valea Jiuh1i" din Petroşani, în Drumul social.ismubli, 25 februarie 1 979; la fel se scrie şi în Steag1d roşu, 25 februarie 1 979.)

"Iată, s-au scurs trei decenii şi tealnll nostro are acum vârsta unui om tânăr şi totuşi CII un trecut bogat în realizări, cu dorinţe şi noi Impliniri. Să-i întindem mâna prieteneşte şi noi spectatorii, buCI/rOŞi că avem o astfel de instilllţie artistică ce lipseşte nmltor oraşe mari, mai vechi. (. . . ) Şi, dacă fiecare din noi am fi prezenţi la cel puţin un spectacol dintr-o stagiune, ne-am face datoria faţd de noi înşine, faţă de teatrol nostro. În curând vom putea viziona o capodoperti a teatnllui istoric modem Petru Rareş de Horia Lovinescu. Până ahmci, aplauze pentn1 slujitorii de ieri şi de azi ai scenei din Petroşani, gânduri de bine, cronici favorabile şi mulţi, mulţi spectatori. "

(Mircea Munteanu, A .m-a 1111iversare a Teatrului de stat "Valea Jiului" Teatrul nunerilor, în Steagul roşu, 1 7.02. 79)

Festivalul de teatru contemporan de la Braşov, 1979, de la începutul lunii martie

Premiul pentru debut in regie - FLORIN FA TULESCU

,.,Piesa a fost aleasă de Florin FătulesCII pentn1 începuh1/ său în regia de teatn1 profesională. Debutul este remarcabil, de o maturitate a11istică ce trebuie subliniată. Tdnăn1l artist ştie sd citească în addncime textul, punctează discret

299


caracterele, are o privire pătnmzătoare asupra tollllui din scenă. În fntmosul său spectacol ctl Alegeţi-/ singuri/ totul devine o dramă a crizei de solidaritate şi o convingătoare pledoarie pentnl solidaritate in faţa crimei. Moartea, zice regizoml, este un fals pericol - in cazul dat - ea scoate la lwnină adevăratul pericol - laşitatea, lipsa de acţiune comună în faţa aceluiCJli dulfllan. Mai bine să mori decât să ucizi, pare să zică reprezentaţia văzută la Petroşani. Într-un decor simplu care evidenţiază subtextul şi care are jimcJionalitate - semnat fiind Ştefan Barath - câţiva actori joacă cu personalitate: Avram Birău (Vagabondul), Smaranda Petrescu (Babjkova). Nicolae Gherghe {U1uik), Alex. Anghelescu (Tomko), Florin Plaur (Şuştek). Lor li se alătură cu succes intr-un spectacol in care vedem o echipă de teatnl: Virgil Flonda, Mircea Pânişoară, Ştefania Donca, Paulina Codreanu, Dumitnl Petrescu şi tânăra figurantă Comelia Alexoi (F11111ul) cu un joc plin de gingăşie şi sincer - toţi contribuind la evidenţierea dramei din piesă. Salutăm debutul în teatnl al regizon1lui Florin Fătrllescu pe care-I aşteptăm cu alte multe succese."

(Stelian Vasilescu - Alegeţi-) singuri, in Familia, nr. 4 ( 1 52) aprilie 1 979)

PUPĂZA DIN TEl, drarnatizare de 1. Darnian şi Constantin Paiu după Ion Creangă.

Premiera la 3 aprilie 1979. Reprezentaţii: 23. Spectatori: 6.406. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Mugur Pascu.

Ilustraţia muzicalA: Mugur Pascu, Paul Matei . Asistent regie: Rosmarin Delica.

Distribuţia: Florin Plaur (Ion Creangă; Povestitorul; Dănilă), Violeta Ţurcanu (Ionică), Ludmila Petrov (Smaranda), Zizi llieş (.Aiărioara; O elevă), Alexandru Codreanu (Ştefan), Mioara Mirea (Smărăndiţa}, Nicolae Gherghc (Dracul; Moş Vasile; Mogorogea), Rosmarin Delica (Gât/an), Ilie Ştefan (Moş Chiorpec; Un elev), Mircea Zabalon (Stan Păţitu; Popa Duhu), Mircea Pânişoară (Moş Nechifor; Flăminzilă), Valer Donca (Moş David}, Corvin Alexe (Trăsnea), Felix Anton Rizea (Bădiţa Vasile; Lungilă), Francisca Luka. (Cocoşul; O elevă).

Regia tehnică: Marin Dumilrescu. Sufleur: Paulina Colda..


Tiberiu Spl!taru - Început de stagiwae - JO de wli de la fllfwaţarea Teatrubti de stat .. Valea Jiului", in Steagul roşu, 1 6 septembrie 1 978.

Rodica Oancea - Debut artistic (Ara Flămânzeanu), in Steagul roşu, 16 septembrie 1 978.

Ion Vulpe - Virtuţi ale rulevtJratei arte. Premieră teatrală Mireasă fără mire, în Steagul roşu, 3 octombrie 1 978.

Dumitru Dem Ionaşcu - Mireasă fără mire, in Drumul socialismului, 8 octombrie 1 978.

Mihai Caranfil - De trei�eci de wai se aprind bmunile ranrpei pe111ru mineri, Spectacole pentru ownenii 11umcii din ·valea Jiului, în SciJnteia, 27 ianuarie 1 979.


Mircea Munteanu - Teatrul minerilor. A XXX-a aniversare a Teatrului tk stat

" Valea Jiului", în Steagr1l roşu, 1 5 februarie 1979. T. SpAtaru - A XXX-a aniversare a Teatrului tk stat " Valea Jiului", Scl1iţă

pentru o tradi(ie tn teatru, în Steag1d roş11, 21 februarie 1 979. xxx - Aniversarea Teatr11h1i de stat din Petroş1111i 30 de 1111i dilruiţi dezvoltării

şi tnjloririi vieţii spirituale tn Valea Jiului, în Steagul roşu, 22 februarie 1 979 Mircea Munteanu - A XXX-a aniversare a Teatrului de stat "Valea Ji1dui"

Teatrul minerilor, în Steagul roşu, 1 7.02. 79 Dumitru Dem Ionaşcu - Dialoguri despre teatrul minerilor, în Steagul roşu, 22

februarie 1979 T. SpAtaru - "Tr4im tn mijlocul oamenilor şi avem responsabilitilţi faţiJ tk

ei . . . ", interviu cu Marcel Şoma, în Steagul roşu, 22 februarie 1 979 xxx -A vanprenueriJ Petru Rareş, în Steagul roşu, 22 februarie 1 979 xxx - Treizeci de ani de teatru tn Valea Jiului. Adu11areajestivă, în Steagr1l

roşu, 25 februarie 1 979, p. 1 -2; Teodor Rusu, secretar al Comitetului municipal de partid, Jubile11 cu profm•de

rezonante In viaţa cultural-educativiJ a nulnicipil•lui, în Steag11l roşu, 25 februarie 1 979, p. 1-2;

xxx - Pentru o artiJ III lnillţimea vrenUirilor noastre socialiste! JO de ani tk existenţiJ a Teatrului de Stat " Valea Ji11/ui" din Petroşani, în Dnmull socialisnUIIui, 25 februarie 1 979.

T. Spătaru - Petru Rareş, de Horia Lovi11escu, croniciJ teatraliJ, în Steagul roşu, l O martie 1 979.

Margareta Bărbuţă - Dr1U1111111rgia - III confluenţa istoriei cu actualitatea, în Contemporanul, iunie 1 979.

JOI



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Vasile Chirculescu - director adjunct; Paula Muzsik - contabil şef; Marcel Şoma, Mihai Lungeanu, Florin Fătulescu - regizori artistici; Ştefan Barath, Elena Buzdugan - pictori scenografi; Rodica Oancea, Dumitru Velca - referenţi literari.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Alexandru Anghelescu, Avram Birău, Marine la Cătălin, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Pau lina Codreanu, Rosmarin De li ca, Ştefania Donca, V aler Donca, Dumitru Drăcea, Ara Flămânzeanu, Virgil Flonda, Nicolae Gherghe, Miruna Gheţu, Zenobia Ilieş, Ştefan Ilie, Şerban Ionescu, Mioara Mirea, Mircea Pânişoară, Dumitru Petrescu, Smaranda Petrescu, Ludmila Petrov, Florin Plaur, Felix Anton Rizea, Violeta Ţurcanu, Mircea Zabalon.

Regia tehnică: Marin Dumitrescu, Gheorghe Docea. Sujleur: Silvia Georgică, Paulina Popa.


LA LUMINA ZILEI, de V asi le Mureşan şi Dumitru Dem Ionaşcu .

Premiera absolută la 18 august 1979. Reprezentaţii: 23. Spectatori: 6.338.

Regia artisticA : Florin Fătulescu. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Florin Plaur (Boţa), Ilie Ştefan (Vişan), Mircea Zabalon

(Vesa), Rosmarin Delica (Arislică Moldovan, artificier), Valer Donca (Trifan), Felix Anton Rizea (Aurel Hotea), Corvin Alexe (Marin), Alexandru Codreanu (Simion), Alexandru Anghelescu (Marinescu), Francisca lonaşcu (T 'aleria), Paulina Codreanu (Ana Hotea), Nicolae Gherghc (Bătrânul), Virgil Flonda (Reporterul), Mihai Clita (Căpitanul Paraschiv), Dumitru Petrescu (Ilie Hotea), Mircea Pânişoară (Cârciumarul), Violeta Ţurcanu (Octavia), Ara Flămânzeanu (Lucreţia), Florin Hăbian (Sergentul).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. Ilustraţia muzicală: Ion Pipera. Sufleur: Paulina Colda.

302


La implinirea a 60 de ani de la luptele minerilor din Lupeni, Teatrul din Petroşani este chemat să participe la manifestări, punând în scenă o piesă privind viaţa minerilor. Aceasta este IA Lumina zilei. Publicaţia-supliment Ritnu.,; launedorme, din noiembrie 1 979, oferă pentru exprimare teatrului o pagină cu frontonul: Tealrul de stat " Valea Jiului" Petroşani ACTORI - REPERTORIU -PUBLIC. Directorul Nicolae Gherghe publică aici articolul În mijloc11l nu11erilor, iar Rodica Oancea o convorbire cu tinerii absolvenţi Mirela Cioabă, Dinu Apetrei şi Gheorghe Dobre, intitulată Debut. ,,Ne-am obişnuit, în ultimii ani - scrie aceasta în preambul - ca fiecare început de stagiune să aducă în colectivul teatntlui nostnt noi absolvenţi ai IA.T.C., care optând pentnt J alea Jiului sporesc certitudinea continuei înnoiri - calitativ-artistice, desigttr - pe care teatntl şi-a propus-o şi pentnt a cărei tmplinire efortul fiecăntia se traduce în satisfacţia tmplinirii in echipd. Începând din toamna aceasta, MIRELA CIOARĂ, DINU APETREI şi GHEORGHE DOBRE vor fi prezenţi alături de actorii cu care spectatorii noştri sau familiarizat, in spectacolele Teatntlui de stat .. Valea Jiului" Petroşani, unde vom sărbdtori impreună şi debutul lor intr-un teatnt profesionist."

,,Regizontl Florin Făhtlescu a ordonat şi asamblat fn exacta lumină secvenţele, decupându-le în cadrele scenografice bine constroite de Elena Buzdugan, şi a dat posibilitatea de interpretare ,.firească" actorilor."

(Dumitru Velea, Prenuert'J la Teatrul de stat " Valea Jiubli" La lumina zilei, în Drunual socialismubli, 9 septembrie 1 979)

M. N. Rusu în cronica Realism şi simbolism dramaturgie din Vitl(a studenţeasct'J, nr. 765, din 7 nov. 1 979 surprinde schimbarea faţă de textul iniţial, varianta scenică implicând un ,,transfer de modalitate" şi un altul ,,stilistic" pentru reprezentare, accentul mutându-se .. de pe intrigă pe naraţie, de pe continuitate pe discontinuitate, de pe individual pe generaf' .fntr-o atare sihtaţie - se scrie mai departe - regia a ales calea simplă a secvenţelor retrospective, desfăşurate întrunul şi acelaşi cadnt, reprezentând imaginea stilizată a hmelurilor şi ahatajelor. Buni cunoscători ai vieţii minerilor din Valea Jiului, J'asile Mureşan şi Dumitm Dem Jonaşcu reconstihtie convingător atât conjlichtl dintre mineri şi patron (reflectat în ciocnirea dintre Boţa şi Vişan), cât şi episoadele care se petrec în galeriile minei, în locuinţele minerilor sau în biroul directontlui. Personaje ca Boţa (Florin Plaur), Marinescu (Al. Anghelescu), Artijicieml (R. Delica), Ct'Jpitmaul Paraschiv (Mihai Clita), C8rcumUITUI (Mircea Pânişoară), Trifm• (V aler Donca). Vesa (Afircea Zabalon) şi alţii sunt personaje sau interpretări actoriceşti care se reţin. Ele fac parte din registntl clasic, realist al piesei, pe când Bt'JtriJnul (Nicolae Gherghe) şi Reporterul (T'îrgil Flonda) se inscriu în registntl ei simbolic şi educativ."

EXCEPŢIE ŞI REGULĂ, de Bertolt Brecht. Pentru Studioul experimental.

Traducerea: Florin Tomea. Premiera pe ţarA la 2 decembrie 1 979. Reprezentaţii: 6. Spectatori:

246.

303


Regia artistică: Muşata Mucenic. Scenografia: Mugur Pascu. Distribuţia: Mircea Pânişoară (Omul de afaceri), Valer Donca

(Călăuza), Ilie Ştefan (Hamalul), Zizi Ilieş (Hangi,ta), Alexandru Codreanu (Judecătorul), Smaranda Petrescu (Asesorul !, Poliţistul Il), Mircea Zabalon (Şeful caravanei), Violeta Ţurcanu (Nevasta hamatului), Felix Anton Rizea (Asesontl Il, Poliţistul !) .

Regia tebnică:Rosmarin Delica. Sufleur: Paulina Colda.

Studio experimental: }n ansambl11 însă, Excepţie şi reguliJ reprezintă 11n important �ct câştiga! de

Teatn�l de stat " Valea Ji11lui ". Un început promiţător pentru studioul experimental, fireşte, continudnd o veche tradiţie Brecht, începută aici în unnă cu câteva stagiuni, şi un câştig profesional cert, ca orice contact cu teatn1l lui Brecht, cu imperativele lui estetice şi comandamentele ideologice, cristalizate unitar într-un text dramatic."

(Dumitru Dem Ionaşcu, Sllulioul experinumtal: "Excepţie şi regrdtl", în Drum11l socia/ismubli, 23 decembrie 1 980)

LOGODNICA, de Alexandru Sever. Premiera absolută la 20 decembrie 1 979. Reprezentaţii: 45.

Spectatori: 12 .504. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Mugur Pascu. Distribuţia: Dumitru Drăcea (Bunicul), Alexandru Anghelescu (Matei

Mateescu), Gheorghe Dobre (Andrei Mateescu), Dumitru Petrescu (Virgil), Mirela Cioabă (Monica Mateescu), Marinela Cătălin (Aura), Ştefania Donca (Elvira), Paulina Codreanu (Coafeza).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Ilustraţia muzicală: Ion Pipera. Sufleur: Silvia Georgică.

,,Reţinem mai întâi demersul artistic al regizorului Afarcel Şoma care a gândit spectacolul, i-a dat o expresie plastică frumoasă, sesizând complementaritatea mi.floacelor specifice comediei (limba.f, situaţie, mimică etc.). Logodnica este o comedie în care actorii, foarte bine distribuiţi, îşi exprimă cu prisosinţă şi pasiune talentul. Îl vedem pe Dumitru Drăcea - acest excepţional actor pe care l-am um1ărit în multe spectacole în care-şi arăta întinsele posibilităţi interpretative -într-o compoziţie ce va fi un p11nct de referinţă fn activitatea lui. Cu intuiţie şi cu remarcabilti naturaleţe interpretativă, compune wt rol dificil, un bătrân atins de senilitate, în egală măsură tragic şi comic, înţelegând pe cei din .fur dintr-un timp în care parcă s-a oprit. Alexandn1 Anghelescu, în rolul profesonllui, ne reaminteşte, cu aceeaşi distincţie şi măsurată eleganţă în expresia artistică, de posibilităţile lui creatoare."

(T Spătaru, Logodnica de AL Sever. O comedie 11111ren111r.ttl şi wcr•l ei fir repertori11, în Steag11l roş11, 12 ianuarie 1 980)

,,Dintre protagonişti o vom remarca pe Afirela Cioabă (Monica Mateescu)

304


care, cu robusteţe şi dezinvoltură, cu aura tinereţii, sau a umorolui (debutează pe scena petroşeneană) realizează o adevărată peifommnţll actoricească; Dumitro Drăcea, fără de care nu ştim dacă atdt de interesanh1l personaj Brmic11l, un bătrdnel plin de fannec şi savoare, ar fi căpătat dimensiunile cen1te de scenă. (. . . ) Logodnica este un spectacol bun. valoros, serios, un spectacol care onorează scena petroşeneanti şi continud promiţdtoarele perspective ale stagiunii acesh1i colectiv artistic."

(Dumitru Dem Ionaşcu, Logodnica de Alexa11dro Sever, în Drrmml socialismului, 27 ianuarie 1 980, nr. 6912)

Mircea Munteanu, după ce recomandă Logodnica posibililor spectatori şi descrie contribuţia actorilor vârstnici, apreciazA pe tinerii nou veniţi: ,,Alături de ei menţionăm şi numele tinerilor actori Marine/a Ct'Jtălin şi, in special, Mirela Cioabă şi Gheorghe Dobre, aceştia doi fiind recent tncadraţi la Teatrol de stat în um1a absolvirii IA.T.C.-ului Bucureşti şi etalând cel puţin trei calitllţi: pasiune, dăn�ire şi talent. Prezenţa lor pem1anentll fn scenă, cantitatea mare a textului asimilat, evolutia calitativă pe întregul parcurs al spectacolului, CII mult har artishc, sunt calităţi artistice remarcabile la tinerii actori."

(Mircea Munteanu, Surpriza . . . Logodnicei, Note de spectator, în Steagul roşu, 30 ianuarie 1 980)

Dincolo de unele reţineri, Antoaneta C. Iordache apreciazA: ,/)umitro Drăcea, Mirela Cioabă, Gheorghe Dobre şi Paulina Codream1 îşi pun personajele fn valoare cu inspiraţie, CII haz, depăşind .,oferta " momentului haz/iu. Aceste personaje au biografie şi identitate scenică, publiCIII sesizează consistenţa şi profesionalitatea acestor interpreti'iri, şi reţine, prin intem1ediul acestor actori, virtuţile comediei lui Al. Sever: vioiciunea şi inventivitatea dialogurilor şi umorol întdmplărilor."

(Antoaneta C. Iordache, Logodnica de AL Sever, în Teatrul, nr. 4/1 980)

BULEVARDUL ÎMPĂCĂRII, de A urei Baranga. Premiera la 1 martie 1980. Reprezentaţii: 5. Spectatori: 1 .4 17. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Dumitru Drăcea (Georges Văreşteanu), Rosmarin Delica

(Theodor Iordănescu Cicero), Mircea Zabalon (Vasile Sbonghici), Alexandru Anghelescu (Dr. Gheorghe Panu), Alexandru Codreanu (Colonelul Berbecaru-Coşna), Dumitru Petrescu (Manole Mano/escu), Paulina Codreanu (Doamna Cleo Vergotty), Gheorghe Dobre (Victor Vangheliu), Felix Anton Rizea (Tiberiu Berechet), Ludmila Petrov (Femeia de serviciu).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. Sutleur: Silvia Georgică.

PLUTA MEDUZEI, de Marin Sorescu. Premiera absolută la 13 martie 1980. Reprezentaţii: 23. Spectatori:

7. 1 12.

305


Regia artistică : Florin Fătulescu. Scenografia: Elena Buzdugan Distribuţia: Şerban Ionescu (Căţărătorul), Ilie Ştefan (Insul Il), Dinu

Apctrei (Insul ///), Corvin Alexe (Insul IV), Avram Birău (Insul V), Virgil Flonda (Insul VI), Mirela Cioabă (Femeia), Ara Flămânzeanu (Pasărea), Mihai Clita (Fotograful), Florin Plaur (Tedi), Mircea Pânişoară (Metru).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Uustraţia muzicală: Tiberiu Stănicel. Sufleur: Violeta Turcanu.

Ilie Ştefan, Corvin Alexe, Dinu Apetrei, Florin Plaur, Virgil Flonda, Avram Birliu, Mihai Clita

.,Regizontl Florin Fătulescu a inţeles că lumea viziunii filozofice a poehtlui Marin Soresc11 nu poate fi nici reprezentată, nici rezumată, cel mult introspectată stroboscopic (inspirat procedeul tehnic care leagă fntâmplarea concretă de la începutul secolului precedent cu soarta planetară a personajelor), dar implicit confnmtată CII conştiinţa spectatontlui.

Scenografia figurativă, structurată simbolic de Elena Buzdugan, nu cantonează totuşi în convenţie, ci introduce în mit, imprejurul copae�tlui-mână, actorii conc1-etizează geslllri cotidiene - cosihtl, CIISuhll, masa etc., dar şi tean1a in faţa unui viitor înnourat de spaime dezintegrotorii (pericolul atomic). Mitul sisific este şi rămâne contemporan umanităţii, .,piatra " prăbuşeşte insul automatizat şi însingurat. Este meritul lui Şerban Ionescu (actor curtat insistent pe platourile de filmare, aflat doar la al doilea rol pe scena noastră) de a descoperi filonul filozofic al metanroifozei zbontlui fără ţel în necesitate. Cilţilriltorrd întntchipat de el

306


impresionează prin expresivitate, realizată CII mijloace economice, dar autentice de comunicare. Logica personajului este firească, deşi de�şurarea sa este impresionantă, de la frica primitivă pdnă la cutezanţa icarică.

În coordonatele unei sensibilităţi care ne fac să intuim o actriţă de talent, îşi susţine partihlra Mirela Cioabă, scena strămoşilor ghiciţi în i11ciul scrinului, implicaţiile patetice din dialogul CII CtJţlfriJtorul devin imagini ontologice.

Spectacolul prezentat joi în premieră întnmeşte virtuţi artistice de excepţie, valoarea textului este subliniată de admirabilul joc de echipă al actorilor, nu asigură dezbaterea angajată a unor probleme fundamentale ale vieţii, rodnicul dialog al regizorului CII semnătura scenariului se osmozează fericit CII o coloană sonoră fidelă trăirii personajelor, se cuvine însă menţionată contribuţia decisivă a lui Florin Ft'Jtu/escu, care consideră arta ca un act responsabil de conştiinţă, de la opţiunea repertorială până la reu.şita implicării spectacolului."

(Ion Vulpe, Un remarcabil evenimnrt III Teatrul de stat "Valea Jiului" Premina piesei Pluta meduzet de Marin Sorescu, în Steag11l Roş11, 1 5 martie 1 980, nr. 8561 )

Participarea la FESTIVALUL DE TEATRU CONTEMPORAN '80, Ediţia a III-a, Braşov, 2 1-.29 martie 1 980

"Una di11tre pinele cele mai importante ale lui Marin Sorescu n-a mai fost jucatd III premierd 11wndialll la Geneva, ci la Petroşani" (Victor Parhon, în LuceaflJnd, nr. 20, din 1 8 mai 1 980)

Sunt selecţionate I l teatre cu cele mai bune spectacole din ţară. Jwiul are ca preşedinte pe Horea Popescu,regizorul Naponalului bucureştean, şi ca membri pe: Ileana Berlogea, Victor Bibicioiu, Ion Cocora, Dumitru Cristea, Ion Dichiseanu, George Genoiu, Matyas Bela, Theodor Mănescu, Victoria Negrea, Irina Petrescu, 1. D. Sîrbu, Dumitru Solomon, Natalia Stancu, Ion Toboşaru şi Wolfgang Wittstock.

Despre Pluta meduzei scriu "la cald" în presa braşovean! Ennil Rădulescu (Însemn/Jri din sala de spectacol, Pluta meduzei de Marin Sorescu, Dnmt nou, 25.03.80) şi în cea festivalierii, criticul Laurenţiu Ulici (Festivalul de teatru contemporan BriiŞOV '80 (foaia festivalului) 21-29 martie 1 980). Şi a continuat în presa de specialitate:

,,.Sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, a Comiteh1lui de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Braşov, în perioada 11 - 19 martie s-a desfăşurat la Braşov cea de-a treia ediţie a Festivalului de teatm contemporan.

Consemnăm doar faptul că Pluta i\feduzei a devenit punct de referinţă în festival. Juriul a confirmat aceasta prin acordarea a două premii:

PREMIUL PENTRU REGIE: Florin Fătulescu (după ce la ediţia anterioară obţinuse premiul pentn1 debttt regie)

PREMIUL PENTRU DEBUT: Mirela Cioabă pentm rolul Femeia din spectacol.

La acest "auto - examen lucid", cum se exprima Valentin Silvestm, colectivul

307


artistic, tânăr şi ambiţios, şi-a demonstrat posibilităţile şi a confimlat angajarea teatntlui. Fapt care a generat şi ideea să se organizeze manifestarea seminarială Marin Sorescu la Petroşani in llma mai."

(Dumitru Velea, La Festivalul de tealru conJemporan Doutl premii obţinute de teatrrll nri11erilor, în Steagul Ro1u, 05.04.80)

,,Pluta imaginată de Soresctt este, de fapt o miniaturală arcă a lui Noe, pe care s-au strâns exemplarele negative ale unei lumi condamnate de scriitor la dispariţie. Salvarea valorilor se află in mâinile CIJţtlrtJtorului, supravieţuitor al na1ţ{ragiului. Personaj exponenţial al condiţiei umane, CIJţt'Jrt'Jtoml este un simbol al devenirii constntctive, al conştiinţei pozitive. Desprinderea din sfera gravitaţională a intereselor obtuze şi a scopurilor meschine, refuzul unei ascensi1mi absurde, credinţa in rostul lui pe pămdnt fixează, in final apologul clarificator, indispensabil acestei admirabile şi neliniştitoare scrieri dramatice, inscenată, intr-o cheie adecvatci, de 1m gntp entuziast de tineri absolvenţi, fndnunaţi de regizorul Fătulesctt către dinamica ideilor, către o vizualizare sugestivă şi o interpretare sublimată. S-au obţinut coeziunea şi coerenţa unui joc unitar, de echipă, acordat la diapazonul ironic şi meditativ al poetului. Remarcabilă este caligrafia spaţială, topologia scenică, fidelă unui cod precis de semnificaţii; mişcarea se desfăşoară pe linie orizontală, sinuoasă, ctt indispensabile volute (căderea tn .. trape ", alunecarea în .,capcanele " 1mui teren minat de laşităţi, delaţiuni, şi multe alte tare morale}, intersectată ritmic de o tendinţă ascensională, de încercări de verticalitate necontenit eşuate."

(Mira Iosif- Pluta meduzei de !tlari11 Sorescu, în Te1111'Ul, nr. 4, aprilie 1 980)

,,Meritul iniţia/ivei aparţine tânăntlui şi competenhtlui secretar literar Dumitru r'elea şi, în aceeaşi măsură regizorului Florin Fătulescu. Acesta din um1ă a descifrat cu destulă acuitate ideile piesei - cele la care ne-am oprit mai sus -dându-le viabilitate într-un spectacol puternic vizualizat (poate chiar excesiv vizualizat şi, spundnd asta, ne gdlldim la prea insistentele efecte stroboscopice, care tulbură, incitci, dinamizează imaginea, dar fac şi extrem de grea um1ărirea ei de către spectator. (. . .)

DistribuJia, fără reliefuri deosebite, a fost unitară şi animată de convingerea că se află într-1m moment de autodepăşire. Reţinem mai ales numele lui Şerban Ionescu (CiJţtlrtltonll), şi al Mire/ei Cioabă (Fellll!ia). O notă bună pentnl caiehtl de sală, bine infonnat, fncercând chiar o exegeză asupra teatrului lui Sorescu (chiar dacă e alcălllită din fragmente)."

(Ştefan Oprea, Dm11'J prenriere absolute, în Crollica, nr. 745, 9 mai 1 980)

,Faptul că Pluta Metluzei a văzut lumina scenei la Petroşani reprezintă o fndrăzneală şi un act de curaj din partea aceshli colectiv artistic care a lnţeles că misiunea sa este să iasă din plin în confnmtările teatrale, să se implice fn dialogul fructuos al dramaturgiei noastre şi să-i dea măsura proprie."

(Dumitru Dem Ionaşcu, Pluta meduzei, în Vatra, nr. 8, august 1 980)

"Premisele acestei parabole - meditaţie subtilă asupra condiJiei umane - erau suficient de metaforizate pentnt a stimula regia şi scenografia să afle soluţii


interesante. Florin Fătulescu (gratificat cu premiul pentru regie la Festivalul de teatm contemporan, Braşov, ediţia a III-a) şi Elena Buzdugan, au imaginat un spaţiu de joc adecvat, descifrând semnificaţiile de bază ale textului. S-a remarcat faphtl că spectacolul petroşenean a survolat, CII peifomwnţe notabile, dijicultilţile partiturii. Dintre intenţiile artistice majore a dominat vi:llllli'l.area, particr1larizată prin ritmul alert al mişcării de ansamblu (îmbinare de realism şi fantast, de grotesc şi lirism), prin ecleraj (utilizarea stroboscopului, de real efect) şi decoraţie (copacr1l-mână, racheta, balonul etc.). "

(Victor Bibicioiu, Pluta meduzei, în Ramuri, nr. 1 94/ 1 5 august 1 980)

,Jmaginea-cheie cu care debutează spectacolul e aceea a naufragiului, creată prin elemente de coregrafie expresionistă, potenţate de efecte de luminii (Petre Spafiu, Vincenţiu Sereş) şi elemente sonore (ilustraţia muzicală Tiberiu Stănicel) . Zvârcolirile, zbuciumul au un patos deznădăjduit, contorsirmea, cr�rbele, mişcarea de implorare, agăţare in gol a mâinilor con lucrează la impresia de urgie, disperare, teroare. Revenind ca la un laitnrotiv diluvian, secvenţa iniţială a montării, petrecută in semiobscuritate, cu cadenţate fr1lgerări rotitoare (sugestie a hul ei marine), e apoi demontată in alte ritmuri sau fn detaliu pentm a fi din nou asamblată în marea metaforă finală: agăţarea disperată, căţărarea, apoi cufundarea, dispariţia. Modalitatea vădeşte vigoarea capacităţii de vizualizare a lui Florin Făhllescr1, imaginea-cheie constituindu-se intr-un frmdal metonimie pe care sunt proiectate elementele narative ale texh1lui, fntâmplările imediate. Incărcătura semiotică e astfel permanent alimentată fntr-un schimb reciproc, subiechll tabloului de detaliu denotând ceea ce intreţine conotativ imaginea de fond. Inşii (. . .) întreţin activ acea atmosferă de agitaţie neputincioasă care constituie motivul generator al intrigii. Scenele lansării rachetei, ca şi acelea ale pregătirii, fnălţării neaşteptate a balonului, şi consecinţelor nefaste ale acestui .,succes " nesperat au fost cele mai pregnante ale spectacolului. Tonusul jocului, armonia arcuirii corporale, semnificaţiile clare ale gesticii, deplasării, mişcărilor de gn1p, încercărilor de desprindere de pământ ale fiecănlia (incr1lcdnd izbitor senzaţia de neputinţă), căderile în trape şi efectele marcat evidenţiate ale hlturor evenimentelor s-au datorat disciplinei şi convingerii estetice ale acestor interpreţi. (. . .)

Remarcabilif rănrâne (. . .) conservarea spectacolului, responsabilitatea creatorilor săi, care au reuşit să regăsească enh1ziasmul iniţial, respiraţia lui proaspătă. Nu e rm miracol, ci o redobdndire /ucidă şi tenace a formei, seriozitate şi conştiinţă. Premiul câştigat la Festivalul Teatrului contemporan de la Braşov, ediţia 1980, primeşte, astfel, o nouă confirmare. Realizarea acestui spectacol e o garanţie pent111 aspiraţiile de viitor ale colectivului artistic. Prin modul în care se achită de nobila misiune ce-i revine, Teatnd de Stat .. Valea Jiului" din Petroşani justifică încrederea clllturalif c11 care a fost onorat."

(Doina Modola, Teatrul de Stflt " Valea Jiului" Petroşani Pluta Meduzei, de Marii• Sorescu, în Steaua, nr. 3, 1 981 , p. 59)

PELE ŞI CAII VERZI, comedie de Mircea M. Ionescu. Premiera absolutA Ia 1 1 mai 1980. Reprezeotaţii: 85. Spectatori:

26. 156.

309


Regia artistică: Florin Fătulescu. Scenografia: Ştefan Barath. Comentator: Cristian Ţopescu.

Distribuţia: Mihai Clita (Directorul), Dinu Apetrei (Vdrfu), Miruna Gheţu (Secretara), Florin Plaur (Căpitanul echipei), Mircea Pânişoară (Zambilă), Virgil Flonda, Avram Birău (Antrenorul), Mirela Cioabă (Inginera), Francisca Ionaşcu (Poştăriţa Cristinel), Corvin Alexe (Juniorul), Rosmarin Delica (Jucătorul !), llie Ştefan (Jucătorul Il).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. Dustraţia muzicală: Tiberiu Stănicel. Sufleur: Violeta Ţurcanu.

N. B. Spectacolul s-ajucat şi în stagiunile 1980 - 198 1 ; 1 98 1 - 1982.

,,Pete . . . este o acidă şi realmente comică piesă inspirată din medi11l sportiv autohton, o satiră dură, o caricatură ale cărei conturnri hipertrofice nu a11 corespondent decât in inimaginabila, incredibila realitate.

Naraţi11nii - 11n ziarist este luat drept mare jucător de fotbal venit să salveze o echipă de la retrogradare: i se oferă deci . . . dar ce nu i se oferă? până în clipa când adevăntl este restabilit (foarte convenţional) - regizontl Florin Fătulescu îi consacră câteva intervenţii regizorale de efect, din recuzita comică cea mai diversă, şi atât liisând, se pare, mână liberă actorilor.

Aşa se explică inegalitatea interpretării din care se detaşează câteva nume şi câteva roluri (o posibilă tipologie): un director de întreprindere provincială -Mihai Clita, un actor deosebit, care de la rol /a rol îşi exprimă valoarea - muşcat, turbat, anulat, dezumanizat de morbul fotbalului; câteva vedete de târg, alcoolice, dar c11 ş11t sc11mp, riispândite şi răsjăţate din banii tuturor, spre folosul nimănui, jucate astfel: Florin Plaur, 11n ideolog experimentat al ş11şei de gazon, Rosmarin Delica - un derbedeu masiv, Corvin Alexe - analfabet, un prod11s rebutat al sportului sătesc de masă, Ilie Ştefan - un torero fezandat al balonului."

(Radu Anton Roman, Fiual de stagilme, i11 Rom&1ia literard, 24 iulie 1 980)

"M. M 1. a avut 11oroc11l 11nei distribuţii de elită, în care străluceşte talentul protagonistul11i Mihai C/ita, spumos, dezinvolt, răsplătind faptul că e generos servit de text. Dau un excelent cadnt mimetic scenelor: Florin Plaur, Francisca lonaşc11, Corvin Alexe, Afirnna Gheţu. Slujesc cu credinţă actoricească textul: Dinu Apelrei, Mircea Pânişoară, f "irgil Flonda, Mioara Mirea, Ilie Ştefan şi Rosmarin Delica. Tînănrl regizor Florin Fătrtlescu ordonează cu mână sigură mişcarea scenică, punând accentele necesare într-o scenografie stabilă. În tratarea liniară (fără umbre) a srtbiectulrti, n11 ne-ar fi surprins un final CII repetiţie de rondel. În sfîrşit, pentm Mircea A1. Ionescu, automl, 11n buchet de apla11ze, ca la teatrnl"

(Victor Bănciulescu, Tribulaţiile teanullui "A.S. Cuull". O uoud premierd f11 teatr�ll sportiv, în Sportul, 1 7 mai 1 980)

VRĂJITOARELE, povestire dramatică de Dimitrie Stelaru. Premiera absolută la 10 iunie 1 980. Reprezentaţii: 50. Spectatori:

16 .307.

3 10


Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Ioan Muşik. Distribuţia: Felix Anton Rizea (Voinice/), Smaranda Petrescu (Cârja).

Valer Donca (Bătrdnul), Zizi llieş (Bătrdna), Mircea Zabalon (Nodul Pământului), Rosmarin Delica (Păstorul), Comelia Alexoi (Floricel), Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu (Pădurarul), Francisca Ionaşcu (.Afândra), Violeta Ţurcanu (Mioara), Rosmarin Delica (Paznicul J), Alexandru Codreanu (Paznicul II).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Sufleur: Silvia Georgică. Ilustraţia muzicală: Ion Pipera.

N. B. Spectacolul s-a jucat şi in stagiunile 1980 - 1 98 1 ; 1 981 - 1 982.

ARTICOLE, AV AN CRONICI. NOTE:

Dumitru Velea - PremieriJ la Teatrul de stat " Valea Jiului" "La Inmina zilei", în Dru111141 socialis"",lui, 9 septembrie 1 979

M. Munteanu - Simple coincidmfe, în Steagul roşu, 4 noiembrie 1 979. Nicolae Gherghe - În mijlocul mineriwr, în Ritnutri l•m•edorene, noiembrie

1 979. Rod.ica Oancea - Debut (Convorbire cu Mirela Cioabă, Dinu Apetrei şi

Gheorghe Dobre), in Ritmuri hunedorene, noiembrie 1 979. M. N. Rusu - Realism şi simbolism dramaturgie, in Viaţa stlllkll{easciJ, 7

noiembrie 1 979 Antoaneta C. Iordache - Teatrul de Stat "Valea Jiului" din Petroşani La

lumina zilei, de Vasile Mureşan şi Dumitru Dem Ionaşcu, in Teatrul, nr. 1 1 , noiembrie 1 979

Rodica Oancea - Aici miJ simt acas4 Deb11t (Interviu cu Dinu Apetrei), in Steagul roşu, 22 decembrie 1 979.

Rodica Oancea - Unde este nelinişte, este şi talent Debut pe scena Teatrnbti de stat di11 Petroşani (Interviu cu Gheorghe Dobre), în Steagnl roşu, 22 decembrie 1 979.

Dumitru Dem Ionaşcu - Studioul experimental: "Excepţie şi regrtliJ", in Drumul socialis"",lui, 23 decembrie 1980.

Dumitru Dem Ionaşcu - Logodnica de Alexandru Sever, în Drnnutl socialis11114lui, 27 ianuarie 1 980.

T. Spătaru - Logodnica de AL Sever. O comedie antrenantiJ şi locnl ei tn repertoriu, în Steagul roşu, 12 ianuarie 1 980.

Mircea Munteanu - Surpriza . . . Logodnicei, Note de spectator, în Steagnl roşu, 30 ianuarie 1 980.

Ion Mustaţă - Teatrul nostru, iubire severiJ, in Steagrtl roşu, 3 1 ianuarie 1 980. Antoaneta C. Iordache - Logodnica de AL Sever, în Teatrul, nr. 4/1980. Xxx - Slujitorii Thaliei, tn mijlocul oamenilor numcii, în Steagrtl roşn,

02.03.80 Ion Vulpe - AvanpremieriJ teatraliJ Pluta meduzei de Mari11 Sorescn, în

Steapl roşu, nr. 8553, 06.03.80 Ion Vulpe - l/11 remarcabil eve11inte1ll la Teatntl de stat "Valea Jiulni"

3 1 1


Premiera piesei Pluta meduzei de Mlllilt Sorescu, în Steagul Roşu, 1 5 martie 1 980, nr. 856 1

Dumitru Velea - De lll GiriciUliJ lll Sorescu (1 GmciiJliJ şi peripllll Metluzei, Il Sorescu SIIJl rejuz11l lliiJljragiubli), în Caietut.program al spectacolului; ulterior în volumul Banchetul (Ed. Cartea Românescă, Buc., 1 984, pp. 243-251 )

Ermil Rădulescu (IIISenuriJri tli11 salll de spectaco� Pluta meduzei de Marin Sorescu, Drum no11, 25.03.80

Laurentiu Ulici - Pluta meduzei, în Festivalul de teatru contemporan Braşov '80 (foaia festivalului) 21-29 martie 1 980

Dumitru Velea - La Festivalul de teatr11 co11tenrporan Dollll premii obţiltllle de teatml minerilor, în Steagul Roşii, 05.04.80)

Mira Iosif- Pluta meduzei de Mari11 Sorescu, în Teatrul, nr. 4, aprilie 1980 Mira Iosif, Valeria Ducea - "Colttemportut '80" (/), în Teatr11l, nr. 4, aprilie

1980 Ion Cocora - Pluta meduzei şi motivul niiJlfragi.ului, în Tribuna, nr. 1 9, din 8

mai 1980 Ştefan Oprea -DouiJ premiere absolute, în Cronica, nr. 745, 9 mai 1 980 Victor Parhon, în Luceafllrul, nr. 20, din 1 8 mai 1 980 Dwnitru Dern Ionaşcu - Pluta meduzei, in Vatra, nr. 8, august 1980 Doina Modola - Teatrul de Stat " Vaka Jiubli" Petroşani Pluta Meduzei, de

Marin Soresc11, în SteiiJla, nr. 3, 198 1 , p. 59) Victor Bănciulescu - Tribul.afiile teamubli "A.& Cuiul". O nouiJ premieriJ In

teatn•l sportiv, în Sportul, 17 mai 1980 Ion Vulpe - DupiJ ,Jbuerul fow.l", futbalul co11Stih1ie o temit de meditaţie . . .

(Interviu cu M.M.I), în Steagul roşu, 20 mai 1 980 Radu Anton Roman - Final de stagiune, în Romdnia literariJ, 24 iulie 1 980



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Vasile Chirculescu - director adjunct; Paula Muzsik - contabil şef; Marcel Şoma, Florin Fătulescu - regizori artistici; Ştefan Barath, Elena Buzdugan - pictori scenografi; Rodica Oancea, Dumitru Velea - secretari literari.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Alexandru Anghelescu, Dinu Apetrei, Avram Birău, Florin Chirpac, Mirela Cioabă, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Geo Dobre, Ştefania Donca, V aler Donca, Dumitru Drăcea, Ştefan Ilie, Zizi Ilieş, Şerban Ionescu, Mircea Pânişoară, Florin Plaur, Mircea Zabalon, Comelia Alexoi, Vasilica Constantin, Miruna Gheţu, Francisca Ionaşcu, Olimpia Niculescu, Felix Anton Rizea, Violeta Ţurcanu.

Regia tehnică: Constantin Delica, Gheorghe Docea. Sujleur: Silvia Georgică, Paulina Colda.


FIINŢA ISTORICĂ - spectacol de muzică şi poezie. Pentru Studioul experimental.

Premiera la 19 septembrie 1 980. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Interpreţi: FJorin Plaur, Avram Birău, Miruna Gheţu, Violeta Ţurcanu,

Corvin Alexe.

ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT, de Ion Băieşu. Premiera absolutli la 18 octombrie 1980. Reprezentaţii: 38.

Spectatori: 14.777. Regia artistică: Florin Fătulescu. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Paulina Codreanu (Şefa de cabinet), Florin Plaur (Omul de

serviciu), Şerban Ionescu (Boxerul), Miruna Gheţu (Fecioara), Avram Birău (lnjirmul), Mihai Clita (Spionul).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. Ilustraţia muzicală: Florin Fătulescu. Sufleur: Silvia Georgică.

3 1 3


.. E cât se poate de pliicul să întâlneşti intr-1m leatnt de poziţie geografică mai excentrică, aşa cum e acela din Petroşani, un spectacol modem şi interesant, cu o piesă originalii meriluoasă in premieră absolută. Regizorul Florin Fătulescu semnează această montare, tinerească .şi densă deopotrivă, cu comedia parabolică Î11 c11J1tarea se1ts1tb1i piertbll de Ion Băie.şu (publicată prima oară în .,România literară "). (. . .) Florin Fătulescu a procedat aici ca şi în remarcabila reprezentaţie (lot de la Petroşani) c11 Pluta Metbl;.ei de Marin Sorescu. C11 aj11lontl 11nei inspirate scenografe, Elena Buzdugan, care găseşte totdeauna fonne insolite, dar şi adecvate,


el a creat un cadro aparent eteroclit, CII un promontoriu unde se află elemente disparate de decor şi dedembtul căn1ia se învârte teribila roată simbolică, răsucită de generaţii. Cosh1maţia e şi ea amestecată, conservându-se însă câte un detaliu precis caracterizant şi, îndeobşte, cu fimcţie persiflatorie. Stilul de joc e lapidar. esenţializat, replicile sunt rostite sec, mişcările bine reglate, uneori abrupte. Grupurile se întocmesc şi se incheagă fn geometrii rafinate, păstrt'ind în genere o tensiune interioară care mgerează elanul chiar şi în momentele statice şi mute. Foarte bine e valorat umontl şi, cu succes subliniată, ironia atdt de corosivă a piesei. Surprizele scenice, nu puţine, mnt de facturi diverse, deşi nu totdeauna şi de bun gust. Dar impresia generalii e de creaţie spontană autentică, în regim satiric bine întreţinut, in metaforă coerentă, expresivă şi explicită. "

(Valentin Silvestru, Piese originale In căutarea sensului pierdut de Ion Blliqu (Teatrul din Petroş1111i), în RomJJnia literard, nr. 43, 23 octombrie 1 980)

"Pe scena din Petroşani parabola e regizată de Florin Fătulescu. Spectacolul e grav şi amar. Spectacol trist cu ecouri vagi de hohote de râs. Sfâşietor şi constemant. Spectacol avertisment jucat CII aer tragic de vagabonzi eterni. Scenografia Elenei Buzdugan aminteşte de camselul halucinant al circurilor arse din copilăria lumii. Interpreţii Paulina Codreanu, Florin Plaur, Şerban Ionescu, Minma Gheţu, Avram Birău, Mihai Cii ta formează o echipă omogenă şi e.Y:presivă care epuizează toate sensurile posibile ale textului şi modifică mereu, printr-un efort extraordinar de vizualizare plastică, sCitlptura cinetică a spectacolului. Nu găsim că sunt necesare caracterizări personale. Toţi interpreţii s-au salvat de la platihldine şi de la rutină printr-un nobil crez artistic, printr-o riguroasă disciplină scenică impuse de un regizor admirabil: Florin FătulesCII.

Parabola În cdutarea seruu/Mi piertbll a fost inteligent dezlegată de Florin Făhliescu. Texhtl lui Ion Băieşu e a/ unui poet CII simţul ridicolului bine dezvoltat. Piesa îţi taie respiraţia dar te şi plictiseşte. Prea multe locuri comune, prea multe cangrene şi orori. fnfricoşătoare fn această piesă mnt abisurile propriilor noastre existenţe scoase la tarabă. Existenţe care rămtJn uneori fără sens fie la o intersecţie de stradă, fie la o răscn1ce de dntmuri, fie la mare altititdine, dincolo de noi înşine, în planul conştiinţei absolute pe unde bat trişti Cltrenţi de aer şi busolele nu mai arată niciodată nordul cu adevărat."

(Adrian Dohotaru, Parabola unui qec, în FlaciJra, 25 dec. 1 980)

Participarea la

FESTIVALUL DRAMA TURGIEI ROMÂNEŞTI ACTUALE, Ediţia 1, TIMIŞOARA '80

,,Spectacolul revelaţie din cadntl Festivalului a fost insă adus de Teatntl de stat .. Ta/ea Jiului " din Petroşani - În cdutarea sens11lui pierdut de /. Băieşu (Diploma pentru cel mai bun specttu:ol}. Piesa aceasta (nejucată pănă acum de profesionişti!) e transpusă într-un spectacol-parabolă Cn care comicul şi satira ating cote ce impresionează. La al doilea spectacol important al său (primul a fost CII Pluta MedMzei de Sorescu) cu o TRUPĂ de teatru fomrată din foarte tineri actori, regizornl Florin FăhtlesCII (Diploma pentr11 cea mai bund regie) dovedeşte

3 1 5


că ştie să pătnmdă sensurile esenţiale ale lucării străpungându-le până în straturile cele mai ascrmse."

(Stelian Vasilescu, Festivolul drtu1Ullurgiei romlb1eşti actuale, în Familill, nr. I l , noiembrie, 1980)

" . . . cazul parafrazei burleşti a lui Ion Băieşu În ctJuJIU'ea sensului pierdut, căreia în ciuda stntchtrii mozaicate şi a ambigrtităţii permanente proprie formulei de teatntl absurdului, spectacolul creat de Florin Făhtlescu cu inventivitate şi rigoare, fn scenografia surprinzător de sugestivă a Elenei Buzdugan, cu echipa Teatrolui din Petroşani, i-a pus în valoare, semnificaţii interogative demne de toată atenţia. "

(Margareta Bărbuţă, La Timişotua Dranullurgia actualil4ţii, în COII1enaport11Wl, 28 noiembrie 1 980)

,,Au fost clipe revelatoare, de surpriză şi emoţie la Timişoara când- nu e nici o săptămână de ahlnci - Festivalul dramahlrgiei româneşti actuale, manifestare prestigioasă încă de la această primă ediţie, s-a încheiat cu un mare succes pentru Teatntl de stat .. T 'alea Jiului " din Petroşani. În actuala stagiune, a 35-a, opţiunea pentn1 piesa Î11 ctJuttuea se1uubti pierdltt de Ion Băieşu a-a dol'edit nu numai inspirată, ci stin111lativă pentro talentul colectivului, regizor, scenograf. actori, toţi deopotrivă dovedind inventivitate artistică şi fantezie creatoare.

Să recapihtlăm izbânda, aimbolizată Î11 11rmătoarele diplome şi trofee:

CEL MAI BUN SPECTACOL: "În căutarea sensului pierdut" de Ion Băieşu, Teatrul de stat "Valea Jiului" (şi ex-aecquo, Teatrul National din Timişoara).

CEA MAI BUNA REGIE: Florin Fătulescu, realizatorul spectacolului "În căutarea sensului pierdut" (ş� ex-aecquo, Teatrul National din Timişoara).

MENŢIUNE PENTRU SCENOGRAFIE: Elena Buzdugan, pentru scenografia spectacolului "În căutarea sensului pierdut".

PREMIUL ASOCIAŢIEI SCRDTORILOR DIN TIMIŞOARA PENTRU DRAMATURGIE: piesei "În căutarea sensului pierdut" de Ion Băieşu.

(S. Tiberiu - Laurii succes11lui fnipothlbesc Teatrrtl de stat " Valea Jiului", în Steag11l roş11, 22 noiembrie 1 980)

.,Colectivul de actori chemat să susţină textul dovedeşte receptivitate şi inteligenţă în abordarea partiturii integrând particularităţile de exprimare ale fieciiroia în viziunea regizorală de ansamblu." Mai departe, cronicarul apreciază contribuliile fiecărui actor. Ne oprim la cuvintele referitoare la Şerban Ionescu: "0 interesantă creaţie constituie pentro Şerban Ionescu rolul Boxeru/Jli, prilej de abordare a unor stări şi tonuri alternante pe care actontl le acoperă cu inţelepciune dar şi c11 sm•oare, pe alocuri cu rafinată autoironie. În plus se reţine 11n apetit pentro plastica mişcării (fn special monologrtl .,culorii galben 'J care imbogăţeşte personajul."

(Traian Vasiu, Io11 Btliqu În căutarea sensului pierdut, în Drumul Sociamnutbu, 7 decembrie 1 980)


MISTERIOASA CONVORBIRE TELEFONICĂ, de Virgil Stoenescu.

Premiera la 26 noiembrie 1980. ReprezentaHi: l l . Spectatori: 4.022. Regia artistică: Constantin Dinischiotu. Scenografia: Mugur Pascu . Distribuţia: Mihai Clita (Mihai Silvestru), Paulina Codreanu (Mina),

Ştefania Donca (Ticuţa), Gheorghe Dobre (Paul Larian), Mirela Cioabă (Lucky), Dumitru Drăcea (Anton Che/aru), Dinu Apetrei (Locotenentul Toma Cristescu), Corvin Alexe (Colonelul), Felix Anton Rizea (A/dea).

Regia tehnici:Gheorghe Docea. Ilustraţia muzicală: ing. Andrei Sireteanu. Picturll butaforie: Ioan Muşik. Sufleur: Silvia Georgică.

"Misterioasa convorbire telefonică a intrat în repertoriul Teatrnlui de Stat din Petroşani, tocmai pentn1 fondul de idei, pus în valoare de 1111 regizor CII experienţă, CmiStantin Dinischiohl, fntr-un spectacol de acţiune şi atmosferă, alert. "

(S. Tiberiu - Misterioasa convorbire telefonică (Cronicii teatra/JJ), în Steagul roşu, 29 noiembrie 1 980)

Din interviul cu regizorul Constantin Diniscbiotu:

" - Cu ce gdnduri, cu ce amintiri vă reintdlniţi acum cu actorii Teatnliui din Petroşani?

- Mă leagă de acest teatnt trei momente, trei etape din activitatea mea: prima, cdnd am fost regizor şi aveam, imi amintesc, un autentic succes Cll piesa ÎllviJIItoarea de Brody Sandor, ln care juca marea actriţă care a fost Ana Colda. Am revenit in 1963 cdnd am montat piesele B4iat bun, dar cu lipsuri de Nicuţă Tănase, apoi, Ciinele griJdinarului de Lope de Vega şi ]o, Mircea Voievod de Dan Tărchilă, în rolul principal cu actornl Dumitnt Drăcea. Acum este a treia perioadă de colaborare cu acest teatn1."

(T. Sp!Uaru, De 32 de ani devotat scenei, teatrub1i romllnesc, în SteaiJIII roş11, 29 noiembrie 1 980)

Premiere radiofonice: Elevi la catedră, de Gheorghe Robu. "Duminică seara, Teatrul scurt a transmis Elevi la catedrll de Gh. Robu (regia

artistică Constantin Dinischiohl) in interpretarea Teatn1l11i "Valea Jiului " din Petroşani. Spectacolul radiofonic a fost prefaţat de o instn1ctivă prezentare a Nata/iei Stancu în care ni s-au amintit succesele şi eforturile acestlli colectiv artistic ce fiinţează de 31 de ani fntr-o mare zonti muncitorească, promovând aici, CII dăruire, talent şi e:xigenţti, valorile literah1rii dramatice romdneşti şi universale. Virtuţile tn1pei din Petroşani, elocvent puse în lumină şi de montarea radiofonică, conjim1ă, în acelaşi timp, orientarea evidentă a redacţiei spre diversitatea repertorială şi spre liirgirea cercului de colaboratori invitaţi fn shldio, alături de colectivele teatrale din Bucureşti."

(Ioana Mălin, Recente premiere, în RomJJnia liJerarll, nr. 43, 23 oct. 1 980)

3 1 7


SEMINARUL DE DRAMATURGIE ŞI TEATROLOGIE -

MARIN SORESCU 13 - 15 februarie 1 981 , la Deva

,,ACCES al judeţului Hunedoara, Secţia de critică a ATM. revista Vatra din Târgu Mureş şi Teatrul de Stot , ,Valea Jiului " din Petroşani au organizat în 13 - 15

februarie 1981, la Deva, Seminarul de Dramaturgie şi Teatrologie - Marin Sorescu, având ca obiect de dezbatere opera sa dramatică şi spectacolele realizate de Teatntl de stat .. Valea Jiului " Petroşani, Teatn1l de stot Sibiu şi Teatntl Naţional Craiova cu piesele sale: Pluta Metlu'l.ei, Rilceala şi A treia ţeap4

Este cunoscut faptul că Teatnll din Petroşani a adus în lumina rampei, în pofida bariere/ar ideologice, la 13 martie 1980, piesa Pluta Metluz.ei, iar în confruntarea din cadrul Festivalului de teatru contemporan 80 - Braşov, a devenit punctul fierbinte al dezbaterilor şi a obţinut două distincţii (Premiul pentru regie - Florin FtUr�lescu; Premiul pentru interpretare Jeminind - Mirela Cioabd), fapt ce a generat ideea că fn judeţul Hunedoara şi nu în altul să se organizeze această manifestare teatrală, cu caracter naţional, facilitând o întâlnire cu scriitorul a cărui operă rezonează fn universalitote.

Alături de Teatrul din Petroşani, în calitote de regizor, care a prezentot spectocolul Pblta Metluz.ei, au fost invitate Teatnd Naţional Craiova, CII spectacolul A tr6a (eapd şi Recilalul de CiJntece at z.coonde şi versuri SIISţinul de Tudor Glreorg/1e, Teatntl de stat Sibiu CII spectacolul Rdcealll şi Teatrul .,Bulandra", CII un fragment din Rilcea.la, prezentat de Ion Caramitru şi � lrgil OgăşanrL De asemenea, actorul Florin Chirpac de la teatntl nostn1 împreună cu rm grup de recitatori de la Casa de Cultură a municipiului Deva au prezentat 1m Recila/. de poezie Marii• Sorescu. S-a adăugat şi Vemifajul expozjpei de picbud - Teodor Botiş. Spectacolele şi Seminaml s-au desfăşurat în sălile Casei de Cultură din Deva.

Acestor instituţii şi lui Marin Sorescu li s-au alăturat aproape 50 de invitoţi din întreaga ţară: dramaturgi, scriitori, critici şi cronicari de teatnt, regizori, scenografi, actori, directori şi oanreni de teatn1, esteticieni şi poeţi. În ziua a treia au avut loc dezbaterile Seminantlui, începând de la orele 10, până seara la orele 22, cu o pauză de 2 ore. Dezbaterile, rub semnul unei solidarităţi intelectuale, au fost conduse de scriitorul şi dramaturgul Romulus Guga, uneori susţinut de J alentin Silvestrn " .

.. Comunicările, expunerile şi luările de cuvânt - adevărate explorări ale "continentului Afarin Sorescu " - au încercat pe cât posibil să deschidă pe toate laturile analizele către sinteză, în vederea conh1rării profilului dramaturgie al lui Marin Sorescu. Ca o echipă aflată în cercetare, participanţii a11 străhăhlt, după puteri dar cu rigoare, rm drum imprevizibil, al creaţiei soresciene. Comentariile lor au răspuns unei exigenţe de un ridicat nivel intelectiv, pentn1 ca imaginea obţinută în final să aibă coerenţă aidoma unităţii operei dezbătitte. Totodată, în subtext, intelectivul, uneori, se mişca subversiv faţă de forţele ideologice; apele fierbinţi şi alba.vtre ale c11lt11rii presimţeau şi încercau să se opună vântului ce avea să aducă un al treilea îngheţ. Un îngheţ definitiv pentrn dramaturgia lui lv/arin Sorescu. "

(Dumitru Velea, din "Er�ropetuiUl Mari11 Soresc11 s-a i11tors acasd", in "Du-te şifd la fel", eseuri provi11ciale, Ed. Fundaţiei Culturale "Ion D. Sîrbu", 200 1 )

3 1 8


Valentin Silvestru - despre Seminar ,,De ce au iniţiat criticii teatmli - constituiţi tn Secţia de specialitate a

Asociaţiei oamenilor de artă - seminarii de dramaturgie şi teatrologie consacrate marilor m1tori români de azi? Pentru că literah1ra dramatică nu-şi are nici monografiile, nici dicţionarele, nici istoriile ei. Operele dramatice frmdamentale şi scriitorii dramatici fundamentali cer tnsă, legitim, st'i intre fn zona sh1diului ştiinţific. Exegeza colectivă fntreprinst'i pdnă acum fn aceastt'i direcţie - prin seminariile Teodor .Mazilu, D. R. Popescu şi Marin Sorescu - a dat rezultate substanţiindu-se - prin analiza scrierilor şi spectacolelor - contribuJiile con figurative la constih1irea conceptului de dramahlrgie naţională modemt'i.

Ultimul seminar, cel de la Deva. a demonstrat, cu temeinicie, că una din aceste contribuţii e a lui Marin Sorescu, ale cănli comedii, drame, tragedii constituie o experienţă creatoare de personalitate, impunătoare. E adevărat că opera poetului m1 poate fi desprinsă de a prozatornlui şi dramah1rgului - după cum s-a şi spus în câteva valoroase comunicări (de altminteri, unele poeme au şi fost scenizate). Autornl însuşi face referire la osmoza inerentă dintre genuri, divulgând chiar o deliberare: .. Încerc o revitalizare a idealurilor şi sentimentelor prin inji1zia de poezie în dramatic", Dar, aşa cum poezia soresciană beneficiază de întinse şi adânci comentarii, tn care cel mai adesea nu se foc nici un fel de trimiteri la activitatea de dramah1rg a poeh1lui, literahlra sa destinată scenei se cuvine să-şi aibă propria ei exegeză. Scriiton1l n-a scris pur şi simplu şi teatm, ca rm fel de hobby, recreaţie distractivă fntre tmda la o carte de poeme şi cazna la un volum de eseuri. El e creatond tragediei ontologice, iniţiatoml tragi-comediei istorice, al speciei moderne de dramă rih1alică românească, al monodramei filosofice. A propus, în piesele sale, noi struchlri dramatice şi rm nou limbaj, ce-şi aşteaptă definirile amămmţite şi încadrr'Jrile specifice. Acest teatm reprezintă o tentativtl de alegorizare a condiţiei umane în cadn1l unei viziuni cosmice; el se consacrr'J dimensiunilor mari ale omului şi de aceea a avut şi continuă stl aibă o deosebită rezonanţă şi in mediul altor culh1ri teatrale, unde aspiraţia-i rmiversalistă a fost percepută şi preţuită corespunzător.

Deva a reunit, tn condiţii de caldă ospitalitate şi remarcabilă organizare, scriitori, artişti, critici, teoreticieni, oameni de litere şi artt'i, profesori, activişti culhlrali dispuşi nu numai să sprijine reuşita manifestării, ci să se şi asculte realmente unii pe a/fii, fntr-un climat de binevoitoare conlucrare. Atâta valoroast'i solidaritate intelech1ală activt'i şi finalizantd în jurul unui scriitor e un fenomen nu tocmai frecvent. Mai cu seamă când dramah1rgul se vede flancat de reputaţi colegi, veniţi nu să facă protocolare acte de prezenţă, ci să exprmtl consideraţii de sinteză, de cel mai amplu interes. Romulus Guga - care a condus întreaga manifestare - a precizat, într-un sdinteietor cuvânt introductiv, relaţiile de esenţă tntre poezia şi teatrul sorescian, atihldinea scrii tom lui faţă de modalităţile personale ale aceshlia de integrare a lor în contexhlra dramatică, nah1ra politică a teatmlui sorescian, specificitatea sa naţională şi europenismul său. Dumitm Radu Popescu a produs două eseuri de o mare bogăţie de idei, încercări elevate de inserare a personajelor soresciene în marea galerie a eroilor universali şi de fommlare a dramaticităţii cugett'itoare a autondui nostm. La capăh1l unor vaste şi ramificate analogii, cunoscutul scriitor a produs, în chip spirih�al, verbul inedit .. a soresciza ", expresie

319


a unui mod de a privi lumea prin lentilă poetică. Am exptLS, la rându-mi, o sumă de consideraţii istorica-teatrale, privind seriile Îll care se integrează dramaturgul şi am precizat unele trăsături configurative, după părerea mea, ale Conceptullli Soresc11, co11cept dramaturgie şi teatrologic operant i'n studiul creaţiei teatrale actllale. intr-o succintă dar foarte densă confesiune, autontl şi-a exprimat punctul de vedere despre ., teatnt ca meserie ", a stăroit asupra câtorva jaloane ale dnm111lui său spre scenă şi pe scene, a refăcut referiri la condiJia estetică a dramei istorice pe care o practică. .. Teatntl fiind expresia unei subiectivităţi ", poetul a produs - definindu-1 astfel - argumente pasionante ale adeziunii sale la această artă.

S-a văzut încă o dată, în plan teoretic, cât de inspirată şi fertilă e dramaturgia soresciană, prin mărturiile regizorului Afircea Comişteanu (a pus în scenă A treia ţeapiJ la Craiova), a actontlui Ion Caramitnt (care a dat, ca profesor la Institut, premiera absolută cu A treia ţeapiJ şi a fost unul din interpreţii spectacolului -întrerupt tn faza ultimă a repetiJiilor - ExistiJ nervi, pregătit de Liviu Ci ulei la .. Bulandra", acum un deceniu), a lui Dumilnl Velea, consilierul literar al spectacolului Teatntlui din Petroşani cu Pblla JUeduzei. Dealtmi11teri, participanţii la Semi11ar (ca şi numeroşii spectatori) au avut prilejul să şi vadă pe scena Casei de cultură din Deva unele din spectacole şi apoi să le discute, prelungind amplele comentarii critice suscitate de aceste reprezenta/ii in presă şi la festiva/urile unde, intrând tn competiţii au obţinut distincţii de prim rang.

S-a manifestat, desigur, dorinţa de a se vedea, fn continuare, montări noi cu acelell.1i piese - a căror plurivalenţă şi amplă deschidere favorizează multiple unghiuri de abordare - precum şi .. o integrală Sorescu ", în care, lângă Iona, Matca, RIJceala, A treia ţeaptJ, Pbda Jtledu:ei, s-ar inscrie Existd 11ervi (in repertoriul de anul viitor al Teatntlui de Comedie), Paracliserul (in studiu la teatrele din Arad şi Petroşani), Lupoaica nrea (până acum nereprezentată) şi noua lucrare Casa evontai, încredinţată spre publicare revistei ., Teatnt/"

Comunicările, în mare parte relevante, ca şi participările la discuţii au conturat un profil dranraturgului şi au co11tribuit la luminarea a numeroase contextualităţi ale impunătoarei opere. Au fost explorate, în profunzime, câmpurile tematice, tipologiile, implicaţiile filosofice ale paralelelor, natura scriiturii, raportul naţional-universal, particularităţile tragicului,factura populară a comicităţii, limba piesei istorice, tropii dramaturgici. Au apărot şi controverse de fond, in polemică implicită şi cultă, urbană, s-au exprimat rezerve critice, s-au produs ipostaze şi s-au fommlat interogaJii incitante. S-au propus interesante fncadrări de orientare conrparatistă. Anrita Bhose, cercetătoare italiană, profesoară de limbi indice la Universitatea din Bucureşti, traducătoare a piesei lo11a în bengali, vede tulburătoare paralelisme tntre elemente ale vechii filosofii din ţara sa şi gândi rea paradignraticului personaj solitar al lui Sorescu. Poetul Ion Horea îl apropie pe autontl MaJciJi de Bacovia şi apreciază râsul sorescian ca sublim. Criticul Ion Cocora are impresia că în această dramaturgie, a unor bogate contraste, tragicul şi comicul se îngemcinează c11 o natura/efe caracteristicci, .. Regele Lear şi Bufonul coexistând în acelaşi personaj" Criticul Camel Ungureanu descoperă apartenenfa acestei dramaturgii la ceea ce el numeşte . ,Literatura Leviathanului " Tânărul cercetător Afarian Popescu observă apropieri de proza fantastică a lui Unamuno şi


urmăreşte sagace mitica .. idee de labirint" în scrierile dramaturgului nostm. Profesoml Edgar Papu constată, CII indisCIItabila-i autoritate, contribuţia personalizată a lui Marin Sorescu la istoria teatmlui absurd european.

Pornind de la examinarea .,Stării de destin ", criticul Natalia Stancu descrie, cu aCIIitate şi pertinenţă, diverse categorii de tragic, prop1mdnd remarcabila sintagmă ,.Aici destinul nu e învins, ci infimiat". Esteticianul Grigore Zmeu examinează, cu profunzime, ,. ecoul" ca laitmotiv sorescian şi studiază atent ceea ce numeşte ,.metaforele derivei ". CritiCII/ Romulus DiaconeSCII se referă la calitatea patetismului (totdeauna subiacent) şi a retoricii (reprimate). Profesoml Pelrişor Ciorobea analizează planul ontic al pieselor. Ion Pecie subliniază un mod nou de re trăire a istoriei prin artă şi de frmcţie .,a artei ca artă " în con textura dramaturgică. Tdnăml critic Patrel Berceanu descrie .,retorica umonllui " (explicdnd cinismul lui Ţepeş, de pildă, ca o extremă a ironiei), şi caracteristica .. oltenească " a rdsului sorescian. Constantin Cub/eşan, N. Gherghe, director al teatnllui .. Valea Jiului " - asociat la realizarea iniţiativei Seminamlui - Al. Firescu şi alţii susţin puncte de vedere utile cunoaşterii apropriate a operei.

Circumstanţa s-a definit pe deplin ca una de sh1diu intensiv şi aplicat, fără frazeologie şi fără implicaţii encomiastice, într-o seriozitate respectabilă a responsabilităţii şi parlicipdrii inteligente. S-au scris astfol, la Deva, câteva pagini bune ale unei viitoare monografii SoresCII. Poate şi câteva file ale unui eventual dicţionar al operei sale. S-a realizat o comuniiUie spirihlală, pe care spectacolele - inclusiv strălucihll recital de poezie şi teatn1 Ion Caramitru - T'irgil Ogăşanu, virfllosul recital {CII cobză) Tudor Gheorghe, merituosul recital poetic de grnp al artiştilor amatori de la Casa de Cltlhlră locală au potenţat-o, fndrepfăJindu-1 pe Ronmlus Guga, redactor şef al revistei .. Vatra " (de asemenea, asociată la înfăptuirea Seminamlui) să constate că întâlnirea şi-a atins şi chiardepdşitţelurile."

(Valentin Silvestru, Semintuul de dramaturgie şi teatrologie Mtuin Sorescu Expansiunea ideilor f11 arta teatra/4, in Romania literartl, 26.02.8; ulterior trecut in Un deceniu teatral, Ed. Eminescu, Buc. 1 984, pp. 121- 125)

Despre Seminar au apW"ut articole şi consemnări in ziarele locale şi in mai toată presa de specialitate din ţarii. De pildli: Seminar de dramaturgie şi teatrologie, de T. SpAtaru, in Steagul roşu, 3.02.81 ; AsttJzi, tncepe la Deva Seminarul de drtlllllllurgie şi teatrologie - Marul Sorescu, de Dumitru Velea, în Dr1111U1l socialismullli, 1 3.02 .81 ; C11 Marii• Sorescu despre . . . Seminar, de Dumitru Velea, in pagina Seminarul de dramaturgie şi teatrologie - Marin Sorescu, din Dnmu1l socialismullli, 15 .02.8 1 ; Încheierea lllcrtlrilor "Seminarulai de drlliiUlturgie şi teatrologie Marin Sorescu", in Drumul socialisnullai, 7.02.8 1 ; Semi11ar de dramaturgie şi teatrologie Marin Sorescu, semnat Rep. in RomJJnia literara, 1 9.02.8 1 ; Seminar de dramaturgie şi teatrologie Marin Sorescu şi Recitind "Rtlceal.ll", de Ion Cocora, in TribulUI, 26.02.8 1 ; Respectul activ al valorii: In Semi11ariile de dramaturgie şi teatrologie, de Antoaneta C. Iordache, în Orizont, 12 .03 .81 ; Valori teatrak şi difuzarea lor Rezont111(a drt111ullurgiei co11temporane, de Natalia Stancu, în Scanteia, 28.02.81 ; Seminarul de dranullurgie şi teatrologie Marin Sorescu, de Rodica Oancea, în Steagul roşu, 28.02 .81 ; sau Întlllniri teatrale la Deva, de Dinu Kivu, in Contemporanul, 27.02.81 .

321


PREMIILE A.T.M. PE ANUL 1980

PREMIUL DE REGIE Florin Fătulescu, pentru regia spectacolelor Pluta Meduzei de Marin

Sorescu şi În căutarea sensului IJierdut de Ion Băieşu, la Teatrul "Valea Jiului" din Petroşani.

PREMIUL DE SCENOGRAFIE Elena Buzdugan, pentru scenografia spectacolelor Pluta Meduzei şi În

căutarea sensului pierdut. (Premiile A. T. M. pe anu/ 1980, în România literară, 1 aprilie 1 981)

"N. R Încd douiJ premii . . . Biroul Secţiei de critică teatrală ATM a acordat pe anul 1980 două premii realizatorilor spectacole lor Piui a Mednzei, de Marin Sorescu, şi Î11 ciJ11tarea aetiSului pierdnt, de Ion Băieşu (premiere absolute) ale Teatn1lui din Petroşani, spectacole care şi-au adjudecat şi cele mai importnnte premii la Festivalul de teatn1 contemporan de la Braşov şi la Festivalul dramaturgiei româneşti actuale de la Timişoara. Cele două premii pe anul 1980 -Premiul de regie: Florin Fătulescu şi Premiul de scenografie: Elena Buzdugan încununează efortul creator susţinut de aceştia şi de întregul personal al Teatrului din Jalea Jiului. Era de aşteptat ca două experienţe artistice de incontestabilă originalitate manifestate la Petroşani să se desprindă convingător în peisajul teatral al ţării şi să demonstreze că infiiZarea de gdndire creatoare nu poate să aibă decât sorţi de izbândă şi un fericit impact ideatic - fenomen pe care critica de

322


specialitate, mai acffvă ca oricdnd, îndeosebi prin Valentin Silvestro, 1-a catalogat în consecinţă. Mai mult, spirihllui de echipă, instituit de regizor prin coerenţa viziunii spectaculare susţinută şi de topologia scenografică, i-a răspuns o solidaritate pe măsură a celorlalţi factori, înţelegdnd aici autorii pieselor, criticii şi unii dintre dmmaturgii care s-au deci.s .să finalizeze şi un progmm estetic. Seminarol de dramaturgie şi teatrologie - Marin Sorescu, de la Deva, a relevat această conlucrare intelech1ală şi a dat dimensiunea exactă a ceea ce înseamnă aceste două prestigioase premii pentru cei doi actori şi Teatnll din Vale în climahtl actual al mişcării teatrale, cdnd se tncearcă o trecere de la camcterol fntdmplător al unui succes la spiritul de exegeză şi la definirea noului în această artă. Dacă unii dramah1rgi a11 prop11s noi stmch1ri dramatice, ajungdnd într-un litigiu cu cele anterioare, schematice şi deseori cu falsă substanţă ideatică, e firesc ca şi realizatorii direcţi ai acestor viziuni să treacă la căutarea 11n11i no11 limbaj, să se consacre revitalizării artei spectacologice. Iar cele două premii marchează această tentativă."

(Dumitru Velea, ÎnciJ douiJpremii - A T. M., în Steagul roşu, 01 .03.81 )

T ACHE, IANKE ŞI CADÂR, de V 1. Popa. Premiera la 1 martie 198 1 . Reprezentaţii: 42. Spectatori: 1 3 . 198. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Nicolae Gherghe şi

Marcel

Distribuţia: V aler Donca (Cadâr), Nicolae Gherghe (Ianke), Alexandru Codreanu (Tache), Mircea Zabalon (Ilie), Florin Chirpac (Ionel), Ada Constantin (Ana), Zizi Ilieş (Safta).

323


Regia tehnică: Gheorghe Docea. Ilustratia muzicală: Ing. Andrei Sireteanu. Sufleur: Paulina Colda.

N. R Spectacolul s-a jucat şi în stagiunea 1 981 - 1 982.

,,fiegizon1l Marcel Şoma cunoaşte acest mecanism psihologic, orientându-se spre un spectacol de atmosferă, bogat colorat de sifllaţii comice, atât de caracteristice piesei.

Cea mai însemnată dificultate în realizarea comediei Tacl1e, ltmke şi Ctui/Jr este rezolvarea personajelor principale, indeosebi al dinamicului, neliniştitlllui lmlke, activ, ironic şi exploziv, cel care imprimă ritmul spectacolului. Nicolae Gherghe a descifrat rolul cu multă exactitate; este plin de vervă scânteietoare, de fantezie şi ritm, ironic, tandnt şi agitat, revoltat sau înduioşat. De fapt, ltutke este cheia spectacolului şi Nicolae Gherghe compune cu talent unul din cele mai peifecte roluri din cariera lui. (.. .) Evoluţia lui Valer Donca, bine distribuit tn rolul lui Cllll/Jr, este plină de umor şi naturaleţe, dovedind înţelegere addncită a personajului. T11cl1e, cel care gândeşte ca şi lmlke, dar e inhibat de "gura lumii ", este întntchipat cu exactitate de actontl Alexandn1 Codreanu. "

(T. Spătaru, Tache, lanke şi Cadâr de V. l Popa (Cronicii de teatru), în Steagul roşu, 7 martie 1 981 )

SOARELE ŞI LUNA, de Al. Anghelescu. Premiera absolutl la 14 mai 1981 . Kel�rezenttaţii .

324


Regia artisticA: Marcel Şoma. Scenografia: Ştefan Barath. Pictură: Ioan Mujic.

DistribuJia: Florin Chirpac (lnginen1l Tomq Sorescu), Avram Birău (Voicz1 Bucur), Dumitru Drăcea (Tudor Ve/ea), Ştefania Donca (Maria Ve/ea), Dinu Apetrei (Mihai Ve/ea), Miruna Gheţu, Comelia Alexoi (Doina Ve/ea), Ilie Ştefan (Mitni Precz1p), Al. Anghelescu (Colonelul), Florin Plaur (Comisarul).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. llustraJia muzicală: Ion Pipera. Sufleur: Silvia Georgică.

,.Din debut, Alexandnt Anghelescu (care are în manuscris şi piesele Coşmar, Sisif, Eroi necunoscuti şi Cicatricea) păşeşte viguros în dramah1rgie, convinge prin substanţa ideilor, dar şi prin stiJpdnirea tehnicilor aceshli gen, ca bun .. meseriaş" Colegii de tntpă, de la teatntl de stat .. Valea Jiului ", au încercat să-i deviniJ coautori ai succesului pe scenă. "

(Ion Vulpe, Soarele şi Luna de Al Anghelescu (Cronicii drtmUJtictJ) Deb11t de bun augur, pe scn1a Tealnllui de Stat " Valea Jiului", în Steag11l roşu, 1 5 mai 1 98 1 )

,.Constnlcţia regizorală a spectacolului, realizată de Marcel Şoma şi susţinută de un cadnt scenografic aproape ordonat geometric şi de bună calitate (Ştefan Barath), a transpus într-un desen limpede caracterele, poziţiile ideologice, conflictele, subliniind complexitatea transfomJărilor de conştiinţe. "

(Dwnitru Velea, Soarele şi Luna sau un ,.tncep11t de lume", în Dnmu1l Socialisnutlui, 1 7 mai 198 1 )


Valentin Silvestru - Piese originale "În ciJularea snuului pierdut" de Ion

Bttiqu (Tealnll din Petroşani), în RomAnia lilntUiJ, nr. 43, 23 octombrie 1980 Stelian Vasilescu - Festivtdul dramaturgiei rom&•e#i act11ale, în Familia, nr.

I l , noiembrie, 1980 Margareta Biirbuţă - La Timişoara Dramat11rgia actllalittlţii, în

Contemporanul, 28 noiembrie 1 980 S. Tiberiu - Laurii succesului tmpodobesc Teatrul de stat " Valea Ji11lui", în

Steagul roşu, 22 noiembrie 1 980 Traian Vasiu - Ion BIJ.ieşu În căutarea sensului pierdut, în DnmUil

Socialisnmb1i, 7 decembrie 1 980 xxx - Premiile A. T. M pe anul l9BO, în Romania lilnartJ, 1 aprilie 1981 Ioana Mi!.lin, Rece11te premiere, în RomAnia literariJ, nr. 43, 23 oct. 1 980 T. Spiitaru - De 32 de ani devotat scenei, teatndui rom&1esc (Interviu cu

Constantin Dinischiotu), în Steagul Roşu, 29 noiembrie 1 980 S. Tiberiu - Misterioasa convorbire telefonică, în Steagul Roş11, 29 noiembrie

1980 Valentin Silvestru - Un deceniu teatral, Ed. Eminescu, Buc. 1 984, pp. 121- 125

325


Dumitru Velea - Î11ciJ douiJpremii - A. T. Al. , în Steagul roşu, 0 1 .03.81 T Spătaru - Tache, Ianke şi Cadâr de J.-: l Popa (Cro11iciJ de teatru), în

Steagul roşu, 7 martie 1981 xxx - Premiile A. T. ,U pe a11Ul l980, în Ron.anitl liJerariJ, l aprilie 1 981 Ion Vulpe - Soarele ş i Luna de AL A11gllelescu (Cr01uciJ dramJIIicil) Debut de

b1m wlgllr, pe sce11a Teatr11bli de stat " Valea Jiuhli", în Steagul roşu, 1 5 mai 1 98 1

Dwnitru Velea - Soarele ş i Luna sau Ull "t11ceput de bm�e", în Drumul Socilllisllulhli, 17 mai 1 981



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Vasile Chirculescu - director adjunct; Paula Muzsik - contabil şef; Marcel Şoma, Florin Fătulescu - regizori artistici; Ştefan Barath, Elena Buzdugan - pictori scenografi; Rodica Oancea, Dumitru Velea -secretari literari.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Alexandru Anghelescu, Dinu Apetrei, Avram Birău, Florin Chirpac, Mirela Cioabă, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Dumitru Drăcea, Geo Do bre, Ştefania Donca, V aler Donca, Ştefan Ilie, Zizi Ilieş, Şerban Ionescu, Mircea Pânişoară, Florin Plaur, Valeria Sitaru, Valentin Vlădăreanu, Mircea Zabalon, Miruna Gheţu, Francisca Ionaşcu, Olimpia Niculescu, Felix Anton Rizea, Violeta Ţurcanu.

Regia tehnicd: Constantin Delica, Gheorghe Docea. Sujleur: Silvia Georgică, Paulina Colda.


PARACLISERUL, de Marin Sorescu. Premiera absolută la 1 5 septembrie 1 981 . Reprezentaţii: 24.

Spectatori: 6.427. Regia artistică: Radu Dinulescu. Scenografia: Florin Harasim. Distribuţia: Adrian Zavloschi (Parac/iserul !), Mihai Clita

(Parac/iseru/ Il), DumibU Dr4cea (Parac/iseru/ III), Dinu Apetrei (Paznicul surd), Mirela Cioabă (Femeia).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Dustraţia muzicală: Radu Dinulescu. Sufleur: Silvia Georgică.

"Opţiunea repertorială nu surprinde dacă ne gândim că tot aici a văzut lumina rampei, pentn1 prima oart'.f, Plllta Meduz.ei (a aceluiaşi autor), sa11 Î11 clbllarea sensubli pierdut de Ion Băieşu. E o dovadt'.f de competenţă, de c11ltllră, de temeritate artistică, pentn1 care atât conducerea teatnllui cât şi secretariaflll litemr merită felicitări."

(Bogdan Ulmu, Paradlserul de Mari11 Sorescu, f11 premiert'J absolutt'J, în Steagul roşu, 19 septembrie 1 98 1 )

,,Pe podillmlll improvizat în sala Sh1dio a teatnllui ( . . .), am văz11t o constmcţie simplă, CII patm pereţi din şipci, care, pe tot parc11rslll ac(illnii, se desfac,

327


înălţându-se; bordei? acoperământ? Obiecte simbolice risipite pe podium, un sicriu în dreapta, un tranzistoriu în stânga. Pe rm perete de jimda� o vagă pictură în culori. Două prezenţe aproape mute: Fem�ia (Mirela Cioabă), care parcurge câteva ipostaze, de la logodnică la văduvă, şi PIWiicul surd (Dinu Apetrei), care-şi are culcuşul lângă tranzistoriul pe care poate că nu-l aude (. . .) Şi un Paracliser în trei stadii diferite, cum sugerează texh1l, dar trei individualităţi, trei actori: unul mai tânăr, Adrian Zavloschi, altul matur, Mihai Clita, şi bătrânul, Dumitru Drăcea. Cosh1me decât litera textului?

,, Adrian Zavloschi, Mirela Cioabă

Procesul dramatic al devenirii umane, intr-un spaţiu al existenţei simple, jimdamentale, unde se pet�c trecerile spre aureolă ale fiinţei. Tânărul îşi alege logodnica, nrah1rul îşi concepe copiii, bătrânul se stinge în bocetul vădr.vei şi în explozia de ritm a unei muzici moderne; culminează parcă aici, in această antiteză de sunete, sugestia de sinteză dintre viaţă şi moarte, plâns şi râs, finit şi infinit, revelaţia clară a continuităţii, o ipostază a devenirii noastre, într-un context de baladă, unde eroul pare un simplu ţăran, inrpământenit în rosturi şi credinţă in menirea lui. Prospectat astfel, jocul are fnmwseţe frustă, vigoare şi o certă demnitate a situaţiilor dramatice, care nu sunt încrâncenate şi adumbrite, ci limpezi, nete, conştient încorporate destinului trasat. Propunerea tânărului regizor Radu Dinulescu mi se pare curajoasă prin viziune, plauzibilă prin atitudine, şi originală prin fantezie (inteligent surprinsă scenografic de Florin Harasim). Actorii

328


au o expresivitate firească, fără a viza dramatim�ul exploziv; un anume retorism se mai strecoară, doar, in evoluţia celor trei ipostaze ale eroului principal. Remediabil."

(Constantin Paraschivescu, Teatrul de stat " Valea Jiului" dila Petroşani, Paradiserul de Marin Sorescu, in Teatrul, nr. 1 O, octombrie 1 98 1 , pp. 32-34)

,,Există atâtea conexiuni ale marilor iluminaţi din creaţia umană pe plan poetic sau pe plan ştiinţific şi tehnic. Toate ne minunează, toate ne fac fericiţi. Moartea nu intră În planul existenţei universale, ci transformarea şi continuitatea.

Este mişcător că la Teatml din Petroşani, tânăn1l regizor Radu Dinulescu, cu mica sa tmpă, a dat un alt sfârşit bunului paracliser, cu o versiune impnmmtattl tot din poezia arhetipală a meştemlui Marin Sorescu. L-a pus să-şi clădească casa de veci din scânduri de brad, in care se aşează singur, ca o ultimă împlinire a mâinilor sale. ( . . .)

Este greu de înţeles de ce acest minunat poem nu şi-a găsit loc în teatrele Capitalei noastre. Dar poate cine ştie. La Petroşani toate sunt înnegrite de fum. Şi oamenii, eroi de acolo, ce tn1desc în catedralele dinfimdul pământului de-atitea ori cu sacrificiul vieţii lor să scoată la suprafaţă pentn1 alte Împliniri energia ztlcămintelor care se transfomlă tn lumină pentn1 toţi. Este o legăturd între zăcămintele de gândire românească din poemul lui Marin Sorescu şi ztlctlmintele de energie ale oamenilor care ne-au trimis tn Capitală această mică tmpă de tntbaduri ai spiritului."

(Ştefan Berceanu, Marin Sorescu: Paracliserul Glbadirea gandului şi gandirea arhetipa/4, in Rom/baia lilerariJ, nr. 48, 26 noiembrie 1 98 1 )

,$pectacolul Încearcă să evidenţieze multitudinea de forme ale schimbului de substanţe cu natura, cum s-a zis, pe care omul /e-a realizat şi desăvârşit in evoluţia sa - de la uimire la bucuria creaţiei - până la reflexiva şi ironica înţelepciune finală."

(Dumitru Velea, Paracliserul, in Vatra, nr. 3, 1982)

La Antologia spectacolelor româneşti Cluj-N apoca, pentru decorul spectacolului Paracliserul de Marin Sorescu, Florin

Harasim obţine Premiul pentru scenograjie.

ARCA BUNEI SPERANŢE, de Ion D. Sîrbu. Premiera la 24 noiembrie 198 1 . Reprezentaţii: 28. Spectatori: 8080. Regia artisticA şi Scenografia: Bogdan Ulmu. Pictură: Ioan

Muşik. Distribuţia: Florin Plaur (Noe), Ştefania Donca, Paulina Codreanu

(Noah), Mihai Clita (Sem), Felix Anton Rizea (Ham), Adrian Zavloschi (Jafet), Mirela Cioabă (Ara), Valentin Vlădăreanu (Protos).


"Bogdan Ulmu a înţeles semnificaţiile piesei şi a creat un spectacol care se

329


adresează conştiinţei spectaton1lrli. (. . .) . . . a ales o distribuţie care se străduieşte să creeze un spectacol captivant. Florin Plaur (bătrrinul Noe) şi Ştefania Donca (bătrâna Noah), sunt credibili în rolurile pe care le-au înţeles ca fiind personificări ale înţelepciunii. În rolurile de substanţă, Sena, Ham şi Iafet, sunt Mihai C/ita, Felix Anton Rizea şi Adrian Zavloschi, actori cu experienţe artistice diferite. Cele trei personaje sunt, în economia piesei, la fel de importante, însă doar Mihai Clita (cu un joc nuanţat, cu un zâmbet superior, ironic şi dispreţuitor, arogant şi tiranic) pătnmde în intensitatea şi intimitatea psihologică a rolului. (. . .) Celelalte două personaje - pozitive, serafice şi senine - sunt realizate cu talent de Mirela Cioabă (Ara - spiritul creator, conciliant, permanenţa echilibn1lui şi am10niei in lume) şi l alentin Vlădăreanu (Protos - simpliiLlteafunciară a omului manevrat de aşa-zişii oameni "superiori ", dar care devine conştient de forţa şi capaciiLltea lui intelectuală)."

(T.S. , Cro"ictJ de teatm Arca Bunei Sperante de l D. strb11, in Steagrd roşu, 29. 1 1 .8 1 )

"Arca Bu"ei SpertUiţe este mai mult decât o parabolă, este un dramatic avertisment. Cu atât mai mult, c11 cât astăzi, la peste un deceniu de la premieră, ne apare încă grea de semnificaţii actuale, şi chiar de o anume premoniţie . . . Simplă ca in.uişi esenţa vieţii omeneşti, dar de o stringentă şi liminară încleştare, acţiunea substanţială a piesei lui Ion D. Sîrbu, deşi plasată într-un cadro modem, transfigurează un mit străvechi, dar cu modificări în asimilare. (. . .) Discipol al unui mare filozof- poet şi dramaturg el însuşi, şi cugetând şi acela, intr-o ArctJ a lui Noe (şi În chiar vara anului '44) la o lume posiLlpocaliptică - Ion D. Sîrbu mdreaptă Arca sa, pe calea imperioasă azi, într-o călătorie salvatoare spre centrol spiritului uman, în căutarea Bunei Speranţe de mţelegere şi iubire între oameni. "

(Marcel Duţă, Premiera la Teatrul de stat "Valea Jiului" PetroştUu Arca Bunei Sperante de Jo" D. Sîrbu, in Ranu1ri, nr.2/1982)

AL TREILEA NU SE POATE, de Ivan Martinov. Versiunea românească: Vasile Chiriţă şi Valentin Deşliu. Premiera la 15 decembrie 1 98 1 . Reprezentaţii: 24. Spectatori: 7.875. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Zizi Ilieş (Olga Kiprianova), Mircea Pânişoară (Prof

Kiprianov), Rosmarin De1ica (Dr. Stanimirov), Violeta Ţurcanu, Paula Râpcanu (Sora medicală), Corvin A1exe (Agentul de circula,tie), Valeria Sitaru (Tinca), Anca Ledunca, Paulina Codreanu (Zoia Blagoduşeva), Francisca Ionaşcu (Ziarista), Ion Ianăş (Fotoreporterul), Nicolae Gherghe (Al treilea), Chirilă Enache (Omul fără cap).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. Sufleur: Paulina Colda.

,,Regizontl Marcel Şoma (. . .) a înţeles substanţa comediei, cu replici vii, plină de ritm, nedelimitdnd, însă, s/Llrea de vis de cea de veghe, ceea ce ar fi contribuit, desigur, la dezvăluirea Îlltregii situaţii. De această dată, Afarcel Şoma a creat un spectacol care alunecă voios, captivează spectatoml şi-1 implică ÎJl conotaţiile

330


comediei. Şi totuşi câteva situaţii de p/onjare în vis există în scenograjie (ingenioasă şi funcţională, creată de Elena Buzdugan), scenografă inspirată şi CII experienţă artistică): zanwile-taburet, sugerdnd hazardul, marioneta care subliniază starea de coşmar. (. . . ) Rolul principal - .,cel de-al treilea ", hibridul uman obţinut printr-o operaţie demnă de zm măcelar, dar câte nu visează omul? - este compus de Nicolae Gherghe, actor cu ample disponibilităţi pentru comedie, inventiv, expresiv şi plin de vervă, slujindu-se de toate mijloacele pentn1 a imprima tonul spectacolului. Un personaj savuros este chin1rgz1l Kiprianov, realizat ctl subtilitate comică de A1ircea Pdnişoam. În celălalt rol de medic, Stanimirov, este Rosmarin Delica, evoludnd cu o anume sobrietate care se integrează bine în spectacol."

(T. Splltaru, Al treilea nu se poate (CroniciJ de teatn1), în Steagul roşu, 1 9 decembrie 1 98 1 )

ÎNCURCĂ LUME, de A. de Herz. Adaptare: E. Emanoil. Premiera la 18 februarie 1 982. Reprezentaţii: 89. Spectatori: 29.932.

Regia artisticA: Nicolae Gherghe. Scenografia: Ştefan Barath. Distribuţia: Alexandru Codreanu (Emil Strâmbuleanu), Mircea

Zabalon (Bungrăzescu), Ştefania Donca (Didina Strâmbuleanu), Ilie Ştefan (Matei Pintenaru), Paula Moraru, Violeta Ţurcanu (0/ga).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Sufleur: Silvia Cruceru .

.. Am adus, sper, în conul de lumină al actualităţii, un dramaturg de mare succes in epoca sa, pe nedrept uitat, sub motivul că e .,prăfuit ", .,depăşit". Poate pe comediile sale, pe eroi şi situaţii s-a şi aşezat puţin praf. filele acţiunii s-au îngc'f/benit. Le-am reluat cu grijă, le-am fmprospătat, le-am adus mai aproape de ritmul vieţii noastre contemporane, mai trepidant, mai dinamic."

(Nicolae Gherghe, De ce m-am apropiat de teatrul lui A. de Herz, în Caietlllprogram, nr.244)

IFIGENIA ÎN TAURIDA, de J. W Goethe. Traducerea: Alexandru Philippide. Premiera la 2 1 martie 1 982. Reprezentaţii: 25. Spectatori: 7.796.

Regia artistică: Aureliu Manea. Scenografia: Elena Buzdugan. Asistent de regie: Rosmarin Delica.

Distribuţia: Mirela Cioabă (Ifigenia), Alexandru Anghelescu (Thoas), Adrian Zavloschi (Oreste), Valentin Vlădăreanu (Pilade), Mihai Clita (Arkas), Gheorghe Kuron (Soldat 1), Vasile Boază (Soldat Il).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. llustraţia muzicalA: Ovidiu Cosac. Sufleur: Paulina Colda. Execuţia decorului: Ioan Muşik.

"Fdră a-şi pierde nobleţea clasicc'f, /figenia este adusc'f printre noi. Fnmmsefea neîntremptd a simţirii, încremenirea în sublim sunt fntrempte cu stări neliniştite şi incertitrldine, ipocrizie sa11 duplicitate. Personajul ni se oferă addncit prin tulburătoare momente de pierdere a conştiinţei ce traversează spectacolul.

331


Mihai Cii ta, Mirela Cioabl!.

Mirela Cioabă (lfigmia) a găsit în Aureliu Manea nu numai un regizor, ci şi un pedagog pe care l-a 1mnat CII inspiraţie şi a creat w1 rol important prin supleţea cu care se adaptează la variatele faţete ale personajului, de la eroism la resemnare. Alături de Mirela Cioabă joacă Adrit!zn Zavloschi (Oreste), un tdnăr actor cu


predispoziţii lirice, Mihai C/ita (Arkas), CII o impecabilă ţinuttl bărbătească, J alentin Vltldăreanu (Pibule) şi Alexondnr AnghelesCII în rolul regelui Thoas confecţionat, cu siguranţă, de regizor, fn note brifone."

(Mircea Ghitulescu, Tragedia antictl fla viziune godlaeaniJ, cronică trecută în Cartea cu artişti. Teatrul românesc contemporan, Ed. Publicaţiilor Pentru Străinlitate, Buc., 2004, p. l 59)

GOETHE - CONTEMPORANUL NOSTRU (2 1-22 martie 1982)

Pentru a lumina această unică manifestare în România, redăm urmlitorul text sintetic:

"Ae��m, când în întreaga lume se comemorează rm secol şi jumătate de la retragerea În copleşitoarea umbră a unuia dintre cei mai de seamă scriitori ai lumii, Johann Wolfgang Godhe (28 august 1 749 - 22 martie 1832), la Petroşani, în zilele de 21 şi 22 martie, s-au desflilurat, sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi CII concursul Comisiei Naţionale a R.S.R pentnr UNESCO, manifestările CJtltural-teatrale Godhe - contemporanul nostru, organizate de Comitetul de Clllhml şi educaţie socialistă al judeţului Hunedoara. Asociaţra oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, revista "Vatra ", la iniţiativa Teatnrlui de stat "Valea Jiului " Petroşani.

Această acţiune de cinstire a operei titamrlui de la Weimar a constihrit un deosebit prilej pentnr colectivul artistic al teatnrlui minerilor de a aduce În faţa oamenilor muncii din Valea Jiului spectacolul ljigenia tn Taurida (regia: Aureliu Manea, scenografia: Elena Buzdugan, distribuţia: ljigenia -Mirela Cioabă, Tl1oas - Al. AnghelesCJI, Oreste - Adrian Zavloschi, Pi/ade - J 'alentin J 1ădăreamr. Arkas - Mihai C/ita), spectacol ce pune în fumind ideea de libertate şi fnrmrrseţe morală din piesa lui Goethe, care, fn CJrvintele lui Hegel, este "creaţia cea mai demnă de admirat şi cea mai fnrmoasă CII putinţă în această privinţă"

,,Ideea de convmbire contemporană a stat la baza colocviului inaugural "Goetlae şi idealul omului contemporan" la care au participat oameni de cultwii şi artă, critici literari şi teatrolog� scriitori şi dramaturgi. La simpozion s-au prezentat comunicările: Mesf!iulgoetlaean -prof. univ. dr. docent Ion Zamfrrescu; De la eveninae111 11l adevăr il•

concepţia lui Gonhe - Marcel Dută, cercetător la Institutul de teorie şi istorie litemm "G. Clilinescu" din Bucureşti; Idealul UIIUIIIist al dosicist11ului gmnm• In crell{io hli Goethe, prof.univ. dr. docent Jean Livescu; Goethe - i11terpret al co1ulipei un1a11e -prof. Petrişor Ciorobea (Deva); Jupiter Olimpianus sf/Jşiol - Dumitru Velea. Manifestarile au continuat cu vizionarea filmului Weimar, un oraş demn de a fi vi:Pat, realizat de studiourile din R. D. Germană şi cu două şezători literare (in ziua următoare) pe tema "Valori umaniste fii arta contenrporantJ" centrate pe personalitatea goetheană: prima la întreprinderea minierli Lupeni, unde invitaţii s-au întâlnit cu minerii şi oamenii muncii din această importantă unitate extractivă, iar cea de--a doua, la Institutul de Mine.

Teatrul minerilor - care în ultimul timp a realizat in premieră absolută unele dintre cele mai controversate piese din dramaturgia română contemporană, obţinând o serie de premii - a prezentat şi supus dezbaterii pe aceeaşi idee de contemporaneitate a operelor de artă şi dialog in teritoriul numit încă de Goethe, "literatura universală" şi două spectacole româneşti: Paracliser11l de Marin Sorescu

333


(regia: Radu Dinulescu, scenografia, Florin Harasim) şi Arca Brmei Sperwrţe de Ion D. Sîrbu (regia şi scenogmfm: Bogdan Ulmu).

Manifestarea comemorativA organizată la Petroşani are, pe lângă implicaţiile culturale, altele de profWJZime ideologică: temerile lui Goethe pentru evoluţia artei, dar mai ales a ştiinţei şi a evoluţiei istoriei, faţă de pericolul dezumanizării muncii -el fiind considerat încii în epocii un "profet al muncii" - acum când fiinţa umanii se simte tot mai ameninţată de o distrugere absurdă., nu îşi găsesc doar îndreptăţirea, ci se aud justiţiar pentru disonanţele civilizaţiei moderne. Tensionata şi dramatica noastră epocii trebuie să înveţe de la Goethe, să-şi însuşeascii marea lecţie a acestuia privind, cel puţin, câteva idei fundamentale: recuperarea omului, integral şi integrat, centrarea acţiunilor în jurul personalităţii umane."

(Dumitru Velea, Goetlre - conJemporanul nostru, în RomAnia liJerariJ, nr. 14,1 aprilie 1 982)

Să consemnăm câteva titluri de articole din presă: În Vaka JiJdui vor avea loc nuuufestllrik Clllturale sub genericul "Goetlre, contemporwrul nostru ", Tiberiu Spltaru (Steagul roşu, 20 martie 1 982)� Goethe, contemporanul nostru, Dumitru Vei ea (Drunud socialism.ulni, 2 1 martie 1 982 )� A vanpremiertl: Iflgenia in Taurida de J. W. Goetlre, Dumitru Dem lonaşcu (Drunurl socialism.ulni, 2 1 martie 1 982)� !1/turifestt'Jri comenwralive "Goethe, co11temporturul nostru" (Si111pozitm; ŞeziJtori liJerare), (Steagul roşu, 23 martie 1 982)� Jurnal de TeuJru Goethe, contemporanrrl 11ostru, Mihai V asiliu ( Contemporan..l, 26 martie 1 982 )� PremieriJ III Teatrul de stai "Vaka Jullni" din Petroşwu 1fige11ia br Taurida de Jolramr Wolfgwrg Goetlre br trfllhrcerea lui AL Plrilippide, Marcel Duţli (Ramuri, nr. 6, 1 982, p. 12).

Au participat 41 de invitaţi, dintre care 27 din celelalte omşe ale ţării. Trebuie subliniată prezenţa de mare forţă colocvialA a lui Ion D. Sîrbu. (Cu această ocazie, secretarul literar al teatrului i-a luat un interviu - "Numai 11it8mlll-ne br sus, reuşi111 sti ne brtllţiJm", încă nepublicat. )

Spaţiul nu ne îngăduie să transcriem din articole, din opiniile aleşilor invitaţi. Ne restrângem doar la un citat din cercetătorul Marcel Duţă: "Evident, revelaţia spectacolului este lfigenia tinerei actriţe Mirela Cioabă, care realizează în acest rol deja o culme a începutului de carieră. Altemdnd conştiinţa pură cu ereditatea încărcată de păcat, ea îşi constnJieşte, scenă cu scenă între luciditatea elocventă şi delirul (jucat?) înfricoşător, un personaj puternic evoludnd sigur de sine de la ameninţătoarea coloană de foc la căldura sufletească în stare să cutremure orice voinţă şi să înmoaie orice inimă. Această fetiţă aruncată de oameni în ghearele destinului, care se trezeşte, maturizată, abandonată de destin în braţele pofticioase ale oamenilor, ne dă o lecţie asprd de stăpdnire de sine, de credinţă nestrdmutatli fn generozitatea umană, de demnitate, dezl'ăltlindu-ne infinite posibilităţi pe care omul le poate găsi în sine pentnt a învinge. Nu ştim exact cât din singurdtatea acestei lfigenii este însăşi singurătatea actriţei - dominantă prin talent şi intelectualitate, fnmmseţe calmă, ţinută scenică nuanţată şi frazare semnificativli; dar credem că on·ce regizor care visează pygmalionic, ca Gordon Craig, o "marionetă inteligentă ", o personalitate scenică maleabilă in coerenţă, se poate gândi de acum înainte şi la Ali re la Cioabă.

334


În totul - o sărbătoare a spirillllui." (Marcel Duţă, PremiertJ la Teatrul de stlll "Valea Jiului" di11 Petroştuai

ljigmia tn Taurida de Johman Wolfgtuag Goetlae fii traducerea lni AL Plailippide, în Ramuri, nr. 6, 1 982, p. 12)

Despre Caietele-program de salii Ion D. Sirbu: '�vem în faţa noastră trei caiete-program ale Teatntlui de stat "Valea Jiului "

din Petroşani: toate pe stagiunea 1981-1982. Este vorba de caiehtl-program (nr.241) prin care ne este prezentată ''premiera mondială a piesei Paracliserul" de Marin Sorescu, de cel dedicat dramei Arca Bunei Spertua(e de Ion D. Sirbu (nr. 242) şi de ultimul caiet, dedicat festivităţi lor legate de comemorarea a 150 de ani de la moartea lui J. W Goethe, căntia teatntl minerilor din Valea Jiului a fnţeles să-i ,dedice un interesant şi puternic spectacol cu ljigenia tn Taurida (în regia lui Aureliu Manea). Remarcăm crt tncdntare şi plăcută surpriză spirilllală, calitatea literară şi teatrologică a acestor caiete, ce devin, prin grija şi conrpetenţa secretantlui literar al sus-amintitului teatnt, Dumitnt Ve/ea, adevărate pagini de enciclopedie şi propedeutică a fiecărei piese, a fiecănli autor, a celor mai însemnaţi actori din distribuţie.

Nu avem ocazia de a compara aceste excelente caiete (adevdrate numere de revistă de teatnt) cu ceea ce ne prezintă alte teatre, mai mari, din ţară: în orice caz, bogăţia fi precizia notelor biobibliografice, extrasele din presă, numele colaboratorilor de elită, fac dm caietele lui D. Ve/ea, acte de culntră în sine, ele marcheazli fnscrierea în cronică li istorie a teatrului din Petrotani - de mulţi cronicari din Capitală connderat (uneori, pe drept crt:Vdnt) un fel de "cenrtşăreasli " a m1şcări1 noasn·e di'Qmaturg�ce. La aceste laude binementate pe car-e le aducem acestor admirabile carele, ntt le adliugăm decât o nmplă dorinţa a noastra: ca interpreţii li conducerea teatrului sa se acorde CI< lungimea de unda culturală şi spirituală pe care "emite" sec1·etariatul lrterar. S-ar· evita astfel acele mici dar· Jenante drscrepanţe ce pot sli apara uneori fnn·e intenţie (litei'Qhlra) li faptă (spectacol). În orice ca::, un climat de valoare există, publicul ce citeşte aceste caiete se poate constdera un public alintat. Restul depinde de cei ce intră pe scenă, de cei ce gândesc ŞI îndrumă aceste intrări pe scenă." (Rtnrrllri, nr. 4, 1982)

Natalia Stancu: "Să revenim tnsă la programele de sală propriu-zise. Răsfoind programele

scoase în ultima vreme de către secretariatul Teatntlui "Valea Jiului " din Petroşani la Pluta meduzei de Marin Sorescu ori la J" cllutarea sens11lui pierdut de Ion Băieşu, vedem ce înseamnă a susţine o premieră absolută CII argumente filosofice, estetice, a te angaja tn susţinerea unui text, in transfigurarea lui artistică." (Omisiulli nejirefli tn programele de saliJ, în Scllnteia, nr. 1 1 958/ 0 1 .02.8 1 )

CARAGIALE ŞI VREMEA LUI, spectacol coupe. Dramatizarea schiţelor: Sică Alexandrescu. Premiera la 27 mai 1982. Reprezentaţii: 17. Spectatori: 7.954.

Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Ştefan Barath. Asistent de regie: Florin Chirpac.

335


Mircea Pânişoară, Ion lanăş, Florin Chirpac, Felix Anton Rizea

a) Un lledagog de şcoală nouă Distribuţia: Valer Donca (Marius Chicoş Rostogan), Violeta Ţurcanu

(Elevul 1), Florin Chirpac (Elevul Il), Paula Moraru (Elevul III), lsabela Diaconescu (Elevul n ), Mircea Pânişoară (Inspectorul), Francisca Ionaşcu (Doamna Ionescu), Paulina Codreanu (Doamna Ftiriadi).


b) Art. 214 Distribuţia: Felix Anton Rizea (Avocatul), Zizi Jlieş (Tarsiţa), Isabela

Diaconescu (Acriviţa), Dwnitru Drăcea (Popa Petcu), Ion Ianăş (Lae Popescu), Gheorghe Docea (Feciorul).

c) Diplomaţie Distribuţia: Dumitru Drăcea (Conu Iancu), Mircea Pânişoară (Nenea

Mandache), Paulina Codreanu (Miţa), Ion Janăş (Un chelner). d) Conul Leonida faţă cu reacţiunea Distribuţia: Florin Chirpac (Leonida), Francisca lonaşcu (Efimiţa),

lsabela Diaconescu (Sa.fta). e) C. F. R. Distribuţia: Florin Chirpac (Niţif), Florin Plaur (Muşteriu[), Felix

Anton Rizea (Ghi,tă), Ion lanăş (Un chelner). Regia tehnică: Gheorghe Docea. Sufleur: Silvia Georgică.

Luna mai era declarată Luna manifestl\rilor politico-ideologice, culturale, educative şi sportive din Valea Jiului şi purta genericul ,,Laudă omului muncii şi creaţiei sale" Teatrul trebuia sii prezinte un amplu program de spectacole şi recitaluri artistice in unităţile din Valea Jiului şi judeţ. Fireşte, pe lângă ,,recitalurile" angajate îşi fAceau loc spectacole de adevărată ţinută artistică, pledându-se - pentru cât s-a putut accepta - că valoarea estetică are incorporată in sine valoare politică. Este o "luptă de gherilă" cu ideologia acaparatoare pe care în anumite momente unele instituţii au dus-o. A se vedea nota şi a se inţelege că cele două spectacole pe care teatrul le itinera porneau de la mari opere sau chiar capodopere ale dramaturgiei. ,in aceste zile continuă să se desfăşoare ,.Săptămâna teatntlrti politic ", iniţiativă a Teatntlui de stat din Petroşani integrată în Luna manifestărilor politica-ideologice, cultllrale, educaffve şi sportive din Valea Jiului ,.Laudă omului muncii şi creaţiei sale " În sălile de apel ale întreprinderilor miniere Petrila şi Lonea actorii au susţinut recitalul de versuri .. Trăim în miezul unui ev aprins " şi (la sediul teatntlui) spectacolele cu piesele Arca Bunei Spermrţe de /. D. Sîrbu şi ljigenia III Taurida de Goethe. ,.Săptămâna teatntlrti politic " se va încheia joi în sala de apel a minei Lupeni."

(xxx -"Laud/J omului numcii şi creaţiei sale", in Steag11l roşu, 25 mai 1982)


Bogdan Ulmu - Paracliserul de Marin Sorescu, In premieriJ absolutiJ, in Steagul roşu, 1 9 septembrie 198 1

Dumitru Velea - PremieriJ la Telllnll de stat " Valea Ji11lui" Petroşa11i: Paracliseru� de Marii• Sorescu, in Dmmul socialisnu1lui, 3 octombrie 1 98 1

Constantin Paraschivescu - Teatrul de stat " Valea Jiului" din Petroşm•i, Paracliserul de Mari11 Sorescu, in Teatrul, nr. l O, octombrie 1 98 1 , pp. 32-34

Ştefan Berceanu - Mari11 Sorescu: Paracliserul Glbulirea g1Jmh1l11i şi giJndirea arhetipaliJ, în RomiJnia liJerariJ, nr. 48, 26 noiembrie 1 981

Dumitru Velea - Paracliserul, in Vatra, nr . 3 , 1982

337


Marcel Duţă - Arca Bunei Speranţe, în Ranwri Nicolae Gherghe - De ce III-tiin apropiat de telllnd lui A. tk Hen, în Coietr•l

program, nr.244. Ticu Maican - Doud premiere la Teatrul de Stat " Valea Jiului" Petroşani.

Paracliseml, tk Marilr Sorescu. Arca Bunei Speranţe, de l D. S&bu, în RiJnu1ri ltunedorene, nr. 2 (5 1), dec. 1 98 1 , p. 1 8.

Tiberiu Spătaru - in Valea Jiului vor avea loc manifestiJrile culturale sub generic1d "Goetl1e, contemporanul nosuu ", în Steagul rofU, 20 martie 1 982

Dwnitru Velea - Goetlte, contenrpormml nostru, în Dr11nu1l socialisnwlui, 2 1 martie 1 982

Dwnitru Dem Ionaşcu - A vanprenueril: Ifigenia în Tau rida de J. W. Goetlte, în Drumul socialismului, 21 martie 1 982

:o.:x - MmtifestiJri comenwrative "GoeJlte, contenrporanul nostru" (Sinrpo�otr; Şe:.iltori literare), în Steagul roşu, 23 martie 1 982

Mihai Vasiliu - Jurnal de Teatru Goethe, cohtenrporantd nostru, în Contemporanul, 26 martie 1 982

Dumitru Velea - Goetlte - co11tenrpormml 11ostr11, în Romlbtia liJerariJ, nr. 14, 1 aprilie 19 82

Maria Vodă Căpuşan -Dincolo tk "retllisnud texluld", în Tribuna, 22 aprilie 1982 xxx - "Lmulll omului nruncii şi creaţiei sale", în Steagul roşu, 25 mai 1 982. Marcel Duţă - PrenueriJ la Teatrul de stat "Valea Jiului" dil1 Petroşmu

ljigotia In TIIIUida de Joltmut Wolfgang Goet/1e &1 traducerea lui AL Pltilippitk, în R1111uui, nr. 6, 1 982, p. 12

338



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Vasile Chirculescu - director adjunct; Paula Muzsik - contabil şef; Marcel Şoma, Florin Fătulescu - regizori artistici; Ştefan Barath, Elena Buzdugan - pictori scenografi; Rodica Oancea, Dumitru Velea -secretari literari .

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Alexandru Anghelescu, Dinu Apetrei, Avram Birău, Florin Chirpac, Mirela Cioabă, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Dumitru Drăcea, Geo Dobre, Ştefania Donca, V aler Donca, Ştefan Ilie, Zizi Ilieş, Mircea Pânişoară, Florin Plaur, Valeria Sitaru, Valentin Vlădăreanu, Mircea Zabalon, Miruna Gheţu, Francisca Ionaşcu, Olimpia Niculescu, Felix Anton Rizea, Violeta Ţurcanu.

Regia tehnicd: Constantin Delica, Gheorghe Docea. Sujleur: Silvia Georgică, Paulina Colda.


GĂRGĂRIŢ A, comedie de Ion Băieşu. Premiera absolută la 5 noiembrie 1982. Reprezentaţii: 76.

Spectatori: 43 .93 1 . Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Dumitru Drăcea (Grămescu), Francisca Ionaşcu, Paulina

Codreanu (Eivira), Florin Plaur (Păscu/ete), Lerida Buchholtzer (Nuţi), Mircea Pânişoară (Bubu), Ilie Ştefan (Gigi), Florin Chirpac (Sotir), Corvin Alexe (Vava), Florin Plaur (Groapă), Ştefania Donca (Vica), Florin Plaur (Turbatu), Rosmarin Delica (Giuvaergiu/).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Dustraţia muzicală: luliana Coconeţ. Sufleur: Silvia Cruceru.

,Jată că la un interval de numai doi ani, aici, la Teafnll de stat .. Valea Jiului " din Petroşani. se prezintă - iarăşi în premieră absolută - o nouă piesă de Ion Băieşu. Nu e puţin l11cn1, nu multe teatre din ţară se pot mândri cu o asemenea perfonnanţă. O perfommnţă care mărturiseşte - dincolo de singularitatea ei - un solid sentiment de încredere reciprocă; fnseamnă că teatml este convins de virtuţile scrisului lui Băieşu (situaţie nu chiar aflit de singulară!), dar şi că automl este mulţumit de experienţa precedentă şi. implicit, crede în disponibilităţile colectivului

339


petroşenean. Jar acest din um1ă fapt mt mai e chiar atât de obişnuit. Dramaturgii -o spwt dintr-o lungă experienţă - sunt deobicei nemulţumiţi de prima versiune scenică a operelor lor, îşi oferă noile piese mereu altor teatre, cu speranţa (neîmplinită, spun ei) de a-şi găsi de fiecare dată, partenerul ideal. Ei bine, Ion Băieşu se pare că 1-a găsit, şi acesta se numeşte Teatrul de stat .. Valea Jiului " Petroşani. Nu e de mirare, de altfel, că prima premieră absolută Băieşu la Petroşani - În cdJitarea sensului piot/111 - a constituit un succes cu totul ieşit din comwt. Spectacolul regizat de Florin Fătulescu a câştigat un coş de premii la Festivalul dranaaJurgiei actuale rt1m8neşti de la Timişt�ara şi rămâne - după opinia mea - umd tli11 cele mai in'Pflrttlll1e creaţii tiUt ultimele ci11ci-şase stagiu11i f11 tt�atiJ ţara. Cu un asemenea precedent, sigur că poţi să ai încredere într-un teatnt!"

(Dinu Kivu, U11 btceput de tradiţie? in Caietul-prt�granr, nr. 247, Gărgăriţa, de Ion Băicşu)

1

"Teatntl din Petroşani persistă în montarea unor piese aparţinând dramaturgilor care in anii trecuţi i-au facilitat o penetraţie de răswtet im elita teatrului românesc. Deci, după Pluta Metlazei de Marin Sorescu, pe scena petroşeneană a putut fi văzut în stagitmea trecută Paracliferul, de acelaşi autor. 111 ciJutarea sensubti piert/111 a lui Ion Băieşu a dat. . . 1111 sens nou ambiţiilor colectivului teatral din Valea Jiului, când, în toamna anului 1980, protagoniştii spectacolului se întorceau de la Festivalul de dramaturgie românească de la Timişoara cu o (aproape) senzaţională colecţie de premii.

Textul celei dintâi premiere a achtalei stagiuni a ieşit tot de sub condeiul lui Ion Băieşu şi, ca şi piesele anterior menţionate, intră pentnt prima oară în repertoriul unui teatru."

(Ion Ioana, Premieră la Teatrul de stat . . Valea Jiului ", Gărgăriţa de Ion Băieşu, in Steagrd roşu, 6 noiembrie 1 982)

.Meritul principal al spectacolului - in regia lui Marcel Şoma şi cu scenografia Elenei Buzdugan, este acela că mijloceşte intre autor şi spectator achiziţia unei noutăţi . . . de-o vârstă cu omenirea: moralul şi amoralul, categorii antinomice, se apropie pentn1 a se respinge până la suprimare, binele triwnfă şi spectacolul dobândeşte un compensator sens vindicativ, acceptat de spectatontl adus la efen•escenţă."

(Ioan Lascu, Gărgăriţa de Ion Bt'lieşu. CroniciJ de teatru, in Steagul roşu, 27 noiembrie 1 982)

PRIMĂ V ARĂ ÎN NOIEMBRIE, de Dumitru Dem. Ionaşcu. Premiera absolută la 12 februarie 1 983. Reprezentaţii: 6. Spectatori:

1 .984. Regia artistică: Ion Simionescu. Scenografia: Ştefan Barath. Distribuţia: Dumitru Drăcea (Lisandru Malu), Mihai Clita (Emil

Costin), Adrian Zavloschi (Octav Malu), Alexandru Anghelescu (Gorovei), Mircea Pânişoară (Vădan), Rosmarin Delica (Amăriei), Florin Chirpac

340


(Şuţ(i), Lerida Buchholtzer (Cora), Zizi Ilieş (Ana), Paulina Codreanu (Maria), V aler Do nea (Sebastian Malu).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Ilustraţia muzicală: Ion Pipera. Sufleur: Silvia Cruceru.

·

"După La lumina zjlei (spectacol realizat la Petroşani in 1979), um1ătoarea piesă a lui Dumitn1 Dem /onaşcu, PrmrilvariJ tn noiembrie (titlu sugestM. relansează, printr-o acţiune susţinutli de o avalanşli de evenimente, mereu actualul şi neimpăcatul conflict dintre nou şi vechi. Plasate intr-un mediu familiar nouă, lumea minerilor, intenţiile şi opţiunile personajelor, iniţial antinomice, se neutralizează in mod fericit - prin triumful necesităţii. (. . .) ne aşteptăm ca aceste spectacole (se subînţelege că suficiente reprezentaţii vor fi date la Petroşani) sd nu fie neapărat itinerate În afara judeJului (cazul GtJrgiJri(ti), ci, tn primul rând, aici, in vatra mine ritului, in Valea Jiului şi fn judeţul nostn1."

(Ion Ioana, DouiJ premiere, în Steagul roşu, nr. 9463, din 12.02.83)

DOMNIŞOARA JULIE, de August Strindberg. Traducere: Valeriu Munteanu. Premiera la 1 3 februarie 1983.��

Reeia artistică: Marcel Şoma. Scenoerafia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Florica Dinicu (Domnişoara Julie), Theodor Marinescu

(Jean), Francisca lonaşcu (Kristin).

341


Regia tehnică: Rosmarin Delica. Ilustratia muzicală: Romeo Chelaru. Sutleur: Paulina Calda.

"Veche de aproximativ rm secol, drama ilustntlui om de teatru suedez, August Strindberg este întntchipată scenic prin eforturile acton·ceşti ale Floricăi Dinicu (Julie), ale Lui Theodor Marinescu (JelUI) şi Franciscăi lonaşcu (Kristin). Regia artistică şi scenogrofia (foarte reuşită) aparţin lui Marcel Şoma şi, respectiv, Elenei Buzdugan. Revenind la distribuţie, nu trebuie să rănrână neremarcat debutul simultan al tinerilor absolvenţi Florica Dinicu şi Theodor Marinescu. Partiturile pe care le abordează, de întindere şi intensitate dramatică, pot propune publicului spre confirmare două noi valori ale scenei din Petroşani. Un element original în stntctura spectacolului este furnizat de ilustraţia sonoră, ce conţine nuLZică autentic suedeză. Autontl benzii muzicale: Ronreo Chelant, Studioul de radio Bucureşti."

(Ion Ioana, Doud premiere, în Steagul roşu, nr. 9463, din 1 2 .02.83)

"Obişnuindu-ne CII câte un spectacol memorabil de fiecare stagiune, Teatntl de Stat "Valea Jiul11i " nu se dezminte nici de această dată: în aceeaşi situaţie cu PlaJa Medu;.ei (1979-1980), În cdutarea sensului pierdut (1980-1981) şi Jjigenia In Taurida ( 1981-1 982), Donmişoara Jrdie este, cel puţin până î11 momentul de faţă, evenimentul teatral mtmăntl 111111 al stagiunii. (. . .) Din p1111ct de vedere actoricesc, spectacolul aduce debutul tinerilor Florica Dinicu (Julie) şi Theodor Marinescu (Jean). Florica Dinicu îşi începe cariera cu 1111 rol ce poate da strălucire fişei de creaţie a oricărei actriţe. Sigunl pe mijloacele expresive, trecând cu supleţe de la mândrie la frenezie, apoi la umilinţă şi teamă, ea conturează ve ridic chipul eroinei lui Strindberg. ( . . .) Theodor Marinescu este o reală promisiune. Uzitdnd lucid de forţa de penetraţie către public, el reuşeşte să-şi adecveze mimica, gesturile şi mişcarea c11 conţinutrtl replicilor. Încărcându-şi sonor şi emoţional vocea, Th. Marinescu decupează cu sensibilitate personalitatea care-i trebuie pentnt o asemenea creaţie. Regia aparţinând lui Marcel Şoma este corectă, discretă, lăsând actorilor libertate de mişcare pe scenă şi o abordare intensivă a relaţiilor dintre perso11aje. Decont/ (scenograf Elena Buzdugan) - cu adevărat sărbătoresc, sugerdnd fastul ce o apasă pe Iulie şi-i ia ochii (şi sufletul!) lui Jem1. Nesimbolic, el copleşeşte printr-o extraordinară plasticitate. În ton cu atmosfera spectacolului - rm amalgam de mister şi dramă -coregrajia şi ilustraţia mrLZicală."

(Ioan Lascu, MaturilaJea. . . debutanţilor, în Steagul roşu, nr. 9469, din 1 9.02.83)

O SCRISOARE PIERDUTĂ, de Ion Luca Caragiale.

Premiera la 3 1 mai 1983. Reprezentaţii: 62 (3 in deplasare, 59 la sediu). Spectatori: 30.668.

Regia artistică: Ion Simionescu.

342

I. Simionescu


Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Theodor Ma.rinescu (Ştefan Tipătescu), Valer Donca

(Agamemnon Dandanache), Mircea Pânişoară (Zaharia Trahanache), Mircea Zabalon (Tache Farfuridi), Ilie Ştefan (Iordache Brânzovenescu), Mihai Clila (Nae Caţavencu), Felix Anton Rizea (Ionescu), Alex. Codreanu (Popescu), Florin Plaur (Ghiţă Pristanda), Dumitru Drăcea (Cetăţeanul turmentat), Florica Dinicu (Zoe Trahanache), Ion Ianăş (Un fecior).

În alte roluri: Ştefania Donca, Zi.zi Ilieş, Paulina Codreanu, Alexandru Anghelescu, Corvin Alexe, Valentin Vlădăreanu, Adrian Zavloschi, Francisca lonaşcu, Lerida Buchholtzer, Violeta Ţurcanu, Cristina Tolvai, Ion Diaconescu, Octavian Craioveanu, Petre Ţăreanu, Ion Constantin, Florin Hăbian, Gheorghe Kuron, Chirilă Enache, Vasile Cora.

Regia tehnică: Rosrnarin Delica. Ilustraţia muzicală: Horaţiu Alexandrescu, Adrian Schweitzer. Sufleur: Silvia Cruceru. Lumini: Vincenţiu Sereş, Petre Spafiu. Sonorizare: Ion Pipera.

TEATRUL DE STAT "VALEA JIULUI" PETROŞANI ANIVERSAREA A 35 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE ŞI DAREA ÎN FOLOSINŢĂ A NOULUI EDIFICIU

Programul Manifestărilor cultural-educative organizate în perioada 31 mai - 9 iunie 1983

"Săptămâna dramaturgiei" Marţi. 31 mai

Ora 1 6,00 Festivitatea de inaugurare; Ora 1 8,00 Premiera spectacolului O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, în

interpretarea colectivului Teatrului de stlll "Valea Jiului" Petroşani Miercuri, 1 iunie

Ora 1 9,00 O scrisoare pierdută de I .L. Caragiale. Joi, 2 iunie

Ora 10,00 Simpozion: Misi1mea teatrub1i fntr-un centru 11umciloresc; Participă: dramaturgi, critici şi cronicari teatrali, regizori, actori, cadre universitare.

Ora 1 9,00 Spectacol cu piesa Fluturi, fluturi . . . , de Aldo Nico1aj, prezentat de Teatrul Mic Bucureşti.

Vineri, 3 iunie Ora 1 9,00 spectacol cu piesa Viaţa unei femei, de Aurel Baranga, în interpretarea

colectivului Teatrului Naţional Craiova. Sâmbătă, 4 iunie

Ora 1 9,00 Teatrul de estradiJ Deva cu spectacolul Revista la ora eJ:actă. Duminică, 5 iunie

Ora 1 0,00 Teatrul de stlll "Valea Jiului" Petroşani cu spectacolul O scrisoare pierdută de LLCaragiale.

Ora 1 9,00 Teatrul Naţional Timişoara cu spectacolul Ca frunza dudului din rai de D .R. Popescu.

343


Lun� 6 1unie Ora 19,00 Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Muşatescu, spectacol în limba

maghiară, prezentat de colectivul Teatrului NtlfWIUII Thgu Mureş.

Marţi, 7 iunie Ora 19,00 spectacolul Aşteptarea Începe În zori de Petru Vintilă, în interpretarea

colectivului Tealrului Giuleşti, Bucureşti. Miercuri, 8 iunie

Ora 19,00 Teatrrd tie stlll "Valea Jiubti" PetroşiJili cu spectacolul O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale.

Joi, 9 iunie Ora 19,00 Inocentul de Cristian Munteanu în interpretarea colectivului Tea.trulai

NtlfW�al Bucureşti.

S-au acordat: Insigne de merit şi Diplome

din partea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste la 82 de oameni care au slujit şi slujesc Teatrul din Valea Jiului;

Diplome din partea CCES Judeţean la 210 oameni care au slujit teatrul de aici, inclusiv

colaboratori. La Simpozion au participat:

Petru Stoican, conducătorul simpozionului, prof. Univ. Ion Zamfrrescu, criticul Valentin Silvestru, I. D. Sîrbu, D.R.Popescu, criticul de teatru Natalia Stancu,

cercetătorul de la Institutul "G. Călinescu", Marcel Duţă, directorul Teatrului din Reşiţa,

1 . Vancea, Nicolae Gherghe şi Dumitru Velea, Victor Bibicioiu (de la CCES). Întâlniri

cu minerii de la unele Întreprinderi Miniere din Valea Jiului şi cu studenţii Institutului de Mine.

Ca un preambul al deosebitului eveniment, Dumitru Velea publică în Steagul roşu o serie de mici profLle dedicate slujitorilor scenei petroşenene, cu o siglă a sărbătoririi. De pildă: Ilie Ştefwr - J 5 tie wri tie fulelilllle penll'u tealrul minerilor (Steagul roşu, 23 aprilie 1 983); Valn Donca - o voce cu accent moral (Steagul roşu, 14 mai 1 983); AL CotlreiJIIU - wr actor al exactitifţii (Steagul roşu, 25 mai 1983 ); Ştefwria Donca - o tJCtriţ4 "sjiotiS4 şi sensibilil" (Steagul roşu, 2 1 mai 1 983); AL A�rglrelescu şi tnrsiunea tlriJIIUIIicil (Steagul roşu, 27 mai 1 983); Pmtlilra Codrewru, actriţil Intre 11aluraleţe şi rigoarea collve�l.ţiei (StetJglll roşu, 26 mai 1 983); Milrlli Clita sau sublinuuea enwţiei, (Steagul roşu, 28 mai 1 983); Flori1r Plaur - identitlllea lldorubli In fii/a personqjului (StetJglll roşu, 29 mai 1 983); Aurel Florea - "" scenograf al si111plitilţii, (StetJgld roşu, 2 iunie 1 983); Mircea Pll�rişowil - Svejk bllnl · ct'lulwea Svejk-ului (StetJgld roşu, 1 5 iunie, 1983 ); Dwrritru Drilcea - "Totrd p/Jnil la urmil devine simplu . . . " (Steagul roşu, 1 8 iunie 1 983 ).

344


Marin Sorescu: "Teatrul de stat "Valea Jiului" Petroştmi tUe meritul de afijllcflt prinu1l do11iJ

piese a1e mele, Pluta meduzei şi Paracliserul, la ctUe ţila fotUte 11wll, şi care, scrise cu tmi fla umuJ, piJreau a fi flagropate in indiferenta repertorial4 Şi-a asumat, fla acest fel, ineditul U11 teatru ctUe luptiJ pe11tru scoflterea la suprafaţiJ a valoriiDr spirituale ronu2nqti, situflt Intr-un loc u11de oanumii scot din ad1Jnc11ri luminii, In sensul material, cred ctl-şi lndeplineşte cu prisosinţiJ menirea. MiJ refer aici, bineinţeles, nu la lucriJrile mele pomenite mai sus, ci la nwlle a/Je premiere absolme pe ctUe Teatrul dila Petroştuai a izbutit siJ le in'P''"' atenţiei p11blic11lrai.

U11 cald salm omagial colectivului acestui IJJcaş de cultrtr�J care are ac11111, iatiJ, viJrsta naatr�rittlţii!"

Ion D. Sîrbu: "ToatiJ copil4ria mea e legfltiJ de Petrila şi Petroştuai În a11ii aceia 1111aari şi

sub/imi, TaliJI meu Imi povestea despre "adeviJratul Teatr11": cel pe care el, tn a1aii sdi de ucenicie, ti viJzuse In vechea sald a "Casinoului Muncitoresc" (unde a funcţiollal dup4 ternailatUea riJzboiului, prinwl Teatru nwncitoresc dila Valea Jiului). În anii dintre cele douiJ riJzboaie, ana viJzut tn total circa cinci spectacole cu eclripe celebre In turneu, conduse de V. L Popa, ininaos11l om de teatru, ctUe, dupiJ a mea piJrere, avea o clartl viziune despre rolul teatrului printre numcitori, despre necesitatea de a aduce lunaind tntre cei ctUe lucreazd "' tnl1111eric.

Vechea sahJ devenise inconaod4, deptUte de oraş, fn total dezacord c11 coordonalele urbanistice pe care se dezvoll4 oraşul Petroşani: ifltiJ ciJ ac11m existiJ, In centrul oraşului, un edificiu emblemtl, de referinţiJ, In mijlocul rmei regilllai spirituale legaliJ cel mai intnas de nailaeri

Ca fiu al ViJii Jiubri, ca dranaaturg, ca om de c111JuriJ, 11111 o silrg11riJ dDrilrţtl: ca toţi, cei ctUe servesc şi vor servi pe scena aceasta Literele RonaiJne, siJ fie, tn toale, la tntllţimea ceiDr care nwncesc In adlbrcuri, a celor ctUe vor stl vadtl pe scentl '"' ideal concretiZflt ln valDtUe, emoţie, bucurie. "

Articole şi ecouri în presa locală, judeţeană şi centrală: JS de ani de activitate a teatml11i minerilor, Nicolae Gherghe, director al

teatmlui, în Steagul roşu, 3 1 mai 1 983 . 1948 - 1983 Teatrul de stat "Valea J'wbai" prezenţtl remtUcabiltJ fir viaţa

spiritualil a minerilor (Premii şi elogii din partea criticii; Un repertoriu legat de viaţa aducătorilor de lumină din adâncuri; Ecourile unei chemări; Gânduri la o aniversare) pagină în Steagul roşu, 3 1 mai 1 983.

JS de ani de activitate a teat",lui minerilor, în Steagul roş11, 1 iunie 1983 JS de 1111i de rodnictl activitate artistictl tn mijlocul minerilor, în Drunwl

socialisnwlui, 1 iwrie 1 983 "StJpttlmiJna dranat1111rgiei" la Petroşani, de Sabin Cerbu, în Sclllrteia, 1 iunie

1 983

"Ieri, la Petroşani, în cadn1l unei festivitliJi cu projimde semnificaţii, a fost sărbătorită aniversarea a 35 de ani de la tnfiinţarea, în această citadelă muncitorească, a Teatnllui de stat 'Ta/ea Jiului "

345


La festivitate a11 l11at parte tovarăşii Radu Bălan, prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al PCR, preşedintele Comitet11lui exec11tiv al Consiliului popular judeţean, Ion Gălăţeanu, secretar de stat fn consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.

În sală au fost prezenţi numeroşi mineri, fruntaşi ai activităţii din abataje, muncitori constntctori, oameni ai mwrcii din celelalte unităţi economice şi instituţii ale municipiului.

Aniversarea celor 35 de ani de nefntreruptă activitate teatralii in Valea Jiului a av11t loc la sedi11l complet modernizat al teatntlui din Petroşani."

(35 de ani de rodnictl activitate artisticiJ 61 mijlocul milrerilor, în DI'Unwl socialisnutlni, 1 iwtie 1 983)

.. Teatrul de Stat , ,Valea, Jiului " din Petroşani - sărbătorindu-şi zilele acestor 35 de ani de activitate - a primit în dar un nou şi impunător edificiu cu o arhitectură modernă, funcţională, i11spirată din visul de lumină şi frumos al zecilor de mii de mineri de sub Parâng. Situat în centntl oraşului, înconj11rat de spaţii verzi viu colorate de proaspetele covoare jlorale, teatrul îşi armonizează volumele cu o veche clădire, formând rm ansamblu arhitectonic demn de modernul oraş al minerilor. (. . .)

Distribuţia, fn general brmă, ne oferd două s11rprize revelatoare. Dumitru Drăcea în Cett'lţeanul tun11n1tat, care, pe linia marilor interpreţi ai rolului, Iancu Brezeamt şi Costache Antoniu, întrupează un om rătăcit într-o dilemă, tras încoace şi în colo de pretendenţii la putere, pentnt singura şi onesta lui dorinţă de a afla cu cine votează. Actorul găseşte cele mai potrivite mijloace pentnt a da expresivitate comică şi firesc fiecărei replici, jucând o beţieforă vulgaritate, cu nrăsurd şi adevăr scenic. De asemenea, Zoe, fn interpretarea Floricăi Dinicu, absolventă a Institutului de Teatru din Tdrgu Mureş, clasa Constantin Codrescu, capătă un fntmos conhtr, atingând în m11lte din momentele spectacolul11i atrib11tele unei mari re11şite actoriceşti. Ştefan Tiptltescu a fost încredinţat tLînărului Theodor Marinescu, care pe traiectoria unei bune interpretări, schiţează un prefect foră prea multă autoritate, neînvăţat să comande, să decidă, să domine şi un îndrăgostit cam lipsit de ardoare. De asemenea, poate, Zoe cochetează mai mult decât trebuie c11 11ltraschinrbistul Cafave�rcu interpretat crt aplomb comica-meditativ de Mihai Cii ta. Traluuun:lre şi-a găsit fn Mircea Pdnişoară artistul care-I descifrează bine şi care, prin fnsuşirea integrală a textului, va deveni sigur, un remarcabil Conu ZaluuiJL"

(Coman Şova, O fiJclie a spiritulni mineresc. Teatnrl tli11 Valea Jiubri, în Romdlria libertl, 22 iwtie 1983)

,Jon Simionescrt, 11n experimentat regizor dar şi cu prea lungi, inexplicabile tăceri, este cu ultima sa realizare de la Petroşani, dacă nu mă înşel, la capătul seriei celor care ne-au propus în anii din urmă o viziune schimbată, înnoitoare întro măsură, a Scrisorii pierdute. Secondat de un scenograf priceput, inhtitiv şi receptiv de idei, crtm mi· s-a părut (Aurel Florea}, el descoperă în text11l lui Caragiale rolul opiniei publice, plasat, e drept, de autor în afara cadrului, dar care nu a lipsit niciodată din dramaturgia caragialiană, marele scriitor fiind 11n ascultător fin în univers11l social, observator cntd de moravuri, preocupat de

346


aspectul etologic. Insul /a el, crede regizorul, reaclionează aproape întotdeauna, de un exclusiv, la zvonul lumii, la ecoul achllui individual în masa socială eterogenă, incontrolabilă."

(A.I. Brumaru, O scrisoare pierdută. Teatrul "Valea Jiubu", în Astra, nr. 7/1983)

"Cei 35 de ani de teatru în falea Jiului se condensează, fnceh1l cu înceh1l, în orele unei singure zile, şi ale noplii ce i-a unnat. Prin fala mea defilează istoria vie a Teatn1/ui Văii Jiului, oamenii săi.

Ştefan Ilie este "ultimul dintre primii ". Împlineşte fn anul acesta la Petroşani 35 de ani de teatru. A urcat pe scenă etl spectacolul O scriJoare pierduttJ tk lL Caragiale 11• tmul 1948, şi se grăbeşte să urce pe scenă, din nou, fn acelaşi spectacol, semnificativ readus pe afiş, aetlm, CII prilejul inaugurării noului teatn1.

Directorul acestui edificiu este şi el tot actor. Dublat de rm fin intelectual (a studiat, pe lângă actorle, istoria şi filosofia). Nicolae Gherghe nu-şi doreşte neapărat să-I joace la Petroşani pe Hamlet, dar nu şi-ar refuza, din Shakespeare, un Jack Melancolietll.

Ion Simio11escu este cel mai recent regizor al ScriJorii pierdute. (. . . ) Faţă de spectacolul din 1948, cu aceeaşi piesă, pus în scent'J de Val klugur, norii regizor aduce o viziune radical nout'J: personajele lui Caragiale sunt supuse opiniei publice, piesa se joacă de data aceasta direct în stradt'J: adică scena devine stradă.

Dintre protagoniştii ultimului spectacol montat de Teatrul de stat 'Ta/ea Jiului " o cunosc pe Flori ca Dinicu, care apare pe scenă în rolul Cow1ei Joiţica. Tânără absolventli a Institutului de teatru din Târgu-Mureş. O prezenţă fennecătoare, o actriţă "cu şansă ", un om care speră (şi odată cu ea sperăm şi noi) st'J se realizeze deplin chiar aici, pe scena din Petroşani.

RAndurile acestea se grăbesc să incheie cele câteva însemnări despre Teatnll din Valea Jiului. Memoria noastră profesională rămâne datoare, fnsă, celor de dincolo de scenă: lucrătorii ''fără afiş " şi spectatorii teatn1lui. Dumitn1 Ve/ea, un tdnăr en1dit, secretar literar de "avangardă ", aşa etmr îi şi stii bine într-un teatm nou. El se luptă să impună cea mai fndrăzneaţă dramaturgie ,·omânească ach1ală. 1 asi le ChirculesCII, care şi-n orele de răgaz se OCIIpă tot de teatm. Un regizor tehnic: Rosmarin Delica. Un referent literar: Rodica Oancea. Croitonll: Şerban Petru. Scenograjill Aurel Florea. Dar iatli, la sfârşit, ce gdndeşte rm spectator, rm om al minei, tehnician11l L11dovic Thaler, de la Întreprinderea minieră Livezeni. El îmi spune: A fost visul nostru sA aducem teatrul in centru. Pentru ci!. teatrul inseamnA lumină. Iar noi, valea aceasta, sA ştiţi, că n-o vedem numai ca pe o mină."

(Ion Murgeanu, .15 de tmi de teatru fu Valea Jiului, in Tribu11a Rom811iei, Anul XII, nr. 248, 1 5 iulie 1983)


Dinu Kivu - U11 t11ceput de tradiţie? in Caietul-progrtml, nr. 247, Gărgăriţu, de Ion Băieşu

Ion Ioana - Premieră la Teatml de stat .. Valea Jiului ", Gărgăriţu de Ion Băieşu, în Steagul roşu, 6 noiembrie 1 982

347


Ioan Lascu - Gărgăriţa de Ion Băieşu. Cronică de teatru, în Steagul roşu, 27 noiembrie 1982

Ennil Rădulescu - Teatrul " J ilha Jiubli", GărgăriJa de Ion Btlieşu, în Astra, nr. 5, 1 983

Ion Ioana - Dorul premiere, în Steagul roşu, nr. 9463, din 12 02.83 Ioan Lascu - Maturitatea. . . debutanţilor, în Steagul roşu, nr. 9469, din

1 9.02.83 Rodica Oancea - O scrisoare pierdută -pe sco•a Teatntlui milrerilor ( 1 948 -

1983 ), în Caietul-progran•, nr. 250, 3 1 mai 1983 Mircea Munteanu - Ctll'agiah pe scena teatrului din Petroşani, în Steagul

roşu, 3 iunie 1983 Coman Şova - O fdclie a spirilltlui mil•eresc. Teatrul diJ1 Valea Jiului, în

Romlbua liberiJ, 22 iunie 1983 Ion Murgeanu - JS de ani de teatru tn Valea Jiubli, în Tribuna Romlbliei, anul

XII, nr. 248, 1 5 iulie 1983 A.I. Brumaru - O scrisoare pierdută. Teatrul " Valea Jiltlui", în Astra, nr.

7/1983

348



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Vasile Chirculescu - director adjunct; Maria Nemeş - contabil şef; Marcel Şoma, Bogdan Ulmu - regizori artistici; Ştefan Barath, Elena Buzdugan - pictori scenografi; Rodica Oancea, Dumitru Velea, secretari literari.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Geo Dobre, Mirela Cioabă, Alexandru Anghelescu, Mihai Clita, Alexandm Codreanu, Paulina Codreanu, Mircea Pânişoară, Dumitru Drăcea, Ştefania Donca, Valer Donca, Florin Plaur, Dinu Apetrei, Ilie Ştefan, Zizi Ilieş, Florin Chirpac, Valeria Sitam, Adrian Zavloschi, Valentin Vlădăreanu, Mircea Zabalon, Felix Anton Rizea, Violeta Ţurcanu, Francisca Ionaşcu, Paula Râpă, Izabela Diaconescu, Ion Ianoş, Moram Paraschiva.

Regizori de culise: Gheorghe Docea, Constantin Delica. Sujleur: Silvia Georgică, Paulina Colda.


DĂNILĂ PREPELEAC, dramatizare de Constantin Paiu, după Ion Creangă.

Premiera în anul l 983 . Regia artisticA: Nicolae Gherghe. Scenografia: Nicolae

Gherghe, Ştefan Barath. Distribuţia: Florin Chirpac (Dănilă), Ştefania Donca (Smaranda),

Violeta Ţurcanu (Vasi/ică), Francisca lonaşcu (Anisia), Alexandru Codreanu (lspas), Mircea Zabalon (Onofrei), Alexandru Codreanu (Costea Comovăţ), Ilie Ştefan (lstrate Cârlig), Felix Anton Rizea (Marcu, Dracii:), Corvin Alexe (Codârlic), Violeta Ţurcanu (Ţâşpoc), Mircea Zabalon (Botoşilă), Ilie Ştefan (Sujleţe/), Ion Ianăş (Aschimodie), Nicolae Zăblău (Codi,tă), Felix Anton Rizea (Săcăluş).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Sufleur: Paulina Colda

UNEORI LILIACUL ÎNFLOREŞTE SPRE TOAMNĂ, de Tudor Popescu.

Premiera 08.09. 1983 . Reprezentaţii: 30.

349


Regia artistică: Ion Simionescu. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Florica Dinicu (larina), Mihai Clita (Barbu), Magda

Catone, Lerida Buchholtzer (Anda), Alexandru Codreanu (Tudor), Adrian Zavloschi (T1ad), Felix Anton Rizea (Valentin), Valentin Vlădăreanu (Dobre), Theodor Marinescu (Silvian), Al. Anghelescu (Moraru), Mircea Zabalon (Oprea).

Regia tehnică: Delica Rosmarin. Sufleur: Paulina Colda.

ULCIORUL NU MERGE DE MULTE ORI LA APĂ, de Dinu Grigorescu.

Premiera absolută la 24 septembrie 1983. Reprezentaţii: 42. Stlectatori: 2 1 .589.

Regia artistică: Ion Simionescu. Scenografia: Ştefan Barath. Distribuţia: Florin Plaur (Breazu), Mircea Zabalon (Stamate), Alex.

Codreanu (Stoian), Ilie Ştefan (Vulpache), Florica Dinicu, Maria Marinescu (0/impia), Corvin Alexe (Muscă), Ştefania Donca (Viorica Stamate), Alex. Anghelescu (Doctorul), Theodor Marinescu (Tronaru), Francisca Ionaşcu (Eivira Tronaru), V aler Donca (Vasi/iu), Paulina Codreanu (Mariana), Zizi Ilieş (Julieta), Felix Anton Rizea (Donose) .

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Sufleur: Silvia Cruceru .

.. Distribuţia, care nuanţează plastic personajele, stnmită cu tact de regizorul Ion Simionescu, detaliază, şarjează, propune o incizie adâncă în profilllrile morale deochiate. O s11rpriză plăcută, tânărul actor Theodor Marinescu (Tronaru), destinat rolurilor ,.serioase ", se imprme de această dată printr-o strdlucită ve111ă, care strânge şi desface cu dezinvoltură firele intrigii, în scene memorabile. Îl secondează c11 har Co111in Alexe, în cel mai bun rol pe această scenă (MusciJ) şi Ilie Ştefan (Vulpacl1e). Replicile suculente dinamitează conştiinţele molipsite de racila înşelăci11nii şi mâna ş11bredă de fnavuţire ilicită. "

(Ion Vulpe, Ulciorul nu merge de multe ori la apă, de Dinu Grigoresc11, in Steagul roşu, 22 octombrie 1983)

"Capacitatea realizatorilor de a da vitalitate, de a reflecta rosturile comicului este lăudabilă. Regizon1l Ion Simionescu a găsit în colectivul de la Petroşani elemente valoroase - de la distribuţie la scenografie, sonorizare, lumini, regie tehnică - care să nuanţeze ideile piesei, confnottarea dintre personnje, astfel ca premiera absolută de aici să detennine reacţii în conştiinţa celui care vine în contact cu fenomenul at1istic.

Theodor Marinescu (ingi11erul Tronaru), prin fiecare replică, prin fiecare gest, întn1chipează personajul anacronic, ridicol, lipsit de scrupule, pe care-I propune autontl, tocmai pentm a ne reda şi cealaltă faţă a realităţii pe care o mai întâlnim pe alocuri. Îl secondează, cu succes, Co1Vin Ale.xe (MusciJ) şi Ilie Ştefan ( J 'u.lpache), fonllând împreună un triw1ghi . . . echilateral negativ (Il putem numi astfel!). "

(Lucia Liciu, Ulciorul nu merge de multe ori la apă, in Drumul Socialis11wllli, 4 noiembrie 1983)

350


IONUŢ ŞI EXTRA TEREŞTRII, de Nicolae Gherghe. Premiera absolută la 8 decembrie 1983. Reprezentaţii : 80.

Spectatori: 3.897.

Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Theodor Marinescu (Codrin), Felix Anton Rizea, Rosmarin

Delica, Corvin Alexe (Far-x), Violeta Ţurcanu (Ionuţ), Theodor Marinescu (Griff), Rosmarin Delica (Crot), Marian Stan, Nicolae Gherghe, Raluca Burchici (Grosse), Marian Despina, Alex. Anghelescu (Haars).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. Dustraţia muzicală: Ion Ivănuş. Sufleur: Paulina Bucur.

"Ionuţ şi extralereştrii este o parabolă SF în care tmnspar semnele prezentului unei lumi măcinate de vicisitlldinile războiului, a unei lumi în care cea mai mare parte dintre oameni se opun propriei ei distmgeri. Personajele Codrin şi lonrt( -mahlritatea şi copiUlria - vdrstele de aur ale omului, împreună CII Far-x se opun pdnă la sacrificiu împotriva distn1gerii planetei noastre. La lupta lor se alc'ih1ră şi cei doi extratereştri, Griff şi Croi. Aici fantasticul pur atinge întreaga lui măsură pentn1 ca binele universal să triumfe. Cele două categorii de personaje reprezintă sisteme galactice a căror forţă invincibiUl se bazează pe înaltele principii morale ale fiinţării reciproce. Cu toate încercările lui Hfllli'S şi Grosse - reprezentanţi ai unei lumi planetare revolute, cinice - de a reinstaura la putere forţele răului, aceştia vor fi pdntl la unntl distruşi, viaţa unndndu-şi cursul liber pentnt toate lumile sistemului stelar."

(Nicolae Gherghe, Cuvantul autorrtlui, in CIIÎetul-program, nr.252)

"Premiera absoluttl, la teatrul minerilor din Petroşani, a stârnit elogii, dar şi păreri circumspecte. Fiindctl drama exclude conflictlll tradiţional, regizontl Nicolae Gherghe a imaginat, împreună cu scenograful Aurel Florea, rm peisaj astral ciudat, CII fonne bizare, incerte, în mişcare, în care rtlul se metamorfozează de la imaterial /a concret, de fapt o pătrunzătoare viziune asupra conştiinţei umane, care poate naşte monştri în somnul raţiunii (Goya); iată suportul ideatic, care confertl fimcţionalitate scenografiei. Stroboscopul, dinamica fitlgerattl a luminii şi uluitoarea coloand muzicaltl ţin în transd conştiinţele, creează starea de veghe alamrantă, în acest sens sincretismul mijloacelor de impresionare obligă personajele să evolueze scenic nici sideral, nici pămdnteşte, ci în consens CII tensiunea ideatică. În dublu rol (Codrii• şi Gri/) exceleaztl Theodor MarinesCit, de aCitm actor CII personalitate, pătnms de confnmtarea eticd; temperament de respiraţie, el susţine dificilul dialog cu sine, se integrează în ritmurile şi trtlirile bipolare ale transfemlui de conştiinţii."

(Ion Vulpe, Premierll teatralll: Ionuţ şi extratereştril, în Steag11l roşu, 10. 1 2.83)

"Cu o distribuţie pe măsurd - tn care regăsim pe mai tinerii Theodor Marinescu, Felix Anton Rizea, Violeta Ţurcanu, Rosmarin Delica, Mircea Pânişoară, Marian Despina şi Raluca Burchici - Ionuţ şi extralereştrii este rm .spectacol de valoare al scenei petroşdnene, cu intenţii de simbol şi avertisment,

3 S l


expWJând, pe lângă o scriere demnă de atenţie, şi o concepţie regizorală de profunzime şi creaţii actoriceşti de referinţă."

(Dumitru Dem Ionaşcu, Ionut şi extratereştri! de Nicollle Gherghe, in Drunwl sociolisnutbti, 18 . 1 2.83)

STEAUA FĂRĂ NUME, de Mihail Sebastian. Premiera la 25 decembrie 1983 . Reprezentaţii: 37. Spectatori: 10.379. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea.

Ilustraţia m uzicală: Romeo Chelaru (de la Studioul de Radio Bucureşti) .

Distribuţia: Dumitru Drăcea (Şeful gării), Ilie Ştefan (Un ţăran), Adrian Zavloschi (Profesorul Miroiu), Valer Donca (/chim), Ştefania Donca (Domnişoara Cucu), Puşa Darle, Lerida Buchholtzer (O elevă), Alexandru Codreanu (Pascu), Mircea Zabalon (Conductorul), Florica Dinicu (Mona), Alex. Anghelescu (Udrea), Mihai Clita (Grig), Zizi Ilieş (O vecină).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Sufleur: Silvia Cruceru.

,,Este meritul regizorolui Marcel Şoma, care a lăsat la o parte schemele clasice, a investigat c11 migală stmctura eroilor, proptmând noi soluţii scenice, dar şi reinterpretarea profimdă a dialogului. Un exemplu concl11dent, Mihai Clita în rolul lui Grig, nu mai este doar .. consumaton1l de fromiiSeţe ", care-şi pem1ite orice, ci un purtător de morală, aşa cum profesond Utlrea, fn ipostaza Alexandm Anghelescu, exprimă paşnicul divorţ al valorii de lumea calpă, condiiSă numai de dictoane pec11niare, care implică dedublarea voluntară a clipei de eternitatea valorică."

(Ion Vulpe, Steaua fără nume (Premurd teaJral4), in Steagul roşu, 29 decembrie 1 983)

,,Regizon1l Marcel Şoma descifrează admirabil textul dramatic, luminând ideea, confoml căreia alltonll finteşte iluzionarea spectacolului, îmbinând melancolia c11 11moml. Fn•musefii texhllui i se adaugă o interpretare de excepfie. E foarte gre11 să evidenţiezi interprefi, deoarece şi Adrian Zavloschi cu Florica Dinicu şi Dumitro Drăcea, secondaţi de V. Donca, Al. Codreanu, Al. Anghelescu, M Zabalon, de Ilie Ştefan şi M Clita, dar să mai spunem de Ştefania Donca, sensibilă interpretă a profesoarei Cuc11, care realizează tră.uih1ri actoriceşti de zile mari. Lirism11l scenelor din actul al doilea, act ce se constituie ca centrol de greutate al piesei, oferă l11i Florica Dinicu şi A. Zavloschi apariţii scenice ce se întipăresc adânc în sufle III/ spectatomlui. A4aniera în care Ştefania Donca interpretează pe profesoara Cucu este de-a drept11l entuziasmantă."

(Prof. Ionel Pădureanu, Steaua fără nume. Note de specJaJor, in Steagul roşu, 5 ianuarie 1 984)

Andrei Apostol ii face un "crochiu" artistic actorului Valer Donca, din care re�nem ultima "tuşă"· "Un profil de stâncă, cleştarol privirilor aminteşte de

352


strămoşii noştri daci, spiţă din care maramureşeni, precum J aler Donca, fşi revendică genealogia de vrednici gospodari ai pământului şi spiritului carpatin. Rămdne IJJnăr, precum arla sa, angajată în slujirea sprefmmos a breslei minerilor şi celorlalţi oameni ai muncii de la obârşiile Jiurilor."

(Andrei Apostol, Mereu tlbulr, precum personajele sale, în Steagul roşu, 14 aprilie 1 984)

MILIONARUL SĂRAC, de Tudor Popescu. Premiera la 6 martie 1 984. Reprezentaţii: 50. Spectatori: 12.247. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Mihai Clita (Dude), Florin Plaur (Surdu), Ştefania Donca

(Tiţa), Mircea Pânişoară, Dumitru Drăcea (Iordan), Puşa Darie, Lerida Buchholtzer (Nuţa), Rosmarin Delica (Cornel), Ilie Ştefan (Tincu), Adrian Zavloschi (Radu), Mircea Zabalon (Mihai).

Regia tehnică: Rosmarin Delica.

,La Teatntl minerilor din Vale, regizon1l Marcel Şoma şi scenografitl Aurel Florea au avut inspiraţia să .Jolicite colab orarea actorilor, intreaga echipă a conceput şi realizat, deci, spectacolul. Rechizitoriul ilicitului, .rusţinut de doi .,găinari " de rdnd - Dude şi Surda - se desfăşoară fntr-rm cadm metaforic ce vizează aviditatea şi totodată culpabilitatea lui lordtm. Aşadar, spargerea şi hoţia se reclamă ca acte justiţiare, vitriolanta iflchiuire a racilelor înavuţirii, prin .. ştampilă şi semnătură ", beneficiază de o partitură generoa.Jă, nuanţatd cu mult rafinament arti.Jtic de Dumitn1 Drăcea. Firesc şi totuşi şarjant, acton1l etalează în Iordan o variată bogăţie a mijloacelor de expresie artistică: mimica, gestica, tonul (chiar pauza), secondat CII brio de Ştefania Donca. (. .. ) Umoml de limbaj relevă grija de a de.Jcoperi şi pune în valoare .Jubtextul, En acest .Jens Ro.Jmarin Delica (Cornel) şi Adrian Zavloschi (Radu) fşi continuă experienţele artistice în certe reuşite. (. . .) Cu Ilie Ştefan inregistrăm un adevărat triumf al vervei, savoarea texh1lui e subliniată de ticuri ge.Jtice, care conferă personalitate distinctă lui Tincu."

(Ion Vulpe, Milionarul sărac, de Tudor Popescu. Un spectacol validat din premier4 (Premier4 la Teatrul de stat " V aha Jiului"), în Steag11l roşu, 7 martie 1984)

UN BĂRBAT ŞI MAI MULTE FEMEI, de Leonid Zorin. În romi.neşte de Tudor Steriade, Lucia Crişan. Premiera la 12 aprilie 1 984. Reprezentaţii: 8 1 (36 la sediu, 45 în

deplasare). Spectatori: 9.709. Regia artistică, Scenografia şi Ilustraţia muzicală: Claudiu

Bleonţ şi Magda Catone. Distribuţia: Magda Catone (So,tia şi celelalte femei), Claudiu Bleonţ (A.

S. Garunski) . Regia tehnicll: Gheorghe Docea.

353


"Cascadele situaţiilor comice, detaşarea subită de personaj indicii în Magda Catone o actriţă cu o largă paletă de exprimare, recita/urile succesive în rolurile feminine de la femeia mucenică sau claustrată la femeia pasiona/ă, exaltată au darul să releve profunda personalitate artistică, care atacă cu înţelegere şi firesc fiecare replică; asistăm deci la o paradă rapidă şi strălucitoare a mijloacelor de expresie. Claudiu Bleonţ comunică cu acelaşi talent, acceptă metamorfoza personajului său, şatiează când este nevoie, în acest sens impresionează prin mimica sa plastică. Acest spectacol total (actorie-regie-scenografie) copleşeşte nu doar prin savurosul duel verbal, ci şi prin transpunerea scenică de clasă, semn sigur al mlorii artistice a celor doi proaspeţi absolvenţi ai IA. T.C."

(Ion Vulpe, Un bărbat şi mai multe femei (Premierd telllTa/4), în Steagul roşu, 1 4 aprilie 1 984)

La "GALA TÂNĂRULUI ACTOR - Costineşti '84" Premiul srtecial al juriului, Claudiu Bleont şi Magda Catone pentru

spectacolul Un bărbat şi mai multe femei.

CÂINELE ŞI LUPUL, de Nicolae Gherghe. Premiera absolută la 4 mai 1984. Reprezentaţii: 53. Spectatori:

18.074. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Nicolae Gherghe, Rosmarin Delica (Câinele; Vulpoiu/),

Florin Plaur (Lupul), Alexandru Codreanu (Ţăranul; Împăratul), Ilie Ştefan (Ariciul; Lăncientl /), Mircea Pânişoară (Bufniţa; Lăncierul Il), Con·in Alexe (Ţapul).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. llustraţia muzicală: Ion Ivănuş.

,,Nicolae Gherghe a scris şi a adus pe scenă pentru copii, după Ionll/ şi atraJereştrii, cea de-a doua piesă a sa, CIJilaele şi Lupul Datorită bogăţiei de sensuri şi cormmiunii ei cu lumea fantastică a basnwlui, această piesă depăşeşte graniţele unei simple ,Jabule " dramatice. Personajele nu sunt numai oameni, ci şi animale, iar acestea nu srmt ca în fabule, doar măşti pentn1 anumite caractere şi tipuri de oameni, ci au misterioase comportamente psihologice şi sociale. (. . . ) Piesa se bizuie pe raportul şi lupta dintre bine şi rău şi se încheie cu triumful binelui. Ea evidenţază rolul important pe care îl are în viaţă fnţelepciunea, simbolizată de Bufniţd. Această pasăre a Minervei cunoaşte adevărul, descifrează esenţa întâmplărilor şi evenimentelor, este o chintesenţă simbolică de ordin morlll şi raţi01alll. Piesa şi spectacolul C/Jilaele şi Lupul se deschid lumii copilăriei, pentru oricare dintre noi."

(Dumitru Ve1ea, I�rvitaţie la lnţelepciune, în Caietul program, nr. 256)

,J)intre actori, având şi o partitură generoasă, Florin Plaur încântă prin construcţia machiavelică şi comportamentul perfid, prin rostirea vetustă, de mahala a cântecelor LIIJIUlui. Vizitmea regizorală (Nicolae Gherghe) a conjlict11lui nocturn cu epilog în zori, creează, prin lumină, simboluri (noaptea, timp al fărădelegii

3S4


Lupului, dar şi al judecăţii fnţelepte a Bufniţei; ziua - vremea adevărului). Aşadar, Nicolae Gherghe devine o certitudine nu mm�ai a scenei, ci şi a scrisului."

(Red V ion - Adilstand la spiritul mitologiei romiJnqti . . . (Cro11ic1J teatral4 Câinele şi Lupul), în Steag11l roşu, S mai 1 984)

CIUTA, de Victor Ion Popa. Premiera la 8 iulie 1984. Reprezentaţii: 16. Spectatori: 4.578. Regia artistică: Marcel Şorna. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Florica Dinicu (Carmen Anta), Paulina Codreanu (Ana

Anta), Ştefania Donca (Maria Doctor Micu), Lerida Buchholtzer (Emma), Adrian Zavloschi (Octav Şoimu), Alex. Anghelescu (Doctor Micu), Theodor Marinescu (Tache Voinea), Mihai Clita (Costea Moceanu).

Regia tehnică : Gheorghe Docea.

Autofinanţare şi abonamente:

"lată că anul acesta, teatrul minerilor vine fn intâmpinarea dorinţei spectatorilor cu o iniţiativă demnă de toată lauda - abonamentul. Abonamentul de teatn1 înseamnă un abonament la cultură, un abonament al deschiderii spre frumos şi valorile sale. Cu sprijinul organelor de partid, al comitete/ar de sindicat şi al conducerilor intreprinderilor din Vale, oamenii muncii au posibilitatea să-şi procure, chiar de la locul de muncă, abonamente pe1TTianente In teatru. Pe lângă utilitatea lor, abonamentele oferă o serie de avantaje - redrtcerea preţului de intrare cu 10 %, un loc "exact" in frumoasa sală a teatrulrti, precum şi prioritate în procurarea biletelor la spectacolele prezentate de alte teatre din ţară. În condiţiile autofinanţării, teatn1l are nevoie de spectatori, iar spectatorii au nevoie de teatn1."

(Mircea Bujorescu - Spectatorii au 11evoie de teatru, teatrnl are nevoie de spectatori, în Steagul roşu, 28 iulie 1 984)


Ion Vulpe - în Steagul roşu, 22 octombrie 1 983 Lucia Liciu - Drunu1l Socialirmului, 4 noiembrie 1 983 Ion Vulpe - PremieriJ teatra/il: Ionuţ şi extratereştrii, în Steapl roşu,

10. 12.83 Dumitru Dem lonaşcu - Ionuţ şi extratereştrii de Nicolae Ghergl1e, in

Drunrul socilllifmului, 18 . 12.83 Ion Vulpe - Steaua fără nume (PremieriJ teatra/4), în Steagul roşu, 29

decembrie 1 983. Prof. Ionel Pădureanu - Steaua fără nume. Note de spectator, în Steagrd roş11,

S ianuarie 1984 Ion Vulpe - Milionarul sărac, de Tudor Popesc11. Un spectacol validat dit1

premieriJ (PremieriJ la Teatrul de stat " Valea Jinlui"), în Steapl roşu, 7 martie 1 984

Andrei Apostol - Mereu tiJniJr, precunr personajele sale, în Steag11l roşu, 14 aprilie 1 984

355


Florica Dinicu

I .V - Premier4 teatraliJ Un bărbat şi mai multe femei, în Steagul roşu, 07.04.84

Ion Vulpe - Un bărbat şi mai multe femei (Premier4 teatral4), în Steagul roşu, 14 aprilie 1 984

Dumitru Velea - Invitfllie la fllţelepcillne, în Caietul progrmn, nr. 256 Red Vion (I. Vulpe, n.n.) - At14st81td la spiritul mitowgiei romllteşti . . .

(Cronictl teatraliJ Câinele şi Lupul), în Steagul roşu, 5 mai 1 984 Mircea Bujorescu - Spectatorii au nevoie de teatru, teatrul are nevoie de

spectatori, in Steagul roşu, 28 iulie 1 984

JS6



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Vasile Chirculescu - director adjunct; Maria Nemeş - contabil şef; Marcel Şoma, Bogdan Ulmu - regizori artistici ; Ştefan Barath, Elena Buzdugan - pictori scenografi; Dumitru Velea, secretar literar, Rodica Oancea, referent literar.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Geo Dobre, Mirela Cioabă, Alexandru Anghelescu, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Mircea Pânişoară, Dumitru Drăcea, Ştefania Donca, V aler Donca, Florin Plaur, Dinu Apetrei, Ilie Ştefan, Zizi Ilieş, Florin Chirpac, Valeria Sitaru, Adrian Zavloschi, Valentin Vlădăreanu, Mircea Zabalon, Felix Anton Rizea, Violeta Ţurcanu, Francisca Ionaşcu, Paula Râpă, Izabela Diaconescu, Ion Ianoş, Moraru Paraschiva.

Regizori de culise: Gheorghe Docea, Constantin Delica.


LUNGĂ POVESTE DE DRAGOSTE, de Tudor Popescu. Premiera la 1 5 august 1 984. Reprezentaţii: 1 9. Spectatori: 6.409. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Theodor Marinescu (Emil), Paulina Codreanu (Dana),

Alexandru Codreanu (Gardianul), Nicolae Gherghe (Nastu). Regia tehnică: Gheorghe Docea. Lumini: Vincenţiu Sereş.

Sonorizare: Ion Pipera.

EROII NEAMULUI (HORIA), poem dramatic de Mircea Vaida. Premiera la 27 octombrie 1984. Reprezentaţii: 1 1 . Spectatori: 3 .800. Regia artisticA: Florin Fătulescu. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Rosmarin Delica (Crişan), Mihai Clita (Horia), Doru

Zamfirescu (Cloşca), Lerida Buchholtzer (Ludovica). Mircea Zabalon, Alexandru Codreanu, Adrian Zavloschi, Mircea Pânişoară, Dumitru Drăcea.

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Lumini: Vincenţiu Sereş. Sonorizare: Ion Pipera.

357


VARIA ŢI UNI PE TEMA DRAGOSTEI, de Samuil Alioşin. În româneşte: Elisabeta Pop. Premiera la 14 decembrie 1984. Reprezentaţii: 4. Spectatori: 1 .444. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Florin Plaur (Dmitri Nicolaevici), Dom Zamfirescu (lgor

Afihailovici), Simona Gălbenuşâ (Liubov Sergheevna). Regia tehnică: Gheorghe Docea. Lumini: Vincenţiu Sereş.

Sonorizare: Ion Pipera.

"Trei oameni "mănlnţi", trei biografii banale, trei existenJe destul de şterse se întâlnesc, se intersectează in această piesă "de cameni ", al ciini subiect este iubirea. Iubirea ca sursă de drcrmă, dar şi de comedie, iubirea şi reacţiile pe care le provoacă; nevoia, setea de iubire, teanw de iubire, singurătatea de iubire, panica de a iubi, iubirea ca act confomtist şi laş, iubirea bovarică şi vag desuetă, iubirea regeneratoare, suporl al existenţei, şi trădarea iubirii. . . ( . . .) Nu ştim dacă Moscova anilor '80 "crede (sau nu) in lacrimi ' ', dar piesa bti Alioşin, discretă comedie lirică. sugerează permanenţa şi virluţile atitJtdinii romantice, exalldndu-i pe etemii cavaleri."

(Mira Iosif, "Vuiaţiuni" pe tema piesei, în Teatrul, nr. 12, 1 983)

MOTANUL ÎNCĂLŢAT, dramatizarc de Mihail Doru Atanasiu, după Ch. Perrault.

Premiera la 18 februarie 1985. Reprezentaţii: 40. Regia artistică şi Scenografia : Aurel Florea. Distributia: Alexandru Codreanu (Povestitorul), Mircea Pânişoară

(llforarul; Căpcăunul), Lerida Buchholtzer (Motanul Încă/tai) Corvin Alexe (Fiul A/orarului; Muma Pădurii), Ilie Ştefan (Împăratul), Mircea Zabalon (Bătrânul).

Regia tehnică: Gheorghe Docea. Lumini: Vincenţiu Sereş. Sonorizare: Ion Pipcra.

CLOPOTELE, de Ghenadi Mamlin. În româneşte de Denisa Fejes. Premiera la 18 aprilie 1 985. Reprezentaţii: 7. Spectatori: Regia artistică:Marcel Şoma. Scenografia : Aurel Florea. Distribuţia: Paulina Codreanu, Lerida Buchholtzer U era Petrovna),

Theodor Marinescu (Hmarov). Regia tehnică: Gheorghe Docea. Ilustraţia muzicală: Ion Ivănuş.

Lumini: Vincentiu Sereş. Sonorizare: Ion Pipera.

,Jn programul de sală al piesei, criticul D11mitnt Ve lea, referindu-se la piesa lui Ghenadi Mamlin, ajimtă cu deplină siguranţă: ., CIDpotele - iatiJ un imn Inchinat creaţiei! " Este într-adevăr, o piesă-simbol, o expresie scenică a contradicţiilor, a frământărilor ce străbat ., eul" jiecănti personaj. Vera Petrovt1a - balerina

358


renăscută pentro scenă asemenea pdsării Phoenix, prin grija regizondui Sergllei Konstmllinovici Hnuuov, omul care îi redă elanul creator, interpretată în spectacol de Paulina Codreanu, se confundă aici CII idealul celui care rdsplăteşte binele Cit bine, prietenia c11 prietenie, încrederea prin încredere. Hmarov? Hmarov ne-a prilejuit întdlnirea cu Theodor Marinescu din zi în zi mai bun, un actor stagiar care şi-ă depăşit stagiul. Pentnt Theodor Marinescu această stagiaturc'i, cuprinsll între Jean din Donrnişoara Julie şi Hnuuov, a însemnat nu n11mai acumularea de experienţă, ci transformarea sa totală: coleriCIII Teo îşi imp11ne - psihologic vorbind - o caldă apropiere de personaj, o disciplină interioară ridicată la mng de mijloc de exprimare artistică."

(Horaţi.u Alexandrescu, Clopotele - dou4 destine, o Implinire a artei prin artă, în Steagul roJU, 26 aprilie 1985)

SOMNOROASA AVENTURĂ, de Teodor Mazilu . Premiera la 28 aprilie 1985. Reprezentaţii: 27. Regia artisticA: Dumitru Drăcea. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Al. Anghelescu (DI. Gherman), Ştefania Donca (Măhtşa

Cleo), Patricia Grigoriu, Simona Gălbenuşă (Gabriela), Florin Plaur, Dumitru Drăcea (Ogorul), Doru Zamfirescu (Manole), Rosmarin Delica (Admiratont/).

Regia tehnicii: Rosmarin Delica. Lumini: Vincenţiu Sereş. Sonorizare: Ion Pipem.

ACT VENEŢIAN, de Carnii Petrescu. Premiera la 16 iunie 1 985. Reprezentaţii: 5. Regia artisticA: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Florica Dinicu (Alta), Mihai Clita (Pietro Gralla), Adrian

Zavloschi (Marcel/o Mariani), Nicolae Gherghe (Nicola), Margareta Boghiu (O servitoare).

Regia tehnicA: Rosmarin Delica. Lumini: Vincenţiu Sereş. Sonorizare: Ion Pipem.

Despre Mihai Clita:

"C11 o experienţă de forare a stratr1rilor esenJiale ale realităJii umane, A1ihai C/ita vine în întâmpinarea exigenţei fenomenologice a lui Carnii Petrescu, privind actontl şi personajul Pietro Grai/a din cea mai tensionată şi translucidă dramă, Act vene(ian. ( . . . ) Actontl Mihai Cii ta m1 Clmoaşte sentimentr1l, banala trăire şi .. romanţioasa " identificare CII personaj11l, deseori greşit inserat într-o ordine ca-n viaJă. Punctul din care îşi organizează bogăţia sa interioară, chiar cu străfunduri noptoase, este veritabila înJelegere a artei ca expresie, ca realitate creată şi inseparabilă de om. De aceea jocul său n1pe orice legăhtră cu sine; nrt este personal, ci profund; n11 este expresiv, ci expresie; n11 dă ilrtzia realităJii, ci e loCIII real al unei realităJi."

(Dumitru Velea, Mihai Clita sau sublimarea emoţiei, în Caietulprogram, nr. 264)

359


ACTORUL ANULUI 1985 - Claudiu Bleont, desemnat de revistele Viaţa studenţească şi Suplimentul literar-artistic

al Scânteii tineretului.


Mira Iosif- "J 'ariaţi1111i" pe tenUJ piesei, în Teatrul, nr. 12, 1 983 Horaţiu Alexandrescu - Clopotele - doud destine, o fmpli11ire a artei pri11 arttl,

în Steag11l roş11, 26 aprilie 1 985 . Dumitru V cica - Mil1ai Clita sa11 s11blimarea emoţiei, în Caietul-program, nr.

264.

TEATRUL DE STAT "VALEA JIULUI" PETROŞANI

VARIATIUNI Pf TlMA U llACOSTII � de SAMUIL AUOŞIN

premieră Cale�-;rogram tir. 260

Stagluuea 1934-1985 Grafică de Matei Şerban

360



Colectivul de conducere: Gherghe Nicolae - director; Vasile Chirculescu - director adjunct; Maria Nemeş - contabil şef; Marcel Şoma, Bogdan Ulmu - regizori artistici; Ştefan Barath, Elena Buzdugan - pictori scenografi; Dumitru Velea, secretar literar, Rodica Oancea, referent literar.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Geo Dobre, Mirela Cioabă, Alexandru Anghelescu, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Paulina Codreanu, Mircea Pânişoară, Dumitru Drăcea, Ştefania Donca, V aler Donca, Florin Plaur, Dinu Apetrei, Ilie Ştefan, Zizi Ilieş, Florin Chirpac, Valeria Sitaru, Adrian Zavloschi, Valentin Vlădăreanu, Mircea Zabalon, Felix Anton Rizea, Violeta Ţurcanu, Francisca Ionaşcu, Paula Râpă, Izabela Diaconescu, Ion Ianoş, Moraru Paraschiva.

Regizori de culise: Gheorghe Docea, Constantin Delica.


OMUL CU MÂRŢOAGA, de G. Ciprian. Premiera la 19 septembrie 1985. Reprezentaţii: 6. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Nicolae Gherghe (Chirică), Dumitru Drăcea (Var/am),

Mihai Clita (Aiex. Nichita), Lerida Buchholtzer (Ana), Mircea Pânişoară (Inspector general), Ştefan Ilie (Omul cu idei), Corvin Alexe (Stăpdnul calului), Mircea Zabalon (Provincialul), Alex. Codreanu (Proprietantl casei}, Florin Plaur (Directorul scoa/ei), Francisca Ionaşcu (Fira), Ştefania Donca (O femeie bătrdnă), Gheorghe Docea (Un aprod).

Regia tehnică: Gheorghe Docea.

,/vfârţoaga devine proiecţia simbolică a umti ideal axiologic. Piesa şi spectacolul se dimensionează moral. Chirică a văzut dincolo de .,măşti ", de .. aparenţe " şi a silit pe cei din jur să vadă acea faţă a omului din spatele .,măşti; ''. E sensul inalt demonstrativ al piesei lui G. Ciprian."

(Dumitru Velea, Omul cu mArţoaga - dramtJ llJCiologictJ, în Caietul-program, nr. 265 (al spectacolului), ulterior, în volumul Taurul lui Phalaris, Ed. Călăuza, 2002)

361


DINTRE SUTE DE CATARGE, recital Eminescu. Premieră absolută la 20 octombrie 1985. Regia artistică şi interpretare: Florin Plaur. Scenografia: Aurel

Florea. Pian: Adina Alexandrescu. Regia tehnică: Gheorghe Docea. Ilustraţia muzicală: Horaţiu

Alexandrescu.

"Un speclacol de excepţie pe scena Teatrului de stat "Valea Jiului " din Petroşani! Un recital de poezie închinat Luceafărului poeziei româneşti. Un act de cultură cum am dori să vedem mai des pe scenele instituţiilor din judeţ. Actorul Florin Plaur, pe fondul mrtzical SIISţinut de Adina Alexandrescu ne strecoard c11 delicateţe in suflet cdteva din creaţiile aparţinând liricii filosofice şi de dragoste eminesciene: Aducind cantllri nudţinw, Singrulllate, Iubind fn tainiJ, Te duci, Mortua est!, Cugetllrile sllrnumubti Dionis, Se bate mie:.ul nopţii, Cu nutine :ilek-ţi lllltmgi, Scrisoarea 1, Dintre sute de catarge.

Cine a um1ărit acest recital rămâne adânc impresionat de fnţelegerea şi căldura cu care Florin Plaur s-a apropiat de profunzimea liricii celui mai mare poet al românilor."

{xxx, "Dilrtre sute de catarge", în Drrrnwl socialismului, 10. 1 1 .85)

ANONIMUL VENEŢIAN, de Giuseppe Berto. În româneşte de N. Al. Toscani. Premiera la 3 noiembrie 1985. Retlrezentaţii: 56. Regia artistică şi adaptarea textului: Cătălin Naum.

Scenografia: Adrian Tatu. Distribuţia: Patricia Grigoriu (Ea), Claudiu Bleonţ (El). Regia tehnică: Marian Asimionesei.

,,R.egizonll Cătălin Naum a decupat şi a eliminat părţile de melodramă; crt ajrttonll sugestivulrti cadru scenogmfic - un ,.debarcader" inghiţi/ de apa noroioasă, realizat de tânărul debutant, Adrian Tatu - a obţinut un unitar spaţiu de joc, tensionând şi .. vertebrând" exprimarea dramatică. ( . . .) Ea, în interpretarea Patriciei Grigori11, se relevă ca un personaj de .. tranziţie " între cele două lumi; conflictul reflectândrt-se chiar fn stn1ctura personajului, interprela îl marchează printr-o evoluţie exactă. E( fn interpretarea lui Clllndiu Bkonţ, ordonează şi polarizează întregul câmp speclacular şi ideatic. Interpretul realizează o comunicare simpatetică şi, fn acelaşi timp, reflexivă. O imprevizibilă manevră ironică îi asigrtră acestui personaj interpretul."

(Dumitru Velea - Anoninwl vnreţilln, în Ca.ietlltprogram, nr. 272. (Ulterior în volumul de eseuri Tauru1 lui Phalaris, Ed. Călăuza, 2002)

NEVASTĂ DE OCAZIE, de Kostas Asimakopoulos. În româneşte de Maria Marinescu.

362


Premiera la 12 noiembrie 1985. Reprezentaţii: 62. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Dom Zamfirescu (Ricardo), Ga�riela Bellu (Margherita),

Theodor Marinescu (Vasilis), Florin Plaur (Bi/1), Margareta Boghiu, Lerida Buchholtzer (Julie), Rosmarin Delica (Memas).

Regia tehnică: Rosmarin Delica.

,Piesa lui Kostas Asimakopou/os se luminează, în final, ca o .,poveste de dragoste ", în care erosul se răzbună fmpotriva pervertirii sale."

(Dumitru Velea, Nevastă de ocazie sau o neaşteptattJ "poveste de dragoste", în Caietul-program, nr.268)

,,Regizontl Nicolae Gherghe a ştiut să fugă de comicul facil, de falsele .,gaguri ", punând în evidenţă adevăratele virtuţi ale piesei. Un spectacol unitar, jucat cu vervă, fn care am admirat o .Uargherita interpretată CII mult aplomb, Cit siguranţă de sine, de Gabriela Bellu, actriţă debutantă pe sceTUJ teatmlui nostnt. Aplauzele CII care spectatorii au răsplătit-o pe ea şi pe colegii ei ilustrează succesul debutului. Am văzut pe scenă o MargherittJ care ştie să însoţească fiecare sintagmă cu mişcare iconică, adecvată, personajul detaşându-se prin gama trăirilor pe care le străbate în desfăt�trarea conflictului dramatic. Theodor MarinesCit a împletit lirismul cu ironia, Vasilis, personajul său, ridicdndu-i destule probleme interpretative pe care, spre aprecierea noastră şi a publicului, le-a rezolvat. Aceleaşi aprecieri pozitive le putem face şi la adresa experimentahtlui actor Flon·n ?laur - interpretlll unui BUl care se vrea foarte .,abil", - Dont ZamfiresCit - rm tânăr actor care evoluează spre un stil personal, - Margareta Boghi11, Rosmarin Delica, actori ce au creionat bine personaje episodice, prmându-le în evidenţ/1 trăsăhtri jimdamentale. Un cuvânt de apreciere pentnt scenogmfia lui Aurel Florea, o scenografie care asigură unitate unui spectacol de două ore şi jumătate şi care este realizată de o manieră modemă, CII mijloace materiale extrem de reduse, simplitatea decontlui constituind o soluţie fericită pentnt montarea piesei."

(H. Alexandrescu, Nevastă de ocazie o piestJ cu profunde semnificaţii, în Steagul roşu, 22 noiembrie 1 985)

GLIE VOINICUL, de Mircea Florian. Premiera la 19 noiembrie 1985. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Adrian Zavloschi (Glie Voinicul), Florin Plaur (Zmeul

Negro), Gabriela Bellu (Muma Zmeului), Lerida Buchholtzer (Cireşica), Valer Donca (Moşneagul), Mircea Pânişoară (Făurarul), Ilie Ştefan (Tatăl Cireşicăi), Boghiu Margareta (Ancuţa), Rosmarin Delica (Păianjenul), Alexandru Codreanu (Focul), Alexandru Codreanu (Un ,tăran), CoiVin Alexe (lzvoraşui), Paulina Codreanu (fala !), Francisca Ionaşcu (fala Il).

Regia tehnicii: Rosmarin Delica.

363


Autofinanţare şi soluţii:

Pentru a face autofmanţarea suportabilă, Teatrul de stat "Valea Jiului", prin secretariatul literar, a editat un REBUS supliment teatral (nr. l (265) anul 37 -

1985) pe care 1-a difuzat prin chioşcurile de presă ale intregului judeţ. H. Dobrogeanu, după ce apreciază iniţiativa şi-i nwneşte pe colaboratorii din ţară, încheie cu cei din Petroşani: "Ion Nanu, Miron Horga, Rnhela Barcan, Ion Licilt, Ion şi Mihai Barbu, Mircea Andrrzş, Ilie Breben, desenatori, rebusişti, umorişti, sau pur şi simplu iubitori ai jocurilor de inteligenţă. ( .. .) Un cuvânt de laudă pentru acton·i Teatntlui de stat 'Talea Jiului ", ei înşişi realizatori de jocuri instructiveducative ca şi pentnt Dumitnt Ve lea, cel care a coordonat editarea suplimenllllut' (H. Dobrogeanu, S11pliment teatral "Rebus", în Steagul roşu, 2 1 . 12 .85)

"Atelierul artelor": 136 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu

În recital: Ion Caramitru, iar cu arii şi duete Cleopatra Melidoneanu şi Dorin Teodorescu. Deschiderea a Bcut-o scriitorul Dwnitru Dem. Ionaşcu, iar preambulul literar, Dumitru Velea. "Atelierul tUtelor - manifestare ajunsă la un binemeritat prestigiu în lumea culturii Văii Jiului prezentată de fiecare dată de scriitorul Dumitnt Dem. lonaşcu - a cinstit, aşa cum se cuvine, memoria "Luceajăntlui " din lpoteşti. Dumitnt Ve/ea (secretar litarar la Teatrul de stat "Valea Jiului ") a omagiat în calde cuvinte personalitatea eminesciană, complexitatea creaţiei celui care a rămas pentnt totdeauna un model de limbiJ şi cultură, Mihai Eminescu, poet român, poet universal. loii Cara111itru, invitat de onoare, ne-a purtat pe fintl poeziei cu măiestrie, L11ceafilru� fragment din romanul Geniu pustiu, C11 mi11e :ilele-ţi amwgi, Î"ger şi tknw", Eu IIU cred nici fi• /elrova, Dudre slde de catarge, devenind vibrante mesaje ale geniului către omenire. (. . .) Aceeaşi atmosferă a însoţit recitalul cuprinzând arii şi duete din operele şi canţonete, din partea a doua a spectacolului, susţinut cu vervă şi umor de Cleopatra J./elidJJnetliUI şi Dom• TeodDrescu, prim-solişti ai Teatntlui de stat de Operetă din Bucureşti, acompaniaţi la pian de Edith Husli." (H. Dobrogeanu, Cinstire adustJ "Luceaftlrului poeziei ronratreşti", in Steagul roşu, 01 .02.86).

IDOLUL ŞI ION ANAPODA, de G. M. Zamfirescu. Premiera la 10 februarie 1 986. Reprezentaţii: 39. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Paulina Codreanu (Stăvăroaia), Lerida Buchholtzer

(Mioara), Gabriela Bellu (Frosa), Nicolae Gherghe (Ion), Doru Zamfrrescu (Valter), Alexandru Codreanu (Aristotel).

Regia tehnică şi Ilustraţia muzicală: Gheorghe Docea.

,,Actorii Teatntlui de stat .. Ta/ea Jiului " au făcut dintr-1m text arhicunoscut un spectacol tânăr, plin de vervă, în care Gabriela Bellu, interpreta Frosei, străluceşte, in ciuda dificultăţilor pe care rolul i le ridică şi a lipsei de experienţă (se aflci in primul an de activitate artistică, d11pă absolvirea instit11t11lui).

364


Umrărindu-i jocul, fineţea cr1 care trece de la o stare sufletească la alta, am avut în faţă o actriţă despre care, suntem siguri, vom artzi în viitor mrtlte lucruri bune. Gabriela Bellu este 11n talent care, CII fiecare spectacol se confimră pe scenă. În acelaşi rol, al Frosei, Francisca Jonaşctl, a realizat o interpretare brtnă, desigur abonlând partitura teatrală într-un alt mod. (. . .) L-am lăsat la final pe Nicolae Gherghe, interpretul unui Ion creat meticulos. Nicolae Gherghe şi-a construit un personaj ale cănti laturi dominante sunt lirismul şi dorinţa sinceră de a atinge 11n ideal. (. . . ) Scenografia şi, mai ales, regia, semnate de A urei Florea şi, respectiv, de Marcel Şoma dau unitate spectacolului, o comedie pe care o dorim prezentă cdt mai mult pe afişul teatn1lui nostn1. Am asistat la o reprezentaţie teatrală a unui text devenit clasic, dar interpretat de o manieră tânără, mode mă, jucat c11 multă vervă. O tinereţe izvordnd, poate, din tinereţea majorităţii interpreţilor, pe care o dorim mereu pe scena Teatn1lui de stat .. Valea Jiului " "

(H. Dobrogeanu - Tinereţea - o stare continut! a artei dramatice, în Steag11l roşu, 9 martie 1 986)

IORGOVAN, FIUL MUNŢILOR, de Nicolae Gherghe. Premiera absolută la 24 februarie 1986. Reprezentaţii: 72. Regia artistică : Nicolae Gherghe. Scenografia: Nicolae

Gherghe. Distribuţia: Adrian Zavloschi, Rosmarin Delica (Iorgovan), Ilie Ştefan

(Sfârlează-Fofează), Mircea Zabalon (Blitrânul), Lerida Buchholtzer (Raza Aurie), Paulina Codreanu (Muma Pădurii), Corvin Alexe (Zmeul Întunecilă), Mircea Pânişoară (Umbra lui Întunecilă).


ÎNTR-UN PARC . . . PE-O BANCĂ, de Alexandr Ghelman. În româneşte de Tudor Steriade şi Lia Crişan. Premiera la 12 martie 1 986. Reprezentaţii: 35. Spectatori: Regia artistică şi adaptarea textului: Cătălin Naum.

Scenografia: Adrian Tatu. Distribuţia: Claudiu Bleonţ (Fedea), Patricia Grigoriu (Vera) . Regia tehnică: Marian Asimionesei.

" . . .Doi tineri actori - Qaudiu Bleonţ şi Patricia Grigoriu - şi regizon1l Clllillin Naum (. . .) s11nt creatorii spectacolului co11pe intitulat Un bllrbat şi o femeie cuprinzând cele două texte amintite (Anonimul veneţitua şi Într-1111 parc . . . pe-o btuactJ). Îl băn11iesc pe atât de talentatul Claudi11 Bleonţ care, deşi de-abia la fncepuhll carierei actoriceşti, a compus în teatru şi film, rol11ri memorabile, a fi dorit să ne ofere un recital. căci ce altceva s11nt cele două compoziţii realizate CII mijloace atât de diferite din spectacolul de la Petroşani? În Allollinaul vetaeţitur, El şi Ea, pasionaţi îndrăgostiţi de odinioară, se întâlnesc drtpă mulţi ani pentnt a vorbi, când cu frtrie neputincioasă, când c11 melancolie despre trecut şi despre prezent. (. . .) În interpretarea l11i Claudiu B/eonţ, el nu este 11n săm10n ratat suferind

365


amarnic pentnt cele două pierderi (muzica şi Ea), care în pragul morţii se va împâca şi cu sine şi cu lumea prin gesturile fnonoase pe care le face. El este mai degrabă un fel de vagabond, rm vagabond ca aceia din comedia burlescă - de altfel întreaga construcţie a personajului este realizată cu mijlcace aparţinând acestui gen - care şi-a acceptat soarta şi-o ia în râs, care face şotii răutăcioase tuturor, chiar şi lui însuşi, care pune atâtea piedici celorlalţi încât ternrină prin a se încurca în proprii/e-i picioare. Există în interpretarea lui Claudiu Bleonţ un fel de cabotinism care nu ştii până tJnde e jucat şi până unde aparţine de fapt personajului. (. . .) Î11tr-un parc . . . pe-o banciJ se desfăşoară in cu totul altă gamă a trăirilor, a existenţei: o intâmplătoare intâlnire într-un parc provoacă o seamă de situaţii care schimbă mereu raporturile dintre cele două personaje, care aruncă mereu altă lumină asupra caracterelor şi a vieţii, dezvăluie doi oameni care î.şi caută mica lor fericire şi siguranţă, care încearcă să se descifreze pe sine, care greşesc din necrmoaştere şi care se salvează prin omenească dăruire."

(Miruna Ionescu, Actori tineri la Petroşani (Cronică teatrală), în SLAST, nr . 15 (238), 12 aprilie 1 986)

DĂNILĂ PREPELEAC, dramatizare de Constantin Paiu, după 1 . Creangă.

Premiera la 5 mai 1 986. Reprezentaţii : 29. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Florin Plaur (Dănilă Prepeleac), Francisca Ionaşcu

(Smaranda), Lerida Buchholtzer (Vasilică), Alexandru Codreanu (lspas), Margareta Boghiu (Anisia), Mircea Pânişoară (.Marcu), Mircea Pânişoară (Comovăţ), Mircea Zabalon (Onofrei), Ilie Ştefan (Cârlig), Rosmarin Delica (Codârlic).


VALIZA CU FLUTURI, de IosifNaghiu. Premiera la 7 mai 1 986. Ret)rezentaţii: 10. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Mihai Clita (Sandru), Paulina Codreanu (Ana),

Vârtan Nicolae (Alin). Regia tehnică: Gheorghe Docea.

AUTORUL E ÎN SALĂ, de Ion Băieşu. Premieră absolută la 1 iunie 1986. Reprezentaţii: 64.

Regia artistică şi Ilustraţia muzicală: Radu Băieşu . Scenografia: Adrian Tatu.

Distribuţia: Corvin Alexe (Comentatorul), Dom Zamfirescu (Pompiliu), Gabriela Bellu (Stela; Lili), Rosmarin Delica, Adrian Zavloschi (Soţul), Rosmarin Delica (Mili,tianul), Patricia Grigoriu (Firuţa; Florica), Francisca Luka (Neli), Ioan Harpa (Pompierul), Mihai Clita, Nicolae

366


Vârtan (Autorul), Theodor Marinescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila -

artist emerit, de la Teatrul "Giuleşti" Bucureşti (Boambă) . tehnică. Docea. -..;;.,;,;�;o,..;.;�

Gabnela Bellu, Doru Zamftrescu

,,Acum, CII Autorul e tn sali, pieslf cu care Cşi face debuflll regizoral pe scena petroşăneană jiul autornlui, Radu Băie111, teatntl închide stagiunea 1985-1986. Această comedie are puternice implicaţii în social. Un .,Don Juan " de provincie, rm .. escroc sentimental" ute .. inrămat" prin tehnica dramatică şi prezentat ca revolut şi, totodată, ca un . ,caz". Autorul e ba sa/4 este o .. dezbatere " etică despre probleme erotice. Dramatic, aceasta se face prin demontarea mecanismului unei reprezentaţii teatrale, care se întâmplă să fie clriar piesa în discuţie. O te/mică pirandelliană, dar prin satirie��l pe care îl implică, prin acel semn negativ al ironiei, poartă marca inconfimdabilă a lui Ion Băieşu. Iar acel .. râsu-plânsu ", specific teatrnlui său, devine în această piesă destul de grav. Atdt de grav, încât are candoare."

(Dumitru Velea, Cu a patra piesiJ la Pmoşmai, în Caietr1l-program (al spectacolului), nr. 275)

COCOŞELUL NEASCULTĂTOR, de Ion Lucian. Premiera la 13 iunie 1 986. Reprezentaţii: 103. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Lerida Buchholtzer (Cocoşelul), Francisca lonaşcu

(Ursule,tul), Paulina Codreanu (Un iepuraş), Alexandru Codreanu (Vu/poiul), Maria Marinescu (Pisicuţa), Chirilă Enache (Primul Iepuraş), Ştefania Donca (Vulpea), Valer Donca (Corbul), Constantin Bardan (A/ Illea Iepuraş).


367



Dumitru Velea - Omul cu mârţoaga - tiranul axiologictJ, in Caietul-prograna, nr. 265, ulterior, in volumul Taurul lui Phalaris, Ed. Călăuza, 2002.

xxx - "Dintre sute de ctltllrge", in Dt11111ul socitllismului, 1 0. 1 1 .85 Dumitru Ve1ea - Nevastă de ocazie Sllll o neti.JiepttlltJ "puveste de dragoste",

in Caietrd-program, nr.268. H. Alexandrescu - Nevastă de ocazie o piestJ cu proftmde semnificaţii, in

Steagul roşu, 22 noiembrie 1 985. H. Dobrogeanu -Suplimmt teatral "Rebw", în Steagul roşu, 21 . 12.85 H. Dobrogeanu - "Ate/ienal artelor" Chastire tulustJ memoriei "LuceoftJrului

poeziei rom&aqti", în Steagul roşu, O 1 .02. 86 H. Dobrogeanu -Pre111iere leatrole, în Steagul roşu, 1 5 februarie 1 986. H. Dobrogeanu - Tinereţea - o stare continutJ a artei drt111UIIice, in Steagul

roşu, 9 martie 1 986. Dumitru Velea - f"tr-un parc . . . pe-o bmacll şi Alw11inaul Vf!ne(Uua, în Caietral

program, nr. 272. (Ulterior în volumul de eseuri Taurul lui Phalaris, Ed. Căll!.uza, 2002.

Miruna Ionescu - Actori tiJaeri la Petroşmli (Cronică teatrală), in SLAST, nr. 1 5 (238), 12 aprilie 1 986.

Dumitru V el ea -An01aimul veneţima, în Caietral program, nr. 272 Mircea Ghiţulcscu - fn premiertJ absoluttJ la Teatrul de Stat Petroşani -

Autorul e în sală de Jo" Bdiqu, în Stemaa, nr. 5 1 1 987, p. 59.

368



Colectivul de conducere: Comelia Stănescu - director; Maria Bârleanu - contabil şef.

Marcel Şoma, Radu Băieşu, regizori artistici; Aureliu Florea, Adrian Tatu, pictori scenografi. Dumitru Velea, secretar literar.

Colectivul artistic: Mihai Clita, Nicolae Gherghe, Florin Plaur, Ilie Ştefan, Paulina Codreanu, Adrian Zavloschi, Corvin Alexe, Claudiu Bleonţ, Doru Zamfirescu, Gabriela Bellu, Lerida Buchholtzer, Patricia Grigoriu, Nicolae Vârtan, Ramona Alice Barb, Fănaca Ni ura, Diana Boboc, Violeta Marcu, Carmen Rădulescu . .

Regia tehnicii: Rosmarin Delica.


PUTEREA IUBIRII, de Dumitru Nicolae Niţă. Premiera la 3 noiembrie 1986. Reprezentaţii: 15 . Spectatori: Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Violeta Marcu (Ziua), Diana Boboc (Noaptea), Mihai Clita

(Val), Nicolae Vârtan (Coral), Mircea Pânişoară (Vântul), Ilie Ştefan (Iutede-picior), Paulina Codreanu (Pustia), Florin Plaur (Negru-Nor), Nicolae Gherghe (Vulcan).

Rgie tehnică: Rosmarin Delica.

O ÎNTÂMPLARE CU HAZ, de Carlo Goldoni. În româneşte de Polixenia Karambi. Premiera la 28 februarie 1987. Regia artisticA: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: llie Ştefan (Domnul Filiberto), Beatrice Marcu

(Domnişoara Giannina), Alexandru Codreanu (Domnul Riccardo), Diana Boboc (Domnişoara Constanza), Adrian Zavloschi (Domnul De La Cotterie), Lerida Buchholtzer (Marianna), Florin Plaur (Domnul Guascogna).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. Dustraţia muzicală: Horaţiu Alexandrescu, Florin Plaur.

N. B. Prezentată pentru prima oară la Teatrul ,,Sf. Luca" din Veneţia în timpul Carnavalului din anul 1 755.

369


TIMP ÎN DOI, sau F. M. S. M. L.O. sau LAPTE DE PASĂRE, de D. R. Popescu.

Premiera la 8 mai 1987. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Adrian Tatu. Distribuţia: Mihai Clita (Silviu), Gabriela Bellu (Emilia),

Nicolae Vârtan (Horia), Nicolae Gherghe (Lucu,tă) . Regia tehnică: Grigore Tănăsescu. Ilustraţia muzicală: Ioan Harpa.

Lumini-sonorizare: Corneliu Ciobanu.

"Cu cele pat111 titluri ale piesei, Timp Îll doi Stlll F. M. S. Al L O. Stlll Horio S(IJI Lapte tk pastlre, Dumitn1 Radu Popescu îşi propune să lumineze cdte o idee, să însemne câte un act în desÎaşurarea piesei sau chiar să p1mă accentul pe cdte un personaj. Timp Îll doi . . . se referă la soţii Silviu şi Em.ilia, la problemele socialsentimentale ale acestei familii. De fapt, acţiunea se desfăşoară într-un spaţiu realfantast. Are loc o invazie a fantasticului în cotidian, a mitului în real. Se prezintd "bucătăria unei familii " în care soţia, Emilia, singură cu gânduri le sale, işi aşteaptă soţul, pe Silviu, un inginer conştiincios privind datoria sa profesională. In singurătatea sa, Em.ilia trăieşte drama timpului. În convorbirea telefonică cu soţul se amestecă replicile lui Horia, ca un vis al Emiliei, sali poate teamă a lui Silviu. În discuţia cu soţul, acasă, ea îi spune că trebuie să se despartă, că ea se va căsători cu Horia, prietenul din copilărie al lui Silvil1. Totul pare o glumă, pe fondul problemelor grave, privind actul muncii, pe care le are soţul. Fără să dea importanţă acestei gl11me, Silviu iese din casă, după benzină. Apare Horia, cu bagaj, ca şi cum s-ar muta în această casă. Cu acest personaj se introduce


fabulosul, fantasticul. În fine, Emilia îl sugromă pe Horia şi-1 ascunde sub pat. Se înapoiază Silviu şi ea îi mărturiseşte. Acesta cheamă miliţianul, asumdndu-şi el vina, ca dintr-o mare dragoste fală de Emilia. Dar la constatarea faptului, nu se poate inregistra nimic. Horia nu există. Şi miliţianul LucuţiJ le mulţumeşte pentnt glumă. Din această clipă piesa devine mai dramatică, atdt personajele cdt şi spectatorii nu ştiu dacă fapta, crima, s-a petrecut sau e doar in închipuire. Drama pricinuitd de Cronos, de curgerea timpului dă substanfiJ acestui joc serios şi subtil dintre realitate şi fantastic, fireşte, cu o tensirme moraliJ şi socia/IJ extraordinard."

(V. Dumitru - Timp in doi, de Dumitru Rtulu Popescu, cronicll dramaticA, în Drunud sicl'raus_y;��

-�

Gabriela Bellu

"O lucrare dramatică, gdnditd şi scrisă ca rm sistem deschis, care invită la dezbatere şi care a oferit interpreţilor Gabriela Bellu - în rolul Emiliei, Mihai Cii ta - Silviu, Nicolae Vdrtan - Horia, şi Nicolae Gherghe - LucuţiJ, regizontlui Nicolae Gherghe şi scenografului Adrian Tatu partihtri deosebit de complexe, punându-i în

faţa unui examen foarte dificil, prin densitatea ideilor şi simbolurilor ce se cer revelate, prin rostirea texh1lui, dar mai ales prin mişcarea scenică, prin atihtdinea faţă de text. lnterpreţii au reuşit . . . "

(Horaţiu Alexandrescu, Timp în doi . . . de Dumitru Rath1 Popescu, în Steagul TOJU, 16.05.87)

Dumitru Radu Popescu şi "Dialogul artelor" la Petroşani

"Sub egida CCES judeţean şi a Teat111lui de Stat .. J alea Jiului " s-a desfăşurat Dialogul artelor, prilejuit de premiera piesei Timp "' doi . . . , de Drmritnt Radu Popescu, prima piesă a sa pe scena petroşăneană (08.05.87).

Au participat Dumitnt Radu Popescu, autontl şi preşedintele Uniunii

37 1


Scriitorilor, Jalentin Silvestnt, criticul de teatnt de la Rom1h1ia literariJ, Ion Cocora, criticul de teatnl de la Tribu11a, Cluj-Napoca, Romulus Diaconescu, criticul de teatru de la Ramuri din Craiova.

Dialogul început la Petroşani - cu dezbateri asupra operei autorului - a continuat la cea mai tânără mină din municipiu, IM. �alea de Brazi, iar seara, după premieră, a aVIIt loc o dezbatere cu realizatorii spectacolului.

La reuniunea de la Petroşani, la Dialogul arteiDr, au participat membri ai cenaclurilor literare din �alea Jiului, cadre didactice, elevi şi studenţi de la Institutul de Mine, public iubitor al teatntlui şi literaturii. Reuniunea, deschisă de Constantin Nelega, vicepreşedinte al CCES judeţean, s-a desfăşurat ca un dialog între invitaţi şi public, dialog precedat de o suită de expuneri în cadrul cărora Dumitnl Dem Ionaşcu a relevat activitatea cenaclurilor literare din Valea Jiului; Petrişor Ciorobea, directorul Centntlui de librării Hunedoara-Deva, s-a referit la modemitatea romanului F; Dumitnt Ve/ea, secretarul literar al teatnllrti, a stăntit asupra relativităţii în tmiversul operei lui D. R. Popescu; Ion Mircea, secretarol Institutului de A-fine, s-a oprit la anumite similitudini din creaţia acestui scriitor şi literatura universală; caricaturistul Mihai Barbu, la semnificaţia unor titluri ale pieselor dramaturgului; iar criticul Valentin Si/vestnl a făcut cunoscută deschiderea spre regia modernă a dramaturgiei lui Dumitnl Radu Popescu, rezonanţa acesteia Cn universalitate - concretizând cu piesa Ptldurea cu pupeze, jucată la Tokio. Şi ce a um1at a fost 1m dialog. :

În fine, Dialog1d artelor de la Petroşani se incheie intr-o comuniune de gând şi de suflet, stimulând interesul publicului pentru lectura bună, pentnt dramaturgia de valoare şi pentnl teatnl."

(Dwnitru Velea - La Petroşani "Dialogul arteiDr", in Drunud socialisnudui, 10 mai 1 987)

Premiul III pentru interpretare feminină - Gabriela Bellu pentru rolul Emilia din Timp în doi sau F.M.S.M.L.O sau Horia sau Lapte de pasăre, de Dumitru Radu Popescu, În cadrul Festivalului Naţional "Cântarea României", 11entru instituţii JJrofesioniste de spectacole, ediţia a VI-a.

HOŢII ŞI SPERIETORILE, de Alecu Popovici . Premieră absolută în 20 mai 1987. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Nicolae Gherghe. Distribuţia: Alexandru Codreanu (Câinele), Lerida Buchho1tzer

(Neagra), Diana Boboc (Ada; Emil), Vio1eta Marcu (Sperietoarea). Regia tehnică: Grigore Tănăsescu.

EXCURSIA, de Theodor Mănescu. Premiera la 23 iunie 1987. Regia artistică şi Scenografia: Radu Băieşu. Distribuţia: Paulina Codreanu (Mama), Nicolae Vârtan (Fiul), Mihai

Clita (Tatăl).

372


Nicolae Vârtan, Paulina Codreanu, Mihai Clita

Din cuvantul autorului: "Calvarul tânifrului erott al acestei tragedii, tn care nu existif moarte jlztcif (dar moartea

moralif nu e mai puţin tragicif). a1adar, calvarul lui comtif tn faptlll cif, deşi ndscut şi preglfflt pentnJ a soluţiona p1·oblemele viitorului, este nevoit, obligat sd soluţioneze probleme moştenite. ( ) O problemif mo1tenitd dar care ne apare ca venind nu din trecut, ci din viitor, ce poate fi mai straniu, mai dramatic, mai teatral li. totodatd, mai tonic?"

(Theodor Mănescu, în Caietul-progrllllt al spectacolului)

De la grandoare la mizerie

Se ştie că autofmantarea până la 80 % a detenninat, reducerea numărului de personal, inclusiv, artistic, diminuarea calităţii estetice a spectacolelor şi o încercare disperată de a face bani prin orice mijloace: inclusiv atelierele, de tâmplărie, de croitorie trebuie sA fie rentabile fmanciar. Şi cum aceasta nu ar fi prea mult, se adaugă presiunea servituţilor ideologice. Greu de îndurat, şi aproape imposibil să i te sustragi. "Mizeria" acoperă "grandoarea" unei arte. Iar modul cum aceasta se aşterne peste teatru este bine "programat" (cu norme, tabele şi planificări) şi tot atât de bine urmărit prin "ştiutori" şi "cântători" din presă. De la SciJnteia vine

373


"cunoscătorul în ale teatrului'', Ioan Adam şi, după ce face un succint bilant al pieselor din anul 1 987 şi o invocare ipocritică a triwnfurilor anterioare, trece la îndrumări şi aprecieri, punând accentul pe ceea ce ideologic era pus cu stăruinţă. Le consemnează cu satisfacţie, ca şi cum ar fi întâlnit soluţia şi trebuie degrabă s-o comunice. "Mizeria" trebuie să străl.uceascii, triliiilfător. "in intâmpinarea dorinţei acestuia de artd (a publicului format din mineri, n.n.), de spectacole bune, actorii petroşdneni vin şi pe alte căi. Teatru/ lor e numit, de altminteri, şi "teatrul cu 20 de sdli " Explicaţia? La scena titulară se adaugd cele din Vulcan, Petrila, Lupeni şi -amănunt revelator! - cele 13 sdli de apel ale mine lor, unde actorii sunt frecvent prezenţi cu recitaluri, minispectacole etc. Integrarea - dialogul profesioniştilor cu amatorii - e în Valea Jiului o realitate ce a depdşit de mult stadiul cuvintelor frumoase şi al angajamentelor solemne. Un Studiou al artistului am.aJor, aflat actualmente la al ophtlea n11mdr, se constituie într-o eficientă tribună de dezbatere, în cadrul căreia se fac e;tpuneri, comentarii directe, la obiect, asupra spectacolelor amatorilor. ''Asistenţa tehnică " nu se reduce însă doar la o analiză. "Profesorii " sunt adesea implicaţi în spectacolele elevilor. Care pot fi chiar . . . elevi (e cazul copiilor de la Şcoala generală nr. 6 din Petroşani, care, sub îndrumarea afechloasă a lui Doru Zamfirescu, au obţinut locul II pe ţară la formaţii de teatru şi brigadă), dar şi mineri, dacă ne gândim la secţia ''Ana Colda " (din Lupeni} "dirijată " de actorul Nicolae Gherghe (acelaşi regizor a asistat şi formaţia de teatru din Geoagiu, cdştigătoarea locului 1 pe ţară cu piesa Imu:u la Hdlmagiu), ori la teatrul mineresc din Petrila, unde călăuzi tor avizat este Marcel Şoma. Să m1-i uitdm insă nici pe Florin Plaur, povăţuitorul actorilor amatori de la Clubul muncitoresc T "ulcan, pe Ilie Ştefan, ghidul formaţiei laureate a căminului cultural Panc, pe Al. Codrean11, Paulina Codream1, Mihai Clita, Adrian Zavloschi, Lerida Buchholtzer. Patricia Grigoriu, Claudiu Bleonţ, Nicolae Vârtan, adicd pe toţi cei care, vorba unuia dintre ei, "forează în sufletul locuitorilor f "ăii Jiului pentru lumina minţii şi a conştiinţei lor", cr1 dorinţa de a face posibilă întdlnirea sub semnul muncii a celor do11ă universuri paralele: teatrul şi minerit11l." (Ioan Adam, Paralele care se b1tab•esc sub senuull mwu:ii, Î1uenmilri despre Teatrtll de stai "Voha Jiului" Petroşani, în SciJnteia, 23 septembrie 1 987)


Horaţiu Alexandrescu - Triumful adevdrulai asupra minciunii, în Steagul roşu, 1 7 octombrie 1 987

V Dumitru - Timp in doi, de Dumitru Rllllu Popesa1, cronică dramatică, în Drumul socialismului, l O mai 1 987

Dumitru V el ea - La Petroşani "Diologul artelor", în Drumul socialismului, 1 O mai 1 987

Ioan Adam - Parohie care se bllab1esc sub semnul muncii, Însenuulri despre Teatrul de stai "J "alea Jiuh1i" Petroşani, în SciJnteia, 23 septembrie 1 987

374




Marcel Şoma, Radu Băieşu - regizori artistici; Aurel Florea, Adrian Tatu - pictori scenografi. Dwnitru Velea - secretar literar.

Colectivul artistic: Mihai Clita, Nicolae Gherghe, Florin Plaur, Ilie Ştefan, Paulina Codreanu, Adrian Zavloschi, Corvin Alexe, Claudiu Bleonţ, Doru Zarnfirescu, Gabriela Bellu, Lerida Buchholtzer, Nicolae Vârtan, Ramona Alice Barb, Fănaca Nium.

Regie tehnică: Rosmarin Delica.


SÂMBĂTA AMĂGIRILOR. comedie, de Ion D. Sîrbu. Premiera absolutll la 30 septembrie 1987. Regia artistic!: Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Paulina Codreanu (Doamna), Adrian Zavloschi (Carnii),

Doru Zarnfirescu (Arthur), Lerida Buchholtzer (Marlena), Florin Plaur (Profesontl}, Ilie Ştefan (Nea Nae), Rosmarin Delica, Nicolae Vârtan (Tănase Bravu), Corvin Alexe (Ghiţă Boştină), Gabriela Bellu (Marta), Nicolae Vârtan, Alice Barb (Studentii), Vasile Fr. Luka (Bobi).

În roluri secundare: Alice Barb şi Nicolae Vârtan Regia tehnici: Rosmarin Delica. Lumini: Cezar Mantea. Sonorizare:

Dan Tăbăcaru.

,Jon D. Sîrbu nu se află la prima prezenţă pe afişul Teatntlui de stat .. Valea Jiului ". Ne amintim cu satisfacţie de succesul pe care 1-a înregistrat cu Arca Bu11ei Speranţe, jucată în anii trecuţi de acelaşi colectiv artistic. De data aceasta ni se propune o comedie-dezbatere, constn1ită pe schema luptei adevăr-minciună, c11 răsh1rnări spectaculoase de situaţii, cu replici spumoase. Acţirmea se desfăşoară în Petroşani, fapt care ne duce cu gândul la locul de naştere al autontlui, oraşul Petrila. Piesa (. . .) prilejuieşte actorilor un remarcabil joc. De la un cap la altul, verva domină scena, replicile curg firesc, cu ritm, sunt reflectate cele mai subtile idei. Pe scenă fiecare personaj se autocaracterizează printr-o replică. (. . .) Despre interpreţi, cuvinte .{nlmoase, pe deplin meritate. Adrian Zavloschi, natuml, liric uneori, sincer în fiecare cuvânt, în fiecare gest. Don1 Znmfirescu, debordant, în continuă mişcare. Ilie Ştefan, hdtn1, firesc în tot ce face; rm Nea Nae de zile mari. Gabriela Bellu, expresie a tinereţii plină de farmec. Paulina Codrean11 şi Corvin

375


Alexe exploatând abil textul ca şi Rosmarin Delica - o surpriză deosebit de plăcutii în joc. Lerida Buchholtzer, constantii fnjoc. Florin Plaur, sobnt, exact în gestică şi tonalitate a vocii. Nicolae Vârtan şi Alice Barb, bine, deşi în roluri secundare - iatii aprecieri care invită pe fiecare iubitor al teatrului la spectacol. Aceleaşi laude pentru regizor, Marcel Şoma, ca şi pentnt scenografia semnatii de Aurel Florea."

(Horaţiu Alexandrescu, Triumful tulevtJrului, în Steagul roşu, 1 7 octombrie 1987)

MODA CĂSĂ TORIILOR (Cine-i soţul meu?), de W. Somerset Maugharn.

Premiera la 20 ianuarie 1988. Regia artistică: Radu Băieşu. Scenografia: Vioara Bara. Distribuţia: Gabriela · Bellu (Victoria Lowndes), Nicolae Gherghe

(Frederick Lowndes), Doru Zamfirescu (William Cardew), Paulina Codreanu (Doamna Shuttelworth), Alexandru Codreanu (Valetul Taylor, orb), Mihai Clita (Leicester Palon), Corvin Alexe (Avocatul Raham), Lerida Buchholtzer (D-ra Montmerency), Alice Barb (Copilul).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. Lumini: Cezar Mantea. Sonorizare: Dan

Cronicarul H. Alexandrescu apreciază scenografia semnată de Vioara Bara, colaboratoare, venită de la Teatrul din Oradea, cu rezerve pe regizorul Radu Bl!.ieşu, şi stăruie asupra interpreţi.lor. ,./Iste, foră îndoială, meritul colectivului de interpreţi de a fi pătnms sensurile adânci ale lucrării, trecând dincolo de aparenţele comice, de .. starea de vodevil", realizând rm spectacol bun, crt certe virhtţi artistice. S-a11 impus prin felul în care şi-au gdndit şi realizat rolul Dont Zamfirescu, interpretul lui William Cardew, Nicolae Gherghe, interpret al lui Frederick Lowndes,

376


Gabriela Bellu, interpreta Victoriei Lowndn, s-a străduit să fie la fnălţimea dificilului rol pe care lucrarea i 1-a pus fnfaţli, reuşind să evidenţieze complexitatea psihicll a persorwjului. Paulina Codreanu, tn vervli, s-a integrat bine fn coordonatele personajului sdu, D-na Shuttelworth. În aceleaşi awinte se poate vorbi despre Mihai C/ita, cel care a dat viaţd lui Leicester Palon, neuzând de un comic facil către care ar fi fost tentaţi mulţi actori, ci apeldnd la mijloace care 011 biciuit pur şi simplu lumea venalli a îmbogllţiţilor de pe urma sacrificiului celorlal/i. Corvin Alexe, interprehll avocatului Raham, Lerida Buchholtzer, interpreta domnişoarei Montmerency şi mai ales Alexandm Codreanu, cel care a ridicat personajul valetului Taylor, orb, la rangul de simbol, s-au strdduit să completeze efortul interpreţilor rolurilor principale." (H. Alexandrescu, ltuerpreţii nu uzea%11 de faâlitt'Jţi Moda căsătoriilor, comedie de William Somerset Maugh11111, pe scena Teatrului de stat " Valea Jiului", în Steagul roşu, 3 1 ianuarie 1 988).

IONEŞTII, de Platon Pardău. Premiera la 12 mai 1 988. Regia artistică şi Scenografia: Constantin Codrescu. Distribuţia: Nicolae Gherghe (Ioan Ionescu), Paulina Codreanu (Ana

Ionescu), Adrian Zavloschi (Nicolae), Gabriela Bellu (Vera). Regia tehnică: Rosmarin Delica. Lumini: Cezar Mantea. Sonorizare:

Dan Tăbăcaru.

H. Alexandrescu, dupli ce descrie contribuţia fieclirui interpret, se opreşte asupra lui Constantin Codrescu, regizor şi scenograf, şi a lui Timuş Alexandrescu, pentru ilustraţia muzicalli. ,}iste meritul regiei # al scenografiei, amândouă semnate de C. Codrescu, de a fi pătnms pe deplin sensurile adânci ale texh1lui, de a ne fi oferit o interpretare unitară. (. .. ) CondrtŞi CII măiestrie de regizor, actorii pătnmd în străfUndul personajelor, efectul fiind puternic asupra spectatorolui. O concepţie interpretativă ca un sistem deschis, invittind la dezbatere după căderea cortinei."

(H. Alexandrescu, Un spectacol-dezbatere despre onud colltemporflll, în Steagul roşu, 12 iunie 1988)

,Joflll lonescr1, tatăl, deocamdată traversează .. scena " cr1 acea veche şi prăfuită valiză. Privirea sa pare aJintită asupra bekettianului Luky. La un capăt al avenhtrii, valiza este plină cu nisip şi personajul în funii, la celălalt, personajul speră să aibă în valiză un atlas al bolţii cereşti. Poate să fie, poate să nu fie. Important este că el caută şi că ,jimiile " lui ti duc spre .. imperiul scopurilor", iar el păşeşte cu privirea aţintită spre stele."

(Dumitru Velea, Pelllru un atlas al bolţii cerqti, în SLAST, 1 9 .06.88)

MEŞTERUL, de Dumitru Dem. Ionaşcu, după romanul Nemuritorul albastru, de Radu Ciobanu.

Premiera absolută la 19 iunie 1988. Regia artistică şi Scenografia: Constantin Codrescu.

377


Distribuţia: Adrian Zavloschi (.Afeşterul), Mihai Clita (Voievodul), Gabriela Bellu (Ana), Paulina Codreanu (Maria), Doru Zamfirescu (Dragoş), Alice Barb (Onu), Nicolae Gherghe (Bătrânul), Alexandru Codreanu (Vistiernicul), Florin Plaur (Logofătul), Rosmarin Delica (Căpitanul), Ilie Ştefan (Diacul), Nicolae Vârtan (Solul).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. Coloana sonoră: Timuş Alexandrescu. Lumini: Cezar Mantea. Sonorizare: Dan Tăbăcaru .

.. Remarcabil prin modernitate, spectacolul regizat de Constantin Codrescu, asistat in repetiţii şi de A/arce/ Şoma, folosind cu deosebită iscusinţă jocurile de lumini şi umbre, mai ales in reliefarea a două personaje - Moşul şi A11a -constituie o deplină reuşită arhstică. "

'

(Horatiu Alexandrescu - Meşterul, o depliniJ reuşiltl anistic4 Prenuertl absoluttl a Teatrului de stat " Valea Jiului", în Steagul roşu, 2 iulie 1 988)

,.Meşterul aşa cum a fost interpretat in premieră absolută, de inimosul cokctiv al teatn1l11i petroşănean in regia şi scenografia reputatului actor şi regizor Constantin Codrescu de la Teatml din Sfântu Gheorghe, va constitui un eveniment al vieţii teatrale din stagiunea unnătoare. Deşi ne obiptuisem cu prozatorol, reportenrl şi animatorol vieţii literare din Valea Jiului, chiar şi cu dramaturgul Dumitnr Dem lonaşc11, piesa reprezintă o izbândă a ideilor acestui scriitor: pentro prima dată ieşind în faţa cihtorilor (a se citi spectatorilor) in toată plenitudinea gândirii şi experienţei artistice. Piesa ar putea fi socotită de factură istorica, elemente ale textului şi nu mai puţin ale decorolui, pledând in această direcţie . . . Totuşi, spectacolul a fost realizat intr-o nouă manieră, refuzând zorzoanele fals istorice, catapultarea intr-o greoaie reprezentare scenică şi de limbaj. Mai degrabă, Meşteml e o meditaţie de mare profimzime pe seama creaţiei şi dăinuirii, din acel joc aparent al ideilor ţesându-se un model de existenţă al romdnul11i, al neamului nostru; un model de reflectare mai puţin uzitat în dramaturgie, emanând puritate şi originalitate filosofică. "

(Valeriu Bârgău - Meşterul, în Vatra, nr. 8/1988)

Despre interpretare, Traian Dinorel Stănciulescu conchide: "Vocea timbrată cald a Meşterului (Adrian Zavloschi) acreditând prin vibraţie simţită, muzicală, mesajul de generoasă deschidere al piesei, prestanţa Voievodului (Mihai Clita) acoperind parcă prin geshrri intreaga istorie a ţării, tristeţea nedisimulată a chipul11i A11ei (Gabriela Bellu), desprinsă parcă din fntrmericul pe care-I va l11mina în final III piesei, sobrietatea Vutiernicului (Al. Codreanu) şi a Logofătului (Florin Plaur}, prezenţa scenică a celorlalte personaje - Blltrlbrul (Nicolae Gherghe), Dragoş (Dont Zamfirescu), Maria (Paulina Codrean11), 011u (Alice Barb), Cdpilmml (Rosmarin Delica), Diacul (Ilie Ştefan), Sobd (Nicolae J iîrtan) -constituie elementele care-I conduc pe spectator la o stare de tulburătoare rezonanţă cu istoria omului şi a creaţiei sale."

(Traian Dinorel Stănciulescu - Istoria trecrlltl pe111ru istoria preze11ltl, în Co11temporwml, 1 5 iulie 1 988)

378


,,Preţuitul om de teatn1 Constantin Codrescu se ajlli la a doua sa lucrare regizorală pe scena petroşăneană, după lonqtii, de Platon Parrlău, care se bucură acum de un real succes. Noul spectacol, Meşterul. este tensional, CII btmă gradaţie dramatică şi o limpede descifrare a conflictului, a semnificaţii/ar. (. .. ) Dincolo de dramatismul sugerat CII nah1raleţe fi dăruire de către întreaga echipă de interpreţi, se impune Îll primul rând creaţia lui Adrian Zavloschi (Meşterul), în care s-a îngemănat viziunea regizorală CII rejlecţia personală. Îl secondează Mihai C/ita (Voievodul), rol căn1ia actontl i-a acordat o complexitate modernă. Autoritară, dominatoare, Ana, fiica Voievodubu, a găsit o interpretă de subtilitate profosională in Gahriela Bellu. Un puternic filon liric, de sorginte arhaică, aduce în scenă Billrlbm( interpretat de Nicolae Gllerghe. Actontl a impus un personaj convingător, contradictoriu şi zbuciumat, aidoma timpului din care vine şi pe care-I personifică. Cuplul boie11lor e limpede individualizat de Al. Codreanu (Vmiemicul} fi Florin Plaur (Logoflitu/). Un CIIVânt bw1 pentru coloana sonoră concepută de Timuş AlexandresCII."

(Ion Constantinescu - Un spectacol tensional şi limpede (Meşterul), în Teatml, nr. 9/1988)

Sub genericul 40 de ani de la inaugurarea Teatrului de stat ,. Valea Jiului", apar o serie de articole sau de interviuri în Steagul roşu din Petroşani. Nu se mai permiteau aniversAri. decât la împlinirea unor cifre rotunde de ani (50; 1 00 ş.a.m.d.).

"Teatntl de stat .. Valea Jiului " împlineşte în acest an 40 de ani de existenţă. Un prilej de bilanţ, de sărbătoare. Şi, precum orice sărbătoare îşi are fn prim plan omul, cu intreaga lui personalitate creatoare, incepem astăzi un serial de portrete literare dedicate oamenilor teatrului nostru, începând cu aceia care au pus bazele instituţiei şi care alături de tineri, CII fiecare spectacol montat, se străduiesc să ne fmbogăţească viaţa culhtrală. Realizăm aceste portrete CII sprijinul criticului Dumitru Ve/ea, secretarul literar al Teatn1lui din Petroşani." Iată, unele dintre ele: Veteranul scenei Actorul Ilie Ştefan (Steagul roşu, 26.03.88); Actorul Alexandru Codreanu, Peste 60 de roluri pe scena din Petroşani (Steagul roşu, 09.04.88); Actorul Florin Plaur. Arta de a convil1ge spectatorul (Steagul roşu, 02.04.88); Spectacobll slujeşte totdeauna tulevtJrul Regizonll Marcel Şoma (Steagul roşu, 1 6.04.88); sau sub altă semnătură: StJptiJnllbla teatrahJ, de H. Alexandrescu (Steagul roşu, 2 1 .05.88); Vom onora pe depli11 menirea artei, de Nicolae Gherghe (Steagul roşu, 21 05.88).

ARTICOLE, AV ANCRONICL NOTE:

Horaţiu Alexandrescu - Triumful adevtJrului, în Steagul roşu, 17 octombrie 1 987

H. Dobrogeanu - l/11 spectacol interesant, pe scena Teatmb•i de stat " Vaka Jiubli" (AvanpremieriJ), în Steagul roşu, 24 .01 .88.

H. Alexandrescu - lnterpre(ii nu uzeaziJ de facililtfţi. Moda căsătoriilor, comedie de William Somenet MaughtUrl, pe scena Teatmlui de stat " Valea Jiului", în Steagul roşu, 3 1 ianuarie 1988.

H. Alexandrescu - l/n spectacol-dezbatere despre omul co11tempora11, în Steagul roşu, 1 2 iunie 1 988.

379


Dumitru Velea - Pentnt un atlos al bolţij cereşti, în SLAST, 1 9 iunie 1 988. Horaţiu Alexandrescu - Meşterul, o dqlimf reuşittl artutic4 Premiertl

absoluttl a Teatrului de stat " J-'alea Jiului", în Steagul roşu, 2 iulie 1 988. Traian Dinorel Stănciulescu - Istoria trecuttl pentru utoria prezenttl, în

Contenrpormml, 1 5 iulie 1 988. Valeriu Bârgău - Meşterul, in Vatra, nr. 8/1988. Ion Constantinescu - Un spectacol tensional şi limpede (Meşterul), in Teatrul,

nr.9/1 988.

380


STAGIUNEA 1 988 - 1989


Marcel Şoma, Radu Băieşu - regizori artistici; Aurel Florea, pictor scenograf; Dumitru Velea - secretar literar.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Alice Barb, Gabriela Bellu, Claudiu Bleonţ, Lerida Buchholtzer, Mihai Clita, Paulina Codreanu, Nicolae Gherghe, Marius Stănescu, Ştefan Ilie, Francisca Luka, Emilia Popescu, Florin Plaur, Nicolae Vârtan, Doru Zamfirescu, Adrian Zavloschi, Gică Andruşcă, Florica Chihaia, Mihai Cristea, Chişărău Florica, Radu Jurj, Rodica Lupu, Nicoleta Olteanu, OlgaTaisia Podaru, Elena Zamora.

Regie tehnici: Rosmarin Delica.


COCOŞELUL NEASCULTĂTOR, de Ion Lucian. Premieră: 25 octombrie 1988. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Alice Barb (Cocoşeluf), Mihai Clita (Corbul), Francisca

Luka (Ursuleţul), Florida Chişărău (Vulpea), Florica Chihaia (Pisicu,ta), Nicolae Gherghe, Enache Chirilă, Radu Jwj (Jepuraşi).

Regia tehnici: Grigore Tănăsescu. Lumini-sonorizare: Dan Tăbăcaru, Cezar Mantea.

Autofinanţarea �i efectele ei:

Secretarul literar concepe şi realizeazA revista Thalia (Rebus) cuprinzând în 32 de pagini, cu materiale despre teatru, portrete ale actorilor, rebus, divertisment, graficii, traduceri etc. Participii colaboratori importanţi, în domeniu. Dwnitru Velea reuşeşte, cu sprijinul lui Lucian Avramescu de la SLAST, sli publice aceastli revistli la Combinatul Poligrafic "Casa Scânteii" şi, prin contract, sli fie introdusli pe reţeaua de distribuire a Sclinleii tineretului spre a fi difuzatli în întreaga ţarii. In câteva zile este vândutli şi se încaseazii fondurile biineşti "salvatoare" pentru încheierea fmanciarli a anului 1 988.

Dupii ce enumlirli piesele pe care le-a jucat la sediu şi în tumee (din douii stagiuni: Ioneştii, Meşterul, Moda căsătoriilor, Timp în doi, Excursia, Sâmbăta

381


amăgirilor, Un bărbat şi mai multe femei) şi analizeazl!. activitatea cu implicare şi mai putini!. implicare a celor câţiva tineri actori, ziaristul Horatiu Alexandrescu scrie el!. "Nu ne îndoim că organizaţia de partid şi conducerea instituţiei (. . .) au luat deja măsurile necesare pentro 1989" Directorul teatrului, Comelia Stl!.nescu, spune el!. "la sediu se joacă cu greutate (. . . ) maxim 6-7 reprezentaţii cu un spectacof', dar "există perspective certe pentro o colaborare mult mai intensă între teatnt şi unităţile CMVJ astfel încât educaţia estetică a maselor, in primul rând a celor ce muncesc în subteran, să fie calitativ superioară" (Horaţiu Alexandrescu, Teatrul de stat "Valea Jiubti" 111 faJa unor obiective mojore, în Steagul roşu, 14.01 .89). Cătuşele autofmanţării împinsli până la 82 %, servitutiJe ideologice ale aşa-zisei "educatii" deconspirl!., în primul rând, o situaţie de crizli a teatrului, a celui din Petroşani cu asupri!. de măsuri!., iar în al doilea rând faptul că sub "triumfalismul zilei" se ascunde cangrena unui timp boin!lv.

BOLNAVUL ÎNCHIPUIT, de J. B. P. Moliere . În româneşte de Tudor Bogdan şi Ştefan Crudu. Premiera la 27 ianuarie 1989. Reprezentaţii: 3 . Spectatori: 489. Regia artistică : Marcel Şoma. Scenografia: Aurel Florea. DistribuJia: Nicolae Gherghe (Argan), Lerida Buchholtzer (Beline),

Florica Chihaia (Angelique), Alice Barb (Louison), Florin Plaur (Bera/de), Adrian Zavloschi (Cteante), Mihai Clita (Diafoirus, medic), Nicolae Vârtan (Thomas, jiul său), Alexandru Codreanu (Dl.Purgon). Rosmarin Delica (Bonnefoi, notar), Francisca Chorobea (Toinette).

Regia tehnică: Rosmarin Delica. Uustraţia muzicală: Horaţiu Alexandrescu. Lumini: Cezar Mantea. Sonorizare: Dan Tăbăcaru.

,)Jolnavul l11cllipuiJ a fost ., cântecul de lebădă " al lui Moliere, la data premierei absolute, autontlfiind grav bolnav. O lucrare dramatică la care Moliere a lucrat mai bine de doi ani şi care, dincolo de râs, de sarcasm, pune in faţa spectatontlui acute probleme de viaţă. Unnărind joi seara spectacolul, aşa crtm a fost pus el în scenă la Petroşani sub conducera regizorolui �Marcel Şoma, fiecare dintre cei care s-au aflat în sală a remarcat desigur grija tuturor realizatorilor regizor, scenograf, actori, corp tehnic, de a se prezenta in prim plan ideile valoroase ale piesei. Dincolo de râs, de jocul plin de vervă al interpreţilor, am trăit sentimentul că participăm nu la o piesă de teatro, ci la o .. bătălie de idei " din care adevăntl iese învingător. Nicolae Gherghe, interpretlll eroului principal Argwt -bolnavul închipuit - ocoleşte comicul gratuit, constntindu-şi cu meticulozitate personajul."

(Horatiu Alexandrescu, Pledoarie pe11.tru actuali.tatea operei ltUUilor clllsici Comedia Bolnavul închipuit de Moliere pe scena Tea.trului de stat " Valea Jiul11i", în Steagul roşu, 1 8 februarie 1989)

,Ji, spre a arăta că autoreferinţa limbajului nu este o problemă de .. ultimă oră ", să ne amintim, de pildă, de teatrol lui Molie re, de piesa Improvizaţia de la VersaiUes (1663) - un pirandelism in nuce -, sau chiar de ultima piesă a marelui

382


comediograf. BolniiVUI Inchipuit (1673), unde fn scena a 3-a din actul al III-lea întreaga piesă devine propriul său obiect."

(Dumitru Velea, Sfatul b1i Beralde, SLAST, 1 9.03 .88)

CENUŞĂREASA, dramatizare de Ion Lucian şi Virgil Puicea, după Ch. Perrault.

Premiera la 15 februarie 1989. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Rodica Lupu (Cenuşăreasa), Paulina Codreanu (Alama),

Olga-Taisia Podaru (Judith), Nicoleta Olteanu (Edith), Gică Andruşcă (Ministrul), Mihai Cristea (Prinţul), Elena Zamora (Zâna cea Bună), Corvin Alexe (Valetul; Şorice/ul Chiţ-Chiţ).

Regia tehnică: Grigore Tănăsescu. Lumini-sonorizare: Dan Tăbăcaru, Cezar Mantea.


Horaţiu Alexandrescu - Teatml de stat "Valea Jiului" tn ffl/a unor obiective mojore, în Steagul roşu, 14.01 .89

Horaţiu Alexandrescu - Pledoarie pentnl actualitatea operei marilor clasici Comedia Bolnavul închipuit de Moliere pe scena Teatmbli de stat

" Valea Jiului", în Steagul roşu, 1 8 februarie 1 989

Dumitru Velea - Sfatul bli Bera/de, SLAST, 1 9.03.88

Dumitru Velea - Eminescu, invoclind pe "ne11U11itorul Moliere", în Caietul-program, m. 286, al spectacolului Bolnavul închipuit.

383



Colectivul de conducere: Comelia Stănescu 1 Mihai Clita -

director; Maria Bârleanu - contabil şef. Marcel Şoma, Radu Băieşu - regizori artistici; Aureliu Florea, Adrian Tatu - pictori scenografi . Dumitru Velea - secretar literar.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Gica Andruşca, Claudiu Bleonţ, Gabriela Bellu, Lerida Buchholtzer, Florica Chihaia, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Nicolae Gherghe, Radu Jurj, Francisca Luka, Florin Plaur, Emilia Popescu, Rodica Lupu, Nicoleta Olteanu, Nicolae Vârtan, Doru Zamfirescu, Elena Zamora, Adrian Zavloschi .

Spectacole reluate,· turnee: Un bărbat şi mai multe femei, de Leonid Zorin, 9-20 septembrie; Bolnavul Închipuit, de Moliere, din 16-20 septembrie, Cenuşllreasa şi Bolnavul Închipuit, din 25 septembrie.


ION D. SÎRBU încetează din viată, în 1 7 septembrie 1989, la

Craiova, în wma unui necruţător cancer. Teatrul din Valea Jiului, flind legat prin fire văzute şi nevăzute ale destinului de dramaturgul născut aici (Petrila, 28 iunie 19 19), il trimite pe Dumitru Velea, prietenul acestuia; să ia parte la ceremonia înmormântării ( 19 septembrie, Cimitirul Sineşti, Craiova). O delegal.ie de mineri, condusă de nepotul acestuia, Dorel Crăciun, trimite şi directorul minei de la Petrila, Bogdan Bujor -mină în care scriitorul a lucrat în 1 963, după ieşirea din închisorile roşii.

UN BĂRBAT ŞI MAI MULTE FEMEI, de Leonid Zorin.

În româneşte de Tudor Steriade, Lia Crişan. Premiera la 20 septembrie 1989. Regia artisticll, Scenografia şi Ilustraţia muzicală: Claudiu

Bleonţ.

384


Distribuţia: Emilia Popescu (Soţia şi celelalte femei), Claudiu Bleont (A. S. Garunski).

Regia tehnică: Grigore Tănăsescu. Lumini: Cezar Mantea. Sonorizare: Dan Tăbăcaru.

Context: "Situatia Teatrului de stat "'Valea Jiului ", instituţie profesionistă de spectacole

înfiinJată în anul 1948 în ideea de a îmbogăţi viaţa culhtrolă a municipiului Petroşani şi judeţului Hrmedoara, mt a fost niciodată mai grea. Spectatorii care în perioada de vtiif a anilor 1977-1980 aplaudau frenetic realizările de excepţie ale acestei instituţii, nu mai vin la teatru. ( . . .) Cu 15 ani în urmă colectivttl teatrului număra 28 de actori. Astăzi sunt numai 6, din care unul - spre pensionare. Din anul 1975 şi ptină în prezent au fost repartizaţi la Petroşani peste 20 de tineri - acton·, actriţe, regizori, scenografi - absolvenţi ai institutelor din Bucureşti şi Tg. A1ureş. În majoritate, cum au venit - s-au dus. (...) . . . repertoriul trebuia vizat şi răsvizat, inclusiv la "cabinehll 2 " Comedia, ca gen, a fost aproape eliminată. ( . . .) Baza materială este grav depreciată. Plouă în cabine, plouă pe scenă, în sală, orga de lumini şi aparahtra - la pămtint, subso/ul clădirii immclat. Oamenii au centi ajutor, în ziare s-a scris, "primii " de la mrmicipill sau judeţ au promis şi attit. Degeaba directorii cereau ajutor, degeaba rugăminţi, şedinţe şi altele. Nimic. Nepăsare. (. . .) Ministerul Culturii nu s-a ocupat încă de teatrele de provincie. Nu sunt dorite? Este nevoie de actori. Speranţele nu sunt roze in această direcţie. De aceea se preconizează rm concurs pentru descoperirea tinerelor talente. Baza materială trebuie urgent refăcută.

Oameni buni! N11 avem voie să lăsăm teatml să moară. Să strângem noi, spectatorii, rdnd11rile in juntl lui. De noi depinde existenţa instituţiei. Iar actorii au datoria să joace cât mai bine. Să curmăm prăbuşirea teatrului nostnt devenind CII toţii oameni cu suflet de artist, oameni de teatrur'

(Homtiu Alexandrescu, Grea povartJ pmtru Teatrul din Petroştllli, in Zori 11oi, 07.04.90)

MĂ TRĂGUNA, de Niccolo Machiavelli. În româneşte: N. Al. Toscani. Premiera la 6 mai 1990. Reprezentaţii: 17. Spectatori: 3 .663.

Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Adrian Zavloschi (Cal/imaco), Corvin Alexe 1 AI.

Codreanu (Siro), Florin Plaur (Messer Nicia), Delica Constantin (Ligurio), Francisca Luca (Sostrata), Mihai Clita (Călugărul Timoteo), Florica Chihaia (O femeie), Lupu Rodica, Elena Zamora (Lucrezia), Olteanu Nicoleta (O mască).

Regia tehnică: Delica Constantin. Lumini-sonorizare: Cezar Mantea, Constantin Pârcălăbior. Pictură şi mişti: Josif Csiky.

385



Teat111l de Stat " V aha Jiului" - noi exige1Jţe fi• activitatea educativd şi cult•�ral-artisticd, interviu cu Comelia Stănescu, directorul teatrului, luat de T. Spătaru, in Steagul roşu, 10.09.89

Horatm Alexandrescu - Grea povard pentru Teatrul din Petroşani, în Zori noi, 07.04.90

386



Colectivul de conducere: Mihai Clita - director; Maria Bârleanu - contabil şef. Aurel Florea - pictor scenograf. Dumitru Velea - secretar literar.

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Lerida Buchholtzer, Francisca Chorobea, Mihai Clita, Radu Jmj, Gabriela Micoiu, Tudor Pestriţu, Luminiţa Sorop, Elena Zamora, Adrian Zavloschi .

Regia tehnică: Rosmarin Delica, Grigore Tănăsescu.


CAPRA CU TREI IEZI, dramatizare după Ion Creangă. Premiera la 19 octombrie 1 990. Reprezentaţii: I l (7 la sediu, 4 în

deplasare). Spectatori: 2.790 ( 1 .946 la sediu, 844 în deplasare). Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea.

Ilustraţia muzicală: George Pârcălăbior. Distribuţia: Francisca Chorobea (Capra), Tudor Pestriţ\1 (Iedul cel

mare), Luminita Sorop (Iedul cel mijlociu), Elena Zamora (Iedul cel mic), Mihai Clita (Lupul).

Regia tehnică: Grigore Tănăsescu.

CVARTETUL, de Slavomir Mrotek. Premiera la 15 noiembrie 1990. Regia artistică şi Scenografia: Radu Băieşu. Distribuţia: Nicolae Gherghe (El), Luminita Sorop (Ea), Mihai Clita

(Figura, Spectrul), Corvin Alexe (So,tul, Soţul-coleg). Regia tehnică: Grigore Tănăsescu. Ilustraţia muzicală: Constantin

Pârcălăbior.

"În Cvartetul. ca şi, mai tdrziu şi nu numai aluziv, in O '1111/Jmplare JericiJIJ, Mrotek prezintă dilema omului stânjenit în intenţia sa de a se integra relaţiilor prezente de rezonanţa pe care idealurile trecute o mai au în conştiinţa sa. Viaţa nouă, personificată sugestiv intr-o femeie tdnără şi fmmoasă, Ea, este plină de tentaţii, ademenitoare. Nu e de mirare că El se va lăsa atras de plăcerile pe care i le oferă, încercând să uite sloganurile sfinte de odinioară. Dar, în momenhtl critic, când era gata să facă pasul hotărâtor, trădându-şi vechiul crez, între El şi viaţă -între El şi Ea - se interpune persuasiv spectntl idealuri lor moarte, pe care le slujise in tinereţe. Mrotek sugerează prin această întrepătnmdere de real şi fantastic un

387


dramatic proces psihologic, care evoluează imprevizibil, spulberând nădejdea spectntlui într-o posibilă şi aşteptată schimbare de concepţie şi atitudine."

(Stan Velea, Absurdrtl miturilor istorice, în Caietul program al spectacolelor Incendiul şi Cvartetul)

BASMUL CU SCUFIŢA ROŞIE, de Dumitru Solomon. Premiera la 5 decembrie 1990. Reprezentaţii: 4. Spectatori: 1 .220. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Mihai Clita (Lupul), Elena Zamora (Scufi.ta Roşie), Radu

Ju.tj (Paznicul), Francisca Chorobea (Bunica).

INCENDIUL de Dimos Rendis. Premiera la 12 ianuarie 199 1 . Reprezentaţii: 2. Spectatori: 73 . Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Adrian Zavloschi (Marco), Mihai Clita (Antonis), Lerida

Buchholtzer, Gabriela Micoiu (A/aria), Rosmarin Delica (Jean). Regia tehnică: Rosmarin Delica. llustraţia muzicală: Constantin

Pârcălăbior.

,.j]ouă incendii se conjugă fntr-1mul singur pentn1 ca metafora dramatică să fimcţioneze şi să devină percutantă; desfăşurarea simbolistică se sprijină de cea .. reală " Un incendiu al vilei, un incendi11 al sufletelor. Dar prin flacăra aceasta unele suflete ia11 tăria şi puritatea lamurei, iar altele se deschid şi fncep procesul lănmrirei."

(Dumitru Velea, Incendiul, în Caietul program al spectacolelor Incendiul şi Cvartetul)

PRÂSLEA CEL VITEAZ ŞI MERELE DE AUR, dramatizare după Petre lspirescu de Lucian Belcea

Premiera la 29 ianuarie 1991 . Reprezentaţii: 3 1 . Spectatori: 8.544. Regia artistică: Nicolae Gherghe. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Radu Ju.tj (Prâslea cel viteaz), Alexandru Codreanu

(Împăratul), Tudor Pestriţu (Fiul cel mare), Lurniniţa Sorop (Fiul mijlociu), Elena Zamora (Fata), Gabriela Micoiu (Sora fetei), Rosmarin Delica (Zmeul), Corvin Alexe (Argintarul), Lerida Buchholtzer (Puiul de vultur), Francisca Chorobea (Vulturul).

DON JUAN, TICHIA ŞI IUBIREA, versiune scenică de Aurel Florea după piesele lui Teodor Mazilu: Împăiaţi-vă iubiţii, Pălăria de pe noptieră şi Don Juan moare ca toţi ceilalţi.

Premiera la 20 aprilie 1991 . Reprezentaţii: 5. Spectatori: 593 . Regia artistică şi Scenografia: Aurel Florea.

388


Distribuţia: Tudor Pestriţu (Valentin, Demeter, Don Juan), Lerida Buchholtzer (Emilia, Balerina, Maria Magdalena), Jurj Radu (Un prieten, Gardianul), Francisca Chorobea (Mama. Maria Antoaneta).

MOTANUL ÎNCĂLŢAT, de Charles Perrault. Premiera la 23 mai 1991 . Reprezentaţii: 14. Spectatori : 3 .208. Regia artistică şi Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Rosmarin Delica (Împăratul), Lerida Buchholtzer

(Cotoşman, Voievodul Ionică, Iepuraşul. Marele Dregător, Negustorul, Ştie Tot, Vede Tot), Francisca Chorobea (Domni,ta), Mircea Pânişoară (Uriaşul).


Stan Velea - Absrmh1l mituriiDr istorice, în Caietul program al spectacolelor Incendiul şi Cvartetul

Dumitru Velea - Incendiul, în Caietul program al spectacolelor Incendiul şi Cvartetul.

389



Colectivul de conducere: Dumitru Velea - director; Maria Bârleanu - contabil şef. Elena Buzdugan, Aureliu Florea - pictori scenografi.

Colectivul artistic : Corvin Alexe, Lerida Buchholtzer, Rodica Cemescu, Francisca Chorobea, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Rosmarin Delica, Adam Erzsebet, Nicolae Gherghe, Radu Jutj, Florin Plaur, Valeriu Troşan, Mircea Zabalon.


ALEXANDRU LĂPUŞNEANU (JESUS CHRISTUS REX MOLDAVIAE), de Mihai Eminescu, text aranjat de Dumitru Velea.

Premiera absolută: 14.09.91 . Reprezentaţii: 31 (9 la sediu, 22 în deplasare). Spectatori: 4.542

1 .789 Ia 2.753 în

AL Codreanu, Rosmarin Delica, Mihai Clita, Valeriu Troşan, Lenda Buchholtzer

390


Regia artisticA: Dumitru Velea. Scenografia: Elena Buzdugan. Ilustraţia muzicală: Horaţiu Alexandrescu.

Distribuţia: Mihai Clita (Lăpuşneanu), VaJeriu Troşan (Caraca/e), Lerida Buchholtzer (Femeia), Florin Plaur (Brad), Alexandru Codreanu (Episcopul), Mircea Zabalon (Arbore), Rosmarin Delica (Vistierul), Francisca Chorobea (Doamna).

Regia tehnicll: Rosmarin Delica.

,/vfarea surpriză a fost texhtl eminescian Jesus Cl1ristus Ra Moldaviae (în subtitlu Alexandru Lăpuşneanu). Complinit de acelaşi Dumitn1 Ve/ea (ce şi-a asumat şi rolul de regizor), din două versiuni originale ale lui Eminescu, această piesă .. norlă ", dincolo de faptul că e scrisă în versuri, nu are nimic în arhitech1ra ei internă, din ceea ce s-ar chema o .,melasă " lirică. ,)vfotivu/" acestei piese porneşte de la inscrisul atestat pe o monedă (comentat şi de Iorga) Jesus Christus Rex Moldaviae. În piesa lui Eminescu, şapte boieri, adunaţi la Putna după stingerea spiţei muşatine, depun jurămdnt ca regele ţării să aparţină unei instanţe sacre -alungându-1 pe Isus - iar ei să fie doar pdrcă/abi. Alaamlru LtJpiiŞI!eanll va călca acest jurământ. Dar nu din orgoliu paranoic, ci dintr-o cen"nţă reală, obiectivă, a unui moment critic al istoriei ce reclama o autoritate /ucidă şi unică, măsuri raţionale şi agerime în decizie . .. Oportrmitatea " istorică atrage insă, prin călcarea iminentă a jurămânh1lui, vina tragică. Câteva scene-cheie - cum ar fi monologul lui LtJp�qneanu in faţa lui Gruie mort sau dialogul LtJpuşneanu-Vistiemic În care duelul Vicleniei cunoaşte tăişuri de mare rafinament sunt scene ontologice. Dumitru Ve/ea mărturiseşte că a visat de mult acest spectacol (de când era doar secretar literar) - incât posh1ra de regizor, asumată , m1-i chiar avenh1rată. Apeldnd la scenografia Elenei Buzdugan, el imaginează spaţiul acţiunii În altarul unei biserici, fn ale cărei fresce veghează nu .ifinţii tradiţionali, ci voievozii muşatini. (Biserica, imaginată ca topos a/ Istoriei). În mijlocul altanllui se află o .,masă a tăcerii" pe care se face judecata domnului pămdntean. În ce priveşte mizanscena, sunt scene şi mişcări ce au .. tdlc"alături de altele ce par aleatorii. În rolul lui Alexandnt Lăpuşneanu, Mi/rai C/itn s-a detaşat printr-o forţă bine fncă/zită. Rosmarin Delica (V&Stiemicul) are un stil de joc mai molcom, intreţinând mai puţin decât partenentl său amintita fitlminantă scenă. Există fnsă, aproape la toată tn1pa masculină, pericolul alunecării pe cantabilitatea versurilor - ce face ca nu fiecare moment să conţină un participativ de trăire, o prezenţă. În ansamblu, interpreţii depun însă căldură în rolurile asumate, fie că joacă diplomaţia sau teama, şiretenia sau revolta (cei trei boieri; Florin Plaur, Valeriu Troşan, AJircea Zabalon) - fie maiestatea sacerdotală (Alexandnt Codreanu). Lerida Buchholtzer (Femeia) conturează în tuşele principale un personaj cu faţete ambigui, se poate fncrdncena dar îşi poate totodată modifica alunecos sentimentele."

(Jeana Morl\rescu - Cullllrd şi dureri (Spectacole şi i11i(iative la TeatTIII "LD.Sfrbu" din Petroşani), în LiJerarul, nr. 4/93, 29 ianuarie 1 993)

,Japte boieri se strâng la Putna şi depun un jurământ in acest sens, ca ei să fie doar pârcălabi, iar rege - Iisus. Şi cunr se întâmplă în istorie, jurămintele se calcă.

391


Dar se atrage vina. Vina tragică, piesa este o adevărată tragedie, in sensul antic. Omul, LiJpiiŞIIeanu ia măsuri raţionale, corecte, drepte, dar cu toate acestea aude in urechi , .râsul Muşatinilor", acea vină tragică. Judecata sa este dreaptă, ea se

face pe o .. masă a tăcerii ", în mijlocul altarolui, in faţa ,.celm· care nu mai sunt " şi ei cu dreptatea omenească a lor, - , dar, cu toate acestea, sabia otn'fvii il despică. LiJpiiŞIIefliiU este simbolul convertirii, în istorie, precum al lui Saul pe Dnmml Damascului, devenit Paul. Această piesă ne spune că in istoria noastră am avut un Dn1m al Damascului.

- Cine interpretează pe Voievodul-călugăr, Lăpuşneanu? - Mihai Clita. Îi dă stah1ra necesară, are acel tăiş de sabie în faptă, cuvânt şi

gând . . . "

(Mircea Bujorescu - Alexandru Lăpuşneanu, în Zori Noi, 16 ianuarie 1 993)

FOTBAL CU PERIPEŢII, comedie muzicală în două acte de George Negraru.

Premiera: 28.10.9 1 . Reprezentaţii: 4. Spectatori: 938. Regia artistică şi Scenografia: George Negraru. Muzica: Vasile

Pop. Distribuţia: Angela Dărăban (Blăniţă), Cecilia Leonte (Pufuleţ), Olga

Roman (Ţup-Ţup), George Negraru (Dulache), Dan Vasile (Vulpoiul), Ioan V elica (Lupul), Doina Rădoi, Monica Toma (Mielul).

N. 8. Se prezintă spectacole de poezie, muzică şi dans, urmate de interpretarea personajelor lui V. Alecsandri : SandM NapoibJ Ultrar«rogradMI., Clevetici Ullrademagogul, Gurd Casca şi cu concurs pentru recunoaşterea interpretului. Participă solistul Miky Kurta cu un repertoriu de muzicll uşoară dedicat copiilor şi pArintilor.

DE CE NU-MI VII?, recitalul după M. Eminescu al actriţei Adam Erzsebet, angajată de Ia Teatrul Naţional din Tg. Mureş Ia Teatrul Dramatic "I.D.Sîrbu"

Spectacol premiat la Londra. Montajul literar: Haydu Gyozo. Premiera: 30. 10 .91 . Reprezentaţii : 4. Spectatori: 5 16. Scenografia: Viorel Mărginean. Muzica : Nicu Alifantis.

Cântece: Sarossi Endre.

"Adam Erzsebet, actriţă la Teatrol din Târgu Mureş, l-a dus pe Eminescu cu spectacolul De ce nu-mi vii? pe marile scene ale lumii. Premiată la Londra, dar şi la Petroşani, e mereu aşteptată de iubitorii lui Eminescu, ai culturii române."

('XXX - Privigl1etoarea Carpaţilor, în Detectiv, anul Il, nr. 22, 30 oct. 1 99 1 )

" l 'ersul lui Grigore Viero este poate cea maifromoasă apreciere care se poate aduce recita/ului de poezie susţinut miercuri seara la Petroşani, de actriţa Adam Erzsebet de In Teatnll Naţional din Tg. Mureş. Intitulat De ce nu-mi vii?, recitalul a cuprins versuri din creaţia Afarelui poet naţional, Alihai Eminescu şi din creaţia

392


altor mari slujitori ai culturii române, precum Marin Sorescu şi Lucian Blaga. Versuri de o rară fnmmseţe reunite fn acelllji scenariu de scriitontl Haydu Gyozo. Pentn1 a sublinia valoarea literard a spectacolului şi măiestria cu care Adam Erzsebet l-a realizat scenic, este suficient să amintim eli recitalul De ce nu-mi vii a fost distins CII premiul fundaţiei culturale Corneliu M Popescu, fundaţie care poartă numele unuia dintre cei mai mari şi valoroşi traducători români ai creaţiei eminesciene fn limba engleză, din nefericire răpit prematur dintre noi de cutrenwntl din 1977. Fundaţia are sediu/ la Londra."

(Horaţiu Alexandrescu - De ce nu-mi vii? în Zori Nor · 199 1 )

"- Aţi jucat nu o dattJ tn Anglia. Cum se vede RomiJ.nia din Marea Britanie? - Englezii spun că românul are mii de suflete. Teatml românesc este apreciat ca

unul dintre cele mai moderne şi mai valoroase din lume la ora ach�ală. La Londra au dat spectacole fn ultimul timp Teatml Naţional din Craiova şi Teatrul "Bulandra " din Bucureşti şi au uluit presa, publicul, specialiştii. Acum acolo, departe, se ştie cd România este o ţard a cr1lturii. Şi aceasta mulţumită mimmafilor noştri actori, muzicieni, oameni de crtlhm'i care ne-au reprezentat cu cinste.

393


- C11m P-fl/i simţit dz111ureavoastrtl hl Londra? - Şi la Londra ca şi la Petroşani, recitând Eminescu, Blaga, Sorescu, sau din

creaţia poetului englez A/ain Brawjohn, din creaţia lui Ady Endre şi a poeţilor clasici maghiari, în limbile română, engleză, maghiară am trăit aceleaşi vii emoţii. Mă bucur când poezia pătrunde in inima oamenilor. Încerc astfel să îi fac mai buni, mai puţin extremişti, să înliitur ura din viaţa lor. "

(Horaţiu Alexandrescu, interviu cu Adam Erzsebet, "Eminescu sti ne judece", în Zori noi, 02. 1 1 . 9 1 )

"- Aţi primit Marele Premiu '86 hl Gala NaţionaliJ a reciJabuilor driUnatice din Bacilu. De IISemenea lllfesâvabd inaugural al Teatru/ai LD.Sirbu (PetroşiUii) aţi fost distilutl CII premiat penlnl cea mai bwriJ inlerpretare fenuniml "Ana Colda" (reciJol.ul Eminescu). fn replictl masculin4, menestrelul Tudor G/reorglre. .. Publicul din BotoşiUU, PetroşiUii, Piatra Nellllf/, Suceava, Craiova, Londra sau Bucureşti l'-11 rlspl4tit regal, cu aceasttl ocazie. Cum au primit colegii dvs. "enwrescie11i", Leopoldina BtllibiUţll, Valeria Seciu., Ion Caramitru, aceasttl "concurenţtl", av8ml In vedere ciJ sunteţi o actriţiJ a Teatru/ai din Tg. Mureş, secţia maghiariJ?

- Colegii de care vorbiţi au avut o reacţie loialii, deoarece n-au trădat profesiunea de credinţă a actorului, autenticitatea. Deşi pare curios, nici un actor maghiar nu a re citat până acum Eminescu in limba română . . . Mai mult decât atât, poezia Ce-ţi doresc eu ţie . . . , a stâmit unele animozităţi care mi-au periclitat repertoriul ultimilor doi ani . . . Eminescu, prin moştenirea lui spiritualii, de neegalat, ar trebui să exercite un rol coeziv fn toate ipostazele culturii noastre naţionale.

- Un actor are menirea de a face politiciJprin activilatea sa? - Numai prin modul in care joacă, prin crezu/ lui profesional. Eu una nu mi-am

propus să fac politică iubindu-1 pe Eminescu, recitându-1 în dr1lcea limbă în care şia zămislit comorile lirice. Am dorit să-i cinstesc măreaţa spiritualitate la care a reuşit să ajrmgă, prin inegalabilul său geniu. La Londra s-a instituit, după cum se ştie, premiul omagia/ "Corneliu M Popescu ", adolescentul dispărut tragic la cutrenwnd din '77, care ne-a lăsat o tulburătoare traducere în limba engleză a liricii eminesciene. La două din aceste manifestări de acest gen am fost invitată să reprezint România. În patria lui Shakespeare, o actriţă română de naţionalitate maghiară a recital poezii de Eminescu traduse de un român . . . Valorile universale nu cunosc frontiere, nici obstacole, nici uitare . . . Ele emoţionează, impun, forează conştiinţa. Ascultaţi, vă rog, cum srmă De ce nu-nli vii? in limba lui Shakespeare!

- . . . O metanwtfoziJ subtil4 transfrgureaziJ figura actriţei ReciJiJ cu o sfl4ietoare nostalgie " Vezi, rlbrdunelele se dztc . . . " Un poet sensibil, un traduciJJor se1uibil, '"' interpret se1uibil lată triungltiul magic care a electrizat spectatorii Lomlrei!

(Maria Şerban, Puntea notiStriJ. . . EMINESCU, interviu cu actriţa Adam Erzsebet, în RomJJnul, 1 -7 iunie, 1 993)

Context: "Practic, in 1990, urmare a plecării tinerilor spr·e "zări mai calde " şi a pensionărilor

masrve - o întreagă gener·aţre de interpreli s-a retras de pe scenă - Teatrol din Petroşani a

394


intrat intr-o criză acută de actori. Ne-am fl·ezit că avem doar un singur actor profesionist, al doilea prin atestare pe post 11 vreo doi-trei incadrati la corp ansamblu. Ba, ma1 mult, am rămas şi fără regizor. Pantă extrem de periculoasă pentru e.Tistenţa Teatrului profesionist la Pet1·o1ani. ( ) Din fericire, se pare că "penoada neagră': a Teatrului din Pen·o1ani se apropie de sfdrtit. S-a rm•tit o premieră absolută - piesa Jnus Christus, Rex Moldaviae după Mihai Eminescu, se lucrează la dou6 no1 premiere, Femeia contează - recita/ teatral al lui Corvm Alexe 11 o pies6 din d1·amaturgia lui I.D.Sirbu, s-a montat p1esa pentru copu Folbal cu peripetii de George Negraru, mult îndr6git6 de cel mal mici spectatori, s-a reluat colaborarea CII fColi/e fiind iminent6 premiera CII Recunot��tefi personajul - lecturi dramatizate din lucr6rile cuprinse in programa tcolar6. Mai mult, oamemi de teatru din Petrotani au revenit pe scen6. Florin Plaur. Mircea Zabalon şi Alexandru Codreanu s-au reangajat. De ce? Pentru c6 acum în teatru se munceşte. Şi ca totdeauna, munca a g6sit sprijin li din exterior. "Naţionalele" din Craiova 11 Tg. Muret au venit în ajutor TeatrulUI Dramatic "/.D.Sirbu " Actriţe ca Adam Erzsebet de la Tg. Mureş sau Mirela Cioabd de la Craiova vor monta spectacole sub egida teatrului nostru."

(H. Alexandrescu, "Naţionalele" lll Petrorani, în Zori noi, 09. 1 1 .91)

FEMEIA CONTEAZĂ, divertisment umoristico-muzi.cal-coregrafic (recital individual) după Miron Radu Paraschivescu (CÂNTICELE ŢIGĂNEŞTI)

Premiera absolută: 19. 1 1 .91 . Reprezentaţii: 25. Spectatori: 2.366. Direcţia de sceni : Dumitru Velea. Scenografia: Aurel Florea. Interpret: Corvin Alexe. Dansează: Rodica Cemescu.

muzicală şi Core rafia. Nicolae Zăblău.

395


" - De ce Femeia conJeaz4? - Păi nu ne-am săturat de femeia mrtncitoare, femeia tractorist, femeia stnmgar, femeia

inginer·, femeia cosmonartt, femeia ? Nrtmai căfomeia ca femeie am uitat-o. În toată frumuseţea ei. În lot firescul ei."

(Horaţiu Alexandrescu, "scurt dialog cu actorul Corvin Alexe", Avanpremiertl teatralA Femeia, ca femeie, în Zori noi, 16. 1 1 .9 1 )

"Recentul divertisment umoristic-muzical-coregrafie Femeia conJeaz4 montat de Teatrol Dramatic "/. D. Sîrbu " din Petroşani constituie pentro realizatornl său, actoml Corvin Alexe, un act de curaj. Şi aceasta pentrn că protagonistul spectacolului, secondat de coregraful Nicolae Zăblău şi de balerina Rodica Cemescu ( . . . ) reuşeşte să ne ofere aproape 90 de minute de destindere. Mai în glumă, mai în serios, Col'vin Alexe găseşte resurse artistice pentro a merge la inima spectatomlui ''

(Al.H. - U1upectacol agreabil, Femeia contează, în Zori noi, 12 . 12 . . 9 1 )

"Un al treilea spectacol vizionat la Petroşani a fost de fapt rm recital de poezie pe versurile lui M R. Paraschivescu (Cânticele Jigineşti). Protagonist a fost actontl Corvin Alexe, secondat cu momente de balet interpretate de Rodica Cemescu. Un recital agreabil, liric-umoristic, cărnia ii recomandăm să simplifice anumite pasajii-intemrezzo care nu ţin de poezia lui MR P. Handicapul acestui spectacol a fost tot marea durere cu care am început aceste comentarii: lipsa unui public receptor."

(Jeana Morărescu - Culturtl 1i dureri (Spectaco� 1i iniţiative la Teatrul "lD.Sirbu" di11 PetrOJturi), în Lileratorul, nr. 4/93, 29 ianuarie 1 993)

BIEŢII COMEDIANŢI sau O CAPRĂ, O VARZĂ ŞI CÂŢIVA LUPI, bufonadă de Ion D. Sîrbu.

Premiera absolută: 04. 12.9 1 . Reprezentaţii: 1 3 . Spectatori: 1 . 380. Regia artistică: Dwnitru Velea. Scenografia: Aurel Florea. Distribuţia: Rosmarin Delica (Regizorul), Florin Plaur (Directorul),

Alexandru Codreanu (Serafim), Valeriu Troşan (Regizorul tehnic), Mihai Clita (Autorul), Dan Vasile (Bufonul), Lerida Buchholtzer (Lola), Francisca Chorobea (Viola), Mircea Zabalon (Un ţăran), Olga Roman (Cerberul).

FESTIVALUL DE DRAMATURGIE ŞI CREAŢIE "Ion D. Sîrbu" (4 - 6 decembrie 1991)

în zilele de 4 şi 5 decembrie 1991 , Teatrul Dramatic ''Ion D. Sîrbu" împreună cu FWldaţia Culturală ''Ion D. Sîrbu", Liga Sindicatelor Miniere Libere "Sf. Varvara", sub egida Inspectoratului judeţean pentru cultură, Ministerului Culturii şi a Departamentului Informa�ilor, a organizat şi găzduit Festivalul de dramaturgie şi creaţie "Ion D. Sirbu" Festivalul a fost prefaţat de dezvelirea efigiei comemorative "Ion D. Sîrbu", dedicate de plasticianul Ladislau Schmidt memoriei scriitorului şi aplicată pe peretele teatrului ce-i poartă numele. Au rostit cuvântări directorul teatrului, Dwnitru Velea, şi Valeriu Butulescu, deputat în Parlamentul României

396


PROGRAMUL: 4 decembrie Vemisajul Expoziţiei de picturiJ 1i sculpturiJ a lui Ladislau Schmidt; Jesus Christus, Rex Moldavlae, de Mihai Eminc:scu, regia artistică Dumitru

Velea; Parada mDdei, cu modele create în atelierul teatrului de Felicia Rodean; Bieţii comedlanţ:i, de Ion D. Sîrbu, regia artistic! Dumitru Velea 5 decembrie Simpozion "Ion D. Strbu" cu comunicări despre opera acestuia; "De ce nu-mi vii?", recital din lirica eminesciană de Adam Erzsebet; Pragul albastru, de Ion D. Sîrbu, in regia artistică Cristian Hadjiculea, Teatrul

Naţional Craiova;

Decernarea premiilor. Au participat oameni de culturii din Valea Jiului, judeţ şi din ţarii, Televiziunea

Română, Televiziunea Deva, Radio Bucureşti, radio Craiova şi Timişoara, revistele Egyutt/Împreună, Teatrul şi Literatorul din Bucureşti, ziarele România liberă, Curierul Naţional, Tineretul Liber, Cuvântul Liber, Zori noi, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Inspectoratului judeţean pentru culturii, Primăria Municipiului Petroşani, Primăria Petrila şi nu în ultimul rând Liga Sindicatelor Miniere Libere "Sf. Varvara"

Premii acordate: Juriul format din Corina Carp - reprezentant al ministerului Culturii; Victor

Parhon - reprezentant al UNITER, şi Sebastian Domozină din partea Televiziunii Române, a hotărât acordarea următoarelor premii:

1 ) Marele premiu al mineribJr "Sj. Varvara" - pentru cel mai bun spectacol cu o piestf a lui Ion D. Strbu - acordat de Liga Sindicatelor Miniere "Valea Jiului" Teatrului Naţional Craiova, pentru spectacolul Pragul Albastru;

2) Premiul pentru regie - Cristian Hadjiculea pentru regia artistică a spectacolului Pragul albastru;

3) Premiul speCÎill pentru regie - Dumitru Velea pentru realizarea spectacolelor Bieţii comedianţi, de 1. D. Sîrbu, şi Iesus Christus, Rex Moldaviae, de Eminescu, ale Teatrului Dramatic "Ion D. Sîrbu";

4) Premiul pentru scenogrfljie - Elena Buzdugan, pentru decorul la spectacolul Iesus Christus, Rex Moldaviae;

5) Premiul "Ana Colda" pentru cea mai buniJ interpretare femininiJ actriţei Adam Erzsebet, pentru recitalul De ce nu-mi vii?, de M. Eminescu;

6) Prmuul de interpretare masculiniJ: - Tudor Gheorghe pentru rolul LflZarus din Pragul albastna; - Florin Plaur pentru rolul Directorul din Bieţii comedianţ:i; - Mihai Clita pentru rolul Alexandru Ltfpuşnetu•u din lesus Christus, Rex

Moldaviae; 7) PrenriJll de interpretare femininiJ: - Lerida Buchholtzer pentru rolul Femeia din Iesus Christus, Rex Moldaviae; - (debut) Ozana Oancea, pentru rolul A11a din Pragul albastna - Teatrul

Naţional Craiova;

397


8) Prenriltl penJru cea nuli buml carte de estetictf a anului, Caius Dragomir pentru cartea Argument pentru o estetică a ,tiinţei (Ed. Dacia, 1991 );

9) Premiul pentru libertatea spiriJul.ui creator - Valeriu Butulescu, pentru volumul de aforisme Stepa memoriei;

1 O) Premiul pentru criJictf liJerartf - Maria Graciov, pentru comunicarea "Foarte brua,foarte 11epublicabil';

1 1 ) Premiul pelltru debuJ tn dramaJurgie - Gheorghe Truţă pentru piesa Recviem pentru secolul douăzeci;

12) Premiul penJru publirutictf - Horaţiu Alexandrescu, pentru reportajul Douasprezece ore de uifem;

1 3 ) PrenUul. tinerilor creaJori: Camelia Jula., poezie; Marian Boboc, poezie; Dolores Mihuţ, poezie; Christa Schwartz, poezie; Doru Clita, proză;

14) Premi11l pentru creaţie plostictf - Ladislau Schmidt, pentru efigia "lo11 D. Strb11", pentru Teatrul din Petroşani.

Câteva citate din presă:

"Organizat /o iniţiativa conducerii teatnllui din Petroşani, căreia ii revine, fn acest sens, un merit deosebit, festivalul a constituit manifestarea culturală a anului. Câteva sute de spectatori au fost prezenţi /o fiecare manifestare inclusă in program. Sponsorii au avut bucuria de a-şi vedea strădaniile împlinite. Ei sunt Ministerul Culhtrii, /nspectorahtl judeţean pentnt cultură, Societatea comercială UMJROM SA. din Petroşani şi Liga sindicatelor miniere."

(Horaţiu Alexandrescu, Largă participare, audienţă numeroasă, succes deplin, în Zori noi, 12 . 12 .9 1 )

"Stimaţi cititori, sunt în faţa Teatrului Dramatic "Ion D. Sirbu " din Valea Jiului, tocmai acum cllnd minerii sărbătoresc pe patroana lor, Sfânta Varvara. Teatnll de aici comemorează şi pe cel care a fost scriitontl şi dramaturgul Ion D. Sîrbu. Org1111izatorii acestei slfrbiJJori mt fost: TeaJrul Dranlalic "loii D. Strbu", F11ndaţia culturalA purt&1d aceiii.Ji nume JÎ Liga sindicatelor Miniere Libere din Valea Jilthti PaJr011Î spiriJuali Ministerul CuiJurii Ji DepartamenJul. ltiformafiilor.

Manifestările au inceput prin dezvelirea pe faţada teatrului a unei efigii din metal injăţişând figura ilustrului scriitor Ion D. Sîrbu. Despre semnificaţia acestei duble sărbători spirituale şi minereşti au vorbit scriitorii Dumitru Velea, directontl teatrului, şi Valeriu Butulescu, deputat în Adunarea Deputaţilor. Efigia a fost lucrată CII măiestrie de către sculptontl Ladi.Jiou Schmidt. Teatrul de aici a jucat spectacole de Ion D. Sîrbu şi Mihai Eminescu, prezentând Bieţii comedi1111ţÎ şi Iesus Cl1ristus, Rex Moldaviae. Actriţa Adam Erzsebet a prezentat spectacolul De ce nu-mi vii?, iar Teatrul Naţional Craiova a prezentat spectacolul Pragul albastru de /. D. Sirbii. Actorii teatntlui din Petroşani s-au intrecut pe ei înşişi. Spectacolele au fost fascinante, ali fost un vis, rm amestec măiastru de vis şi realitate. (. . .) Dragi oameni din Valea Jiului, nu uitaţi, pentru noi a fost construit acest teatru. Nu-l ocoliţi! El vă aşteaptă cu dragoste. Ieşiţi din când in când dintre cei patru pereţi ai apartamentului şi dacă nu mergeţi la biserică - veniţi la Teatnt. Vă promit că aveţi

398


ce vedea. Teatntl e o lume şi lumea e un teatru. Teatrul suntem noi şi noi suntem Teatntl. Nu, nu uitaţi!"

(Costică Boangiu, transmite prin telefon, Un spectacol al spectacolelor, în Catluza, nr. 96, 1 99 1 )

"În peisajul artistic al primei ediţii a Fenivalului de dra111aturgie şi creaţie "Ion D. Strbu", găzd11it recent de Teatn1l Dramatic din Petroşani, 11n loc distinct la ocupat expoziţia de pictură şi sc11lptură a domnului Ladislau Schmidt din Petri/a, care a omagiat astfel personalitatea complexă a lui Ion D. Sîrbu, şi el petrilean, prieten de-o viaţă cu autoro/ lucrărilor expuse. Vemisajul programat în chiar deschiderea manifestărilor din festival, a fost prefaţat de dezvelirea efigiei scriitorului Ion D. Sîrbu, aplicată pe peretele teatntlui spre veşnică amintire. Şi această cizelare in bronz a chipului lui Ion D. Sîrbu este tot opera lui Ladislau Schmidt şi reuşeşte să redea cuforţll profundele sziferinţe ale celui ce a fost . . . "

(AL Horaţiu, Ladislllu Schlllidl, deopotrivd sculptor şi pictor, în Zori 11oi, 12 . 12 .9 1 )

"Există în istorie povestea unui doctor medez bolnav de plămdni, care fiind dat mort de către medici, din ambiţie fi încăpăţdnare s-a apucat de sport şi s-a vindecat, apoi a devenit zm sac de muşchi. Cam aşa s-au petrecz1t lucntrile şi c11 teatntl din Petroşani. După o lungă perioadif de agonie, a început sif-şi revină, încet-încet. O stupidă politicif culturală dusif de fostul Consiliu al Culturii şi câţiva directori nepricepuţi a făcut ca tn1pa teatn1l11i să se destrame şi numărul de spectacole să scadll vertiginos. Astfel, s-a aj11ns la sihtaţia în care teatrul11i i se pregătea desfiinţarea. Un gntp de mafioţi locali rdvneau clifdirea, în ideea de a o transfomJa într-un soi de ctirciumă-videotecă şi probabil c-ar fi reuşit, dacif nu s-ar fi opus energic cei câţiva actori ai teatn1l11i şi secretan1l literar, devenit apoi director.

Dumitru Ve/ea, noul director, deşi poet, a reuşit sif dea dovadă de o fermitate exemplariJ, mobilizdnd întreaga trupă a teatrului pentru a ne oferi, acum, la jumătatea stagi11nii, patn1 premiere. A dat afariJ pe leneşi şi hoţi, a reparat faţada clădirii, dărdpănată după ani de nepăsare, a înfiinţat o .fimdaţie ce poartă numele marelui scriitor I. D. Sîrbu, originar din Petrila (astăzi şi teatn1l poartă numele fostului elev al lui Blaga) şi acum a organizat chiar un festival de teatn1. Cu mijloace financiare locale a reuşit să invite tn1pa Naţiona/ului din Craiova, să cheme televiziunea fi ctiţiva critici şi personalităţi ce I-au ctmoscut pe l.D.Sîrbu sau i-au studiat opera, prilejuind şi un colocviu dedicat scrii tont lui. S-a prezentat şi o premieră în regia aceluiaşi neobosit Velea, Bieţii conredianţi, un spectacol l.D.Sîrbu Pragul albartru în regia cunoscutului Cristian Hadjicttlea, un recital Eminescu al actriţei Adam Erzsebet, s-a vemisat o expoziţie a unui pictor local. ba chiar a avut loc şi o prezentare de modll, ctl rochii create chiar de o angajată a teatrolui, aşa că eforturile au fost imense, dar şi vizibile. Cu siguranţă, acest tur de forţă va atrage intr-acolo pe unii dintre artiştii noştri de valoare, de care teatrul are atâta nevoie. Aşadar, felicitări 1"

(Radu Băieşu - Festival J.D.Strbu la Petroşani, în Literatorul, nr. 1 ( 1 8), 1992)

399


TÂRFA CU RESPECT de Jean-Paul Sartre. În româneşte de Romulus Vulpescu. Premiera: 08.02.92. Reprezentaţii: 23 . Spectatori: 1 . 902. Regia artistică şi Scenografia: Nicolae Gherghe. Distribuţia: Lerida Buchholtzer (Lizzie), Valeriu Troşan (Fred),

Mircea Zabalon (Negrul), Rosmarin Delica (John}, Alexandru Codreanu (Senatorul).

GREUCEANU, de Petre Ispirescu. Premiera: 1 1 .03 .92. Reprezentaţii: 15 . Spectatori: 3 .060. Regia artistică şi Scenografia: Nicolae Gherghe. Distribuţia: Radu Jwj (Greuceanu), Alexandru Codreanu (Împăratul),

Olga Roman (Faurul Pământului), Valeriu Troşan (Zmeul 1, II, III), Corvin Alexe (Corbul), Rodica Cernescu (Fata Împăratului).

Premiere a "olimpicilor": "Primăria municipiului Petroşani şi Teatml Dramatic "J.D.Sîrbu " organizează,

în data de 4 mai 1992, orele 17,00, festivitatea de premiere a elevilor merituoşi din olimpiade şi concursuri (faze judeţene, naţionale şi internaţionale). Participă primaml municipiului şi consilieri locali. T'a umw spectacolul lesus Claristus, Rex MoiJaviae, de M Eminescu."

(xxx -Zori Noi, 1 mai 1 992)

O referinţă despre context:

"De asemenea, am prezentat aspecte din viaţa culturală a tutllror localităţilor din rale, atât cât era, pentnt că Şi În acest domeniu dispămse interesul odată CII lipsa fondurilor. Singurul teatru din întreaga Vale a Jiului, Teatrul "/.D.Sîrbu " din Petroşani, impozant ca dimensiune, devenise o ruină. Directoml acestui lăcaş de cultură, scriitorul Dumitn1 Velea, se zbătea ziua şi noaptea să găsească soluţii pentn1 găsirea de fonduri atât pentru reprezentaţii cât şi pentru prezentarea unor spectacole pe scena teatrului, de altfel foarte rare. Personal, consider că toţii ziariştii şi oamenii de cultură s-au unit în jurul acestui personaj, Dumitru r i!lea, făcând demers11ri pe lângă autorităţi, administraţii de mină şi alţi factori de decizie printre care şi sindicatelor, pentn1 găsirea mijloacelor financiare necesare redresării activităţii marelui teatru din Petroşani, Teatrul "/.D.Sîrbu " "

(Dumitru Urucu, Copil4ria tranziţiei spre noua RomAnie "Mineriadele", Ed. Sitech, Craiova, 2004, p. 1 8)

"Că sălile de spectacole ale multor teatre rămân adesea goale, nu mai miră pe nimeni. Starea de fapt se datorează crizei prin care trece teatrul contemporan. În cazul unora, această criză alunecă însă spre o adevărată dramă. Teatrul din Petroşani a trăit şi înainte de revoluţie pe muchie de cuţit. Acum însă, în cadrul unei economii de piaţă, porţile sale riscă să se închidă. Se pare că şi "chinul" are o limită! Chiar dacă salariile actorilor şi tehnicieni/ar sunt plătite d1n h11getul Prefecturii. Într-un astfel de context critic pentn1 teatm, şi-a început munca noul

400


director, dl. Dumitn1 Ve/ea. (. . .) S-au reparat sctlrile, a fost eliberattl cea mai mare parte din spaţiu, de chiriaşi, în clădire fiind adustl Şcoala populartl de arttl şi Ansamblulfolcloric "MIIndra"."

(Minei Bodea, Teatrul din Petroşani, tlrcotro?, în Cr1VIInh1l Liber, 22 .05 .92)

"Arca Bunei Speranţe Domnule Sîrbu, Numele şi efigia Dumneavoastră se află, ca o tabltl a legii, pe zidul Templului

Thaliei din Petroşani; prea dureroasa privire din efigie spune un categoric "Nu! " celor care vor să intre cu gânduri de zarafi, cu intenţii de a precupeţi pdnli şi pietrele şi cărămizile acestor ziduri. Nimic mai mult, suferinţa întregii lumi aţi strâns-o în marea privire pentnt a ne deschide o lume, pentn1 a ne duce de mântl prin poarta culh1rii spre acel loc unde totul devine simbol, metaforă şi destin. Memoria Dumneavoastră a fost o Carte pe filele căreia aţi scris totdeauna cu sabia deasupra capului, CII cianura fntre dinţi ahmci cdnd mdna vtl era lmpiedicattl să scrieţi. Şi de cdte ori filele acestei Cărţi nrt vi s-au n1pt, generdnd potop de lacrimi! Ele au trecut poate in marea Carte a suferinţei umane, care se scrie acolo sus, de martirii celor mai încercate popoare ale istoriei. După filele multe scrise de Eminescu, aproape toate mutate de ici-colo, se af/tl şi filele scrise de mâna Dumneavoastră. Cdnd v-aţi născut, la 28 iunie 1919, ca fiu de miner, pe masa ursi te lor vi s-a pus, sigur o lampă de miner, spre a cutreierea cu ea galeriile de sub munţii istoriei, spre a ne lumina şi a vedea cine CII umerii săi susţine tavanul, tot mai greu de răutatea lumii, şi aşteaptă clipa cdnd să coboare de pe cntce. Acolo nu putem să vedem decdt pe cel mai înţelepţii şi încercat, pe cel care a cutreierat infernul lumii şi şi-a ridicat mjlehll ca o piatră in Templul Culh1rii. Piatra aceasta ţine, ţine spre a nu se prăbuşi nimic din spirit, spre a nu se risipi nimic din lumină. Nimic din niferinţa lumii nu v-a fost străin: de la descifrarea textelor la sângele picurdnd din texhd lumii. În Deltă, în apele de jos şi sub ploile de n1s, într-o zi de Paşti, la Strâmba, când s-a rostit evanghelia în 12 limbi - de au tnceput să se şi cara/ii - aţi propus ca toate religiile să se unească. O mulţime pusă in lanţuri încerca, în acea zi, să treacă pântl şi dincolo de marginile religiilor, spre adevărata divinitate. Dumneavoastră eraţi în mijlocr1/ oamenilor ca o flacărti, deşi nu vă era pem1is niciunuia să aveţi o luminiţă. Şi mesajul acestei jllicări se înţelege astăzi tot mai mult, devine tot mai aCIIt pentru minţile şi paşii noştri. Aţi strtibăhlt hine lui, aţi freC11t "pragul a/bastn1 " dincolo de noi, dar în visele noastre suntefi statornica prezenţă. ''Frate Velea, de mine nimănui nu i-a fost niciodată fricii! De aceea, opera mea va rlimâne! " A strdns, cdt s-a putut, şi-a pus in Arca Bunei Speranfe niflehli unui poet - Iafet - distn1s de stăpânitorii tehnicii şi vieţii. Ar fi vn1t să stea cu ei de vorbă, dar dialogul 1-a instihlit cu fantomele l01� cu reprezentările sale - aceştia rămdndnd mai departe să-şi îngroape morţii lor. Ion D. Sîrbu, de pe Arca Bunei Speranţe, ne face semn că pe fnmtea omului străluceşte corola CII/turii. Şi că fără ea, suntem morţi."

A (Dumitru Velea, Arca Bunei Speranţe/Ami nelkiil balotţak lennenk, în lmpreumJ!Egyntt, anul II, 1 992, nr. 5 {7), p. 7)

40 1



Jeana Morărescu - Cu/turti şi dureri (Spectacole şi i11iţiative III Teatml "LD.Sirbrt" din Petroşm•i), in Literalond, nr. 4/93, 29 ianuarie 1 993

Mircea Bujorescu - Alexandru Lăpuşneanu, in Zori Noi, 16 ianuarie 1 993 xxx - Privighetoarea Carpaţilor, in Detectiv, anul II, nr. 22, 30 oct. 1 991 Horaţiu Alexandrescu -De ce nu-mi vii?, in Zori Not', 2 noiembrie 1991 Horaţiu Alexandrescu, interviu cu Adam Erzsebet, "Eminescu sti ne judece", în

Zori noi, 02. 1 1 .91 Maria Şerban, Puntea noastrtl.. . EMINESCU, interviu cu actriţa Adam

Erzsebet, in Rom/Inul, 1-7 iunie, 1 993 H. Alexandrescu, "Naţionalele" iti Petro1ani, in Zori noi, 09. 1 1 .91

Horaţiu Alexandrescu - "scurt dialog cu actorul Corvin Alexe", AVtlllpremiertl tealral4 Femeia, ca femeie, in Zori 110i, 16. 1 1 .91

Al.H. - u" spectacol agreabil, Femeia contează, in Zori lloi, 12. 12 . . 91 Al. H. - RemenwriJnd trecutul, fţi afli viitond, in Zori noi, 26. 10.9 1 xxx - Privighetoarea Carpaţilor, in Detectiv, anul II, nr. 22, 30 oct. 1991 Costică Boangiu, transmite prin telefon, Un spectacol ol spectacoleiDr, în

C�za. nr. 96, 1 99 1 Hora tiu Alexandrescu - Largd partidpare, audienţd numeroasd, succn deplin, in Zori

noi, 1 2. 1 2.91 Al. Horaţiu, Lrulisllm Scl"nidt, deopotrivtl sculptor şi pictor, în Zori noi,

12 . 12.91 Radu Băieşu - Festivol J.D.Sfrbu III Petroşani, în Literatorul, nr. 1 ( 18), 1992 Fenyo Ferenc - Ertekek seregszemlije, Petrozseny - 1991 decenlber 4-5,

Egyfltt, 1 992 II/1 (3) Dumitru Velea - Tul a 11eyelvi korbitoko11 (trad. Fenyo Ferenc), Egyiltl, 1 992

II/1 (3) Horaţiu Alexandrescu - Seregszemlije, EgyUtt, 1992 IIII (3) xxx - A lo11 D. Sfrbu alkotiiSifestivtJ/. dijai, Egytut, 1 992 II/1 (3) xxx - Zori Noi, 1 mai 1 992

Dumitru Urucu - Copiltlria tra��zifiei spre 11oua Romlb.U "Mineriadele", Ed. Sitech, Craiova, 2004, p. 1 8

Minei Bodca - Teatrul din Petroşa��i, Incotro?, în CuviJntul Liber, 22.05.92 Dumitru Velea - Arca Bunei SperanJe/Ami nelkiil halotJak lennenk, in

lmpreu11ti/Egyatt, anul Il, 1 992, nr. 5 (7), p. 7

402



Colectivul de conducere: Dumitru Velea - director; Maria Bârleanu - contabil şef. Elena Buzdugan, Aureliu Florea - pictori scenografi .

Colectivul artistic: Corvin Alexe, Daniela Balaur, Lerida Buchholtzer, Simona Burtea, Corina Cemea, Rodica Cemescu, Francisca Chorobea, Mirela Cioabă, Mihai Clita, Alexandru Codreanu, Rosmarin Delica, Iuliana Gherghe, Nicolae Gherghe, Radu Jutj, Florin Plaur, Olga Roman-Cosac, Mihai Sandu, Valeriu Troşan, Mircea Zabalon.


BĂTĂI ÎN PLUŞ (EXISTĂ NERVI), de Marin Sorescu. Premiera: 3 1 . 10.92. Reprezentaţii: 18. Spectatori: 1 .713 . Regia artisticA: Dumitru Velea. Scenografia: Elena Buzdugan. Dustraţia muzicală: Ion lvănuş. Pictură-butaforie: Gh. Ruszinski. Distribuţia: Mihai Clita (Locatarul), Florin Plaur (Profesorul),

Rosmarin Delica (Prietenul), Lerida Buchholtzer, Corina Cemea (Femeia Necesară), Rodica Cemescu (Femeia in plus).

in alte roluri: Sirnona Burtea (Prizoniera), Valeriu Troşan, Alex. Codreanu (Vecinul-Preot), Mihai Sandu (Torţionarul), Maria Mastan, Carmen Tănăsescu, Do rina Jurca, Olga Roman-Cosac (T ecini).

"După '89, Teatntl nostnt continuă să persevereze in punerea în scenă a pieselor din dramaturgia originală romdnească, inclusiv a lui Marin Sorescu. BiltiJi fii pluş sau ExistiJ nervi, după titlul iniţial, este grăitoare în acest sens. Este un merit al regiei, semnată de Dumitnt Ve/ea, faptul că simbolurile piesei sunt generalizate, din sfera social-politicului fiind impinse pe plan istoric, filozofic, existenţial. De la confuzia de timp şi spaţiu, de teren şi casă, se ajunge prin generalizare la .,confuzia " între totalitarisme.

Personajele principale - Mihai Clita .. locatantl"; Rosmarin Delica, .. prietenul"; Florin Plaur, .. profesorol" în .,caroselul său ideologic"; Daniela Balaur, .femeia necesară " şi Rodica Cernescu, ,jemeia in plus", se înscriu cu succes în rolurile lor, asigurdnd fluiditate şi coerenţă spectacolului. A plăcut şi scenografia - acel scorpion politic - semnatiJ de Elena Buzdugan."

(Ioan Dubek - Bătăi în pluş, în Curierul Vtlii Jiului, 06. 1 1 . 92)

403


"EXISTĂ NERVI e cea mai .,bătrână " din piesele lui Marin SoresCII. În schimb, face parte din categoria celor ce au indurat cel mai mult penitenţa tăcerii stipulate de cenzurd. Un spectacol aşteptat să facă, in 1981, carierd la Teatrul Mic, a fost retezat din repertoriu după câteva reprezentaţii. Cum nu mai jiiSese jucată decât de studioul studenţesc, se poate spune că premiera de la Petroşani e o cvasipremieră absolută în condiţiile unei dezlănţuite voinţe de libertate creativă. Nota spectacolului (regizor, tot Dumitru Velea) stă într-un sarcasm pronunţat, o evocare pamjletar-coşmarescă a 11ltrogiului existenţial provocat de pdnda continuă a omului, un sarcasm proiectat într-un timp ce-şi punctează repen�l istoric, totuşi, prin ridicarea steagului roşu cu seceră şi ciocan pe spinarea imensului balaur cu şapte capete ce închipuie, in viziunea regizorului şi scenografei casa însăşi (iar spinarea lui - balconul). Aici, scenografia (aceeaşi Elena Buzdugan) înaintează voluminos dar şi dinamic, fn camaţia şi den1larea însăşi a spectacolului: ace/ uriaş dragon pe care l-am amintit acoperă existenţa acestor personaje vennuite sub burta şi picioarele lui - iar cele 7 capete .,ascultă " în pennanenţă, se mişcă sincron sau non-sincron, se înalţă, coboard, înţepenesc in aşteptare. În timp ce existenţa ,fiarei " fşi poate modula mişcările oniric şi labil, prin spectacol, se leagă un fir ideatic secret, care constituie de fapt vertebrarea lui internă. Spectacolul petroşănean propune textului o imagine scenică originală. S-ar putea observa totuşi că mişcarea personajelor e uneori prea îngrămădită in apropierea balaun�lui -fapt ce cred că ar putea suporta unele reproşuri, de lărgire a spaţiului. Imaginea e barocă, jăcându-se apel la toate mijloacele de reprezentatre - directe sau figurate. Aşa, de exemplu pantomima - dans al siluetei feminine din zona cea mai inaltă a .. spinării-acoperiş ", siluetă ce, incercare de eliberare din sfera care-i incolăceşte tn�pul, constată că nu ar face decât să se îrifăşure mai mult. Ideea e fn�moasă, dar încarcă imaginea scenică ce devine greu de unnărit. 1nterpreţii - aceiaşi ca şi în piesa precedentă (in plus: Rodica Cemescu), caută să ţeasă o dantelărie a


absurdului în a cărui capcană cade mereu nonnalitatea. Nu există o egalitate peifectă a momentelor, dar în totalitatea lui spectacolul este unul ., integralisf' "

(Jeana MorArescu - CullurtJ JÎ dureri (Spectacole 1i ilti(iative la Teatml "LD.Strbu" din PetroJani), în Literatontl, nr. 4/93, 29 ianuarie 1 993)

PĂUNAŞUL CODRILOR, de Victor Eftimiu, dramatizare de Nicolae Gherghe.

Premiera absolută: 1 3 . 1 1 .92. Reprezentaţii: 15. Spectatori: 3 .259. Regia artistică, Scenografia şi Dustraţia muzicală: Nicolae Gherghe. Distribuţia: Valeriu Troşan (Păunaşul codrilor, Florin; Boldur, tatăl),

Cecilia Leonte, Rodica Cemescu (Dumitrana, Pasărea llfăiastră), Iuliana Gherghe (Fioriana), Alexandru Codreanu (Înţeleptul, impăratul), Florin Plaur (Povestitorul, Şarpele Şoldoman), Radu Julj (Zmeul, Jumătate-Om), Francisca Chorobea (Scorpia Pădurii, Muma Pădurii), Simona Burtea (Paznicul).

EMINESCU, 143 de ani de la naştere

"Teatnll Dramatic "/. D. Sîrbu " a programat pentnt zilele de 15 şi 16 ianuarie un adevdrat regal teatral. Astfel, în ziua de 15 ianuarie, de la orele 18, vom putea viziona în interpretarea actorilor acestei prestigioase instituţii de artă, piesele Iesrts Christus, rex Moblavioe, dupd Alextllldru Lilpu,neiiiiU, de Mihai Eminescu �i spectacolul Femeia conJeaztJ - actor şi interpret Corvin Alexe - de la ora 16. In ziua de 16 ianuarie, un remarcabil recital de poezie şi muzicd din lirica eminesciană, al actriţei Adam Erzsebet. Recitalul se intitulează De ce nu-mi vii? şi va putea fi umrărit începdnd cu ora 16. De la ora 18 a aceleiaşi zile, o reprezentaţie CII BtJttJi tit pluş, lucrare din dramaturgia lui Marin SoresCJt."

(Călin Hol ban, Eminescu, 141 de mii de la II�J�tere "Pomi Luceafdrlll. . . ", în Zori IIOÎ, 08.0 1 .93)

CONCERTUL DIN PĂDURE, de George Negraru. Premiera: 02.02.93. Reprezentaţii: 36. Spectatori: 6.940. Regia artistică, Scenografia şi Ilustraţia muzicală: George

Negraru. Distribuţia: Rodica Cemescu (Privighetoarea, Ciocănitoarea), Angela

Cemescu (lepuraşul), Ilie Gherghe (Ursul), Dorina Băcanu (Ursuleţul), Radu Julj (Du Iache), Valeriu Troşan (Lupul), Francisca Chorobea (Vulpea).

,.,Astăzi, premieră la Teatrul Dramatic .. 1. D. Sîrbu ". De la ora /0, un spectacol pentru copii, scris şi realizat de George Negraru. A doua prezenţă a lui G. Negrant pe o scend profesioniste} de spectacole sperăm sd fie înCJtmmată de succes. Este vorba de Co11certul dila pildJ�re - 11n spectacol agreabil; jucat la nivel profesionist. Aplauze pentnt Teatrul nostru care, din nou, dovedeşte că se gdndeşte la copii."

(Horaţiu Alexandrescu - Concertul din pădure, în Zori Noi, 2 februarie ! 993)

405


Omagiu lui Brâncuşi: "r lneri, 19 febrnarie, a fost, aşa cum anticipam, o zi plină pentru viaţa culturală a

Petroşaniului. Capul de afiş -Manifestările ''Brâncuşi", organizate sub egida Teatrolui Dramatic "J.D.Sirbu " şi a fimdaţiei culturale cu acelaşi nwne. Am fost mai întâi marl01-ii unei expoziţii de pictură. (. . .) Este vorba de o nouă "personală " a doamnei Eliza Hirean, arlistă plastică din Petroşani. ( . .) A urmat o expunere susţim1tă de dunmul Drmritn1 Velea despre Brâncuşi .. . (. . .) Incheierea primei părţi a acestei suite de manifestări consacrate lui Brâncuşi a fost înct01unată de Corul "Annonii tinere " din Petroşani. (. . .) Parlea a doua a serii au oforit-o actorii teatrolui nostru, cr1 - premieră absolută - actriţa Mirela Cioabă de la Teatrol Naţional din Craiova în prim plan. S-a jucat Bt'Jtili &1 phq (Exifttl nervi) de Marin SoresCIL (. . .) Ceea ce ne-a bucurat a fost, în primul rând, prezenţa la această suită de acte de cultură ca spectatori a multor tineri. Elevi, studenţi, tine1-i care vin, iată, tot mai des la teatro. Ceea ce este bine. Parlea a treia, tocmai din acest motiv, a fost consacrată lor. Dans, muzică, tinereţe. O discotecă reuşită, plină de e:a�berrmţă."

(Horaţiu Alexandrescu, MfllufesttJrile Br8ncuşi, în Zori 11oi, 25.02.93)

HOŢUL CINSTIT (VEŞNIOE PROVIZORIE), de Valeriu Butulescu Premiera absolutA: 08.04.93 . Reprezentaţii: 19. Spectatori: 1 . 809. Regia artistică şi Ilustraţia muzicală: Rodica Băiţan. Scenografia:

Elena Buzdugan. Distribuţia: Florin Plaur (Bătrdnul), Francisca Chorobea (Bătrâna},

Mihai Clita (Ho,tul), Mirela Cioabă, Rodica Cemescu (Vecina}, Rosmarin Delica (Dulapul, Sergentul), Alexandru Codreanu, Mihai Sandu (Inspectorul), Radu Julj, Valeriu Troşan (Controlorul).

"Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu " din Petr�ani şi-a cuprins tn programul său de activitate, şi ca strategie culturală, susţinerea dramaturgiei româneşti şi, îndeosebi, a celei contemporane, cu instrumente noi şi cu opere care să dea măsura prezentului nostn1 tranzitoriu. (. . . ) Publicul aplaudă, râde şi iese in stradă cu 1111 surâs amar - nu se poate detnşa, starea civilă confinnă peste măsură arla."

(Zaharia Zisu, Paradoxul hoţulni, in Justiţiarul, an 1, nr. I l , 16.04.93)

,/)ebutul lui Valeriu Butulescu ca dramaturg a prilejuit un al doilea debut, cel al regizoarei Rodica Băiţan. Şi aceasta, 1111 succes. Vizionând spectacolul nu poţi să nu remarci că nu se joacă oricwn, ci există o mână de regizor. Idei noi, interesante au prins viaţă, Rodica Băiţan, valorificdnd cu atenţie experienţa actorilor cu care a colaborat la Petroşani - ne referim la Florin Plaur, Mihai Clita, Mirela Cioabă, Rosmarin Delica, Alexandru Codreanu, Francisca Chorobea, sau elanul tinereţii lui Radu Jury. Şi astfel, ,.examenul" de regie pe care L-a constituit penfnl Rodica Băiţan montarea piesei Hoţul ciiiSiit poate primi, fără umbră de îndoială sau exagerare, calificativul , .magna eran laude " Aceasta a fost posibil şi pentn1 că scenografia realizată de Elena Buzdugan, sugestivă, funcţională, devine ea însăşi .. un personaj ", completând prin imagine, ideile sugerate de text şi interpreţi. (. ..) . . . nu putem să nu remarcăm bucuria cu care sala întreagă a primit-o pe Mirela Cioabll, revenită pe scena rmde a cunoscut consacrarea.

406


Şi măiestria Mire/ei '! dat "o luminii caldă" piesei, i'n pofida fophtlui că textJtl său nu este prea lung. (. . .) In ansamblu, w1 spectacol b1m, care merită a fi văzut. Un succes pentnt teatrul din Petroşani. "

(Horaţiu Alexandrescu - PremiertJ absoluttJ Hoţul cinstit de Valeriu Butulescu, în Zori 11oi, 10 aprilie 1 993)

"Texhll dramatic a oferit regizoarei Rodica Btliţnn, fncă shldenttl la Facultatea de arttl teatrald din Tg. Mureş, posibilitatea de a jongla fntre comedie şi dramă, între umor şi ironie, pe de altă parte. Valenţele aforistice decriptare in versiunea scenică trădează jiliaţia texhllui cu cele două volume anterioare de reflecţii ale lui r ale riu Bumlescu. Actorii teatrului din Petroşani s-au străduit să se achite fntmos de misiunea asumată. In rolurile Blltrlb•ului şi Blltrlnei, Florin Plaur şi Francisca Chorobea duc la capăt, corect şi sdrgttincios, nişte partihtri care-i constrdng să rămdnă tot timpul în scenă. În rolul Ho(Uiui, Mihai Clita vtldeşte vervă şi nuanţare, ceea ce îi pennite să acceadă la complexitatea personajului, de la brutal /a cinic, apoi nostim, înduioşător şi bonom. O apariţie plină de culoare o are Mirela Cioabă, în rolul Vecina. Dulapul vorbitor, care fi readuce la realitate pe cei doi bătrdni, este o picantă găselniţă a autorului, bine exploatată în spectacol prin intervenţia lui Rosmarin Delica, acelaşi din rolul Sergentul."

(Ioan Lascu, Hoţul cinstit, în Tineretul liber, 03.05. 93)

Carnavalul copiilor, 1 iunie 1993

"Vreme de peste 5 ore, Teatrul Dramatic "I.D.Sirbu " a găzduit în ziua de 1 iunie, Camavalul copiilor. In aer liber şi în sala de spectacol s-a dansat, s-a cdntat, a fost o după-amiază cum demult nu s-a mai văzut la Petroşani. Spectacolul din sală, sttsţinut chiar de copii, care au concurat pentru titlurile de cel mai bun recitator, cei iiUli bun clbrltJreţ, cel mai bun dtuuator, a fost de excepţie. Iar sala a fost de-a drephll neîncdpătoare. lA cele 400 de locuri cdt are sala, se poate aprecia că şi-ali găsit un colţişor peste 800 de persoane, domice de a-i vedea evoluând pe micuţii interpreţi. Fiecare copil a primit dulciuri sau cado11ri. Efortul aparţine Teatntlui. Bine. În sfdrşit! Ce bine ar fi stl nu fie numai un foc de paie!"

(Al.H. - Carnaval, în Zori noi, 08.06.93)


Ioan Dubek - Bătăi în pluş, în Curierul VtJii Ji•lllli, 06 . I l . 92 Jeana Morărescu - CulturtJ şi dureri (Spectacole şi u1iţiative la Teatrul

"LD.Strbu" din Petroşani), în LiteraJorul, nr. 4/93, 29.0 1 .93 Horaţiu Alexandrescu - Concertul din pădure, în Zori Noi, 02.02.93 Horaţiu Alexandrescu - ManifesttJrile Brlncuşi, în Zori noi, 25.02.93 Zaharia Zisu - Paradoxul hoţului, în Justiţitu-ul, an I, nr. 1 1 , 16.04.93 Horaţiu Alexandrescu - PremiertJ absoluttl Hoţul cinstit de Vakru• Butulescu,

în Zori noi, 1 0.04.93 Ioan Lascu - Hoţul cinstit, în Tineretul liber, 03.05. 93 Al.H. - Carnaval, în Zori noi, 08.06.93

407



Personalul de conducere: Dumitru Velea - director; Maria Bârleanu - contabil şef. Elena Buzdugan - pictor-scenograf.

Personalul artistic: Mirela Cioabă, Mihai Clita, Gherghe Nicolae, Teacă Florea, Alexe Corvin, Delica Constantin, Francisca Chorobea, Radu Jurj, Rodica Cemescu, Ionel Drăgoi, Izabela Badovics, Mihai Sandu.


Despre Centrul Cultural "Ion D. Sîrbu": "Ce face Teatrul minerilor, donuauk director, Inaintea gongului inaugural al

noii stagiuni? - Îi aşteaptă pe mineri la spectacolek Teatrului. ( .. .) Amintesc cu acest prikj că

Teatntl din Valea Jiului se află în atenţia Parlamentului, a fost sprijinit de ministerele infonnaţiei şi culturii, iar la ora actuală se intenţionează, deci ne preocupă, ca atât Teatrol, Fundaţia "I.D.Sîrbu " şi alte compartimente culturale să fie concentrate în sediul Teatrului, sub denumirea de Centrul Cultural "/.D.Sîrbu " Ar fi prima încercare de acest gen din ţaro şi urmările ei, consider, că ar fi benefice în diversificarea vieţii culh1ral-artistice şi de spectacol.(. . .) Avem actori puţini şi nici anul acesta nu sunt perspective pentru a "racola " tineri absolvenţi. Dar peste valurile de tristeţe, se aşează bucuria noastro că am reuşit să atragem, să îndreptăm paşii tinerilor spre teatru. Zilnic fn clădirea teatrului se perindă, pentru a învăţa şi a vedea ceva, deci, pentru a avea contact cu arta şi fumosul, fn jur de 100 de copii. Învaţă să danseze, participă la spectacole, repetiţii, iar in GI'Jrgtlriţa avem în distribuţie cinci copii, inclusiv o fetiţă de 6 ani, Alexandra Natanticu, o revelaţie a raii Jiului . ..

(Ioan Dubek, Cu dL Dumitru Veka, direclorul Teatrului "lD.Sirb11" Petroşani, la lnceputlll noii stagiuni, Teatntl . . . supravieţlliqte graţie tinerilor, în Curierul Vllii Jiului, 24-30 august 1 993)

Deschiderea stagiunii cu Hoţul cinstit, de Valeriu Butulescu, şi Excelsior - spectacolul tinereţii:

"Primul spectacol teatral al toamnei jucat pe scena Teatnllrli Dramatic "f.D.Sîrbu " din Petroşani s-a nimerit să fie o reluare. Este vorba de reprezentaţiile din zilele de 4 şi 5 septembrie cu piesa concitadinului nostru Valeriu Butulescu, intitulată Hoţul cinstit (Veş11icie provizorie). Un spectacol care, montat în stagiunea trecută în premieră absolută, s-a bucurat de succes. Spectacolele vor incepe la ora 19. Ele vor fi precedate de recitaluri de muzică, poezie şi coregrafie susţinute sub genericul Excelsior - spectacolul tinereţii de fonnaţii de tineret din

408


J 'alea Jiului, între care se vor afla şi gntpurile TC-DG şi ICE SENA TORS. Nu ne îndoim că iubitorii artei dramatice, ai muzicii şi coregrafiei se vor afla în sală, la această primă fntAinire a artiştilor din Petroşani cu publicul, în cadml stagiunii de toamnă. Manifestările sunt organizate sub egida teatnrlui şi a Fundaţiei Culturale "J.D.Sîrbu " "

(H. Alexandrescu, Hoţul cinstit, în Zori noi, 04.09. 93)

CAPRA CU TREI IEZI, de Ion Creangă. Premiera: 07. 10.93. Reprezentaţii: 53 . Spectatori: 1 1 .637. Regia artisticA: Nicolae Gherghe. Scenografia: Nicolae Gherghe. Distribuţia: Mihai Sandu, Corvin Alexe (Lupul), Izabela Badovics

(Capra), Radu Jutj (Iedul cel mare) , Rodica Cemescu (Iedul cel mijlociu), Simona Burtea (Iedul cel mic).

GĂRGĂRIŢA, de Plaut. Traducere: Nicolae Teică. Premiera: 29. 10.93 . Reprezentaţii: 2. Spectatori: 78. Rea:ia artistică: Dumitru Velea. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Florin Plaur (Cappadox), Mihai Clita (Curcu/io), Rosmarin

Delica (Phaedromus; Dionysos), Mihai Sandu (Palinuros), Francisca Chorobea (Leaena), Rodica Cemescu (Planesia), Alexandru Codreanu (/,yco), Radu Jutj (Therapontigonus). In alte roluri: Corvin Alexe, Simona Burtea, Alexandra Natanticu.

"Piautus ridică pe scenă Templu pentnt Venera şi Templu pentru Esculap. Unele personaje sunt sub semnul lui Eros, iar celelalte sub semnul lui Thanatos. Tămăduite şi unele şi celelalte de Dionysos. Curculio, "parazihtl" lui Phaedromus. Leaena, slujitoare lui Cappadox, Cappadox însuşi care înalţă ntg lui Esculap fără a se putea abţine de la ospeţe, Palinurus şi ceilalţi au 1111 singur gând: vimtl. Personajele adulmecă nunta, ospăţul. Triumful lui Eros reiterează jocurile lui Dionysos, cu împlinirea lor în final într-o mult dorită bacanală. Deşi o doresc, personajele nu se pot apropia de "lumea zeilor" Proza sfârşeşte în poezie. Cât despre înţelesuri, addncile înţelesuri ale satirei, lăsăm spectatorii să le pătnmdă. Noi ne străduim să le sugerăm prin arta actoricească, prin muzică şi scenografie, prin simbolurile la care apelăm."

(Dumitru Velea, din interviul luat de Horaţiu Alexandrescu, Reflltoarcere la clasici (A vanpremiertJ teatral4), în Zori noi, 04.09. 93)

COCOŞELUL NEASCULTĂTOR, de Ion Lucian. Premiera: 18. 1 1 .93. Reprezentaţii: 6. Spectatori: 62 1 . Regia artistică: Nicolae Gherghe. Distributia: Mihai Sandu (Ursule,tul), Simona Burtea (Cocoşelul), Ionel

Drăgoi (Corbul), Francisca Chorobea (Vulpea), Mariana Bădoi (Pisicuţa), Izabela Badovics, Radu Jutj (lepuraşi).

409


CASA DE PE GRANIŢĂ de Slawomir Mrozek. Premieră absolută: 02.02.94. Reprezentaţii: 5. Spectatori: 390. Regia artistică, Scenografia şi Ilustraţia muzicală: Nicolae

Gherghe. Distributia: Mihai Sandu (Eu), I:zabela Badovics (So,tia), Frnncisca

Chorobea (Soacra), Florin Plaur (Socrul), Simona Burtea (Fetiţa), Mihai Clita (Diplomatul 1), Ionel Drngoi (Diplomatul Il), Jurj Radu (Diplomatul III), Rosmarin Delica (Vameşul), Nicu Bărbuceanu (Grănicerul), Corvin Alcxe (Căpitanul Genist), Nicolae Ghcrghe (Contrabandistu/), Ilie Gherghe (Soldatul).

Regia tehnică: Ion lgnat. Lumini. Ilie Gherghe. Sonorizare: Mirela Baltag. Recuziter: Florea Risipitu.

ZILELE "BRÂNCUŞI" ( 1 9 .02.94)

"Sfârşihtl săptămânii viitoare se anunţă a fi din no11 bogat fn evenimente culturale, intre organizatori aflându-se Teatrnl Dramatic şi Fundaţia Culturală "J.D.Sirb11 ". Reţin atenţia premiera teatrală Casa fk pe grtllli(iJ - regia Nicolae Gherghe, precum şi Festivalul fk dans modem, o premieră pentrn Valea Jiului. Acest festival va avea loc in ziua de 19 febroarie, începând cu ora 16. Organizatorii an11nţă premii importante. Vor evolua, tot in cadntl festivalullli fomlaţii de dans rapp. Fundaţia "1.D.Sîrbu ", anunţând festivalul, adresează invitaţii de participare CII fonnaţii către toate Cluburile sindicatelor din Valea Jiului, precum şi pentru fomwţiile Casei de culhtrd a sindicatelor şi Casei studenţeşti din Petroşani. În festival, cunosc11ta interpretă Dmrielll Gyot:fi cu 11n micro-recital precum şi grupul Miracol Dance din Petroşani."

(xxx, Zilele în MaJiJml, 12.02""·,""""...-....__

410


REGINA CIRCULUI, spectacol creat în Atelier de teatru. Premiera absolutA : 14 .03 .94. Reprezentaţii: 12 . Spectatori:

2025. Regia artistică: Dumitru Ve1ea. Distribuţia: Mariana Bădoi (Regina Circului), Mihai Sandu (Stăpânul

Circului; Vulpoiul), Radu Jwj (Colţatul), Izabela Badovics (lepuraşul), Simona Burtea (Veveriţa), Ionel Drăgoi (Ursul).

PRINŢESA LĂCRĂMIOARA, de George Negraru. Premiera absolută: 12.05.94. Reprezentaţii: 10. Spectatori: 1 .420. Regia artisticA şi Scenografia: George Negraru. Distribuţia: Izabela Badovics (Llicrlimioara), Simona Burtea, Mariana

Bădoi, Mihai Sandu, Radu Jutj, Ionel Drăgoi.

LOGICA RĂTĂCIRII, comedie de Valeriu Butulescu. Premiera absolutA: 16.06.94. Reprezentaţii: 3. Spectatori: 87. Regia artistică şi Scenografia: Nicolae Gherghe. Distribuţia: Mihai Clita (Blitrcinul), Florin Plaur (Directont/),

Rosmarin Delica (Func,tionarul}, Francisca Chorobea (Secretara), Ionel Drăgoi (Omul Roşu), Mihai Sandu (Contabilul), Izabela Badovics (Domnişoara), Ilie Gherghe (Tânlirul), Radu Juij (Paznicul), Mariana Bădoi (Himera).

Pictor-executant: Gheorghe Ruszinski, Olga Lengel.

"Valeriu Butulescu este pentnl a doua oară pe scena noastră. A debutat cu Hoţul cinstit (Veşnicie provizorie), în 1993, şi acum. la numai un an, este prezent cu Logica rilttlcirii. Piesa îşi extrage materia din zilele petrecute de el in Parlament, în anii 1990-1992, când incerca zbaterea politică s-o pună În articole. "Tranziţia " ca rătăcire în pustiu, după ieşirea din captivitate, era un articol al său. Deodată Valeriu Butulescu îmi spune: "Articolul ăsta va fi o piesă de teatru! " Jar eu: "Abia aştept. Va fi prima piesă serioasă despre ceea ce se întâmplă. Până ceilalţi îşi schimbă instromentele, tu vei fi deja pe scenă! " l-am dat o carte a lui Grigore din Nazians despre Exod., Valeriu mi-a Înapoiat-o după câteva zile, spunându-mi că intră prin Platon: mitul peşterii. Mai târziu s-a urcat /a Heidegger, Noica. Pentn1 o filosofie a istoriei sau o fenomenologie a fiinţei?

A scris piesa Logica rilttJcirii. Apoi, Veşnicie provizorie. Pe scenă a ajuns cea de-a doua; acum, şi cea dintăi."

(Dumitru Velea., Succes celor care intraţi in sala teatrului/, in Caietul-program al spectacolului)

"Piesa parabolă Logica rilttlcirii a lui Valeriu Butulescu m-a captat prin intriga densă a ideilor. Subtil conhtrate in situaţii şi caractere, autontl reuşeşte să dea dialogului o fină ironie, detaşându-se - prin discreţia care-I caracterizează - de

4 1 1


soluJiile moralizatoare; ecuaJia apare filtrată într-un limbaj simplu cu supleJe aforistică, constnlit pe un absurd al explicativului. Piesa este clar o farsă satirică cu rezonanţă pamfletărească, în sensul nobil şi generos al cultivării cuvintelor fără stridenţă şi vulgaritate. Tema piesei o constituie motivul biblic al emigrării evreilor din Egipt, folosind doar ca pretext, pentn1 că fondul problematicii atinse il constihtie arhetipul politic într-o totală demistificare a narativului biblic."

(Gherghe Nicolae, Orizontul mqic, în Matinal, 1 6.06.94)

"Jucală excepJional de trupa de actori a Teatrului, piesa a fost răsplătită cu aplauze de publicul m1111eros faţă de altă dată, un public ales. Aplauzele au readus de câteva ori actorii la rampă."

(Cristian Tomescu, Cr011icd de teatru: Logica rătăcirii, în C.uierul Vtlii Jiu/ni, 25.06.94)

IN MEMORIAM MIRCEA PÂNIŞOARĂ (27 sept. 1 926, Cernăuţi - 19 iulie 1 994, Petroşani) "În faJa actorului Mircea Pânişoară a căzut carlina definitiv: în spatele ei,

actontl aşteaptă să mai privească, dacă se mai poate, publicul; spectatorii aşteaptă zâmbehtl lrli ironic, făptura aceea puJin înclinată, impovărată de singurătate. Nimic nu se întdmplă. "Nea Afircică ", marele discret al scenei, a plecat dintre noi tntr-o discreţie totală. S-a născut la Cernăuţi, la 27 septembrie 19 26; a plecat spre marele Dmnrat11rg al Lumii, la 19 iulie 1994. Inima sa prea obosită nu a mai Jinut pasul crl ceasul de la mână. "Nea Mircică ", printre altele, avea şi obsesia ceasurilor. Numai pe al său n11 l-a putut stăpdni! Odihnească-se în pace!" (Dumitru Velea, Curierul Vdii Jiubti, 05.08. 94)


Ioan Dubek - Cu dJ. DumiJnt Veka, directontl Teatrului "LD.Strhu" Petroşani, la tncepulrd noii stagiuni, Teatrul . . . supravieţuieşte graţie tinerilor, în Curientl Vtlii Ji11b1i, 24-30 august 1993

H. Alexandrescu - Hoful cin!tit, în Zori 11oi, 04.09. 93 Dumitru Velea - interviu luat de Horaţiu Alexandrescu, Retntoarcere la clasici

(Avanpremierd tealra/4), în Zori noi, 04.09.93 xxx - Zilele Brlb•c•qi, în Mlllinal, 12 02.94 Dumitru Velea - Succes cehJr care intraţi in sala tMtrului!, in CaieiUl-program al

spectacolului Gherghe Nicolae - Orizontul magic, în Matinal, 16.06. 94 Cristian Tomescu - Cronicd tk teatnt: Logica rătăcirii, în Curierld Vdii

Jiu/ni, 25.06.94 Dumitru Velea, Curien•l Vdii Jiubu, 05.08.94

412



Colectivul de conducere: Dumitru Velea - director; Maria Bârleanu - contabil şef. Elena Buzdugan - pictor scenograf.

Colectivul artistic: Ecaterina Babi, Izabela Badovics, Nicoleta Bolcă, Simona Burtea, Corina Cemea, Rodica Cemescu, Francisca Chorobea, Doru Clita, Mihai Clita, Mariana Cojocaru, Rosmarin Delica, Mariana Flueraşu, Lili Hanganu, Radu Jmj, Oana Liciu, Miron Marian, Boris Melinti, Nicoleta Niculescu, Florin Plaur, Viorel Raţă, Olga Roman-Cosac, Mihai Sandu, Valeriu Troşan.


DANSUL MILIOANELOR, comedie de Victor Eftimiu. Premiera: 28.09.94. Reprezentaţii: 7. Spectatori. 470. Regia artistică şi Scenografia: Rodica Băiţan (examen de

licenţă regie, ATF. Tg. Mureş). Ilustraţia muzicală: Horaţiu Alexandrescu. Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Lizi), Corina Cemea (Coco), Miron Marian

(Camil Va/onidy), Viorel Raţă (Franfois), Mihai Clita (Păsărică), Florin Plaur (Swarz), Rosmarin Delica (Costel Emilian), Radu Jwj (Procurorul), Simona Burtea (Soţia Procurorului).

Sufleur: Simona Burtea.

,,Sunt prezenţi în premiera absolută Dansul Milioanelor, de Victor Eftimiu, cinci studenţi de la Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureş. Alături de o parte din actorii Teatrnlui ..1. D. Sîrbu " Petroşani, veţi putea vedea la rampă pe tinerii Nicoleta Bolcă, Corina Cemea, Miron Marin, Viorel Raţă şi regizoarea Rodica Bliiţan, cunoscută deja de publicul petroşenean de la montarea piesei Hoţul cinstit, de Valeriu Butulescu. Prof rmiv. Călin Florian, rectontl Academiei amintite, şi Dumitnt Ve/ea, directorul teatrului din Petroşani, au stabilit un program de colaborare între cele două instituţii. Au venit în Valea Jiului cei mai buni şi talentaţi studenţi ai Academiei Teatrale din Tdrgu Mureş, unii dintre ei fiind solicitaţi deja şi pentru fi/mări."

(Ioan Dubek - Dansul milioanelor, in C11rieml Vtfil Jiub1i, 9 septembrie 1 994)

"Am putea sublinia, cu oarecare reţineri, curajul scenic dovedit de tânăra regizoare (studentă in anul 5) care păşeşte in lume sprijinindu-se pe ingenuitatea unui team tân!r, nedat încă la praful scenic. Împletirea generaţiilor s-a dovedit de

413


data aceasta salvator, exerciţiul de echilibristică al regizoarei Rodica Băiţan a fost salutat cu aplauze la scenă deschisă de către publicul din sală. "

(Comentarii de Ludovic Peter, Premierli la Teatrul "I.D.Sîrbu", In Abataj, 6 oct 1994)

"Ceea ce scriu sunt nişte gânduri pe care succesul de necontestat al spectacolului la publicul din Petroşani (.. .) le-a trezit. Dansul nrilioanelDr pare, pentn1 snobi, o piesă "prăfuită " Nimic mai greşit. Este un text deosebit de actual, în prim plan fiind problemele deontologiei ziaristice, de care ne tot legăm în presa postdecembristă. Jucat de actori tineri, montat de regizor tândr, textul a căpătat tinereţe, famlec, actualitate."

(Homţiu Alexandrescu, Dor de teatru, în Ma.tillal, 1 3 . 10 . 94)

Turneu Târgu Mureş: "Actorii Teatrului Dramatic "J.D.Sirbu " din Petroşani vor juca

la sfârşitul săptdmânii pe scena Teatrolui Naţional din Târgu Mureş. După ani şi ani de când nu 011 mai ieşit din Vale, din lipsă de bani, de cele mai multe ori, iată că se atacă o scenă mare, unde sunt spectatori de elită. Duminică şi lrmi vor avea loc reprezentaţii cu Blllili In pbq şi Dansul nrilioanelDr. Lângă actorii noştri vor evolua în faţa profesorilor lor de la Academia de artă dramaticd din Tdrgu Mureş şi studenţii care colaboreazd cu teatrol din Petroşani. Un exemplu viu, cu atât mai dificil." (Ioan Alexandru, Turneu artistic, în MatUaal, 24. 1 1 .94).

Bucureşti: "Se întâmpld şi minuni. Teatrul Dramatic "/.D.Sirbu " a fost in turneu in Bucureşti. Primul spectacol, Blllili In pbq, text semnat de Marin Sorescu. În sală public mult, critici, ziarişti, oameni de teatn1. Aplauze. Al doilea spectacol, Hoţul cinstit. Autor, Valeriu Butulescu, debutant pe scenele Capitalei, în calitate de dramaturg." (Al. H., Este un spectacol . . . , în Matinal, 22. 12. 94) (N.B. Spectacolele s-au jucat pe scena Naţionalului în data de 1 7 decembrie, primul în "Sala Mare", al doilea, în "Sala atelier" )

ÎNTÂMPLĂRI DIN PĂDURE, de George Negraru. Premieră absolută: 25. 10.94. Reprezentaţii: 6. Spectatori: 815 . Regia artistică: Dumitru Velea. Scenografia: George Negraru. Distribuţia: Dana Delica (Blăniţă), Izabela Badovics (Pufuleţ), Simona

Burtca (Ţup-Ţup), Valeriu Troşan (Colţatu), Mihai Sandu (Roşcatu), Radu Jmj (Dulache).

În interviul Şi alte debuturi la Teatrul "J.D. Sîrbu " (în Matinal, 12. 1 1 .94), luat de Mirela Diunea şi Homţiu Alexandrescu lui Dumitru Velea, directorul teatrului, privitor la un program repertorial acesta spune: "Există un program al teatrului, respectat cu sfinţenie şi din convingere, în ultimii ani, de a pune în scend piese româneşti, mai puţin amoscute sau deloc amoscute, premiere absolute, chiar ale debuta.nţilor. A debutat a1 două piese, in stagii.Olea aceasta, r ale riu Butulescu. fa clebuta cu Iosua Isidor Chicef' De fapt, va debuta cu o altă piesă, Cetatea interzisă. Cunoscută fiind "obsesia" directorului pentru Eminescu, cei doi ziarişti stăruie asupra intenţiei acestuia de a pune în

414


scenă Decebal. Le rAspunde: "Decebal, ca lucrare _dramatică, îşi are rc'idiicinile înfipte în cultura naţională, în misteriosul nosfnl timp. In piesă se îngemănează etnografia, coregrafia, elementele de teafnl popular, pentn1 a da spectaculosul rmei constntcţii dramatice "modulare " Şi, ca să revin la întrebare, Decebal, ca element grett al stagiunii noastre teatmle, al stmtegiei repertoriale, se vrea o replict'i rvmâneasct'i la valenţele pseudo-producţiei teatmle stn'iine, care ne-a invadat scenele, şi ca 1m simbol în apele tulburi ale prezentului, a ceea ce înseamnă rm popor tânăr, puternic, în Carpaţi, 4Jdător al fiuntariilor impuse. Decebal înseamnă o Românie, cel puţin din punct de vedere cultural, rvtundli. Cdt despre Eminescu, care s-a cobordt, o clipă, în lumea lui Zamolxe, sorbindu-i fnţelepcillllea, "piticii" nu ti consideră dramafnlg. Noi lăsăm actorii, timJ!III # tineretul să vorbească. Cel mai tdnăr este, de fapt, cel mai vechi în zile şi în temeiul nostnt" Se intenţiona ca Florin Plaur, actorul care respiră cu versurile lui Eminescu, să joace pe Decebal, iar Mihai Clita pe Traion, iar spectacolul să se desfăşoare pe nesfârşitele scări ale catedralei ortodoxe de la Ghelar. (Nu departe de Sarmisegetuza.) Dar n-a fost să fie, întrucât boala a avansat rapid asupra lui Mihai Clita, lăsându-i doar posibilitatea recitării neîntrecute a Glossei eminesciene.

HOŢII ŞI IEPURAŞII, de George Negraru. Premiera: 12. 1 1 .94. Reprezentaţii: 19. Spectatori: 3 . 14 1 . Regia artistică şi Scenografia: George Negraru. Distribuţia: Olga Roman (Biăniţă), Mariana Cojocaru (Pu.fule,t), Liliana

Hanganu (Ţup-Ţup), Valeriu Troşan (Co/ţatu), Mihai Sandu (Roşcatu), Dom Clita (Dulache).

DĂNILĂ PREPELEAC, după Ion Creangă. Premiera: 25.01 .95. Regia şi scenografia: Nicolae Gherghe. Distribuţia: Florin Plaur (Dănilă), Rosmarin Delica (Codârlic),

Francisca Chorobea (Smaranda), Sirnona Burtea (Vasi/ică), Mihai Sandu (lspas), Olga Roman-Cozac (Cumnata), Radu Julj (Omul cu carul), Valeriu Troşan (Omul cu capra; Marcu), Mihai Sandu (Omul cu gâsca), Izabela Badovics, Mariana Fluemşu, Rodica Cemescu (Dracii).

Lansare de carte: "Eveniment inedit, sdmbătă 6 mai a.c., la Teatntl Dramatic "J.D.Sîrbu " din

Petroşani: lansarea volumului Încotro, omule'! (postum) de David Maniu. Poate că puţine au fost manifestările culturale trăite de Valea Jiului, în ultimii ani, care să reunească atâta "lume bună " din municipiul nostn1 şi din judeţ, cum a fost cea la care facem referire. În jur de 200 de persoane, în mare majoritate magistraţi, profesori, medici, artişti şi din alte categorii sociale, de elită spirituală au ţinut să ia parte la această manifestare culturală, ce poate fi considerată pe bună dreptate un moment de vâif al culturii din Valea Jiului."

(Gheorghe Chirvasă - Volumul încotro, omule? de David Maniu a fost lansa/, în Matinal, 09.05.95)

4 1 5


BABOIUL, de Dumitru Velea, după Ion Luca Caragiale. Premiera absolută: 09.05 .95. Reprezentaţii: 18. Spectatori: 2.935. Regia artistică: Dumitru Velea. Scenografia: Elena Buzdugan.

Ilustratia muzicală: Mihai Sandu. Distrlbuţia: Francisca Chorobea (Împărăteasa), Florin Plaur (Barlaboi

Împărat), Izabela Badovics (Fata), Radu Jmj (Drăgan), Simona Burtea (Baboiul), Rosmarin Delica (Naşul), Oana Liciu (Hârca Baragladina), Mihai Siladi (Stacojiu-Voievod), Maria Mastan (Soţia), Mihai Sandu (Un lăutar), Ion Mititelu (Toboşarul), Florea Risipitu (Un ţigan), Nicoleta Niculescu (O ţigancă), Boris Melinti (Un lăutar), Dana Delica (O ţigancă}, Liviu Timofte (Un ţigan), Ecaterina Babi (O ţigancă), Maria Olaru (O tigancă). ' În alte roluri: Lili Hanganu, Carmen Tănăsescu, Mirela Delica, Cornel Tocilă.

Baboiul la Timişoara

Lucia Liciu, ziaristă de la Deva, povesteşte în reportajul-interviu O noutl piestl fşi ammţtl premiera (în Cuvantul liber, 14.04.95) despre atmosfera de dăruire a intregului personal (artistic şi neartistic) în realizarea decorului, a mulţimii de elemente scenice, pentru piesa Baboiul, conchizând: "Aşadar, la Petroşani am regăsit dovezi ale statomiciei dăn�irii pentnt arta dramatică, în ciuda tutitror greutăţi lor vremii. O nouă piesă îşi anunţă premiera în timp ce, in actuala stagiune, au continuat spectacolele CII Dansul milioanelor de Victor Eftimiu, Bilttli tn pluş de

416


Marin Sorescu, Hoţul cinstit şi Logica rtJttJcirii de Valeriu Butulescu, cu piesele pentn1 copii DilnibJ Prepekac de J. Creangă şi Hoţii şi iepuraşii de George Negram. parte dintre acestea bucurându-se de succes şi pe scenele naţionale lor din Bucureşti, Craiova şi Tg. Mureş."

,,Remarcabilul scriitor eseist şi editor, Dumitn1 Ve/ea - ale cănli merite, inclusiv cel de animator cultural, sunt demne de sinceră laudă - a pus în scenă un spectacol inspirat dintr-o schiJă a lui Caragiale, DtJ dilmult, mai dil dtJnUllt, sub titlul Baboiul Am văzut cu plăcere spectacolul dat la Orăştie şi faptul că p!IJinii spectatori au aplaudat în picioare această piesă/vodevil este meritat. Practic, Ve/ea a dezvoltat ingenios povestea originară, o savuroasă .. story " din lumea romi lor (Pqtişorul de aur), înscenând cu fantezie şi şann (uneori exotic), spectacolul. Interpretarea actorilor petroşeneni este impecabilă. Decon1rile şi coregrajia, inseljiile de nmsic-hallfac din Baboiul rm spectacol atractiv, plin de umor.

Intr-un fel, banda filmului Şatra, ca leit-motiv muzical, sporeşte fannecul jocului şi iscă in noi rm fel de nostalgie a libertăţii ., tribale ", omată cu sugestii mitologice, pe un fond antic, din care transpar, emoţional şi estetic, valori perene, rrmane.

Acest spectacol ar merita categoric un hrmeu în Europa, cel puJin în Balcani (sau în Spania), unde, sunt sigur, prin mesajul generos şi convingător intrupat fn scenă, ar fi aplaudat ca la . . . Orăştie."

(Eugen Evu, Baboiul - un spectacol savuros!, în Oglinda, 20.06. 95)

Zilele de culturi - Valea Jiului (Kulturtage Petroschen) ale Filialei F.D.G.R. (Ediţia 1 995)

Teatrul găzduieşte expoziţii de pictură, sculptură şi fotografii, şi Concertul dat de Corul reunit german din Orăştie şi Deva, "Armonii tinere" din Petroşani şi Fanfara din Lupeni. Actori ai teatrului (Francisca Chorobea, Mihai Sandu) recită din poeţi germani contemporani. Participă ambasadorul Austriei, dl. Paul Ullmann. (Ioan Dubek, Zilele de culturii Valea Jiului Ediţia 1995, interviu cu IosifTellmann, preşedintele Filialei Valea Jiului a FDGR, în Curierul Vtfii Jiulai, 28.07.95)

ManifestArile "Ion Budai Deleanu" din 6-7 iulie de la Orăştie şi Geoagiu

Teatrul participă cu Baboiul după I.LCaragiale, şi Măgarul Alb, după Ispirescu.


Ioan Dubek - Dansul milioanelor, în Curierul Vtfii JiliiMi, 9 septembrie 1 994 Comentarii de Ludovic Peter - Premieră la Teatrul "I.D.Sîrbu", fn Abataj, 6

oct. 1994 Horaţiu Alexandrescu - Dor de teatru, în Matinal, 1 3 . 1 O. 94 Ioan Alexandru - Tumeu artistic, în Mlllinal, 24. 1 1 . 94 Al. H. - Este un spectacol . . . , în Mlllinal, 22. 12.94 Lucia Liciu - O noull piesil lşi anunţil premiera, în Cllvantul liber, 29.04. 95

417


Gheorghe Chirvasă - Volunud încotro, omule? tk David MlliWI a fost buiSat, în Matinal, 09.05.95

Lucia Liciu - O nout! piestl tşi lliUUiftl premiera, în Cuv8ntul liber, 14.04. 95 Eugen Evu - Baboiul - un spectacol savuros!, în Oglinda, 20.06.95 Ioan Dubek - Zilele tk culhutl Valea Jiului Ediţia 1995, interviu cu Iosif

Tellrnann, preşedintele Filialei Valea Jiului a FDGR, în Curierul Vtlii Jiului, 28 07.95


STAGIUNEA 1995-1996


Colectivul artistic: Ecaterina Babi, Izabela Badovics, Simona Burtea, Francisca Chorobea, Mihai Clita, Rosmarin Delica, Lili Hanganu, Radu Jurj, Oana Liciu, Ana Ioana Macaria, Nicoleta Niculescu, Florin Plaur, Dan Tudor, Mihai Sandu.

Regizor tehnic: Liviu Timofte, Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru. Spectacole reluate. Veşnicie provizorie, de Valeriu Butulescu

(16.02.95)


HAINE DE PAIAŢĂ, după William Shakespeare de Dan Tudor. Premiera la 25 august 1995. Reprezentaţii: 5. Spectatori: 255. Distribuţia: Dan Tudor (Bufonul şi alte personaje). Regizor tebnic: Liviu Timofte.

" . . . la Galtl tiJntlrului actor - Costinqti '95, cu recitalul Hfli11e de paU"tJ, din opera lui Shakespeare, Dan Tudor a obţinut Marele premiu. Cu acest spectacol c11 care a încântat critica de specialitate şi publicul, fn mare majoritate tdnăr, vine la Petroşani. Teatrul Dramatic "Ion D. Sirbu " 1-a angajat şi îşi deschide stagi11nea chiar cu spectacolul său - Hfline de pflill/11"

(Dwnitru Velea, Dan Tudor sub oclriul lui Slrakespeare, în Cflietul-program al spectacolului)

(N.B. Un scenariu cu Bufonll lui Shakespeare, Caut un rege, realizase secretarul literar pentru actorul Nicolae Gherghe, dar bufonilor nu li s-a permis si vorbească în anii '80.)

Dan Tudor - Premiul "Ion D.Sîrhu" pentru interpretare, în 1995, acordat de Fundaţia Culturală "1. D.Sîrbu"

Din laudatio: "Actorol trece pe rând prin personajele respective, privind lumea, din unghiuri diferite. Ochiul Bufonului pare nelimitat: o privire asupra a tot şi toate. Firescul şi simţul măs11rii, concentrarea până la topirea actontlui intr-un ghem de lumină prăvălit peste spectatori sunt trdsături definitorii ale lui Dan Tudor. În jocul său pare că se aude, cuvânt după cuvânt, sfatul lui Hamlet, să-şi potrivească ''fapta Cit vorba şi vorba cu fapta ", să păstreze măsura "fiindcă lot ce intrece măsura se abate de la scopul lealntlui, acest scop fiind încă de la începuturile sale şi până astăzi să se păstreze ca o oglindă a firii. să arate virtufii

419


adevăratele ei trăsături, păcatului icoana lui şi tuhtror vremurilor şi vdrstelor tipantl lor" Pentnt seriozitatea şi disciplina sa inlnl luminarea hantlui propriu, pentnt savoarea şi forţa insidioasă în implicare şi detaşare, pentnl bucuria contagioasă CII care desfăşoară o lume în oglinda firii şi ca Cncredere în talentul lui Dan Tudor, Fundaţia Culturală "Ion D. Sirbu " Ci acorrili Prnniul "Ion D. Strb11" pnllru UllerpretiiU, În /995. "

(Dumitru Velea, Forme vii 60 dramatis penooae, Ed. Fwulaţiei Culturale "Ion D. Sirbu" Petroşani, 2007, p. 473)

Lansare de carte, 4 noiembrie 1995, Judecata istoriei şi judecata omului, de David Maniu (Ed. Fundaţiei

Culturale "I.D.Sîrbu" Petroşani, 1995) apărut postum. (Postume - Postume - Postume, în Matinlll, 03 . 1 1 . 95, pagină realizată de

Gheorghe Chirvasă, Mihai Barbu, H. Alexandrescu)

DELIR ÎN DOI, de Eugene Ionesco. Premiera la 19 noiembrie 1995. Reprezentatii: 6. Spectatori: 5 17. Regia artistică: Atila Vizauer. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Ana Ioana Macaria (Ea), Dan Tudor (El), Florin Plaur

(Soldatul), Simona Burtea (Vecina), Radu Jwj (Vecinul). Coregrafia: Nicolae Zăblău. Muzica: Radu Enache. Regizor tehnic: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

Ana Ioana Macaria, Dan Tudor

420


"Un exeget al teatrolui ionescian distinge două feluri de personaje: personajepivot şi personaje-mecanisme. Ce au jucat, la Petroşani, domnişoara Ana-Ioana Macaria şi domnul Dan Tudor? EL li E4 (e vorba de personajele Delirulni . .) nu sunt de forţa lui Beranger, omul care se luptă cu moartea sau ctt isteria colectivă numită rinocerită. Personajele-mecanisme nu sunt decât resorturi comune ale unei agresive maşinării sociale. EL şi E4, în versiunea petroşăneană, se luptă şi se macină reciproc în timp ce afară războiul acţionează ca un personaj-mecanism. Nouă ni se pare că tinerii actori al/ optat curajos pentrn interpretarea unor personaje-pivot. Ei au avut forţa artistică să le facă foarte credibile. Donmişoara Ana-Ioana Macaria a jucat foarte convingător scenele de preludiu ale amontlui ca şifitriile de dinainte şi de d11pă consumareafiziciJ a iubirii. Domnul Dan Tudor i-a fost un partener pe măsură. Doamna Elena Buzdugan a dat personalitate unor ziduri care aveau rolul să despartă eroii de lumea înconjurătoare. Jnteriontl, deşi siJrac, este plăct1t şi degajiJ poezie. Regizontl şi-a constntit piesa inginereşte. El a conceput relaţia dintre El şi Ea ca pe o serie alternantă de ascensi1mi scurte în Paradis unnate de coborâri masochiste in infernul diurn. Finalul a ţinut şi el seamă de recomandarea autontlui care sugera să se concretizeze simbolurile. Acestea .nmt argumentele pentrn care considerăm, şi noi, Delirul fii doi ca un simbol elocvent al 111111i nou început la teatntl din Vale."

(Mihai Barbu, Delir în doi, în trei, în câte câti vrei . . . ", în Mati11al, 22. 1 1 . 95)

"Teatntl Dramatic .. 1. D. Sîrbu " ne oferă în această toamnă o plăcută surpriză. O premieră cu o piesă de e;ccepţie a marelui nostnt dramahtrg Eugene lonesco -

Delir 1'11 doi şi o interpretare de e;ccepţie. Înalta ţinută a spectacolului este reuşita a doi actori tineri - Dan Tudor şi Ana Ioana Macaria. Abia ieşiţi din amfiteatrele Academiei de arte dramatice, cei doi protagonişti oferă iubitorilor de teatnt un adevărat recital artistic, un joc impecabil, dinamism şi sensibilitate, talent autentic. Reuşita şi m"erihtl sunt ale regizontlui A. J 'izauer care a creat un spectacol de certă valoare."

(Ioan Dubek, ,,Delir tn doi", în Curierul Vtlii Jiului, 08. 1 2.95)

,,Delir fii doi, de E. Ionesco, noua premieră a Teatntlui Dramatic . . 1. D. Sîrbu " din Petroşani reprezintă o izbândiJ în toate planurile: regie, interpretare, scenografie (şi nu în ultimul rind teatntl dramatic).

Spectacol11l a oferit 11n adevărat recital pe care l-a11 oferit protagoniştii Dan Tudor şi Ana Ioana Macaria.

Tineri şi talentaţi, abia ieşiţi din amfiteatrele Academiei, cei doi interpreti a11 impresionat prin disponibilităţile actoriceşti CII care .n111t înzestraţi, fomând 1111 ct1plu de o cuceritoare omogenitate.

Egali valoric pe toată durata spectacolului, ei au demonstrat acurateţe fn rostirea replicilor, joctll evidenţiind dinamism şi forţă, sensibilitate şi umor, tragic şi absurd, o firească relaţie între rostire şi gesturi, şi un famrec personal răsfrânt asupra 11nor spectatori parciJ .ntrprinşi de ceea ce le ofereau aceşti actori tineri, dar care au dovedit o mahtritate artistică incontestabilă.

Delir fii doi pare o piesă scrisă pentnt ei dar să nrt 11ităm rolul regizontlui A. Vizauer care prin viziunea sa şi prin talenhtl interpreţilor a creat un spectacol ce se

42 1


cere a fi vizionat nu numai o dată, şi spre care îmi indrept cele mai curate gdnduri, de mulţumire şi apreciere."

(Mircea Munteanu, ,.))elir In dof', în Mlllinal, 29. 1 1 .95)

(N.B. Spectacolul s-a jucat la Teatrul "Odeon" - sala Majestic, in 12.02.96, dorindu-se o pennanentizare, printr-o in!elegere cu directorul Tudor Mărlscu. )

JOC PRIMEJDIOS, comedie de Lucreţia Petrescu. PremierA absolutA: 17.02.96. Rcprezentaţii: 5. Spectatori: 662. Regia artistică: Otilia Dediu. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Francisca Chorobea (Doamna Cornea), Florin Plaur

(Costache Cornea), Izabela Badovics (Gina), Simona Burtea (Merica), Mihai Sandu (Bob Floroiu), Oana Liciu (Roza), Nicoleta Niculescu (Paraschiva), Lili Hanganu (Sora Marie Ange).

Regizor tehnic: Liviu Timofte. Ilustraţia muzicală: Laura Fusu. Sufleur· Lili Hanganu.

Din Cuvllntul regizorului:

"La Petroşani am afrms dintr-o înMmplare fericită. Pe când eram in anul r de regie, Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu " a fost în capitală cu spectacolul Blltlli In pluş, de Marin Sorescu. În sala Teatrului Naţional din Bucureşti, atunci, m-am întâlnit cu regizorul acelui spectacol, directorul Dumitnt Ve/ea. Mi-a propus o colaborare. Şi după multe "tratative ", proiectul s-a concretizat, teatrul convingdndu-mă să reinviu textul Joc primejdios al Lucreţiei Petrescu, fucat, în unnă cu peste 60 de ani, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Nu-mi pare rău că am acceptat această comedie uitată. Lucrul cu actorii mi-a adus bucurii. Am colaborat, în cel mai bun sens al cuvântului, cu toţii actorii: Francisca Chorobea, Florin Plaur, Mihai Sandu, Simona Burtea, Oana Liciu, Izabela Badovics, Nicoleta Nicu/eseu, Li li 1/anganu, ei fiind dornici să muncească, receptivi şi . . . rezistenţi. Mia făcut plăcere să colaborez cu o scenografă experimentată, Elena Buzdugan. Mă îngrijorează, însă, faptul că teatrul are puţini spectatori. E păcat că puţini regizori şi actori iau trenul spre Petroşani. Cred că "periferia " unei ţări nu înseamnă nontalent şi uitare, ca şi "periferia " unei culturi."

(Otilia Dediu, "Periferia" nu tnseanuatl non-talent, în Caietul-program al spectacolului)

,.,Punerea în scenă a doamnei Otilia Dediu unnăreşte un scop la fel de pragmatic: îngroaşe lllşele uşoare şi reactu, utilizează graţie unei ilustraţii muzicale debordante, poantele interbelice. (. . . ) Scenografia doamnei Elena Buzdugan este o constntcţie funcţională ce are o dominanţă de galben, o culoare adecvată stării personajelor cuprinse în jocul periculos al sentimentelor."

(Mihai Barbu, Aş vrea iar anii tinereţii şi mintea mea de-acum sau Florile lui Floroiu, în Matinal, 24 .02.96)

422


CONSTANTIN BRÂNCUŞI - 120 de ani de la naştere

"În semn de omagiu adus lui Constantin Brâncuşi, luni 19 februarie, la Teatntl Dramatic din Petroşani, sub egida Frmdaţiei Culturale ••Ion D. Sîrbu ", va avea loc, începdnd cu ora 18,30, vemisajul unei expoziţii colective realizată de plasticieni tineri din Valea Jiului unnat de un recital coral susţinut de Cont/ "Annonii tinere " Despre opera lui Brâncuşi şi despre locul său în cultura română şi universală va vorbi criticul literar Dumitm Ve lea. "

(H Alexandrescu, 120 de ani de la naşterea lui COIIStturtin BriJncrqi, în Matinal, 1 7.02. 96)

FATA MOŞULUI, de Dumitm Velea, publicată sub titlul Şarpele casei.

Piesa este realizată după povestirile Fata Babei şi Fata Moşneagului, de Ion Creangă, Fata Moşului cea cuminte, de Petre Ispirescu, şi balada Mistricean.

Premiera absolutA: 27.02.96. Reprezentaţii: 23. Spectatori: 2.4 13 . Regia artistică: Dumitru Velea. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Radu Jurj (Moşneagul), Nicoleta Niculescu (Baba), Lili

Hanganu (Fata Moşului), Vasile Arseni (Măntl plin de omizi, Uşor ca Vdntul, Fântâna Părăsită, Cuptorul Dezlipi!), Oana Liciu (Fata Babei), Izabela Badovics (Sf Duminică), Simona Burtea (Şarpele cel isteţ).

Ilustraţia muzicalA: Mihai Sandu. Regizor tehnic: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

MĂGARUL ALB, spectacol muzical pentru copii de Dumitru Velea, publicat sub titlul Cântarea Misciriciului

Piesa preia drnmatic snoavele lui Petre Ispirescu Ariciul şi vulpea şi Ţapul şi şarpele pe care le inserează în mijlocul celei de-a treia, lAI pul pârcălab.

Premiera absolutA: 13 .05 .96. Reprezentaţii: 40. Spectatori: 7. 105. Distribuţia: Mihai Sandu, Radu Jurj (Lupul), Izabela Badovics

(Măgarul), Nicoleta Niculescu (Vulpea, Capra), Simona Burtea (Şarpele), Izabela Badovics, Ecaterina Babi (lepuraşul), Oana Liciu (Ariciul), Lili Hanganu (Vulpea), Mihai Siladi (Călugărul), Vasile Arseni (Măscăriciul).

Ilustraţia muzicalA: Mihai Sandu. Regizor tehnic: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

ANIVERSARE "ION D. SÎRBU" - 28 IUNIE

"În aceste zile, de sfârşit de iunie, Ion D. Sirbu, copil de miner, devenit rm dramalllrg prestigios, scriitoml minerilor, ar fi implinit 77 de ani. Fundaţia care-i poartă numele a consacrat evenimentului o amplă manifestare omagială, desfăl'trată în Sala de expoziţie a Teatntlui: vemisajul expoziţiei de ceramică a

423


unui artist plastic de prestigiu, născut în Valea Jiului - Cristi1111 Sergiu Imu;a, membru UAP - um1ată de o lansare de carte, a volumului de poezii AsimptotiJ la nemiJrginire al unui creator petroşenean debutant - ing. Nicolae Uţic4 În finalul acţizmii a urmat spectacolul cu piesa Joc primejdios, prezentat de tânăra trupă a Teatn1lui nostn1 dramatic .. ( . . . ) Momentul al treilea al manifestării, piesa Lucreţiei Petrescu, Joc primejdios, a prilejuit bucuria întâlnirii publicului cu o comedie de familie, care a încântat nu numai pe cei prezenţi, ci, cândva, în anii '30, şi publicul bucureştean din sala Naţionalului. Deci, trei momente artistice de certă valoare. Ele au conferit comemorării lui I. D. Sîrbu, calitatea unei autentice sărbători pentru care merită felicitări în afară de protagonişti, preşedintele jimdaţiei "/. D. Sirbu ", criticul Dumitru 1 ele a."

(Ioan Dubek, O siJrbilloore artisticiJ, în Curierul ViJii Jiului, 05.07.96)

"Aşa cum se arată în Argument, ultimul număr (triplu) pe anul 1995, al prestigioasei reviste Caiete Critice e dedicat integra/ lui Ion D. Sîrbu (1919-1989), personalitate a culturii şi literaturii române contemporane. (. . .) Printre sudiile dedicate prozatorului J.D.Sîrbu, prezentate în revistă, se numără şi Cu lampa In m&•IJ prin galeriile lumii, semnat de Dumitru Velea, directorul teatrului petroşenean ce poartă numele lui lon D. Sîrbu. Autorul într-1m amplu şi remarcabil eseu, structurat pe metafore şi simboluri (Onwl cu douiJ suflete; Cele douiJ pietre nestemllle: AdeviJrul şi Dreptatea; Lampa: simbol al luminii lilunJrice; Mina: IDc geometric Intre lume şi rai; Legea moraliJ şi traiectele negative; Modelul: identificarea b1tr11 jertfiJ) sondează adâncul proze/ar din volumul Povestiri petrile11e (1973), ancorându-şi opiniile fn special în povestirile loii cel scllimbat, Cum a fost la ll•cepUI, Clb1d viseaziJ nw11tele, Sf/Jntul Petre tn Petrila etc., concluzionând că Ion D. Sirbu "coboară cerul mitologiei minereşti aproape de om, sau ridică omul adâncului aproape de cerul mitic"

(Prof. Mircea Munteanu, Onuzgi.u adus omului şi scriitorului, în Matinal, 09.02.96)

Participare 1a Festivalul "Sărbătoarea Saltimbancilor" Timişoara '96 Teatrul Dramatic "I.D.Sirbu" participă in 6 iulie la ampla manifestare cu spectacolul

Babolul. Spectacolul s-a derulat in aer liber in Piata Operei şi pe Corso, la Fântâna artezianl. A avut un mare succes de public. Multi spectatori au tinut să se plimbe cu "calea,ca Îlnpăntului-Barlabol" şi să se fotografieze cu interpretii Babolulul. Spectatorul Stoica Horia ne-a trimis 3 fotografii insolite de următoarea "epistolă":

"Timişoara 15.07 "96 Am fost foarte plăcut impr·esionat de calitatea spectacolului şi a interpretăr·ii oferite

limişorenilor. CII ocazia "Zilei Sallimbancilor " De aceea am ţinut să am o fotografie împreună CII voi. Vă m11lţumesc pentru ocazia oferită şi împreună cu fotogr-afia promisă vă mai trimit 2

instantanee reali::ate in timprtl spectacolului. Aş dan dacă se poate ca pe una din fotografirle făcute împreună să primesc autografele

voastre. Srmt convins că mă voi mândri crt ele. Crt prietenie. Stoica Hol"ia"

424


IN MEMORIAM MIRCEA ZABALON (7 nov. 1926, Dolhasca-Fălticeni - 26 iulie 1996, Petroşani) "Chiar cu câteva clipe inainte de a ieşt la aplauze spre loja Bunului Dumnezeu, Mircea

Zabalon o intreba pe soţia sa, Do1na, la ce ard este plecarea lq Ordşrie cu spectacolul Eminescu. Actorul nu ne-a dezminţit - era de o conşrtinţd profesională şi de o moralitate exemplară - şi nic;i nu s-a dezminţit. El a intrat cu adevărat pe scenă, dar a ieşit la aplauze la rampa îngerilor. In faţa Bumtlui Dumnezeul" (Dumitru Ve lea, Şi la rampa fngerilor, aplauze!, in Matinal, 28 iulie, 1996)


Dumitru Velea - AvanpremiertJ Dan Tudor s11b oc/1iul lui Sl1akespeare, in Matinal, 23.08.95

xxx - PremieriJ teatraliJ la Petroşani (Eugen Ionesc11, pentr11 prima oartJ pe Scena din Petroşani; A11a-Ioana .Macaria - despre o tutiJlnire pe sce11tJ; Ati/a ViZtlller - un proiect ftlriJ cusur; Dan T11dor - de la S/1akespeare la 1 onescu ), in Matinal, 1 6. 1 1 .95)

Dumitru Ve1ea - Fonne vii 60 dramatis penonae, Ed. Fundaţiei Culturale "Ion D. Sirbu" Petroşani, 2007, p. 473

Postume - Postume - Poslllme, in Matinal, 03 . 1 1 . 95, pagină realizată de Gheorghe Chirvasă, Mihai Barbu, H. Alexandrescu

Mihai Barbu - Delir în doi, în Matinal, 2 1 . 1 1 .95 Mihai Barbu - Delir în doi, în trei, în câte câţi vrei . . . , in Matinal, 22. 1 1 . 95 Ioan Dubek - Delir în doi, în Curierul VIJii Jiului, 08. 12 .95 Mircea Munteanu - ,,Delir "' dor", în Matinal, 29. 1 1 .95 Zlimbetul Incremenit Intr-un giJmJ, interviu cu Otilia Dediu, realizat de Ioan

Dubek, în Caietul-program al spectacolului Joc primejdios H. Alexandrescu - 120 de ani de la naşterea lui C011Stantin BrlilacllŞi, în

Matinal, 1 7.02.96 Horaţiu Alexandrescu - Confesillnile umli regizor, interviu, în Matinal,

24.02.96 Ioan Dubek - "Arta . . . le Intrece pe toate . . . Dar 1111 ba condiţii vitrege!",

interviu cu doamna Otilia Dediu, regizor - Bucureşti, în C11rierul VtJii Ji11lui, 08.03.96

Otilia Dediu - "Periferia" n11 baseanmtJ 11011-talent, în Caietrd-progran1 al spectacolului

Mihai Barbu - Aş vrea iar a11ii tinereţii şi milllea mea de-acum sa.. Florile lui Floroiu, în Mati11al, 24.02.96

Ioan Dubek - O slkblltoare artistictJ, în Curierul VIJii Jirdlli, 05.07. 96 Prof. Mircea Munteanu - Omagiu adMs omului şi scriitorului, în Matinal,

09.02.96 Horaţiu Alexandrescu - Sub setNIUI b1i l D. Strb11 (Evenimente culturale la

Petroşani; Lutul, apa şi focul; "Asimptotil la nemtJrgi11ire"), în Matinal, 02.07. 96 Dumitru Velea - Drum de la co11cret la 11enmrire, în Matinal, 02.07. 96 Monica Gheţ - Viaţa privitiJ dintr-o "cochilie illtelectllalil", în Tribuna, nr. 3 1 -

32/ 1- 14 aug. 1996

425


STAGIUNEA 1996-1997


Colectivul artistic: Ecaterina Babi, Izabela Badovics, Anatol Burlacu, Simona Burtea, V alentina Buzdugan, Dorin Ceagoreanu, Francisca Chorobea, Mihai Clita, Lili Codreanu, Rosmarin Delica, Eduard Dumitraş, Lili Hanganu, Radu Jurj, Oana Liciu, Victoria Loghin, Boris Melinti, George Negraru, Nicoleta Niculescu, Florin Plaur.

Regizor tehnic: Liviu Tirnofte. Mihai Siladi. Sufletu: Maria Olaru. Rcluări: Baboiul, Joc primejdios, Hoţul cinstit, Fata Moşului şi

Măgarul alb


Iarăşi despre context:

"Un teatnt nu se repară cu ciment şi cu ipsos cumpărate la pungă pe banii personali ai directontlui. Şi, totuşi, Teatrlll Dramatic "l.D.Sîrbu" din Petroşani este într-o asemenea situaţie mai mult decât hilarrl. Sau, mai exact spus că teatrlll din Petroşani îşi târăşte existenţa într-o sărăcie lucie ce nu face altceva decât să distntgă şi dranml de speranţă ce a rămas celor ce cu încăpăţânare încearcă să facă să reziste o instituţie de culfllră de care spirifllalitatea din Valea Jiului are atâta nevoie.

După cum se ştie, astăzi se va produce evenimentul deschiderii stagiunii teatrale de toamnă I 996. În mod firesc, teatntl necesită o serie întreagă de reparaţii, în momenhtl de faţă extrem de costisitoare. Dar cu ce să faci reparaţii atunci când banii teatnllui nu există, de multă vreme. Bugehtl culhtrii a fost şi în acest an la fel de sărac, cum este de şase ani încoace. Sigur, mulţi ar prttea să spună că teatrul poate să-şi facă fonduri, prin spectacole proprii. Dar, chiar dacă este aşa, ce fonduri poţi să faci, ahmci când media spectatorilor de o reprezentaţie este de 20-30 de oameni. La noi, în Valea Jiului, după rute ştim, sălile de spectacol se umplu atunci rond spectacolele sunt grahtite. Aşa că nu ne surprinde deloc sărăcia teatrului din Petroşani."

(Tiberiu Spătaru, Cultura ro",a,aeasctl, filtre debamlada tranziţiei şi stJriJcia proverbialiJ, in Matii1al, 3 1 .08.96)

"Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu îşi deschide stagiunea I996 - I 997 cu spectacolul Baboiul Iubitorii Thaliei sunt aşteptaţi sâmbătă, 31 august, ora 18,00,

426


la savurarea poveştii de dragoste." (Stagiunea 1996-1997, Baboiul, în Unda de şoc, nr. 1 1 9, din 29.08. 96)

Francisca Chorobea, Rosmarin Delica

Distribuţia: Florin Plaur (Zeul Amor), Radu Jurj (Radu), Oana Liciu (Rada), Francisca Chorobea (Soacra mare), Nicoleta Niculescu (Soacra mică), George Negraru (Socrul mare), Rosmarin Delica (Socrul mic), Simona Burtea (Studenta), Dorin Ceagoreanu (Studentul, Avocatld, Profesorul), Liviu Timofte (Şofent/), Izabela Badovics, Ecaterina Babi, Victoria Loghin (Tinerele), Anatot Burlacu, Eduard Dumitraş 1 Dorin Ceagoreanu, Liviu Timofte (Tinerii).

Ilustraţia muzicală: Mihai Sandu. Regia de culise: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

"Grijuliu şi ambiţios, cum stă bine oricăroi director, scriitontl şi criticul Dumitrrn Ve/ea a invitat pentru montarea acestei piese pe regizorol AJarius Oltean de la Academia de Teatru din Tg. Mureş. Rezultatele s-au văzut imediat: emiţătontl denumit Catrafusele a început să radieze veselie, având la pupitrol de comandă al scenografiei pe vene rabi la doamnă Elena Buzdugan, iar la pupitml de comandă al distribufiei, inimoasa tn1pă. . . (. . . ) Maestrul intră fn dialog cu Petroşaniul (publiC7tl venise parcă la vorbitor). Agăţat de un fir de lumină, 1m personaj mitologic - Anwr (Florin Plaur) - mt-i ceartă pe cei ce au uitat să mai vină la teatnt, ci le aminteşte. De la un capăt la altul al "vodevil!tlui C71 cânticele " ni se prezintă conflictul iscat într-o familie - Radu şi Rada - "arsenalul" folosit în stingerea conflictului şi, la final, pacea - care se instaurează prin intennediul arbitntlui etern - dragostea. Admirabil transmis, mesajul artei a fost răsplătit cu ropote de aplauze."

(Nicolae Uţică, Ars longa, vita brevis, în Unda de şoc, 1 6-22 sept. 1 996)

427


,Jon D. Sîrbu a intenţionat să realizeze un ,.gen intennediar intre folclor şi citadinism ", sau altfel spus de al/tor , .gen poporan " care se petrecea în perioada interbelică şi care este de succes şi în prezent în Ungaria şi în Polonia. (. . .)

Regizorol a accentuat în slnlctura piesei partitura Zeul Anwr, transfonnând-o în anumite părţi ale piesei într-o postură umană, prea umană chiar. Florin Plaur reuşeşte transfomJarea personajul11i până la o dezeroizare comică, acesta primind cele mai diverse calităţi sau defecte umane. Corol care insoţeşte personajul amintit (fonnat din: Simona Burtea, Izabela Badovics, Li li Hanganu, Ecaterina Babi, Boris Melinti şi Liviu Timofte) susţine, ca un refren, în acelaşi ritm, cu aplomb şi multă imaginaţie, partitura piesei de la sen·os la burlesc şi bufonerie."

(Mircea Andraş, "Tetllnll - Vodevil - Modem" Catrafusele - tk Ion D. Sfrbu, în Jurnal de Valea Jillllli, 1-7 februarie 1 997)

,La Tealn.ll Dramatic ,.Ion D. Sîrbu ", comedia celui care a împnnnutat numele să11, teatmlui din Petroşani - Catrafusele s-a ro/al după o perioadă de câţiva ani, fiind integrată, din nou, în circuitul artistic. Comedia este sp11moasă, are din toate câte un pic, de la jocurile de cuvinte, la comicul de situaţie, de la scheciurile de varietăţi, până la Legenda Muntelui Parltng, toate sub oblăduirea lui Anwr (o variantă a lui Cupidon) care încearcă să lege şi (mai ales) să dezlege acţiunea alertă, care c11rge de la sine, personajele jăcându-te părtaş la viaţa lor, aflată intrun moment de cumpănă."

(Mircea Andraş, Catrafusele, în Matinal, 6 februarie 1 997)

Concert simfonie: "Sâmbătă, '26 octombrie, ora 19, la Tealnll "I.D.Sirbu " din Petroşani, va avea

loc un eveniment cultural care n11 s-a mai intâmplat de mult în Valea Jiului. Este vorba de un concert simfonie extraordinar susţin11t de orchestra simfonică a Conservatorului tk mazictJ Timişoar4 Evenimentul are şi o altă notă de inedit, datorită faptului că la pupitrol orchestrei alcătuite din studenţii timişoreni se va afla celebntl dirijor canadian, de origine japoneză, Tateo Nakajima." (Unda tk şoc, m. 127)

FRUMOASA LUMII, după Mihai Eminescu, de Dumitru Velea. Premiera absolută: 09. 1 1 .96. Reprezentaţii: 12. Spectatori: 1 .459. Regia artistică: Nicu Ursu. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: George Negraru (Vânătorul sărac), Oana Liciu (Bătrâna),

Anatol Burlacu (Feciorul cel mare),Radu Jwj (Feciorul cel mijlociu), Boris Melinti (Feciorul cel mic), Florin Plaur (Vrăjitorul, Negustorul, Logofătul, Baba cea Sfântă), Rosmarin Delica (Omul de fier), Florin Plaur (Împăratul), Izabela Badovics CFata Împăratului), Lili Hanganu (Frumoasa lumii), Liviu Timofte (Su.fragiul), Ecaterina Babi (Petală de cireş).

Compoziţia muzicală: Aurel Lupan. Coregrafia: Natalia Lupan. Regia de culise: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

428


Florin Plaur, George Negraru

,,Secvenţele dramatice mai greu de transpus scenic au devenit emoţionale datorită baghetei regizorului Nicu Ursu. Scriitrtra energică a lui Dumitnt Ve/ea a fost transpusti cu succes în metafore scenice de distribuţia, muzica şi concepţia regizorală. Gesturile actorilor punctează derizoriul socialului, economicului, politicului contemporan - deşi ne aflăm în orizontul unei poveşti - şi dau consistenţă conotaţiilor naţionale. Aluziile sunt clare. Evocări cr1 caracter moralizator contribuie la descătuşarea emoţiei artistice. Atacate cu pasiune, scena şi timpul par sti incremeneasccl Dorinţa de performanţă marşează. Pe undele vieţii, am intdlnit, într-adevlir, Frumoasa lumii."

(Nicolae Uţică, Pe undele vieţii am tntiJinit Frumoasa Lumii, în Curierul Vdii Jiului, 1 5 .09.96; Valea Jiului, Valea Plângerii, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Mehedinti, 2000, pp. 56-57)

,,Se poate aprecia că am asistat la transpunerea scenică reuşită a unui basm romdnesc de sorginte populară, cu zâne, draci, feciori fnm10şi şi viteji, chiar un împărat şi o ,Jmmoasă a lumii "

Naivitatea şi fntmuseţea specifică lumii basme lor au fost cu prisosinţă surprinse de-a lungul întregii piese. Răul este, bineînţeles, invins de bine şi o am1o11ie deplină învăluie toate cele lumeşti."

(Dan Codrea, Frumoasa lumii, în Matinal, 13 . 1 1 . 96)

429


"Publicului din Petroşani i-a fost oferitd, la sfdrşitlll s/Jptămânii trec11te, o no11ă premieră. Este vorba de o dramatizare a de-acum cunoscutului eminescolog Dumitn1 Velea, după basmul FnunotBa lumii, de Mihai Eminescu. Regia este semnată de talentatul regizor Nicu Ursu, mai puJin cunoscut la noi, un român de dincolo de Pn1t. (. . .) El vine de la Teatn1l "V .Alecsandri " din BălJi. (. . .) Dar cum dincolo de Pn1t tot ce atingi, tot ce mişcă, chiar şi adierea vdnt11l11i, este Eminescu, era normal ca la primul contact cu o scenă din patria mamă să poarte numele de Eminesc11. În distribuţie se găseşte Intregul efectiv al teafnllui petroşenean, la care s-a adăugat un mănunchi de actori, de asemenea, veniJi din Basarabia, angajaţi ai teatntlui /Joslnl, Boris Melinti şi Anatot Burlacu. (. . .) Aşa îl regăsim pe Aurel Lupan ca semnatar al muzicii, de fapt o creaţie personală, iar soţia sa, Natalia Lupan, care-I însoţeşte la Petroşani, semnează coregrafia spectacolului."

(xxx - O 11ouiJ premieriJ lll Petroşani, în JunUJlul de Valea Jiului, 16-22 noiembrie 1996)

OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MARIN SORESCU (29 febr. 1936,

Bulzeşti din nordul Craiovei - 8 dec. 1996, Bucureşti)

între Teatrul din Petroşani şi Marin Sorescu a existat o frăţietate in numele creaţiei. O intilnire energeticA 1i miraculoasă. La aflarea tristei veşti că in dimineata de 8 decembrie 1996, in spitalul Elias din Bucureşti, poetul şi dramaturgul Marin Sorescu a incetat din vială in urma unui stop cardiac, el sMerind de o galopantă ciroză hepatică, directorul teatrului Dumitru Velea şi actorul Florin Plaur sau deplasat la Bucureşti, ducându-i un ultim omagiu. Trupul neînsufleţit a fost depus in Biserica "Sf. Visarion" A fost un moment de doliu naţional. Înmormântarea a avut loc in 10 decembrie, în Cimitirul Bellu, pe Aleea Academicienilor. Slujba de înmormântare a fost tinută de episcopul Teodosie Snagoveanu şi de preotii Bisericii "Sf. Visarion". La slujbă au participat reprezentanţi oficiali, de la preşedintele lării, Emil Constantinescu, la senatori şi academicieni, de la scriitori şi oameni de teatru din tari sau din stnlinitate la prieteni şi "fraţi" ai sii de oriunde - şi, mai ales, mulţime de oameni simpli, plângându-1 cu adevărat.

ALEXANDRU LĂPUŞNEANU, de Mihai Eminescu. Premiera: 15.0 1 .97. Reprezentaţii: 9. Spectatori: 765. Regia artistică: Dumitru Velca. Scenografia : Elena Buzdugan. Distribuţia: Mihai Clita, Florin Plaur (Lăpuşneanu), Valentina

Buzdugan (Femeia), George Negraru, (Episcopul), Rosmarin Delica (Vistierul), Radu Jmj (Caraca/e), Boris Melinti (Brad), Anatol Burlacu (Arbore), Francisca Chorobea (Doamna), Sirnona Burtea, Nicoleta Niculescu, Maria Mastan (Bocitoare), Liviu Timofte (Aprod), Ion Mititelu, Florea Risipitu (Ostaşi), Mihai Siladi (Călăul).

430


Regia de culise: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

SĂRBĂTORIREA ZILEI DE NAŞTERE A LUI EMINESCU Prezentarea spectacolului Alexandru Lipuşneanu Vemisajul Expoziţiei personale de pidlull Iollll/ Gabrove111111 şi George

Rllrvtm

,Jdeea reprezentatiwl a dramei, aceea de a-L alege pe Isus Hristos ca domn (al Moldovei fn vremea aceea), lucru valabil şi pentru noi astăzi care, am menţiona noi, este posibil doar individual fiecare cercetând Sfintele Scripturi şi urmărindu-1 sfaturile căci El a spus: .. Unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră " (Matei 6; 21).

Deşi din inimile noastre, incepe domnia Lui, dacă noi îl acceptăm ca Domn şi Mdntuitor, ceea ce va duce la o schimbare a vieţii noastre, alternativă pe care, ca şi dl. Ve/ea, o consideră singura salvare pentru om, din dntmul degradării morale. A urmat apoi desfilşurarea piesei în interpretarea mimmată a actorilor, buna corelare dintre actorii din Republica Moldova şi actorii din Petroşani, între care maestm/ Plaur Florin, deţin4nd rolul principal, părea un dirijor in faţa unei orchestre, de ale cărui gesturi depinde intreaga simfonie dar se cuvine a menţiona toată distribuţia deoarece fiecare in parte a avut o înaltă conduită artistică (parcă de sărbătoare)."

(Petncă Biriu, Sub semnul lui Emi11esc11, în Matinal, 25 .O 1. 97)

,./)e mult timp n-am mai văzut o sală atât de plină la Teatntl Dramatic , .!. D. Sîrbu " din Petroşani. Spectacolul cu piesa Alexandru L4puşnetlllll a beneficiat de un public cald datorită căruia, frigul din sală s-a dizolvat in ropote de aplauze. Reluarea după cdţiva ani a acestei drame istorice în versuri, într-o nouă distribuţie, a întmnit toate atributele unei reuşite binevenite pentru colectivul acestui teatnt tie

43 1


provincie. Şi trebuie să spunem că autorol acestei piese, Mihai Eminescu e receptat aici la Petroşani cu aceeaşi dragoste dintotdeauna. Beneficiind de o scenografie, ca de obicei, foarte inspirată, datorată, ca şi la alte spectacole, Elenei Buzdugan, o neobosită căutătoare de noi şi noi valenţe estetice, piesa este fmbrăcată fn haina melodică a 1•eşnic inspiratlllui Horaţiu Alexandrescu, care cu dezinvoltura-i obişnuită a reuşit să .. prindă " atmosfera acelor timpuri de mult apuse. Regia, sobră şi originală, datorită dramaturgului DumitnJ T 'elea contribuie în măsură la reuşita acestei .. întâmplări " artistice. Noua distribuţie îl are în capul listei pe neobositul Florin Plaur, care a fost avansat de la rolul de logofăt la cel de domnitor, ambele interpretate cu dezinvoltura-i cunoscută. "

(Mircea Andraş, Cadou de ziua lui Eminescu, în Jurnalul din Valea Jiului, 25.01 .97)

,,A intrat în tradiţia Teatn1lui din Petroşani cinstirea marilor personalităţi ale culturii noastre.

Din 1991, în fiecare an, aici se sărbătoreşte ziua de naştere a lui Mihai Eminescu. Şi nu oricwn. Cu câte o premieră din- dramaturgia poetului nostro naţional. Acum, s-a reluat premiera absolută Alamulru Lilprqneanu (cea din 14 septembrie), cu o distribuţie nouă. ( . . .} Important în spectacolul petroşănean este faptul de a lumina dimensiunea religioasă a actelor, a deciziilor istorice. Se cunoaşte faptul că în .Moldova s-a găsit un ban cu inscrisul . . Isus Cristos, Rex Moldaviae " Eminescu a accentuat această idee religioasă: adevăratul conducător al ilu11ii ca fiind Iisus; altfel, totr1l ifârşeşte ca în Parabola orbilor a lui Broegel. Regia, interpreţii au dat consistenţă acestui traiect istoric cu conotaţia sa religioasă. Şi sensul care se deschide: .,Nimic foră Dumnezeu ". Atât pentn1 omul politic, cât şi penq;ufiecare dintre noi."

(Nicolae Uţică, La Teatrul dUr Petroşani: EMINESCU, în Curierul Vtlii JilllliÎ, 3 1 . o 1 . 97)

CEI MAI BUNI CÂŞTIGĂ, de George Negraru. Premiera: 30.0 1 .97. Reprezentaţii: 19. StJectatori: 2.428. Regia artistică: George Negraru. Distribuţia: Izabela Badovics (Iepuraş Blăniţă), Lili Hanganu (Iepuraş

Pufuleţ), Ecaterina Babi (Iepuraş Ţup-Ţup), Simona Burtea (Mielul), Oana Liciu (Vulpea), Radu Jwj (Lupul), Liviu Timofte (Dulău/ Dulache).

Regia de culise: Liviu Timofte. Sufleur: Maria Olaru.

"lnterpreţii, aflaţi la vârsta primei tinereţi, rezolvă cu brio o partitură complexă şi atractivă, pe un fond muzical bine gdndit şi foarte inspirat. Simona Burtea - miebt( Oana Liciu, Ecaterina Babi - iepuraşi şi Liviu Timofle - dultJltl, îşi îmbină plăcut replicile şi jocul scenic cu ovaţiile şi contribuţia verbală a celor din sală."

(Mircea Andraş, Cei mai buni c8ştigtl, în Jurnal de Valea Jiului, 7 - 14 februarie 1 997).

432


O NOAPTE FURTUNOASĂ, de Ion Luca Caragiale. Premiera la 14 februarie 1997. Reprezentaţii: 28. Spectatori : 3 .483 . Regia artistică şi Scenografia: Nicolae Ursu. Distribuţia: Florin Plaur (Juptin Dumitrache), Valentina Buzdugan

(Ziţa), Francisca Chorobea (Veta), Boris Melinti (Rică Venturiano), Rosmarin Delica (Chiriac}, Anatol Burlacu, Oana Liciu (Spiridon), George Negraru (Nae Jpingescu).

Coregrafia: Francisca Chorobea. Regia de culise: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

'1n distribuţie sunt actori care interpreteazii personajele cu vervă şi talent de la porţia de cancan "ă Ia Iunion" şi până la ultima scenă. în rolul lui Juplln Dumitrac/1e este actorul Florin Plaur care împreună cu George Negraru - un Nae Jpingescu, rezonerul plin de wnor, sunt un cuplu inspirat. Scena cu lectura jurnalului este cu adevărat remarcabilă, amândoi cunoscând semnificaţiile partiturii artistice, inclusiv păţaniile de la comediile de la Iunion. întregul spectacol are ritm şi wnor, pe Rosmarin Delica îl găsim in rolul lui C/1iriac, cel care are grijă de onoarea de familie a JupiJnulai Dumitrache. Veta, consoarta jupânului este Francisca Chorobea, ce evoluează in registrul comic al spectacolului in care apare, datorită acelui nwniir de casii ce creeazA toatA confuzia, şi Ricii Venturiano, cel care zicând "ce noapte furtunoasii! " dă numele piesei, interpretat excelent de actorul basarabean Boris Melinti. O distribuţie fericită este a actriţei Valentina Buzdugan in rolul Ziţa şi a lui Anatol Burlacu in cel al lui Spirido11. Regizorul Nicu Ursu a realizat 1m spectacol echilibrat şi de bună factură artistică, primul cu o comedie din repertoriul lui I.L.Caragiale in ultimii ani. "

(Tiberiu Spiitaru, Ce noaptefurtunoastJ!, in Matinal, nr. 4677, din 21 .02.97)

SĂPTĂMÂNA DRAMA TURGIEI ROMÂNEŞTI (1-8 martie)

"Ultima premieră, O noapte furtunoastJ, de JL.Caragia/e, deschide seria manifostărilor tealnllui noslnl. Urmează reprezentaţii cu piesele Catrafusele. de l.D.Sîrbu, Frumoasa lamii, dramatizare după basmul lui Mihai Eminescu, Baboiul, dramatizare după l.L.Caragiale. Nu am uitat nici spectacolul Alexandru LtJpuşneanu. (. . .) Penlnl micii spectatori vom juca trei reprezentaţii: Cei mai buni c/JştigtJ şi Concertul din plklure, ambele cu piese scrise de George Negram, şi Milgarul Alb. dramatizare după Jspirescu."

(O stJpttJm8ntJ teatra/4, interviu cu directorul teatrului, in Matinal, 28.02. 97)

,,Avem, deci o săptămână teatrală CII 8 spectacole de ţinută, 8 zile în care seară de seară, la Petroşani, s-au aprins luminile rampei. S-a jucat teatm de calitate CII piese din repertoriul românesc - Caragiale, Eminescu, /. D. Sîrbu. S-a jucat teatm pentn1 toate vdrstele. /nterpreţii s-au intrecut pe ei fnşişi."

(Al. H., StJptilmAna teatra/4 şi conclaziik ei, in Matinal, 07.03.97)

433


P ĂCALĂ ŞI T ÂNDALĂ, de Constantin Cubleşan, după Petre Dulfu.

Premiera: 1 1 .04.97. Reprezentaţii: 1 3 . Spectatori: 2.590. Regia artistică: Nicu Ursu. Scenografia: Nicu Ursu. Distribuţia: Boris Melinti (Păcală), Radu Jmj (Tândală), Anatol

Burlacu (Popa Isaia), Nicoleta Niculescu (Preoteasa), Valentina Buzdugan, Simona Burtea, Liviu Timofte, Mihai Siladi (Ţărani), Oana Liciu, (Hoaţă, Ţărancă), Ecaterina Babi, Lili Codreanu, Izabela Badovics (Draci).

Regia de culise: Mihai Siladi. Sutleur: Maria Olaru.

"Într-un decor ce cuprinde - sus - o mu/Jime de turle ale unor biserici, reprezentând binele, iar - jos - forţele răului - dracii, spectacolul a capacitat atenţia micilor spectatori, care ne-au înfăţişat o memorabilă secvenţă a dragostei lor faţă de Ptlcal4: spre a-l aduce "din moarte " pe Ptlca/4, copiii au urcat pe scenă, implorând "invierea " lui şi făcând donaţii de bani. De la un capăt la altul, povestea pentn1 copii ne prezintă lupta dintre bine şi rău, o luptă in care se distinge fluien�l blestemat ce jmne în ordine şi dezordine lumea, ca într-o poveste bogomilică. Morala: oricât "faci " pe popa, se găseşte cineva (un Ptlcal4) care te popeşte, readucându-te sub cupola adevăratei credinţe."

(Nicolae Ul-ică, Păcală şi Tândală, in Curierul Vtl.ii Jiub1i, 1 1 . 1 O. 97)

ZILELE DE CULTURĂ GERMANĂ, mai '97

Artistul plastic Iosif Telhnann, preşedintele Filialei FDGR, organizează de-a lungul lunii mai manifestarea Zile de Culturii Germană. Cu această ocazie are loc un concert al trupei de instrumentişti Reissner-Muzikanten din Neuburg, urmat de al corului feminin al Filialei, vernisajul Expoziţiei personale de artll plastică Iosif Tellmann (în Sala artelor vizuale) şi o paradă a modei (în foaierul teatrului). Teatrul realizează in foaier o expoziţie de afişe, caiete-program, fotografii şi articole din presă privind Drtu1U11urgia geniUIIItl pe scena petroşetUantl şi manifestarea comemorativă, Goetl1e - c01rtemportUU1l nostru. "Apogeul zilelor de cultură gem1ană - îi spune Iosif Telhnann lui Ioan Dubek - fl va reprezenta, la 23 mai, în sala Teatntlui "J.D.Sîrbu ", concertul rem1111itei trupe de instn1mentişti ReissnerMuzikanten din Neuburg a.d. Donau (Gem101Jia) care îşi face a doua oară prezenţa în Petroşani în ultimii ani. Cu prilejul concertului va debuta şi con1l feminin al Filialei FDGR din Petroşani." (Ioan Dubek. Zik tk Culturtl GemumiJ, in Curierul Vdii Ji11lui, 1 5 .05.07)

ISPITA, de Dumitru Velea, dramatizare după Ucenicii Sf. Antonie, de Damian Stănoiu.

Premiera absolută: 20.06.97. Reprezentaţii: 10. Spectatori: 1 .0 13 . Regia artistică: Dwnitru Velea. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Florin Plaur (Părintele Ghervasie), George Negraru


(Părintele Ghelasie), Mihai Clita (Jerodiaconul !/arie), Simona Burtea (Motanul Năstase), Izabela Badovics (Motanul Matei).

de culise: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

Orice premieră a unei piese aduce cu sine o serie de evenimente culturale. Şi de data aceasta, s-a organizat o Expoziţie a artelor vizuale, unde au expus Petrică Biriu, Nicolae UţicA şi Carmen Iovan "Aici am participat - scrie Al. Florin Ţene -la vemisarea expoziţiei de picturrl a t4nărului Petrict'l Birrl11. Expoziţia patronată de Fundaţia Cultumlă "Ion D. Sîrbu ", al cărei preşedinte este inimosul şi neobositul Dumitru Ve/ea, cuprinde 28 de exponate, lucrc'Jri de pictură naivă, în sens11l bun al cuvdntului, ce ne dă satisfacerea că autorul stăpdneşte bine propo"ftiile şi limbajul cromatic. Pdnzele l11i Petrică Birc'J11 stau sub semnul pichtrii naive, uneori alegorică, alteori expresionistă. Tot în cadrul acestei expoziţii au mai expus: icoane, Nicolae Uţică şi Carmen /ovan, care s-a remarcat prin lucrrlrile Triptict'J şi lisus-Pantocratice."

"Spectacolul a beneficiat de o inspimtă scenogm.fie semnată de Elena Buzdugan, deţinlitoarea mai multor premii naţionale în domeniu. Candoarea învăluie situaţiile comice, le rrlstoamă intr-WJ .savuros umor, ce invadează spaţiul scenic. Conflicllll aparent ctl ispita se .sihtează în afam lumii călugăreşti, a lumii monahale, privindu-ne astfel pe toţi. Situaţia "de post", căutarea rmei căi de înţelegere ctt lAmmezeu şi de refuz al rc'Jului, este proprie.fiecăntia dintre noi şi ne recunoaştem în zbaterile personajelor de pe scenă. Regizontl Dtmtitm Ve/ea 1111 a făcut altceva decât să lase această lume să vorbească, doar că o face la timpul prezent."

(Elena Iovan.. O "ispitd" pentru toţi, în JUI1Uilul Vdii Jillhu, 25.06.97)

435


"Beneficimd de lUI scenariu, inspirat realizat, cât şi de o regie demnă de lUI teatru naţional, ambele aparţinând directomlui teatrului, scriitomlui Dwnitru J elea, spectacolul cu piesa Ispita a constituit o revelaţie, atât pentru criticii de teatru veniJi din Cluj-Napoca. Bucureşti, Omdea, cât şi pentru spectatori. (. . .) Postul Mare al Paşte lui , trăit şi comentat - în prima parle - de către cei doi călugări habotnici, la modul ridicol, trăit şi con1entat în parlea a doua de către cei doi pisoi şi, în cele din urmă, "npt" de către călugării "supuşi patimi/ar omeneşti ", creează tot fam�ecul spectacolului. Finalul, însă, vine să flageleze habotnicia şi incorectiludinea lor, printr-o realizare scenică demnă de lUI teat111 naţionnl."

(Petrişor Ciorobea, bpita - la Petroşmu, în Cuvllmd liber, 27.06.97)

"intr-o salei arhiplină, actorii Teatnrlui Dramatic "Ion D. Sîrbu " au dat dovadă de virtuozitate ce o poţi întdlni numai pe scenele mari ale teatre lor naţionale. (. . .) Ispita creează acea atmosferă monahală, în preajma Paşte lui, în Postul mare, unde cinci personaje trăiesc "drama " restricţii/ar impuse de ritualurile credinţei, in luptă cu slăbiciunile omeneşti. (. . .) Actorul Florin Plaur (cu o activitate de aproape 40 de ani pe scena teatrului din Petroşani) in rolul Pllri1rtelui Glaervasie a dat dovadă de o virtuozitate deosebită in ''pielea personajului. Parleneml său de chilie şi replici, Pllri1rtek Ghelasie, jucat de George Negraru, este alternativa aceluiaşi talent ce a emanat din jocul celor doi. Cele două personaje feminine, alegorice, Motanul Nlstase şi Motanul Matei, jucate de tinerele actriţe Simona Burlea şi Izabela Badovics, au emanat acea metaforă de idei, atdt de necesară unui spectacol de înaltă ţinută. Apariţia subtilă care a impulsionat conflictul de idei este Jerodiac01111l //arie, jucat de talentatul actor Mihai Clita, personaj cheie, putem spune, în p1mctarea conflictului dintre părinţii Glaervasie şi Glrelasie. Scenografia, semnată de Elena BII.Zdugan, a contribuit la "creionarea " tablouri lor ce au dat atmosfera textului propus de Dumitru re/ea, asemenea luminile lui Nicolae Resiga şi sonorizarea Doinei Olaru. Prezentarea piesei Ispita a fost un adevărat regal, ceea ce ne-a convins, incă o dată, că la Petroşani există, sub bagheta lui Dumitru l 'elea, un colectiv ce oricând poate fi reprezentativ pentru teatrul romdnesc . . . "

(Al. Florin Ţene, Petroşani: Arlaitectura unui regal artistic, în Curierul Prinlllriei M111ricipiulni Clnj-Napoca, 14.07.97)

"Girervasie (Florin Plaur) şi Ghelasie (George Negranr), doi călugări simpli cu frica lui Dumnezeu, sunt preocupaţi de t•iaţa de apoi şi îngroziţi de perspectiva căderii in păcat. Inimile lor curate n-ou cunoscut ispitele lumeşti şi, din dorinţa lor sinceră de a accede la liniştea raiului, obligă şi animalele să postească odată CII ei.

Piesa este struchrrată simbolic: calea dintre bine şi rău ce trebuie străbăhrtă de om. Chilia din povestea lui Stănoiu devine biserică în viziunea regizonrlui Dumitro J elea. Deconrl d-nei Elena Buzdr�gan Sllgerează prin iconoclast binele, mântllirea, rai11l, iar lac11l ispita, păcatul.

Diavolul se întnrpează atât in peştele care umple vârşile tocmai în perioada postului, cât şi în matanii deveniţi, în final, ispititoare femei. Între lac şi biserică există dnmml pe care n11 numai căl11gării ci fiecare dintre noi îl parcurge între ispită şi mântuire, aceasta fiind de fapt şi conc/11zia spectacolul11i."

(Eugenia Buioca - Omul Intre ispiJIJ şi mAittuire, în Curierul Vt'Jii Jiu/ni, 03.07.97)

436


,Jn cele două ipostaze, Florin Plaur (GireTVtBie) şi George Negraru (Girelasie) se întrec parcă pe sine în a-şi servi replicile, cu o plăcere de joc rar întdlnttii. amuzându-se ei de ei, fără a scăpa însă măsura decenţei de sub control, izbutind două personaje memorabile în cariera lor şi desigur în bibliografia spectatorilor care aplaudă la scenă deschisă."

(Constantin Cubleşan - Ispita, în Steaua, nr. 7/1 997)

"George Negraru subliniază c11 fineţe firea mai reţin11tă a PiJrinlelui Ghelasie,

sfiiciunile lui diluate în inocenţă. George Negraru găseşte portiţa ascunsă pentnt a lumina balansul între intransigenţele profunde şi labilitatea personajului. ( . . . )

lmoginea finală, cu ingerii plutind diafan peste capetele plecate ale celor doi călugări păcătoşi, este pregnantă şi de mare eficienţă. Ea transmite o căld11ră dumnezeiască şi multă înţelegere pentru natura umană, desigur imperfectă, dar perfecti bilă prin intimizarea trăirii credinţei. Piesa sancţionează forma găunoasă, instalată la putere in detrimentul miezului alungat. ( . . . ) Ceea ce a extras din texhtl lui Damian Stănoiu Dumitru Ve/ea a transferat în imagine regizorul Dumitnt Ve lea. Servit de o tn1pă de actori cu încă nebănuite resurse, spectacolul s-a închegat unitar într-o simbolistică insolită în teatntl romdnesc de azi şi acest lucnt trebuie subliniat cu hotărdre ca o reuşită."

(Adrian Ţion - Un tetltru de imagini funcţionale, în TribiUUl, nr. 30 - 32/1 997; Flash-back teatral, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2006, pp. 1 89- 195)

"Actorii au jucat cu resimţită plăcere: Florin Plaur şi George Negraru (Girervasie şi Ghelasie). CII inhtire promptă de mecanism psihologic şi cu humor în actele disimulării; Mihai Clita cu grija perpetuă pentn1 "mască ", a "spion11l111 · · schimnic, voit auster, cu rang de ierodiacon, iar în rolurile graţioşilor şi şireţilor motani au apărut dezinvolt CII graţios umor, Simona Burtea şi Izabela Badovics."

(Jeana Morărescu, Un spectacol flrclbrtiltor: Ispita, în Diminellţa, 28. 1 1 .97)

FILMUL IISUS, distribuit de Alianta Evanghelică din România, proiecţie în sala teatrului, 25, 26 şi 27 iulie 1997, orele 1 9,00.


Stagiunea 1996-1997, Baboiul, în Umili de şoc, nr. 1 1 9, din 29.08.96 Agendt'J cu1Jural4: Catrafusele; Baboiul, în Matilral, 30.08. 96 Tiberiu Spătaru - Cultura romJJneasciJ, Intre debandada trwrziţiei şi siJrdcia

proverbial4, in Matinal, 3 1 .08. 96 Nicolae Uţică -Ars longa, viJa brevis, in Umili de şoc, 16-22 sept. 1996 Mircea Andraş - "Teatrul - Vodevil Moder11" Catrafusele - de Ion D. Slrbu,

în Juma/ de V alea Jur lui, 1-7 februarie 1 997 Mircea Andraş - Catrafusele, în Matina/,06.02.91 Nicolae Uţică - Pe u11dele vieţii am lntalnit "Frunwasa Lumii", în Curierul

Vdii Jiului, 1 5 .09.96; Valea Jiului, Valea Plângerii, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Mehedinţi, 2000, pp. 56-57

Dan Codrea - Frumoasa lumii, în Matinal, 1 3 . 1 1 . 96 xxx - O nouit premierit la Petroşani, în Jurnalul de Valea Jiului, 16-22

437


noiembrie 1996 Petrică Birău - S11b senu111l illi EmÎIJescu, în lUatiJJol, 25.01 .97 Mircea Andraş - CruiD11 tk ziua bli Enlinescu, în Jurnalul din Valea Jiului,

25.01 .97 Nicolae Uţică - La Teatr1d diu Petroşmli: EMINESCU, în Curierul VtJii

Jitlbli, 3 1 .0 1 . 97 Tiberiu Spătaru - Caragiale la Petroşani, în Matinol, 3 1 .0 1 . 97 Mircea Andraş - Cei l1llli buni cllştigtJ, in Jurnal tk Valea Jiului, 7 - 14

februarie 1997 Tiberiu Spătaru - Ce lloaptefurtunoasd!, în Mati11ol, nr. 4677, din 2 1 .02.97 Nicolae Uţică - O noapte furtunoasă la Teatrul DriUHJIIic "lD.strb11", in

Curierul Vilii Jiubli, 2 1 .02. 97 Mircea Andraş - Caragiale din nou la Petroş1111i, în Jumal1d tk Valea Jiului,

1 -7 martie 1 997 Al. H. - StJptilm/Jna teatraltJ şi concillziik ei, în Matinol, 07.03. 97 Ioan Dubek - Zile tk CulbutJ Gemuuu'J, in Curierul Vdii Jiullli, 1 5 .05.07 Nicolae Uţică - In numwrian1 (Ion Budai Deleanu), în Curierul Vilii Jiului,

12 .06.97 HA - M01qeml Marin Preda şi izblbrda sujl.etub1i, in J11mol tk Jiu, nr. 206,

1 6-22 iunie 1 997 Al. Florin Ţene - Petroşani: Arllilectura unui regol artistic, în Curiend

Primăriei M111ucipiub•i Clllj-Napoca, 14.07.97) Elena Iovan - O "lspitd pentru toţi, în Jumalul Vilii Jiullli, 25.06. 97 Petrişor Ciorobea - Ispita - la Petroş1111i, în Cuvlbrtul liber, 27.06. 97 x:xx - bpita, în Jumalul de-Jiu, 30.06.97 Eugenia Buioca - Omul Intre ispittJ şi mintuire, in Cluieml Vdii Jildui, 03.07. 97 Constantin Cubleşan - Ispita, în Steaua, nr. 711 997 Adrian Ţion - Un teatm tk imagini funcţionale, în Tribuna, nr. 30 - 32/1997;

Flasb-back teatral, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2006, pp. 1 89-1 95 Nicolae Uţică - Păcală şi Tândali, în C.uierul Vilii Jiului, 1 1 . 10 . 97 Jeana Morărescu - Un spectacol tiJcantillor. Ispita, in Dimineaţa, 28. 1 1 . 97

438



Colectivul de conducere: Dumitru Velea - director; Vasile Chirculescu - director adjunct. Maria Bârleanu - contabil şef. Elena Buzdugan - pictor scenograf. Eugenia Buioca - secretar literar.

Colctivul artistic: Ecaterina Babi, Izabela Badovics, Simona Burtea, Valentin Buzdugan, Dorin Ceagoreanu, Francisca Chorobca, Mihai Clita, Rosmarin Delica, Eduard Dumitraş, Radu Jurj, Oana Liciu, Victoria Loghin, Boris Melinti, George Negraru, Nicoleta Niculescu, Florin Plaur, Ligia Pucaievici.

Regia tehnică: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olam.


439


Regia artistică : Marius Oltean. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Florin Plaur (Mihalis Kabadais), Francisca Chorobea (D

na Kabadais), Oana Liciu (Lena), Izabela Badovics (Dina), George Ncgraru (Lucas), Boris Melinti (Hristos Hrisazis), Rosmarin Delica (Toni), Nicoleta Niculescu (Sofula), Mihai Clita (Manolis), Simona Bwtea (Funcţionara), Liviu Timofte (Funcţionarul).

Ilustraţia muzicală: Marius Oltean. Sufleur: Maria Olaru.

,,Ne-am obişnuit ca premiere le Teatntlui Dramatic .,Ion D. Sfrbu " din Petroşani, condus de poetul şi dramaturgul Dumitm J'elea, să fie adevărate regale ale unor spectacole de înaltă ţinută. Şi toamna aceasta, la deschiderea stagiunii, acest fapt nu s-a dezminţit. Într-o sală elegantă şi plină de iubitori ai Thaliei din oraşul .,aurului negnt ", o echipă de talentaţi actori, sub bagheta regizorului artistic Marius Oltean, care semnează şi ilustraţia muzicală, s-a intrecut in a da viaţă personajelor din piesa Nesiltulul (comedie) de grecul Dimitri Psathas. (. . .)

Subiectul acestei piese este o radiografie a unui destin tragi-comic, de actualitate, angrenat datorită hazardului, in circuitul social al vieţii, cu toate complicaţiile comice pe care le presupune acesta: ascensiunea socială şi profesională, prin căsătorie şi ambiţie, criză morală şi sentimentală. ( . . . ) Boris Melinti ca o mănuşă intră în .,pielea " personajului Hristos Hrisaz.is, colordnd cu toate clişeele ., trăirilor" n•oluţia personajului, iar Totu prinde viaţă datorită talentului actomlui Rosmarin Delica. Nu putem să trecem cu vederea evoluţia plină de vervă a Nicoletei Nicu/eseu în Sofula, rolul bine definit al lui Mihai Clita în Manolis şi creionarea rmor subtile personaje ,Juncţionăreşti " cu Simona Burtea şi Liviu Timofte. Scenografia semnatd de Elena Buzdugan, sonorizarea Doinei Olant şi luminile lui Nicolae Resiga contribuie din plin la crearea atmosferei unei acţiuni autentice şi foarte actuală în contextul Romdniei."

(Al. Florin Ţene, Nesătulul Sflll implictUea tetlt1'ull4i politic, in Curimd Prinulriei lllutUcipiubU Cblj-Nqoca, nr. 140, 27 octombrie 1 997; Crişw1a Plus, 24. 10. 1 997)

.. În spectacolul Teatntlui Dramatic . ,Ion D. Sîrh11 " din Petroşani, piesa lui Dimitri Psathas cunoaşte valorizarea neostentativă a potenţialului umoristic, fireşte, în strânsă legătură cu cerinţele publicului. Sala reacţionează, în consecinţă, în căldură şi entuziasm. Acest punct din programul regizoral este indiscutabil atins. Rămâne de văzut dacă nu cumva servituţile aduse Măriei Sale Publicul nu au ocultat într-o oarecare măsură treptele ascensiunii lui Hristos. Atent mai mult asupra fizionomiei ansamblului, dornic să stoarcă din orice scenă cât mai multe efecte comice, A1arius Oltean a făcut din Hristos una din marionetele spectacolului, chiar dacă i-a intuit cu precizie forţa coagulantă. (. . .) Basarabeanul Boris Melinti în rolul lui Hristos evidenţiază convingător ambiţia şi răceala temperamentală a personajului. (. . .) Plină de famrec e apariţia Oanei Liciu în Lena. (.. .) Rosmarin Delica, favorizat de o voce sonoră, dă prestanţa cuvenită personajului (avocatul To"i) . . . (. . . ) Prestaţia lui George Negroru în LuciiS e corectă subliniind discreţia medicului. Nicoleta Nicu/eseu fn Sofula, Simona Burtea şi Liviu Timofie în rolurile


celor doi funcţionari şi-au adus contribuţia la o egalizare valorică a jocului actoricesc . . . (. . .} Mihai Clita n-a scăpat nici de data aceasta ocazia să-şi încânte spectatorii cu meşteŞJtgite giumbuşlucuri răsplătite prompt cu aplauze.

Se observă în decorul executat de Elena Buzdugan o anume continuitate. aproape un stil, în folosirea spaţialităţii scenei, a fom1elor de sugestionare prin judicioasă repartizare şi sporită .funcţionalitate.

(Adrian Ţion, Nesătulul, in SteaJta, nr. 9-1 0, 1 997; Flash-back teatral, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2006, pp. l 56- l60)

"Teatrul petroşănean . . 1. D. Sîrb11 " a debutat fn n011a stagiune CII dreptul. Sală plină, public tânăr şi generos, aplauze la scenă deschisă şi binemeritate de echipa de artişti care şi-a onorat cu prisosinţă rolul în deschiderea stagiunii. A pregătit spre salvarea p11blicului fntr-un timp record - 3 săptămâni - 11n spectacol inedit. ExplicaJia este că directorul Teatrului, Dl. Ve/ea, a ales pentnt acest prilej o piesă din dramahtrgia universală CII un mesaj clar care se potriveşte ca o mănuşă realităţilor acestor zile, grijilor care obsedeazli publicul.

Comedia Nesiltulul, de Dimitri Psathas, prezentată în premieră absolută, se dovedeşte prin tematica abordată extrem de potrivită momenhllui ce-l traversăm într-o veselie demnă de o tragicomedie antică, ba/ansdnd intre mizerie şi mirajul milioanelor. Ce poate fi mai savuros pentru un public bulversat de tranziţie decât traiectoria unui vagabond fnfometot care reuşeşte prin şiretlicurile specifice parveniJilor să pună mâna pe fata, casa, banii şi fabrica boss-ului tată-socnt? Dar spectacolul nu ar fi fost o reuşită fără eforntl echipei ce a interpretat piesa cu multă iscusinJă, graţie regiei semnată de Marius Oltean care a reuşit să pună în valoare virhlţile texhllui piesei. Ne-a plăcut şi scenografia simplă şi expresivă realizată de aceeaşi bine inspirată Elena Buzdugan. Interpretarea a fost la fnălţime."

(Ioan Dubek, Nesătulul, în Curierul ViJii Jiului'', nr. 279, 25 septembrie 1 997)

PĂCALĂ, URSUL ŞI BALAURUL, de Florentin Smarandache (din Arizona - S.U.A.)

PremierA pe ţarli: 24.09.97. Reprezentaţii: 17. Spectatori: 3 .498. Regia artistică: Boris Melinti . Scenografia: Elena Buzdugan.

Ilustraţia muzicală: George Negraru. Distributia: Boris Melinti (Păcală), Nicoleta Niculescu (Ursul),

George Negraru (Împăratul), Simona Burtea, Ecaterina Babi (Fata împăratului), Izabela Badovics (Balaurul), Oana Liciu (Baba C/oan,ta), Liviu Timofte (Străjerul).

Teatrul găzduieşte Simpozionul Zilelor Medicale ale Spitalului de Urgenţă Petroşani, 25-26 octombrie 1997. În 25 octombrie, orele 20,00 le prezintă

participanţilor spectacolul Nesătulul, de Dimitri Psathas.

CĂSĂTORIE PRIN CONCURS, comedie de Carlo Goldoni . Traducere: Polixenia Carambi.

441


Premiera: 1 1 . 12.97. Regia artistică: Marius Oltean. Scenografia: Marius Oltean. Costume: Elena Buzdugan. Distribuţia: Victoria Loghin (Lisette), Valentina Buzdugan (D-na La

Fontene), Eduard Dumitraş (Pando/fo), Dorin Ceagoreanu (Roberto), Boris Melinti (Filippo), Rosmarin Delica (Dl. La Rase) , George Negraru (Anselmo), Oana Liciu (Doralice).

Pro şi contra despre Căsătorie prin concurs (Matinal, 19 . 12.97):

Petrică Birău: 'Tictoria Loghin, tânăra studentă ajlatâ la debutul ei pe scena din Petroşani, a abordat c11 talent şi curaj personajul Lisette, adăugându-i un încântător famlec personal. Personajul Filippo i-a dat iarăşi posibilitatea lui Boris Melinti să-şi etaleze calităţile interpretative, demonstrdnd că este un comic plin de vervă, sclipitor în b11tade şi burlesc, modem, pliicut în special spectatorilor tineri. J alentina Buzdugan a transfomlat prin talent şi dezinvoltură rolul tem al d-nei La F011tene într-11n personaj plin de savoare. Dana Liciu, Doralke, a dovedit că stăpâneşte atributele artei interpretative. Maestn1l George Negraro, în rolul Ansebtw, a fost debordant ca de fiecare dată. Ace/afi talent şi profesionalism la maestrol Rosmarin Delica în personajul La Rose. Personajul P1111tlDI/o a fost interpretat cu succes umoristic de Eduard Drunitraş, iar rolul Roberto a pus în valoare calităţile native ale tânărolui Dorin Ceagoreanu. Peste toate acestea, regizontl Marius Oltean a turnat o considerabilă doză de modernism, printr-o adaptare la rezonanţele epocii contemporane, cu moravurile ei."

Peter Ludovic: "Cu un Aruebtw (G. Negraro) în mare fomlă, secondat de PantlDifo (E. Dumitraş) inspirat dar fără accente moldoveneşti care alterau supărător replicile, eludând vocea sujleurolui ce se făcea auzit până în sală, spectatorii au avut parte de un spectacol "călduţ ", au râs cum au putut, au bătut chiar şi din palme atunci când jocul o cerea. Ca de exemplu, se�·enţa de rap in varianta autohtonă interpretată de ParJtlDifo, cn•ând ca back-ground pe Lisette şi Filippo sau păntiala foarte veridică dintre Lisette (Victoria Loghin} şi Doralice (Dana Liciu). Cu alte cuvinte toată lumea a simţit schimbarea de registro din repertoriul teatmlui şi "injectarea " colectivului CII actori care pot face un spectacol acceptabil."

P ĂCALĂ ŞI MOFTUROASA, de George Negraru. Premiera: 10.02.98. Reprezentaţii: 25. Stlectatori: 4.493. Regia artistică: Boris Melinti şi George Negraru. Ilustraţia

muzicală: Eugen Munteanu. Distribuţia: Dorin Ceagoreanu (Păcală), Simona Burtea (A!ofturoasa),

Oana Liciu (Baba Cloanţa), Nicoleta Niculescu (Ursul), I:zabela Badovics (Motanul Costică), Liviu Timofte (Străjerul), George Negraru, Radu Jwj (Împăratul Verde).

Lumini: Alexandru Nicolescu. Sonorizare: Doina Matei.

442


2000 $ PENTRU NEVASTA MEA de Bjom Arrhen. Traducere de Erika Terziu-Mureşan. Premiera pe ţară: 01 .03.98. Reprezentaţii: 3 . Spectatori: 334. Regia artisticA : Liviu Schapira, Zoltan Schapira. Scenografia:

Elena Buzdugan. Ilustraţia muzicală: Irina Schapira. Distribuţia: Boris Melinti (Bi/1 Hampton), Victoria Loghin (Sylvia),

Rosmarin Delica (Ceci/ Humperton), Valentina Buzdugan (Mrs.Humperton), Mihai Clita (John), Eduard Dumitraş (Mr. Alexander), Dorin Ceagoreanu (Mr. Brendon), Izabela Badovics (Chelneriţa), Nicoleta Niculescu (Femeia).

Sufleur· Maria Olaru.

,,Piesa 2000$ pentru nevasta mea, comedie în două acte, de dramahtrgul suedez Bjorn Arrhen, în regia tânăntlui student Liviu Schapira, secondat de tatăl său cunoscutul regizor Zoltan Schapira.

Subiectul piesei este simplu, dar a fost salvat, in mare parte, de jocul actorilor, jumătate din ei fiind absolvenţi, din anul trecut, ai lnstihthllui de Teatru din TârguMureş. Desfăşurarea evenimentelor se face ascendent pe firol conflictual care scurtcircuitează comicul scos în evidenţă, nu atât prin jocul actorilor, ci, mai mult, prin ceea ce exprimă texh1l.

Mihai Clita, In rolul voletullli John, face să vibreze .. diapazonul" expresiei şi al mişcării scenice, dtind viaţă unui personaj de autentică existenţă. Gesturile sigure, inexpresivitatea feţei, ştiinţa de a scoate comicul tocmai prin elucidarea lui ne confirmă, încă o dată, faptul că Mihai Cii ta este un actor de mare talent."

(Al. Florin Ţene, Curierul PrinuJriei Municipiului Clrlj-Napoca, 6 aprilie 1998)

"Comedia 2000 S pentru nevasta mea face parte din prea puţin cunoscuta, din păcate, dramaturgie suedeză contemporană, fiind semnată de Bjorn Arrhen. Ingenios montat de către cei doi regizori, beneficiind şi de o inspirată scenografie, semnată de Elena Buzdugan, spectacolul CII această comedie in două acte îi prilejuieşte spectatorolui de teatru pătrunderea în rmiversul - pe a/0C11ri comic, pe alocuri tragic - a/ unor înn:Jiţi jucători de cărţi din New York, dintre care unul, nemaiavând dolari cheş, asupra sa, îşi pune ca miză nevasta şi o pierde. Comicul piesei este un comic de situaţii şi este produs de comportamenh1l hilar al femeii pierdute la cărţi, adusă în casa lui de către cel care a câştigat-o, de comportamenh1l valetului respectivului domn, jucat cu probitate profesională de actoro/ Mihai Clita, cât şi de comportamenhll ,fericitului " câştigător al femeii, Ceci/ Humperto11, jucat cu dezinvoltwif şi talent de Ro.m�arin Delica."

(Petrişor Ciorobea, Cuvantul liber, 28 - 29 martie 1 998)

,/dontarea acestei piese la Petroşani vizează acomodarea exigenţei profesionale cu spectacolul de maximă funcţionalitate adus sub lupa rmei percepţii directe, nesofisticate. Oricum, pentru Liviu Schapira experienţa petroşăneană poate însemna un început în cadrol schimbului culh1ral proiectat româno-suedez, ce se

443


anunţă de pe acum benefic pentru ambele părţi. " (Adrian Ţion, 2000 S pe11tru IU!VIISta mea, în Ste1111a, nr.6/1998, pag. 63)

JOCUL CU DANIELA S-A TERMINAT!, de Mircea Ştefănescu. Premiera la 1 1 .04.98. Reprezentaţii: 7. Spectatori: 842. Regia artistică : Otilia Dediu. Scenografia: Laura Fusu. Distribuţia: Victoria Loghin (Daniela), Boris Melinti (Adrian), Eduard

Dumitraş (Gică), Rosmarin Delica (Pictorul A/dea), Valentina Buzdugan (Mimicel), Mihai Clita (Dumitru), George Negraru (Giuvete), Oana Liciu (Afăriuca).

Ilustraţia muzicală: Ary Ziele. Sutleur: Maria Olaru.

CENTENAR MIRCEA ŞTEFĂNESCU

"/ncriminarea confonn căreia teatrele noastre au întors spatele în ultimii ani repertori11lui naţional pare să fie injinnată pentnt moment de Teatntl Dramatic "Ion D. Sirbu " din Petroşani, care s-a străduit să-I omagieze pe Mircea Ştefănescu, în chiar ziua aniversării centenare, prin punerea în scenă a uneia din piesele sale. E vorba de Jocul CII Dwaiela s-a termilaat!, piesă de la a cărei premieră absolută au trecut nu mai puţin de cincizeci şi doi de ani. Spectacolul petroşenean a avut premiera în data de 11 aprilie 1998, exact la implinirea unui secol de la naşterea dramaturgului. Printre invitaţi s-a numărat şi fiica scriitorolui, Daniela Ştefănescu, ea însăşi scriitoare, care a mulţumit conducerii teatrolui pentru interesul arătat creaţiei tatălui său. Este, după cunoştinţa noastră, singura manifestare de acest fel iniţiată în lumea teatrolui de la noi. lată că Teatrul din Petroşani reuşeşte o reparaţie in indiferentismul actual, pundnd in valoare un text aproape uitat, de mare fromuseţe şi gingăşie. (. . .) Victoria Loghin adaugă mult fannec personal acestui dificil rol. Se simte că actriţa a indrăgit-o pur şi simplu pe Daniela. Boris Melinti ca11tă să se achite onorabil de rolul incredinţat, conturând în Adriwa un intelectual fin şi manierat. Monocolor Eduard Dumitraş în GiciJ, pitoresc, subtil comic Rosmarin Delica in pictorul Aldea. Convingător senzuală Valentina Buzdugan in Mimicel, episodic George Negrant in Giuvete. Reală eficienţă profesională dovedesc Mihai Clita in Dumitru şi Oana Liciu în Mt'l.riuca. Regia artistică semnată de Ohlia Dediu a mers spre sublinierea trăsăturilor temperamentale ale personajelor. Autoarea spectacolului a rerqit să creeze cadntl poetic necesar pentro confrontarea actoricească menţinută într-un ritm accesibil învăluirilor în sugestive fald uri de expresivitate şi emotivitate."

(Adrian Ţion, Ce111e11ar Mircea Ştefllnescu, în Ste1111a, nr. 6 1 1 998; Fla5h-back teatral, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2006, pp. l 4 l -144)

''Jocul Victoriei Loghin în rolul principal, Daniela, a dat viaţă unei tinere fete ce doreşte să cucerească persoana iubită. Francheţea, gingăşia, dar şi speculaţia

444


gesh1rilor măronte care creează personajul şi atmosfera, au întregit caracterol personajului, ceea ce ne dă convingerea că f.îctoria Loghin este un talent despre care vom mai auzi."

(Al. Florin Ţ ene, Şteflnescu, în Curierul PrimAriei Mun�mw�i��.�

,/)espre Jocul CII Daniela s-a terminat nu se poate scrie decât la superlativ. Piesa jucată prima dată în 1946 liJ . ,Teatrol Nostro " din Bucureşti, îşi păstrează nea/terat mesajul. În fond este vorba de o comedie în care abundă replicile acide, mimica deosebit de sugestivă şi desele calamburori."

(Dan Codrea, Matinal, 14 aprilie 1 998)

445


CÂNTECELE PĂDURII, de George Negraru. Premiera la 23 .04.98. Reprezentaţii: 2 1 . Spectatori: 2.04 1 . Regia artistică şi Scenografia: George Negraru. Distribuţia: Rodica Cemescu (Privighetoarea, Ciocănitoarea), Simona

Burtea (lepuraşul), Vasile Arseni (Ursul), Dorina Jmca (Martinel), Radu Juij (Dulache), Valeriu Troşan (Lupul), Mihai Sandu (Vulpoiul), Oana Liciu (Vulpea), Izabela Badovics (Privighetoarea, Un iepure).

"ALEXANDRU IĂPUŞNEANU" LA DEVA

"Premiera absolută a spectacolului a avut loc in septembrie 1991, în prezent jucându-se cu distribuJia schimbată. Spectacolul, a cănli scenografie este semnată de Elena Buzdugan, se apropie de a 40-a reprezentaJie şi CII el s-a sărbătorit, în fiecare an de la premieră, ziua lui Eminescu. Frescele (cu imagini ale domnitorilor Moldovei), cmcile, lumdnările, "masa tăcerii ", totul creează 1m decor sugestiv, pentm că actiunea - judecata domnului - se petrece într-rm altar. Abundă simbolurile, totul - elemente de decor, joc de lumini, parabola orbilor din final (cc'ind boierii sunt legaJi la ·ochi) - subliniind ideea că alegerea unui domn trebuie bine judecată. Ochiul înşală şi noi oamenii nu putem fi conducători, adevăratul conducător al lrmtii fiind Hristos. ( . .) LtJpuşnefiiJU este intrupat de Florin Plaur, care face un rol mare (. . .) secondat de aproape de Rosmarin Delica (Vutierul) şi de George Negraru (Episcopul). Convingătoare sunt şi Femeia interpretată de r 'alentina Buzdugan şi bocitoarele . . . (. . .) Montarea, intr-o viziune mode mă, substratul filosofic al scriih1rii, chiar şi dramatismul spectacolului, din care se detaşează drept cea mai bună scenă, cea dintre domn şi vistier, lasă o impresie deosebită asupra spectatorului."

(Viorica Roman, Alexandru Lăpu,neanu III Deva, în ClwiJnJul liber, 22.05.98)


AL Florin Ţene - Nesătulul sau implicarea teatru/ni politic, în Curierul Primăriei M11nicipildui Cluj-Napoca, nr. 140, 27 octombrie 1 997

Adrian Ţion - Nesătulul, în Steaua, nt. 9- 10, 1 997; Flash-back teatral, Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2006, pp. 156-160

Ioan Dubek - Nesătulu� fn Cruierul Vilii Jiului", nt. 279, 25 septembrie 1 997 AL Florin Ţene - Curierrrl PrinuJriei Mu11icipiului Cluj-Napoca, 6 aprilie 1 998 Petrişor Ciorobea - Crn'f2111Ul liber, 28 - 29 martie 1 998 Dan Codrea - Matilral, 14 aprilie 1 998 Adrian Ţion - 2000 S pentru 11evasta mea, în Steaua, nr.6/1998, pag. 63 Adrian Ţion - Ce11tenar Mircea ŞtejtJJresc11, în Steaua, nr. 6 1 1998; Flash

back teatral, Ed. Tribuna, C1uj-Napoca, 2006, pp. 141- 144 Al. Florin Ţ ene - Ce11temu Mircea Ştejanescu, în Curierul Prim4riei

Af11nicipiubu Cluj-Napoca, 4 mai 1 998 Viorica Roman - Alnandru Lăpuşneanu la Deva, în CuviJnJul liber, 22.05.98

446



Colectivul de conducere: Dwnitru Velea - director; Vasile Chirculescu - director adjunct. Maria Bârleanu - contabil şef. Horaţiu Ioan Apan - regizor artistic. Elena Buzdugan - pictor scenograf. Eugenia Buioca - secretar literar.

Colectivul artistic: Ecaterina Babi, Izabela Badovics, Simona Burtea, Valentina Buzdugan, Dorin Ceagoreanu, Francisca Chorobea, Mihai Clita, Rosmarin Delica, Eduard Dumitraş, Radu Jurj, Oana Liciu, Victoria Loghin, Boris Melinti, George Negraru, Lucian Negraru, Nicoleta Niculescu, Florin Plaur, Livia Pucaievici .

Regia tehnică: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

Reluări: Baboiul, de Dumitru Velea după 1. L. Caragiale; Cei mai buni câştigă, de George Negraru; Jocul cu Daniela s-a terminat, de Mircea Ştefănescu; Catrafusele, de 1. D. Sîrbu; Păcală şi Mofturoasa, de George Negraru; Măgarul alb, de Dumitru Velea, dupa P. Ispirescu.

Turnee în judeţ şi în judeţele limitrofe. Evenimente: Anul "1. D. Sirbu", 80 de ani de la naştere (28 iunie 1919)

şi 10 ani de la trecerea "pragului albastru" ( 17 septembrie 1 989).


TACHE, IANKE ŞI CADÂR, de Victor Ion Popa. Premiera la 18.09.98. Reprezentaţii: 15 . Spectatori: 2.706. Regia artistică: Marcel Şoma. Scenografia: Elena Buzdugan.

Ilustraţia muzicală: George Negraru. Distribuţia: George Negraru (Cadâr}, Florin Plaur (lanke), Rosmarin

Delica (Tache), Mihai Clita (Ilie), Dorin Ceagoreanu (Ionel), I:zabela Badovics (Ana), Nicoleta Niculescu (Safta).

Regia de culise: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

,,Actuala stagiune, cea de-a 50-a la Teatro.l Dramatic .. Ion D. Sirbu " s-a deschis cu premiera comediei Tache, Janke şi CadJJr, in montarea regizoro.lui, acum pensionar, Marcel Şoma, cel ce semna direcţia artistică şi acum 41 de ani, în stagiunea 1957 - 1958, dar şi în timpuri mai recente. Tot greul acestei piese, al cărei inţeles este că sentimentele naţionale n-au nici temei moral, ci doar o frică de gura lumii, îl d11c actorii distribuiţi în rolurile dificile ce dau numele piesei, iar

447


spectatorii, atâţia câţi mai sunt .fideli Teatrului, reacţionând la replici cunoscute. În această a treia versiune a comediei lui Victor Ion Popa sunt distribuiţi: Rosmarin Delica (Tac/1e), Florin Plaur (lanke), George Negram (Cadlr), ei imprimă ritmul şi creează atmosfera spectacolului. Se cuvine semnalatd creaţia lui Florin Plaur, cel care nu se încurcă în toată avalanşa verba/4 a lui Itmke şi dă amprentele de accent în reprezentaţie. Cei doi care interpretează pe ceilalţi doi mici negustori (Tacl1e şi Cadlr), au firesc în mişcare şi exprimare, indicii ale trăirii artistice fără de care nu este nici o cale de comunicare. O notă pentn1 CadiJr, cel care pune la cale, cu şiretenie orientală, căsătoria lui Ionel (Dorin Ceagoreanu), fiu/ lui Tache, cu Ana (Izabela Badovics), fiica lui Ianke. Cu totul remarcabilă e şi creaţia lui Mihai Cii ta în episodicul rol a/ lui Ilie."

Ianke Cadâr de V. L

Rosmarin Delica, Florin Plaur, George Negroru

,,Savuros, prin gestică şi limbaj, a fost în acest spectacol recomandabil a fi văzut de cât mai mulţi spectatori - spre destindere şi debarasare de preconcepţii etnico-rasiale - actorul Mihai Clita în rolul lui Ilie, caricatură a unei habotnicii etnice."

(Petrişor Ciorobea, Tache, Ianke şi Cadâr, de V. L Popa, în Cuv.Jntul liber, 25.09.98)

,Jată că, în toamna acestui an, Teatrul Dramatic, .. Ion D. Sîrbu " din Petroşani devine, pentru a treia oară (. . . ) .. gazda " piesei Tache, Ianke 1i Cadilr, având o distribuţie cu adevărat meritorie.

Pusă în scenă de acelaşi inimos şi experimentat Marcel Şoma, piesa, potrivit viziunii regizontlm, pune accenb1/ pe toleranţă şi fnţe/egere între etnii şi confesiuni religioase. Nu fntâmplător directorul teatrului, Dumitru Ve/ea, a ales această

448


lucrare din dramaturgia nOQ3tră in condiţiile in care Balcanii sunt un vulcan de intoleranţă, confnmtări etnice şi re/igiOQ3e.

În faţa unei săli arhipline, George Negraru (Ctul8r) creionează rm personaj autentic, pedalând pe expresia gesticulaţiei reţinute şi al nuanţelor lexicale. laJrke,

insu.fleţit de experimentatul Florin Plaur, este personajul cel mai bine reprezentat şi care i se potriveşte ca o mănuşă actorului. Ve111a dialogului, pigmentat cu expresii caracteristice, şi gesticulaţia sunt tot atâtea elemente ce au dat camaţie autenticilăţii personajului. Dacă George Negraru şi Florin Plaur au dat viaţă personajelor prin distilarea specificităţii etniilor pe care le reprezintă, Rosmarin Delica a creat un Taclae viabil aducând in prim-plan elementele caracteristice negustorului din oraşele provinciale. Mihai Clita in Ilie a făcut să vibreze toate tonalităţile unui diapazon care, prin vibraţia sa, a creat un personaj inedit, credibil, datorită expresiei exterioare a gesticulaţiei şi a dialogul11i colorat cu nuanţe arhaice. ( . . . ) . . . Nicoleta Niculescu se substituie unei Safte autentice şi pitoreşti.

Remarcăm scenografia semnată de Elena Buzdugan care, printr-lin decor ce redă linia clasică specifică prăvăliilor din oraşele provinciale din perioada interbelică, păstrează atmosfera timpului din urbele dunărene.

La sfârşit de secol, când foste state se destramă şi fiecare naţirme vrea să se afirme, colectivul Teatrul11i Dramatic din Petroşani ne indeamnă să reflectăm la răul pe care il pot provoca prejudecăţile şi intoleranţa."

(Al. Florin Ţene, U11 t11ceput de stagin11e sub senmul toleraJaţei, în Cetatea culturaltJ, nr. 1 , 30.09.98)

MĂRUL FERMECAT, de ChxJghe Calamanciuc (din Bac;arabia). Premiera pe ţară la 28.09.98. Reprezentaţii: 27. Spectatori: 3.784. Regia artistică şi Scenografia: Boris Melinti . Ilustraţia

muzicală: Valentina Buzdugan. Distribuţia: Victoria Loghin (Bujoriţa), Eduard Dumitraş (Strâmbă

Lemne), Liviu Timofte (Sfarmă-Piatră), Oana Liciu (Bunica; Zmeul), Simona Burtea (Balaurul).


"Constatăm că, deşi trăim vremuri prozaice, mai există creatori împătimiţi de dragostea pentru copii. Printre aceştia se numără şi talentatul scriitor Gheorghe Calamanciuc, prezent întâia oară la Petroşani, luni 28 septembrie 1998, cu spectacolul pentru copii MtJrul.fermJ!clll, o piesă realizată in premieră naţională de trupa Teatrului Dramatic .. Ion D. Sîrbu " din Petroşani, sr1b bagheta meticulosului şi inimosului regizor Boris Melinti. Umplând până la rejiiZ sala, cei mici au fost incântaţi de textele rostite de actori, de jocul acestora, corobora! cu spoturile de lumini şi culori."

(Nicolae Uţică, Teatrul celor mici, în Poşttqul, 1 - 15 martie 1 999; ulterior în Valea Jiului, Valea Plângerii, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Mehedinţi, 2000, p. 7 1 )

449


HUHUREZUL, de Giovanni Maria Cecchi. Traducere de Eta Boeriu. Premiera pe ţarli la 18 . 12.98. Reprezentaţii: 4. Spectatori: 253. Regia artistică: Horaţiu Ioan Apan. Scenografia : Elena

Buzdugan. Muzica: Gioacchino Rossini . Distribuţia: Dorin Ceagoreanu (Giulio), Eduard Dumitraş (Rinuccio),

Florin Plaur (Ambrogio}, Francisca Chorobea (Oretta), Sirnona Burtea (Vio/ante), Rosmarin Delica (Giorgetto}, Mihai Clita (Giannella}, Valentina Buzdugan (Verdiana), Oana Liciu (Agno/a), Radu Jwj ( Uguccione).

În alte roluri: Maria Mastan, Maria Olaru, Mihai Siladi, Florea Risipitu.


PRINŢESA BROASCĂ, de George Negraru. Premiera absolută la 15 .01 .99. Reprezentaţii: 26. Spectatori: 3 .649. Regia artistică: Boris . Melinti . Scenografia : George Negraru.

Muzica: Eugen Munteanu. Distribuţia: Liviu Timofte (Moş Poveste), Victoria Loghin (Crainicul),

Simona Burtea (lâna Neagră), Oana Liciu (Şobolanul), Boris Melinti (Păcală), Nicoleta Niculescu (Ursul), Izabela Badovics (Codruţa), Lucian Negraru (Stejar), Ecaterina Babi (O floare).

Regia tehnicA: Mihai Siladi. Sufleur: Maria Olaru.

,,Acţiunea piesei a fost alertă, unnărită cu interes de toţi spectatorii care s-au bucurat de fiecare izbdndă a binelui, bucurie manifestată prin rdsete, aplauze, strigăte, prin care ii spuneau lui PiJcal4 ce să folosească fmpotriva Zlblei Negre şi a ŞobobU1ub1i pentro a-i învinge.

Jocul pasionat al actorilor, care au apelat la toate secretele meseriei pentn1 a-i vrăji pe cei mici şi a-i purta în lumea basmului, a făcut din acest spectacol o reuşită. Teatnd din Petroşani, a adus incă o dată zdmbehli pe feţele copiilor şi bucurie în sufletele lor, în această iarnă cu soare înşelător."

(Eugenia Buioca, Cillllu:a X, nr. 463, 1 999, pag. 5)

PACEA CU ZMEII (Poveste de adormit adulţit), de Valeriu Butulescu .

Premiera absolută la 05.02.99. Reprezentaţii: 2. Spectatori: 195. Regia artistică: Marcel Şoma . Scenografia : Elena Buzdugan. Distribuţia: Rosmarin Delica (Făt-Frumos}, Francisca Chorobea

(Ileana), Eduard Dumitraş (Zmeul Zmeilor}, George Negraru (Calul), Dorin Ceagoreanu, Radu Jurj (Pepelea).

Regia tehnică: Mihai Siladi. Ilustraţia muzicală: Ecaterina Babi. Suflcur· Maria Olaru.

450


SĂRBĂTOARE CULTURALĂ: O Premiert'J absoluttf Pacea cu zmeii şi o Anivenare, Valentin Taşcu - 55 de ani (n. 23 ianuarie 1944, Petroşani)

"Vineri 5 febroarie 1999, Teatrol Dramatic .. I. D. Sîrbu ", ne-a oferit, ca de

fiecare dată, o sărbătoare culturală, prin aniversarea scriitorului Valentin Taşcu (născut la Petroşani), cu ocazia împlinirii vdrstei de 55 ani şi premiera absolută a piesei Pacea cu zmeii. de Valeriu Butulescu, amoscuh1l nostm concitadin, scriitor şi dramah1rg.

Dl. Valentin Taşcu s-a prezentat în oraşul său de baştină, cu un stand bogat de cărţi ale domniei sale (douăsprezece) şi ale editurii ''Atlas-Clusium " C/uj-Napoca, pe care o conduce din 1989. Majoritatea cărţilor, aşa CJUII a reieşit şi din prezentarea făcută de dramaturgul şi poehll Dumitru Ve/ea, de dl. Petrişor Ciorobea, scriitor, consilier culh1ral in cadrul Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Hunedoara, de d-na Maria Razba, de la Biblioteca Judeţeană "Ovid Densuşianu " şi de către ceilalţi participanţi la colocviu, se dm•edeşte a fi tm teoretician prin excelenţă, critic literar şi artistic . . . ( .. .}

. . . să consemnăm şi cel de-al doilea act, din sărbătoarea culturală oferită de Teatrol Dramatic "Ion D. Sîrbu ", şi anume piesa Pacea cu UMii,prin care Valeriu Buh1lescu, aşezându-se expectativ în afam timpului şi spaţiului, face o incursiune în istorie, din străvechime (tărâmul basmelor), până fn zilele noastre şi mai departe în viitor, urmărind lupta dintre bine şi rdu. Toată această luptă o transpune într-un basm pentnl copii (cu Ileana CosiJnzeana, Fiii-Frumos şi Zmeul Zmeilor). din care fnvăţămintele trebuie să le tragă cei mari. ( . . . ) Beneficiind de replici pline de haz, piesa a fost bine primită de publicul prezent în sală, atât de copii cât şi de adulţi, avantajată de interpretarea actorilor Francisca Chorobea (lkana CosiJnzeana), Rosmarin Delica (Fiii-Frumos}, George Negraru (Cabd), alăhll"i de care după cum am văzut din ultimele spectacole, se ridică treaptă cu treaptă tdnăra generaţie (Dorin Ceagoreanu şi Eduard Dtonitraş). Regia a fost realizată de Marcel Şoma, iar scenografia de aceeaşi maestră, Elena Buzdugan."

(Petric!\ Birău, Valentin Taşcu şi Valeriu Butul.escu III Teatrul Dramatic "J.D.S&hu" Petroşani, în Curierul Vtfii Jiului, 1 1 februarie 1 999; ulterior în volumul Pântecele chitului, Ed. CAI!\uza, pp. 19-20)

,,Regizorul Marcel Şoma a pus in lumină mecanismul revelator al ironiei, iar scenografa Elena Buzdugan l-a decupat într-1m decor ,.măreţ " de ,.ieri " şi altul simplu, mărunt, de .,azi " Actorii s-au ., implicat şi detaşat" în personajele întrochipate, având multă plăcere a jocului in faţa propriilor imagini. Rosmarin De/ica (Fiii-Frumos) a conh1rat personajul plin de liniifrânte asemenea destinului la care a fost supus eroul, din iluzie la real. Francisca Chorobea (llem1a CosiJnzeana) îi dă rolului nuanţe bufe, sub acestea dezvăluindu-se o lacrimll Toate aceste tente triste ajung emoţionante în jocul actonllui George Negran1 (Calul). Eduard Dumitraş (Zmeul-Zmeilor) arată cd sub masca rdului sălăşluieşte un chip uman. Iar Dorin Ceagoreanu îi dă personajului Pepeleajluenţa coagulată necesard Povestitorul.ui"

(Ioan Dubek, Pacea cu zmeii, în Curierul VtJii Jiului, 23.02.99)


,J?,ealizat prin transpunerea scenică a unui text parabolă, inspirat doar ca dominaţiune a personajelor din basmele cu Făt-Frumos şi Jleana Cosdnzeana, inteligent încărcat cu vii conotaţii actuale, spectacolul este o savuroasă farsă comico-tragică la adresa existenţei diurne a cetăţeanului ce traversează .. perioada de tranziţie" ( . . ) Partiturile esenţiale ale spectacolului - Flli-Fnurws, Ileana Cosam.eana şi Calul - au fost susţinute c11 aplomb actoricesc, spre încântarea spectatorilor de diferite vdrste, la premieră, de către reputaţii actori Rosmarin Delica, Francisca Chorobea şi, respectiv, George Negraru. În rol a fost, spectaculos cum trebuia, şi actorul Dorin Ceagoreanu, reprezentând personajul Pepelea."

(Petrişor Ciorobea, Pacea cu zmeii, în CuV12ntr1l liber, 29 februarie 1 999)

TANŢ A ŞI COSTEL, de Ion Băieşu. Premiera la 05.03.99. Reprezentaţii: 4. Spectatori: 675. Regia artisticA, Decorul şi Ilustraţia muzicală: Marius Oltean

(A.T.F. Tg. Mureş) . Costume: Tina Moga. Distribuţia: Victoria Loghin (Tanţa), Boris Melinti (Costel), Francisca

Chorobea (Mama Tanţei), Florin Plaur (Tatăl Tanţei), Rosmarin Delica (Naşul), George Negraru (Pensionarul), Eduard Dumitraş (Vărul), Radu Jwj (Ospătarul), Dorin Ceagoreanu (Fonjăitul), Lucian Negraru (Ofiţerul Stării Civile), Liviu Tirnofte (Fiul).


"Comedia este o satiră moralizatoare şi trăieşte prin două personaje cheie -

Tat1ţa şi Costel Interpretate de Victoria wghin şi Boris Melinti, in jurul cărora roiesc personaje ce dau culoare şi ritm spectacolului, semnat de regizorul Marius Oltean, căruia-i aparţin concepţia decorului şi inspirata ilustraţie muzicală. "

(Tiberiu Spătaru, Tanţa şi Costel de Ion Btliqu, în Matinal, 10.03.99)

PAŞTELE, de August Strindberg. În româneşte de Zoltan Schapira. Premiera pe ţară la 21 .04.99. Reprezentaţii: 7 . Spectatori: 1250. Regia artistică: Liviu Schapira (colaborator) . Scenografia:

Mihai Vălu (colaborator) . Muzica: Haydn. Distribuţia: Nicoleta Niculescu (Doamna Heyst), Dorin Ceagoreanu

(Elis), Izabela Badovics (Eieonora), Oana Liciu (Kristina), Eduard Dumitraş (Benjamin), Radu Jurj (Lindkvist).


"Teatntl Dramatic . . !. D. Sîrbu " din Petroşani s-a incumetat chiar la o premieră pe ţară, pe care publicul petroşenean a avut prilejul s-o vizioneze În cursul lunii aprilie. Dintr-o creaţie dramaturgică de referinţă pentm începuhtl secolului nostru - cea a prozatorului şi dramaturgului suedez August Strindberg -.

452


tânărnl regizor Liviu Schapira (compatriot cu arttornl) a ales să pună în scenă o piesă tradusă ae1m1 pentnt prima dată în limba română, de către tatăl său, Zoltan Schapira. (...) Rămâne însă notabilii străduinţa curajoasă a actorilor (ajutaţi apreciabil de un decor bine conturat pe dimensiunile sceNice ale piesei) - aceea de a transmite unui public de diverse vârste şi preoCJtpări, printr-o anumită fom•ă a reprezentării artistice, mesajul poate mai greu accesibil al creaţiei 1mui dramaturg de talia lui Augrtst Strindberg."

(Georgeta Bârla, Eveniment teatral, Premiere hunedorene, în Arhipelag, nr. 2-3-4/99).

CRIMINALUL LA CABANĂ, de Astrid Lindgren. În româneşte de Erika Terziu-Mureşan. Premiera pe ţară Ia 30.04.99. Regia artistică şi Scenografia: Horaţiu Ioan Apan. Distribuţia: Dana Delica (Monika), Nicoleta Mureşan (Lena), Ecaterina

Babi (Nobban), Raul Miclea (Goran), Liviu Timofte (Klas), Lucian Negraru (Fdger/und), Mihai Siladi (Biomkvist), Florea Risipitu (A/.fredsson).

Regizor tehnic: Lucian Negraru. Sufleur: Maria Olaru.

MIHAI CLITA primeşte Premiul "Ion D. Sîrbu" pentru cel mai bun actor al anului 1998

"Premiul Fundaţiei "Ion D. Sîrbu" Petroşani pentru cel mai bun actor al anului 1 998 a fost acordat actorului Mihai Clit.a pentru rolul Ilie din Tacl1e, lm1ke şi CadfJr de V. 1. Popa, cel care prin atitudine şi rol ne-a învăţat sA fun exigenţi cu noi, tinzând în tot ce facem spre sublim prin profunzime şi cultură. A fost şi este actorul de bază al teatrului din Petroşani."

(Ileana Firţulescu, Premiul Funtltlfiei "lo11 D. Sfrbu" Petroşmu pentru cel nud bun actor al anubU 1998, Mil1ai Clita "este veritabila fnţelegere a artei", în Matinal, 29-30 mai 1 999)

ARCA BUNEI SPERANŢE, de Ion D. Sîrbu. Premiera la 10.06.99. Reprezentaţii: Spectatori: Regia artistică şi Versiunea scenică : Zoe Anghel Stanca

(colaborator) . Asistent regie: Ştefan Hagimă (colaborator) . Scenografia : Elena Buzdugan.

Distribuţia: Rosmarin Delica (Bătrânul Noe), Francisca Chorobea (Bătrdna Noah), Boris Melinti (Sem), Dorin Ceagoreanu (Ham), Radu Jwj (Jafet), Valentina Buzdugan (Ara), Raul Miclea (Protos).

Regia tehnică: Lucian Negraru. Sufleur: Maria Olaru.

453


Radu Jwj

ANUL "ION D. SÎRBU" LA PETROŞANI 80 DE ANI DE LA NAŞTERE (18 IUNIE 1919) 10 ANI DE LA TRECEREA "PRAGULUI ALBASTRU" (17 SEPTEMBRIE 1989)

"În anul aniversar Ion D. Sfrbu, Teatrul Dramatic din Petro1ani, care-i poarttJ numele, prezintă a::i, 1 O iunie, cea mai reprezentativă piesă a autorului - Ara Bunei Speranţe. Regia spectacol11l11i o semnează cunoscuta personalitate a teatrului românesc - prof Zoe Anghel Stanca. Se Jtle că Ion D. Sfrbu s-a născut fn Petrila,în 28 iunie 1919, iar regizoarea este deJcendentă a familiei Stanca, ctitor al bisericii ortodoxe din Petro:ani, familie care a dat culturii rom6ne1ti numeroase perJonalităţi de marcă fn domeniul religiei, medicinei li teatrului. /. D. Sirbu a fost coleg cu Rad11 Stanca, văr primar· al regizoarei. lntOinirea aceasta spirituală, prin punerea fn scenă a unei piese reprezentative a dramaturgului de către profesoara Zoe Anghel Stanca, se face CII ocazia împlinirii a 80 de ani de la na1terea autorului li zece de la trecerea lui în eternitate (la Craiova, în 1 7 septembrie 1989).

454


Arca Bunei Speranţe este o piesă care priveşte destinul umanităţii, trăgând un semnal de alarmă asupra pericolelor timpr1rilor pe care le trăim, de la cataclisme nucleare la dezastrele poluării. Spectacolul pus in scenă la Teatrul din Petroşani pune accentul tocmai pe dezastrul poluării, inclusiv pe. efectele sale, de la cele morale la cele politice şi sociale. Lumea trebuie salvată! Este ceea ce comunică această arcă a vieţii. Într-un decor simplu, cu o echipă de actori tineri, cu poftă de joc, generoase le idei ale piesei reuşesc să fie transmise emoţional publicului."

(Ioan Dubek - 80 de ani tk la IUIŞterea lui Ion D. Slrbu, Azi, tn premieriJ la Teatrul din Petroşani Arca Bunei Speranţe, in Gazeta tk Sud, 10.06.99)

" . . . spectacolul este una dintre cele mai remarcabile realizări artistice din ultimii ani, la Teatml Dramatic "J.D.Sirbu. Din acest punct de vedere spectacolul pus in scenă de Zoe Stanca Anghel este de referinţă, nu doar că l-a cunoscut in tinereţe pe l.D.Sirbu, dar il şi inţelege în dramaturgie, de urule demersul regizoral, cerând corpului artistic distribuit să creeze personaje memorabile."

(Tiberiu Spătaru, CroniciJ de tealn1, O "ArciJ" ce :sparge prej11tkctJţile, in Matinal, 1 7.06.99)

"Pretenţioasă ca text dramatic, piesa s-a constituit într-un spectacol reuşit ca montare scenică, realizată inspirat de regizoarea Zoe Anghel Stanca, in scenografia modernă, sugestivă, semnată de Elena Buzdugan. Convingători, la modul salutar, au fost fn rolurile interpretate Rosmarin Delica (Noe), Froncisca Chorobea (Nollh}, căreia rolul i s-a potrivit ca o mănuşă, precum şi Boris Melinti (Sem), Dorin Ceagoreanu (llam}, Radu Jurj (Iafet), ce şi-au susţinut rolurile cu dămire şi probitate profesională."

(Petrişor Ciorobea, PremieriJ teatra/4 comenwrativtJ, Arca Bunei Speranţe la Teatml "LD.Sfrbu" Petroştmi, in Cuvantul liber, 1 8.06.99)

" . . . Nu cunosc o altă instituţie care să-i fi acordat regretahtlui Ion D. Sirbu, o

maximă atenţie, in perioada post decembristă aşa cum este teatn1l care-i poartă numele aici la Petroşani - Teatrul Dramatic .. Ion D. Sirbu ".

N-am ştire să mai existe cineva care să fi editat (şi nu pe bani publici) cărţi poshlme ale lui Ion D. Sîrbu, aşa cum o face prea pr1ţin mediatizahtl dramahtrg, poet şi filozof Dumitm T 'ele a - director al teatrului. Se cuvine o scurtă rememorare, în acest context: in 1991 la Petroşani, din iniţiativa domnului Dumitnt Ve/ea se organizează .. Festivalul de creaţie Ion D. Sîrbu ", ocazie cu care Teatn1l de Stat Valea Jiului devine Teatrul Dramatic .. Ion D. Sîrbu " şi moment din care efigia lui Ion D. Sîrbu străluceşte pe clădirea c11 acelaşi nume. ( . . .)

An11l acesta a fost declarat de conducerea Teatntlui Dramatic . . Ion D. Sîrbu " ca • .Anul ion D. Sîrbu ", deoarece în acest an se împlinesc 80 de ani de la naşterea scriitorului şi 10 ani de la moartea aceshlia. Manifestările au debutat cu realizarea premierei Arca Brmei Speranţe, la 1 O iunie, în viziunea regizorală a venerobilei doamne Zoe Anghel Stanca. Distribuţia a fost următoarea: Rosmarin Delica - Noe, Francisca Chorobea - Noa/1, Boris Melinti - Sem. Dorin Ceagoreanu - Ham, Radu Jutj - Iafet, Valentina Buzdugan - Ara, Raul Mic/ea -Proto:s. Asistent regie: Ştefan Hagimă. Scenografia a fost semnată de distinsa doamnă Elena Buzdugan. În


avanpremiera piesei s-a desfăşurat o expoziJie de afişe cu piesele lui Ion D. Sîrbu. jucate pe scena teatnllui petroşenean de-a lungul timpului. Despre opera marelui dispănlt a vorbit directonll teatnllui, domnul Dumitnl r 'el ea"

(Nicolae Uţică, Allld "Ion D. Strbu" III Petroşani, în CiJbJuza, nr.483, 26.06.99; reluat în Valea Jiului, Valea Plângerii, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Mehedinţi, 2000, pp. 35-36)

.inceperea Anului "lD. Sfrbu" a fost marcat de premiera piesei Arca Bunei Sperllll(e pe scena teatrnlui care poartă m1mele autorului din capitala huilei. În cadntl acestui eveniment, tn foaienll teatrolui a fost vernisattl expoziJia cunoscutului pictor local Petricli Bin!fu, născut în acelaşi oraş cu Ion D. Sîrbu, Petrila, pictor ce are tn palmaresul său şase expoziJii personale, inclusiv două la Cluj-Napoca. (. .. ) Premiera din /0 i1mie /999 de la teatnll din Petroşani CII piesa Arca Bunei Sperllll(e 1-a adus pe autor din lumea de dincolo de Prtllflll a/btutru (titlul unei piese a sa) in mijlocul spectatorilor cu ideile lui sclipitoare, cu

frămdntările interioare care se suprapun cu durerile lumii, cu tntrebările ei, cu mitologia acesteia.

·

Actorii care s-au transpus in personaJele piesei s-a11 depăşit in măiestrie. Rosmarin Delica în Noe este un înţelept puternic ce poartă pe umeri responsabilitatea viitorolui unei lumi care trebuie să ducă mai departe viaţa pe o Arcă ce pare eli pluteşte în derivă. Dragostea mamelor lumii este esenţializată de Francisca Chorobea în Noah printr-o am1onizare a gesturilor cu diapazonul expresiei. De fapt, recitalul celor doi, dinspre final, este memorabil, depăşind contradicţia dintre meditaţie şi trăire. Cei trei fii, Boris Melinti (o mănuşă perfectă pe mâna personaJului), în Sem. Dorin Ceagoreanu (o metafom evidenJială a tehnologizării sufletului omenesc), în Ham, şi Rad11 JurJ (un neevadat ce se amăgeşte CII evadarea din propriul eu), fn Iafet, fac un triplet ce acopen!f o plaJă diversă a ascunzişurilor şi irizărilor suflehllui omenesc. Valentina Buzdugan în Ara face să vibreze toată gama de nuanJe a sufletului printr-o lnJelegere a personaJului, iar debutul tânămlui Raul Mic/ea, în Protos, ne face să întrezărim o speranţă. Zoe Anghel Stanca, semnatara regiei artistice şi Ştefan Hagimă, asistent regie, au preferat să menJină spectacolul în limitele clasicului evitând experimentul modernist. Acelaşi lucro se poate spune şi despre scenografia Elenei Buzdugan. Cu această premien!f, Teatrnl din Petroşani (spectacol ce s-a bucurat de receptivitate din partea publicului) a amdnat trecerea Pragului albllStru al a11tontl11i şi ideile lui trăiesc mereu în lumina eticii scenei."

(Al. Florin Ţene, Un spectacol Cill'e tuninil trecerea Pragului albastru, în Curierul Prim4riei Municipiului Claj-Napoca, nr. 223, 2 1 iunie 1 999)


Tiberiu Spătaru - Tache, Ianke şi Cadâr, de V. l Popa, în Matinal, 24.09.98 Petrişor Ciorobea - Tache, lanke şi Cadir, de V. I. Popa, în Cuvlinllll liber,

25.09.98 Al. Florin Ţene - Un Inceput de stagiune sub semnul toleranţei, în Cetatea

cultr�ral4, nr. 1 , 30 09.98

456


Nicolae Uţică - Teatrul celDr mici, în Poştaşul, 1 - 15 martie 1999; ulterior în Valea Jiului, Valea Plângerii, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Mehedinti, 2000, p. 71

Eugenia Buioca - CiJhJuza X, nr. 463, 1999 Petrică Birău - Valentin Taşcu şi Valeriu Butulesc11 la Teatr11l Dramatic "/.

D. S&bu" Petroşm•i, în Curierul Vdii Jiului, 1 1 .02. 99 Ioan Dubek - Pacea cu zmeii, în Curieru/. Vdii Jiului, 23.02.99 Petrişor Ciorobea - Pacea cu zmeii, în Cuv8nlul liber, 29.02.99 Otilia Birău - CiJhJuza, nr. 466, din 2 1-28 februarie 1 999 Tiberiu Spătaru - Tanţa şi Costel de Ion BtJieşu, în Matinal, 10.03 .99 Georgeta Bârla - Eveninu!llt teatral, Premiere hunedorene, în Arl•ipelag, nr. 2-

3-4/99 Ileana Firţulescu - Premiul Fundoţiei "Ion D. Strbu" Petroş111u pentru cel mai

bun actor al anului 1998, .lllil•ai Clita "este veritabila fnţelegere a artei", în Matinal, 29-30 mai 1 999

Tiberiu Spătaru - Amintiri despre Cercul de la Sibiu, interviu cu regizoarea Zoe Anghel Stanca, în Matinal, 29-30 mai 1 999

Tiberiu Spătaru - "Pasilll1ea pnllnl teatru mi-a fost salvatoare", interviu cu Zoe Anghel Stanca, în Matinal, 5-6 iunie 1 999

Ioan Dubek - 80 de tUii de la niiŞterea lui Ion D. S&bu, Azi, tn prenriertl la Teatrul din Petroşlllli Arca Bunei Speranţe, în Gazeta de Sud, 1 0.06.99

Tiberiu Spătaru - Cronictl de teatru, O "Arctl" ce sparge prejudecilţile, în Matinal, 17.06.99

Petrică Birău - Arca Bunei Sperante6 la Petroşani, în CiJhJuza, X, nr. 482, 1999

Petrişor Ciorobea, Prenriertl teatraliJ comenwratiwl, Arca Bunei Speranţe la Teatrul "I.D.S&b11" Petroşani, în Cuv8J•tul liber, 1 8.06.99)

Nicolae Ulică - Anul "Ion D. S&bu" la Petroşlllli, în CiJhJuza, nr.483, 26.06.99; reluat în Valea Jiului, Valea Plângerii, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Mehedinţi, 2000, pp. 35-36

Al. Florin Ţene - Un spedacol care amJJniJ trecerea Pragului albastru, în Curierul Primllriei Municipiului Cluj-Napoca, nr. 223, 21 iunie 1 999

N.D.P. - Comenwrare fn Vale, în Vrerea, nr. 1 8, oct. 1 999 Dumitru Velea - In menwriam, lD.S&bu, în Vrerea, nr. 18, oct. 1 999



Colectivul de conducere: Dumitru Velea - director; Maria Bârleanu - contabil şef. Horaţiu Ioan Apan - regizor artistic. Elena Buzdugan - pictor scenograf.

Colectivul artistic: Ecaterina Babi, Izabela Badovics, Simona Burtea, Valentina Buzdugan, Dorin Ceagoreanu, Mihai Clita, Francisca Chorobea, Pompiliu Ciochia, Lili Codreanu, Rosmarin Delica, Cristinel Dobran, Radu Jurj, Oana Liciu, Victoria Loghin, Boris Melinti, Raul Miclea, George Negraru, Nicoleta Niculescu, Florin Plaur, Nicolae Vicol.

Reluilri: Huhurezul, de Giovanni Maria Cecchi; Pilcalil, Ursul şi Balaurul, de Florentin Smarandache; Paştele, de August Strindberg, Arca Bunei Speranţe, de 1. D. Sîrbu; Catrafusele, de 1. D. Sîrbu; Ispita, de Dumitru Velea după Damian Stănoiu; Alexandru Llipuşneanu, de M. Eminescu.


ŞARPELE CASEI, de Dumitru Velea. Primul spectacol de păpuşi al teatrului.

Premiera absolutA: 23 .09.99. Regia artistică şi Scenografia : Alexandru Boureanu. Distribuţia: Raul Miclea (Moşneagul), Oana Liciu (Baba), Lili

Codreanu (Fata Moşneagului), Nicoleta Niculescu (Fata Babei), Lucian Negraru (Uşor-ca-vântul, Greu-ca-pămdntul), Ecaterina Babi (Măntl plin de omizi, Cuptorul părăsit, Fdntâna părăsită), Maria Olaru (Sfdnta Duminică), Simona Burtea şi Lucian Negraru (Şarpele cel Isteţ).

Regia tehnică: Lucian Negraru. Sufletn: Maria Olaru. N. B. Păpuşile sunt confecţionate de elevii de la Palatul Copiilor

Craiova.

DETECTIV . . . PE PORTATIV, comedie muzicală pentru copii, de Geo Iancu Călinescu.

Premiera: 30.09.99. Regia artistică şi Scenografia: Alexandru Boureanu.

458


Distribuţia: Oana Liciu, Ecaterina Babi (Bitty), Lili Codreanu (Samantha), Radu Jurj (Wo@), Pompiliu Ciochia (Berry).

Regia tehnici: Lucian Negraru. Sufleur: Maria Olaru.

Din turnee: "Piesa Pdcalil, Ursul şi Balaurul, prelucrare de George Negrarn după FI.

Smarandache, pusă in scenă de Teatrnl "I.D.Sirbu " din Petroşani, in regia lui Boris Melinti, este un succes. L-a demonstrat, deunăzi, in spectacolele susţinute la Deva, unde preşcolari şi şcolari au umrărit, prin participare afectivă, o poveste a cărei acţiune se desfăşoanl in limitele unuifirescfennecător."

(Lucia Liciu, Păcali, Unul şi Balaurul (sau credibilitateajirescubti artistic), în Cuvantul liber, nr. 25 16, din 05. 1 1 . 99)

"Una din problemele stringente ale conducerii Teatrului "l.D.Sirbu " din Petroşani, un teatru de tradiţie în peisajul cultural hunedorean, a fost aceea a completării trupei de actori cu tineri absolvenţi ai Academiilor de Teatru, cunoscut fiind faptul că mulţi dintre aceştia se feresc de această zonă atdt din cauza "renumelui " mineriadelor, cât şi datorită unei oarecare izolări faţă de centrele culturale importante ale ţării. Aşa se face că ln ultimii ani trupa a fost completată cu doi aclon din Basarabia, Valenlina Buzdugan şi Boris Melmti, 11 înlinerilă CII alţii doi din Ucraina, absolvenţi ai Academiei de Teatru Tg-Mureş. Dor'in Ceagoreanu ŞI Victona Loghin. ( ) Directorul tea/lului, poetul şi dramaturgul Dumitru Velea, ne-a declarat că aceştia s-ar1 integral bine ln colecli�lll teatrului, existând însă unele probleme legate de recunoaşterea diplomelor acestora. ( . . ) . . . in noua componenţă, trupa de actori a Teahului "/.D.Sirbu a susţinut in cursul anului trecut, /39 de spectacole, cu 9 pie.•e din dramalurgra românească, reuşind să-şi dubleze încasările faţă de anii pr·ecedenţi."

(D.M. - Actorii din Basarabill şi Ucraina şi-au glsu "refugiul" la Teatrul "I.D.Strbu" din Petroşfllu, în Trfllrsilva�ua Junaal, nr. 525, 1 1 .01 .2000)

ANUL "EMINESCU" şi 2000 DE ANI DE CREŞTINISM

"Cu ocazia deschiderii A11ului Eminescu, Teatrnl Dramatic "Ion D.Sfrbu " din Petroşani aduce în scenă piesa eminesciană Jesus Cluistus, Rex J./oldaviu (Alexantlru LtJpuşneanu). Premiera are loc astăzi, 15 ianuarie. Regia spectacolului este semnată de Dumitrn J "elea, scenografia ii aparţine Elenei Buzdugan, iar ilustraţia muzicală lui Horaţiu Alexandrescu. Colectivul artistic care a pregătit spectacolul are in distribuţie actori consacraţi ai teatntlui, precum şi tinere speranţe care au absolvit abia anul trecut Institutul de arte dramatice. Împreună, fmbinând experienţa cu elanul şi dorinţa de ajinnare a tinerilor, s-au strrlduit să-şi pună în vakmre virtuţile, talentul, ca spectacolele cu piesa eminesciană să fie la înălţimea momenhtlui sărbătoresc, prilejuit de aniversarea a 150 de ani de la naşterea poetului nostrn naţional. În ceea ce priveşte alegerea acestei piese pentrn inaugurarea la Petroşani a manifestărilor omagiale, regizornl spectacolului, D11milnt Ve/ea, care este şi directornl teatntltli petroşănean, a declarat um1ătoarele: "în piesa Alexandru Lăpuşneanu, Mihai Eminescu aduce în discuţie ideea creştinii că mişcarea faptelor istorice este determinată de transcendenţă. Mihai Eminescu subliniază faptul c!i în raportul dintre transcendenţă şi imanenţă rolul decisiv îi revine Harului Divin. Atât în piesă, cât şi în realitatea

4S9


istorică a Moldovei, a fost ales ca Domn, după pierderea spiţei muşatine, Iisus Hristos. Nu întâmplător, şi România se află sub protecţia Maicii Domnului. Prin opţiunea noastră pentru această piesă am dorit să accentuăm şi ideea de 2000 de ani de creştinism."

(Ioan Dubek, Azi, premieriJ pe scena Teatruhli din Petroşani: Alexandru Lăpuşneanu de Mil1ai Eminescu, în Curierul Vtlii Jiuhli, 1 5 .01 .2000) (N.B. Spectacolul a avut premiera absolută anterior, în 1 99 1 , dar acum se joacli cu o distribuţie schimbată aproape complet.)

DĂNILĂ PREPELEAC, după Ion Creangă. Premiera la 28.01 .2000. Regia artisticA şi Scenografia: Boris Melinti. Ilustraţia

muzicalA: Geo Popa şi IosifToth. Distribuţia: Lucian Negraru (Dăni/tl Prepeleac), Boris Melinti (Fratele

lui Dănilă, Omul cu carul, Omul cu capra, Omul cu punga), Nicoleta Niculescu (Cumnata lui Dănilă, Femeia cu gdsca), Lili Codreanu, Valentina Buzdugan (Scarao,tchi).

Regia tehnici: Valentin Banetti. Sufleur: Maria Olaru.

BORIS MELINTI "Legat de "Arca " lui /.D.Sîrbu, o istorioară hazlie. Cărui actor nu i se fntâmplă

să dea câte o bdlbă? Numai că bâlba a fost cu substrat. Aveam o replică în spectacol: "Şi Protos, ăsta . . . Ce-şi închipue? Până acum a stat in cuşcă şi acr1-i deschid cuşca şi-/ poftesc la noi, la masă? " Aşa era replica. La o repetiţie, vrând să dau spectacolului un ritm mai alert, am zis aşa: "Până acum a stat în CHIŞCA (în Ardeal, chişcă se numeşte maţul în care se pune brânza sau se face toba. La fel şi prin unele părţi ale Moldovei). S-a rds copios. Chişca a rămas de pomină."

(Cecilia Stănescu & Nataşa Turlea, Ce lnseamntJ stJ fii actor III Petroşani, pagină reportaj în Matinal, 1 5-16 ianuarie 2000)

VALENTINA BUZDUGAN "Valentina Buzdugan este un nume relativ nou pe afişele teatrului Dramatic

"Ion D. Sirbu din Petroşani. A adunat, iată, 20 de ani de carieră, fmpărţită -scriem fără teama de a greşi - în două etape. Prima, la Teatrul "Vasile Alecsandri " din Bălţi, republica Moldova - cea de-a doua, poate cea mai importantă din viaţă, la Petroşani, în România, unde a venit prin 1996. (. . .) Valentina Buzdugan simte actul artistic, frumosul din jur. Are conştiinţa existenţei lui şi harul de a-1 pătnmde."

(Cecilia Stănescu & Nataşa Turlea, Vakntina Buzdagan, "printesa" din Castehll "Io11 D. Slrbu", pagină reportaj în Matinal, 9 februarie 2000)

MIHAI CLITA "Mihai Clita, prin sublimarea emo,tiei şi detestarea sentimentului,

transmite puritatea lumii, ordinea ei interioară, esenpală, ceea ce este de fapt hotărâtor şi scapă celor mai mulp. Mai trebuie spus despre

460


dificultăţile ridicate de sine ca tot atâtea piedici şi încercări pentru a trece umbra în lumină, pentru a da fomză celor ce o aveau presupusă, să supună rigorii sensului o realitate care se prezenta în chip probabil?"

(Dumitru Velea, "pagină-eseu", Mihai Clita sau sublimarea emoţiei, in Matinal, 12- 13 februarie 2000)

CETATEA INTERZISĂ, de Isidor Chicet. Premiera absolută la 19.02.2000. Regia artistică: Horaţiu Ioan Apan. Scenografia: Elena

Buzdugan. Ilustraţia muzicală: Geo Popa şi IosifToth. Distribuţia: Rosmarin Delica (Scriitorul şef), Cristinel Dobran

(Pictorul şef), Radu Jwj (Sculptorul şef), Pompiliu Ciochia (Muzicianul şef), Nicolae Vicol (Regizorul şef), Dorin Ceagoreanu (Arhitectul şef), Valentina Buzdugan (Filosoful şef), Florin Plaur (Arhivarul şef), Simona Burtea (Îngerul), Izabela Badovics (Femeia).

Regia tehnică: Lucian Negraru. Sufleur: Maria Olaru.

,Premiera piesei Cetatea intenisiJ de Isidor Chicet, la Teatrul de stat " /. D. Sîrbu " din Petroşani, în regia clujeanului Horaţirt Ioan Apan, este un început îndrăzneţ în procesul comunismului, atât de amânat de societatea românească şi mai ales de dramaturgie. (.. .) Piesa Cetatea intenisiJ este o para bolii la adresa oamenilor de cultură care au colaborat cu regimul dictaturii comuniste. Cetatea intenistJ este simbolul unui lagăr în care au fost strânşi toţi scriitorii, muzicienii, pictorii, filozofii etc., ce au adus osanale dictatontlrti conumist. Aceştia se organizează in "Cetate " pe criteriile şi modalităţile învăţate la şedinţele partidului comunist, defunct. (. .) Actontl Rosamarin Delica, in Scriitorul Şef, ne dezvăluie un actor cu experienţă şi talent, stăpân pe gesturi şi dicţie, polarizdnd în juntl său buchetul de tineri, absolvenţi ai primei promoţii a Institutului din Craiova: Cristinel Dobran (Pidorul Şef), Radu Jurj (Sculptorul Şef), Pompiliu Ciochia (Muzicitmul Şef). Nicolae Vicol (Regizorul Şef), Dorin Ceagoreanu (Arhitectul Şef) şi Valentina Buzdugan (Filozoful Şef). Apariţia Arl1ivarului Şef cu roaba plină de arhive şi monologul acestuia susţinut cu mult talent de cunoscutul actor veteran Florin Plaur a contribuit din plin la conturarea ideatică a piesei. Metafora regizoralii, de la sfârşitul piesei, prin apariţia . . fngerului " (graţioasa Simona Brtrtea) şi a ,.Femeii" (emblematica Izabela Badovics), a aureolat apoteotic şi vizionar sfârşirul unei piese la care a contribuit foarte mult regia semnată de Horaţi11 Ioan Apan. Scenografia Elenei Buzdugan, ingenios am1onizată cu subiectul piesei, şi ilustraţia muzicală semnată de Geo Popa şi IosifToth, au trasat ruşa care a adus vibraţia adecvată textului şi mişcării scenice. Tânăntl colectiv al Teatmlui Dramatic ,.Ion D. Sîrbu " din Petroşani, condus de experimentahtl Dumitnt Ve/ea, prin iniţiativa de a aduce piese, în premieră, care vor contribui la procesul comunismului, este un început de asanare morală ce trebuie unnat de toate instituţiile de culhtră din ţară. Faph1l că întreprinderea lui Dumitnt f idea este mult apreciată o confimră şi prezenţa în mijlocm colectivului teatrului a Ministnllui Culturii, Ion Caramitru."

461


(Al. Florin Ţ ene, Procesul conwnismului tn "vizorul" unui regizor clujean, în Curierul Prinufriei Municipiului Cluj-Napoca, nr. 260)

,}.Ieritorie şi îndrăzneaţă a fost montarea piesei Cetatea interzisi de Isidor Chicet pe scena Teatrnl11i Dramatic .,Ion D. Sîrbii " din Petroşani. (. . .} Spectacol11l a debutat printr-o intrare şocantă a actorilor, din spatele sălii de spectacol, cu intenţia de a marca, fie şi parţial, un început de întoarcere, de rememorare a trec11htl11i nu prea îndepărtat. De la un capăt la altul, piesa pare un fierăstrăll imaginar, menit să taie despărţirea dintre trectthtl rnşinos al culhtmici/or şi prezentul confuz, arareori punctat de normalitate. Distribuţia artistică - fericit aleasă - a detenninat 11n bun ecou in rdndurile publicului prezent în sală şi răsplata prin sincere şi n11meroase aplauze, pentrn toţi actorii aflaţi pe scenă, respectiv: Rosmarin Delica (Scriitorul Şef), Cristinel Dobran (Pictorul Şef), Radu Jurj (Sculptorul Şef), Pompiliu Ciochia (Muzicianul Şef), Nicolae Vicol (Regizorul Şef), Dorin Ceagoreanu (Arhitectul Şef), Valentina Buzdugan (Filozoful Şef), Florin Plaur (Arhivar11l Şef), Simona Burtea (Î11gerul) şi Izabela Badovics (Femeia bullrcinatll). D11pă scenografia Elenei Buzd11gan, o menţiune specială se cttvine pentrn regizornl Horaţiu Ioan Apan, care de la o piesă la alta oferti spectaton"lor şi colectivului artistic, talent, originalitate şi seriozitate."

(Nicolae Uţică, Valea Jiului 1 Valea Plângerii, Centrul Judeţean al creaţiei Populare Mehedinţi, 2000, pp. 78-79)

RedAm şi câteva fragmente dintr-o relatare a autorului: "Înainte de premieră, îmi intâlnesc prietenii din Vale. (. . .) Lume multă, foifotă, emoţii. Dumitru Ve/ea -directornl Teatrului, scriitor complex, de care mă leagă o prietenie de peste 20 de ani mă trage după el, de mână, ca să urcăm pe scenă, pentru discursul de deschidere. Încerc să-I refuz, pretextând că am emoţii, inerente într-o astfel de împrej11rare, dar Ve/ea mi-o taie scttrt: "Fărl!. emoţii! Urcl!. pe scenl!.! Eu te prezint şi apoi le spui tuturor de ce ai scris piesa ". Mă resemnez şi îl 11nnez pe scenă. Privesc calm oamenii din sală, rnde, prieteni, necunoscuţi. Discursul lui Dumitru Ve/ea îmi spulberă emoţiile şi ţin o sc11rtă CIIVdntare pe care o închei simp/11: "Noi scriitorii, nu prea ne pricepem să vorbim despre cărţile noastre. Ca atare, in această searl!., prefer să vorbeascii piesa, şi la sfărşit voi afla de pe chipurile dumneavoastrii dacii va plăcut sau nu. Vii mulţumesc! " După ropotul de aplauze cobor stingherit de pe scenă şi iau loc în sală. (. . . ) Către final, admir fericita substihtţie a Preotului (personaj terestnt) CII un înger diafan, ce va fi sfdşiat de exilaţii din Cetate, dar surprizele lui Horaţiu Apan, regizor de mare talent, n11 se opresc aici. Sfdrşitul piesei îi încremeneşte pe toţi, jucat in cheie mistică: în loc ca avenhlra ticăloşilor din Cetatea l1llenisll să se încheie ca un vis urdt, trăit de Scriitorul-Şef. tohtl rămâne realitate cntdă, abjectă, mizerie omenească peste care se suprapune apariţia miraculoasă a Maicii Domnului, ca o salvare . . . M"mtte în şir se aplaudă, publicul s-a ridicat în picioare. Mă văd nevoit să urc pe scenă, alături de Dumitru J 'elea şi Horaţiu Apan, printre actori, ca să ne primim răsplata. (. . .) În euforia generală, sau mica sindrofie de după spectacol, domnul Ion Caramitnt - ministntl culhtrii, întâmpinat cu aplauze atât /a venire, cdt şi la plecare - le spune actorilor şi lui Dumitrn Ve/ea: "VII aştept cu piesa la Bucurepi!" (lsidor Chicet, O zi tk sllrblltoare, în Rllstinrp, nr. 1 ( 1 1 ), 2000).

462


PAPAGALIŢA ŞI CURCANUL, comedie poli�istă de Robert Thomas.

Premiera: 06.05.2000. ReprezentaJii: 1 3 . Spectatori: . Regia artisticA şi Scenografia: Horaţiu Ioan Apan. Ilustraţia

muzicală: IosifToth. Distributia: Valentina Buzdugan (Alice Postic), Florin Plaur (Henri

Grandin), Rosmarin Delica (Maestrul Rocher), Victoria Loghin, Izabela Badovics (Clara Rocher), Radu Jwj, Nicolae Vicol (Robert de Charance), Oana Liciu (Suzanne Brisard), Simona Burtea (Virginie Lenoir), George Negraru, Mihai Clita (Maximin).

Re ia tehnică: Lucian Ne . Sufleur: Maria Olaru.

Mihai Clita, Valentina Buzdugan

Teatrul "creuzet al artelor":

Cu fiecare premier!!. a teatrului, se organizează acţiuni culturale complementare, de la expoziţii de arte vizuale la lans!iri sau saloane de carte. Menirea lor se subîntelege. Cronicarii de teatru, comentând spectacolul propriu-zis, consemneaz!i uneori şi complementarele acte culturale. De aceea, unele citate poart!i cu sine şi câteva astfel de date, sau se deceleaz!i chiar din formularea titlului. Cu ocazia premierei piesei PapagaliJa şi curcanul, în Sala artelor vizuale, a avut loc vernisajul expozitei de metaloplastie semnat!!. de actorul Florin Plaur .

.. . . . În compania 101ui mic grup de scriitori clujeni am participat la prezentarea comediei poliţiste PapagaJ.qa şi CUTCillwl de Roberl Thomas, pe scena teatn�lui din capitala huilei, instituţie in junii căreia este polarizată elita forţelor intelectuale şi


creatoare de pe Valea Jiului. Proverbul romdnesc ,.omul sfinţeşte locul", a1c1, se potriveşte ca o mănuşă, întrncdt Dumitrn Ve/ea a pus la temelia acestui edificiu foarle mu/Ji ani de trudă, talent şi pasirme, iar ciclurile de emisiuni pe teme cullurale la televiziunea locală 011 devenit 1111 adevărat barometru ce înregistrează efervescenţa evolutiva a mişcării arlistice al cărei realizator este Dumitrn J 'elea. (. . .)

Piesa de teatru Papagaliţa IÎ curcanul se înscrie în cunoscuta traiectorie a comedii lor poliţiste franceze, al căror text inteligent este concentrat şi nimic nu este risipit fn constrncţia dialogului care întotdemma străluceşte prin chintesenta ideilor pe care le transmite. Regizorol Apan cunoscdnd în profunzime mesajul textului a ştiut să-şi aleaglf actorii, să-i distribuie în rolurile creionate de dramaturg, să le încarneze personalitatea necesară şi (. . . ) Valentina Buzdugan în Alice Postic a fost acea notă care a vibrat trecând prin toată grila portatiwtlui, m1 a solfegiat, ci a plămădit o compoziţie fn do major, folosind intreaga gamă de expresie actoricească, ddnd conotaţii noi personajului. Fire nevăzute, înet'Jrcate cu talent, au pornit de la jocr1l ei ddnd viaţă intregului resort al intrigii şi mişcării scenice. J 'eteranul Florin Plaur in Hmri Grantlin a creionat cu talenhl-i cunoscut un recital pe măsura experienţei sale. Nu putem trece cu vederea expoziţia de metaloplastie a acestui actor, Florin Plaur, dese/lisă in sala de expoziţie a teatrului, ce ne revelează o altă faţă a acestui talentat om de cultură care işi materializează concepţia despre existenţă CII simţ estetic în atfit de diferită artă a metaloplastiei. Acton1l Rosmarin Delica, cu prestanţa-i cunoscută, a reîncarnat un autentic Maestru Rocher. Remarcăm jocul bun făcut de intregul colectiv de actori ce au fertilizat un act de culh1ră CII ddnlire şi talent fn condiţia in care teatntl din Petroşani, condus de Dumitrn Ve/ea, este 1111 creuzet al artelor."

(Al Florin Ţene, Telllrul, creuzet al artelor, în Curierul Prim4riei �flmicipildui Chlj-Napoca, nr. 270, 1 5 mai 2000)

,.Regizon1l şi scenograful Horaţiu Ioan Apan a stabilit CII precizie şi din punct de vedere vizual fimcţia dominatoare a personajului sau central. (. . .) Deşi venită din A1oldova de dincolo de Prot, Valentina Buzdugan şi-a eliminat aproape în întregime accenh1l caracteristic zonei, evoluând spre claritilţi de intonaţie impecabilă. Ea angajează în joc un dinamism bine stăpânit, eficient pe toată lungimea spectacolului. Ştie să alterneze inteligent aerul aferat al personajului CII dezinvoltura jucăuşă a copilului care se bucură de proprii/e-i performanţe. Se impune prin naturaleţe şi farmec, evită linearităţile plicticoase, inventează, constn1ieşte şi nuanţează scene anodine, colorează cu temperamentu-i ardent tabloul suculentelor secvenţe comice. Florin Plaur în rolul « Cllrcanului » Henri Grmadin aduce în scenă strategia precaută a burlacului trecut de prima tinereţe, reticent în angajări amoroase. El tşi fnnobilează personajul cu tactul unui actor experimentat, stăpân pe sine. PlăCJită şi eficient comică a fost revenirea in scenă a lui George Negran1 în rolul Maximin. Srif/111 omogen al trupei a fost susţinut de interpretarea actorilor Rosmarin Delica, Izabela Badovics, Radu Jurj, Oana Liciu şi Simona Burtea, fiecare izbutind creaţii puternic individualizate artistic, arn1onic integrate în ansamblul spectacol11lui. Dar revelaţia reprezentaţiei Papagalita IÎ curcanul de la teatntl din Petroşani n'imdne Valentina Buzdugan."

(Adrian Ţion, Valentina Buzdugma, în Steaua, nr. 7-8/ 2000, pp. l 09- 1 1 O)

464


IONICĂ CEL VITEAZ, de George Negraru. Premiera: 18.05.2000. Regia artistică şi Scenografia: George Negraru. Muzica: Iosif

Toth. Distribuţia: Dorin Ceagoreanu (Ionică cel Viteaz), Lili Codreanu

(Afăriuca), Liviu Timofte (Cdinele Zmeului; Balaurul}, Lucian Negraru, Radu Jwj (Zmeul}, Nicoleta Niculescu (Baba), Simona Burtea, Ecaterina Babi (Florile).

Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.


Lucia Liciu - Păcală, Ur!ul şi Balaurul (st111 credibilitatea firescului artistic), în Cuvlbltld liber, m . 2516, din 05. 1 1 . 99

Al. Florin Ţ ene - Procesul conuu1ismumi "' " l'ÎZOrul" unui regizor clujema, în Curierul PrimiJriei Municipiului Cluj-Napoca, m. 260

Nicolae Uţică - Valea Jiului 1 Valea Plângerii, Centrul Judeţean al creaţiei Populare Mehedinţi, 2000, pp. 78-79

Ioan Dubek - Azi, premiera pe scena Teatrubu din Petroşmu: Alexandru Lăpuşneanu de Mihai Eminescu, în Curierul Vtfii Jiului, 1 5 .01 .2000

Dumitru Velea - Sub baglaeta lui Horaţiu lotUl Aptlll SdniJtatea poate deveni un Criminal la cabtUJtl, în Matinal, 1 9 .01 .2000

Isi dor Chicet, O zi de sflrbiJtoare, în Rtlstinrp, nr. 1 ( I l ), 2000 Cecilia Stănescu & Nataşa Turlea, Valentina Buzdugan, "prinţesa "

din Castelul "Ion D. Sîrbu ", pagină reportaj în Matinal, 9 februarie 2000 Dumitru Velea - Mihai Clita sau sublimarea emoţiei, în Matinal, 12-

13 februarie 2000 Leila Osman & Ramona Bobeică - Cu Dumitru Velea despre Cetatea

inten:isă, în Matinal, 16.02.2000 Cecilia Stănescu - PremieriJ la Teatrul Drtllllatic "Ion D. Sfrbu" din

PetroştUJi, Cetatea inten:isă de Isidor Oaicet, în Matinal, 23.02.2000 Cecilia Stănescu - Numai cine nu are un teatru tn(elege necesitatea acestei

prezenţe, în Matinal, 23.02.2000 Dumitru Velea - Aforismul ca drtUJitl in nuce (un eseu despre Valeriu

Butulescu), în Matinal, 10.05.2000 Al. Florin Ţene -Teatrul, creuzet al artewr, în Curieml PrinuJriei

Municipiului Cluj-1\"apoca, nr. 270, 1 5 mai 2000 Al. Florin Ţene - Teatrul, polarizator al artewr, în Curierr1l Primflriei

Mu11icipiului Cluj-Napoca, nr. 324, 28 mai 2001 Adrian Ţion - Valenti11a BuzdugtUJ, în Stet111a, nr. 7-8/ 2000, pp. l 09- 1 10


STAGIUNEA 2000-2001


Colectivul artistic : Izabela Badovics, Claudiu Bleonţ, Simona Burtea, Valentina Buzdugan, Magda Catone, Dorin Ceagoreanu, Constantin Cicort, Mihai Clita, Francisca Chorobea, Pompiliu Ciochia, Lili Codreanu-Melinti, Rosmarin Delica, Cristinel Dobran, Valeriu Dogaru, Radu Julj, Oana Liciu, Victoria Loghin, Geni Macsim, Boris Melinti, George Negraru, Nicoleta Niculescu, Iosefina Stoia, Gigi Stoica, Nicolae Vicol .

Relullri: Dllnilll Prepeleac, după 1. Creangă; lonidi cel viteaz, de George Negraru; Pllcalll şi Mofturoasa, de George Negraru; Baboiul, de Dumitru Velea după 1. L. Caragiale.


PRIETENUL DIN FRANŢA, de Nicolae Kiriţescu. PremierA: 27 august 2000. Regia artistici : Valer Dellakeza. Scenografia: Delia Dogaru.

(Ambii de la Teatrul Naţional Craiova.) Distribuţia: Constantin Cicort (de la Teatrul Naţional Craiova) (Tilicti),

Geni Macsim (de la Teatrul National Craiova) (Lili), Nicolae Vicol (Iancu). Regia tehnici: Liviu Timofte. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina

Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

"Prezentarea acestei piese pe scena Teatntlui Dramatic "/. D. Sîrbu " din Petroşani (director Dumitnr Ve/ea) la deschiderea stagiunii din luna august, ne conjinnă, încă o dată, dacă mai era nevoie, că acest colectiv de teatru răspunde CII solicitudine imperativelor societăţii romdneşti. Arpegiul bine nuanţat in jocul lui Constantin Cicort (Teatn1/ Naţional Craiova) în trei personaje (Gaston, TiliciJ şi adevăratul Gaston) conjimră un talent c11 multiple disponibilităţi artistice. Lili, personaj bovaryan este bine "înmănuşat" de Geni Macsim (Teatrul Naţional Craiova), având o respiraţie poetică autentică. Între cele două personaje ca rm punct de echilibnr se află Nicolae Vicol, în lfliJCU (asistentul avocatul11i-notar), folosit de al/tor în accentuarea comicrrlui dintre cei doi protagonişti. Regia artistică semnată de Valer Dellakeza (Teatrul Naţional Cmiova) pune accent pe limbaj11l

466


teatral şi pe sincronizarea preponderent tehnică a teatrolui eurapean, ca exerciţiu de dicţiune ce vădeşte abilitate a construcţiei şi acuitate a replicii, toate făcând parte dintr-un ansamblu scenografic (Delia Dogaru, de la Teatrul Naţional Craiova) ce a conturat spaţiul unui timp dat şi a "împaifumat" universul tinerei familii, în cauză, ca o muzică ce accentua scurtcircuitarea dintre personaje."

(Al. Florin Ţene, Prietenul din Franta saa Bovarismul u11ei comedii, în Malinlll, nr. 2980, 13 septembrie 2000)

HOŢII LA GRĂDINĂ, de George Negraru. Premieră: 1 2 septembrie 2000. Regia artistică şi Scenografia: George Negraru. Ilustraţia

muzicală: IosifToth. Distribuţia: Izabela Badovics (Biăniţă), Nicoleta Niculescu (Pufuleţ),

Simona Burtea (Ţup-Ţup), Dorin Ceagoreanu (Dulache), Oana Liciu (Vulpea), George Negraru (Lupul).


Frumoa5a lumii, dramatizare de Dumitru Velea după basmul cu acelaşi titlu transcris de Mihai Eminescu este înscrisă în Anul "Eminescu" şi transmisă la Radio Actualittfţi, teatru radiofonic, premieră 14 oct. 2000.

Expoziţie personală de pictură: Ionut Gabroveanu, în Sala de arte vizuale a Teatrului Dramatic "I.D.Sîtbu", l4 oct. 2000,

organizată de Primăria Municipiului Petroşani, Teatrul şi Fundaţia Culturală "I.D.Sîrbu" şi Fundaţia Naţională "Heruy Coandă" Cu acest prilej are loc şi lansarea volumului Preadulcile iluzii (Ed. Rapana, Buc.), de Gabriel 1. Năstase, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi membru activ al Academiei de Ştiinţe din New-York - SUA.

D'ALE LUI CARAGIALE (Conul Leonidafaţd cu reacţiunea; Justiţie; Amici), de 1. L. Caragiale.

Premiera: 20. 10.2000. Regia artistică: Mihai Clita. Scenografia: Elena Buzdugan.

Ilustraţia muzicală: IosifToth. Distributia: (Conul Leonida faţă cu reacţiunea) Rosmarin Delica

(Leonida), Francisca Chorobea (Efimiţa), Valentina Buzdugan (Safta); (Justiţie) Mihai Clita 1 Pompiliu Ciochial Gheorghe Stoica (Judele de ocol), Oana Liciu (Leanca), George Negraru 1 Radu Julj (Iancu Zugravu); (Amia) Dorin Ceagoreanu 1 Gheorghe Stoica (Mache), George Negraru 1 Radu Julj (Lache), Liviu Timofie (Tache).

Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur· Ecaterina Babi.

467


Despre George Negraru: Dumitru Velea, în calitate de director, îl angajează pe excelentul om de teatru,

George Negraru, actor şi regizor, animator cultural şi director de casă de cultură, dramaturg şi scriitor şi-i dă posibilitatea - chiar dacă pensionar şi bolnav - să joace şi să-şi pună în scenă piesele sale pentru copii. La Editura Fundaţiei Culturale "I.D.Sîrbu" îi publicli romanul poliţist, Acţiunea "Orizont 4", însoţit de un eseuprefaţă, George Negraru sau a r4rtuma o lingurl'l de miere In gbu. Acest eseu îl publică şi în Matinal, nr. 3084, din 24 ianuarie 2001 .

IN MEMORIAM: MDIAI CLITA (13 oct. 1942, Cernăuţi - 6 martie 2001 , Petroşani)

"Afihai Cii ta, un11l dintre cei mai reprezentativi actori ai Teatn�lui din Petroşani şi chiar din mişcarea teatrală romdnească, şi-a fnchinat 36 de ani din viaţă şi creaţie acestui teatnl, identificându-se, uneori, chiar cu destinul sc'fu - scriam în Matinal (08.03.0 1 ) ( . . . ) în ultimul timp: bolnav, a urcat pe scenă, a dat viaţă la o altă serie de personaje. Pentn1 colegi, gestul sc'fu a fost o lecţie, iar pentm spectatori, rm imbold potrivit cc'fn�ia arta lnvinge durerea, că omul poate fi nimicit, dar nu înfrânt. Cu durerea pe faţc'f, CII harul în suflet şi cu lumina chipului date pe scenă, a străbdtut spectacole şi a trecut prin faţa spectatorilor ca un simbol. Să ni-l imaginăm pe Mihai Clita că, pe lângă tichia cu clopoţei, proprie acton�lui, poartă şi o corolă de fumind, proprie hanliui." (Dwnitru Velea)

BIVOLIŢELE de Ion D . Sîrbu, adaptare scenică de Dumitru Velea. Premiera: 10 martie 2001 . Regia artistică ş i Scenografia: Dumitru Câta (colaborator) .

Mişcare scenici: Boris Melinti. Distribuţia: Nicolae Vicol (Andrei Mureşanu), Boris Melinti (Prof

Buzdugan), Nicoleta Niculescu (Oiimpia), Dorin Ceagoreanu (Funcţionarul), Simona Burtea (Funcţionara), Izabela Badovics (Funcţionara; Asistenta) Cristinel Dobmn (Şeful Adm.Financiare), George Negraru (Plutonier Alexandru Vasile), Radu Jwj (Sergentul; Medicul), Liviu Timofte (Paznicul), Victoria Loghin (Asistenta), Fmncisca Chorobea (Prof Muller), Pompiliu Ciochia (Catedrală), Gigi Stoica (Eroul de la Mărllşeşti), Oana Liciu (Copilul cu ziare).

Regia tehnică: Liviu Timofie. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

"Luminile ranrpei au căzut pe scena ce-i poartă veşnică recunoştinţă, o viaţă trăită "cu sujlellll la creier" pentru ideea de absolut, ce poartă numele 11n11i copil al "coloanei minereşti " - Ion D. Strbu. (. . .) Departe de a fi "sdmbăta amăgirilor", Îll seara de 1 O martie, spectatorii au aVI/t ocazia de a vedea un regal oferit de colectivul actoricesc al Teatml11i "Ion D. Sîrbu " din Petroşani: Nicolae Vicol, Nicoleta Nic11lescu, Pompi/iu Ciochia, Boris Melinti, Cristinel Dobran, Dorin

468


Ceagoreanu, Simona Burtea, Izabela Badovics, Francisca Chorobea, George Negratu, Radu Jurj, Oana Liciu, Gigi Stoica şi Liviu Timofte, în regia artistică semnată de Dumitru Câta. Două personaje, unul central - profesoml de istorie Atulrei Mlll'eşanu, iar celălalt colilt de el tnsuşi drept extrascenic - CatedralA - au constituit esenţa mesajului artistic: reducerea la tăcere şi izolare, prin anihilarea eului, a celui care pune prea multe întrebări, a celui care deranjează doar pentnt

faptul că gândeşte şi analizează." (Leila Osman, Bivolitele - o comedie In premieriJ absolut4 Întru Râs-cu

plânsul nostru valah Doi tineri actori, Nicoble Vicol şi Pompiliu Cioc/aia, ridiciJ sala fii picioare/, în Matinal, 14.03 .O l )

REGINA LEAR, de Ion Băieşu. PremierA absolută. 25.03 .01 .

Rosmarin Delica, Valentina Buzdugan

469


Regia artistică: Horaţiu Ioan Apan. Scenografia: Elena Buzdugan.

Distribuţia: Valentina Buzdugan (Femeia), Rosmarin Delica (Bărbatul), Marius Burtea (Copilul).


"Regina Lear s-a prezentat tn premieră absolută pe scena teatmlui nostru. Ea este o dramă psihologică: cunoscuta "lecţie " a bătrrinului Lear devine o "lecţie " contemporană, dar schimbată de la masculin la feminin, de la măreţia regatelor la vieţile de zi cu zi ale celor mici, supuşi, ca şi cei mari, aceloraşi legi ale firii omului şi destinului. Regele Lear oferd averea sa celor două fete linguşitoare, ca în final numai a treia, cea pedepsită, să se dovedească recunoscătoare. "Regina Lear" a lui Ion BăieiJI este o fomeie ce creşte aceleap fete nerecunoscătoare şi ajunge în prdbuşire la marginea vieţii şi a posibilităţilor materiale. Singurul sprijin pe care-I găseşte este rm bărbat mţelegător, trecut şi el prin aceleap experienJe ale vieJii. Buna Cordelia, recunoscătoareafiică a lui Lear, este plasată de l. Băieşu în sufletul fiecănti spectator. Prin aceasta, piesa este nu numai psihologică, ci şi morală. Regizoml Horaţiu Ioan Apan a căutat să dea imaginea unei ciclicităţi a întâmplărilor, a desjaşmiirii vieJii familiilor: de la naşterea copiilor şi dăntirea completă a părinţilor (ca suflet şi ca putere materială), trecdnd chiar prin ne recunoaşterea acestora de către copii, a mamei de către fiicele sale, ajungdnd la compasirmea Şi fnţelegerea erotică din partea bărbatului înfd/nit Şi încheind CII atihtdinea consolatoare a spectatontlui. O viaţă lipsită de recunoştinţa celor cărora mama le dă viaţă şi consolată, tn ficJiune, de către oricare dintre semeni. Este prea puţin - şi autorul spune cd lucruri din acestea sunt prea dese. Ne rămâne doar ridicarea ochilor spre cer care fi dd omului speranţă şi pe fnmte îi aşează o rază de lumină. Spectacolul caută să arate că viaţa este fără pierdere, deschisă luminii de sus."

(Dumitru Velea, Ion Bt'Jiqu cu a şaptea piestl la Petroşani, în Caietut.program al spectacolului)

"In regia lui Horaţiu Ioan Apan şi scenografia Elenei Buzdugan, unnărim în Regina Lear o frumoasă poveste de dragoste. După crtm spune Mircea Ghiţulescrt în Istoria dranudurgiei romllne contemporm1e: '1on Băieşu etalează, adesea, ca pe Wl bWl de preţ, afectivitatea. Crede în dragoste, în forţa sentimentelor profunde, astfel că lumea satirică este dublată de WUi lirică"

(Tania Angelescu, Ion Bt'Jieşu pe scena Teatrului din Petroşani, în Caietulprogram al spectacolului)

"După cincisprezece ani, o altă piesă semnată Ion Băieşu a prins contur. Sâmbătă seara, fn premieră absolută, pe scena Teatmlui "Ion D. Sîrbu ", Regi11a Lear a realizat "polemica cu prezentul ". Într-un timp relativ scurt şi cu bani puţini, inventivitatea şi pasiunea regizontlui artistic Horaţiu Ioan Apan, împrermtl cu scenograful Elena Buzdugan şi cei doi actori Valentina Buzdugan şi Rosmarin De/ica, a11 dat măsură talenhtlui. Copibtl, personajul extrascenic interpretat de

470


Marius Burtea, este imaginaţia regizontlui. (. .. ) Simbolurile vin să puncteze trăirile personajelor. Întdlnirea dintre Bărbat şi Femeie, iubirea lor este sugerată de Spirală, care subliniază infinitul unui sentiment pentru care merită să trăieşti sau să mori. Copilul în Sferd înseamnă Maternitatea, perenitatea speciei umane, legătura indestntctibilă dintre femeie şi bărbat. (. . .) Valentina Buzdugan a intrat cu sensibilitate în pielea personajului său. ( .. .) Actorul Rosmarin Delica a reuşit performanJa unui personaj viu, inteligent, care trăieşte prin toţi porii "drama de idei " ''

(Leila Osman, Regina Lear - un succes peste aşteptdri al Teatru/ni din Petroşani, în Matinal, 28.03.01 )

UN BĂRBAT ŞI MAI MULTE FEMEI, de Leonid Zorin. În româneşte: Tudor Steriade şi Lia Crişan. Premieră: 1 a rilie 200 1 .

Claudiu Bleonţ, Magda Catone

Regia artistică, Scenografia şi Ilustraţia muzicală: Magda Catone şi Claudiu Bleonţ. Costume: Oana Păunescu.

Distribuţia: Magda Catone (Soţia şi celelalte femei), Claudiu Bleonţ (A. S. Garunski).


"Acum, kJ deplină mahtritate şi forţă artistică, Magda Catone revine şi pe scena noastră, alături de acekJşi Cwudiu Bleonţ, în spectacolul adolescenţei lor artistice, Un bilrbat şi mai nwiJe femei. După 1 7 ani, revin ca actori de prim rang, după ce şi-au asumat experienţe arlistice profunde şi au ajuns să privească de pe scenă cu luciditate maximă lumea. Magda Catone este o actriţă de profunzime, care degajă

471


energii de dincolo de limită, oducându-le în spaţiul reflexivităţii. Cum altfol ar putea să joace alături de Claudiu Bleonţ, dacă nu ar fi atât de reflexivă ca el?"

(Dwnitru Velea, Dumi11iciJ, la ora 19, TetllrUI DrlliiUllic "Ion D. Sfrbu" VII preziniiJ doi actori de "Nfl(ional." Intr-Un bărbat şi mai multe femei, în Mati11al., nr. 3 1 32, din 3 1 martie - 1 aprilie 200 1 )

"Jocul dintre bărbat şi femeie este plin de virtuozitate, savuros, implicând situaţii comice. Spectatorii devin şi ei actori, coparticipanţi la desfăşurarea acţiunii. Se creează, astfol, o incredibilă identificare între personaje şi auditoriu, o fluidizare a actorilor cu sala. Un biJrbat 1i nuli multe femei induce fn sala de spectacol o ' 'lllnUJsferiJ sentimentaliJ, hiperbolizfind faptul m/Jrunt, cotidian, pfiniJ la marginile incredibilului" comentează Dumitru Ve/ea, directorul Teatrului Dramatic "Ion D. Sîrbu " (. . . ) "Uzina" de talent: Claudiu Bkoll{: Claudiu BleonJ a intrat în totalitate în pielea personajul11i săli - AS.Garumki. El trăieşte o neobişnuită poveste impărţită în şaptesprezece episoade, cdnd apare alături de câte o femeie. (. . .) raporturile lui cu femeile se schimbc'l radical. Umorul, inventivitotea în diferite silltaţii sunt puse in scenă cu o forţă de creaţie coracteristicli actontlui Claudiu Bleonţ. Acesta dli savoare şi expresie stărilor personajului, inducdnd emoţia trrlirii în fiecare dintre cei prezenţi. Ascultându-1, văzdndu-1 cum se mişcă, cum se ogită, spectatorol trăieşte împreună cu el toate aceste situaţii. Scena devine plajli de creaţie, iar avanscena - marea care ne cheamli la noi reflecţii. Cullltrale. Şapte femei Intr-una singuriJ - Magda Catone (. . .) Pe scena Teatn1l11i Dramatic "J.D.Sfrbu ", Magda Catone a susţinut pentru o doua oară, un recital succeshl, întruchipdnd femeia în diferite ipostaze. A fost pe rdnd, femeia-pasiune, femeiamartir, femeia-exoltotă. A dansat cu pasiune pe ritmurile unor acorduri spaniole, şi in sala de spectacol, cu toţii am simţit atingerea nisipului sub tlilpi sau ne-am cufundat în apa mării. Am simţit, apoi, frostrările şi complexele femeii-soţie şi ale Ploni.ficatoorei. Complexitatea interpretării actriţei reiese din însăşi trrlirile personajelor. Piesa Un biJrbat 1i IIUii multe femei a creat o stare empaticli fntre spectacol şi public. Coracten1l "muzical" al trăirilor celor două personaje s-a îmbinat am1onios CII starea sufletească a sălii, inducdnd Binele."

(Leila Osman, La un pas de perfecţiune, Magda Catone 1i Claudiu Bkonţ, Într-Un bărbat şi mai multe femei, în Matinal, 04.04.0 1 )

Expoziţie de icoane, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, organizată de Teatru, Fundaţie şi Fundaţia Naţionali "Heruy Coandl", în

perioada 7 - 25 aprilie în Sala de arte vizuale. Vemisajul este urmat de spectacolul Un bărbat şi mai multe femei, susţinut de actorii Claudiu Bleonţ şi Magda Catone.

ONOMASTICA LUI PUFULEŢ, de George Negraru. Premiera la 26 aprilie 2001 . Regia artistică ş i Scenografia: George Negraru . Muzica:

Horaţiu Alexandrescu. Distribuţia: Dorin Ceagoreanu (Lupul), Oana Liciu (Vulpea), Simona

Burtea (Ciocănitoarea), Nicoleta Niculescu (lepuraşul Pu.filieţ), Izabela

472


Badovics (lepuraşul Blăniţă), Ecaterina Babi (lepuraşul Ţup-Ţup), Liviu Tirnofte (Dulache).

Regia tehnicA: Liviu Timofte. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

COMEDIE DE MODĂ VECHE, de Alcxei Arbuzov. Premieră: 1 5.05.0 1 . Regia artistică: V aler Dellakeza. Scenografia : Lia Dogaru. Distribuţia: losefma Stoia (Ea), Valeriu Dogaru (El). (Toţi realizatorii, de la Teatrul Naţional "Marin Sorescu" Craiova.) Regia tehnici: Liviu Timofte. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina


"Premiera piesei Comedie de modiJ veche din seara zilei de marţi, 15 mai, a fost un regal actoricesc oferit spectatorilor petroşeneni, prezenţi în sala Teatntlui Dramatic "Ion D. Sîrbu " losefina Stoia şi Valeriu Dogant s-au contopit CII personajele pdntl la identificare, depăşind "hibele " singurătăţii. (. . .) Personajele interpretate de tandemul actoricesc /osefina Stoia - Valeriu Dogaru nu poarttl nume, se identifică cu Ea şi El, tocmai pentru a sublinia ideea de rmiversalitate. (. . .) Actriţa Iose fina Stoia a fost sufletul spectacolului. Vivace, plină de vervă, optimism şi în viaţa de toate zilele, a intrat în pielea personajului, identificându-se cu Ea. Ea e o femeie care a reuşit să depăşească sentimentul de singurătate."

(Leila Osman & Sorin Oprea, O Comedie de modă veche a ridicat sala în picioare, în Matilaal, 1 7.05.0 1 )

''Marţi, 1 5 mai 2001, a fost rma din cele mai speciale zile trdite de oamenii interesaţi de cullllră din Valea Jiului. Nu mai puţin de trei cărţi a11 fost lansate în această zi care s-a încheiat cu o premieră de teatru ai cărei actori au venit tocmai de la Craiova. (. . .) Piesa de teatru jucată în acea seară, Collll!die de nwdiJ vec/ae, a fost o remarcabilă poveste de dragoste, concretizată pe durata piesei, între doi oameni aflaţi în vârsta a doua, ciudaţi, dar care sfârşesc prin a se îndrifgosti unul de celiJlalt. Una peste alta, această zi a fost una extraordinară, in care doritorii de cultură s-au simţit bine, chiar şi la Petroşani."

(Nicu Taşcă, Şi-11 Vale se face cu/Jurii, în Valea Jinlu.i, 17 mai 2001)

Pentru a surprinde desfhşurările cultw-ale complementare ş i în locuri diferite, redăm articolul-informare din Matinal, 15 mai 200 1 :

Premieril, tumeu şi buuilri de carte - O nouă premieră la Teatn1l Dramatic "Ion D. Sîrbu " din Petroşani: Collll!die tk modiJ veche, de Alexei Arbuzov. - Marţi, 15 mai, de III orek 17 şi 19 Iubitorii de teatru pot să se întâlnească CII Joseji11a Stoia şi Valeriu Dogaru,

actori reprezenta tivi ai Teatrului Naţional din Craiova, de curând făcând parte şi din trupa din Petroşani. Ei asigură distribuţia cunoscutei comedii, care CII mulţi ani in unnă încânta publicul din ţară, având în distribuţie pe Mihai Fotino şi Cam1en

473


Stănescu. Spectacolul petroşenean are semnate regia de Valer Dellllkeza şi sceno�rajia de Lia Dogaru, aceştia tot de la Teatrul Naţional Craiova.

- In aceeaşi zi, Teatrul Drcunatic "Ion D. Strbu " Petroşani prezintă la Casa Tinerehtlui din Tumu Severin 5 spectacole: 3 Cll piesa pentnl copii Onomastica bU Pufuleţ, de George Negraru, şi două cu Un bilrbat şi mai multe femei, de Leonid Zorin, c11 extraordinarii actori Magda Catone şi Chmdiu Bleonţ, de la Teatrol Naţional "IL Caragiale " Buatreşti.

- Tot morţi, 15 mai, orele 18 Fundaţia Culturală "Ion D. Strbu " lansează 11mu'ftoarele cdrţi: Copac11l

deschis, poeme de Camelia Jula; Trăind printre cărţi, criticd literară, de Marian Barbu; Casa din altă viaţd, roman, de Mircea Pospai. Cdrţile sunt prezentate de scriitorii: Valeriu Butulesat, Al. Florin Ţene (de la Cluj-Napoca), Marian Barbu (de la Craiova) şi Dumitnl Ve/ea."

Teatrul, amfitrion şi polarizator al artelor, in confluenţă cu Fundaţia Culturală "Ion D. Sirbu":

,,După cum se cunoaşte, teatrol nu este o problemă de tndemdnare, ci, fnainte de toate, una de sensibilitate fn contactul Clt lumea exterioară, iar pe deasupra, instihtţia aceshtia poate deveni un polarizator al artelor, avtind rm rol edrtcaţional şi estetic atunci când fn fruntea lui se ajld un om mdcinat de talent, pasiune şi dăruire ce impulsioneazlf energiile dintr-un mediu dat. (. . . ) Addugând la actul spectacolului, adiacent, alte activităţi culturale, această conjugare devine o esenţiald şcoald de educaţie esteticd, fapt ce inglobează majoritatea elementelor educaţionale.

Acest fenomen atltural se repetd, de ctiteva ori pe an, aşa cum spuneam la inceputul acestor rdnduri, în jurol Teatnllui din Valea Jiului. Este vorba de Teatrol de Stat ,./.D. Sîrbu, din Petroşani, al cdrui director este cunoscuhtl poet, dramahtrg, eseist şi regizor Dumitnt Velea. O astfel de manifestare care a îngemănat actul spectacolului de teatro cu alte fonne de artă s-a desftişurat in ziua de marţi, 15 mai a.c., unde au participat, pe /dngd persoane oficiale (primantl municipiului Petroşani, consilieri locali şi judeţeni, parlamentari), 11n numeros public şi reprezentanţi ai mass-mediei din Valea Jiului.

Înaintea spectacolului de teatnl cu piesa Comedie de modil veche, de Alexei Arbuzov, fn sala de expoziţii a teatntlui a11 avut loc lansdrile cdrţilor: Trililad printre cilrţi, de prof dr. Marian Barb11, din Craiova, apdnttă la Edihtra Fundaţiei Culhtrale ,.I. D. Sîrbrt ", din Petroşani, condusd de activrtl şi neliniştihtl Drtmitnt f "elea, despre care a vorbit Mircea Pospai şi Dumitro Ve/ea, Copacul deschis (versuri), de Camelia Jula, Edihlra Fundaţiei Culhlrale "/. D. Sîrbu ", volum prezentat de Dumitnt Ve lea şi Marian Barbu. Casa din a/tiJ vioţiJ, de Mircea Pospai (directorul Shtdioului Teritorial de Radio Craiova), roman apdntt la Edihtra Novus din Craiova, despre care D. Ve/ea spunea: , . este un roman al imaginativului existenţialist" şi M. Barbu, cd este o proză ce va face carierd, şi volumul de eseuri

"Du-te şifiJ la fel!", de Dumitnt Ve/ea, Edihtra Fundaţiei Culhtrale ,.I.D. Sîrbu ", prezentat de Al. Florin Ţene. (. .. ) Dupd aceste adevdrate incursiuni în 11niversul cărţilor, a umrat vemisarea expoziţiei de icoane pe sticlă, realizate de elevi din

474


şcolile zonale, la care am descoperit ştiinţa annonizării culorilor şi a respectării tradiţiilor teologale."

(Al. Florin Ţene, Teauul, polori:,tllor al artelor, în Curierul PrimAriei Municipiului Clnj-Napoca, nr. 324, 28 mai 2001)

Sub aceeaşi idee şi context, Dumitru Velea publică în Mtllinal (09.05.2001 ) eseul Camelia Jula - Pirueta versubti ca poveste de dragoste, de fapt, prefa\ll la cel de-al doilea volum al autoarei, Copacul deschis (Ed. Fundaţiei Culturale Ion D. Sîrbu Petroşani, 200 1 ).

"La Tealnll Dramatic "Ion D. Sîrbu " - într-o sală elegantă dar din ce in ce mai neincăpătoare - luni 21 mai 2001, s-a vemisat expoziţia unor artişti plastici autohtoni. Cei 1 7 autori au prezentat lucrări realiste şi suprarealiste, abstracte şi expresioniste, acuarele şi ulei, lemn şi bronz, aur şi diamante. (. . .) Cum leme puteJi observa, singuntl lucrn ce merge bine este de înaltă calitate, ne dă putere, ne destinde, ne bucură şi ne îna/.Jă, este CULTURA sub toate fonnele ei. Dorim, pe această cale, să mulţumim tuturor care fac posibil acest lucrn, fie el artist, sponsor sau public."

(Liviu Tomiuc, Regal de artd phlsticd nuule in V alea Jiului, în V alea Jiub1i, 24 mai 2001 )

IN MEMORIAM: V ALER DONCA (27 octombrie 1923. Dindeşti-Carei, Maramureş - 29 iunie 200 1,

Petroşani)

"D11pă pensionare, V aler Donca, parcă nemulţumit de abdicările prezente ale om11l11i de la mor·ală, s-a adâncit tot mar mult în natură şi salitudine. Ani inh·egi sta singur in miJlocul Deltei sau la marile Bălţi ale Dundrii. Curgerea apei ii spunea cd totul este efemer, iar zborul pasarilor că totul se poate transcende şr fntoarce in cer. A zbura de pe rm mal pe alt11l al Fluviului, a h·ece dintr-o lume în cealaltă era lecţia pe care şi-a însuşit-o chiar cu mult timp înainte de a-i da fiinţă. Lucrul acesta s-a petrecut definitiv la 29 iunie 2001, chiar de marea Sdrbătoare a lui Petru şi Pavel. Nu se putea altfel, cdci V aler Danca era 11n desăvârşit om religios."

(Dumitru Velea, V ALER DONCA - Vocea cu accent moral ne-a pdrlsiJ, în Matinal, nr. 3 1 95, din 4 iulie 2001 )

METRONOMUL DE APĂ, de Dumitru Velea. Premieră absolută: 29 iunie 2001 . Regia artistică ş i Scenografia: Boris Melinti. Distribuţia: Boris Melinti (Omul cu flori), Nicolae Vicol (Omul

alunecat), Rosmarin Delica (Administratorul cimitirului), Izabela Badovics (Odette), Valentina Buzdugan (Stafia Zânei), Dorin Ceagoreanu (Moş Ilie), Iulian Bălăuţă (Preotul), Liviu Timofte (Groparul 1), Valentin Banetti (Groparul Il)

Regia tebnici'i: Liviu Timofte. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

41S


"Dumitru J 'e/ea a scris un volum de ''piese pentru disperaţi şi copii ", Muntele de sticliJ, poate singuml din lume în care nu apare pe copertă fotografia autorului, ci a bunicului său, moş Ilie Zisu, ce va apărea ca personaj în Metronomul de aptl Celebrează, astfel, un cult al legăturilor indestn1ctibile fntre generaţii, pierd11t de civilizaţia contemporană, care exa/tă autonomia individului. Este ceva din "teoria havuzului " a lui Blaga, care nu crede în 111pturi ci fn continuitate. Morţii care trăiesc o viaţă secretă, paralelă CII a celor vii (sau viii care trăiesc ignorând viaţa celorlalţi), alcătuiesc fn Metronomul de aptJ două lumi antinomice prin superioritatea celor de dincolo faţă de cei de deasupra.

Duşman pasional al suprafefe/or, Dumitn1 Ve/ea dezvoltă un pamflet împotriva "celor de sus " care nu fac altceva decât să reverse dejecţii asupra "celor de jos ", şi ei prinşi fn spirala generafiilor. Figurativ, lucn1rile stau ca fn "lumile paralele " din teatn1l lui Matei T'işniec, numai că la Ve/ea nu sunt comic-oculte ci mitologice. Referinfele la mitologia şi antropologia românească îl plasează pe Ve/ea fn descendenfă blagiană, dar şi în zona "oltenismului" filosofic a lui Sorescu. Dintre acestea este prezent şi "da/bul de pribeag", imaginea atdt de delicată a mortului, din folclor, prea1m şi citatele din colecţii rare de literatură populară. Cdnd scrie ceva, primul gând este vulcănescian. Îi place mitologia românească, devoră versurile pereche şi esopismul bocetelor. În Metr01aomul tk apt'J este o lume acvatică subpdmdnteană, un undergrormd în acelaşi timp, pe care automl insistă să îl descrie în noi şi noi amănunte pe pagini fntregi, parcă exp/icându-1 sieşi. Picătura de apă, motivul obsedant al dramei, îl ştim de la Panait Cema, doar că primeşte înţelestlri amare. Picătura lui Cema consolidează; la Ve/ea este viaţa care se risipeşte. "!t-/etronomul tk ap4" al poetului şi gem1anistulrli Panait Cema este mineral, aici este existenţial. Teatru/ lui Velea este a/ unui intelecllla/ care gdndeşte prea mult şi nu al unui artist care se gdndeşte la alţii."

(Mircea Ghiţulescu, Istoria Dramaturgiei Române Contemporane, Ed. Albatros, Buc., 2000, .464-465

Boris Melinti, Valentina Buzdugan, Izabela Badovics, Dorin Ceagoreanu, Nicolae Vicol,

476


"Indiferent de subiectul abordat, Dumitnt Velea scrie un teatn1 alert, destinat scenei. Maturitatea scrisului său se defineşte prin încărcăhtra afectivă şi ideah'că a replicilor, a detaliilor .Jemnificative din indicaţiile scenografice, prin constituirea crescândă a conflictelor, polemici şi mai ales din .permanenta tendinţă de individualizare a ideilor. Nu este un paradox că dramaturgul concretizează abstractul, ideea sau procedează im•ers pentnl a decorupira altă zarişte culturală la români."

(Marian Barbu, Trăind printre cărţi, Ed. Fundaţiei Culturale "Ion D. Sîrbu" Petro�, 2001 , p. 1 39)

"- Cu ce glb1d este scrisd piesa Metrooomul de apă? Are vreun mesaj tiiiUIIIe?

D-tru Velea: ( . . . ) Metrooomul spune un NU categoric politicii. Personajul îmbrăcat in oglinzi, care reprezintă Puterea, este malefic. Aie pretenţia că stApâneşte aceastA lume efemerA. El, de fapt, ordoneazA mormintele, locurile in morminte, ca un politician care ordonează soarta a milioane de oameni, care contează doar ca număr, numai buni la vot in funcţie de cum sunt convinşi de discursul orientat după cum bate vântul. Pentru el cataclismul nici nu a avut loc, el trece prin morminte, prin pereţi şi nu lasă nici o urmA, ordonând acea lume a morţii.

Asupra Vieţii n-are nici o putere, asupra sufletului, asupra invierii lui Odette, asupra transcenderii. Între viaţă şi moarte, pentru el, politicianul, este o crasă confuzie. în acelaşi timp, pentru restul personajelor care stau în zodia Spiritului şi a Invierii existA o legAtură indestructibilă intre lumea viilor şi cea a morţilor, între cea a morţilor şi cea a viilor, simbolizată de ZIJna care duce şi aduce mesaje şi are chiar un caracter de medium, fantomatic, translucid.

În obiceiul popular, acel "bocet" cere "mortului" să se elibereze de tot ce este materie, de orice wmă a ei, pentru ca astfel să poată trece - sufletul său - hotarul spre Lumind. În piesă este o iniţiere intru Viaţd călcând pre .Moarte, este o învăţare a muri pentru a avea acces la Viaţ4."

(Liviu Tomiuc, Dumitru Velea - un drllllltltlug unic (interviu) Cu sfinţii Petru şi Pavel a fost şi Dumitru, în Valea Jiului, 12 iulie 200 1 )

I V AN TURBINCĂ, după Ion Creangă, de Boris Melinti. Versuri, George Negraru. PremierA: 22.07.0 1 . Regia artisticA ş i scenografia: Boris Melinti. Distribuţia: Nicolae Vicol 1 Dorin Ceagoreanu (/van Turbincă), Boris

Melinti (Boierul), Liviu Timofte (Sluga), Izabela Badovics (Moartea), Nicoleta Niculescu (Femeia), Valentina Buzdugan, Lili Melinti (Dansatoare).




Al. Florin Ţene - Prietenul din Franţa sau Bovtuismul unei comedii, în Matinal, DI. 2980, 1 3 septembrie 2000

Cristi Moraru - Prietenul din Franţa şi actorii craiove11i pe sce1111 Telllrului "Ion D. Sfrbu" din Petroşlllli, în MIIIiJ1al, DI. 2965, din 26-27 august 2000

Dwnitru Velea - George Negraru StiU a rdstuma o lingurtl de miere tn giiiS, în Matinal, m. 3084, din 24 ianuarie 2001

Leila Osman - Bivoliţele - o comedie tn premiertl absolut4 Întru Râs-cuplânsul nostru valah Doi tineri actori, Nicolae Vicol şi Pompiliu Ciochia, ridict'J salll tn picioare!, în Matinal, 14.03.01

Dwnitru Velea - Ion Bilieş11 cu a şaptea piest'J la Petroşani, în Caietu� program al spectacolului

Tania Angelescu -Ion Bt'Jieşu pe scena Teatrului din Petroşlllli, în mss. Leila Osman - Regina Lear la Petroşani, în Matinal, 2 1 .03.01 Dumitru Velea - Ziua Mondialtl a Teatrului, în Matinal, 27 martie 2001 Leila Osman - Regina Lear - un succes peste aşteptiki al Teatrului di11

Petroşmu, în Matinal, 28.03.01 Dumitru Velea - O noutl premint'J la Teatrul "Ion D. Strbu" Un bărbat şi mai

multe femei la Petroş1111i, în Matinal, 30.03.01 Dwnitru Velea - DrmlinictJ, la ora 19, Teatrul Dramatic "Ion D. Sfrbu" v4

prezinttl doi actori de "Naţional" fntr-Un bărbat şi mai multe femel, în Matinal, nr. 3 1 32, din 3 1 martie - 1 aprilie 2001

Leila Osman - La un piiS de perfecţiune, Magrlll Catone şi Claudiu Bleml/, Într-Un bărbat şi mai multe femel, în Matinal, 04.04.01

xxx - Premint'J, turneu şi lansiki de carte, în Matinal /5. 05. 01 Leila Osman & Sorin Oprea - O Comedie de modă veche a ridicat salll In

picioare, în Matinal, 1 7.05.01 Observatorul cultural - Trilind şi tnchin8nd printre ct'Jrţi, în Matinal, 17.05. O 1 Nicu Taşcă - Şi-n Vale se face cultrml, în Valea Jiului, 1 7 mai 2001 Liviu Tomiuc - Regal de arttl plaftictl made in Valea Jiului, în Valea Jiului,

24 mai 2001 Al. Florin Ţene - Teatrul, polarizator al artelor, în Curierul Primtlriei

Mrmicipi11bli Cluj-Napoca, DI. 324, 28 mai 2001 Mircea Ghiţulescu - Istoria Dramaturgiei Române Contemporane, Ed.

Albatros, Buc. , 2000, pp.464-465 Marian Barbu - Trăind printre cărţi, Ed. Fundatiei Culturale "Ion D. Sîrbu"

Petroşani, 2001 , p. 1 3 9 Dwnitru Velea - V ALER DONCA - Vocea cu accent moral ne-a pt'Jrdsit, în

Matinal, nr. 3 1 95, din 4 iulie 2001 Liviu Torniuc - Drmritm Velea - un dramaturg unic (interviu) Cu sfinţii Petr11

şi Pavel a fost şi D11mitr11, în Valea Ji11lui, 12 iulie 2001

478


STAGIUNEA 2001-2002


Colectivul artistic: Izabela Badovics, Simona Burtea-Ţălnariu, Valentina Buzdugan, Dorin Ceagoreanu, Francisca Chorobea, Mirela Cioabă, Lili Codreanu-Melinti, Alexandru Comea, Andra Tudor Comea, Rosmarin Delica, Ildiko Doboczi, Valeriu Dogaru, Florin Dumitru, Dan Ivănesei, Radu Jwj, Oana Liciu, Boris Melinti, George Negraru, Nicoleta Niculescu, Iosefina Stoia, Gigi Stoica, Nicolae Vicol.

Reluări: Ionică cel Viteaz, de George Negraru, Păcală şi Mofturoasa, de George Negraru, Comedie de modă veche, de Alexei Arbuzov, Ivan Turbincă, după 1. Creangă, versuri de George Negraru, Regina Lear, de l . Băieşu, Catrafusele, de 1. D. Sîtbu, D'ale lui Caragiale (Conul Leonida faţă cu reacţiunea; Justiţie; Amic1), de 1. L. Caragiale; Baboiul, de Dumitru Velea, după I.L.Caragiale.


CAPRA CU TREI IEZI, după I. Creangă, de Francisca Chorobea. Premiera: 08. 10.0 1 . Regia artistică şi Scenografia: Francisca Chorobea. Distribuţia: Francisca Chorobea (Capra), Radu Jwj (Lupul), Valentina

Buzdugan (Iedul 1), Ecaterina Babi (Iedul 2), Oana Liciu (Iedul 3), Florea Risipitu (Ursui!Fierarul).

Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei . Sufleur: Ecaterina Babi.

ANUL "CONSTANTIN BRÂNCUŞI":

În 19 octombrie 200 1 , teatrul a fost gazda unei Manifestări "Brâncuşi" În Sala de expoziţii s-a amenajat o expoziţie cu clirţi şi albume închinate marelui sculptor Au participat Sorana Georgescu Gorjan, de Ia Academia Română, fiica inginerului Gorjan, cel care in 1 937 a realizat turnarea Coloanei Infmitului, şi eminentul brâncuşolog, Barbu Brezianu, de la Institutul de Artă din Bucureşti, insoW de Dan Cârnpean, directorul Editurii Destin Deva, care le-a tipărit ultimele două cărţi (ce au

479


fost lansate): Nogucbi, ucenic al lui Brâncuşi, de Barbu Brezianu, şi Istoria Coloanei Infinite, de Sorana Georgescu Gmjan. Pe lângli cei doi autori au f!cut expozeuri Dan Cârnpean şi Dumitru Velea.

(Corina Dobre, Petroşaniul va avea 1111 muzeu dedictll lui Br8ncuşi, în Valea Jiului, 25 octombrie 200 1 )

"Microstagiune teatralil" la Drobeta Tumu Severin:

''Astăzi şi mâine, Teatrul Dramatic "l.D.Sîrbu' din Petroşani va fi prezent din nou în Drobeta Tumu Severin pentn1 a susţine o serie de spectacole. Asţfel, marţi, de la orele 18,30, este programată, tn sala Casei Tineretului, o reprezentaţie c11 piesa Regina Lear de Ion Băieşu. O comedie care pleacă de la motivul celebrei piese shakespeare-iene, Regele Lear, în rolurile principale evoludnd doi dintre cei mai buni actori ai teatntlui petroşeneanA doua zi, miercuri, de la orele 9,30, 11,00 şi 12,30 este rdndul celor mai mici spectatori să ia loc în sta/urile aceleiaşi săli pentru a um1ări, într-o nouă montare, peripeţiile nu mai puţin celebrei Capre cu trei iezi, adaptare după povestea lui Ion Creangă. De menţionat că la spectacolul Regil1a Lear elevii, studenţii şi pensionani beneficiază de reducere la costul biletului de intrare."

(D.D.S. , Poftiţi la teatru!, în Datina (Mehedinti), nr. 3008, din 23.10 .0 1 )

NĂPASTA, de Ion Luca Caragiale.

Premiera: 27. 10.0 1 . Regia artistică: Horaţiu Ioan

Apan. Scenografia: Elena Buzdugan.

Muzica: IosifToth. Distribuţia: Rosmarin Delica

(Dragomir), Nicolae Vicol (Gheorghe), Alexandru Comea (Ion), Andra Tudor Cornea (Ana). Valentina Buzdugan, Izabela Badovics, Oana Liciu, Nicoleta Niculescu, Maria Olaru, Simona Ţălnariu (Bocitoare).


" . . . mi-am propus să studiem (cu actorii, extraordinal"l, ŞI cu Elena Buzdugan, un scenograf de o minuţiozitate rar întâlnită) in acest spectacol iubirea: cea care uc1de, cea care răzbună, cea care doare şi nu te Andra Tudor Comea, Rosmarin Delica lasă să te bucuri şi nici să trăielli. care îl

480


determină pe Dragomir să devină asasin, iar pe Ana să se descopere a fi o Victorie Lipan avant la lettre. Pentru Gh�rghe iubirea e3te o povară , uneori prea greu de purtat, in timp ce pentru Ion ea se metamorfozează, sublimează în lumina pură - ţel al vieţii."

(Homţiu Ioan Apan, "Pentru fapttl, rtkplatiJ şi mJpastiJ pe111Tu ntJpastă", în Matinal, nr. 3275, 24 octombrie 200 1 )

·

Reluările, funcţionare normală:

"După cinci ani de la premiera absolută, piesa dramaturgului Ion D. Sîrbu păstrează aceeQli savoare ce irumpe din jocul actorilor de pe scena teatrului ce-i poartă amintirea. (. . .) Premiera absolută a piesei Catrafusek a avut loc la 14 septembrie 1996 la Teatrul Dramatic "Ion D. Sirbu ", tot in regia lui Marius Oltean. Scenografia a fost semnată atunci, ca şi acum, de Elena Buzdugan. Contribuţia regizorului constă în faptul că a reuşit să dea cupletelor dimensiunea orală. El a accentuat in structura piesei apariţia zeului Anwr, transfonnând-o în postură umană. (. ..) Cuplul Rada şi Rtulu (Dana Liciu şi Radu Ju1J) trece prin criza lunii de miere, aj1mgând in final - după spargerea şi lipirea "vasului căsătoriei " la implinirea familială. Din punct de vedere muzical şi coregrafie acţiunea spectacolului se desfăşoară într-un ritm alert, vivace. Dincolo de aspectul ironic şi moralizator, o notă aparte o ocupă integrarea în acţiunea "poporană " a simbolului Taica Parâng. Muntele are funcţia de impact, de a lega şi a dezlega, de a nu permite ca "vasul căsătoriei " să se spargă. Savoarea spectacolului este păstmtă de cuplurile cewr vârstnici, al soacrelor şi al socrilor: Francisca Chorobea, Nicoleta Nicu/eseu, George Negraru şi Rosmarin Delica."

(Leila Osman, Corneliu Bran, Catrafusele Sllll criza bmii de miere, în Matinal, 14 . 1 1 .0 1 )

ANUL "I.L.CARAGIALE", INSCRIS ÎN CALENDARUL UNESCO

"Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu " din Petroşani va prezenta publicului trei dintre operele caragialiene D'ak lui Caragiale (Justiţie, Amici şi Conu 'Leonida faţtJ cu reacţiunea), NiJpasta şi, in luna iunie, O noapte furtunoas4 În cadntl manifestărilor prilejuite de deschiderea "Amtlui Caragiale " de la Deva, Teatnll din Petroşani va participa, în calitate de organizator. Miercuri, 30 ianuarie 2002, la ora 1 7,00, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Hunedoara, Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu ", Casa de Cultură şi Colegiul "Transilvania " din municipiul Deva vor organiza un simpozion, unde oamenii de cultllră vor prezenta comunicări. Printre invitaţi se află scriitorul Gligor HQla şi prof Clemente Constantin. Teatrul "Ion D. Sirbu " va prezenta spectacolul cu piesa Conu' Leonida faţ/1 cu reacţiunea."

(Lei1a Osman & Corneliu Bran, Teatnd "loii D. Sfrb11" fii pas CII "A11ul Caragillle", în Matinal, 26-27 ianuarie 2002)

MUNTELE DE STICLĂ, de Dumitru Velea, după un basm cules de M. Eminescu.

Premieră absolută: 07.02.02.

48 1


Regia artistică: Horaţiu Ioan Apan. Scenografia : Elena Buzdugan.

Distribuţia: Dorin Ceagoreanu (Finul lui Dumnezeu), Valentina Buzdugan (Ana; Pajura; Scarao,tchi; Fecioara), Sirnona Ţălnariu (Vântul de la Răsărit), Izabela Badovics (Vântul de la Miazăzi), Oana Liciu (Fiămânzilă; Dracul cel Chior), Nicoleta Niculescu (Setilă; Dracul cel Şchiop), Rosrnarin Delica (Împăratul cel Bătrân), Boris Melinti (Băiatul cel Mare; Băiahli Mijlociu; Băiatul cel Mic; Zmeul; Feciorul de Împărat slobozit din Iad).

Regia tehnică: Liviu Tirnofte. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

"Sub "bagheta dirijoralli " a regizorului artistic Horaţiu Ioan Apan personajele devin reale, iar prestaţia actorilor, ca şi dialogul cu sala au făcut deliciul micilor spectatori. Această atmosferă feerică, de basm, a fost creattl de scenografa Elena Buzdugan, care prin multiplele decoruri şi coshtme a dat i/Jtzia unei trăiri fantastice. O contribuţie deosebită a avut-o regizorul tehnic Liviu Timofte - prin bogăţia efectelor speciale de scenă, aducdnd un plus de savoare spectacolului. Mrmtek de sticbJ este o piesă pentnt cei mici, dar şi o incdntare pentnt cei mari."

(Tania Angelescu, Premierll la Teatrul Dramatic "Ion D. Sfrbu", în Matinal, 14 februarie 2002;

CENUŞĂREASA, prelucrare după Charles Perrault de George Negraru.

Premieră absolută: 26.02.02. Regia artistică şi Scenografia : George Negraru. Distribuţia: Francisca Chorobea (impărăteasa Agurida), Oana Liciu

(Fiica ei, Dopuşor), Izabela Badovics (Fiica ei, Aţica), Ecaterina Babi (Zdna Bună; C/ownul), Ildiko Doboczi (Cenuşăreasa), Radu Jmj (Prinţul Alior; impăratul Roşu), Gheorghe Stoica (Străjerul).

Regia tehnicii: Liviu Tirnofte. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

"Comunicarea pennanentă CII micii spectatori şi emoţia modelată de trăirea intensă au dat un plus defannec spectacolrtlui."

(Tania Angelescu, Premierll la Teatrul Dramatic "Ion D. Sfrbu", în Matinol , 2-3 martie 2002

IN MEMORIAM: GEORGE NEGRARU (30 august 1 935, Sihlea-Vrancea - 2 1 martie 2002, Petroşani)

"Pentnt George Negraru scena insemna, în sensul plin al cuvânhtlui, ilrima sa. Em chiar şi un mod de viaţă. El degaja o contagioastl bucurie a jocului spre public,

482


fapt răsplătit de acesta şi consemnat de criticii de specialitate. (. . .) Numai că în 21 martie, om 15,00. mdna uscată a morţii s-a întors asupra lui

George Negraru şi l-a obligat să tragă cortina după sine, să treacă pragul albastru. Este acum mai aproape de Dumnezeu şi, de pe scena mare, ne priveşte pe noi, cei rămaşi jos, ca neputincioşi spectatori.

George Negraru a plecat de pe scena noastră să joace pe scena Marelui regizor, Dumnezeu.

Fie-i lumină pe faţii 1" (Dumitru Velea, /11 menwriam Teatrul Dramatic "l D. Strbu" Petroştuu, mai

puţin cu wr actor: GEORGE NEGRARU, in Matilaol, 23-24 martie 2002)

VERONICA MICLE - SCRISORI CĂTRE EMINESCU, dramatizare Mirela Cioabă.

Premieră absolută: 25.03 .02. Regia artistică: Bogdan Cioabă. Scenografia: Cristina Ciucu,

Mirela Cioabă. Distribuţia: Mirela Cioabă (Veronica Micle). Regia tehnici: Liviu Timofte. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina

Matei . Sufleur: Ecaterina Babi.

,/.uni, 25 martie, pe scena Teatrului Dramatic .,Ion D. Sîrbu " a avut loc un spectacol inedit susţinut de actriţa Mirela Cioabă. Transpusă într-o lume paralelă sau poate atemporalli pe rm fond muzical deosebit, cu ciripit de păsărele şi rm joc de lumini difuze, într-un monolog de aproape o oră, Mirela Cioabă a încântat spectatorii cu scrisori ale Veronicăi Micle adresate geniului nostru Mihai Eminescu, scrisori care dezvăluie starea ei sufletească fntre două evenimente care i-ou marcat l'iaţa: moartea soţului ei Ştefan şi apoi moartea iubitului ei Emin."

(Tania Angelescu, Inedit la Teatrul Dramatic "Ion D. Strbu". Actrqa Mirela CioabiJ . . . alias Veronica Mick, în Matinal, 27 martie 2002)

27 martie - Ziua Mondială a Teatrului in 26 martie, Ni pasta, spectacol gratuit pentru pensionari. (Mesaj, Iakovos Kampanellis, autor dramatic - Grecia; (La Congresul Mondial . . . ),

Dumitru Velea, in Matinal, 27.03 .01)

CINSTIREA MEMORIEI oamenilor de cultură din Vale: ION LICIU Fapt statornicit şi cunoscut, Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu" şi Fundaţia

Culturalli (cu acelaşi nume) depun continuu eforturi, prin Dumitru Velea, spre a plistra vie memoria oamenilor de culturi\ din zonli. Astfel eli in 30 martie 2002, Sala artelor vizuale glizduieşte prima expoziţie de picturli şi desen, retrospectivă, a regretatului Ion Liciu (04.01 .37 - 06.08.95); iar in Matimll (30-3 1 martie 2002), criticul publicli eseul (din programul expoziţiei), Ion Liciu sau drtuna: şi ce i se va da, i s-a luat. În Cuvllntul liber se scrie: "Sala Artelor Vizuale a Teatnllui Dramatic "Ion D. Sîrbu " Petroşani a găzduit expoziţia retrospectivă de pictură şi desen Ion

483


Lici11, la comemorarea sa la 7 ani de la dispariţie. Organizată sub egida Fundaţiei Culturale "Ion D. Sîrbu " şi a ziarului Matinal din Petroşani - la iniţiativa scriitontlui Dumitn1 Ve/ea, directontl Teatntlui Dramatic - expoziţia a cuprins 30 de lucrări (pictură, desen), oferind publicului odihnitoare popasuri prin mirifice peisaje ale anotimpuri/ar, dar şi întdlniri cu cunoscute portrete" (E. Lara, Expoziţie retrospectiviJ Ion Liciu, în Cuvlbrtul liber, 10.05.02)

BOUL ŞI VIŢEII şi REF A CEREA VIEŢII, de Ion Băieşu (spectacol coupe).

Premieră absolută, 30.03 .02. Regia artistici şi Scenografia: Radu Băieşu. Distribuţia: 1) Dorin Ceagoreanu (Geht), Simona Ţălnariu (Coca),

Radu Jutj (Nelu), Izabela Badovics (Nu,ti), Boris Melinti (Bătrdnul), Rosmarin Delica (Tatăl); 2) Radu Jurj (Georgică), Simona Ţălnariu (Getuţa), Rosmarin Delica (Avocatul), Izabela Badovics (Gica), Dorin Ceagoreanu (Gigel), Liviu Timofte (Chelnerul).

Regia tehnici: Liviu Timofte. Lumini: Valentin Ionită. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

Radu Jtuj, Izabela Badovici, Simona Ţlilnariu-Burtea, Dorin Ceagoreanu, Rosmarin Delica, Liviu Timofte

,,Boul şi vqeii (spectacol format din comediile Boul şi viţeii şi Refacerea vieţii). Prima din comedii pare răshtmarea piesei Regina Lear. Dacă acolo Fetelor-fiice nu li se vedea nici chipul, decât hăul imens al refuzului propriei mame, aici avem

484


prezentă ingratihldinea celor doi Fii şi a Soţiilor lor faţă de bătrânul tată. Sarcasmul autorului merge până la a pune în pagină orbirea fiilor şi a nurori lor: aceştia nu-şi mai recunosc nici tatăl şi îl confundă cu un vânzător din piaţă. (. . .) În a doua comedie, Refacerea vieţii, se relevă arbitrarul şi interesul din relaţiile umane, din cele familiale. Două familii şi un om al legii; două familii care îşi schimbă partenerii dupăfâlfâirea clipei şi după interesul material şi întâmplător, şi un avocat perplex, cuprins intre ele.

Omul legii a văzut multe, dar această rupere şi refacere a relaţiilor familiale din clipă în clipă, mereu altfel, ti lasă buimac. Spectatorul nu vede decât o morişcă absurdă, fărâmiţind coji umane, ce poate să stâmească un râs amar şi o inconştientă speranţă, că toate acestea nu i se întdmplă lui, ci celuilalt. Regizorul Radu Băieşu, cunoscător profund al manevrelor pn·n care autorul realizează comicul şi dramaticul, a accenhlat absurd11l situaţiilor pentru ca râsul să tnsufleţească eticul."

(Dumitru Velea, Ion Bt'Jieşu, cu a şaptea piest'J la Petroşani, in Matinal, 30-3 1 martie 2002)

,,Aşa cum ne-a obipiUit, piesele lui Băieşu au o pronunţată orientare socială şi caracterizează consecvent relaţia individ-societate, cu tendinţă spre sancţionarea satirică a iregularităţilor ce atentează la desfăşurarea nomrală a vieţii. Refacerea vieţii prezintă interesul şi haosul din viaţa unor indivizi lipsiţi de scrupule, care-şi doresc fericirea cu orice preţ, că/când în picioare orice nomră morală. (. . .) Piesa Boul şi viţeii se vrea o critică la adresa nerecunoştinţei faţă de părinţi, a meschinăriei, a risipei cdnd este vorba de propriul părinte. Ca o continuitate - în familie - a adâncirii viziunii asupra societăţii, regizontl Radu Băieş11 a accenhlat momentele de frivolitate, punând în evidenţă caractentl josnic, dar şi labil, al personajelor, mizând pe forţa de sugestie a imaginii. Rolurile sunt interpretate de actori tineri, înzestraţi cu disponibilităţi creatoare.

Cel mai bun din spectacol este Rosmarin Delica, care izbuteşte momente de mare intensitate dramatică în rolul tatălui. El trezeşte simpatia spectatorului de la prima până la ultima replică. Spectacolul a primit un ajutor substanţial în crearea ambianţei scenice, prin sugestivitatea simplă a decorurilor."

(Tania Angelescu, La Teatrul Dramalic "Ion D. Sfrbu" Do111J piese f11tr-11n spectacol (Refacerea vieţii şi Boul şi viţei� tk Ion Bt'Jieşu), in Matinal, 4 aprilie 2002)

Teatrul execută continuu tumee:

,Jn săptămâna aceasta, din 8 până în 12 aprilie, Teatrul din Petroşani efechlează un turneu în judeţele Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov cu două piese de mare succes, ambele premiere ale prezentei stagi11ni şi anume Cenuşilreasa, adaptare pentru scenă a regretahllui George Negrant - plecat curând dintre noi -după basmul omonim al lui Ch. PenYJult, şi Boul şi viţeii, de Ion Băieşu, în regia fiului său, Radu Băieşu."

(Tania Angelescu, Turneul Teatrului Dr1111Uitic "/011 D. Sfrbu" 111 Ardeal, in Matinal, 9 aprilie 2002)

485


,,După succesul repurtat pe scenele unor teatre din Ardeal cu piesa Cenuşt'Jreasa (. . .) Teatnrl Dramatic .. Ion D. Sîrbu " din Petroşani va susţine câteva spectacole st'Jptt'Jmdna aceasta în oraşe din Banat şi Oltenia la solicitarea unor factori de decizie din cultură şi Cnvt'Jţt'imdnt. Turneul începe marţi 23 aprilie, la Oţelul Roşu, unde vor avea loc trei spectacole pe scena Casei de cultură. Miercuri, 24 aprilie, la solicitarea d-lui director lAzi'ir Miht'Jilescu de la Casa de cultură din Caransebeş şi ett sprijinul Centntlui Militar din localitate, vor avea loc trei spectacole; joi, 25 aprilie, teatntl va fi prezent la Tg. Jiu, unde va msţine două spectacole. Şi pentru ct'J suntem Cn .. Anul Caragiale ", turneul se va încheia joi seara la Craiova, pe scena Teatrului de Operă şi Operetă cu drama NIJpasta, spectacol oferit elevilor de la Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti şi celor de la Colegiul Elena Cuza."

(Tania Angelescu, Năpasta pentru olteni Teatrul DrfiiiUIIic "Ion D. Strbu" va susţine spectacole la cerere fn Banat şi Oltenia. NIJpasta pentr11 "Fraţii Buzqti" şi "Elena Cuza ", în Matinal, 23 aprilie 2002)

,,Actuala stagiune a Teatnrlrti Dramatic .. Ion D. Sîrb11 " din Petroşani se dovedeşte a fi foarte bogată Cn evenimente artistice datorită atdt realelor valori actoriceşti cât şi a diversitt'Jţii repertoriale. Slujitorii Thaliei din Petroşani continuă seria turneelor prin ţară, evoludnd săptt'Jmâna aceasta pe scene din Drăgt'Jşani, Tg. Jiu, Fi/iaşi şi Balş etl cinci piese de succes din repertoriul său şi anume: /van

Turbincil şi Cemqilreasa - prelucrări de George Negraro după I. Creangă şi Ch. Perrault - piese pentru cei mici, iar pentro cei mari piesele NIJpasta, de I. L. Caragiale, Boul şi viţeii, de Ion Băieşu, şi Veronica Micle - Scrisori cillre Eminescu. Monologul din acest ultim spectacol este msţinut de actriţa Mirela Cioabă, o valoroasă colahoratoare a teatrului nostnt. De remarcat că la organizarea aceshti htrneu s-au implicat numeroase personalităţi din culhtră şi învăţământ din oraşele unde au Joc spectacolele, fapt ce dovedeşte ct'J adevărata artă are efecte stimulatoare asupra gdndirii şi afectivităţii. Un fapt inedit, dar şi îmbuettrător, este acela că mtmeroase şcoli din mediul ntral a11 Cncep11t să solicite spectacole pentnt copii. Astfol, spectacolul /van Turbincil de la Fi/iaşi va fi prezentat copiilor din comunele Ţdnţăreni, Floreşti etc."

(Tania Angelescu, Un no11 turneu al Teatndlli DranUIIic "Ion D. Strbu" tn Oltenia, in Matil1al, 16 mai 2002)

MĂGARUL ŞI MĂSCĂRICIUL, de Dumitru Velea după Petre Ispirescu.

Premieră: 24.05.02. Regia artistică şi Scenografia: Dumitru Velea. Distribuţia: Liviu Timofte (Măscăriciul), Izabela Badovics (Măgarul;

Iepuraşul), Radu Julj (Lupul), Nicoleta Niculescu (Capra; Vulpea), Dorin Ceagoreanu (Călugărul), Simona Ţălnariu (Şarpele), Oana Liciu (Ariciul).

Regia tehnici: Liviu Timofte. Lumini: Valentin loniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

486


POVESTE DIN HOLLYWOOD, de Neil Simon. Traducere şi ada11tare: Marica Beligan. Premierl l5 .06.02. Regia artistică: Valeriu Dogaru. Scenografia: Lia Dogaru. DistribuJia: Valeriu Dogaru (Herb Tucker), Iosefina Stoia (Ste.!Jy

Blonde/!), Oana Liciu (Libby Tuclrer). Regia tehnici: Liviu Timofte. Lumini: Valentin Ioniţă. Sonorizare:

Doina Matei. Sutleur: Ecaterina Babi.

Valeriu Dogaru, loscfina Stoia, Oana Liciu

,,Acum, la închiderea stagiunii, Teatrul Dramatic .. Ion D. Sîrbu " iese la rampă cu o nouă premieră, şi anume: Povest� din Hollywood, de Neil Simon. Deşi mai puţin cunoscut de publicul larg, piesele sale sunt deosebit de apreciate pe scenele americane şi nu numai. În Povest� dÎII Hollywood dramaturgul prezintă întâlni rea după şaisprezece ani dintre un tată fugar şi o fiică visătoare. Dacă pentru majoritatea oamenilor familia este o citadelă, Herb Tucker consideră că ea -

487


citadela - poate supravieţui şi redusă numeric, părăsind-o pentm a-şi încerca norocul de scenarist la Hollywood, noroc pe care nu 1-a găsit nici după 16 ani, timp sr!ftcient ca fiica sa, Libby, să creasct'f şi sd ajrmgd fn casa lui din Hollywood. Întâlnirea, de la comic la dramatic, pune fn evidenţă valenţele emoţionale ale celor două personaje principale. (. . .) Piesa lui Ne il Simon este o replică la uşurinţa cu care se abandoneazti familia, a egoismului, dar şi a încrederii în viitor. Piesa este ptiSt'f în scenă de regizontl şi actontl Valeriu Dogant, de la Tealnll Naţional Craiova, care interpretează personajul Herb Tuckn, alături de Oana Liciu, în rolul fiicei - Libby Tuckn. Un personaj pitoresc este Steffy B/ondeU, prietena lui Herb, rol interpretat de JosefiiUl Stoia. Scenografia este semnată de Lia Dogaro."

(Tania Angelescu, Poveste din HoUywood, în Matinal, 8-9 iunie 2002)

"Datorită unei mai îndelrmgate colaborări dintre Teatrul din Petroşani cu rmii actori ai Naţronalului din Bănie au luat na1tere pe scena Teatru/111 din Vale miracole artistice. În urma unei astfel de colaborări, Teatrul Dramatic "/.D. Sîrbu " a ieşit /a rampă cu o nouă premieră care a umplut iarăşi sala. (. .) În piesa sa, dramaturgul prezintă întdlnirea unui tată cu propria-i fiică, după 16 ani. Tatăl, un dezertor de la obligafitle părinteşti, un fugar după un vis, înc6 nerealizat, de scenarist la Hollywood. asemenea şi fiica sa Libby, o vis6toare care soseşte la p6rintele ei cu scopul declarat s6-şi împlinească visul de artistă în miraculoml orăşel al vedetelor de cinema. Întdlnirea alternează între comic şi dramatic, cu nuanţe înduioş6toare, intre stridenfe autoritare şi secvenţe melanco/ice, ce stârnesc in spectatori o gamă larg6 de sentimente emoţionale care vin dinspre cele dou6 personaje principale Herb Tucker (Valeriu Dogaru) şi Libby Tucker (Oana Liciu). Cei doi actori fac să vibreze sentimentele umane printr-un joc original, rmde Oana Liciu îşi etaleaz6 posibilit6ţile între extreme: ingemutate şi seriozitate, comic şi tristeţe. iubire de p6rinte şi luptă cr1 propria-i dorinţ6 spre o ca/'ler6 cinematograficil "

(Al. Florin Ţene, Teatrul tiUt Petroştllli, c/JI o inim4, în Curierul Primllriei Jt.lunicipilllui Cblj-Napoca, 1 9 iunie 2002)

O NOAPTE FURTUNOASĂ, de 1. L. Caragiale. Premiera: 1 3 .07.02. Regia artisticA şi Scenografia: Zoltan Schapira. Asistenţi de

regie: Mirela Cioabă şi Rosmarin Delica. Costume: Elena Buzdugan. Coregrafia: Valeria Piscoi.

Distribuţia: Mirela Cioabă (Veta), Simona Ţălnariu/Nicoleta Bolcă (Zi,ta), Rosmarin Delica (Jupdn Dumitrache), Alexandru Comea!Florin Dumitru (Rică Venturiano), Dan lvănesei (Nae lpingescu), Nicolae Vicol (Chiriac), Oana Liciu (Spiridon).

Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Valentin loniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

,/)upă atâta amar de montări acuzatoare cu piesele lui Caragiale, iatti o lectură relaxată în care ridicolul şi pasiunile sunt ale oricui de oriunde. Comedia adulterint'f a lui Caragiale, pigmentată cu un pic de demagogie jurnalistică, nu este CII mult deosebită de un vodevil francez modem şi, cine solicită mai mult, exagerează.

488


Simona Burtea-Ţălnariu, Alexandru Comea, Mirela CioabA

Din acest punct de vedere, dar nu numai, O noapte furtunoastl de /o Petroşani oferă o cale de rmnat. Este un spectacol de atmosferă şi prin muzica instrumentală învăluitoare ce creează un efect de surpriză prin contrastul dintre lirismul de cea mai bună calitate a fondului muzical şi burlesc al acţiunii scenice. Un efect cu numeroase consecinţe: caricatura personajelor nu dispare, dar se accentuează, râsul gros este dublat de o tendinţă reflexivă."

(Mircea Ghiţulescu, Cum fi mai citim pe Caragiale? în Dimineaţa, 1 6 iulie, 2002)

,.,Avanpremiera piesei O noqte furtunoastl a adus /o rampă, în faţa unrli public cald şi pătimaş vechea lume apusă şi totuşi atdt de actuală, minuţios disecată, analizată şi, de ce nu, ridiculizată de ilustrul dramaturg. Suedezul Zoltan Schapira, în egală măsură scenograf şi regizor, s-a achitat mai mult decât conştiincios de această ingrată sarcină, cea de a da viaţă unor personaje care, de-a lungul anilor, au cunoscut măriri şi decăderi."

(Mircea Andraş, O noapte furtunoasă - O IJOilpte smulstf etenaittJţii!, în StJptdmJJna, 1 9-25 iulie 2002)

489


,,Zilele trecute s-a încheiat stagiunea 2001-2002 la Teatml l.D. Sirbu din Petroşani, cu O 110apte furtunoas4, de /. L. Caragiale, la care a participat o sală plină şi enhtziastă. Un mod excepţional de a omagia, fn A1ud Caragiale, pe marele dramaturg. Acest eveniment a căpătat o dimensiune aparte şi pentm faphll că spectacolul a fost pus î11 scenă de cunoscutul regizor suedez de origine română (care a activat ani buni în cadrul teatre lor din Cluj-Napoca), Zoltan Schapira, ce semnează şi scenografia. La eveniment au participat scriitori, ziarişti, oameni de culhtră din Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea şi Petroşani. (. . . ) Actorii, în special Ric4 Venturituw (Alexandnt Cornea) hlşează, la indicaţia regizontlui, accentul patriotard din texhtl dialogului, unde comicul de sihlaţie dă autenticitate personajelor şi atmosferei. (. . . ) Jocul actorilor este plastic, conh1rdnd, prin gestică şi cuvânt, confuzia şi Sllperficialitatea, ignoranţa, demta şi suficienţa, unde Veta (Mirela Cioabă) este o femeie dornică .. de a reinvia păcahll în ce are el mai seducător", fiindciJ are un blirbat, Jup/JII Dumitrache (Rosmarin Delica), bătrdn, analfabet, CII ifose de autoritate socială, şi Miţa (Simona Ţălnariu), alăhlri de .. (a(a Veta ", este o prezenţă feminină CII un caracter frivol ce mferă fntr-o comedie pasionată .. fn care furtuna nopţii ne face să trăim explosiv" Dana Liciu, jucând în travesti, creează un Spirido11 autentic, pitoresc şi original, fapt ce ne conjiiTIIă, încă o dată, posibilităţile acestei artiste. Rosm01-in Delica, în Jup/JII Dumitrache, un actor cu mare experien,O scenică, are un registn1 bogat, ce încarnează personajul, aşa Cllm, probabil, l-a vlizut fnsuşi autorul piesei. Nae lpingescu (Dan lvănesei) conhlrează contrashll dintre dorinţă şi adevlir, el fiind produml mediului ignorant, care alăh1ri de Chiriac (Nicolae rlcol), sunt acele personaje care contribuie din plin la conflichJI de pe scenă. O 11oapte furtunoasiJ prezentat pe scena Teatrului Dramatic .. I.D. Sîrbu ", este un spectacol regizoral autentic şi original, care poartă semnlihlra unui om al scenei cu experien,O - Zoltan Schapira . . . "

(Al. Florin Ţene, Zolla11 Schapira -facl•irul metaforei teatrale, în Curierul Prinulriei Mu11icipiului Cluj-Napoca, 29.07.02)

,,Actorii? S-ar putea nuanţa. Afă voi rezuma doar a-i nominaliza pe toţi, pentn1 că toţi au creat personaje oneste, profunde, credibile. Mirela Cioabă, Simona Ţălnariu, Rosmar-in Delica, Florin Dumitru, Dan lvănesei, Nicolae Vicol şi Dana Liciu - au reuşit să confere personajelor dimensiunea lor reală, au reuşit să realizeze exact ce Zoltan Schapira şi-a propus dincolo de convenţiile sociale."

(Demostene Şofron, Simplificare şi esell(ializare III O noapte furtunoasă, în Adevtlrul de Cluj, iulie 2002)

Teatrul prezintă la sediu ş1 m tumee, spectacolul din stagiunea anterioară D'ale lui Caragiale (Conul Leonida faţă cu reacţiunea; Justiţie; Amiel), din prima parte a stagiunii, Năpasta şi recenta O noapte furtunoasă, cu care, spre sfârşitul anului, face şi primul tumeu internaţional, Romania - Ungaria - Suedia.

Teatrul şi Gala Teatrului Şcolar ,,D'ale lui Caragiale"· ,$ala Teatrului Dramatic . . 1. D. Sîrbu " din Petroşani găzduieşte duminică (12

mai.a.c.), începdnd cu ora 10, Gala Tealrului Şcolar "D'ak lui Caragiale", la care

490


participă teatre şcolare din întregul judeţ. Manifestarea, inclusă în calendaml UNESCO şi dedicată Amtlni Caragiale, este organizată de Inspectoratul Şcolar al

judelului Hunedoara, Casa Corpului Didactic Deva, Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Hunedoara şi TeatnJ Dramatic ,.!. D. Sîrbu " Petroşani."

(G.B., Gala Teatrului Şcobu, în Cuv4ntul liber, 12 mai 2002)

"Directorul teatrului petroşănean, scriitorul Dumitru Velea (in acelaşi timp preşedinte al juriului), va face mai mult decât să-i felicite pe participanţii la Gala teatrului şcobu. În fiecare oraş unde teatrul va susţine spectacole, formaţiile de teatru şcolar din oraşul respectiv vor avea posibilitatea să evolueze în deschiderea reprezentaţiei. Pentru că, motiva scriitontl, "orice copil care este implicat şi joacă teatru este un câştig pentru toată viaţa, întrucât teatrul ne dă un mai mare grad de luciditate asupra vieţii şi ne ajută să depăşim mai repede naivitatea şi buimăceala, să nu mai confundăm aparenţa cu esenţa. Iar Caragiale, în special prin comedia şi satira sa, a tras un semnal de alarmă asupra acestei contradicţii dintre formă şi fond, care într-o epocă de tranziţie ca a noastră rezonează foarte puternic."

(Georgeta Bârla, Gala teatrulni şcobu l11metlorean. Juriul a fllcut evidenţieri, in Cuv4ntul liber, 1 7 mai 2002)

în incheierea Anului "LLCaragiale": "Teatrul Dramatic "1. D. Sîrbu" din Petroşani a gAzduit ieri, 2S noiembrie, un eveniment

inedit. În prezenţa unui public numeros compus din elevi, cadre didactice, personalitAţi locale, oameni de culturi şi, aşa cum era firesc, reprezentanţi ai presei, revista Lucl!llfilTul, exemplarul din 1 2 februarie 1912, a fost donatl celor prezenţi. Donatorii sunt domnul pr. dr. Ioan Octavian Rudeanu şi dr. drd. Mihail Nicolae Rudeanu. "Încheiem Anul Caragiale relansdnd l"evista Luceafllrul Exemplan1l acesta a fost găsit în bibliotecile din Budapesta şi refăcut. În această revistă găsiţi o parte din sufletul nostru şi vi-I oferim cu dr·agoste ", a declarat domnul pr. dl". Ioan Octavian Rudeanu."

(xxx, Luceafirul redat romAnilor, în Gazeta Vdii JU.lui, din 26 nov. 2002)


Gh. Pârâu - Sltakespeare - Bili.eşu - CretUtg4, în Oglinda Meltedillfiltbti, Anul II, nr. 409, din 23.10 .01

D.D.S. - Poftili la teatnt!, in Datina (Mehedinţi), nr. 3008, din 21 10.01 La 27 octombrie 2001 la Teatrul "l D. Sfrbu" - Petroş111U. Premier4

"Nilpasta", de LL. Caragiale (lloraţiu lo1111 Ap1111 "Pentru fapt4, rilsplat4 şi nilpast4 pentru ntlpast4"; Rosnllll'in Delica . . . pe unde trece, las4 urme; Nicolae Jlicol - Un actor convingiltor; Amlra Tutlor-Comea - "Inmina ei şi Inmina rampei"; Alexandru Cornea - "greutatea şi cump411a''· pagină realizată de Tania Angelescu în Matinal, nr. 3275, din 24 octombrie 2001

Leila Osman, Corneliu Bran - Catrafusele SIUI criza lnnu de miere, in Matinal, 14 . 1 1 .01

Leila Osman & Corneliu Bran - Teatrul "l011 D. strbu" fn pas cu "Amd Caragiale", în Matiltal, 26-27 ianuarie 2002

Tania Angelescu - Năpa!ta gratuit pentru bunici, în Matinal, 26 martie 2002 Tania Angelescu - Premier4 la Teatrrd Dranratic "Ion D. strbu", in Matinal,

14 februarie 2002�

491


Tania Angelescu - PremiertJ la Teatrul Dranllllic "Ion D. Sfrbu" (,,Menajeria de sticlil''· in Matinal, 17 octombrie 2002;

Tania Angelescu - PTemiertJ la Teatrul Dramatic "Io11 D. Strbu", în Matinal , 2-3 martie 2002

Tania Angelescu - /11edit la Teatrul DrfiiiiiiiU: "Ion D. Strbu". Actriţa Mirela CioabtJ . . . alias Vero11ica Micle, in Matinal, 27 martie 2002;

Dumitnl Velea - Io11 BtJieşu, cu a şaptea piestJ la Petroştu1i, în Matinal, 30-3 1 martie 2002

Tania Angelescu - La Teatrul Dranudic "Ion D. Sfrbu" DoutJ piese Intr-un spectacol (Refacerea vieţii şi Boul şi viţeii, de Ion Btlieşu), in Matinal, 4 aprilie 2002

Tania Angelescu - Tlm1eul Tet11r11lui Dramatic "Ion D. Sfrbu" In Ardeal, in Matinal, 9 aprilie 2002

Tania Angelescu - Năpasta pentru olteni. Teatrul DranUllic "Ion D. Strbu" va susţi11e spectacole la cerere In Btulat şi Olte11ia Nilpmta pe11tru "Fraţii Buzqti" şi "Eie11a C11za ", in Matinal, 23 aprilie 2002

G.B. - Gala Teatrului $colar, in Cuv4ntul liber, 1 2 mai 2002 Tania Angelescu - Un 11011 turneu al Teatr11lui Dranudic "Ion D. Strbu" tn

Oltenia, in MatiJ1al, 16 mai 2002 Tania Angelescu - Poveste din Hollywood, in Matinal, 8-9 iunie 2002 Al. Florin Ţene - Teatrul din Petroşani, c81 o inimtJ, in Curierul Prinu'Jriei

Municipiului Cluj-Napoca, 1 9 iunie 2002 Tania Angelescu - O noapte furtunoasă (mss.) Mircea Ghiţulescu - Cum ti mai citim pe Caragillle? in Diminell(a, 16 iulie, 2002 Mircea Andraş - O noapte furtunoasă - O noapte snudstJ eternitt'Jţii!, in

SiJpttJm/bla, 1 9-25 iulie 2002 Al. Florin Ţene - Zoltan Scl1apira -facllirul. metaforei teatrale, in Curierul

Prinlilriei M1micipiuh1i Cblj-Napoca, 29.07.02 Demostene Şofron - Simplificwe şi esenţializwe tn O noapte furtunoasă, in

AdevtJrul de Cblj, i11lie 2002 xxx - Luceallrul redat românilor, în Gazeta Văii Jiului, din 26 nov. 2002

492


STAGIUNEA 2002-2003


Colectivul artistic: Eliza Andronache, Izabela Badovics, Simona Burtea-Ţălnariu, Dorin Ceagoreanu, Francisca Chorobea, Mirela Cioabă, Lili Codreanu-Melinti, Rosmarin Delica, Ildiko Doboczi, Valeriu Dogaru, Florin Dumitru, Dan lvănesei, Radu Juij, Oana Liciu, Boris Melinti, Nicoleta Niculescu, Iosefina Stoia, Gigi Stoica, Nicolae Vicol.

Reluări: Poveste din Hollywood, de N. Simon; Boul şi viţeii (şi Refacerea vieţii), de 1. Băieşu; O noapte furtunoasă, de 1. L. Caragiale; Măgarul şi Măscăriciul, de Dwnitru Velea, după P. Ispireascu; Comedie de modă veche, de Al. Arbuzov; D'ale lui Caragiale (Conul Leonidafaţă cu reacţiunea; Justiţie; Amicrj, de 1. L. Caragiale; Cenuşăreasa, de Ch. Perrault; Dănilă Prepeleac, după 1. Creangă; Hoţii la grădină, de George Negraru.


FĂT-FRUMOS CU MOŢ ÎN FRUNTE, după povestirea Riquet a la Houppe, de Ch. Perrault, în traducerea lui 1. L. Caragiale.

Premiera: 19.09.02. Regia artistică, Scenografia şi Ilustraţia muzicală: Mirela

Costachi. Compoziţie: IosifToth Distribuţia: Radu Jwj (Împărat; Balaur 1), Nicoleta Niculescu

(Împărăteasă 1 ; Împărăteasă 2), Izabela Badovics (Anabella; Ursitoare 1), Sirnona Ţălnariu (Mirandolina; Ursitoare 2; Zgripţuroaica), Gheorghe Stoica (Făt-Frumos cu moţ în frunte; Balaur 2).

Regia tehnică: Liviu Tirnofte. Lumini: Valentin loniţă.. Sonorizarc: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

joi, 19 septembrie, Teatrul Dramatic . . 1. D. Sîrbu " îşi deschide porţile pentn1 cei mici cu o nouă premieră. Este �·orba de piesa Filt-Fnlltws cu 1rwţ tn frunte, după povestirea Riquet a la Houppe, de Ch. Perrault, în traducerea lui /. L.

493


Caragiale. ( .. .) Piesa FIJI-Fnmws cu moţ tn frunte tratează destinul unui fiu şi a două fiice de impăraJi, ai căror părinfi au uitat să cheme ursitoarele la naşterea copiilor lor, fapt pentn1 care ursitoarele au inzestrat copiii fie cu inteligenJă sclipitoare dar ctl o figurii hidoasd, fie ctlfnmmseJi sclipitoare dar lipsiJi de minte. Totuşi ursitoarele au lăsat o portiJd de schimbare a acestui destin nefavorabil copiilor de fmpăraJi şi anume: prin dragoste, unul poate dăn1i ce are mai bun celuilalt, motiv pentn1 care Flit-Fn�mos ii oferd prinJesei Anabella, inteligenJă, iar ea ii oferd fnmmseJe. ( . . . ) Sub bagheta regizoarei Mirela Costachi - care a creat atdt scenografia cdt şi ilustraţia muzicală - piesa este un adevărat deliciu pentnl cei mici."

(Tania Angelescu, Făt-Frumos cu moţ în frunte -premiertJ penlnl cei mici, în !llalinal, 14-1 S septembrie 2002)

Iarăşi despre turnee:

"Stagiunea teatra/IJ 2002-2003 va fi deachialJ fi la Casa Tineretului din Drobeta TumuSeverm, miercun, 2 octombrie a.c. Va fi o inaugurare care va !ta sub semnul a doi man creatori ai genului dramatic: unul c/as1c, I. L. Caragiale, iar celălalt, un maestru al comediei, Ion Băiefu. Astfel, dimineaţa, cei mai mici dintre spectatori vor avea la dispoziţie trei reprezentaţ1i cu piesa Făt-FnlmD/1 cu moţ infrunte, adaptare după I.L.Caragiale, iar, duplJamliua de la orele I 7,30, adolescenţii li adu/ţii sunt a1teptaţi la spectacolul Boul 1i viţeii, un text care aduce rn prim plan, în cheie satiriclJ li umoristica, problema "conflictului dintre generaţii ", a raportului dintre părinţi fi fii, a unei Civilizaţii care a/ieneazlJ matricea familiei. Ined1tul ace:rtei montlJI'i este clJ reg�a este :remnatlJ de Radu Bflietu. fiul autorului. În distribuţie ae reglJ:Jesc m1me importante ale scenei Teatrului Dramatic "l.D.Sîrbu " Petro1ani, cel care ne aduce la Sevenn cele două spectacole: Dorin Ceagoreanu, Radu Jurj. Rosmal'in Delica, Simona Ţălnariu, Izabela Badovics. Directornl teatrillui este binecunoscutul scriitor li dramaturg Dumitril Ve/ea."

(Gh. Pârâu, Spectfll:ok inaugurale Caragiale şi Blliqu, pe scena "Ti11eretrdui", în Obiectiv mehedin(ean, 02. 10.02)

"Unsprezece spectfll:ole tn patru zjk nu este titlul unui spectacol, ci un promiJdtor microtumeu al Teatntlui Dramatic ,,Ion D. Strbu " în câteva loca/ităJi din judeJele Gorj şi MehedinJi, unde colectivul artistic va fncdnta atât pe micii spectatori cu piesa FtJt-F",mos cu moţ tn f"'nte ( .. .), iar pentnl adu/Ji se va prezenta comedia Boul şi vifeii, de Ion Băieşu, fn regia fiului său, Radu Băieşu." Şi fapt important, nu doar la sediu, ci şi în deplasare, se oferă intrare gratuită pensionarilor. ,,Pentnt ziua celor de vdrsta a treia, pentnl pensionari, intrarea este gratuită la acest spectacol."

(Tania Angelescu, Unsprezece spectfll:ok tn pllhu zik, în Matinal, 2 octombrie 2002)

MENAJERIA DE STICLĂ, de Tennessee Williams. Traducere: Anda Boldur. Premiera: 19. 10.02.

Spectacol de Horaţiu Ioan Apan. Costume: Elena Buzdugan. Coloana Sonoră: Valentin Ioniţă.

494


Distribuţia: Francisca Chorobea (Amanda), Nicoleta Bolcă (Laura), Rosmarin Delica (Tom bătrdn), Nicolae Vicol (Tom tânăr), Boris Melinti (Jim).

Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Valentin Ioniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

"Pentru prima dată pe scena teatrului nostn1, MenajeritJ tk sticlil - culminantă piesă a lui Tennessee Williams, dar şi primul său succes scenic. (. . .) În Me1111jeria tk sticlil nefericirea se răsfrânge asupra tuturor membrilor familiei. (. . .) Spectacolul este realizat de Horaţiu Ioan Apan, iar costumele poartă semnăh1ra scenografei Elena Buzdugan." Articolul consemneazA în flliBl două fapte: premiera este urmată imediat de un al doilea spectacol şi se acordA accesul gratuit categoriilor defavorizate. "Premiera piesei va avea loc sâmbătă, 19 octombrie, ora 18, în sala Teatrului Dramatic "Ion D. Sîrbu ", iar a doua reprezentaţie, luni, 21 octombrie la aceeaşi oră. La premieră pensionarii şi persoanele cu handicap au intrare gratuită."

(Tania Angelescu, Premierd la Teatrul Dramatic "Io11 D. Strbu", în Mfllil•al, nr. 3545, din 1 7 oct. 2002)

"Simbătă seara, în încheierea manifestărilor "Zilelor Municipiului Petroşani ", înaintea focuri lor de artificii, Teatrul Dramatic "l.D.Sîrbu " din Petroşani a ţinut să ne ofere în dar o premieră de excepţie (şi când spun acest lucru 1111 exagerez în nici un fel) cu piesa cunoscutului şi prestigiosului dramaturg american Tennessee Williams, Mellajeria tk sticliJ, demult n-am mai trăit un spectacol atât de reuşit în toate compartimentele lui."

(Mircea Andraş, Menajeria de sticlă la Petroşani, Opilui tk spectator, în Matillal, 2 1 10.02)

,,Piesa creionează un realism social profund, evidenţiind contrastele în scopul conturării caracterelor. Este vorba de drama femeii singure, Amo.mla (. . .), copleşită de civilizaţia unei societăţi ce acordă drepturi, dar nu şi satisfacţii. Reminiscenţe le unor elemente freudiene şi descătuşările pasionale o cuprind ca o chingă, într-un univers ce şi-/ zideşte, încet şi iremediabil, precum viemrele cuprins în propria-i gogoaşă. (. . .) Două prezenţa feminine predomină scena. Cea a Franciscăi Chorobea, în Amando., mamă care îşi apără cu o energie nemărginită fragilitatea fiicei sale Laura; dar în spatele acestei puternice personalităţi simţim acea sensibilitate care propulsează constn1cţia caracterului. Cea de-a doua prezentă feminină, tdnăra Nicoleta Bolcă, venită de la Teatrul din Baia Mare, unde a jucat în spectacole de revistă, este o prezenţă ingenuă ce transfigurează infirmitatea fntr-o iluminare a ritmuri/ar fiinţei din interiorul eului. Mai subliniem o dată virtuozitatea Franciscăi Chorobea care atinge arpegiul dintre sublim şi autenticitate. Întregul colectiv de actori şi cel tehnic au răspuns nuanţat la .. vibraţiile baghetei " regizorului Horaţiu Ioan Apan, care a făcut din premiera piesei Meno.jeritJ tk sticbJ o sărbătoare . . . "

(Al. Florin Ţene, Regia tk teatnt, mod tk a esf!Hţia/iz.a mesajul, în Curierul Prinldriei Mu11icipil•lui Cluj-Napoca, nr. 397, 28.10.02)

495


"TEATRUL FACE CASĂ BUNĂ CU CARTEA" În cadrul Zilelor Municipiului Petroşani, în Sala de expoziţie a Teatrului

Dramatic "I .D. Sîrbu", în 1 8 octombrie, s-a organizat Salonul Editurilor Htmedorene (ediţia 1) şi TIJrgul tk Clll1e. (Corneliu Bran, Evenime1at ctdtural la Petroşani Teatrul face casiJ buniJ cu clll1ea, în MaliJtal, 1 9-20 oct. 2002)

PRIMUL TURNEU INTERNAŢIONAL AL TEATRULUI: ROMÂNIA UNGARIA - SUEDIA (Gyula, Malmo,

Karlskrona) ( 1 2 - 20 noiembrie 2002) Cu spectacolul O NOAPTE FURTUNOASĂ ANUL "1. L. CARAGIALE"

,Miercuri seara, sala de spectacole a Casei tineretului Dr. Tr. Severin va fi gazda unui moment artistic deosebit. Este vorba de o reprezentaţie cu piesa O noapte fitrtunoasiJ de I.L. Caragiale, în interpretarea unui colectiv de actori ai teatrului "l.D.Sîrbu " Petroşani şi ai invitaţilor acestuia. Momentul este deosebit pent111 că - pe Mngă consemnarea lui în cadrul Amtlui Caragiak - spectacolul este unul care aduce o viziune nout'f asupra textului clasic, dar şi pus in scenă de rm regizor romdn care, de mai multă vreme, tn!fieşte in Suedia. ( . . . ) Pant'f a ajunge în ţara Scandinavă, trupa petroşeneană va susţine o serie de reprezentaţii in Ungaria şi . . . (. . . ) Reprezentaţia de la Casa tineretului (. . . ) este înscrist'f in proiectul comrm pe care, de mai mulţi ani, Fundaţia pentm tineret Mehedinţi îl dezvoltă, pe coordonatele teatrului atât pentru copii şi tineret cdt şi pentnt adulţi (. . .) cu prestigioasa instihtţie cultura/li care este Teatntl "l.D.Sîrbu ", sub directoratul distinsului dramaturg, poet, eseist, regizor Dumitnt Ve/ea."

(D.D.S. Evenin.ent Caragiale O noapte furtunoasă, "varianta suethziJ", în Datina, nr. din 29 oct. 200_2)

496


,Jn .Jeara de 12 noiembrie pe scena Centrului Cultural Românesc din Gyula a fost prezentată piesa O rroapte furtunoastl, de 1. L. Caragiale. Zoltan Schapira, regizorol piesei, care actualmente este profesor în Suedia, a luat legătura cu Autoguvemarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, .cu dorinţa de a găsi o modalitate ca Teatrul Dramatic . . 1. D. Sîrbu " Petroşani .ră lege un protocol de colaborare cu o instituţie a Românilor din Ungaria. Ca un prim eveniment al acestei relaţii a fost prezentată comedia O rroapte furtunoasiJ de Caragiale, care face parte din repertoriul actual al teatrului. Preşedintele AŢRU, Traian Cresta, a fost puntea dintre teatrul şi liceul nostru românesc care a primit bucuros posibilitatea oferită. Se doreşte ca relaţia aceasta sli continue şi in anul viitor."

(Ana Radiei, Pe urmele striJnroşilor, Caragitlk printre noi, în Cronica, 1, nr. 8, nov. 2002, Ungaria)

"f·':.aş Intreba un singur lucru: ce poate sif tnsemne pentru omul de azi teatrul?

Teatrul sporeşte lucidttatea conştiinţei şi intr-o lume unde ipocrizia a atins cote uluitoare teatrul ne face să privim luc1d şi să deosebim co;ile de esenţă. Eu consider că teatml este cel mai puternic vaccin împohiva ipocriziei. care a atins toate nivelurile societăţii. de la material până la politic. chiar şi cultllra. Teatrul este acest ochi lucid. această lumină aruncată peste aceste inversări de roluri ale socialului. Cred că este suficient ca să te maturizezi puţin mai repede . . . "

(Ana Radiei, "Teatrul este cel mai puternic vacci11 Impotriva ipocriziei", interviu cu Dumitru

��'fii;

Ion Miloşi, Dumitru Velea la Malmo, inainte de inceperea spectacolului O noaptefutunoasiJ

" . . . Cum s-a preze11tat aceastiJ urstituţie lrwredoret1111J peste lrotare? - Teatrul petroşenean a efectuat un turneu nu numai în Suedia, ci şi în Ungaria


unde a prezentat spectacole la Gyula şi la Malm6 cu piesa lui Caragiale O noapte ftlrtuiiOtBIJ. Tropa teatnllui a fost primită foarte bine de comunităţi le romdneşti şi nu numai. "

(Minei Bodea, U11 1111 bun pmtru cultura l•unedDreaniJ, interviu cu dr. Ioan Octavian Rudeanu, directorul Direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniu cultw"al naţional a judeţului Hunedoara, în CuviJntul liber, din 28. 1 1 .2002)

"Anul trecut, Teatml din Petroşani a întreprins rm tmneu în Europa, susţindnd reprezentaţii in Ungaria (. . .) participdnd apoi la Zilele Cu/Jurii Ronr4nqti tn Suedia (septembrie-octombrie 2002), unde a reprezentat Romdnia cu piesa O IIOaptefummoasiJ de I.L.Caragiale, pusă în scenă de regizontl suedez de origine romdnă Zoltan Schapira. (. . . ) Anul acesta, colectivul teatnllui are un program încărcat. Luna trecută a susţinut spectacole in Haţeg, Vulcan, Pui . . . ",

(Camelia Coman, Teatrul "Ion D. Sfrb11" din Petroştmi - talent şi artiJ, în Gazeta Vllii Jiu/ni, 1 8 .02.03)

MAIMUŢICA POZNAŞĂ, de Irina şi lan Zlatopolski. Premiera: 20.01 .03. Regia artisticA şi Scenografia: Boris Melinti . Distribuţia: Simona Ţălnariu (Pamponica), Radu Jurj/Dorin

Ceagoreanu (Alăturilă), Izabela Badovics (Balaurul), Dorin Ceagoreanu/ Radu Jurj (Motanul), Oana Liciu (Şoriceluf).

Regia tehnici: Liviu Timofte. Lumini: Valentin Ioniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

Despre turnee:

"Astăzi, la Casa Tineretului Drobeta Tumrt Severin, Teatnll Dramatic "I.D.Sfrbu " Petroşani oferă publicului severinean două montări ale unor piese de teatnl, fiecare rezervată unui anumit segment de public. Aşa cum, de altfel, ne-a obişnuit de ceva mai multă vreme, teatrol petroşenean şi-a programat două reprezentaţii - de la orele 9,30 şi 12,30 - cu piesa Ma.imufica pouuqiJ de Irina şi lan Zlatopolski adresată copiilor. De la orele 1 7,30, adolescenţii şi adu/ţii sunt invitaţi la o reprezentaţie cu piesa Menajeria de sticltl de Tennessee Williams, o piesif intrată fn patrimoniul cultural universal, un text care a avut de-a lungul vremii multe adaptări, zeci de variante in teatrele romdneşti, nemaivorbind de includerea ei în repertoriul teatre lor din lumea fntreagă."

(D.D.S., Menajeria de sticlă, în Datina (Mehedinti), nr. 3334, 07.02.03)

La "afim1aţia unui june gazetar că nu vede afişe crt spectacolele susţinute de teatntl nostm, ba mai mult, că această instituţie consumă fără eficienţă banii contrib!labililor", Tania Angelescu răspunde în Matinal din 1 -2 martie 2003 cu articolul Bila11ţ de MIJrţişor la Teatr11l Dramatic "lo11 D. Strbu" Redăm in extensio fiindcă pune în lumină activitatea din primele două luni ale unui an, luni ce nu sunt tocmai favorabile, îndeosebi, turneelor: "În mod nonnal, la o astfel de

498


afinnaţie nu se dă replică, dar făcând bilanţul activităţii am constatat că în primele două luni ale anului, Teatntl Dramatic "Ion D. Sîrbu " a susţinut 49 de spectacole pentrn maturi şi copii, atât la sediu, în oruşele din Valea Jiului (Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Petrila), cdt şi în turneele din judeţul nostru (Haţeg, Pui) şi din cele îfTVecinate: Gotj (Ig. Jiu, Sadu, Motnt, Turceni, Ţânţăreni, Rovinari), Sibiu (Cisnădie), Braşov (Făgăraş, Victoria), Alba (Sebeş), Argeş (Piteşti, Mioveni), Mehedinţi (Ir. Severin), cu încasări totale de peste 180 milioane lei şi - surpriză cu 11.853 spectatori. Este mult sau puţin, aceasta rămâne de văzut. Spectacolele pentru maturi cuprind genuri pentnt toate gusturile artistice. Au fost prezentate comediile: Boul şi viţeii (de 1on Băieşu, regia artistică Radu Băieşu), O 11oapte furtulloasiJ (de I.L. Caragiale, regia artistică Zoltan Schapira, regizor suedez de origine română), spectacol care la sfârşitul anului anterior a fost reprezentat în Ungaria şi fn Suedia, Comedie de modiJ vecile (de Alexei Arbuzov, regia artistică l "aler Dellakeza), sau Pove5te din HoUywood (de Neil Simon, regia artistică l "aleriu Dogaru). De asemenea un succes deosebit a avut şi drama ltlenqjeria de sticltJ (de Tennessee JVilliams. regia artistică Horaţiu 1oan Apan}, dacă luăm în consideraţie că acest spectacol a fost solicitat de elevii din Petroşani şi publicul din Turnu Severin. O parte din piesele pttse în scenă pentrn copii au făcut şi incă mai

fac deliciul micilor spectatori şi mă refer în primul rdnd la Maimuţica po'l.llllŞtl (de Irina şi lan Zlatopolski, regia artistică Boris Melinti), la Mtlgarul şi nuJscilriciul (după Petre lspirescu, regia artistică Dumitrn Velea) şi la CeiUqilreasa (după Ch. Perrault, prelucrare de regretatul George Negrant), piese deosebit de atractive prin comunicarea directă actor - micul spectator, cât şi printr-o inspirată coloană sonoră."

Cinstire a oamenilor de cultură şi teatru Valeriu Butulescu 50

"În după-amiaza zilei de 27 febmarie, in Sala Artelor Vizuale de la Teatml Dramatic "Ion D. Sîrbu " din Petroşani, Biblioteca ;ude{eană "Ovid Densuşianu " a cinstit vârsta deplinei maturită{i de 50 de ani, a scriitontlui Valerirr Brltrtlescu, in cadml manifestăr·ilor "Personalităţi Hrmedorene " La o asemenea sărbătorire, generată de personalitatea unrri scriitor, şi mai ales de spiritul lucid al acestuia s-au strâns prieteni şi scriitori, ziarişti şi reprezentan{i ai fontrilor de conducere din Valea Jiului şi judeţ, dascăli, elevi şi oameni de teatru."

(Tania Angelescu, Valeriu Butukscu 50; Valeriu Butulescu pe scena petroşt'JnetuUJ, în Matinal l-2 martie 2003)

IN MEMORIAM THEODOR MARINESCU ( 16 aprilie 1955, Urleta.Câmpina - 30

martie 2003, Craiova)

"Este dat scenei romdneşti ca unii actori să treacă din reprezentaţia de-o clipă brusc în Marea ReprezenJaţie. Astfel şi Theodor Marinescu, actor care a fost la teatrul nostrn şi apoi la Teatn1l Naţional din Craiova, în seara zilei de 30 martie, dnmml de la cabină până pe scenă, pentnt a intra în spectacolul Omul cu milr(oaga. nu a mai putut să-I facă. Inima i-a cedat în cabină; colegii I-au aşteptat

499


pe scenă, publicul în sală. A fost găsit de muncitorii de scenă întins fn cabină, ctt faţa spre cer, locul în care din clipa aceea, Theodor Marinescu îşi va juca rolurile pentn1 cei de sus, dar privindu-i pe cei de jos."

(Dumitru Velea, Tl1eodor Mtll'inescu, tnctJ un actor pleactJ In Mtll'ea Reprezentaţie, in Matinal, 02.04.03)

FEMEIA CU SACOŞELE, de Dumitru Velea. PremierA absolută : 18.04.03 . Regia artistică: Horaţiu Ioan Apan. Scenografia: Elena

Buzdugan. Coloana sonoră: Valentin Ioniţă, Tiberiu Coconeţ. Distribuţia: Mirela Cioabă (Femeia Cl/ sacoşele), Nicoleta Bolcă

(A/aria Dorubski; Femeia de pe căruţul cu rotile), Dorin Ceagoreanu (Pavel Pavelescu), Nicoleta Niculescu (Tinca), Dan lvănesei (Medicul; A l doilea ins), Florin Dumitru (Tenia; Primul ins), Simona Burtea (Ciuma ro ie), Radu Jwj (lnsul..;.;d.;.;.in;..;s;..;.a;.;.;lă)�. ----.....,...,.--------.__,.

Mirela CioabA în Femeia CII sacoşele

Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Valentin loniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

PREMIERĂ ŞI O SĂRBĂTOARE A CĂRŢII

,,Aşa cttm ne-a obi.ptuit Teatn�l Dramatic .. 1. D. Sîrbu ", din Petroşani să facă din premieră adevărată sărbătoare a cttlhtrii, acest lucru s-a întâmplat şi pe 16 aprilie cdnd a avut loc premiera absolută cu piesa Femeia Cll sacoşele de Dumitru l l!lea. Înainte de acest eveniment în sala .. Atelier" a teatn�lui a avut loc lansarea a două cărţi editate de Fundaţia Culhlrală .. I.D. Sîrbu ": Pasajul filigranului (versuri) de Don1 Roman şi VtJ somez, domnule doctor! (teatru) de AL. Florin Ţene. Despre cele două cărţi au vorbit dramahlrgii Dumitnt Ve/ea, f aleriu Buhtlescu şi criticttl literar clujean Adrian Ţion.

500


După acest eveniment în sala mare a teatmlui a inceput spectacolul cu piesa Femeia cu sacoşele, ce a fost publicată iniţial in volumul Mwllele de sticltJ (1997). (. . . ) Mirela Cioabă in rolul Mariei face un rol de zile mari, creând o femeie mai aproape de înţelepciune decât de nebunie - lumea o împarte intre Ea şi Ceilalţi. Ceilalţi fiind, invariabil, comuniştii. J 'ehemenţa pamfletului din monologurile finale ale }\/ariei sunt atacuri dure la adresa terorismului comunist. Efectele teatrale realizate de regizorul Horaţiu Ioan Apan prin decor, muzică şi lumini creează nuanţe conotative cu trimiteri precise, spre simbolistică. Această coagulare, jocul actorilor cu partea tehnică şi regizoraUl, dă naştere înţelesului profund al imaginii că lumea Mariei nu a putut fi nimicită. Jocul actorilor este sigur şi se desfăşoară pe o variată nuanţă diapazonaUl, contribuind din plin la construirea ideii-imagine poetică şi simbolică pe care se bazează intreg spectacolul. De fapt, acesta este un subtil dar dur rechizitoriu adus comrmismului. Nicoleta Bolcă, în Maria Dorubski (in tinereţe), creează un personaj diafan şi graţios, Dorin Ceagoreanu în Pavel Pal'elescu joacă rolul unui tânăr îndrăgostit dar plin de ambiţii, fără morală. Scenografia Elenei Buzdugan, alături de regia lui Horaţiu Ioan Apan au creat rm spectacol cu simbolistică ce ne duce cu gândul la o .. psihodramă la care eroina însăşi este invitată in speranţa insănătoşirii " (Mircea Ghiţulescu) . . . . Şi prin acest spectacol ne-am convins că la Teatrul Dramatic .. I.D. Strbu" (director Dumitru Velea) sunt multe talente actoriceşti care aUlturi de celelalte persoane ale colectivului acestui teatru ţin flacăra aprinsă a culturii din r alea Jiului şi nu numai. Iar Dumitnt Velea e unul din cei mai reprezentativi dramaturgi contemporani."

(Al. Florin Ţene, Teatrul, ca asumare a vinovtfţiei, în Matinal, nr. 3675, 25 aprilie 2003)

"A treia etapă din trilogia incriminatorie a comunismului, desfăşurată in aceeaşi seară, a fost prezentarea în premieră absolută a piesei Femeia cu sacoşele de Drlmitnt Velea. Piesă de o remarcabiUl amplihtdine a semnificaţiilor sugerate, Femeia cu sacoşele (. . .) constituie o psiho-dramă de referinţă nu numai pentru dramaturgia noastră, dar şi pentn1 cea universaUl. Remarcabilă printr-o polisemie vastă, cu repercusiuni majore Îll CJtgehtl spectatorilor, Femeia cu sacoşele este în primul rând un argument incriminator in procesul conrrtnisnmlui, dar şi o analiză /ucidă a stării culturii universale la acest inceput de mileniu. (. . . ) Din sală intră Femeia cu sacoşele, încărcată cu sacoşe ponosite, dă buzna în mijlocul spectacolului ţipând să fie oprită reprezentaţia. Momentul intrării în scenă al Femeii cu sacoşele (magistral interpretată de Mirela Cioahă) a fost realizat cu atâta veridicitate încât am auzit un spectator din spatele meu, strigând intrigat: "S-o scoată, dom 'le, afară pe nebună! " (. . . } Evidentă a fost şi contribuţia la reuşita detem1inării alegorice a scenografei Elena Buzdugan, prin transpunerea succintă de abstmctizări simbolice în pichtrile Mariei Dorubski, aşa cum este litera "Y", simbolizând infamul tratat de la raita, figurată pe fese le unei făpturi zoomoife."

(Petricll Birllu, "S-o scoatiJ, dom'le, afarll pe nebunii!", în Matinal, 14.05.03; ulterior în Multiplii şi submultiplii cuvântului, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2004, pp. 42-47)

SO l


"După Cetatea intenistJ de lsido1· Chlcet, montatd dupd regulile parabolei scenice de Horaţiu Ioan Apan tn 2000, Teatrul din Petrotani continut} sd-1 provoace spectatorii la ceea ce s-ar putea numi o dezbatere mai /argd, necntţdtoare pe tema des lrrvocatd a "procesului comunismului " sau a "trezirii din coşmar ". E o strategie repe11orial6 care nu poate decât să facă cinste conducerii teatrului. Piesa propusă acum, in regia aceluiaşi regizor, este Femeia cu lltu:Ofele de Dumitru Velea, o psiho-dramă inspirată, se pore, dintr-un caz real. Prin exemplaritatea acestui "caz de mutilare ", tragedia vizată devine emblematică pentru o perioadă neagră din istoria Romliniei. deschisd prin "naţionalizarea mijloacelor de producţie " din 1948 11 tncheiată formal prin revoluţia din decembrie 1989. Este un text mcitant prin dramatismul real pus ln ecuaţie artistică şi prin valoarea de document conferită unui destin uman distnu de dictatura comunistd. (. . . } O contribuţie esenţia/6 la reupta spectacolului are interpreta principală Mirelll Cioabă. Actriţa abordeazli personajul din punct de vede1·e al victimei neintimidJJte, ea dă viaţă unui personaj plăplind şi debusolat in aparenţă, dar de o mare putere de caracter. Energia şi disperarea, fermitatea opiniilor şi h1persensibilitatea, puterea de a se opune dramatizdrii vieţii ei, copie edulcorată a unei reale tragedii 11 credinţa fn libertate sunt stdri şi sentimente pe care Mirela Cioabă le poate transmite convingător, cu o mare supleţe declamativli. ( ) Spectatontl poate admira ln persoana Mi1·ele1 Cioabă o actrifli cu mari dispanibilitdfi lnterpretative. ( ) Fineţea, drăglilăşenia, sensibilitatea 11 naivitatea Mariei Dorubski nu puteau fi mai bme sublimate declit rerqeşte Nicoleta Bolcă fn prima parte a spectacolului. Dorin Ceagoreanu izbutette sli cree::e in rolul actorului Pavel Pavelaal, iubitul Mariei, un tlinlir foarte sigur pe farmecele sale, bme infipt in realitatea anilor de trecere la dictaturii, sugerând vag evo/ufla sa de mai târ::iu ( .. .) Nicoleta Nicu/eseu fn Tinc11. [ata in casli din familia Dorubski, este o subretd tipică fărd accente personalizante. Restul personajelor lntrd in catego11a celor ce susţin coşmarul, ceea ce mă îndeamnli sd le privesc ca pe un personaj colectiv al umbrei, al tntunericului devastator. Evoluţia cenllli lui Dan lvlinesei in MediClll se încadreazli perfect fntre grotesc li respingător, două categorii ce nu pat fi asimilate lmpreund declit intr-o esteticli a urlitului. Grafloasa l::abela Badovics şocheazli in Sora 1efiJ prin noutatea tipologiei mte1pretate. Florin Dumitru, Simona Burtea 11 Liviu Timofte punctează diferit aspecte din universul dezvliluit spectato1'ilor sub forma unui coşmar ameninţdtor. "

(Adrian Ţion, Femela cu aacoşele, în Stem�a, ne. 7-8/ 2003, pp. 121 - 122)

În t1mp ce pe scenă se petrece cea dintăi acţiune asupra tinerei aristocrate, femeia cu sacoşele as1stă din sală, ca la un fel de reconstituire. Ceva nu-i convine li intervine cu violenfli. Mirela Cioabli, bine machiatd, strigd CII atlita firesc la cei de pe scenli (fenninaţi odată cu prostiile astea!), încât, neavertlzat, portarul teatrului, pe numele lui Galfd, devine fărd voia lw personO), in fncercarea lui disperată de a o evacua din sală pe actriţa care tocmai îşi intra în rol. Nimic regizat, deti publicul a crezut aşa ceva, oricum, secvenţa rdmâne în memor·1a CUI'IOZ1tăţ1lor teatrale. E clar că actriţa Teatrului Naţional din Craiova, a fost atât de convingătoare, încât a depăşit realitatea. Mirela Cioabă a făcut astfel un rol de excelenţă, dovedind calităţi pe care aproape le uitasem de pe vremea Pilicului din grădina de vară. Ea se expr1mă cu o forţă sensibi/6, fimd succesiv violentă şi îngdduitoare, cu plânsul (nu plângerea însd, ci deplângerea) inclus în toate nuanţele vocii. Introducerea ei a fost decisivd pentru valoarea spectacolului. L-a "obligat " mai întâi pe regizorul Horaţiu Ioan Apan sd ţind cont de valoarea actriţei, cât şi de cea a piesei şr să propund soluţii regizorale pe măsură: m1şcă semnificativ obiectele din decor (bine schiţate de Elena Buzdugan care semneazd scenografia). forţeazli contrastele la modul concret, punlind, fizic vorbind, [afli în fafd hidoşenia cu blândeţea 11 Iertarea creştine, consti"Uieşte scene de forţli, cum ar fi aceea a JOCUlui de degete a personajelor culpabilizate, respectli, la modul decent chiar ŞI amintita nevo1e de picanterie a publicului (. .. ) lnterpreţii au fost şi ei atraşi în cercul de forfd impus de cătl·e M1rela Cioabd. Nicoleta Bolcă este adevărată în dublul mi al Mariei Dorubski şi al Femeii pe căruţul cu rotik. Tânlira actriţă are o prezenţă scenică agreabilli şi sensibilli. ( )

502


Un simbol interesant, deşi episodic, CII valoare de antract realizează Simona Burtea în personajul numit Cumw Rorie. Ca joc de scenă, deşi de asemenea episodle, fUncţionează brne cuplul Dan Ivănesei şi Izabela Badovics {Medicul şi Sora 1efiJ din spitalul psihiatrie cu misie de anihrlare a dezidenţilor)."

(Mircea Ghiţulescu, Femela cu sacOfele de Dumitru Velea.: in Drtlllfa, nr. 1-4/ 9, 2003, pp. 1411-1 50)

"Jocul excelent al actorilor (Mirela Cioabă şi Nicoleta Bolcă, in specral Oll cr·eat personaje memorabile), viziunea regizorală a lui Horaţiu Ioan Apan, cu miza pe intensificar-ea efectelor scenice şi creşterea puterii de sugestie a simbolurilor, scenografia Elenei Buzdugan, mizând pe esenţializarea elementelor scenice, au dat o punere in scena remarcabiM, cu adânc ecou în rufletul spectator-ului. "

(Eiisabeta Bogli.tan, Femela cu saco,ele de Dumitru Velea, în Matinal, 22.04.03)

"Începând de luni, 19 mai, actorii Teatmlui Dramatic "Ion D. Sirbrr " ar1 plecat intr-un alt h1rner1 urm8nd tr·aseul Piteşti-Mioveni-Bucureşti CII piesele Hoţii la grtUind şi Femeia cu samrele. În capitală Femeia cu sacoJele se joacă pe scena Teatrului Nottara. Pe altă scena pr·estigioasa. Teatml Naţional "I.L.Caraglale ", actorii din Vale mai jucaseră in 1994, piesele Bilt4i rn pmr de Marin Sorescll şi Hoţul cinstit de Valeriu ButuleSCII."

(Leila Osman, Femela cu sacOfele din Vale urcd pe scena Teatru/Mi Nottara, in Matinal, 2 1 .05.03)

"Spectacolul "Petroşenilor" a constituit însă marea surpriză a manifestării ''provinciei " la Bucureşti - având în vedere că reprezenta o "Scenă " cotată ca

fiind mai "anemică" şi mult mai rar prezentă în reţeaua confnmtărilor şi întâlnirilor teatrale naţionale (.. .) O surpriză integrală şi substanţială: de la rotunda arhitecturare şi împlinirea dramaturgică a textului în premieră - la foarte serioasa lui tmnspunere scenică. Dumitru Ve/ea ne-a demonstmt o excelentă maturare a aptihtdinilor sale de dramaturg - reuşind o generalizată proiectare pe reţeaua de semnificaţii moral-politice ale trecutei perioade comuniste a unui caz clinic particular. (. . . ) Personaj din categoria bufonilor lucizi şi autoscopici, personajul Mariei - s-a bucurat de o interpretare exemplară pe linia ţipătului tragic - sfâşietor şi acuzator - al unei nebunii devenit supra-luciditate - din partea actriţei Mirela CiotlbiJ, de la Naţionalul Craiovean. Deşi Mirela Cioabă e una din cunoscutele şi importantele actriţe ale T. Naţional din Craiova, în actuala realizare de pe scena Petroşenilor ea înscrie una dintre reuşitele foarte substanţiale din palmaresul sdu. Am avut insii şi surpriza plăcută de a constata înnoirea tmpei de pe f alea Jiului CII elemente tinere foarte înzestrate. Şi mă refer aici la prima mea cunoştinţă cu actriţa Nicoleta Bolcă - cea care a acoperit două roluri, cu o remarcabilă intuiţie a ''portretului psihic ": Maria Dorubski tdndră şi Femeia de pe cilrupll cu rotile. În tragica şi revoltata figură a invalidei, actriţa are accente de intensitate limită a transmisiei s1ţ{erinţei interioare. În ordinea s11rprizelor intră şi regia lui Horaţiu Ioan Apan (. . . ) soluţiile scenice, racordul dintre scene, accentele, fina intercalare şi tranziţie a planurilor "real " şi "ficţionar", soliditatea în suflet a arhitecturii spectacolului, merită toate felicitările! (. . . ) Totul, într-un ambient scenografic esenţializat - apt de sugestie lapidară - precum ne-a obişnuit deja mai de mult, experimentata Elena Buzdugan."

(Jeana Morărescu, Turnee fn CopiJa/4, în Caiete Critice, nr. 4/2003, pp. 1 67-1 71 )


MINGEA FERMECA TA, de Gligor Haşa Premiera absolută: 12.05.03. Regia artisticA: Francisca Chorobea. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Oana Liciu (Monica), Nicoleta Niculescu (Anca), Simona

Burtea (Letiţia), Eli:za Andronache (Dana), Diana Andronache (Oana), Radu Jurj (Petrişor), Gigi Stoica (Gore).


"Premiera absolută a piesei MingeafentU!cat4, de G/igor Haşa. a avut loc pe scena Teatndui Dramatic "J.D.Sirbu " din Petroşani, in regia doamnei Francisca Chorobea. Titlul de basm este derotant. Piesa a fost scrisă pentru tineret, iar acJiunea ei, de maximă actualitate, se petrece într-o şcoală, in epoca Interminabilei TranziJii. (. .. ) PersonaJele sunt, fn mare parle, elevi denttaţi de invazia de materii noi (de la educaţie sexuală la nligie), impuse de programele ambiţioase ale unei reforme abramburite. De cealaltc'J parle sunt profesorii, aproape loJi de şcoală veche, încercând să se adapteze la exigenţele fnvăţământului modem, mimat după partituri occidentale, pe care nici ei nu-l înJeleg pna bine. Actorii au dat viaJă umti spectacol alerl şi expresiv, can a captat total asistenJa. Adolescenţii au intrr:zt repede în nzonanţă cu acjiunea, avdnd ocazia să descopere pe scenă problemele vârstei şi preocupărilor lor."

(V Butulescu, S-a reaprins jlllc4ra sper1111ţei, în Act11al, 2 1 -27 mai 2003)

DOMNIŞOARA JULIE, de August Strindberg. Traducere: Valeriu Munteanu. Premieră: 19.07.03.

Nicolae Vicol, Oana Liciu, Nicoleta Bolcli

504


Regia artistică şi Scenografia: Horaţiu Ioan Apan. Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Julia), Nicolae Vicol (Jean), Oana Liciu

Gogu (Kristin). Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Valentin Ioniţă. Sonorizare:

Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

NUNTA DE ARGINT, de Anthony Swerling. Traducere: Zoltan Schapira. Premieră pe ţară: 1 9.07.03 . Regia artistică şi Scenografia: Zoltan Schapira (Suedia) .

Psihodesigner: dr. Olivia Costea. Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Julia), Nicolae Vicol (Jean), Oana Liciu

Gogu (Kristin). Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Valentin loniţă. Sonorizare:

Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.


,.$pectacolul cu cele două piese se desfoşoară pe mai multe planuri. Dacă piesa iniţială, DOMNIŞOARA IUUA, este prezentul acţiunii spectacolului pe care îl vizionaţi, ahmci, CII sig11ranţă, putem constata că partea a Il-a, NUNTA DE ARGINF, reprezintă viiton1l. Dacă NUNTA DE ARGINF este prezenh1l acţiunii, sa11 al personajelor întâlnite în prima parte, atunci constatăm că DOMNIŞOARA IUUA devine trecutul acţiunii NUNŢII DE ARGINF. Această ecuaţie abstractă a timpului, în mod obligatori11, injl11enţează locul acţiunii. Dacă nu putem defini nici timpul şi nici /oc11l acţiunii, atunci acţiunea in sine n11 poate fi decdt realitatea unui vis."

(Zoltan Schapira, în Caietul progrllltl al celor două spectacole)

"Cele două premiere au ridicat publicul, destul de numeros, în picioare. Cei trei actori de excepţie, interpreţii celor trei personaje: domnişoara Julia-Nicoleta Bolcă, Jemr-Nicolae r"icol şi Kristin-Oana Liciu a11 re11şit să sm11lgă ropote de apla11ze. Intensitatea şi d11rata acestora au fost pe măsura muncii şi a prestaţiei actorilor. Nu au fost uitaţi nici regizorii care au primit din partea Consiliului Judeţean Hunedoara, reprezentat de pr. Dr. Ioan Rudeanu, preşedintele Comisiei de c11lh1ră, diplome pentm contrib11ţia adusă culh1rii din Valea Jiului."

(Corina Dobre, Premiere tk ace� pe scena Tellll'uhti Dranullic din Petroşani, în Gazeta VtJii Tudui, 22.07.03)

"La Teatnl! Dramatic "J.D.Sirb11 " din Petroşani a căpătat conh1r o iniţiativă, care de rm an de zile a prins viaţă. Este vorba de "conslnlirea unei punţi spirituale ", prin teafnl, fntre Romdnia şi Suedia. Această coagulare spirituală a fost posibiliJ datorită colaborării dintre doi oameni dedicaţi tn1p şi suflet teatml11i. Este vorba de regizon1l clujean, stabilit fn Suedia, dr. Zoltan Schapira (şeful catedrei de artif teatrală la Liceul "Knut Mans " din Ronneby - Suedia, membn1 al Consiliului de cultură al provinciei Blekinge) şi scriitorol D1m1ifnl Ve/ea, directoml Teatnd11i din "capitala aumlui cenuşiu ". (. . .) Acurateţea baghetei regizorale semnate de Zoltan Schapira a focul din jocul actorilor 1m adevărat poem. Nicolae J 'icol în Jean a claviat toată gama sentimentelor umane; Nicoleta Bolcă in Julie a conturat un personaj diafan ce incearcc'f sc'f treacă dincolo de propria-I imagine, iar Oana Liciu in Kristin constn1ieşte un rol ca fapt al limbajului şi expresie ce defineşte jocul."

(Al. Florin Ţene, Un spedacol tk teatru - mtmifest al prieteniei dintre RonUb1ia fÎ Suedia, în AdevtJrul tk Cluj, 23.07.03)

"Jocul vieţii şi al morţii, lupta dintre Eros şi Thanatos stă la baza aceshli spectacol coupl de la Petroşani. Cei doi regizori, foşti colegi de an la facultate, la clasa regretatei Olimpia Arghir, se regăsesc, prin forţa fmprejurărilor şi afinităţi lor artistice, pe aceeaşi lunghne de undă profesională, apropiindu-se de opera lui Strindberg asezonată CII cea a lui Swerling, ca dovadă a maturizării lor profesionale. Susţinerea actoricească a rolurilor se poate caracteriza prin dămire, seriozitate, sensibilitate şi trăire. Oana Liciu (absolventă a Facultăţii de Teatn1 din Cluj) aduce in scenă o Kristin fndrăgostită de Jean, cu ap11cături de soţie cică/itoare chiar (vezi scena pregătirii la slujba bisericească) telurică, sigură pe sine şi pe situaţiile întâlnite, foră complexe de inferioritate faţc'f de domnişoară şi

506


conte, marcată profund de tragedia ivită (pierderea singurului bărbat cunoscut -

Iema. prin căsătoria acestuia cu Iulie). căreia amărăciunile îi vor scurta fintl vieţii. Oana Liciu, la inceput de carieră, se dovedeşte o actri/Jl sensibilă, in plină edificare profesională. Nicolae J 'icol (fonnat profesional la Craiova) are nativ tot ce i-a hărăzit Strindberg lui Iemt: stahtră marcantă, şann masculin, abordare complexă a rolului. Ciocnirea \•erbală, mentală şi camală dintre Iemt şi Iulie ii oferă lui Nicolae Vicol situaţii variate de afinnare şi expunere a calităţilor sale actoriceşti. În partea a doua îl putem vedea în contre-emploi: cu economie de mijloace de expresie corporală susţine valul de reproşuri adresate autontlui de către Ietut, resemnat, maturizat, descărcat de energiile jttvenile de dinainte. Dacă în Domnişoara Iulie apare un IeaJt preaplin, măreţ în acţiunile sale, cu un viitor indrăzneţ in fală. un JeaJt fără procese de conştiinţă, în NunJa de argint vedem un IeaJt introvertit, marcat profund de ultimul sfert de secol, pe plan sentimental şi material, ducdndu-şi personajul spre unul intelectualizat. Cele două registre "opuse ", susţinute cu multă ardere internă, fac din Nicolae Vicol un actor despre care vom mai auzi cu siguran/Jl. Nicoleta Bolcă, pregătită profesional "sub ochii noştri " la Universitatea de Artă Teatrală din Tdrgu-Mureş, are norocul şi şansa întâlnirii CII rolul de mare complexitate al Iuliei. Fără exteriorizări, impune reguli jocului de-a şoricelul şi pisica, căderea şi decăderea o surprind neaşteptat: din măreţia şi siguranţa poziţiei sale sociale, cade pradă instinctelor ce nu cunosc limite şi canaane sociale. Conştientizarea decăderii sale morale şi, îndeosebi sociale, o va duce la achtl sinuciderii. "După 25 de ani " actriţa "joacă " doar cu ochii şi faţa trăirile unei femei lipsite de grai, mişcare, noroc, fericire. Nicoleta Bolcă trece prin patru momente importante din viaţa personajului, ocazii deosebite in ale căror proiecţie scenică dă dovadă de seriozitate profesională şi sensibilitate."

(Stratula Attila, Procesul lui Jean, in Teatrul azi, nr. 1 1- 1 2/2003, pp. 1 27-128)

"lată, deci, că după doUJlzeci de ani, Domnişoara Iulia însoţită de Nwlla de argint se reintoarce printre noi, cu alţi actori, cu alţi regizori, cu mereu alţi spectatori, dar aceleaşi an1i11tiri. Pentn1 că doar amintirile rămân. Reshll e door istorie."

(Mircea Andraş, Duptl tloutlzeci de mai (Domnişoara Julia s-a reflttors), în Matinol, 07.08.03)

"Nicoleta Bolcă şi Nicolae Vicol ne oferă un adevărat regal actoricesc, o demonstraţie de talent, virtuozitate, elegantă şi rafinament în . . . noaptea de Sânziene, în bucătărie. (. . .) De asemenea o prezentă notabilă este O ana Liciu în rolul secundar KristiJt, care reuşeşte să aşeze personajul în tipare şi să-1 facă credibil printr-un joc dibaci, pe muchie de cuţit, vegheat atent şi reuşind să trimită o undă de emoţie firească spre spectator."

(Dan Apetrei, secretar al Comisiei de cultură a Consiliului local, Regal actoricesc la Petroşmti, în Matilaa1.24.07.03)

"În picroare, minute in şir, spectatorii i-au chemat de nenumărate o11 la r·ampă pe cei trei protagonişti: Nicolae Vi col (Jean), creat parcă special pentr·u această piesă, Nicoleta Bokă (Julia), decupată perfect din lumea lui Strindberg şi Oana Liciu (Kristin), piah·ă de hotar inh·e vis şi realitate. Toţi trei magish·ali in rolrtrile încredinţate. Regizorul Horaţiu Ioan Apan a fost cel care i-a redat, cu brio, viaţa Domniroarei Julia, iar Zoltan Schapira s-a conver·tit

507


intr-un inspirat maestru de ce1·emonil la Nunta de tugint. pe o scenă in care scenografia a fost la dispoz1Jia lor. Coloana sonoriJ ne-a adus aproape imnul Suediei (intr-o variantiJ originală) folclor românesc şi pe inimitabilul Grieg, totul in lumini deosebit de avantajoase, cu concursul lw Valenhn JomJă ŞI pe sunetul Doinei Matei, in deplin acord cu regiZOI'Ul tehnic Liviu Timofte. Acum când scriu aceste rânduri, totul pare istorie. DomnifotiTa Julia va mai veni insă la Nunta de argint ŞI vă aşteaptă s-o onoraJi. Pe ea, pe Krutin, pe Jean, pe Strindberg, pe Swerling, Teatrul din Peh·oşanl li nu în ulhmul rând, pe slujitorii Thaliei. "

(Mircea Andraş, Domnişoara Julla & Nunta de argint, un spectacol de vif la Petroşani, în StJpt4nrlina, 1-7 august 2003)

"Precizez cif nu intenţionez sif scriu o cronică dmmaticd, ci sif evidenţiez cdteva elemente referitoare la acest moment cult11ml al Văii Jiului. M-a impresionat numdntl mare de spectatori, de la elevi de gimnaziu şi liceu la maturi care comentau tn pauză jocul actorilor, amintindu-şi cu nostalgie de perioada cdnd sala sediului vechi a teatntlui era arhip/ind. Cei prezenţi a11 ovaţionat indelung 1nfinal jocul actorilor, dar şi pe parcursul spectacolului, ;mpresionaţi de Nicolae Vicol, care a dus tot greul şi in al doilea spectacol, de Nicoleta Bolci!l, autori ai unor interpretări de mare profllnzime, dar şi de Dana Liciu, care s-a achitat foarte bine de rol11l tncred;nţat. Amdndoi regizorii (Horaţiu Ioan Apan şi Zoltan Schapira) au tradus admirabil textele dramatice, foarte dificile prin problematica existenţială conţinută, ei semndnd şi scenografia care a slujit spectacolul. Sper cd vor mai fi reprezentaţii in Petroşani şi s11nt convins cd vor avea succes şi tn Suedia, patria celor doi dramaturgi menţ;onaţi."

(Prof. Mircea Munteanu, U11 spectacol 1111burittor pe scena Teatrului "LD.Strb11" Petroşani, în Gazeta VtJii Jiului, 25.07.03)


Tania Angelescu - Deschiderea stagiu11ii, Poveste din Hollywood, de Neil Simon, în Matinal, 28 august 2002

Tania Angelescu - Făt-Frumos cu moţ in frunte - premieriJ pentn1 cei mici, în Matinal, 14-15 septembrie 2002

Tania Angelescu - Umpre'l.ece spectacole 111 patn1 zile, în Matinal, 2 octombrie 2002

Tania Angelescu - PrenueriJ la Teatrul Dramatic "lor• D. Strbu", în Matinal, nr. 3545, din 1 7 oct. 2002

Mircea Andraş, Menajeria de sticlă la Petroşani, Opinii de spectator, în Matil•al, 2 1 10.02

DD.S. - Eveniment Caragiale O noapte furtunoasă, "varianta suedeul", în Datina, nr. 3266, din 29 oct. 2002

Ana Radiei - Pe urnll!le strt'lnwşilor, Caragiale pri1llre noi, în Cronica, I, nr. 8, nov. 2002, Ungaria

Ana Radiei - "Teatnll este cel mai puternic vaccin tmpotriva ipocriziei", interviu cu Dumitru Velea, în Cronica, I, nr. 9, dec. 2002, Ungaria

Minei Bodea - U11 an bun pe111ru cultura l•unedoreaniJ, interviu cu dr. Ioan Octavian Rudeanu, directorul Direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural national a judetului Hunedoara, în Cuvintul liber, din 28. 1 1 .2002

508


D.D.S. - Menajeria de sticlă, în Datina (Mehedinţi), m. 3334, 07.02.03

Tania Angelescu - Bilanţ de Mărţişor la Teatrul Dramatic " Ion D. Sîrbu ", în Matinal, din 1-2 martie 2003

Tania Angelescu - Valeriu Butulescu 50; Valeriu Butulescu pe sce11a petroşt'lneanll, în Matinal l -2 martie 2003

Gheorghe Chiivasă - La 50 de ani Valeriu Butulescu a comlliiUII /Jectore de ptliblre, deşi b1 sinea sa e ecologist convilu, în Gazeta Vllii Jiului, 1 -2 martie 2003

Dumitru Velea - Ek11a Buzdugm1 sau evoluţia spre "metafora scenicll", în Matinal, 29-30 martie 2003

Ioana Grigoraş - Gligor Il aşa - bl prenr.ierll absolutll pe scena Teatrului "Ion D. Strbu", în Matilaal, 2 1 .05.03

Leila Osman - Femela cu sacoşele din Vale urcd pe scena Teatrului Nottara, în Matinal, 21 .05.03

V. Butulescu - S-a reaprilu jlacilra spertlll/ei, în Actual, 21-27 mai 2003 XXX - 0 prezentore curajoasll Şi reamtll a ŞCOlii de tranziţie Mingea

fermecată, în Hunedorem1ul, 28.05.03 Al. Florin Ţene - Teatnt� ca asumore a vinovdfiei, în Matinal, m. 3675, 25

aprilie 2003 Petrică Birău - "S-o scoatll, dom'k, aforll pe nebunii!", în Matinal, 14 .05 .03;

ulterior in Multiplii şi submultiplii cuvântului, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2004, pp. 42-47

Adrian Ţion - Femeia cu sacoşele, în Steaua, m. 7-8/ 2003, pp. 1 2 1 - 1 22 Mircea Ghitu1escu - Femela cu sacoşele de Dumitru Velea, în DraltUl, m. 1-4/ 9, 2003,

pp. 148- 1 50 Elisabeta Bogltan - Femeia cu sacoşele de Dumitru Velea, în Matinal, 22.04.03 Elisabeta Bogăţan - Lamu'iri de carte III Teatrul Dramatic "Ion D. Sirbu " din PetroJani,

în Matinal, 22.04.03 Mircea Andrlllj - S-a tras cortina pute încd o prenrierd, în Silptdmdna Vdii Jiului, 2-9

mai 2003 Mircea Andraş - Picanterii la teatru, in Matin� 1 7- 1 8 mai 2003 Mircea Andraş - Picmllerii la teatru, in Matil1al, 24-25 mai 2003 Crina Nădăşan - Ecouri bucureştene, in Matinal, 1 1 iwtie 2003 Jeana Morărescu - Turnee bl Capital4, in Caiete Critice, m. 4/2003, pp. 167-

1 7 1 ) Zoltan Schapira - în Caietul program aJ celor două spectacole Mircea Andraş - Dupll doutJzeci de ani (Domnişoara Julia s-a reintors), în

Mati11al, 0708.03 Corina Dobre - Premiere de excepţie pe scena Teatrului Dramatic din

Petroşani, în Gazeta Vllii Jiului, 22.07 03 Al Florin Ţene - U11 spectacol de teatru - ltUIIIifest al prieteniei di11Lre

Rom&1ia şi Suedia, in Adev4rul de Cluj, 23.07.03 Dan Apetrei, secretar al Comisiei de cultură a Consiliului local - Regal

actoricesc la Petroşani, în Matinal 24.07.03) La Teatrul "lD.Sfrbu" sfilrşiJ magistral de stagiune (Salutilri de la A111/10ny

Swerw1g, directorul teatrului, Dumitru Velea; Mesaj de la Ambasada Suediei, Ambasadorul Suediei, Svante Kilander, ("19 iulie 200J, premierll de excepţie"), Mircea Andraş), in Matinal, 24.07.03)

509


Prof. Mircea Mtmteanu - Un specttU:ol tulburlllor pe scena Teatrului "LD.Strbu" Petroşani, in Gll'l.eta VIii Jiului, 25.07.03

Mircea Andraş - Domnişoara Julia & Nunta de argint, Ull specttU:ol de vis la Petroşwu, in Silptd111/bta, 1 -7 august 2003

Manole Popescu - Pers011aje rdsucite la August Strimlberg, in Weekend, nr. l , 13 .09.03

Stratula Attila - Procesrd lui Jewr, in Teatrul @, nr. 1 1-12/2003, pp. 127-128

S IO


STAGIUNEA 2003-2004


Colectivul artistic: Eliza Andronache, Izabela Badovics, Simona Burtea-Ţălnariu, Dorin Ceagoreanu, Francisca Chorobea, Mirela Cioabă, Lili Codreanu-Melinti, Rosmarin Delica, Ildiko Doboczi, Valeriu Dogaru, Florin Dumitru, Dan Ivănesei, Radu Jurj, Oana Liciu, Boris Melinti, Nicoleta Niculescu, Iosefina Stoia, Gigi Stoica, Nicolae Vicol.

Relullri: Domnişoara Julia, de August Strindberg; Nunta de argint, de Anthony Swerling; Femeia cu sacoşele, de Dumitru Velea; Dllnilll Prepeleac, după 1. Creangă; D'ale lui Caragiale (Conu Leonida faţă cu reacţiunea, Amici, C.F.R), de 1. L. Caragiale; Baboiul, de Dumitru Velea, după 1 . L. Caragiale; Poveste din HoUywood, de Neil Simo� Catrafusele, de 1. D. Sîrbu; O noapte furtunoasll, de 1. L. Caragiale; Măgarul şi Măscăriciul, de Dumitru Velea după P lspirescu; Onomastica lui Pufuleţ, de George Negraru.

BLESTEMUL ZÂNEI, de Mircea Andraş. Premieră absolută: 1 1 .09.03 . Regia artistică şi Scenografia: Francisca Chorobea. Distribuţia: Izabela Badovics (lâna Zânelor), Radu Jwj (Nae 1 Lupul),

Oana Liciu (Nina 1 Vulpea), Gigi Stoica (Geo 1 Jepuraşuf), Dorin Ceagoreanu (Titi), Nicoleta Niculescu (Balaurul), Edith Mag 1 Simona Burtea (Secretara).

Regia tehnicA: Liviu Timofte. Lumini: Valentin Ioniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

,,Putem spune că stagtunea 2003-2004 a început cu dreptul. După reluarea cu succes a spectacolului format din Dom1aqoara Julie, de August Strindberg, şi Nunta de argint, de Anthony Swerltng, teatn1l a pregătit în premieră absolutii spectacolul pentn1 copii Blestemul ZdJ1ei de Mircea Andraş.

Eroii piesei sunt elevi şi se află în pădure pentm că .. au chiulit de la şcoală " Penlnl a-i pedepsi, ZIJna-ZIJnelor îi transformă, cu ajutam/ baghetei magice, în animale şi îi supune la grele încercări, punându-i faţă în faţă a1 balaurol ,.Hugo cel prieteno! şi rău cu aceia care nu ştiu materiile şcolare " După ce şi-au învăţat

5 1 1


lecţia şi promit să nu mai fugă de la ore, să nu şoptească, să nu copieze etc., sunt schimbaţi din nou in copii. Concluzia! În viaţă este nevoie de şcoală, învăţătură şi dascăli.

Semnatara regiei şi scenografiei Francisca Chorobea fmprermă Cll actorii Teatrului Dramatic ..I.D.Sirbu " au realizat un spectacol reuşit, fiind ajutaţi de

frumoasa muzică a norvegianului Edvard Grieg şi de efectele speciale create de echipa regizonllui tehnic Livill Timofte.

Rolurile a11 fost s11sţin11te cr1 talent de Izabela Badovics (ZIJn•ZIJnelor), Radu JurJ (Nae, lupul), Oana Liciu (Nina, vulpea), Gigi Stoica (Geo, iepuraşul), Dorin Ceagoreanu (Tili), Nicoleta Nicu/eseu (Babmrul), Edith Mag (Secretara). Dialogul viu între personaJe e notat Cll o precizie a detalillllli care accentuează oscilarea voită intre fantastic şi real.

Autorului volumelor de versuri Violet şi Noapte cu mesteceni albi, Mircea Androş, bun venit pe scena noastrd!"

(Tania Angelescu, Mircea Amlraş fn premieriJ absoluJIJ pe scena Teatrului Dramatic "/ou D. strbu ", în Mlllinal, 17 septembrie 2003)

,,/Jeneficiind de o b11nă interpretare din partea actorilor Teatntlui Dramatic

"Ion D. Sîrbu ", piesa a dobdndit o înaltă ţinută artistică, pigmentată cu dans, muzică şi poezie, precum şi cu efecte speciale, prileJuindu-le micilor spectatori trăiri intense, attit buc11rie cât şi teamă. Remarcabilă evoluţia actriţei Izabela Badovics in rol11l Zataei, personaj pe care 1-a purtat în paşii dansurilor diafane însoţite de cântece campestre suave. Vu�ea (Nina) a dobdndit in interp1-etarea actriţei Oana Liciu însuşiri candide bine combinate cu viclenia specifică speciei. Actorul Radu Jur} a intnlchipat un lup (Nae) fioros, dar şi poltron. Iepuraşul (Geo) interpretat de Gigi Stoica a personificat frica şi neaJutorarea in faţa primeJdiei, iar balaurii interpretaţi de Nicoleta Niculescr1 au simbolizat, prin dans şi cântec, atrocitatea temperabilă a naturii. PersonaJ intermediar intre basm şi realitate, Titi, în interpretarea talentatului actor Dorin Ceagoreanu, a înfăţişat echilibrul constant intre oniric şi real, dobândit prin raţi11ne. Regia spectacolului a fost realizată de Francisca Chorobea, ilustraţia muzicală fiind asigurată de Valentin /oniţă. Încheierea piesei se realizează prin intemrediul Secretarei (interpretată dezinvolt de actriţa Simona Burtea), după morala de rigoare şi accepţia generală a necesităţii şcolii . . . (. . .) Copiii ali părăsit sala fericiţi că a11 vizionat o piesă savuroasă şi plină de învăţăminte, iar scriitorul Mircea Andraş a avut bucuria că prima sa piesă de teatn1 pentru copii a fost un succes."

(Petricli Birliu, O premieriJ pe11tru cei mici, în Mlllinal, nr. 3.788, 8 octombrie 2003; Multiplil şi submultipUi cuvântului, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2004, p. 100)

ROBESPIERRE, de George Astaloş. PremierA: 20.09.03. Regia artistică: Constantin Dicu . Scenografia: Elena Buzdugan.

Coloana sonoră: Valentin Ioniţă. Distribuţia: Nicolae Vicol (Robespierre), Nicoleta Bolcă (Eleonore

5 1 2


Sonorizare:

,Piesa Robe.Ypie"e, o tragi-comedie istorică în două acte de George Astaloş vede lumina rampei la Teatrul Dromatic .,/. D. Sîrbu " Petroşani sub bagheta regizorolă a cunoscutului om de teatru Constantin Dicu. (. ..) Piesa are patnt personaje şi un papagal care strigă continuu sloganuri revoluţionare, corijându-i pe toţi cei care folosesc un alt limbaj decât cel a11torizat şi impus de ideologii revol11ţiei. Astaloş [Jime in scenă două zile din viaţa lui Robespie"e: ziua Sărbătoririi Fiinţei Supreme (20 Prerial 1 Anul li) şi ziua căderii ideologului Terorii (9 ThemJidor 1 Anul II). Acest om, care a introdus teroarea ca ideologie şifomJă de a .se impune, se prezintă ca fiind cel mai elegant bărbat al Parisului, adoră păsările, recită din Racine şi Comeilk, plimbă câinele pe Champs-Elisee impreună cu Eleonore, fiica gazdei lui parisiene, supronumită logodnica . ,Incoroptibilului " Robespierre nu are decât apariţii

5 1 3


episodice, prezentdndu-se sumbru şi tacitum, ca şi cum ar fi depozitan1l unui mare secret, creionându-se astfel doar imaginea exterioară a şefolui revoluţionar de la Convenţie. În faţa exoltaţii/or manifestate prin discursurile politice ale .. Tribunului ", i se op1me cuvânh1l cumpănit al preohtlui Leperec, fostul său profosor la colegiul Louis-le-Grand.

Fidel principiilor teatrului intruziunii, George Asta/oş pune tn comportamentele personajelor o excesivtJ doztJ de htJrmialtJ reciprocă, din spatele căreia toată lumea spionează pe toată lumea pentn1 ctJ .,adevlirnta libertate a omului e dreptul la delaţiune", în concepţia revoluţionarilor."

(Tania Angelescu, George Astaloş pe scena Teatr11wi DriiiiUllic "l D. Strbu ", în Matinal, 10 septembrie, 2003)

Cronicarul de teatru, Al. Florin Ţene, după ce lumineazli contextul mai larg în care se înscrie premiera Robespierre a dramaturgului român de Ia Paris, George Astaloş, cu care teatrul îşi deschide stagiunea şi anume acela de co11tinul'l promovare a drtlllllllurgiei conlemporane ronrJJnqti, scrie: )n viziunea regizorului spectacolului, Constantin DiCII (regizor la TVR, laureat al Festivalului Internaţional de Televiziune de la Praga, de două ori deţinător al Premiului UNITER. laureat al Asociaţiei Profosioniste a Televiziunilor etc.), tema piesei este DEMOCRAŢIA şi TEROAREA ca exponente ale societăţii dintotdeauna, unde orice revoluţie are sacrificaţii şi eroii ei. (. . .) Intenţia regizontlui este de a nu se rezuma la a localiza o anumită epocă, ci dorinţa lui este ca ecoul acestei piese stJ facă reforire la toate societăţile care au trecut prin stadiul de dictatură. Este mbliniat faphll că Într-o democraţie şubredă, mimată, fluxul evenimentelor politice, sociale şi comportamentale gliseaztJ, treptat, spre teroare. De subliniat este distribuţia, inteligenţa şi efortul de a găsi modalităţi stilistice ale teatn1lui modem, ca spectacol de idei, desfăşurat Într-un decor simplu, ce sugerează epoca, c11 trimiteri subtile la evenimente. Scenografia este semnată de cunoscuta Elena Buzdugan. Prietena eroului, Eleo11ore D11play, jucată de actriţa Nicoleta Bolcă, dă naştere unui personaj real, ce vibreaztJ la reacţiile lui Robespierre, alias tânăm/ actor Nicolae l "icol, personaj dramatic, care se adresează publicului direct, implicativ, şi dispare în p11blic, simbol al faptului că personajele istorice, prin destinul lor, se nasc din mulţime şi dispar tot de unde au venit. Robespierre este prizonierul şi victima propriilor idealuri. Este insensibil sentimentelor fireşti, umane. Jocul actriţei Izabela Badovics în Elisabeth Duplay sora Eleonorei, este pe măsura personaj11lui imaginat de regizor, invidioasă, romantică, dar şi încrezătoare. Un alt personaj ce intră şi iese din scenă cu colivii cu păsări şi peşti, simboluri ale libertăţii cenz11rate şi ale înmulţirii peştilor din Pustie (vezi Bffl!JA), este PtJrintele Leperec, jucat cu acuitate şi pitoresc de Rosmmin Delica; la 11n moment dat, el dă replica, desh1l de sugestivă şi aluzivă: Suntem o ţarli de plis!ri migratoare. Un rol subtil şi caracte1istic fabulei este rezervat papagalului Patriot-Patriot, interpretat de actorul Dorin Ceagoreanu, ecm1l l11i Robespierre. Acesta, închis în colivie, sugerează popo111l, cel care răspunde la comandamente fără să gândească şi se simte liber în închisoarea lui."

(Al. Florin Ţene, Teatrul ca nwd de a Inţelege morala istoriei, în Adevt'lr�tl de Cblj, 1 octombrie 2003)

514


Despre turnee:

"Actorii Teatrolui Dramatic "J.D.Sîrbu " se află în aceste zile într-rm lung turneu în judeţele: Dog·, Mehedinţi şi Caraş Severin. Se. vor susţine spectacole în oraşele Tr. Severin, Băi/eşti, Băile Herculane şi Oţelul Roşu cu piesele Baboiul. dramatiza re după 1. L. Caragiale de Dumitnl T 1!/ea, şi Bkstenud Zlb1ei, de Mircea Andraş. Actorii, majoritatea cuprinşi fn ambele piese: Francisca Chorobea, Ovidiu Popa, Izabela Badovics, Oana Liciu, Dorin Ceagoreanu, Radu Jurj, Nicoleta Nicu/eseu, se vor strădui să reprezinte cu brio instituţia teatrală din Petroşani, urmdnd ca vineri, 10 octombrie, ora 18, slJ susţinlJ o reprezentaţie la sediul teatn�lui cu piesa Baboiul, spectacol reluat cu succes duplJ opt ani. De remarcat că piesa Blestemul Zllnei se află într-un al doilea turneu în ţară, după ce a fost prezentatlJ pe scenele din Vale. la Aninoasa, Vulcan şi Lupeni."

(xxx, Turneu, în Matinlll., nr. 3789, din 9 octombrie 2003)

"Pentnl stagiunea de toamnlJ, s-a reluat, dupii o perioadă de opt ani, comedia de succes Baboiul. dramatizare după I.L.Caragiale de Dumitnt Ve/ea, care semneazd şi regia. Piesa, sub noua formlJ, a fost deja reprezentată pe scenele din Caransebeş. BlJile Herculane şi Băi/eşti. "La Herculane cel puţin s-a realizat un spectacol demn de filmat", precizeazd autorul coloanei sonore, Valentin Ioniţd. ( . . . ) In cursul săptămânii viitoare acest spectacol 1•a fi prezentat şi la sediu. Spectatorii nu vor avea ce să regrete, vor asista la o comedie spumoasă şi pitorească. Îi vor încânta Ovidiu Popa in Barlllboi-lmpilrat, Francisca Chorobea în lmpllrilleosa, Izabela Bad011ics în Prinţesa, Oana Liciu în Baboiul. Radu JUtj în Dr4gan, Nicoleta Nicu/eseu în Baba H8rca, lăutari şi dansa/oare. "Muzica este prmctul forte al piesei, ea reprezentând 80 la sută din spectacol. Fondul melodic, pe ldngă câteva piese cântate de actorii noştri, a fost ilustrat cu melodii din filmul din Reprtblica Mold011a Şatra, autor Yevgeni Doga, film care este, de departe, cea mai adevărată creaţie despre ţigani, totltl fiind cântat de cont[ ţigănesc din Petersburg", ne spune acelaşi ralentin /oniţd. O adevărată simfonie carafă în spiritul acestei etnii, care prin muzică îşi manifestă lucntl lor cel mai de preţ, dragostea. (. . .) Scenografia aparţine aceleiaşi neobosite doamne Elena Buzdugan şi creează o atmosferă ambiantlJ în concordanţă cu textltl piesei."

(Mircea Andraş, Baboiul serdntoarce, în Weekend , nr.6, 18 . 10.03)

DOGARUL CEL ISTEŢ, de Radu Botar, după o poveste letonă. Premiera: 27. 10.03 . Regia artistică şi Scenografia: Radu Botar. Distribuţia: Dorin Ceagoreanu (Moş Dogaru), Edith Mag (Baba

Agripina), Nicoleta Niculescu (Ursul), Radu Jwj (Lupul), Liviu Timofte (Iepurele).

Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Valentin Ioniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Maria Olaru.

"În această perioadă pe scena Teatrului Dramatic "Ion D. Sîrbu " se joacă toate piesele din stagirmea trecută. La începrttul acestei săptămâni s-a jucat

5 1 5


Donu1işoara J111ie şi Nu11ta de argint, spectacole la care, în sală, a11 fost prezenţi elevi şi studenţi. "LWli seara, dupA tenninarea spectacolului, am fost impresionaţi de aplauzele cu care ne-au răsplătit spectatorii. Cortina căzuse deja, dar în sală încă mai rlisWlau ropotele de aplauze. Am fost surprinşi atWlci când am văzut pe Wlul dintre rândurile din faţli, Wl grup de elevi şi studenţi care ne aplaudau, tineri care au renWtţat să-şi cumpere ceva, preferind să plltească biletele la teatru. În acele clipe am uitat şi de frig şi de tot", a declarat, vizibil emoţionat, Nicolae Vicol, susţinut de cm,lu,�l� sale Nicoleta BolciJ Oano Liciu.

Nicoleta Niculescu, Dorin Ceagoreanu, Liviu Timofte

În perioada imediat 11rmătoare, tropa de actori ai teatrului petroşenean va pleca într-rm trtmeu în Suedia. Vor juca Domnişoara Julie şi Nunta de argint. Tor juca la Copenhaga şi vor participa la festivalul de la Stockholm."

(Corina Dobre, Petllrll cei care nu fliu, Teatrul din Petroşani m1 stil n11mai fl1tr-un sing11r actor profesionist . . . Activitate intens il la Teatrul petroşenean, în Gazeta V4ii Jiul11i, 07 1 1 .03)

AL DOILEA TURNEU INTERNAŢIONAL AL TEATRULUI: ROMÂNIA - SCANDINAVIA ( 14 nov. - dec. 2003) Cu spectacolele Domnişoara Julie, de August Strindberg, Şl

Nunta de argint, de Anthony Swerling. ANUL CULTURII ROMÂNE ÎN SUEDIA

În perioada 14 noiembrie - l decembrie Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu" din Petroşani a efectuat Wl turneu în Danemarca şi Suedia, prezentând pe scenă piesele:

5 1 6


Domnişoara Julie, de August Strindberg, şi Nunta de argint a Domnişoarei Julie şi Jean, de Anthony Swerling. În distribuţie au fost actorii: Nicoleta Bolcă (Domnişoara Julie), Nicolae Vicol (Jean) şi Oana Liciu (Kristin). Regia artistică şi scenografia au fost semnate, pentru prima piesă, de Horaţiu Ioan Apan, iar pentru cea de-a doua, de Zoltan Schapira.

Pentru realizarea acestui turneu şi-au dat concursul, pe lângă Consiliul şi Direcţia de Cultură şi Culte ale judeţului Hunedoara, Ambasadele României de la Copenhaga şi Stockhohn, Institutul Cultural Italian al Ambasadei Italiei din Copenhaga, Asociatia de Prietenie Suedezo-Română din Malmo - Suedia, Asociaţia Culturalil "Frilţia" din Stockholm, Direcţia Festivalului de Teatru Scurt din Stockholm şi Schapira International din Ronneby.

Spectacolele Teatrului din Petroşani au prefaţat manifestările culturale din cadrul "Anului Cultwii Suedeze în România 2004", iniţiate şi sprijinite de Ambasada Suediei la Bucureşti.

Cele două piese au fost prezentate în data de 19 noiembrie, în sala Institutului Cultural Italian din Copenhaga, in 23 noiembrie, in Sala de teatru a Asociatiei de Prietenie SuedezaRomână din Malmo şi in 28 noiembrie la Teatrul studio din Stockholm. Au participat la aceste spectacole, pe lângă reprezentantii Ambasadelor Române din aceste )ări, diaspora română, cu reprezentanţii săi de frunte (de pildă: Lucian Oiurchescu, regizor la Teatrul Regal din Copenhaga, sau poetul şi traducătorul Ion Milot. "ambasadorul" culturii române in Suedia şi al culturii suedeze in România), şi chiar public suedez şi reprezentanta Festivalului de Teatru Scurt din Stockholm, actrita şi regizoarea Yvonne Granath. S-a vizitat Teatrul Intim "Strindberg" şi muzeul "Strindberg" din Capitala Suediei.

Despre succesul acestui turneu, dăm câteva consemnări realizate de reportera O li via Costea:

Andrei Vlad Moga, ambasadorul României la Copenhaga: "Piesele acestea cu specific suedez, jucate de romdni, se pot constih1i într-una

din numeroasele punţi pe care le putem stabili tntre cele două zone ale continenh1lui nostn1. Şi sper ca acest eveniment să fie începutul unei fmchloase colaborări pe aceste meleaguri. "

Lucian Giurchenu, regizor la Teatrul Regal din Copenhaga: ,}.-fi s-a părot un spectacol foarte interesant. Însăli ideea de a pune acest

spectacol pe care au avut-o regizorii este binevenită. Firecare generaţie trebuie să încerce ceva nou. A1ă bucur să văd că, nişte regizori care sunt mai la început, au avut curajul să se apuce de nişte texte atdt de grele, şi faptul că nişte oameni tineri au puhlt să joace aceste texte grele. Este un lucru foarte important, să vezi că întrun teatro fără pretenţii se poate face un lucro de calitate. Este foarte important şi pentro regizor şi pentro actori, deoarece te intâlneşti CII nişte lucrori pe care trebuie să le respecţi ca să le poţi face bine."

Vasile Găbălan, preşedinte al Asociaţiei de Prietenie Suedezo-Română din Malmo:

"Ţin să precizez că intotdeauna sunteţi bineveniţi, deoarece romdnii de aici sunt departe de casă, departe de România. Mulţi dintre ei, când vorbesc despre acasă, vorbesc despre străbuni, despre părinţi, despre tradiţii. Şi chiar şi atunci când ele


sunt prezente în piese suedeze. Am vllzut piesa lui Swerling pe muzică de Gheorghe Zamfir, sincer vii spun că este un vis."

Ion MUoş, poet şi traducător, trăitor in Malmo: "Domnişoara Julia a prins foarte bine. Poate că trebuia accenhtată mai mult

lupta dintre femeie şi bărbat; aceştia vin din două close diferite şi s-au egalat numai la nivelul sexului. Jocul a fost foarte bun. Julia (Nicoleta Bolcă) a jucat foarte bine, chiar excelent. Şi Kristin (Oana Licitt), şi Je1111 (Nicolae Vicol). Şi cele două regii artistice au fost neaşteptate prin soluţiile lor. Eu mii mir că o romdncii a putut să joace o suedezii atdt de bine."

Maria Die, consul al Ambasadei Române la Stockholm: "Sunt CII totul emoţionată ca şi toţi ceilalJi care au văntt spectacolul, pentro că

se întdmplă foarte rar să avem ocazia să fim implicaţi în ceea ce înseamnă teatntf românesc de înaltă closă. Pentro suedezi, a fost o revelaţie sli-1 vadă pe Strindberg şi pe Swerling. Publicul suedez are un nivel de aşteptare foarte ridicat şi este extraordinar că Teatntl din Petroşani a reuşit, nu numai sli-1 sensibilizeze, ci şi să propună un teatnt dinamic de secol XXI. Aceşti actori sunt tineri. S-a reuşit o comunicare cu ceea ce se întdmplă peste tot în lume. Am văzut cum se face teatnt la un nivel impresionant."

Cristian Ghiţă, ataşat cultural şi de presă al Ambasadei Române de la Stockholm:

"Spectacolul a fost extraordinar. Eu personal am fost foarte marcat. Actorii au reuşit să creeze o atmosferă de mare tensiune."

Yvonne Granath, director al Festivalului de teatru Scurt din Stockholm: "Deşi am fost la curent cu repetiţiile, premiera din vară, în momentul vizionllrii

spectacolului, mi s-a păntt şocant, fn cel mai bun sens al cuvdntului. A fost o mare revelaţie. Textul lui Anthony Swerling este /o fel de greu de descifrat, ca şi textele lui Strindberg. Este un act de curaj şi responsabilitate să le abordezi. (. . .) Regizorii ambelor spectacole au reuşit să creeze o unitate absolută între cele doull piese, care se petrec la o distanţă de 25 de ani în timp. În Donmişoara Julie, regizontl Horaţiu Ioan Apan a realizat 1m teatnt viu, cu personaje credibile, creând o tensiune şi o emoţie transmise puternic publiCitlui. Acesta trăind momentele cu maximă intensitate. Spaţiul atemporal şi simbolltrile folosite au permis continuarea acţiunii în partea a doua, în spectacolul realizat de regizontl Zoltan Schapira. (. . .) Trebuie sli subliniez că apreciez foarte mult eforturile făcute de domnul director Dumitro J elea. Întntcdt domnia sa este şi poet şi dramaturg, m-a impresionat în primul rând piesa Metrononwl tk apt'J pe care aş dori s-o pun în scenă aici în Suedia. Este de asemenea în discuţie să regizeze o piestl a lui Anthony Swerling CII colectivul din Petroşani."

Lan Hult, membru al Uniunii ArtiştUor Plastici din Suedia: "Am asistat în primul rând /o o lecţie de profesionalism. A fost un recital de

actorle şi regie. Ştiu că Teat111/ din Petroşani este un teatnt mic, dar eu cred că după spectacolele care au inclus două capitale europene, Copenhaga şi Stockholm,

5 1 8


a devenit mare. Am avut bucuria unei seri calde, cu emoţii simple şi fireşti de care din păcate nu avem prilejul prea des să trăim. (. . . ) Îi felicit pe toţi cei din grupul cunoscut în această seară şi doresc să îi revăd anul viitor în România cu prilejul manifestărilor ''Anului Culh1rii Suedeze Cn România."

(Teatrul Dramatic "Ion D. Strbu" dUr Petroşm•i fn Scandinavia, în Matinal, 10 . 12.03)

,,Drumul până Cn Scandinm•ia lui Moş Crăciun pentn1 a duce un mesaj cu/turul a dat echipei Teatrului Dramatic ,.Ton D. Sîrbu " din Petroşani dimensiunea de ambasadori ai ·vaii Jiului, de care avem atâta nevoie, pentru translatarea cel puţin temporură, a valorilor locale către cele patru colţuri ale planetei.

Turneul din Danemarca şi Suedia, desfoşurat în perioada 14 noiembrie - 1 decembrie 2003, a adus un plus de nobleţe activităţii teatrale din Petroşani. Au fost prezentate piesele: Domnişoara Julia, de August Strindberg, şi Nu111a de argilrt a Donurqoarei Julia şi Jean, de Anthony Swerling. În rolurile acestor piese au evoluat actorii: Nicoleta Bolcă (Domnişoara Julie), Nicolae Vicol (Jean) şi Oana Liciu (Kristin). Piesele au purtat semnăhlra regizorală şi de scenograjie a lui Horaţiu Ioan Apan, respectiv Zoltan Schapira.

Tume11l a fost realizat CII sprijinul Consiliului şi Direcţiei de Cultură şi Culte ale judeţului Hunedoaru, Ambasadele Romdniei de la Copenhaga şi Stockholm, Institutul Italian al Ambasadei Italiei din Copenhaga, Asociaţia de Prietenie Suedezo-Română din Malmo - Suedia, Asociaţia Culturală Frăţia din Stockholm, Direcţia Festivalului de Teatru Scurt din Stockholm şi Schapiru International din Ronneby.

Spectacolele Teatrului din Petroşani prefaţeazd manifestările c11lturale din cadrul Anului Culturii Suedeze Cn România - 2004, iniţiate şi sprijinite de Ambasada Suediei la Bucureşti.

Prezenţa unor nume de marcă la cele do11ă reprezentaţii susţinute la Copenhaga şi Stockholm este de b11n augur pentn1 teatntl petroşănean. Întrebat despre nivelul prestaţiei actoriceşti şi regizorale, ambasadorul României la Copenhaga, Andrei Vlad Moga a spiiS: Am regAsit acest spirit de dAruire, culturA, talent care înseamnll teatrul românesc. Am retrăit aici acele momente dupA care alergam mai demult în România. Şi sunt extrem de fericit sll constat că buna simţire, buna gândire sunt în continuare prezente."

(Felicia Portase, Teatrul Dramatic "1 D. Strbu" In ţara lui Moş Crllciun, în Altitudilri, anul I, nr. 5, 2003, Petroşani.

HARAP ALB, de Ştefan Oprea, după Ion Creangă. Premiera: 26.0 1 .04. Regia artistică şi Scenografia: Francisca Chorobea. Coloana

sonoră: Valentin Ioniţă. Distribuţia: Dorin Ceagoreanu (Harap Alb), Radu Jwj (Spânul; Craiul;

Împăratul verde), Gigi Stoica (Împăratul roşu), Izabela Badovics (Crăiasa albinelor; Fata Împăratului roşu), Liviu Timofte (Feciorul cel mare; Gerilă), Manole Popescu (Feciorul mijlociu; Flămânzilă), Nicoleta

519


Niculescu (Fata cea mare; Maica Duminică), Edith Mag 1 Ildico Doboczi (Fata mijlocie; Ochilă), Corina Desrobitu (Fata cea mică), Ovidiu Popa (Setilă), Chiriţă Enache (Păsări-Lăţi-Lungilă), Oana Liciu (Povestitorul).

Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Valentin Ioniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sutleur: Ecaterina Babl.

,Luni, 26 ianuarie 2004, pe scena Teatmlui Dramatic .. Ion D. Sîrbu " a avut loc premiera absolută Harap Alb, dramatizare de Ştefan Oprea după basmul omonim al lui Ion Creangă, cinstindu-1 astfel pe marele povestitor la comemorarea a 115 ani. Acest basm nu a mai fost dramatizat şi pus în scenă, datorită întinderii şi a multih1dinilor de scene pentn1 a avea cursivitate, dar a stat la baza scenariului la filmul De-aş fi Harap Alb, produs de regizond Ion Popescu Gopo la începuh1l anilor '60, c11 Florin Piersic în rolul lui Harap Alb. Punerea in scend a fost posibilă prin introducerea unui personaj Povestilorul (Oana Liciu), care a avut .. rolul" de a lega scenele între ele, oferind micuţilor spectatori înşinlirea acţiunii, rezultdnd un tot unitar, cu o schemă compozifionald clară, firească şi completă. Ca în toate basmele, pe lângă personajele lumeşti - împăraţi, prinţi şi prinţese - apar personaje cu puteri suprunahlrule, care, sub .. umbrela basmului " se desflişoanJ în voie, ca: SetiliJ, F1iJmlnziliJ, Ocl•iliJ, PiJsiJriliJ, GoiliJ, Maica DuminiciJ, personaje ce confenJ mult famJec, iar multihldinea personajelor - 19 la număr - asig11ră spectacolului o mişcare scenică pem1anentă. Dialogurile scurte şi concise sunt pe înţelesul copiilor, iar decorol şi coshlme/e tmnspun spectacolul într-o adevtirată lume de basm, creată de regizoarea Fruncisca Chorobea. O coloană sononJ pigmentată cu multe efecte speciale aduce rm plus de feerie spectacolului."

(Tania Angelescu, Harap alb - PremieriJ pentru cei mici pe scena Teatrului Dramatic "lo11 D. Slrbu" din PetroJtmi, în Matinal, 26 ianuarie 2004)

Despre reluări: "La Teatml Dramatic "I.D.Sfrbu ", comedia celui care a împmmutat numele

sllu teatnllui din Petroşani - Catrafusele - s-a rolat după o perioadti de câţiva ani,

520


fiind integrată, din nou, în circuitul artistic. Comedia este spumoasă, are din toate câte un pic, de la jocurile de CUl•inte, la comicul de situaţie, de la scheciurile de varietăţi, până la Legenda Muntelui Parâng, toate sub oblăduirea lui Anwr (o variantă a lui Cupidon) care încearcă să lege şi (mai ·ales) să dezlege acţiunea alertă, care curge de la sine, personajele făcându-te părtaş la viaţa lor, aflată intrltn moment de cumpănă. Tinerii Rada şi Radu, proaspăt căsătoriţi, nu se mai înţeleg, din cauza unor motive mai mult sau mai puţin puerile. Prietenii şi respectiv, prietenele lor, conslituiJi intr-un fel de cor antic, încearcă să le ia apărarea, constituindu-se in două tabere, lucnt care nu face decât să-I încurce şi mai mult. Apar şi socrii mari şi socri mici, care au şi ei înşişi divergenţe între ei. Diferendumul este aplanat de btltrânul şi sfătosul munte Parâng, cu concursul unei legende rămasă de la strămoşii, care probabil /a rândul lor s-au intâlnit cu astfel de situaţii. Şi totul revine la nom1al, spre disperarea lui Anwr, care constată că lucntrile se pot schimba şi fărd contribuţia lui. (. . .) Să-I spunem bun revenit piesei Catrtifwele (care ni-l face prezent din nou pe marele I.D.Sirbu) şi să-i urăm multe tumee cu săli pline şi calde."

(Mirt:ea Andraş, J.D.Sirbu tli11 nou printre no� cu comedia Catrafusele -cronictl drllm/ltictl, in Matinal, nr. 386 1 , din 2 7. O 1 . 04)

ŞTEFANE, MĂRIA TA, după Mihai Eminescu, text aranjat de Dumitru V elea.

Spectacol omagial la implinirea a 500 de ani de la trecerea În lumină a lui Ştefan cel Mare.

Premiera: 09.03.04. Regia artistică: Dumitru Velea. Scenografia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Dorin Ceagoreanu (Umbra lui Ştefan cel Mare), Nicolae

Vicol (Lăpuşneanu), Nicoleta Bolcă (Femeia), Rosmarin Delica (Vistientl), Iulian Bălăuţă (Episcopul), Radu Jwj (Caracale), Gigi Stoica (Brad), Liviu Timofte (Arbore), Manole Popescu (Aprodul), Chiriţă Enache (Călăul), Izabela Badovics (Moartea), Nicoleta Niculescu, Maria Mastan, Oana Liciu (Bocitoare), Ion Vochiţoiu, Vasile Danciu (Oşteni).


"Centntl scenei este dominat de o masă rotimdă la care, at săbiile scoase din teacă, depun jurământul boierii, scena aminteşte de cavalerii mesei rotunde. Jocul lui Nicolae Vicol in Lăpuşneanu a conturat un personaj viclean, nemilos şi cntd, cu credinţa că tot ce face este drept şi acceptat de Dumnezeu. Acţiunea se desfăşoară sub semnul apărării creştinătăţii, unde umbra morţii (Izabela Badovics) este prezentă mereu in cele mai inedite situaţii, semn că nimic nu este etern şi drept. Martorii tăcuţi, trei la număr, fără cap, mereu prezenţi în desfăşurarea evenimentelor de pe scenă, sunt victime ale cntzimii. Aceştia vorbesc metafon·c despre tulburătoarea scurgere a timpul11i istoric ce poartă pecetea craniului omniprezent din faţa scenei . . (. . .) Mirosul de tămâie ce predomină scena şi sala,


aproape pe întreg parcursul piesei, jocul umbrelor făcut de lumina lumdndrilor şi a candelelor aprinse (lumini Valentin loniţă), vaietul bocitoare lor, dansul macabro al personajelor ce trdiesc sincopa trecerii de la tristeţea înmonndntdrii lui Gruie la mmtafemeii (Nicoleta Bolcă) aceshlia cu vistierul (Rosmarin Delica), unire impusă nefiresc de voinţa lui Ltfpuşneanu, sunt desfăşurate pe fondul omniprezenţei Umbrei l1u SteftUI cel Mare (Dorin Ceagoreanu). ( . . . ) Peste toate acestea pluteşte o melodie renascentistă (s'onorizarea Doina !lfatei) care contribuie la nuanţarea spectatontlrti, jăcdnd din spectacolul regizat de Dumitnt Ve/ea un eveniment culhtral de referinţă in anul când intreaga ţarlf aduce o pioasă inchinare celui ce a domnit 47 de ani (In care a avut 36 de rlfzboaie, în 34 ieşind biruitor), pentro apărarea creştindtdţii Europei. Să ne amintim cd, la ceea ce este astdzi continenhtl nostnt, a contribuit prin vitejia sa şi cel care se stingea la 2 iulie 1504, ca un apus de soare strălucitor, cum fi caracteriza marele dramaturg Barbu ŞtejănescuDelavrancea."

(Al. Florin Ţene, La 500 de ani de la trecerea ba b11ni111J a b1i Stefan cel Mare, în AdeviiTIII de Cluj, nr. 4 065, 24 martie 2004)

VEŞNICIE PROVIZORIE (Hoţul cinstit), de Valeriu Butulescu. Premiera 23 aprilie 2004. Regia artistică : Horaţiu Ioan Apan. Scenografia: Elena

Coloana sonoră: Valentin

..

Dan Nicolaescu, Liviu Tirnofte, Chirilă Enavhe, Mirela Cioabă, Dan I Distribuţia: Dan Ivănesei (Bătrdnul), Mirela Cioabă (Bătrâna), Ovidiu

Popa (Hoţul), Radu Jwj (Controlorul), Dorin Ceagoreanu (Inspectorul), Rosmarin Delica (Dulapul, Sergentul) şi Chirilă Enache, Dan Nicolaescu, Manole Popescu, Liviu Timofte.

Regia tehnici: Liviu Timofte. Lumini: Valentin Ioniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

522


,jn unnă cu câţiva ani buni avea loc pe scena Teatrului Dramatic .. I. D. Sîrbu " din Petroşani premiera absolută a comediei Veşnicie provizorie de raleriu Butulescu. Iată, azi, aceeaşi piesă de teatn1 se joacă din nou pe aceeaşi scenă, dar într-o viziune regizorală nouă semnată de clujeanul floraţiu Ioan Apan. (. . .) Veşnicie provizorie dezbate o problemă socială cu tangenţă in politic. Un cuplu de bătrdni pensionari, abandonaţi şi săraci lipiţi pământului, pe lângă faptul că swtt abandonaţi de societatea stat, aceasta prin instrumentele sale birocratice le anulează existenţa prin interstiţii brutale, birocratice, cu conotaţii kafkiene. Declardndu-i morţi pentro a le lua şi locuinţa. (. . .) Comedia Veşnicie provizorie este o acidă critică a clasei politice de astăzi, a birocratismului care conduce, nu de puţine ori, la sih1aţii absurde. Toate acestea sunt văzute de autor cu sarcasm, ironie şi tristeţe amară şi evidenţiate prin comicul de situaţie. Această coagulare de planuri a făcut ca nimicul să fie lăsat moştenire prin testamentul bătrdnilor tuturor fiinţelor de pe pământ, împărţit acestora în mod egal. Astfel se încheie tragicomedia, care de fapt este rm raţionament vizual şi estetic despre existenţă, făcut cu un ochi care rdde şi altul care plânge."

(Al. Florin Ţene, Teatrul ca oglind4 autoreferenţial4, în Atkvtfnrl de Clnj, nr. 4.093, 27 aprilie 2004)

''Personajele piesei au fost interpretate cu succes, şi remarcabil in acest sens a fost jocul lui Ovidiu Popa (Hoţul), care, prin aplomb şi reuşite exerciţii acrobatice, a pus în valoare rolurile celorlalţi interpreţi: Mirela Cioabă (Billrllna), Dan lvănesei (B4trfblul); Rosmarin Delica (Sergentul), cum remarcabile au fost şi prestaţiile actorilor Radu Jwj (Co11trolorul), care merită o menţiune specială pentru expresivitatea mimicii induse personajului, şi Dorin Ceagoreanu, dezim·olt în rolul lnspectorulni. Pentru accentuarea impactului dat de mesajul semantic eterogen al dramei, regizorol Horaţiu Ioan Apan a uzot cu măiestrie de efecte speciale (dulapul vorbitor, explozia acestui dulap, ninsori artificiale, efecte de lumină etc.), reuşind împreună cu maestra Elena Buzdugan (scenografia) să elaboreze evoluţii scenice şi cadre multivalente pe măsura complexităţii piesei."

(Petric!l Birău, Teatru fir registru comic paradoxal, in Incomod, an I, nr. 3, 6-12 mai 2004; Multiplii 'i submultiplii cuvântului, Ed. Clusium, 2004, Cluj-Napoca, p. 82)

FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU "THALIA OPEN FESTIV AL", TOPFEST, 20-30 MAI 2004, Teatrul Naţional TârguMureş.

"Premiul pentru cea mai bund actriţd în rol principal: Nicoleta Bolcă pentru rolul Julie din Domnişoara Julie, de August Strindberg, Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu" Petroşani, şi Kezdi Imola pentru rolul Jaqueline Sora din Jacques sau supunerea, de Ionescu, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca.

"Au participat 22 de teatre din fntreaga ţară, plus şcolile superioare de teatru, U.A.T. Târgu-Mureş şi U.B.B. Cluj-Napoca. S-au prezentat 29 de spectacole, din ceea ce există mai bun la ora actuală în mişcarea teatrală din România.

S23 https://biblioteca-digitala.ro

Festivalul a avut caracter competitiv. La acest festival, teatrul nostru s-a prezentat cu spectacolele: Domnişoara Iulie, de August Strindberg, şi NunJa tk argil1t, de Anthony Swerling, în regia artistică semnată de Horaţiu Ioan Apan şi Zoltan Schapira. In distribuţie au fost actorii: Nicoleta Bolcă (Iulie), Nicolae Vicol (Iea11), Oana Liciu (Kristill). ( . . .) În confnmtarea de la Târgu-Mureş, Teatntl Dramatic "Ion D. Sfrbu " a reuşit să se impună între cele mai bune teatre, prin Premiul pentru cea mai bull4 actriţtJ, rol principal adjudecat de Nicoleta BokiJ, pentnt rolul I111ie din spectacolul Domnişoara I111ie, de August Strindberg."

(XXX, Teatr11l Dranllllic "l D. Strbu" &1 top, în Matinal, nr. 3955, din 5-6 iunie 2004)

"Săptămâna trecută, la Motru, Teatrul Dramatic "l.D.Sîrbrt " din Petroşani a prezentat un spectacol de excepţie, CII piesa Domnişoara Iulie, de August Strindberg, pusă în scenă de regizontl Horaţiu Ioan Apan. Cele trei personaje, Iulie, Iem1 şi Kri.rtil1, au prins viaţă în interpretarea actorilor Nicoleta Bolcă, Nicolae r' /col şi Oana Liciu. ( . . .) În vară, Teatrul din Petroşani a mers cu această piesă în Suedia şi în Danemarca, unde s-a buCrtrat de un real succes, atât în faţa românilor, cât şi a localnicilor, pentn1 srtedezi Strindberg fiind la fel de important ca Eminescu pentnt romdni."

(Gheorghe Marin, Triumful artei dramtllice ollo1qti Teatrul din PetrOfiJIIÎ existtJ, ba a b1at 1i premii tk sub IUISUI buCIIrqtmilor, 11• festivaluri tk gen, în Opi11ia Olleniei, 1 3 . 1 2.04)

524


VEDEREA, de Ion Băieşu. Premiera: 24.06.04. Regia artistică şi Scenografia: Radu Băieşu. Distribuţia: Nicoleta Niculescu (Mama), Gigi Stoica (Tatăl), Oana

Liciu (Naşa), Izabela Badovics (Fiica), Radu Jwj (Pensionarul), Dorin Ceagoreanu (Logodnicul).

Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini: Valentin lorriţă. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

Izabela Badovics, Cici Stoica, Nicoleta Niculescu

"Vineri, 24 iunie 2004, pe scena Teatrului Dramatic ,.Ion D. Sîrbu " se prezintă premiera absolută, Vederea, de Ion Băieşu - a opta de la Teatrul din Petroşani. Criticii dramatici au remarcat de-a lungul timpului că, pe de o parte, teatntl are incredere în virtuţile dramaturgiei lui Ion BdieŞtl, dat fiind faptul că 7 dintre stagiuni au fost deschise, până acum, cu piese ale sale, iar pe de altă parte, autorol a avut de fiecare dată, cât timp a trăit, încredere în public11l şi actorii de aici. Rad11 BdieŞII este fiu/ lui Ion BăieŞtl, şi ca regizor pune fn scenă o nouă premieră absoluta la Petroşani. (.. .) ,.Această premieră absolută - ne spune - este un cadou oferit publicului din Petroşani şi totodată reprezintă o redescoperire a unui autor căutat mai puţin în ultima vreme de regizori şi teatre. Subiectul piesei îl reprezintă fAtămicia. Într-o familie ce are o fl.ică foarte frumoasă, se pregl!teşte o nuntă, iar piesa debutează cu o catastrofh, un accident. Mirele a păţit un accident, a intrat întrun incendiu şi a orbit. Toată familia intră în agitaţie pentru că nu ştiu cum să rezolve problema să amâne nunta, să o contramandeze sau să o facă, pregătirile aflându-se de altfel, în toi. Este o luptă între lăcomie, mercantilism şi morală."

(Diana Mitrache, Premierd pe scena Teatrului Dramatic "loii D. Sfrh11" (Radu Bilieş11 - date biografice; Radu Bilieşu la Teatml Naţional şi pe a/le sce11e; Vederea -premierd ahsolutil la Petroşani), în Matinal, 24 iunie 2004)

525


,,De curând a avut loc pe scena Teatnllui Dramatic .. J.D. Sîrbu " din Petroşani (director Dumitnl Ve/ea) premiera absolută a piesei Vederea de Ion Băieşu, în regia jiului său, Radu Băieşu. Acest spectacol marchează a opta premieră cu piesele acesh1i dramah1rg pe scena Teatnllui din Vale care, asemenea lui Ion Luca Caragiale, a surprins 1n comediile sale esenJiale clişee din viaJa cotidiand, ce-i sunt caracteristice. (. .. ) O familie care avea o fiică frumoasă se pregăteşte de nunta fetei. ( .. .) Piesa debutează e11 11n incident dramatic. Mirele, intrdnd într-un incendiu pentm a salva viaJa unui neamoscut, tşi pierde vederea. De fapt, pierderea vederii este o metaford tntc, cheia cu care se deschide Cutia Pandorei fn care se găseau adevdratele caractere ale membrilor viitoarei mirese.( .. .) Nicoleta Nicu/eseu in rolul Mamei. prin acuitatea jocr1lui, creează un personaj care oscilează tntre dragostea maternă şi dorinJa de fnmmJire. Gigi Stoica fn Tata constmieşte un Mrbat marionetd într-o casă ce stă sub semnul feminismului. Dana Liciu, nici de data aceasta nu-şi trrldează talentul, fiindcă personajul pe care-I joacă, NIIŞa, capătă viaţd prin plasticitatea limbajului şi a jocr1lui scenic. Iar Izabela Badovics in Fika dd vială unei adolescente ce glisează fntre naivitate şi interes mercantil. AttJt Radu Jur} în Penrionaru/, cdt şi Dorin Ceagoreanu tn Logodnicul au creat autentice personaJe, prin Jocul plastic a/ limbaJului tncărcat de automatisme şi prin nuan1ele mişcărilor ce a11 s11gerat fnţelesuri. Regizan1l Radu Băieşu, care semnează şi scenografia (. .. ), a pus accent pe mesaJul textului, subliniat în anumite momente cu arii din opere celebre, ce a11 contribuit la acuitatea mesaJului. Nu putem să încheiem fără să amintim contribuţia adusă la realizarea spectacolului de către echipa tehnică: Liviu Timofte (regia tehnică), J 'alentin Ioni/d (lumini), Doina Matei (sonorizare) şi Ecaterina Babi (sufleur)."

(Al. Florin Ţene, Actualitatea lui Ion Btliqu, în Tribuna afacerilor, nr. 3 1 , august 2004)


Tania Angelescu - Mircea AndriiŞ fr1 premieril absoh1til pe scena Teatrului DriJIIUIIic "Ion D. Strbu ", în Matinal, 1 7 septembrie 2003

Petrică Birău - O prem.ieriJ pentru cei mici, în Matinal, nr. 3 .788, 8 octombrie 2003; Multiplii şi submulttplii cuvântului, Ed. Clusiurn, Cluj-Napoca, 2004, p. 100)

Tania Angelescu - George Astalo1 pe sce11a Teatrului Dramatic "L D. Strbu ",

în Matinal, 1 O septembrie, 2003 Al. Florin Ţene - Teatr11l ca nwd de a bJfelege nwrala istoriei, în Adevilrul de

Cluj, 1 octombrie 2003 Mircea Andraş - Baboull se reintoarce, în Weekend , nr.6, 18. 10.03 Corina Dobre - Pentru cei care nu pi11, Teatnd di11 PelrOfani nu stiJ numai

tntr-un singur actor profesiOIIÎSt . . . Activitate inlensil la teatrul petrofenellll, în Gazeta Vilii Jiului, 07. 1 1 .03

Teatrul Dramatic "Ion D. Sfrbu" din Petroşani f11 Scandinavia, în Matinal, 10. 12.03

Roberto Fogelberg - "G11d skapade Sverige sd alt vi lamde lltfa Strimlberg", i11tenju 17•eaJer Ion D. Sfrb11, în Stockholms Fria, 06. 12.03

526


Felicia Portase - Teatrul Dramatic "1. D. Strbu" In (ara h1i Mo1 Crilcum, în AltihulU1i, anul 1, nr. 5, 2003, Petroşani

Tania Angelescu - Ha rap alb - Premierd pemn1 cei mici pe scena Tealruhli Dramlltic "Ion D. Sfrbu" din Petro1ani, în MaJinal., 26 ianuarie 2004;

Mircea Andraş - LD.Strbu dU1 nou printre 11oi, CII comedia Catrafusele -cronictl tlramllticd, în Malinal., nr. 3 861 , din 2 7 .O 1 . 04

Al. Florin Ţene - Teatrul ca oglintM amoreferen(ialtJ, în Adevilrul de Chlj, nr. 4.093, 27 aprilie 2004

Al. Florin Ţ ene - La 500 de 1111i de la trecerea 111 hlmintl a lui Ştefan cel Mare, în Adevdrul de Chlj, nr. 4.065, 24 martie 2004)

Petrică Birău - Tealru In registru comic paradoxal, în l11conwd, an 1, nr. 3, 6-1 2 mai 2004; Multiplii şi submultiplii cuvântului, Ed. Clusium, 2004, ClujNapoca, p.82

xxx - Teatrul Dramatic "/. D. Slrbu" 111 top, în Malinal., nr. 3955, din 5-6 iunie 2004

Demostene Şofron - Festiwllul Naţional"

TOPFEST" - Thalia Open Festival, în Adevtlrul de Chlj, nr. 4 135, 1 5 iunie, 2004

Diana Mitrache - Prmurtl pe scena Teatruhli Dramatic "lo11 D. Slrb11"

(Radu Bt'liqu - date biografu:e; Radu Btliqu la Teatrul Naţional şi pe alte scene; Vederea -premiertl absohltd la Petro1ani), în Malinal, 24 iunie 2004

Al. Florin Ţene - Actualilatea lui Ion Btliqu, in Tribuna afacerilor, nr. 3 1 , august 2004

Gheorghe Marin - Triumful artei dramatice ol1e1aqti Teatrul din Petroşani existtl, ba a hlat 1i premii de sub nasul bucurqtenilDr, In festivaluri de gen, în Opuaia Ol1e1aiei, 1 3 . 12 .04


STAGIUNEA 2004-2005

Colectivul de conducere: Dumitru Velea 1 Nicoleta Bolcă -

director; Maria Bârleanu Nictor Scorodeţ - contabil şef. Horaţiu Ioan Apan - regizor artistic; Elena Buzdugan - pictor

scenograf. Colectivul artistic: Izabela Badovics, Nicoleta Bolcă, Dorin

Ceagoreanu, Francisca Chorobea, Rosmarin Delica, Valeriu Dogaru, Radu Jmj, Oana Liciu-Gogu, Edith Mag, Nicoleta Niculescu, Iosefina Stoia, Gheorghe Stoica, Salvina Surd-Gălăţean, Nicolae Vicol.

Reluări: Harap Alb, de Ştefan Oprea după 1. Creangă; Domnişoara Julia, de August Strindberg; D'ale lui Caragiale (Conu Leonida faţă cu reacţiunea, C.F.R., Amici), de I.L.Caragiale; Catrafusele, de 1. D. Sîrbu; Măgarul şi Misclriciul, de D. Velea după P. lspirescu; Cenuşăreasa, după Ch. Perrault, prelucrare de George Negraru, Ştefane, Mllria Ta, de M. Eminescu.


Teatrul îşi deschide stagiunea în 4 septembrie cu Domnişoara Julie, de August Strindberg, şi Nunta de argint, de Anthony Swerling. (Excepţionalul spectacol "Domni1oara Julie", în Matil1al, 4-5 sept. 2004)

PRIZONIERUL DIN MANHATTAN, de Neil Simon. În româneşte: Marica Beligan. Premiera: 03. 10.04. Regia artistică: Valeriu Dogaru. Scenografia: Lia Dogaru, de la

Teatrul Naţional Craiova. Distribuţia: losefina Stoia (Edna), Valeriu Dogaru (Mei Edison). (Angajaţi de la Teatrul Naţional din Craiova.) Regia tehnică: Liviu Timofte. Coloana sonorA şi Lumini: Valentin

Ioniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

O explicaţie a realizatorilor Valeriu Dogaru şi losefina Stoia:

"Este destul de grert să-ţi explici opera pe care ai conceput-o. Avdnd în vedere că un creator care-şi explică opera, care "povesteşte " ce a vmt să spună, ceva nu e în "regulă " Nici noi nu vom da explicaţii. Noi am conceput acest spectacol şi ca regizori şi ca interpreţi. În această privinţă suntem "11nicat" Am lucrat în condiţii

528


destul de grele, având in vedere că perioada de /ucnt a coincis cu cea de vacanţă, pe o căldură toridă, fără personal auxiliar, noi fiind şi maşinişti, şi recuziteri, şi sufleuri. Nu spunem asta ca să ne lamentăm, ci ca un exemplu dat de doi bătrâni actori care şi-au inchinat toată viaţa scenei.

Poate generaţiile tinere de actori vor avea ceva de învăţat. Teatntl se face cu pasiune şi talent, cu multe remmţări şi nenumărate sacrificii personale. Dar din dragoste pentru spectatorii noştri totul pare uşor şi simplu, şi fnunos. Cum un colectiv artistic inseamnă o mare familie, mulţumim directorului Dumitn1 Ve lea şi colectivului Teatn1lui din Petroşani care ne-a înţeles, ne-a respectat şi ne-a ajutat pe toată perioada, cât am lucrat aici. Despre spectacol nu vă putem spune decât că este foarte modem şi foarte dinamic. Fireşte este pe placul celor de vârste şi profesii diferite, pentru toată lumea."

(Prizo11ierul din Manlulltllll din pagina Marele con�diograf a�ric1111 pe scena din Petroşani, în Matinal, nr. 4040, 2-3 oct. 2004)

"Comedia tragică Prizo1Uend dil1 Manlulltllll, de Ne il Simon ( .. .) stă sub semnul neurotismului american, de scurtă prezenţă în contemporaneitate, prin implicarea 101ei agresivităţi crescânde în convenienţele umane. Greu de imaginat până la atacurile din 11 septembrie 2001 din America, nota violenţei a evoluat rapid, CII repercusirUii asupra intregii umanităţi contemporane. Efectul acestei violenţe este intuit de Neil Simon incă din anii '60, când scrie piesa Priumieml. din Manhattan ca o comedie-eveniment, care iată se dovedeşte tragic de viabilă acum la inceput de mileniu. Mesajul intrigii, accentuarea agresivităţii la nivelul don1estic, sub influenţa agresării beligeranţei mondiale, este accentuat in viziiUiea regizora/ă concretizată pe scena teatn1lui petroşănean de Valeriu Dogan1 şi /osefina Stoia, prin srthlinierea rUior nuanţe grave in evoluţia personajelor, considerent in situarea piesei sub spectntl neurotismului. lnterpreţi şi regizori, Valeriu Dogaru şi /osefina Stoia au impregnat celor dorul personaje Etblll, respectiv Mei Ediso11 întreaga dramă a Cltplului contemporan, claustrat in rmiversul citadin inraginat de scenografra Lia Dogant ca o închisoare, fără posibilităţi de evadare. Familie modestă new-yo'*eză, Mei. şi Edna fşi consumă, aproape de vârsta a treia, apogeul eclesiastic al unei existenţe dependentă de rm loc de mrmcă indispensabil supravieţuirii. Odată CII pierderea acestui loc de muncă îşi face apariţia panica generatoare a denttei alienante. Mai tare din prmct de vedere psihic, femeia incearcă să salveze situaţia, reuşind să găsească o slujbă din care să trăiască. Acest lucro agravează şi mai rău .Ytarea bărbatului, care simţindu-se intreţinut, se adânceşte in depresie pe fondul afectării vanităţii. Fără /egăt11ri fanliliale, fără prieteni, agresată din toate părţile, această familie simplă rămâne să-şi trăiască viaţa sub imperiul terorii ireversibilei alienări psihice. Disperarea şi sentimentul zăd4miciei, induse de actorii Josefma Stoia şi f'aleriu Dogan1 personajelor, au transfomrat mesajul dramei într-1m strigăt miinchian, intens prin pregnanţa grimasei. Cumplit de actJrală, comedia-tragică a lui Neil Simon a adus publicului petroşănean prezent la spectacol o dovadă a eşecului civilizaţiei in planul psihologic rmde rămâne terenul spiritualităţii, fapt remarcabil reda! de evoluţia scenică a celor doi actori."

(Petrică Birău, Prizonierul din Manhattan pe scena Teatntlui Dramatic "Ion D. Sîrbu " din Petroşani, în Matinal, nr. 4044, din 08. 10.04)


CINSTIRE A MEMORIEI LUI ION D. SÎRBU

De fiecare dat!, fie a zilei de naştere, fie a trecerii ''pragului albastru" a lui Ion D. Sîrbu (28 iunie 19 19 - 17 sept. 1 989), teatrul ce-i poartli numele pune sau are în repertoriu piese ale acestuia şi le prezintă publicului, însoţite de expozeuri şi articole în pres!. Cu ocazia din unnii, Dumitru Velea public! textul Ion D. Strbu pe scena Teatrumi Dramatic din Petroştmi - 15 ani de la trecerea "pragului albtutru" (Matinal, 17 sept. 2004, nr. 4029) şi Tania Angelescu, Piesele bti Ion D. Strbu la Petroşa11i (Matilral, 1 8- 19 sept. 2004, nr. 4.4030). Le amintim:

Amurgul acela violet, premier! absolut!, 2 iunie 1 974, regia artistic! Letiţia Popa, scenografia Vasile Ro�

Rapsodie transilvană, premier! absolută, 30 aprilie 1 977, regia artistic! Valentina Balogh, scenografia Vasile Buz;

Arca Bunei Speranţe, premier! 24 noiembrie 1 98 1 , regia şi scenografta Bogdan Ulmu;

Sâmbăta amăgirilor, premier! absolut!, 30 septembrie 1 987, regia artistic! Marcel Şoma, scenografta Aurel Florea;

Bieţii comedianţl, premier! absolută, 4 decembrie 1 99 1 , regia artistic! Dumitru Velea, scenografia Aurel Florea;

Catrafusele, premier! absolut!, 14 septembrie 1 996, regia artistic! Marius Oltean, scenografia Elena Buzdugan;

Arca Bunei Speranţe, premier! 10 iunie 1 999, regia artistic! Zoe Anghel Stanca, scenografia Elena Buzdugan;

Bivoliţele, premier! absolut!, 10 martie 2001 , regia artistic! şi scenografia Dumitru Câta.

TEATRUL ÎN CENTRUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE:

Salonul editurilor hunedorene, edifia a III-a şi Târgui de carte, 18 noiembrie 2004, în Sala de expozitii a Tealnllui Dramatic "Ion D. Sîrbu" Petroşani, organizat de Consiliul local, Primăria Municipiului Petroşani şi de Biblioteca municipală. În cadrul acestuia 9 edituri şi-au prezentat ultimele apariţii şi au avut loc 20 de lansări de carte. Au participat editori şi scriitori, un public numeros, obişnuit cu acte culturale complementare teatrului.

HANGIŢA, de Carlo Goldoni. În româneşte: N. Al. Toscani. Premiera: 10. 1 0.04. Reeia artisticA: Horaţiu Ioan Apan. Scenoerafia: Elena Buzdugan. Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Mirandolina), Nicolae Vicol (Cavalerul di

Ripa.fratta), Rosmarin Delica (Marchizul di Forlipopoli), Gigi Stoica (Contele d'Aibafiorita), Oana Liciu-Gogu (Ortensia), Izabela Badovics (Dejanira), Dorin Ceagoreanu (Fabrizio), Nicoleta Niculescu (SenJitorul Cavalerului).

Regia tehnici: Liviu Timofte, Valentin Banetti. Coloana sonorA şi Lumini: Valentin Ioniţă. Sonorizare: Doina Matei. Sutleur: Ecaterina Babi.

SJO


Din cuvântul regizorului: "Scrisă în genul "în care artificiul cumpăneşte intriga ", foarte valoroasă prin

problemele pe care le tratează dar şi prin calităţile dramaturgice, Hangiţa este o parabolă a aventurii amoroase a Mirandolinei. În lumea acestui text dramatic tritmifă bunul simţ popular, concomitent cu maturizarea personalităţii feminine, care va sfârşi prin a deveni dominantă. (. . .) Dar hanul nostm, labirint cu separe uri semitransparente, nu găzduieşte în el luminile şi umbrele interiorizării. Numitul joc al dragostei se păstrează spumos ca o şampanie şi superficial, uneori cu uşoare note burleşti, de caricatură."

(Horaţiu Ioan Apan, Mirwulolilta, poftifi la scemJ!, din pagina Hwtgiţa, 1111 excepţitmal spectacol pe scena TetllrUini din Petroşani, in Malinal, nr. 4045, din 9-10 oct 2004)

"De curdnd a fost pusă în scenă HangiţiJ. de Goldoni, în Viziunea aceluiaşi regizor, Horaţi11 Ioan Apan, piesă care se va]11ca şi la Motm, penlm că a devenit o tradiţie ca tot ce se JOacă la Petroşani să aj11ngă şi în oraş11l minerilor. Motrenii s11nt însetaţi de cllllură, spectacolele de teatru desfăşurându-se cu sala Casei Sindicatelor arhiplină."

(Gheorghe Marin, Triumful artei dramatice o/Jeneşti Teatrul tiUt Petroşwu exista, ba a Intii şi premii tk sub nasul bucureştenilor, f11 festivalnri tk gen, in Opinia Olleniei, 1 3 . 12.04)

SERENA ŞI VICTORIA, comedie în două părţi, de Aleksandr Gal in.

În româneşte: Lia Crişan şi Tudor Steriade. Premieră pe ţară: 30.01 .05. Regia artistic:ă: Hora�u Ioan Apan. Scenografia: Elena

Buzdugan. Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Serena). Nicoleta Niculescu (T"ictoria),

Nicolae Vicol (Konstantin). Regia tehnică: Liviu Timofte. Lumini, ilustraţie muzicală: Valentin

loniţă. Sufleur: Ecaterina Babi.

Aleksandr Mihailovici Galin : "În ceea ce priveşte Teatrul Experimental pot să spun că in hnereţe am acordat tribut

avangardism11lui, ex:perimentului, da1· odată cu trecerea amlor am înţeles că forma nu este principalul luCI'u care contează. Desigur, nimeni nu are nevoie de piese plictisitoare, scnse pentm oricine, dar nici n11 treb11ie să se cadă fn absurd, contra b11nul11i simţ. D11pă părerea mea, cel mai important lucm pentm scriitor este să indice mecanismele dirigllirii vieţii omeneşti."

(din Caietul-program al spectacolului Serena şi Victoria, Alelcswtdr Miltailovici Galill: "M-am ndscul In Speranţtl . . . " Crllmpeie din biografia tk scentl - traducere Tania Angelescu)

Din cuvântul regizorului: "Zbaterea zilnică a personajelor piesei este zbaterea noastră. Setea lor de a-şi

lega trăi rea de a cel11ilalt este necesitatea noastră de a fi CII celiJJ.a/J. Însă Aleksandr


Galin citeşte această tulb11rare a apelor cotidiene altfel decdt Jean-Paul Sartre. CeltJlolt nu este pe11tru 11oi i11jemul, ci unica speranţă care, împlinită, poate să ne redea identitatea, poate chiar pierdută, poate să ne re-arate adevărah1l nostn1 chip, iubit, urdt, dar de mult uitat. Cheia CII care Galin ne deschide poarta are puternice valenţe comice, iar spectacolul ia în calcul, atdt comicul (de sih1aţie, de personaj şi de limbaj), cdt şi trăirea dramatică, în adevăr, a chinuitoarei lupte pe care fiecare o purtăm CII noi şi CII ceilalţi, CII cei aproape nouă, pentn1 a ajunge din nou să vedem, să Clmoaştem, să existăm. Omul poate exista doar ldngd şi fmpreund cu alt om, iar actorul - un gen paradoxal de om - poate să trăiască doar impărtli.Jindu-se publicului, hrănindu-1 pe acesta de pe tipsia scenei cu însuşi preacinstit sujleh1l său."

(Horaţiu Ioan Apan, Omul - sil•gur IIU poate exista, din Caietul-program al spectacolului Serena şi Victoria)

FATA MOŞULUI ŞI FATA . . . MOAŞEI, de Bogdan tnmu, după 1. Creangă.

Premieră: 15.04.05. Regia artistică şi Scenografia : Bogdan Ulmu. Asistent de regie:

Francisca Chorobea. Muzica: Geo Sfaiter. Distribuţia: Izabela Badovics (Fata Moşului), Dorin Ceagoreanu

(Vocea, Plintl, Tomnahcul), Oana Liciu-Gogu (Fata Moaşei, Căţeaua), Francisca Chorobea (Moaşa, Sf Duminică), Nicoleta Niculescu (Fântâna, Alâţul), Gheorghe Stoica (Moşul. Cuptorul).

Regia tehnică: Chirilă Enache, Manole Popescu. Sufleur: Ecaterina Babi.

,,Spectacolul Fata MoJului Ji Fata. . . Motqei este gândit şi realizat pentru tineri. Cunoscuta poveste a lui Ion Creangă, luatt'i in rifspt'ir intr-o manierd decentă, adusă in coordonatele prezentului, se transfonnă intr-un savuros spectacol muzical, capabil să electrizeze un public larg, dar in primul rdnd tinerii. Adaptarea scenică şi viziunea regizomlă aparţin cunoscutului om de teatru Bogdan Ulmu, un colaborator vechi al scenei din Petroşani."

(Tania Angelescu, Fata moşului şi fata . . . moaşei, în Matinal, 1 5 aprilie 2005)

"Deşi adaugă unele persontJ)e, cum ar fi Povestitorul (mte1pretat cu aplomb de Dorm Ceagoreanu) autorul Simplifică mult acţiunea, m1zând pe câteva puncte cheie, pe care le foloseşte cu mteligenţă pentru atragerea copiilor şi implicarea lor directă in desfoşurarea piesei, aşa cum, CII entuziasmul specific, au participat şi numeroşii copii prezenţi in sala Teat111lui Dramahc "Ion D. Sî1·bu " la avanpremierd, insoţind replic1le cu aclamaţu sau răspunzând provocări lor venite de pe scenă. Unul din momentele exploatate de Bogdan Ulmu esle acela al falsel 1eremiade pe care o realizează fata Moa1ei (interpretatd cu talent de aclriţa Oana L1ciu-Gogu), pent111 a induce tn eroare Mo1u( şi el adaptat vremurilor prezente, însoţit mereu de o ploscă şi perorând dev1ze patriotarde (personaj transpus scenic cu vervă de Gheorghe Stoica), având-o parteneră pe JUot��tl. devemld soacră ce p1·oclamă malriarha/Ul (Jucată cu natr�raleţe de Francisca Chorobea). o altd prezenţă scenică remarcabilă fimd actriţa Nicoleta Nictllesctt in rolul Povmiloarei. Strălucitoare a fost şi de această dată, in

S32


susţinerea intregii intrigi, actriţa Izabela BadoV/cs, în rolul Feui Mofubli. incântând immile celor mici printr-o interpretare persuasivă."

(Petrică Birău, Fata Moşului şi Fata . . . Moaşei sau ieşirea din poveste, în Gazeta VtJii Jiului, 16-17 aprilie 2005)


Excepţionabll spectacol "DolfllliJOIII'O Julie", în Malinal, 4-5 sept. 2004

O explicaţie a realizatorilor Valeriu Dogaru şi Iosefma Stoia: Prizonierul din Manllallllll din pagina Marele conudiograf american pe sctma di11 Petroşm1i, în Matinlll, m. 4040, 2-3 oct. 2004

Petrică Birău - Prizonierul din Manhattan pe scena Teatrulni DranUltic "Ion D. Strbu" din Petroşani, în Matinal, nr. 4044, din 08. 10.04

Dumitru Velea - 1011 D. Strbu pe sce11a Teatrulni DranUltic din Petroşwu - 15 IIIU tk la trecerea "pragului albastru", în Matinal, 17 sept. 2004, m. 4029

Tania Angelescu - Piesele b1i Ion D. Strbu la Petroşani, în Matinal, 1 8- 19 sept. 2004, m . 4.4030

Hangila, 1111 excepţi01ral spectacol pe scetra Teatrulni din Petroşw•i, în Matinal, m. 4045, din 9-10 oct. 2004

Tania Angelescu (traducere) - Aleksandr Milrailovici Galin: "M-am nilscut ti• Speranţd . . . " Crlbnpeie din biografra tk scmd, din Caietul-progr11111 al spectacolului Serena 'i Victoria.

Horaţ.iu Ioan Apan, Omul - sil•gur 11u poate exista, din Caietul-progran• al spectacolului Serena şi Victoria

Tania Angelescu - Fata moşu1ui şi fata . . . moaşei, în Matinal, 1 5 aprilie 2005 Petricl Birlu - Fata Moş ului şi Fata.. . Moaşei sau ieşirea din poveste, în

Gazeta Vdii J'wlui, 16- 17 aprilie 2005

533


ST AGIUNEA 2005 - 2006

Colectivul de conducere: Nicoleta Bolcă - director; Victor Scorodeţ - contabil şef.

Horaţiu Ioan Apan - regizor artistic. Colectivul artistic: Izabela Badovics, Nicoleta Bolcă, Dorin

Ceagoreanu, Francisca Chorobea, Rosmarin Delica, Oana LiciuGogu, Edith Mag, Nicoleta Niculescu, Mihai Sima, Dragoş Spahiu, Gheorghe Stoica, Salvina Surd-Gălăţean, Nicolae Vicol.

Reluări: Hangiţa, de C. Goldoni, Domnişoara Julie, de August Strindberg, Fata Moşului şi Fata . . . Moaşei, de Bogdan Ulmu după I. Creangă, Cenuşăreasa, după Charles Perrault, prelucrare de G. Negraru, Serena şi Victoria, de Aleksandr Galin.


534


Premiera: 17.09.2005. Regia artistică: Ion Vântu (de la Teatrul Naţional Tg. Mureş),

Scenografia: Vioara Bara (colaborare) . Distribuţia: Edith Mag (Nico/e Aron), Doii.n Ceagoreanu (Paul

La.flargue), Nicolae Vicol (lv/iche/ Aron), Rosmarin Delica (Andre Guasso), Izabela Badovics (Annie), Gheorghe Stoica (lvfaurice).

Regia tehnică: Vaii loniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet : Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

Mesajul actorilor: "În data de 1 7 septembrie 2005, orele 18,00, se deschide noua stagiune teatrală

2005-2006. (. . . ) Veniţi la teatru să radeţi! Alteori să trăiţi drama celor de pe scenă! T "eniţi la teatru să plângeţi alături de noi. Dar ştim sigur că veniţi la teatnt şi pentnt a uita de grijile cotidiene. Suntem convinşi că Teatrul va rezista atâta timp cât dumneavoastră, publicul, vă veţi afla fn sala de spectacol. Iar atunci aind veţi păşi din foaierul teatrulrti spre sală, ne Cnclinăm şi vă mulţumim pentnt că ne daţi speranţa să visăm că acest teatru, din Petroşani, va rezista peste timp. ( . . . ) Vd mulţumim şi vă aşteptăm cu mult drag la premiera de deschidere a noii stagiuni .!

Cu mult respect şi consideraţie, Actorii Teatrului DrtiiiUitic "L D. strbu" Petroşani'' (Desclutlerea stagiunii teatrale la Petroşani, în A patra Putere flt Valea Jiuhti,

1 5 .09.2005) "Parisul nu produce artă, ci o atrage. "Oraşul lumină " s-afomtat, in albul lui

strălucitor, prin adunarea multor valori emigrante, divers colorate. În materie de teatru, de pildă, nu a născut mulţi autori dramatici dincolo de Moliere, in schimb Ia primit pe toţi, din toate părţile, de la Lope de Vega la romdnii Ionesco şi Vişniec. În materie de spectacole, lucrurile stau la fel. În puzderia de teatre de pe bulevarde, dar şi la Odeon sau Thedtre National de la Colinne, se dau zilnic reprezentaţii de mică fnsemnătate, cu notă pariziană desigur, şi abia de poţi vedea cet•a de marcă, doar atunci cdnd ele sunt semnate de către un Broock, Arianne Moushkina sau romdnul Ranin. Dacă la Paris asemenea spectacole au şamtul lor, precum manelele noastre (vai, nu şi ale mele) de la mmţile de mahala, nu mi se pare cea mai bună soluţie să aduci la Petroşani un astfel de text uşor, in care burghezul triunghi conjuga/ este multiplicat pdnă spre octogon şi care mai este şi violent caricat. Sigrtr că publicul din Petroşani a aplaudat peste măsură asemenea matfă ieftină, dar pentru istoria teatntlui nu este cea mai bună soluţie. Nici pentru public nu e, ca nu cumva să rămână cu convingerea că teatntl cel mai bun este aşa ceva. Mai grav este ca actorii să-şi pună talentul în slujba unor asemenea aplauze. Pentnt că, aici doream să ajung, actorii din Petroşani, mai noi sau mai vechi, au real talent. Ei sunt de fapt cei care susţin spectacolul: Nicolae r "icol, Dorin Ceagoreanu, Edith Mag, Izabela Badovics, Rosmarin Delica, Gheorghe Stoica. Regia lui Ion Vântu are bune intenţii, dar nu şi cele mai fericite realizări."

(Valentin Taşcu, Teatrul "de din Vale" Paris via Petroşmri (Faţă în faţă de Frmacis Joffo la Teatrul Drll.liUIIic "Ion D. Strbu'?, în Timpul, săptămânal independent, 30 septembrie - 06 octombrie 2005)

535


"Tinerele talente ce au evoluat pe scenă şi au intrat ctl cucces fn pielea personajelor, piesa cu caracter comic reuşind să st4mească amuzamentlll chiar şi celor mai încnmtate [rg11ri prezente în sală. Se pare însă că Nicole (interpretată de Edith A fag) a reprezentat cea mai sinceră apariJie pe scenă, prin min11nata replică dată fostlllui său amant, Andre, interpretat de Rosmarin Delica: Nu te-am iubit nici oda tii, dar totdeauna te-am stimat!"

(Loredana Cristea, Î11 loc de i11vittl{k la tetllnl, în Ortacul, 22-28 septembrie 2005)

FATA PĂDURARULUI, de Gligor Haşa. PremierA absolutl: 04. 10.05 . ....... .,._"�...;,..,........,.".'"::"!""!,...."",

536


Regia artistică şi Scenografia: Francisca Chorobea. Muzica: Tiberiu Coconeţ.

Distribuţia: Oana Liciu-Gogu (Ileana, Fata P,ădurarului), Gheorghe Stoica (Pădurarul), Dragoş Spahiu (Făt-Frumos), Izabela Badovics (lâna Poveştilor), Francisca Chorobea (Muma Poveştilor), Mihai Sima (Akon/lan; Zărăndeanul), Nicoleta Niculescu (Baba Cloanţa; Pădureanca), Salvina Surd (O ţărancă).

Regia tehnică: Vaii loniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

NORA, de Henrik Ibsen. În româneşte: Radu Polizu-Micşuneşti şi Florin Murgescu. Premiera: 19. 1 1 .05. Reprezentaţii • . . Spectatori . . . Regia artisticA: Horaţiu Ioan Apan, Scenografia: Vioara Bara. Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Nora), Nicolae Vicol (Helmer), Dorin

Ceagoreanu (Doctorul Rank), Rosmarin Delica (Krogstad), Edith Mag (Dna Linde), Nicoleta Niculescu (Anne-Marie) şi Almaya Matei, Denis Ceagoreanu, Emanuel Botyen (copiii), Izabela Badovics, Oana Liciu-Gogu. Ecaterina Babi, Salvina Surd, Corina Desrobitu (figura,tie).

Regia tehnici: Vaii Ioniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi. ��--��------��------------�

Nicolae Vicol, Nicoleta Bolcă

NORA şi manifestarea VIAŢA ŞI VIEŢILE TEATRULUI (Trecutul vostru, viitorul

nostru), 19 noiembrie 1905 537


Premiera spectacolului Nora de Henrik Ibsen este integrată în manifestarea Viaţa şi vieţile teatrului, prilejuită de sărbătorirea împlinirii a 100 de ani de la construirea edificiului de pe strada Bisericii, din 1905, care a devenit parte constitutivă a teatrului (prin alipirea unei alte construcţii cu specific de spectacole) începând din 1983 . Anterior, clădirea a avut mai multe destinaţii, începând cu cea de Cazinoul funcţionarilor superiori pânâ Ia cea de Casă de Oaspeţi a Administraţiei minelor din Valea Jiului. Pentru unii, au apărut confuzii intre vârsta clădirii (partea veche) şi cea a teatrului (Centenarul Teatrului "L D. Strhu" Petroşani, de Angela Dumitraşcu, în Valea Jiului, 18. 1 1 .05), iar altora li s-a părut o idee stranie, precum criticului de teatru Valentin Taşcu, "teatrul a sărbătorit ceva ce n-am mai auzit, anume o sută de ani de la ridicarea clădirii, care n-a avut de la inceput această destinaţie, ci a fost jumătate de veac loc public de afaceri, de reprezentare oficială etc." (Valentin Taşcu, Teatrul "de din Vale", Nora. .. festivă", in Timpul, săptămdnal independent, 25 nov. - 1 dec. 2005)

Manifestarea Viaţa şi vieţile teatrului a cuprins: - vizitarea expoziţiei de afişe, caiete-program şi fotografii "File din moria

teatrulut' şi "Vieţile cliJdirii Teatnllui Dramatic "Ion D. Slrbu" Petroşani"; - prezentarea spectacolului Nora, de H. Ibsen, şi

cinstirea dăruirii şi talentului domniilor lor prin înmânarea Diplomelor "Dt'Jruire şi destin".

"lnterprettind cu pasiune Nora, Nicoleta Bol că face probabil rolul cel mai bun al carierei sale. Personajul i se potriveşte perfect, asemenea condurului legendarei Cenuşărese. Regizontl nici nu putea găsi o "veveriţă " blondă mai nimerită. Talentul ei viguros, mobilitatea scenică remarcabilă, jocul graţios, trecerea srtplă şi cursivă de la un registru afectiv la altul arată fără dubii că actriţa nu joacă, ci trăieşte efectiv stările afective ale personaj11lui. Reuşeşte să fie pe rdnd, drăgălaşă, tandră, maternă, disperată, autoritară, dezgustată şi irevocabil revoltată, "cântdnd" perfect după partiturile complexe ale lui Ibsen. (. . . ) Emoţionantă a fost şi festivitatea de decemare de diplome rmor actori, regizori şi scenografi care a11 activat de-a l11ngul timpul11i în teatrnl petroşenean. Ceremonia a avut loc imediat d11pă spectacol, fiind onorată cu prezenţa de preşedintele Consili11lui Jrtdeţean, Mircea Moloţ, alături de alţi demnitari. lnimoasa şi omniprezenta Nicoleta Bolcă a redevenit bntsc director de instituţie, împărţind diplome de excelenţă, fmbrăcată încă in acea rochie roşie a Norei, cumpărată de Helmer, pe vremuri, din îndepărtata Italie."

(Valeriu Butulescu, Nora - o prenriertJ de excepţie la Teatrul "1 D. Slrbu" di11 Petroşani, în Matinal, 3-4 dec. 2005)

"Revenind la Nicoleta Bolcă, ea îşi cons11mă aproape cu disperare energiile, trăgând după ea o garnitură, din păcate prea lentă, greoaie. (. . .) Strălucitori s11nt doar copiii (Emanuel Botyen, Denis Ceagoreanu, Almaya Matei), de un firesc

538


teatral înduioşător. ( . . .) La festivitate, aceeaşi actriţă, încă în ţinută de spectacol, fmpreu.nă etl preşedintele Consiliului judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, au acordat diplome unor foşti şi actuali actori, regizori, scenografi ai teatrului, care au muncit în Valea Jiului de-a lungul anilor. Au lipsit door criticii, care nu cred că nu au avut nici o contribuţie la afirmarea prestigiului teatntlui." (Valentin Taşcu)

"Nu pricep nici de ce nume ca Dumitru Ve lea, totup director timp de 14 ani al instituţiei teatrale, ori actorul Ovidiu Popa, de exemplu, n-au fost grahtlaţi cu simbolice recunoaşteri ale activităţii lor culturale. Doar au fost cadorisite alte nume mai puţin sonore ale "scândurii culturale ". În fine, credem că orgoliile mt!irunte nu şi-ar fi avut rostul intr-o searif festivă. Una peste cealaltă rifmâne salutard montarea unui spectacol atdt de complex precum e cel al norvegianului Ibsen, fn care am simţit că toţi protagoniştii au incercat aă ofere tot ceea ce au mai bun fn bagajul lor artistic. Poate, din nou, o notă aparte merită minunata actriţă Edith Mag (fn DolliiiiUl Linde) care a reuşit etl măiestrie să o aducă fn centnll atenţiei pe o Nortl (Nicoleta Bolcă) mai puţin convingătoare, poate prea asemănătoare în registrul scenic cu celelalte personaje din spectacolele montate la Petroşani."

(Dan Codrea, Plusuri şi (multe) minusuri la o sertllll teatra/4 totuşi rnqittl, in SilpttJ.mllna Vt'Jii Jiului, 25 nov. - 1 dec. 2005)

MINCINOASA, comedie de Jean-Jacques Bricaire şi Maurice Lasaygues.

Traducere: Rodica Băiţan. Premiera: 2 1 . 0 1 . 2006. Regia artistică şi Scenografia: Rodica Băiţan (de la Teatrul

Naţional Tg. Mureş). Distribuţia: Dragoş Spahiu (Patrice), Nicoleta Bolcă (Jane), Rosmarin

Delica (Bernard), Izabela Badovics (Franfoise), Edith Mag (/sabe/le du Rompoingt).

Regia tehnică: Vaii Ioniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

,,De ce trebuie să vedeţi spectacolul? ,./'entnl că are umor, pentru că personajele sunt tonice, pentm că te re/axează, pentru că textul este spumos, pentnt că râzi copios, pentru că nu se poate să treci prin viaţă jărif să ajungi măcar o singurd dată fn sala de spectacol! "

(xxx - O noutl premiertl pe scena Teatrului Dramatic "Ion D. Sfrbu"

Petroştuu - "Mil•cil•oasa", de Jeau-Jacques Bricaire şi Maurice Lasaygrtes, in Gazeta Vtlii Jiului, 20-26.01 .06).

"Greul spectacolului este purtat, şi de această dată, pe umerii ei gingaşi şi tineri, de Nicoleta Bolcă, actriţa premiată fn urmă cu doi ani la Festivalul Naţional de la Tg. M11reş. Două codiţe blonde şi o rochie de şcolăriţă o transfomră pe inimoasa directoare a Teatntlui Dramatic în adolescenta !ture, pusă mereu pe şotii.


Jane este o fată cu suflet bun, suplă şi fntmoasă, dar în robită de mitomanie." (Valeriu Butulescu - Mincinoasa - "" nou eveniment teatral /a Petroşani, în

Mati11al, nr. 4456, 27 februarie �_,��--��

Dragoş Spahiu, Rosmarin Delica, Izabela Badovics, Nicoleta Bolcă, Edith Mag

540


"De nis, n-am prea nis, pentm că nu srmt prea amuzat de texte uşoare gen cel scris de cvasi-anonimii Jean.Jacques Bricaire şi Maurice Lasaygues. (. . .) Personaju� interpretat de altfel foarte exact în nota textului, deci delicios, de Nicoleta Bolcă, dispune chiar de câteva autojustificări dintre care am reţinut ideea că realitatea nu poate fi inventată, doar minciuna poate fi, şi în consecinţă . . . (. . .) Ceea ce e pozitiv în regia semnatd de Rodica Băiţan e incercarea, culmea, de a exagera ceva ce este deja destul de . . . exagerat; efectiv, prin această tentativă, scoate puţin textul din uşurătatea lui, pentrn mine, neinteresantd. Decom� semnat tot de regizoare, unul imobil şi strict uti� nu se distinge prin nimic, şi nici n-ar fi avut de ce: o cameră oarecare în care se petrec toate scenele, obiectele scenei fiind practic indiferente. ( . .) Se remarcă astfel lUI tânăr absolvent de la Craiova (cls. Ilie Gheorghe), Dragoş Spahiu, în rolul lui Patrice, cel îndrăgostit de "mincinoasd " - e destul de volubil, chiar dacă nu prea sigur pe el. Edith Mag (in rolul Isabelle du Rompoil1gt, celebră creatoare de modă) intră clar pe linia exagerărilor centte de regie şi iese bine de pe linia de dezechilibm (spre şuşanea) pe care, neatentă, ar fi putut să cadă. Oricum, acest rol o impune ca o actriţă de bază a scenei petroşenene. Izabela Badovics (Francoise) este in "rol", doar că lUI anume accent îi strică lUlele replici (observaţia este pentnt "urechea muzicală '). În sfârşit, în asemenea piese se simte cel mai bine Rosmarin Delica (BenUII'd.), obişnuit, nttinat chiar pentrn teatntl care preferă . . . teatralismul şi pitorescul replicii aluzive (gen estmdă)."

(Valentin Taşcu, Teatrul "de din Vide" Pe bul'varul VtJii: Mincinoasa de Jean-Jacques Bricaire şi MllllTice Lasaygues la Teatrul Dranudic "Ion D. Sfrbu" Petroşani, în Timpul, sliplAmânal independent, o3-09 februarie 2006)

SOACRA CU TREI NURORI, dramatizare de Francisca Chorobea, după Ion Creangă.

Premiera: 1 5.02.06. Regia artistică şi Scenografia : Francisca Chorobea. Muzica:

Tiberiu Coconeţ. Distribuţia: Nicoleta Niculescu (Soacra), Mihai Sima (Vasilică),

Dragoş Spahiu (Gheorghiţa) Gheorghe Stoica (Ionică), Izabela Badovics (Smărăndi,ta) Salvina Gălăţan (Ioana), Oana Liciu-Gogu (Ancuţa), Francisca Chorobea (Comentatoarea).

Regia tehnici: Vaii Ionilă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

.. Adaptarea pentnt scenă nu trădează cu nimic spiritul celebrei poveşti, iar bagheta regizorală pune în valoare valenţele muzicale şi coregrafice ale actorilor. Spectacolul nu înregistrează nici o sincopă, este coerent şi dinamic. "

(xxx - Telllrul Dramatic "Ion D. Sfrbu" deschis lumii de aur a copiliJriei, în Mlllinal, 14.02.06) .

.. Teatrul Dramatic .. Ion D. Sîrbu " vine in faţa celor mici spre a-i încânta cu spectacolul Soacra cu trei 11urori, dramatizare de Francisca Chorobea după Ion Creangă. r lne cu lumea lui Creangd, a marelui Povestitor care ne-a legănat


copilăria cu paveşti parcă spuse de la începuturile omului şi pe care le auzim nmm111rate în suflet până în clipele din unnă. "

(XXX - Tealnll DriiiiUIIic "Ion D. Sfrb11", Copil4ria şi povestea pe sceniJ, în Gazeta Viiii Ji11h1i, 14 .02.06).

3 DAMES (varianta femei), după Cameristele, de Jean Genet. Traducere şi adaptare: Horaţiu Ioan Apan. Premieră: 06.05.06. Regia artistică: Horaţiu Ioan Apan. Asistent de regie: Nicolae

Vicol. Scenografia: Vioara Bara. Distribuţia: Izabela Badovics (Doamna), Nicoleta Niculescu (So/ange),

Oana Liciu-Gogu (Ciaire). Regia tehnică: Vaii Ionifă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina


3 MECS? (varianta bărbaţi), după Cameristele, de Jean Genet. Traducere şi adaptare: Horaţiu Ioan Apan. PremierA: 06.05.06.

Dorin Ceagoreanu, Mihai Sima, Nicolae Vicol

Regia artistică: Horaţiu Ioan Apan. Asistent de regie: Nicolae Vicol. Scenografia: Vioara Bara.

542


Distribuţia: Mihai Sima (Doamna), Nicolae Vicol (Solange), Dorin Ceagoreanu (Ciaire).

Regia tehnică: Vaii lonită. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

" . . .Horaţiu Ioan Apan realizează de fapt două spectacole, adică două oglindiri scenice în substanţa aceluiaşi text. Două variante deci. Una CII bărbaţi: 3 Mecs? Şi alta cu femei: 3 Dames. Cele trei personaje ale piesei sunt în căutarea unor împlinirilsfericităţi scenice de nuanţă masculină sau feminină, după bunul plac al spectatorului. Emmţând bipolaritatea construcţiei, fntemeiată pe un paralelism extrem de [n1ctuos la nivelul conotaţii lor limbajului, am atins deja elementul-cadn1 esenţial: oglinda (cu tot eşafodajul de simboluri pe care îl conţine). De aceea, ea, oglinda, primeşte dimensiuni uriaşe, halucinante în ambele variante. Ea este cadml real, complice şi pervers, care menţine într-tm prezent ambiguu joa1l virtualităţii cu decupaje din cotidianul constant renegat, până la identificarea cu abjecţia crimei. Interpreţii celor două secvenţe au simţit provocarea regizorolui ca pe o verificare fără precedent a posibilităţilor de transfigurare şi identificare cu personajele. Nicolae Vicol în Sobmge are forţa de a comunica dimensiunea dramatică a dorinţei marginalului de a accede la centrul valorilor inaccesibile, îmbrăcându-şi disperările într-un joc energic, plin de surprize. Prestaţia sa dovedeşte siguranţă . stăpânirea mijloacelor expresive, luciditate şi coerenţă. Complexitatea bazată mai ales pe stările contradictorii ale personajului Claire este în cea mai mare parte rezultahli unei corecte abordări din partea lui Dorin Ceagoreanu. Apariţia lui Mihai Sima în Doanuaa aduce un plus de excentricitate şi vioiciune. Cu toate stridenţele etalate nonşalant, jocul actorilor nu vulgarizează tema căutării propriei identităţi, nu alunecă dizgraţios spre sugestii de tip swingers, deşi ne menţine în cercul /atent al pliicerilor omeneşti. ( . . .) Eforturile Oanei Liciu-Gogtl în Qaire şi ale Nicoletei Nicu/eseu în Sobmge repun personajele pe linia de start, eşalonând firesc emoţiile şi crizele confuze care stau la baza actelor viitoare. Competiţia evoluează spre dezvăluirea pasiunilor şi violenţelor în cadenţe limitative până la intrarea în scenă a Doamnei. Izabela Badovics în DoanUUl reuşeşte să sublinieze latura grotesc-comică a personajului, ieşind din stereotipia rolurilor interpretate până acum."

(Adrian Ţion, Reverberaţiile temei oglintlirii fn Cameristele, în Mamaal . .

2006)

PARTICIPARE LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE TEATRU de la Satu Mare, in perioada 9 - 18 iunie 2006, cu spectacolul J MECS? (după Cameristele), de Jean Genet

Festivalul nu are caracter competitiv. Teatrul Dramatic ''Ion D. Sîrbu" obţine Mapa, diploma de participare oferitil tutr�ror teatrelor prezente şi plllc/aeta festivalului. (v. Teatrul Dramatic "Ion D. Sfrbu" Petroşani ba turneu - imitat ba cadrul F estival.ului Intemaţi011al de Teatru de la Satu III are f11 perioada 9. 06. 2006 - 18.06.2006, in Ortac11l, 9 - 18 iunie 2006)


ASTĂ SEARĂ SUNTEM NOI . . . , adaptare după piesa 6 personaje in căutarea unui autor, de Luigi Pirandello. Spectacol realizat de elevii Liceului teoretic "M. Eminescu" Petroşani.

Premieră: 12.05.06. Regia artistică, Scenografia şi Coregrafia: Nicoleta Bolcă. Distribuţia: Roşea Alexandra Emilia, Mitea Andreea, Ţopescu Adela

Elena, Vişan Roxana Maria, Munteanu Adela, Rus Mihai Aronel, Kopriva Karina, Oprică Oana Mihaela, Rusu Cristina Maria, Derneter Ioan Vicenpu, Mureşan Andrada Mădălina.

Regia tehnică: Vaii Ionită. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.


Deschiderea stagi1111ii teatrale la Petroştu1i, în A patra Putere f11 Valea Jiubli, 1 5 .09.2005

Beatrice Popescu - interviuri: Face a Face de Fraucis Joffo - FaţiJ In faţiJ cu public11l diJ1 Valea Jiului, în Gazeta ViJii Jiuhli, 16.09.05

Valentin Taşcu - Teatrul "de din Vale" Paris via Petroştuu (Fată în fată de Frtuu:is Joffo la Teatrul Dramatic "Ion D. Strbu'', în Timpul, slptămânal independent, 30 septembrie - 06 octombrie 2005

Loredana Cristea - În loc de invitaţie la teatru, în Ot111C11l, 22-28 septembrie 2005

Gheorghe Chirvasă - La deschiderea noii stagiuni, Fată în fată a fost tntradevt'Jr lnfaţiJ, în Gazeta ViJii Jiuhli, 23.09.05.

Vasile Beldie - Interviu cu directoarea Teatrului �Ion D. Sîrbu ", Nicoleta Bolcd Teatrn/ reprezmtă pentru mine, tot ce mi-a dat Dumnezeu mai bun", în Valea Jildui, 1 1 . 1 1 .05

XXX - Teatrul Dranultic "lo11 D. Strb11" f11 faţa 11nei noi premiere Nora de Henrik Ibsen, în Ortacul, 1 8. l l .05� JriTIIabrl ViJii Jiului, 1 8-24 nov. 2005� Mesager, 1 8-25 nov. 2005� Mânal, 17. 1 1 .05)

Florentina Suciu - Prenliertl de excepţie, în Zo11a specia/4, 24. 1 1 .05 Claudiu Moldovan - S11cces de saltl, în J11rnab1l ViJii Jiubli, 25 nov - 1 dec.

2005 Valentin Taşcu - Teatrul "de din Vale" Nora . . .Jestivtf, în Timpul, săpti!.mânal

independent, 25 nov. - 1 dec. 2005 Dan Codrea - Pbrsuri şi (11111/te) nwmsuri la o serattf teatra/4 totuşi reuşitiJ, în

SiJptilmiJna Vtfii Jiub1i, 25 nov. - 1 dec. 2005 Valeriu Butulescu - Nora - o premieriJ de excepţie la Teatrul "l D. Strbu" din

Petroşa11i, în Matinal, 3-4 dec. 2005 Sirnona Bwtea - Î11 cillllarea teatrului piertbll, în TeatTIIl azi, nr. 1 1 -12, 2005,

pp. 1 85- 1 87 Claudia Nichitelea - MincinoaJa pe scena Teatr11/ui "l D. Strbu" (1); (II);

(III) în Ga'[.eta V tJii Jiub1i, 17, 1 8, 1 9 ianuarie 2006; xxx - Mincinoasa, de Jean-Jacques Bricaire şi Maurice Lasll)'gues fir data de

21.01.2006, orele 18, în Ga'[.eta Vtfii Ji11b1i, 20.0 1 .06

544


xxx - Premierd pe scena TeatrubU Dramatic "Ion D. Strbu" Petroşw•i -Mincinoasa, de Jean-Jacques Bricaire şi Maurice Lasaygues, în Gazeta Vdii Jiului, 21-22.01 .06

xxx - O noud premierd pe scena Teatru/ni Dranudic."Ion D. Sfrbu" Petroşani - "Mincinoasa", de Jean-Jacques Bricaire şi Maurice Lasayg�1es In data de 21.01.2006, orele 18, în Gazeta Vdii Jiului, 20-26.01 .06;

Claudia Nichitelea - Mincinoasa La Teatrul Dramatic "l D. Sîrbu", Mincinoasa fncununatd de aplauze, în Gazeta J llii Jiului, 26.01 .06

Valentin Taşcu, Teatrul "De din Vale", pe Bul,varul Vdii: Mincinoasa, de Je1111-Jacques Bricaire şi Maurice Lasaygues la Teatrul Drwnatic "Ion D. Sfrb11 " Petroşani, în Timpul, săptămânal independent, 03-09, februarie 2006

d.v. - Teatrul Drwnatic "Ion D. Strbu" descl1is lnmii de aur a copil4riei, în Matinal, 14.02.06

xxx - Teatrul Dramatic "Ion D. Strbu", CopilAria şi povestea pe scerad, în Gazeta J·llii Jiului, 14.02.06

V Butulescu - Mincinoasa - 11n nou eveniment teatral la Petroşw1i, în Matinal, 27.02.06

xxx - Teatru la Petroşani, în Cuvlbatul liber, 2 1 .0 1 .06 Dumitru Ve1ea - interviu: Horaţiu Ioan Apan şi Camerlstele lui Genh, şi Un

eveniment fn faţa a dou4 prerruere: Incendiarul Jean Genet "Publicrd va fi pe scem'J al4turi de actori . . . peratru a sinlfi odatd c11 ei acest spectacof', în lllatu•al, 6-7 mai 2006

xxx - Un eveniment de excepţie: Incendiand Jean Genet. "Cu publicul pe scenă, orice spectator se rejkctă in actor", in Gazeta VIii Jiului, 6-7 mai 2006

Adrian Ţion - Reverberaţiile ter11ei oglindirii fn Cameristele, în Matinal, 17.05.06

XXX - Teatrul Dramatic "Ion D. Strbu" PeiTOŞOJii fn turneu - urvitat ", CQOrlll Festivalului Internaţional de Teatru de la Satu Mare In periomla 9.06.2006 -18. 06.2006, în Ortacul, 9 - 1 8 iunie 2006


STAGIUNEA 2006-2007

Colectivul de conducere: Nicoleta Bolcă - director; Victor Scorodeţ - contabil şef

Horaţiu Ioan Apan - regizor artistic. Colectivul artistic: Ciprian Almăşan, Izabela Badovics, Irina

Badea-Radu, Nicoleta Bolcă, Dorin Ceagoreanu, Rosmarin Delica, Oana Liciu-Gogu, Diana Nichiteanu, Nicoleta Niculescu, Mihai Sima, Dragoş Spahiu, Gheorghe Stoica, Salvina Surd-Gălăţean, Nicolae Vicol .

Regia tehnicA: Valentin Ioniţă. Sufleur: Ecaterina Babi. Reluări: 3 Dames şi 3 Mecs?, după Cameristele lui Jean Genet,

Soacra cu trei nurori, după 1. Creangă. de Fr. Chorobea


CRITIS sau GÂLCEA V A ZEILOR, comedie de Radu Stanca. PremierA: 23 .09.06. Regia artistică: Rodica Băiţan, de la Teatrul Naţional Tg. Mureş.

Scenografia: Ioana Popescu, de la Teatrul Naţional Tg. Mureş. Distribuţia: Nicolae Vicol (Zeus; Regele), Nicoleta Bolcă (Pa/las -

Athena), Dorin Ceagoreanu (Phoebus), Irina Bodea-Radu (Critis), Izabela Badovics (Afrodita), Oana Liciu-Gogu (Hera), Mihai Sima (Eros), Dragoş Spahiu (Hermes), Ciprian Almăşan (Hefaistos), Diana Nichiteanu, Salvina Gălăţan, Gheorghe Stoica (Corifei).


"Consiliul local a fost pentru teatrul petroşenean un sprijin de nl'idejde: "Au fost investiţi mulţi bani, lucru pe care sper sl'i-1 recompensl'im prin evoluţii de nivel naţional. Am mai reuşit sl'i adunl'im bani şi din vânzarea unor spectacole Petroşaniului, spre exemplu, l-am vândut la diferite ocazii (Ziua Femeii, Zilele oraşului) nu mai puţin de 8 reprezentaţii adunând în bugetul teatrului 96 de milioane lei. De asemenea oraşelor Lupeni, Uricani ( 1 5 milioane) şi Petrila cu care suntem încl'i în negocieri." Pentnt viitor, Nicoleta Bolcă îşi propune să organizeze un festival naţional de teatnt. "Ml'i gândesc la 2008, şi cred eli voi reuşi sl'i pun în practică tot ce mi-am propus, chiar dacă va fi greu. Momentan sunt director fericit pentru eli membrii Consiliului Judeţean au fost all'ituri de mine şi m-au sprijinit

546


fmanciar. Dacă nu voi reuşi să aduc teatrul acolo unde mi-am propus, imi voi da demisia."

(Vasilică lchim, Teatrul LD.strbu fi• febra noii stagiuni, în Gazeta Vllii Jiu/ni, 1 2.09.06)

MUCK CEL MIC, de Wilhelm Hauff. Adaptare: Ioan Alexandrescu. Premieră: 02. 10.06. Regia artisticA şi Scenografia: Nicolae Vicol. Asistent de regie :

Dorin Ceagoreanu. Distribuţia: Mihai Sima (Muck cel Mic), Nicolae Vicol (Povestitorul;

Unchiul), Oana Liciu-Gogu (Mătuşa), Nicoleta Niculescu (Vrăjitoarea), Izabela Badovics (Că,telul; Zâna Bună), Dorin Ceagoreanu (Sultanul), Nicoleta Bolcă, Salvina Gălăţan (Prinţesa Amarza), Dragoş Spahiu (Balkâr), Gheorghe Stoica (Ayoli), Corina Desrobitu, Elena Fuiorea (Cadânele), Ion Popescu (Călăul), Gheorghe Danciu (Abdulah).

Regia tehnici: Vali loniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

"Muck cel Mic prilejuieşte Teatmlui Dramatic "Ion D. Sîrbu " din Petroşani, cel mai iubit teatrn al vostrn, lut spectacol de înaltă valoare artistică, prin jocul şi dănlirea actorilor şi prin iscusinţa regizorolui şi actomlui Nicoloe Vicol de a face fantastică exotica şi mirifica lume orientală de la curtea Sultanului, a poveştii l11i Wilhelm Hau.ff. Un spectacol de mare jrumtLSeţe şi, fiindcă este vorba de o comoară, de o valoare c11 multe carate artistice şi educative, lut spectacol care pune în evidenţă valori strict w11ane, isteţimea, puritatea .sufletească, în opoziţie crt aşa-zisele spectacole de acţi1ute, infestate de lupte şi violenţă. Cine vede povestea lui Muck cel Mic înţelege că viaţa este o poveste la capătul căreia propria comoară este înţelepciunea şi fromuseţea stifktului. Fără acestea, ''aurol " nu valorează nimic."

(D.V. Teatrul Dra111alic "lo11 D. strbu" (şi tksc/1ith larg porţile pe111ru cei mici cu povestea th aur Muck cel Mic, th Wilhelm Hauff, în Matinal, 30 septembrie - 1 octombrie, 2006)

CĂSĂTORIA, de N. V. Gogol . Traducere: Emil Iordache. Premieră: 1 1 . 1 1 .06. Regia artistică şi Scenografia: Gelu Badea. Asistent de regie:

Nicolae Vicol. Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Feokla Jvanovna), Nicolae Vicol

(Kocikariov), Dorin Ceagoreanu (Podko/iosin), Mihai Sitna (/van Pavlovici Jaiciniţa), Dragoş Spahiu (Anucikin), Izabela Badovics/Salvina Gălăţanl Irina Bodea (Agajia Tihonovna), Ciprian Almăşan (Jevakin), Oana LiciuGogu (A rina Panteleimonovna), Gheorghe Stoica (Starikov).


Regia tehnici: Vaii Ioniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

Dorin Ceagoreanu, Gigi Stoica, Ciprian Almăşan, Dragoş Spahiu, Mihai Sima, Nicoleta Bolcă, Oana Liciu, Salvina Gălliţan, Izabela Badovics

"Faptul cd Aglljill Til•onovna este prezentată in două ipostaze pune in lumină aceeaşi relaţie act-potenţd pe care o gdsim la inceput intre cei 5 pretendenţi şi cel care ii va câştiga mâna. O jumdtate din ea, cea care tace in permanenţd, reprezintd fata (. . .), iar cea de-a doua, cea care vorbeşte, este fomeia "realizată " adicd femeia care a depăşit stagiul de fată. Pornind de la aceste constatări se poate leme înţelege relaţia dintre Kocilcariov (peţitor) şi Agafia Tihonovna cea de după cdsătorie, şi cea dintre Feokla lwmovna (peţitoarea) şi /van Kuzmici (mirele interpretat de Dorin Ceagoreanu). Kocilcariov, prin excesele şi comportamentul pe care il are, este oarecum o intruchipare a diovolului (. . .) ideea geniald a regizontlui este aceea cd diavolul este peţitontl, el face şi desface nrmţile şi asta pentnt cd nunta şi deci căsătoria fnseamnă zm pas mai aproape de moarte (. . . ) Ala se poate justifica sărutul pe care peţitorii il dau mirelui şi miresei. in acest mod ei arată faptul că viitoarea căsătorie, tocmai pentru că stă sub semnul interesului, este o căsătorie rotată."

(Vasilică !chim, Spectacol fdriJ grmdfe, in Gazeta ViJii Jiului, 1 1- 12 noiembrie 2006)

"Acest spectacol este o viziune echilibrată între texhtl gogolian şi zm modernism amprentat de 1111 rafinament subtil care atenuează efoctul râsului in avantajul meditaţiei asupra legilor nescrise ale naturii umane şi, fără rezerve, merită vt'izut."

(Ruxandra Anton, Unwr tn negru, tristeţe fi• alb, in www.revistaculturaro, 25.04.07)

548


ASTĂZI JUCĂM CEHOV, după farsele Ursul ş1 Cerere în căsătorie.

Premierli: 09. 12.06. Regia artistică şi Scenografia: Boris Melinti (colaborator) . Distribuţia: 1) Ursul: Irina Bodea-Radu (Elena lvanovna Popova), Ciprian

A1măşan (Grigori Stepanovici Smimov), Mihai Sirna (Luka). 2) Cerere în cilsătorie: Irina Bodea-Radu (Natalia Stepanovna), Ciprian A1măşan (/van � 'asilievici Lomov) Millai Sima (Stepan Stepanovici Ciubukov).

Regia tehnicii: Vali Ioniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

"Cererea în cdsllorie se dezvăluie in nuce ca fiind fontUl grevaltJ de patologic a unei cdsllorii, cum intuise regizorol Vsevolod Meyerhold, prin acele "leşinuri " Iar acel "şi aşa mai departe " marchează, involuntar, sensul ironic al farsei cu personaje căroro inconştientul lejoacăfarse."

(d.v. Teatrul DrtlmiJlic "Ion D. strbu" PelrOJfllli l'nffi/IJ unei noi premiere A P. Celaov - cu Unul 1i Cerere in căsătorie, cu acel "li tqa naai departe" pe sce11a din Petroşani, în Matinal, 05. 12.06; 06. 12.06)

CRĂIASA ZĂPEZII, de Hans Christian Andersen. Adaptare şi prelucrare după traducerea lui Aurel Ştefănescu. Premierli: 17.0 1 .07. Regia artisticli şi Scenografia: Rosmarin Delica. Distribuţia: Dragoş Spahiu (Kay; Bărbosul), Diana Nichiteanu

(Gerda), Dorin Ceagoreanu (Povestitorul; Prinţul), Nicoleta Niculescu (Bunica; Tâlhăroaica), Nicolae Vicol (Consilierul Imperial), Izabela Badovics (Regina Zăpezii; Eli ), Nicoleta Bolcă (Cioara), Ioana Liciu-Gogu (Cioara, Mica Tâlhăriţă), Rosmarin Delica (Tâlhar), Sorin Danciu (Tâlhar), Popescu Manole (Tâlhar), Gigi Stoica (Renul Polar; Cioroiul). Copiii: Emanuel Botyen (Kay) şi Almaya Matei (Gerda).

Regia tehnicii: Vaii loniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

spre deosebire de simpla devenire a naturii, omul prin credinţa christică în suflet şi bwtătate, se ridică la deveni rea cea bună a fiinţei, chiar şi de sub lespedea morţii. Ctlci bu11l1alea unmge şi moartea."

(Dumitru Velea, Brmdtalea fnvinge şi moartea, în Malillal, 16.0107)

ANNA CHRISTIE, de Eugene O'Neill. Traducere: Elena Galaction. Premieră: 03 .03 .07. Regia artistică: Horaţiu Ioan Apan. Asistent de regie: Nicolae

Vicol. Scenografia: Vioara Bara (colaboratoare).


Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Anna Christie), Rosmarin Delica (Chris Christopherson), Nicolae Vicol (Mat Burke), Dragoş Spahiu (Johnny), Nicoleta Niculescu (Marthy Owen), Ciprian Almăşan (Larry), Izabela Badovics (Duhul mării), Mihai Sima (Un poştaş).


"Dacă Eugene O 'Neill a spus că "Eroul piesei Anna Christie este duhul mllrii ", ceea ce poate fi o parte din adevăr, astn nu fnseamnli cll personajul trebuie să fie constroit figurativ, reprezentat printr-o mireasll urcată pe picioroange, care traversează ca o păpuşă mecanică din cdnd în când scena. Marea este, în esenţă, acel purgatoriu al Annei unde trecutul se disipează. (. . . ) Cu multă forţă actoricească şi-a constntit Nicoleta Bolcă personajul: Anna reprezenta/li de ea are puterea de a cutremura spectatorol prin tensiunile pe care le imprimă emoţiei. Puritatea rostirii şi troirii fiecărei replici, dar şi nahtraleţea CII can tnce de la o stare la alta dau o anumită troin autentică personajului chiar şi atunci când nostalgia şi tristeţea o copleşesc. De această dată, Nicolae Vicol portretizează un MIII B11rke convingător, întn o anumită delicateţe sufletească, romantică şi primitivă, orgoliu şi bnttalitate bărbătească. Relaţia dintn el şi Anna este foarte bine conhtrată, nuanţată în cele mai mici detalii, de la privire, la fiecare gest şi sentiment exteriorizat, fără nici o stridenţă a jocului, rezultând în cele mai frumoase scene, unele de neuitat, ale acestui spectacol. O bună prestaţie o au şi ceilalţi actori, fără a excela într-un joc pătnmzător, deplin. (. . . ) Prin Rosmarin Delica în rolul lui Chris Christop/1erson, se conhtrează adevărata dramă a oamenilor mării, dar şi implinirile pe con ei le gustă pe mare şi care-i şi despart de uscat. (. . .) Chris prinde viaţă şi susţine spectacolul. (. . .) Dincolo de incdrcdhtro unei scenograjii preţioase, de unele neajunsuri la nivelul jOCII/ui, emoţia este la rangul CIIVenit fn acest spectacol, percutantă în spectator, şi Teatntl Dramatic din Petroşani merită evidenţiat."

(Ruxandra Anton, Dragostea şi nuue, www.revistacultura.ro, 25.04.07)

SINUCIGAŞUL, de Nikolai Erdman. Traducere: Cristian C. Buricea Mlinarcic Premiera: 28.04.07. Regia artistică: Andrei Mihalache. Decor ŞI Costume:

Alexandru Radu. Distribuţia: Nicolae Vicol (Semion Semionovici Po,tiekalnikov),

Nicoleta Bolcă (Maria Lukianovna, soţia lui), Ioana Gajdo (colaboratoare, Teatrul de Stat Oradea) (Serafima 1/inicina, soacra lui), Dorin Ceagoreanu (Aieksandr Petrovici Kalabuşkin, vecinul lor), Izabela Badovics (Margarita Jvanovna Peresvetova, vecina lor), Valentin Ioniţă (So,tul Margaritei), Dragoş Spahiu (Aristarh Dominikovici Grand-Scoubique, intelectual vechi), Ciprian Almăşan (Nikifor Pugaciov, negustor şi intelectual, Cioclul, Beţivul), Mihai Sima (Egor Timofeev, muncitor-poet), Gheorghe Stoica

550


(Părintele Elpidi, preot ortodox), Nicoleta Niculescu (Kieopatra, dornică de o iubire romantică), Diana Nichiteanu (Raisa, rivala ei, dornică şi ea de iubire), Irina Bodea-Radu (Madame Sophie, croitoreasă, Un surdomut) : Oana Liciu-Gogu (O femeie): Ion Popescu, Adrian Timofte (Doi bărba,ti de la pompe funebre).

In alte roluri: Enache Chirilă, Ion Vochiţoiu, Gheorghe Danciu, Paula Gălăţan, Maria Mastan, Verginica Sân, Camelia Burlan

Fanfara Casei Pensionarilor din Petrila: Gheorghe Cureleac, Atilla Laszlo, Karol Stoker, Ioan Lazăr, Ferdinand Benea, Ion Kelemen, Gheorghe Bedeoan Dirijor: George Câlţea.


,,A fost o piesă foarte interesantă, cu câteva momente de mare achtalitate şi acum. Mi s-a părot amuzant şi totodatd extrem de irupirat ca la fnnromrântarea personajului sd cânte fanfara melodia <<Mai vino iar în gara noastră mică>>, a declarat Ilie Pintea, unul dintre spectatori."

(Marius Mitrache, Sinucigaşul pus In sceltll la Petroşani, în Eveninte�lhll Zilei, 30.04.07)

Nicolae Vicol


,Punerea în scenă a acestei piese a reprezentat .foră îndoială un succes pentn1 Teatml LD.Sfrbu. Ce este insa demn de a fi cercetat este raportul dintre ideile CII care jonglează piesa şi realitatea lumii in care trăim. O Vale a Jiului în care deşi AJOFM înregistrează o scădere la capitolul şomaj, acesta continuă să rămână înfiorător de ridicat, o Vale a Jiului în care există un număr mare de probleme sociale, o Vale a Jiului în care oamenii nu o dată au trecut pe lânglf gândul sinuciderii."

(Vasilicli Ichirn, Slnucigaşul tn Petroşani, în Gazeta Vt'Jii JiJtb1i, 02.05.07)

PAR TI CIP AREA CU SJNUCJGAŞUL LA FESTN ALUL mTURAL INTERNAŢIONAL "FĂRĂ BARIERE", Satu Mare, 25 mai 2007

"Teatnli Dramatic "Ion D. Sirbu " din Petroşani a încheiat manifestarea, cu un spectacol (Sim1cigaşul, de Nikolai Erdman, în regia lui Andrei Mihalache; deconli şi costumele: Alexandro Radu) ce îşi deschide cortina ofertant. Şi, care, de altfel, la intervale (ca şi pentn1 final) constn1ieşte, din elemente pregnant realiste, tablouri uriaşe de epocă stalinistă, desigur cu pastă acidă. Modul11l scenografic iniţial - ca şi "garderoba " personajelor (cât şi obiectele din "spaţiul locativ ") - alcăh1iesc împreună o tragicomică imagine despre existenţă. Şi interpretativ, montarea promite la început o implinire scenică, pe o ecuaţie între comic debordant şi ironie amară. Poţiekalnikov, nevasta şi soacra lui, dar şi "vizitatoarea vecinului " s1mt, actoriceşte, portretizări hazoase, diferenţiat inchegate (ce-şi şi menţin, în genere, în reprezentaţie, linia caracteristică). Însa, de la un moment incolo, scenn aglutinează stările zgomotoase ale resh1lui distribrtţiei (şi chiar constn1cţia din lemn, care "stătea " pdnă ahmci "în ramd "foarte potrivit CII intenţiile montării, parcursă cu exces de agitaţie, contribuie la suplimentarea factorilor perturbatorii, sporind inconfortul auditiv al celui din sală). Se inclari.fică lucrurile: un perete de sonoritdţi obositoare, un du-te-vino necontrolat (ca şi derapaje în vulgar) acţionează prea împotriva sensurilor scenice. În context, actoml dotat pentn1 rol ce este Nicolae l 'icol pare mereu mai singur (la modul propriu) în mijlocul confuziei produse de acel uroit imposibil de lume; singurol care comunică - şi constant, şi artistic, şi mlddios - tezele regizorale."

(Antoaneta Iordache, Pe harta filriJ jr01rtiere a unui festival . . . , în Teatr11l azi, nr. 8-9/ 2007, pp. 28-29)

DACĂ E TEATRU . • • TEATRU SĂ FIE, spectacol în colaborare cu Clubul Copiilor Petroşani.

Premieră: 26.05.07. Regia artistică, scenografia şi coloana sonoră: Izabela Badovics. Distribuţia: Bogdan Clemente, Cristian Iorga, Roxana Crăciunescu,

Bianca Holobuţ, Elena Maxer, Alexandra Biro, Irina Deac, Ligia Tuhuţ. Lumini: Alexandru Nicolescu. Sonorizare: Doina Matei.

552



Vasilică !chim - TeatTIIl lD.Strbu In febra noii stagillni, in Ga:.eta Vtfii Jiuhti, 12 .09.06

Actori noi la Teatrul Dramatic "Ion D. Strbu" Petroşani, în Gazeta J 'tJii Jiului, 14.09.06

Teatrul Dramatic "/011 D. Sfrbu" Petroş1111i tşi thscltide stagiw1ea 2006-2007 fii data de 23 septembrie 2006, orele 18,00 cu o comedie de z.ik mari GIJ/ceava zeilor de Radu Stanca, in Gll'l.eta J'tlii Jiului, 1 9.09.06

Teatrul Dramatic "Ion D. Strbu" se apropie cu paşi repezi de thschiderea stagillnii 2006-2007 cu un spectacol de excepţie, de data aceasta o comedie, GIJ/ceava zeilor, de Radu StiUICII, în Matinal, 20.09.06

Actorii Teatrului Dramatic "Ion D. Sfrbu" Petroşani se adreseaziJ direct publicului, in Gll'l.eta Vtlii Jiului, 2 1 .09.06

D.V., Teatrul Dramatic "/011 D. Sfrbu" fşi thsc/1ide stagiunea cu comedia Critis sau giJ/ceava zeilor de Radu Stanca În 23 septembrie 2006 Radu Stanca pentru a doua oariJ pe scena Tetllrului din Petroşani, in Matinal, 2 1 .09.06

D.V., Teatrul Dramatic "Ion D. Sfrbu" tşi deschide porţile cu o comedie acepţionaliJ Gllkeva zeilor de Radu St1111ca, f11 care vor debuta 3 proaspeţi absolvenţi ai U11iversiliJ{ii de ArtiJ TeatraliJ Tg. Mureş, in Mati11al, 23.24.09.06)

D.V - Teatrul Dramatic "lo11 D. Strbu" fşi desc/1ide larg porţile pentru cei mici cu povestea de aur Muck cel Mic, de Willtebn Hauff, in Matinal, 30 septembrie - 1 octombrie, 2006

Va sili că !chim - Spectacol fiJriJ graniţe, in Ga;;eta Vtlii Jiltlui, 1 1 - 12 noiembrie 2006

Căsătoria lui Gogol cu troica la Petroşani , in Gazeta VIJii Jiubti, 06-1 1-06; 07. 1 1 .06; 08. 1 1 .06

D. V interviu cu Gelu Badea - CiJsiJtoria lui N. V. Gogol pruiJ 11ecmtverlţio11al pe scena di11 Petroş1111i de regizoml Gelu Badea, in Mati11al, 1 1 - 12 noiembrie 2006

Ruxandra Anton - U11wr 111 negru, tristeţe t11 alb, in \VWW.revistaculturaro, 25.04.07

D. V - D11pă o j11m1Jtate de seco� Ce/1ov la PetroŞillli, in Matil1al, 05 . 12 . 06 D.V - Teatr1d Dramatic "lo11 D. Strbu" Petroş1111i III faţa unei 11oi premiere

A. P. Ce/tov - cu Ursul şi Cerere în căsătorie, cu acel "şi aşa mai departe" pe scena din Petroşani, in Matinal, 05. 12 .06; 06. 1 2.06

Teatrul Dranllllic "Ion D. Strbu" Petroş1111i f11 faţa u11ei 110i premiere Comediile Ursul şi Cerere în căsătorie fn spectacolul Astăzi jucăm Cehol' pe scena din Petroş111u O prem.ierd de vis, in Matinal, 07. 12 .06

Uvertr�riJ ce/wviar11J la o premieriJ de vis pe scer1a Teatrului di11 Petroş1111i (1), (ll), in Ga:.eta Vtlii Jiului, 05. 12.06; 06. 12.06

Teatrul Dr111rllllic "Io11 D. Sfrbu"Petroş111u f11 faţa 1111ei comedii de excepţie (/), (//), in Gazeta Vtfii Jiului, 08, 9- 10 decembrie 2006

Dumitru Velea - BrmiJtatea flwinge şi IIWartea, în Matinal, 16 01 .07 Pe scena Teatmlui Dramatic "Ion D. Sfrbu" fn /7 ian11arie 2007, orele 11,00,

Crăiasa Zăpezii, de H C/1. Andersen - sau B11n1Jtatea flrvinge şi moartea, in Gazeta J 'tfii Ji11lui, 16 .01 .07


Premiera celebrei piese america11e Anna Christie, în Gazeta Văii Jiului, 27.02.07; 28.02.07; 0 1 .03.07; 02.03.07

Vasilică Ichim - Anna Christie fntre b1111al şi metafizic, în Gll'f.eta Vilii Jiului, 05.03.07

Anna Christie de Eugene O'Neill, in Matinal, 3-4 martie 2007 Nicolae Utică - Anna Christie - Eugene O'Neill, nemurilorul, in Matinal,

05.03.07 Ruxandra Anton - Dragostea şi mare, www.revistacultura.ro, 25.04.07) Andrei Mihalache - Cuvintul regi:orului, in Gazeta Vilii Jiului, 26.04.07 O s11perprotb•cţie - Sinucigaşul, în Gazeta Vllii Jiului, 24.04.07 U11 magistral spedacol: Sinucigaşul (1), (Il), (III), in Gazeta Văii Jiului,

25,26,26 aprilie 2007 Marius Mitrache - Sinucigaşu� pus "' sre�1il la Petroştllli, in Evo1imentu/

Zilei, 30.04.07 Vasilicii Ichim - Sinucigaşul 111 Petroştllli, in Gazeta Vilii Jiului, 02.05.07 Dana Eftimie - Şi eleviipotface teatru . . . , in Gazeta Vilii Jiului, 1 1 .05.06 Antoaneta Iordache - Pe l1arta fiJriJ frontiere a unui festival . . . , în Teatrul au,

nr. 8-9/ 2007, pp. 28-29

554


STAGIUNEA 2007-2008

Colectivul de conducere: Nicoleta Bolcă - director; Victor Scoroneţ - contabil şef.

Horaţiu Ioan Apan - regizor artistic. Colectivul artistic: Izabela Badovics, Diana Bathory, Irina

Badea-Radu, Nicoleta Bolcă, Dorin Ceagoreanu, Daniel Cergă, Rosmarin Delica, Oana Liciu-Gogu, Radu Lupu, Diana Nichiteanu, Nicoleta Niculescu, Mihai Sirna, Dragoş Spahiu, Gheorghe Stoica, Nicolae Vicol.

Regia tehnici: Valentin loniţă. Sufleur: Ecaterina Babi. Reluliri: Sinucigaşul, de Ni.kolai Erdman, Muck cel Mic, de Wilhelm

Hauff, Căsătoria, de N. V. Gogol.


ELISABETA 1, de Paul Foster. Traducerea: Radu Nichita Rapaport. Premieră: 29 septembrie 2007. Regia artisticA: Gelu Badea. Asistenţi de regie: Nicolae Vicol şi

Marius Costache. Decorul: Gelu Badea. Costumele: Alexandru Radu.

Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Elisabeta, Regina Trupei), Diana Bathory (Pata Soia; Vrăjitoarea; Mus), Diana Nichiteanu (Regina Maria a Scoţiei; Maria 1), Izabela Badovics (Maria Scoţiei; Maria 2), Irina Bodea (Regina Caterina a Franţei), Mihai Sima (Regele Filip al Il-lea al Spaniei; Bowyer; Lordul Primar; Tamburlaine), Dragoş Spahiu (Lordul Burghley; Adelantado), Nicolae Vicol (Sir Francis Bacon; Nostradamus; Lazarus Tuker), Daniel Cergă (Contele de Leicester; Whitgift; Eruditul 1; Preotul Jnchizi,tiei), Gheorghe Stoica (Sir Robert Ceci/; Omul Reclamă; Eruditul 2; Papa Gregorius al XIII-lea; Martin; Soarele), Dorin Ceagoreanu (Hatton; Walsingham, Feria, ambasadorul Spaniei; Alecon), Nicoleta Niculescu (Stubbes).

Regia tehnică: Vali Ioniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet : Doina Matei. Sufleur: Lidia Sângeorgean.

"Ge/11 Badea este un regizor foarte complex, un regizor care ştie să poarte omul

sss


de In lacrimi de fericire la lacrimi de tristeţe şi viceversa. Piesa s-a vrut a fi, pe de o parte, o ironie la adresa condiţiei actorol11i şi implicit a teatntlui, iar pe de altă parte o filosofie a istoriei străbătută pe aloc11ri de am11zament. Marele merit a/ lui Gelu Badea este acela de a fmbina aceste aspecte, 11nele chiar contrare, într-1m tot care să facă sufletele celor adunaţi in sală să tresară. (. . . ) În afară de acest plan constroit ca o ironie fină la adresa condiţiei actorului, Gelu Badea a aşternut sub ochii privitorilor şi un stlbstrat filosofic, reprezentat în primul rând prin conştientizarea perisabilităţii umane."

(Vasilică !chim, PremieriJ cu explozie de culoare, in Gazeta VIJii Jiului, 0 1 . 10.07)

,,Familia de la I.D.Sîrbu, pentro că - fn fond - asta sunt ei, actorii, o familie, întn1chipează o trupă de actori ambulanţi ai Angliei secolului al XH-lea, care 011 o regină a lor, dar in acelaşi timp o regină a Angliei.

Am descoperit o Nicoleta Bolct'J plind de energie, de curaj, dupd cum spune chiar dumneaei, «să joci un asemenea rol inseamnă să ai curaj .. . Eu măcar am avut curajul să încerC. )) Rolul jucat impecabil a lăsat-o să intre şi mai mult in inimile spectatorilor.

Dar nici ceilalţi actori nu au fost mai prejos." (Diana Popa, Aujucat istoria .. , in Gazeta VIJii Jiului, OI 10.07)

POVESTEA CENUŞĂRESEI, prelucrare după Charles Perrault. Premieră : 04. 10.07. Regia artistică şi Scenografia: Nicolae Vicol. Distribuţia: Irina Bodea-Radu (Cenuşlireasa), Diana Bathmy (Judith)

Izabela Badovics (Edith), Nicoleta Niculescu (}.-lama), Dragoş Spahiu (Ministrul), Dorin Ceagoreanu (Prinţul), Mihai Sima (Şoricelul Chiţ-Chiţ), Diana Nichiteanu (Zcîna cea Bunli), Gheorghe Stoica (Povestitorul).

Regia tehnică: Vali Ionită. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

"Povestea CenuşiJresei c11rge dinamic, cu meandrele, oricdt ar fi de m11lte, constrânse spre descătuşarea bucuriei şi împlinirii omeneşti. Răutatea este infrântă şi nunta, mmtirea se constituie pe fapta b1mă şi pe fmmuseţea sufletească. N11 poate exista nunti re in l11me fără ca fnmuueţea şi binele să nu fie descoperite, să nu ne iasă în intdmpinare. Se poate inttimpla ca o făptură a omului să decadă de la condiţia sa - datorită răutăţii celor din jur - dar până la 11rmă mmtirea n11 se poate face decât sub semnul redescoperirii a ceea ce este mai bun in om, afn�museţii. Sub veşmintele CenuşiJresei se află totdea�ma adevărata prinţesă."

(D.V l11traţi fn Povestea Cenu,ăresei pentru a deveni cele mai frunwase pri11ţese şi cei mai striJiucitori prilrţi! in Gazeta VIJii Jil•lui, 03. 10 .07)

MOFTURI, după Momente şi schiţe de 1 . L. Caragiale, spectacol atelier.

Premieră: 25. 10.07.

556


Regia artistică: Rodica Băiţan. Asistent de regie: Nicolae Vicol. Scenografia: Ioana Popescu.

Distribuţia: (C. F. R.) Dragoş Spahiu (Afuşteriul), Daniel Cergă (Niţă), Gheorghe Stoica (Ghi,tă); (BACALA UREAT) Daniel Cergă (Povestitorul), Nicoleta Niculescu (Madame Ca/iopi Georgescu), Gheorghe Stoica (Profesorul Popescu); (AMICI) Daniel Cergă (Mache), Dragoş Spahiu (Lache), Gheorghe Stoica (Tache); (FIVE O 'CLOCKJ Daniel Cergă (Povestitorul), Nicoleta Niculescu (Măndica), Irina Bodea-Radu (Tincuţa), Diana Nichiteanu (Nuţa), Dragoş Spahiu (Lefterescu).


,)lofturi este un .,spectacol de atelier", conceput să se poată juca aproape în orice spaţii, convenţionale şi neconvenţionale. Mai ales, în acestea concepute adhoc la diferite licee. Mai mult, cu actorii amintiţi şi cu alţii nenumiţi, din rândul spectatorilor, al liceeni/ar. Rodica Băiţan vrea să confirme judecăţile lui G. Călinescu, că .,spedatorul ia fraza, vrlljit, din gura adorubli şi o contimuJ singur " şi, prin urmare, cei din sală pot să ia locul unui interpret şi să ducă, integrrîndu-se, spectacolul mai departe. În acest sens, spectacolul Mofturi este interactiv, dar şi integrativ. Cel cuprins de magia teatrului şi a lui Caragiale poate să-i fie, pe durata spectacolului, şi ador."

(Dumitru Velea, Într-o "baie de teatru" cu Mofturi de Ne11ea lancii fi• mijlocul liceenilor, in Matinal, 24. 10.07)

ÎMBLÂNZIREA SCORPIEI, de William Shakespeare . Traducere: Dan A. Lăzărescu. Premieră: 1 7. 1 1 .07. Regia artistică: Rodica Băiţan. Scenografia: Ioana Popescu.

(Ambele de la Teatrul Naţional Tg. Mureş.) Asistent de regie: Nicolae Vicol.

Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Catarina), Nicolae Vicol (Petruchio), Rosma.rin Delica (Baptista), Izabela Badovics (Bianca), Diana Bathory (Văduva), Mihai Sirna ( Vincen,tio; Grumio), Dorin Ceagoreanu (Lucenţio), Gheorghe Stoica (Gremio; Un croitor), Daniel Cergă (Hortensia), Dragoş Spahiu (Tranio), Radu Lupu (Curtius; Un pedagog).

Regia tehnică: Valentin loniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet : Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

"Cred că în adâncul oricărei femei se află o neîmblânzită şi, până la urmă, fmblânzită Catarintl, o femeie-scorpie care stă la baza iubirii şi a libidoului. Nu trebuie să ne speriem de privirea ei sălbatică, fiindcă în adâncul întunecos al ochilor ei strălucesc stelele. Numai că trebuie să existe un Petruc/aio, care să ştie să le privească şi-n zon·i zilei să le acopere cu lumină.

SS7 https://biblioteca-digitala.ro

Cred că aceste făpturi shakespearene feminine sunt feJele uneia şi aceleiaşi tulburătoare femei surprinsă de-a lungul vieJii, al vieJii de la începuturi până azi şi mai mult. În această femeie ne s11rprindem părticica noastră de cer şi pămdnt.

Cred că nu există actriJă care să nu-şi dorească, cel puţin o dată în viaţă, să se întdlnească CII rm personajfeminin creat de Shakespeare, să se privească în oglinda acelei tulburătoare femei pentru a se descoperi.

Cred 1n Clllarina, în Clltarina din mine şi din fiecare femeie." (Nicoleta Bolcli, Cred fn Catarina!, Telltnll Dranratic "Ion D. Strbu"

Petroşani tn Jfl/a u11ei comedU de excepţie, Îlnblânzlrea scorplet de Wdliam VIii 1 3 nov.

"Un autor precum Shakespeare este recunoscător interpreţilor petroşăneni şi, mai ales, publicului care-i rtmrăreşte personajele şi le înţelege în addncrtl lor omenesc. Căci el vorbeşte despre lume şi despre fiecare dintre noi."

(Dumitru Velea, Shakespeare pe scena Teatrului din Petroşani, în Matinal, 06. 1 107)

DUMITRU VE LEA publică volumul FORME VII 60 dramatis penonae (Ed. Fundaţiei Culturale "Ion D. Sîrbu", 2007, p. 520)

IDOLUL ŞI ION ANAPODA, de George Mihail-Zamfirescu. PremierA: 09.02.08. Regia artistică: Horaţiu Ioan Apan. Scenografia: Vioara Bara

(colaboratoare) .

558


Distribuţia: Daniel Cergă (Ion), Dragoş Spahiu (Valter), Diana Nichiteanu (Frosa), Diana Bathory (Stăvăroaia), Irina Bodea-Radu (Mioara), Mihai Sima (Aristotel).

Regia tehnică: Valentin Ioniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Babi.

��nm��rnE71

,Jntitulată comedie aJ1lliJi, Idolul .. este singura piesă cu happy-end din creaţia auton1lui. Jocul dragostei ne oferd şi prilejul satirizării acestei întâmplări, deoarece piesa poate fi o satiră in măstml in care viata însăşi se reclamă corectată şi arsă cu fierul roşu Însă, deşi căutarea fericirii şi împlinirea în afara unui celălalt rezonant este pute mic contrată de socialul ostil, de nom1a sa strâmbă, Ion şi Frosa (omul anapoda şi fata necăjită) vor ieşi învingători prin iubire, evadând din mediul îngust şi insipid. Iubirea wr, cel puţin pentn1 ei, este transjom1atoare, salvatoare."

(Horaţiu Ioan Apan, Cuvlbllul regizoru/ni, Ieri şi azi, in Gazeta ViJii Ji11b1i, 05.02.08)


,/)acă, in viaţă, fiecare dintre noi este şi puţin actor, pe scenă omul trebuie să se contopească aproape până la arderea ultimă CII personajul. Acest lucm s-a putut vedea intr-un mod perfect pe scena teatrolui petroşănean LD.Sfrbu, sâmbătă, 9. 02.2008, când a aVIIt loc premiera Idolul şi Ion Anapoda. Surprinzător nu a fost jocul perfect al actorilor petroşăneni, ci modul fascinant de a transmite mesajul publicului adunat tn sală, dar şi pendulările sentimentale ale personajelor."

(Vasilicii Ichim, Actorii de III LD. Strbu s-au deT.I".",it, în Gazeta VtJii Ji11lui, 1 1 .02.08)

LUMEA LUI DĂNILĂ, după Ion Creangă, adaptare de Boris Melinti .

Premieră: 1 9.02.08. Regia artistică: Boris Melinti . Scenografia: Vioara Bara. Distribuţia: Dorin Ceagoreanu (Dănilă Prepeleac) Gheorghe Stoica

(Fratele lui Dănilă, Omul cu cantl, Omul cu capra, Omul cu punga), Nicoleta Niculescu (Cumnata lui Dănilă, Femeia cu gâsca), Izabela Badovics (Scaraoţchi).

Regia tehnică: Valentin loniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

,,Regia şi scenografia spectacolului sunt semnate de Boris Melinti. El fiind şi actor, şi-a indreptat atenţia, mai mult asupra configurării personajelor, CII imagini inedite şi detalii expresive, savuroase şi demne de reţinut, asupra jocului şi tdlCIIIui moral fnveşmdntat in fa/duri le bucuriei şi ale reprezentării."

(Cu povestitorlll Io11 Creflllg4 pe scena Teatrlllui Dramatic Ion D. Sîrbu din Petroşani, Lumea lui Dănilă, în Gazeta V4ii Jiului, 1 9.02.08)

FLECĂRELILE FEMEILOR, scenariu liber după C. Goldoni, de Nicoleta Bolcă, spectacol pentru facultate.

Premieră: 27.02.08. Regia artisticA: Nicoleta Bolcă (examen anul al II-lea la Regie Teatru

la Facultatea de Teatru şi Televiziune, Universitatea Babeş-Bolyai ClujNapoca). Scenografia: Alexandru Radu.

Distribuţia: Dragoş Spahiu (Arlecchino ), Irina Bodea-Radu (Colombina), Mihai Sima (Lelio), Dorin Ceagoreanu (Beppo), Diana Bathory (Beatrice), Diana Nichiteanu (Checchina), Daniel Cergă (Capi/ano Toni), Gheorghe Stoica (Pantalone).

Regia tehnică: Valentin loniţă. Lumini: Al Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

"Tema acestui scenariu este de fapt ideea de teatm. Teatrul adunat intr-un cub magic, acest cub cuprinde practic întreaga recuzită existentă într-un teatru. Cubul este emblema spectacolului. Cât e teatml destul de spectaculos, iată că totul se

560


adună într-un .simp/11 cub. Aceasta ar fi tema. >> Ideea .spectacolultli mi-a venit de la replica lui Pantalone, care .sprme : ((Colombina! ! Ea e cheia flecărelilor, le încurcă şi le desface))."

(Nicoleta Bolcă, Flecilrelile femeilor, în Gazeta Vtfii Jiului, 26.02 08)

AFARĂ, ÎN FAŢA UŞII, de Wolfgang Borchert. Traducere: Mircea Avram şi Petre Stoica. Premieră: 15.03 .08. Regia artistică: Marius Costache (examen de licenţă, Regie

Teatru la Facultatea de Teatru şi Televiziune, Universitatea BabeşBolyai Cluj-Napoca). Scenografia: Alexandru Radu.

Distribuţia: Daniel Cergă (Beckmann), Nicolae Vicol (Celălalt), Dragoş Spahiu (Colonelul, Directorul, Ologul), Diana Nichiteanu (Femeia), Diana Bathory (Doamna Kramer), Mihai Sima (Dumnezeu), Irina BodeaRadu (Antreprenorul).

Regia tehnică: Valentin Ioniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

" . . . Este ţipătul disperat şi fără direcţie al omului care se intoarce acasă şi descoperă eli nu are nici un rost în .societate. Becknuvu1 întreabli despre Dumnezeu. El cere iubire. Cere un om .să stea în preajma .sa. Cere .Jă afle .sensul vieţii în această nouă realitate pe care o găseşte. Dar nu primeşte nici un rtlspun.s. Nu este nici unul. Vi$ în.slişi este răspunsul.

Asta este piesa lui Wolfgang Borchert: un ţipătr' (Marius Costache, cuva,IIUI regizombti, în Gazeta Vtfii Jiului, 1 0.03.08)

,,Piesa Afar4, fn faţa uşii a reuşit .să le explice .spectatorilor de ce este mult mai profundă şi fecundă .suferinţa decât flecărelile din comedii. Becknuum (Daniel Cergli), un fost .soldat întors de pe front, incearcă fără .succes .sli se integreze în ce mai rămăsese din Germania după cel de-al doilea Război Mondial. Lupta .se duce mai mult într-un plan .simbolic, cel al conştiinţei, acolo unde .se decide pas c11 pa.s .sublima renunţare. Realitatea socială şi conştiinţa interioară lucrează în tandem pentru a-i oferifoshllui .soldat motive intemeiate pentru a-şi pune capăt vieţii. ( . . ) O piesă care a încântat în primul rând prin contrast. Moarte-viaţă, Dumnezeu-Diavol, conştiinţă interioară pozitivă-conştiinţă negativli. Tot la capitolul contraste ar putea fi trecută şi distribuţia actorilor. Irina Bodea, o actriţă deosebit de fnmroa.Jă, a fost aleasă .să joace rolul Diavolului .sau al morţii, aşezând in faţa spectatorilor o realitate dură : nu tot ce e fromo.s e bun .sau divin."

(Vasilică !chim, O piestJ cuJremnrtJioare pe sce11a Teatruh1i lD. Strb11 -Afară, în fa�a uşii, în Gazeta Vtfii Ji11bti, 24.03.08)

Ziua Mondială a Teatrului, 27 martie: Se prezintă, în data de 29 martie, spectacolul Idolul şi Ion Anapoda, de George

Mihail-Zamfuescu


NAPOLEON ERA FATĂ, după Margaret Mayo de Sică Alexandrescu (traducere şi adaptare) .

Premieră: 1 9.04.08. Regia artistică: Andrei Mihalache. Scenografia: Alexandru

Radu. Distribuţia: Nicoleta Bolcă (Ketty Harrison), Nicolae Vicol (William

Harrison), Mihai Sima (Jimmy Scott), Izabela Badovics (Maggie Scott), Dorin Ceagoreanu (John), Nicoleta Niculescu (Miss Petickton), Daniel Cergă (Henry), Diana Nichiteanu (Zoe), Diana Bathory (Maud), Gigi Stoica ( Un poliţist).

Regia tehnicll: Valentin Ioniţă. Lumini: Al. Nicolescu. Sunet: Doina Matei. Sufleur: Ecaterina Babi.

Nicoleta BolctJ despre rol: ,,Ketty Ha"iaon imt dă posibilitatea mie ca actnţă să arăt o allfel de faţă a actriţei

Nicoleta Bolcă. ( ) Am /uc1·at la multe spectacole, am făcut multe roluri dar acest rol este poate o incununare a experienfet mele de până acum. In acelaşi timp am o teamă cumplită deoarece on va fi unul din marile mele ro/un on va fi un eşec. llfijlocul privmd acest rol nu ertstă. Vă aştept cu mare drag pe dumneavoash·ă spectatorii .să vtzionafi un spectacol aşa cum nu afi mai văzut şi când spun asta mt folosesc cuvinte mari tar dumneavoastră veţi fi singurii care puteţi da notă acestui spectacol."

(Nicoleta Bolcll., din Caietrll-program al spectacolului Napoleon era fată)

FETIŢA CU CHIBRITURI, de Diana Boboc după o idee a lui Hans Ch. Andersen.

Premieră: 08.05.08. Regia artistică: Diana Boboc. Asistent de regie: Nicolae Vicol .

Scenografie: Alexandru Radu. Coloana sonorA : Dan Simion. Distribuţia: Diana Nichiteanu (Fetiţa), Mihai Sima (Corbul), Diana

Bathory, Nicoleta Bolcă (Pisica), Daniel Cergă (Căţelul), Nicoleta Niculescu (Bunica).


Participare la Bursa de spectacole din cadrul Festivalului lntemaţimud de Teatru de la Sibil1 (5-7 iunie 2008).

FLUIERUL FERMECAT, de Adrian Găzdaru. Premieră: 20.06.08. Regia artisticA şi Decorul: Adrian Găzdaru. Asistent de regie:

Dragoş Spahiu . Costumele: Vioara Bara. Distribuţia: Gigi Stoica (/mpăratul), Daniel Cergă (Sfetnicul), Mihai

Sima (Crainicul), Izabela Badovics, Nicoleta Bolcă (Domniţa), Dorin

562


Ceagoreanu ( Urâtul), Irina Bodea-Radu (Dascălul DO), Dragoş Spahiu (Laba de urs).


PAZNICII DE NOAPTE, de Stratis Karras. PremierA: 2 1 .06.08. Regia artisticA: Adrian Găzdaru. Asistent de regie: Rosmarin

Delica. Scen · Vioara Bara.

Rosmarin Delica, Diana Nichiteanu, Dragoş Spahiu


Distribuţia: Rosmarin Delica (Gavril), Dragoş Spahiu (Pepi), Nicoleta Niculescu (Erofili), Diana Nichiteanu (Anna).


Rosnuuin Delica despre Paznicii de noapte: "Înttilnirea mea cu GtJVril din Paznicii de noapte este ca şi cum cineva ar fi

tras cortina şi m-aş fi văzut pe scenă, eu-celălalt. Fireşte, te descoperi în fiecare personaj pe măsură ce-l fntruchipezi, dar Gavril al meu are ceva mai mult. Este paznic de noapte, este cel ce ne protejează noaptea, o făptură ce ne apără de hoţi fantomatici. Şi nu-i singur, e cu Pepi, şi el un alt paznic de noapte, cu care îşi împarte singrtrr'itatea. Este bătrdn, ca tot ce vine din lăuntntl nostnt. Este paznic la un depozit.

Vine un timp cdnd fiecare ne dăm seama ct'i avem un "depozit " cu ''paznici de noapte ". Jar b1 piesă fi în spectacolul nostru, este un timp şi cdnd ne dăm seama că ne mişcăm între doii('J ipostaze ale femininului: o fomeie bătrdnă, Erojili, reală şi pe care o tot păcălim, şi o alta t4nt'Jrd, Anna. pe care o iubim, în singurătatea noastră, chiar o sechestrăm, ca pe un vis. Propriu. Cdţi din sală nu se vor recunoaşte in Gavril?"

(Rosmarin Delica, în Caietul-program al spectacolului Paznicii de noapte)


Vasilică Ichim - PrernieriJ CII explo'!)e de culoare, în Gaz.eta ViJii Jialui, 0 1 . 10.07

Diana Popa -Auj11cat istoria .. , în Gazeta Vifii Jialui, 0 1 . 1 0.07 D. V. in c11rllad pe scena TelllrUlni Dramatic "lo11 D. Strbu" din Petroşani -

Elisabeta 1, de Paad Foster Între actorii din distribuţie, doi tineri absolvenţi, în Matuaal, 1 8.09.07

D. V În curllad pe scena TelllrUlni Dramatic "Ion D. Slrbu" din Petroşani Elisabeta 1, de Paa1l Foster Date despre grundul istoric al piesei, în Matinal 19 .09.07

TelllrUI Dranaatic "Ion D. Strbu" Petroşani tşi deschide stagiunea 2007-2008 ba data de 29 septembrie 2007, orele 1 B, 00, cu un regal EUSABET A 1, de Paul Foster Cea mai nuue 11101atare diJa 11/tinaii 15 ani (1), (11), (III), (JJ!), (J!), în Gazeta VIJii Jualni, 25, 26, 27, 28, 29 septembrie 2007

Nicoleta Bolcă -Eu, actriţa - regi111J, în E-Timpul, 24.09.07 D. V - Intraţi In Povestea Cenuşă resei pentru a deveni cele mai frumotue

pri1qese şi cei mai striJlllcitori prul{i! în Gazeta VIJii Juabli, 03 . 1 0.07 Dumitru V el ea -Î11tr-o "baie de teatru" CII Mofturi de Nenea 1 tuacu ba

mijlocul liceellilor, în Matinal, 24. 10.07 Nicoleta Bol că - Cred i11 Catari11a! în Gazeta Vilii Jiuh1i, 13 nov. 2007 Teatrul Dranaatic "Ion D. Strbu" Petroşani tn jtJţa unei comedii de excepţie,

Îmblânzi rea scorpiei, de Wdliana Shakespeare, in Gazeta VIJii Jiul11i (I), (II), (III), (IV), 1 3, 14,15,16 nov. 2007

Î11 c11rlbad Sl1akespeare pe scena Teatrul11i din Petroştuai, in Jlatitaal, 07. 1 1 .07

564


Dumitru Velea - S/aakespeare pe scena Teatrului dila PetroJwai, în Mali"al, 06. 1 1 .07

Horaţi.u Ioan Apan - Cuvllntul regizorului, Ieri Ji azi, în Gazeta J 'ilii Jiului, 05.02.08

Teatrul Dramatic "Ion D. Sfrbu" fn faţa unei noi premiere - comedia Idolul şi Ion Anapoda, tk G. !ti. Zamjirescu (1), (Il), (111), JJI), în Gazeta ViJii Jiub1i, 5 , 6 , 7, 8 februarie 2008-07-09

Vasilică Ichim -Actorii de la LD. Sfrbu s-au tkzl4npUI, în Gazeta ViJii Jwlui, 1 1 .02.08

Cu povestitorul lon Creangtl pe scena Teatrului Dramatic Ion D. Sîrbu din PetroJani, Lumea lui Dănili, în Gazeta ViJii Jiului, 1 9.02.08

Nicoleta Bolcă - Flectlrelikfemeilor, în Gazeta ViJii Jwlui, 26.02.08 Marius Costache - Cuvllntul regizorului, u" regizor dila tlbatlra gnaeraţi.e

propune un allfel tk spectacol Afară, în faţa uşii, (1), (Il), (III), în Gazeta ViJii Jiului, 1 O, I l , 1 3 martie 2008

D. V. Pe senaa Teatrului Drllllllllic LD.Sîrbu PelrOJIDU Napoleon era fată, o prelucrare tk Sictl Alexmulrescu duptl farsa tUnericantl senurattl tk Margaret Mayo, în Mali1aal, 16.03.08

Teatrul Dranaalic Ion D.Sîrbu PelroJwU &a faţa unei nuui con111dii Napoleon era fată, tk Margaret Mayo, în Gazeta ViJii Jwlui, 12-1 3; 14; 1 5; 16; 1 7; 1 8; 1 9-20 aprilie 2008

Vasilică Ichim - O piestl cutrenaurtltoare pe scena Teatrului LD. Sfrbu -Afară, în faţa uşii, O politictl teatraliJ cu care unii 1lll sunt tk acord, în Gazeta Vtlii Jwlui, 24.03.08

Dumitru Velea - Irina Botka-Rtub1 sau uinurea ca atitudilae creatoare, în MatiJaal, 1 9-20 aprilie 2008-07-09

Dumitru Velea - Daniel Cergtl, instrucţia ca atitudine creatoare Jiftlrtl trufie, în MatiJaal, 2 1 .04.08

Nicoleta Bolcă - din Caietul-program al spectacolului Napoleon era fată Rosmarin Delica - în Ca.imd-program al spectacolului Paznicii de noapte


566


"' 0\ ._J

1 978: Violeta Ţurcaou. Florin Fătul eseu. Maria Barleaou. Al Co«eaou, Paulina Codreanu. Gigi Docea, Florin Hibiao, Ioo Pipera, Vincen�u Sere�. Ioo Iană� Dumitru Ddcea, Ştefan Barath, Nicolae Gherghe, Paulina Schillinger, Felix Anton Rizea


PERSONALUL ARTISTIC (1948 - 2008)

DIRECŢIUNEA TEATRULUI

Franz Auerbach, director /1948-195 1 Arthur Bergman, director adjunct /1949-1953 Ion Petrovici, director /195 1-1962 Tine! Atanasiu, director adjunct /1953-1954 Iosif Peleş, director adjunct /1954-1960 Vladimir Pop, director adjunct /1960-1966 Petru Stoican, director /1962-197 1 Petru Marcu, director adjunct /1966-1968 Sebastian Brujan, director adjunct /1969-197 1 Ironim Munteanu. director /197 1-197 5 Nicolae Gherghe, director /1975-1983 Constantin Guran, director adjunct /1975-1978 Vasile Chirculescu, director adjunct /1978-1 986 Mihai Clita, director /1983-1987 Come1ia Stănescu. director /1987-1989 Mihai Clita, director /1989-1991 Dumitru Ve1ea, director /1991-2005 Vasile Chircu1escu, director adjunct /1996-2004 Nicoleta Bolcă, director /2005-

Actori, regizori şi scenografi

Aciobăniţei Dan, actor IATC Buc. /1973-1 975 (Iaşi) Adamovici Constantin, actor /1953-1956 Alexe Corvin (1940), actor /1969-1974 ; 1978-1994 Alexoi Comelia ( 1957) liceu, figurant /1977-1978 Ana Mirena, actriţă IATC /1961-1978 (Constanta) Diana Andronache, liceu, figurant /2002-2003 (Spania) Anestin Ion, pictor scenograf /1952-1953 Andronescu Vasilica, actriţă IATC /1975-1977 Anghelescu Alexandru ( 1 923) actor IATC /1972-1 985 (decedat) Anghelescu Mircea, actor IATC /1962-1 963 (Buc.) Anghelescu Moreni-Ion (1923), actor /1963-1965 Antonescu Elena, actriţă /1948-1 958 (dec.) Apan Horaţiu Ioan (1956), regie Cluj /1998 -Antonescu Emilia, actriţă /195 1- 1 952 Ape trei Dinu, actor IA TC Buc. /1 980-198 1 ( dec.) Apostol Eugen (1943), actor /1966-1967

568


Asan Petru, actor /1948-1950 Atamanov Antoaneta, actriţă /1952-1956 Atanasescu Aurel, actor /1949-1950 Atanasiu Dorel ( 1933) actor, Conservator Craiova /1958-1959 (Bacău) Atanasiu Justin (Tinel) actor /1948-1958 Aueibach Franz, regizor, director /1948-195 1 (Buc.) Avătăjiţei Ion, actor /1956-1957 Babi Ecaterina, figurant, sufleur /1996-Badovics Izabela (1975), actriţă Fac. Cluj /1993-Balaban Anca, actriţă /1948-1950 Balogh Alexandru, actor /1954-1957 (Radio Craiova) Balogh Valentina, regizor artistic /1956-1957 (T.Craiova) Baltă Nicolae, actor /1 959-1960 Banu Bebe, actor /1949-1950 Barb Alice (1963), figurant (actor, regizor, IATC) /1987-1989 - (Buc.) Banu Lascăr, actor /1948-1949 Barath Ştefan, pictor scenograf (1942) lnst. arte decorative /1976-1 983 (dec.) Băieşu Radu (1962), regizor artistic, IATC Buc. /1986-1988 Băncescu Mihai, actor /1955-1957 Băibulescu Zizi, actriţă /1953-1957 Be1ba Elisabeta ( 1924-2004), actriţă, IATC Buc. /1952-196 1 : 1965-1 977 (dec. ian. 2004) Bellu Gabriela ( 1962), actriţă lnst. Tg. Mureş /1985-1989 (T. Constanta) Beiu Constantin, referent literar /1949-1956 (laşi) Berbiuc Violeta, actriţă (Radio Buc.) /1966-1 971 (T. Comedie) Berto1a Podoleanu Yvonne, actriţă, /1967-1968 Bitang Dimitrie, actor, IATC /1962-1964 (dec.) Birău Avram (1948), actor, IATC Buc. /1977-1981 (T. Sibiu; T. Mic) Bârlea Maria, figurant /1972-1973 Blănărescu Florin, actor /1967-1 968 (Bacău) Bleonţ Claudiu (1959), actor, IATC Buc. /1984-1990 (TN Buc.) Bodianu Ci os-Valentina, actriţă /197 4-1 97 5 Bojescu Vasile ( 1922, URSS), actor, IATC /196 1 -1965 (T. Sibiu) Bolcă Nicoleta, actriţă, AAT.Tg. Mureş /1994; 2002 -Botoşescu Eugenia, actriţă /1950-1958 (T.Bacău) Botoşescu Dorel, actor /1950-1958 (T. Bacău, dec.) Boureanu Alexandru (1975) Actorle Craiova /1 999-2000 (T. Craiova) Branea Maria, actriţă, IA TC /1969-1970 Branea Tudor (1916), actor /1953-1955;1957-58;1964-1967 (dec.) Brădescu Silvia, actriţă, IA TC /195 1-1960 (Botoşani) Brădescu Teodor, actor, IATC /195 1-1957 (Botoşani) Buchholtzer Lerida (1 955), figurant /1974-1976;1982-1 989; 1991-1992 (T.


Sibiu) Bucur Geo (1922) regizor tehnic /1950-1952;1958-1976 (Buc. dec.) Bungău Eugenia, figurant /1969-1970 Burtea Simona (1976), figurant (IATC Buc. Teatrologie) /1992-2003 (Buc. T. Nottara) Buzdugan Elena ( 1928),pictor scenograf, Inst. arte plastice /1977-1983; 1991-1999;2000-2005 (Petroşani) Buzdugan Valentina (1959, Basarabia), actriţă /1997-2002 (Italia) Calboreanu George (jr.), actor, IATC Buc. /1967-1968 Calea Leonard (193 1), actor, IATC /1964-1965 Capetti Ionela, figurant /1973-1975 Căpitanu Dwnitru (1925), secretar literar /1956-1967 (Piteşti, dec.) Catone Magda (1958), actriţă, IATC Buc. /1982-1984; 2001-2002 Cătălin Marinela (1954), actriţă, IATC Buc. /1977-1979 Cemea Corina (1970), actriţă AAT.Tg. /1994, Ciochia Pompiliu (1977), actor, Fac. Teatru Craiova /1999-200 1 Ceagoreanu Dorin, 1976, actor AA T. Tg.Mureş /1996-Cercel Mariana Hotinescu (1942), actriţă, IATC Buc /1964-1967 (T. Giuleşti) Chirpac Florin (1 956), actor IATC Buc. /1980-1983 (T. Brăila) Cemea Ilie, actor /1948-1952 Cioabă Mirela (1955), actriţă, IATC Buc. /1980-1982; 1993-1995;200 1-2004 (T.Craiova)) Câsu Pavel (1929), actor 1 1965-1967 (T.Craiova) Chorobea Francisca (Ionaşcu, Luka) (1948), actriţă /1979-2005 Câta Dumitru, figurant (actor, IATC, Buc.) /1967-1970 (Buc.) Chihaia Florica (1962), figurant (Fac. de filologie) /1990 Clita Mihai (1942, Cemâuţi) actor, IATC Buc. /1965-2001 (dec. 06.03 .01) Coconeţ Tiberiu, regizor tehnic /1949-1950 Codreanu Alexandru (1927),actor, Cons. muzică, artă dramatică /1958-1993 (dec.) Codreanu Paulina (1934), actriţă /1960-1961 ; 1962-1989 (Sibiu) Codreanu Lili ( 1972), figurant /1999-200 1 (T. Deva) Cojocaru Crina, actriţă 1 195 1- 1952 Colberti Ricardo, actor /1948-1949 Colda Ana (1920) actriţă, Cons. Regal, artistă emerită /1952-1968 (dec. 1972) Columbeanu Dem (1900),actor, Cons. artă dramatică Buc./ 195 1-1961 (Buc. dec.) Columbeanu Elena (19 12), actriţă /195 1-1962 (Buc.) Constantinescu Constantin, actor, IATC /1963-1964 Constantinescu Georgeta, actriţă 11968-1969 Copăceanu Iolanda, actriţă /1950-1955

570


Comea Andra Tudor ( 197 1 ),actriţă, IA TC Buc. /200 1-2002 (Noua Zeelandă) Comea Alexandru (1970), actor IATC Cluj /200 1-2002 (Noua Zeelandă) Costea Ion, actor 11962-1963 Costea Jana (1912), actriţă, IATC /1960-1963 Buc. Costea Mara, actriţă IATC /1976-1977 Crăciun Aurel ( 1920), regizor tehnic /1962-1965 (Alba Iulia) Crăciun Bombonica (1920), sufleur /1959-1965 (Alba Iulia) Creţulescu Mimi, actriţă 1 1948-1950 Cristea Anamaria (1949), actriţă, IATC Buc. /1 977-1978 (Buc.) Cristescu Ion ( 193 1), actor /1960-1963 Cristian Lucia, actriţă /1949-1950 Crâmpiţă Teodor (1925), actor /1960-196 1 Crişan Stela, figurant /1977-1978 Dafmescu Cezara, actriţă, IATC Buc. /1973-1977 (T.N.Buc.) Dănescu Traian (1933). actor IATC Buc. /1958-1962 Delica Rosmarin (1949), figurant, regizor tehnic; actor /1975-1979;1979-199 1 ; 1991-Dicu Constantin (1939),actor, IATC Buc. (regie) /1963-1970 (Tv. Buc.) Deleanu Cristina, actriţă, IATC Buc. /1967-1 968 Didilescu Gheorghe, actor /1953-1954 (T. Tg. Mureş) Didilescu Olimpia, actriţă /1953-1954 (T. Tg. Mureş) Doboczi Ildiko ( 1985), figurant /2004-2005 Dimitriu Ioana, figurant /1971-1972 Dinicu Florica (1957), actriţă, IATC Tg. Mureş /1 982-1985 Dinischiotu Constantin, regizor artistic /1958-1960 Dobre Geo (1950), actor, IATC Buc. /1979-198 1 (TES, Buc.) Dobrin Dumitru ( 1940), actor, IA TC Buc. /1964-1967 Dobran Cristine1 ( 1967), actor, AAT Craiova /1999-2001 Docea Gheorghe (1949), regizor tehnic /1976-1987 Dogaru Valeriu, actor, IATC /200 1-2004 (TN Craiova) Donca Ştefania,actriţă /1957-1960; 1961-1965; 1 967-1985 (dec.2005) Donca Valer, actor, IATC Cluj /1950-1965 ; 1967-1985 (dec.2001) Doroftei Gheorghe (1935), actor /1960-1962 (T. Bacău) Drăcea Dumitru (1926), actor /1956-1985 (dec. 2005) Drăcea Mariana, figurant /1973-1 977 Drăgulănescu Cristian, actor IA TC /1973-1975 ( dec.) Dumbravă Florin (1940), actor IATC /1960-196 1 Dumbrăveanu Gheorghe, actor /1950-1953 Durnitra Constantin, actor IATC Buc. /1967-197 1 Dumitrescu Atanasie, actor /195 1-1956 Durnitrescu Constantin, figurant /1 975-1976 Dumitrescu Maria (Iordache), actriţă Conservator Buc. /1948-1 967 (dec.


2008) Dumitrescu Marin ( 1919), regizor culise 11948-1979 ( dec. ) Dumitrescu Petre, figurant /1972-973 Durnitrescu Puiu, actor /1949-1950 Dumitrescu Tony, actor /1956-1957 Durnitrescu Virgil, actor /1948-1950 Dumitru Florin (1969), actor, IATC Buc. /2002-2003 Duţu Vasile, actor /1970-1974 (Buc.) Elvas Catuşa, actriţă /1948-1951 Ene Marga, pictor scenograf /1950-1951 Erdos Carol, figurant (IATC Buc.) /1 972-1973 (T. de Nord) Florin Fătulescu ( 1 950), regizor artistic, IA TC Buc. /1977-1980 (SUA) Cornel Ferat (1937, actor 1 1 961-1967 (Buc.) Fierăscu Alexandru actor, IATC Buc. /1957-1958 Filip Olga, regizor artistic /1955-1956 Finţi Andrei, actor, IATC Buc. /1976-1977 Firoiu Dina, figurant /196 1-1962 Ara Flămânzeanu ( 1 955), actriţă, IATC Buc. /1978-1 980 Flonda Virgil ( 1948),actor, IATC Buc. /1977-1980 (T. Sibiu .dec. 2007) Florea Aurel ( 1936), pictor scenograf, lnst. Arte plastice Buc. /1966-1 976; 1982-1992 (Buc.) Florescu Virgil, actor /1950-1952 Forţu Elena, pictor scenograf, lnst. Arte plastice Buc. /1954-1 958 Franka Elisabeta, figurant /1968-1969 Gălbenuşă Simona, figurant (IATC Buc.) /1984-1985 (SUA) Georgescu Adrian, actor /1948-1949 Georgică Julieta, figurant /1967-1 968 Buc. Georgică Silvia (Cruceru) ( 1945), sufleur /1964-1988 (dec. 2005) Gheorghian Eugenia, actriţă /1950-195 1 Gheorghiu Miluţă, actor (artist emerit) /1950-1951 Gherasim Dinu, actor /1952-1953 Gherghe Nicolae( 1938),actor IATC Buc. director /1964-1994 (Crasna) Gheţu Miruna (Birău) ( 1 959), figurant (IATC Buc.) /1978-1981 (Buc.) Gibescu Dan (1929), actor /1960-1961 Giurgiuveanu Adela, sufleur /1951-1953 Giurgiuveanu Ion, actor /1 950-1953 Gârţoman Ada, figurant (IATC Buc.) /1975-1 976 (T.Iaşi, dec.) Gomescu Al., figurant /1974-1975 Grazziani Fifi, actriţă /1948-1951 Grigoriu Patricia (196 1), actriţă IATC Buc. /1984-1986 (T. Tănase) Grosu Marius Laur, pictor scenograf /1975-1977 (plecat din ţară) Gustav Valentin, actor /1949-195 1 Hancearec Carmen (Roxin) (1942), actriţă, IATC Buc. /1965-1969 (T. Piteşti)

572


Handoca Justin (1900). actor. Cons. Iaşi /1952-196 1 (dec.) Haşiganu Vasile, actor, IATC /196 1-1965; 1 967-1969 (Botoşani) Hârjău Reda, actriţl /1959 Iancu Nicolae, actor /1949-1950 Iarca Vlad, actor /1965- 1966 Ilie Ştefan (1928) actor /1948-1989 Iliescu Costin (19 18), actor, Conservator Regal /1966-197 1 (dec. 2003) Ilieş Zenobia (1928), IATC Cluj, secretar lit., actriţl /1969-1975; 1975-1983 (dec. Hunedoara) Ioanin Jeni, actriţl /1948-1949 Ionescu Şerban (1950), actor, IATC Buc. /1979-1980 Ionescu Cristoloveanu Paula, actriţă /1972-1973 Iordan Ilie, teatrolog, referent literar /1974-1976 (TVR 2 Buc.) lordănescu Gheorghe (1908), actor Conservator Craiova /1950-1967 (dec. 1 977) lstrate Doina, actriţă /195 1-1954 lvănesei Dan, actor /2002-2004 Jeles Alexandru (1 898), actor, Cons.rnuzică şi art. dram Buc. /1949-196 1 ; 1 963 (dec. 1981) Jernna Bornches Lavinia, actriţl, IATC Buc. /1973-1974 Jitcov Elena, actriţă, IATC /1967-1968 Junc Emil, figurant /1971-1973 Junghietu Maria, figurant (IATC Buc.) /1973-1977 (Buc.) Junlscu Vladimir (1927), actor, Conservator Chişinău /1958-1960 (T. Timişoara). Jurca Mihai, figwant /197 1-1973 Jwj Radu (1968), actor (Facultatea de teatru Cluj) /1988-2004 Kappl Carol, figurant /197 1-1973 Kunner Adriana, regizor artistic /1960-196 1 Lazăr Teodora ( 1933), actriţă IATC Buc. /1962-1 965 Ledunca Anca (1933), actriţl IATC Buc. /1 952-1960; 198 1 ; (TN. Craiova, Giuleşti.dec.) Liciu Oana-Gogu (1973), actriţl Fac. de teatru Cluj /1995-Ligi Elena, actriţă /1971-1972 (T. Botoşani) Ligi Ion. actor /1952-1 956 (T. Botoşani) Loghin Victoria ( 1976), actriţă AAT Tg. Mureş /1997-2002 (Ucraina) Lucan Lucia, figurant /1968-1971 Lungeanu Mihai (1953), regizor artistic IATC Buc. /1976-1 979 (Buc.) Lupşa Realini, actor IA TC Buc. /1962-1964 Lupşa Virginia, figurant /1962-1963 Lupu Scorţeanu 01ga, pictor scenograf /1960-1961 Macaria Ana Ioana (1972), actriţl ATF Buc. /1995-1996 (T. Bulandra) Macri Alexandru, actor /1 964-1966


Macri Mia (1914 ), actriţă /1963-1966 Mag Edith, actriţll Fac. teatru Craiova /2003-Manolescu Alexandru, actor /1962-1963 Manolescu Nelu (1926), actor, Cons. Buc. /1958-1960 (f. Piatra Neamţ) Marian Miron ( 15.08.71), actor ATF. Tg. Mureş /1994 (T. Turda) Matei Nicolae, actor (laureat al Premiului de Stat ) /1948-1949 Marinescu Theodor ( 1955), actor IATC Buc. /1982-1987. T.Craiova, dec.) Masca Livia (1914), referent literar /195 1-1968 (dec.) Mavrodin Nicolae, actor /1950-1954 Mărgăritescu Jean (1900), actor /1948-1960, Buc. Mărgăritescu Jenni (19 12), actriţă /1949-1958, Buc. Melinti Boris (1963, Basarabia), actor, regizor Inst. arte Chişinău 1 1996-2002 (T. Deva) Mărtoiu Longin, actor /1962-1963 Miclea Gheorghe (193 1), actor, lnst. din Sf. Gheorghe /1954-1962 (Buc. Galaţi) Miclescu Alexandru, regizor artistic /1961-1962 (Reşiţa, Buc.) Miclescu Astra (1920), actriţă IATC /1961-1970 (Buc.) Mihalache Luminiţa, figurant /1975-1976 Mihail Petre, regizor artistic /1 952-1953 Mirea Mioara, figurant /1978 Miron Constantin, actor IATC Tg. Mureş /1962-1963 (f. Turda) Mogoş Romeo (1921), actor IATC Buc. /1 958-1960 (T. Constanta) Moise Emil, pictor scenograf Inst. Arte Plastice Buc. /1960-1963 (T. Constanta) Moldovan Doina, sufleur /1965-1966 Mo1dovan Iuliana, sufleur 1 1965-1966 Mugur Val, regizor artistic, artist emerit /1 950-1955 Munteanu Maria (Mimi), actriţă IATC Buc. /1955-1 958 (Buc.) Munteanu Mircea, secretar literar /1967-1970 (dec.) Mureşan Vasile, actor /1955-1 957 Muscurel Lucian, actor IATC /1971-1972 (Suedia) Muşatescu Sabina, actriţă (laureată a Premiului de Stat) /1948-1949 Nanci Birlic Valeria (1938), actriţă IATC Buc. /1960-196 1 (Germania) Neacşu Romulus, actor /1948-1949 Neag Radu, actor IA TC Buc. /1970-1972 ( dec. Nedelcu Eugenia (1922), actriţă Conservator Buc. /1958-1960 (T. Iaşi) Negraru George ( 1935), director de Club, Casă de culhlră, actor /1991-2002 (dec. 2002) Negraru Lucian, regizor de culise /1 998-2000 (Spania) Negrea Henrietta, actriţă IATC Buc. /1960-1961 (T. Arad) Negrea Ion (19 10), actor IATC Buc. /1961-1967 (Buc. dec.) Negreanu Ana, actriţă /1948-1949

574


Negru Raul, pictor scenograf /1 948-1949 Nicolae Gina (1941), actriţă IATC Buc. /1962-1965 (Buc.) Nicolae Nicolae ( 1927), actor /1966-1972 (T. Arad) Nicolau Constanţa, actriţă IATC Buc. /1971-1971 Nicodim Elena. acttiţă /1962-1963 Niculescu Cristian (1904), actor IATC Buc. /1958-196 1 (dec.) Niculescu Lila (1909), acttiţă IATC Buc. /1958-1962 Niculescu Nicoleta, actriţă Fac. de teatru Cluj-Napoca /1994-Nitescu Mihai ( 1921), actor /1960-1961 Novăcescu Aurora, actriţă IATC Buc. /1968-1977 (Buc.) Oancea Nicoleta (1929), actriţă IATC Buc. /1960-1961 (T. Craiova) Oancea Rodica (1950), referent literar /1976-1983 Olian Al., pictor scenograf /1958-1959 Panait Mihail, actor /1963-1964 Pană Alexandrina, actriţă /1956-1957 Pantazopol Ernilia (lordănescu) (1923), actriţă IATC Buc. /195 1-1968 Papaiani Eugenia, actriţă IA TC Buc. /1972-1973 (Oradea-Bucureşti) Pascu Constantin, secretar literar /1967-1969 Pascu Nicolae, actor /1953-1954 Pav1escu Ion, actor IATC Buc. /1952-1960 (T. Craiova, T. Giu1eşti) Paxino Mihai, regizor artistic /1953-1956 Păcurariu Mioara (1941), actriţl /1963-1965 Pătraşcu Titorel, actor /1968-1970 Pânişoară Mircea, actor IATC Cluj-Tg. Mureş /1964-1974; 1975-1986 (dec.) Pâslaru Dragoş, actor IATC Buc. /1976-1977 (Călugăr, M. Frăsinei) Petrescu Dwnitru (1928), actor IATC Buc. /1975-1980 Petrescu Srnaranda (1929), actriţă IATC Buc. /1975-1980 Petric Ion, figurant /1971-1973 (Formaţia Phoenix) Petrov Ludrnila (1929), actriţă IATC Buc. /1970-197 1 ; 1976-1980 Petrovici Ion (1906), regizor artistic, director /195 1-1962 (T. Bârlad: dec.) Petru Ruxandra, actriţă /1968-1972 (Radio Buc.) Pincus Lidia, pictor scenograf /1960-1961 (lzrael) Pintea Maria, figurant /1968-1969 Pintea Petru, figurant /1961-1962 Pârvu Elena, sufleur /1969-1 970 Plăeşanu Ion, actor Conservator /1955-1958 (T. Botoşani) Plaur Florin (Teacă Florea) (193 1), actor /1964-1990; 1991-2000 Pop Margareta, figurant /1965-1966 Pop Septimiu, actor /1 950-1952 Popa Ovidiu (1968), actor IATC Buc. /2003-2004 Popa Constanta, sufleur /1965-197 1 Popa Marcel ( 193 1), actor /1964-197 1 (T. Oradea)


Popa Virgil, pictor scenograf Inst. de arte plastice /1972-1975 Popescu Claudia, actriţă /1968-1972 (Buc.) Popescu Emilia (1966), actrită IATC Buc. /1988-1989 (T. Bulandra) Popescu Paulina (Colda), sufleur /1972-Popescu Stela (Temelie) ( 1935), actriţă /1956-1962 (T. Galaţi, dec.) Popescu Viorica, actrită IATC Buc. /1967-1969 (T. Craiova) Possa Constantin, actor IATC Buc. /1962-1964 (T. Reşiţa) Predună Florin, actor IA TC Buc. 1 1969-1970 Predună Larisa, figurant 11969-1 970 Pretorian Emilia, figurant 11973-197 4 Pretorian Traian Florin, actor IATC Buc. /1973-1975 (T.Piteşti) Prisăcaru Vasile, actor IATC Buc. 1 1969-1970 Raţă Viorel (student actor, AAT-Tg.Mureş, Actorle) /1994 Rădulescu Costel, actor, artist emerit - Premiul de Stat /1948-195 1 (dec.) Rădulescu Ludmila, actriţă /1952-1954 Rădulescu Pantelimon, actor /1948-1951 Rizea Anton Felix ( 1950), figurant, actor 2 ani la IATC Buc. /1976-1983 Rizescu Milena, actriţă IATC Buc. /1958-1962 (T. Bacău) Roman Vistrian, actor IATC Buc. /1965-1966 (Buc.) Roşu Anca, figurantă /1968-1969 Roxin Ion (1938), actor IATC Buc. /1961-1969 (T.Piteşti; Paris) Rubinger M., pictor scenograf /1950-1951 Sacmari Gheorghe, sufleur /1954-1957 Sadova Marietta, regizor artistic, Maestru emerit al artei 11962-1966 Sandu Mihai (1 958), figurant /1992-1998 Sassu Constantin, actor /195 1-1952 (TN Craiova) Scarlat Chira, actriţă IATC Buc. /1970-1972 (TN Craiova) Schmidt Emil, actor IATC Buc. /1972-1974 (dec.) Siminie Elena, actriţă /1974-1975 Simionescu Ion, regizor artistic /1 972-975; 1983-1984 Sitaru Va1eria, actriţă IATC Buc. /1981-1982 (Paris) Sîrbu Ion D ., şef de producţie, scriitor /1963-1 964 Sîrbu Gheorghe, actor /1970-1971 Solga Gabrie1a, figurantă /1965-1966 Sovinschi Wilhelmina, figurantă (actriţă IATC Buc.) /197 1-1973 (T. Piteşti) Stănescu Constantin, actor /1949-1952; 1957-1959 Sticlaru Sandu, actor /1948-1949 Stoia Iosefina, actriţă /200 1 -2004 (TN Craiova) Stoiceanu Eugen, actor /1 956-1960 Stoica Gheorghe (1958), actor (ing.) 1 2001 -Such.ici Viorica, actriţă IATC Buc. /1963-1966 (TN Timişoara) Surdei Dionisie, figurant /1970-1971

576


Şaucă Lucia, figurant 1 197 1-1972 Şe:rbănescu Capustin Any, actrită IATC Buc. /1955-1957 (Buc.) Şofei Gheorghe, actor /1955-1957 Şofei Ion, sufleur /1956-1 959 Şoma Marcel ( 1 929), regizor artistic Inst. de artă teatrală Moscova /1956-1989 Ştefănescu Cristian, actor /1976-1977 Tatu Adrian (1961), pictor scenograf, lnst. de arte plastice "N. Grigorescu")/ 1985-1987 (T. Braşov; Germania) Tăutu Cannen (1915), actrită IATC Buc. /1966-1969 Temelie Lucian ( 1 933) actor Conservator "Astra" Braşov /1955-1962 (T. Galaţi; dec.) Teodoru Cecilia, actrită IATC Buc. /1967-1972 (Buc.) Tifor Ion (1927), actor IATC Buc. /1961-1967 (T. Baia Mare) Tifor Viorica (Suciu) ( 1932), actriţă /1961-1967 (T. Baia Mare) Timofte Constantin, actor /1958-1960 Timofte Liviu (regizor de culise, figurant) /1995-2005 Todea Ana, figurantă /1969-1970 Toma Teodor, actor /1959-1960 Tomescu Jean (1899), actor, Conservator Buc./ 1948-196 1 (dec. 1 972) Trăistaru Gheorghe, regizor tehnic /1954-1955 Tudor Dan, actor IATC Buc. /1 995-1996 (TN Buc.) Ţurcanu Violeta (1955), figurantă /1977-1983 Ungureanu Livia (Anastasiu) ( 1933), actriţă (IATC Buc. 1 an) /1958-1959 (T. Bacău) Ulmu Bogdan, regizor artistic IATC Buc. /1981-1982 Urlică Gheorghe ( 1 928), actor lnst. de teatru Cluj /1952-1960 (T. Reşita) Urseanu Lilly, actriţă /1948-195 1 ; 1 956;1 966-1968 (Buc.) Vârădi Ştefan ( 1 920), actor /1960-196 1 ; 1966-1 968 (T. Bacău) Vasiliu Vlad, actor IATC Buc. /1973-1975 (T. Galaţi) Velea Dumitru ( 1 948), secretar literar, director Fac. de ftlologie/1976-Vârtan Nicolae (1960), actor lnst de teatru Tg. Mureş /1986-1989 (Paris) Veştea Ion, actor /1952-1955 Vicol Nicolae (1975). actor, Fac. de teatru Craiova /1999-Voinescu Jean, regizor tehnic /1952-1955 Vlădăreanu Valentin (1954), actor IATC Buc. /1981-1983 Wilke Adalbert, pictor scenograf /1955-1958 (T. Galati) Wilke Mirela, actri\ă /1955-1957 (T. Galaţi) Winkler Fr., pictor executant 1 952-1954 Zabalon Mircea (1926), actor Conservator "Astra" Buc. /1956-1 964;1970-1993 (dec.) Zaharian Tony, actor /1949-1956 (T. Armatei; dec.) Zavloschi Adrian ( 1958), actor IATC Buc. /1981-199 1 (T. Arad; laşi)

577


Zăbavă Elena ( 1941 ), pictor scenograf /1965-1969 Zamfirescu Doru (1 957), actor Inst. de teatru Tg. Mureş /1984-1989 (T. Rm. Vâlcea) Zecu Alexandru (19 14), actor Fac. de Drept şi IATC /1958-1973 (dec.) Zăblău Nicolae, coregraf 1 1 982-1 985; 199 1-1992 (SUA)

Regizori colaboratori:

Vlad Mugur Sică Alexandrescu George Rafael Olga Filip Victor Bumbeşti Horia Popescu Petre Sava Băleanu Constantin Dinischiotu (şi angajat) Jean Stopler Zoe Anghel Stanca Ion Olteanu Miron Niculescu Mihail Zirra Marietta Sadova (şi angajată) Călin Florian George Teaşcă Adrian Lupu Letiţia Popa George Motoi Marius Popescu Mircea Cornişteanu Valentina Balogh (şi angajată) Florin Fătulescu (şi angajat) Radu Dinulescu Aureliu Manea Al. Miclescu (şi angajat) Val Mugur (şi angajat) Zoltan Schapira (Suedia) Mirela Costachi George Negraru (şi angajat) Nicolae Gherghe (şi angajat) Dumitru Drăcea (şi angajat) Mihai Clita (şi angajat) Dumitru Velea (şi angajat) Nicoleta Bolcă (şi angajată)

578


Rosmarin Delica (şi angajat) Francisca Chorobea (şi angajată) Nicolae Vicol (şi angajat) Claudiu Bleonţ (şi angajat) Magda Catone (şi angajată} Cătălin Naum Otilia Dediu Atila Vizauer Constantin Dicu (şi angajat) Aurel Florea (şi angajat) Rodica Băiţan Marius Oltean Boris Melinti (şi angajat) Liviu Schapira (Suedia} Alexandru Boureanu V aler Dellakeza Dumitru Câta (şi angajat) Radu Băieşu (şi angajat) Bogdan Cioabă Valeriu Dogaru Radu Botar Bogdan Ulmu (şi angajat) Ion Vântu Gelu Badea Andrei Mihalache Izabela Badovics (şi angajată} Marius Costache Diana Boboc Adrian Găzdaru

Scenografi colaboratori:

Th. Kiriacoff Surucianu W. Siegfried Marga Ene M. Rubinger Adina Reich A.Caramanlău 1. Anestin Şt. Georgescu Radu Cunescu N. Bragalia Rolland Laub


Mihai Tofan Radu Arsene Paul şi Maria Bortnovschi I.Prahase Horia Popescu Olga Lupu Scorţeanu Teodor Constantinescu Petre Sava Băleanu Sergiu Singer Tit Ciupe Constantin Rusu Mircea Marosin Virgil Miloia Traian Niţescu Liviu Ciulei A.Ivănescu-Damaschin Doina Levinţa Teodora Dinulescu Vasile Roman Elena Pătrăşcanu-Veakis George Doroşenco Vasile Buz Dan Jitianu Dimitrie Zbiera Olimpia Damian Bogdan Ulmu (şi angajat) Radu Corciova Florin Harasim Aurel Florea (şi angajat) Emil Moise (şi angajat) Nicolae Gherghe (şi angajat) Claudiu Bleont (şi angajat) Radu Băieşu (şi angajat) George Negraru (şi angajat) Boris Melinti (şi angajat) Rodica Băiţan Nicu Ursu (şi angajat) Laura Fusu Mihai Vălu Horaţiu Ioan Apan (şi angajat) Alexandru Boureanu Boris Melinti (şi angajat) Delia Dogaru

580


Dumitru Câta Cristina Ciucu Zoltan Schapira Mirela Costachi Radu Botar Nicoleta Bolcă (şi angajată) Izabela Badovics (şi angajată) Nicolae Vicol (şi angajat) Adrian Găzdaru Gelu Badea Alexandru Radu Ioana Popescu George Negraru (şi angajat) Francisca Chorobea (şi angajată) Vioara Bara


REPERTORIUL TEATRULUI DRAMA TIC "ION D. SÎRBU" PETROŞANI

(Piesele în ordinea alfabetică a titlurilor)

A. Dramaturgia românească:

ACT VENEŢIAN, de Carnii Petrescu (1984-1985) ADUNAREA FEMEILOR, de Paul B. Marian după Aristofan şi R Merle (1966-1967) AFACERIŞID, de T. Şoimaru (1953-1954; 1957-1958) A FURAT-O PĂDUREA, de M. Leonard (1956-1957) ALEXANDRU LĂPUŞNEANU, de M. Eminescu (1991-1992; 1996-1997) AMICI, JUSTIŢIE, C.F.R. de 1. L. Caragiale (1950-1951) AMURGUL ACELA VIOLET, de I. D. SUbu (1973-1974) ANCHETA, de Al. Voitin (1963-1964) ANTI NEGRI, de A Baranga şi N. Moraru (1958-1959) ARCA BUNEI SPERANŢE, de 1. D. SUbu (1981-1982; 1998-1999) ARTICOLUL 2 14, de 1. L. Caragiale (1956-1957) AŞA S-A DUMIRIT COSTACHE BĂLAN, de Git Martiniuc (1949-1950) ATRIZII, de V. Eftimiu (1965-1966) AUTOBIOGRAFIE, de H. Lovinescu (1977-1978) AUTORUL E ÎN SALĂ, de I. Băieşu (1985-1986) AVANSAREA ŞEFULUI, de E. Nawn (1955-1956) BALADĂ PENTRU DOI ÎNDRĂGOSTIŢI, de D. Roman (1976-1977) BASMUL CU SCUFIŢ A ROŞIE, de D. Solomon (1990-1991) BĂIAT BUN, DAR CU . . . LIPSURI, de N. Tănase (1962-1963) BĂIEŢII VESELI, de H. Nicolaide (1960-1961) BĂTĂI ÎN PLUŞ (Există nervi), de Marin Sorescu (1992-1993) BIEŢII COMEDIANŢI, de I. D. SUbu (1991-1992) BIVOLIŢELE, de I.D. Sîrbu (2000-2001) BLESTEMUL ZÂNEI, de Mircea Andraş (2003-2004) BOUL ŞI VIŢEII şi REFACEREA VIEŢII, de I. Băieşu (2001-2002) BUCUROŞI DE OASPEŢI, de G. Ţenţulescu (1957-1958) BUNA NOAPTE NECHEMAT Ă, de Al. Popescu (1972-1973) BULEVARDUL ÎMPĂCĂRII, de A Baranga (1979-1980) BURLACII, de G. Carabin (1966-1967) CAPRA CU TREI IEZI, după 1. Creangă (1990-1991; 1993-1994; 2001-2002) CARAGIALE ŞI VREMEA LUI (1981-1982) CASA CARE A FUGIT PRIN UŞĂ, de P. Vintilă ( 1972-1973) CASA DE MODE, de Th. Mănescu (1973-1974) CASA DIN STRADA COŞBUC 10, de Fl. Vasiliu (1959-1960) CÂINELE ŞI LUPUL, de N. Gherghe 1983-1984)

582


CÂND REVOLVERELE TAC, de T. Negoilă (1971-1972) CÂNI'ECELE P ĂDURIL de G. Negraru ( 1997-1998) CEASUL DE AUR, de 1. Niculescu (1956-1957) CEI MAI BUNI CÂŞTIGĂ, de G. Negmru (1996-1991) CELEBRUL 702, de Al. Mirodan (1960-1961) CETATEA INTERZISĂ, de Isidor Chicet ( 1999-2000) CE ZICE SATUL, de C. Beiu (1953-1954) CHIŢIMIA, de I. Băieşu (1974-1975) CIUTA, de V. I. Popa (1983-1984) CIT ADELA SFĂRÂMAT Ă, de H. Lovinescu (1964-1965) CRITIS SAU GÂLCEA V A ZEILOR, de R Stanca (2006-2007) COANA CHIRIŢA ÎN VOIAGIU, de V. Alecsandri (1%9-1970) COCOŞELUL NEASCULTĂTOR de I. Lucian (1%8-1969; 1985-1986: 1988-1989; 1993-1994) COLIVIA CU STICLEŢI, de L. Sebastian şi S. Georgescu (1957-1958) CONCERTUL DIN PĂDURE, de George Negmru (1992-1993) CONSILIUL, de P. Everac (1975-1976) CROITORll CEI MARI DIN VALAHIA, de Al. Popescu (1968-1 %9) CUMPĂNA, de L. Demetrius (1948-1949) CUZA VODĂ, de M. Davidoglu (1966-1967) DACĂ E TEATRU . . . TEATRU SĂ FIE (2006-2007) DANSUL MILIOANELOR, de V. Eftimiu (1994-1995) D 'ALE CARNAVAL ULUI, de I.L. Caragiale (1951-1952; 2000-2001) DĂNILĂ PREPELEAC, de 1. Crangă (1977-1978; 1983-1984; 1985-1986; 1994-1995; 1999-2000) DE CE NU-MI VII? recital după Eminescu (1991-1992) DE LA CARAGIALE LA TOPÂRCEANU (1970-1971) DE LUNI PÂNĂ LUNI, de N. Constantinescu şi G. Voinescu (1957-1958) DESPOT VODĂ, de V. Alecsandri (1962-1963) DETECTIV PE PORTATIV, de G.I.Călinescu (1999-2000) DINTRE SUTE DE CATARGE, recital din Eminescu (1985-1986) DONA JUANA, de R. Stanca (1968-1%9) DON JUAN, TICHIA ŞI IUBIREA, după T. Mazilu (1990-1991) EROII NEAMULUI, de Mircea Vaida (1984-1985) . . . ESCU, de T. Muşatescu (1952-1953; 1971-1972) ESTE VINOVATĂ CORINA? de L. Fulga (1971-1972) EXCURSIA, de Th. Mănescu (1986-1987) FATA DE PE MUREŞ, de R. Boureanu (1955-1956; 1957-1958) FATA MOŞULUI, de Dwnitru Velea (195-1996) FAT A MOŞULUI ŞI FAT A . . . MOAŞEI, după 1. Crenagă de B. Ulmu (2004-2005) FAT A PĂDURARULUI, de Gligor Haşa (2005-2006) FĂT-FRUMOS, de Horia FurtlUlă (1967-1968)


FEMEIA CON1EAZĂ, după M.R.Paraschivescu (1991-1992) FEivtEIA CU SACOŞELE, de Dumitru Velea (2002-2003) FII CUMINTE, CRISTOFOR! De A. Baranga (1964-1965) FIINŢA ISTORICĂ, poem (1980-1981) FÂNTÂNA BLANDUZIEI, de V. Alecsandri (1968-1969) FLUIERUL FERivtECAT, de A. Găzdaru (2007-2008) FOTBAL CU PERIPEŢII, de George Negraru (1991-1992) FRUMOASA LUMII, dupA M. Eminescu de D. Velea (1996-1997) GAIŢELE, de Al Kiriţescu (1963-1964) GĂRGĂRIŢA, de 1. Baieşu (1982-1983) GHIMPELE, de C. Beiu şi V. Gustav (1951-1952) GLIE VOINICUL, de M. Florian (1975-1976; 1985-1986) GRĂDINA CU lRANDAFIRI, de A. Andrieş (1963-1964) GREUCEANU, după P. Ispirescu (1991-1992) HAGI TUDOSE, de B. Şt. Delavmncea (1957-1958) HAINA NEVĂZUTĂ, de A. Tudor şi D. Costescu dupA Andersen (1952-1953) HAPLEA, NEA Ţ Ă ŞI NĂTĂFLEA Ţ Ă LA CIRC, de M. Iorda (1970-1971) HARAP ALB, după 1 . Creanga de Şt Oprea (2003-2004) HOŢII LA MIERE, de V. Avrigeanu şi N. Bucevschi (1949-1950) HOŢII LA GRĂDINĂ, de George Negraru (2000-2001) HOŢII ŞI IEPURAŞII, de G. Negraru (1994-1995) HOŢII ŞI SPERIETORILE, de Alecu Popovici (1986-1987) HOŢUL CINSTIT, de V. Butulescu (1992-1993; 2003-2004) IARBĂ REA, de A. Baranga (1949-1950) IDOLUL ŞI ION ANAPODA, de G.M.Zamfrrescu (1985-1986; 2007-2008) IO :MIRCEA VOIEVOD, de D. TArchila (1966-1967) IONEŞTII, de Platon Pardău (1987-1988) IONICĂ CEL VTIEZ, de George negraru (1999-2000) IONUŢ ŞI EXTRATEREŞTRII, de N. Gherghe (1983-1984) IORGOVAN, FIUL MUNŢILOR, de N. Gherghe (1985-1986) INTERESUL GENERAL, de A. Baranga (1971-1972) ISPITA, de Dumitru Velea dupa Damian Stănoiu (1996-1997) IV AN TURBINCĂ, după 1. Creangă (2000-2001) JOC PRIMEJDIOS, de Lucreţia Petrescu (1995-1996) JOCUL CU DANIELA S-A TERMINAT, de M. Ştefănescu (1997-1998) JOCUL DE-A VACANŢA, de M. Sebastian (1972-1973) ÎMBLÂNZIREA SCORPIEI, de Shakespeare (2007-2008) ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT, de I. Baieşu (1980-1981) ÎN CURCĂ LUivtE, de A. de Herz (1981-1982) ÎNTÂMPLĂRI DIN PĂDURE, de G. Negraru (1994-1995) ÎNTR-UN SPITAL, de Radu N. Basarnb (1976-1977) ÎNŞIR-TE MĂRGĂRITE, de V. Eftimiu (1958-1959) ÎNTÂLNIRE ÎN PRAG DE PRIMĂ V ARĂ, de C. Beiu ( 1955-1966)

584


ÎNTOARCEREA LUI VASI, de C. Beiu (1955-1956) LA CIORBA DE POTROACE, de Sergiu Fărcăşan (1969-1970) LA LUMINA ZILEL de V. Mureşean şi Dwnitru Dem Ionaşcu ( 1979-1980) LAS' CĂ VINE NUŢĂ, de D. Costescu şi A Adrian (-1962-1963) LOGICA RĂTĂCIR.ll, de V. Butulescu (1993-1994) LOGODNICA, de Al. Sever (1979-1980) LUMEA LUI DĂNTI...Ă (Dănilă Prepeleac), după I. Creangă (2007-2008) LUNGĂ POVESTE DE DRAGOSTE, de T. Popescu ( 1984-1985) LUPII, de R Boureanu (1952-1953) MĂGARUL ALB, de D. Velea după P. Ispirescu (1995-1996; 2001-2002) MEDICUL DE PLASĂ, de N. Costâchescu şi 1. Ulieru (1949-1950) MENAJERIA, de Al. Sever (1974-1975) MEŞTERUL, de Dwnitru Dem lonaşcu (1987-1988) METRONOMUL DE APĂ, de Dwnitru Ve1ea (2000-2001) MIELUL TURBAT, de A. Barnnga (1953-1954) MILIONARUL SĂRAC, de T. Popescu (1983-1984) MINGEA FERMECATĂ, de Gligor Haşa (2002-2003) 'MIREASĂ FĂRĂ 'MIRE, de B.B.B. (1978-1979) MISTERIOASA CONVORBIRE TELEFONICĂ, de V. Stoenescu (1980-1981) MOFTURI, de I.L.Caragiale (2007-2008) MOTANUL ÎNCĂLŢAT, de T. Muşatescu şi N. stoiceva (1969-1970) MUNTELE DE STICLĂ, de D. Velea după Eminescu (2001 -2002) NĂPASTA, de 1. L. Caragiale (1961-1962; 2001-2002) NEAMUR.ll..E, de T. Buşecan (1960-1961) NOAPTE ALBĂ, de Mircea Bradu (1975-1976) NUNTĂ LA CASTEL, de Siito Andras (1962-1963) NU SUNTEM ÎNGERI, de P. Ioachim ( 1976-1977) OAMENI CARE TAC, de Al. Voitin (l%0-1961) OASPETELE DIN FAPTUL SERII, de H. Lovinescu (1955-1956) OCHIUL BABEI, de G. Vasilescu (1959-1960) OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, de V. Eftimiu (1955-1956) OMUL CU MÂRŢOAGA, de G. Ciprian (1985-1986) OMUL PĂMÂN1i.JLUI, de V. Zdrenghea ( 1972-1973) ONOMASTICA LUI PUFULEŢ, de G. Negraru (2000-2001) O NOPATE FURTUNOASĂ, de 1. L. Caragiale (1950-195 1 ; 1967-1968; 1996-1997; 2001-2002) OPERAŢIUNEA <_;JAMBIT, de T. Negoiţă (1976-1977) OPINIA PUBLICA, de A. Baranga (1967-1968) O POVESTE NEMAIAUZIT A, de Al. Popovici (1961-1962) O SCRISOARE PIERDUTĂ, de I.L. Caragiale (1948-1949; 1982-1983) O SITUAŢIE SPECIALĂ, de M. Leonard (1951-1952) PACEA CU ZMEII, de V. Butulescu (1998-1999)

sss https://biblioteca-digitala.ro

P ARACLISERUL, de M Sorescu ( 1981-1982) PARTEA LEULUI, de C. Teodoru (1959-1960) PASSACAGLIA, de T. Popovici (1965-1966) PATRIOTICA ROMÂNĂ S.A.R. de M. Ştefănescu (1954-1955) PA lRU OAMENI FĂRĂ NUME, de Radu Bădilă (1970-1971) P ĂCALĂ ŞI T ÂNDALĂ, de C. Cub1eşan după P. Dulfu (1996-1997) PĂCALĂ ŞI MOFTUROASA, de G. Negraru (1997-1998) PĂCALĂ, URSUL ŞI BALAURUL, de Fl. Smarandache (1997-1998) PĂUNAŞUL CODRll..OR, de V. Eftimiu (1992-1993) PELE ŞI CAII VERZI, de M. M Ionescu ( 1979-1980) PETRU RAREŞ, de H. Lovinescu (1978-1979) PIATRA DIN CASĂ. de V. Alecsandri (1956-1957) P ÂRLEAZUL, de 1. Ţăranu (1951-1952) PIATRA DIN CASĂ (şi Monologuri), de V. Alecsandri (1969-1970) PLEACĂ BERZELE, de 1. Minulescu (1970-1971) PLETE LUNGI ŞI MINTE SCURTĂ, de I. Copcea (1975-1976) PLICUL, de L. Rebreanu (1974-1975) PLUTA MEDUZEI, de Marin Sorescu (1979-1980) PORlRETUL, de Al. Voitin (1962-1963) POVESTEA FOCULUI, de S. Milorian (1953-1954) PRIETENUL DIN FRANJ A, de N. Kiriţescu (2000-200 1) PRIMĂ V ARĂ ÎN NOIEMBRIE, de Dumitru Dem Ionaşcu (1982-1983) PRIJ'lŢESA BROASCĂ. de George Negraru (1998-1999) PRÂSLEA CEL VITEAZ ŞI MERELE DE AUR, după P. Ispirescu (1990-1991) PRINŢESA LĂCRĂivtiOARA, de G. Negraru (1993-1994) PUNCTUL CULMINANT, de Gh. Vlad (1963-1964) PUPĂZA DIN TEl, de 1. Creangă (1978-1979) PUTEREA IUBIRII, de D.N.Niţă (1986-1987) RAPSODIE lRANSll..VANĂ, de 1. D. Sîtbu ( 1976-19779 RĂFUIALA, de T. Vomic (1956-1957) RECITAL EMINESCU ( 1969-1970) RECITAL DE VERSURI "ŢIGANIADA", de 1. B.Deleanu (1970-1971) REGINA CIRCULUI, de D. Velea (1993-1994) REGINA LEAR, de 1. Băieşu (2000-2001) ROBESPIERRE, de George Astaloş (2003-2004) ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL, de G. Ranetti (1962-1963) SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, de H. Nicolaide, 1. Ştefan şi 1. Raţiu (1954-1955) SECUNDA 58, de Dorel Dorian (1960-1961) SE FACE ZIUĂ, de Z. Bâxsan (1965-1966) SFÂNTUL MITICĂ BLAJINU, de A. barnnga (1965-1966) SICILIANA, de A. Baranga (1973-1974)

586


SMON ALBAC, de S. Andreescu şi T. Mănescu (1953-1954) SIMPLE COINCIDENŢE, de P. Everac (1965-1966) SÂMBĂTA AMĂGIRll..OR, de I. D. Sîrbu ( 1987-1988) SOACRA CU TREI NURORI, după 1. Crangă de Francisca Chorobea (2005-2006) SOARELE ŞI LUNA, de Al. Anghelescu (1980-1981) SOMNOROASA AVENTURĂ. de T. Mazilu (1984-1985) SONET PENTRU! O PĂPUŞĂ, de S. Fărcăşan (1963-1964) SOSESC DESEARĂ, de T. Muşatescu (1968-1969) SPECTACOL COUPE (recital "I.B.Deleanu" şi "Getuza",de R. Sălăjan) (1970-1971) STEAUA FĂRĂ NUME, de M. Sebastian (1956-1957; 1983-1984) SUFLETE TARI, de C. Petrecu ( 1965-1966) ŞARPELE CASEI, de D. Velea ( 1999-2000) ŞTAFETA NEVĂZUTĂ, de P. Everac ( 1971-1972) ŞTEF ANE, MĂRIA TA (Alexandru Lăpuşneanu), de Eminescu (2003-2004) TACHE, IANKE ŞI CADÂR, de V.I.Popa (1957-1958; 1980-1981 ; 1998-1999) TANŢA ŞI COSTEL, de I. Băieşu (1998-1999) TJ1\.1P ŞI ADEVĂR, de E. Busuioceanu (1970-1971) TITANIC VALS, de T. Muşatescu (1964-1965) TRANDAFIRI! ROŞIT, de Z. Bârsan ( 1954-1955) TRANSPLANT AREA INIMII NECUNOSCUTE, de Al. Mirodan (1%9-1970) TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT, de B. P. Haşediu (1969-1970) TREI GENERAŢll, de L. Demetrius (1961-1962) ULTIMUL MESAJ, de L. Fulga (1959-1960) UNDE V A SUB PĂMÂNT, de M. leonard ( 1950-195 1) UNEORI LILIACUL ÎNFLOREŞTE SPRE TOAMNĂ, de T. Popescu (1983-1984) ULCIORUL NU MERGE DE MULTE ORI LA APĂ, de D. Grigorescu ( 1983-1984) VALIZA CU FLUTURI, de losifNaghiu (1985-1986) VEDEREA, de 1. Băieşu (2003-2004) VERONICA MICLE, dramatiza.re de Mirela Cioabă (2001-2003) VIAŢĂ PARTICULARĂ, de Ovidiu Genaru ( 1977-1978) VICUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ, de T. Muşatescu (1966-1967) VLAICU ŞI FECIORII LUI, de L. Demetrius (1%0-1%1) VLAICU VODĂ, de Al. Davila (1971-1972) VRĂJITOARELE, de Dimitrie Stelaru (1979-1980) VULPEA PEDEPSITĂ, de M. Florian (1948-1949)


B. Dramaturgia universală:

ACUL CUMETREI GURTON, de W. Stevenson (1972-1973) AFARĂ, ÎN FAŢA UŞII, de W. Borchert (2007-2008) ALARMA, de O. Vasiliev (1948-1949) AL TREll..EA NU SE POAlE, de Ivan Martinov (1981-1982) ALEGEŢI-L SINGURI! de IvanBukovcan (1977-1978) ANDROMACA, de J. Racine (1966-1967) ANGELO, TIRANUL PADOVEL de V. Hugo (1967-1968) ANNA CHRISTIE, de Eugene O'Neill (2006-2007) ANONIMUL VENEŢIAN, de Giuseppe Berto (1985-1986) ANTIGONA ŞI CEll..ALŢI, de P. Kmvas (1962-1963) ARICIUL ŞI IEPURAŞUL, de S. Stepanski (1948-1949) ASTĂ SEARĂ SUNTEM NOI, după Pirandello (2005-2006) ASTĂZI JUCĂM CEHOV (2006-2007) AŞA SUNT TIMPURILE, de J. Jorandot (1955-1956) A V ARUL, de Moliere (1949-1950; 1970-1971) BĂDĂRANII, de C. Goldoni (195 1-1952) BOLNAVUL ÎNCHIPUIT, de Moliere (1988-1989) CASA CU STORURILE TRASE, de Fraţii Tur şi Seinin (1949-1950) CASA DE PE GRANIŢĂ, de S. Mrozek (1993-1994) CAUŢIUNEA, de H. Lucke ( 1958-1959) CAVALERUL FĂRĂ GRAI, de Jeno Helltay ( 1956-1957) CĂSĂTORIA, de N. V. Gogol (2006-2007) CĂSĂTORIE PRIN CONCURS, de C. Goldoni (1997-1998) CVARTETUL, de SI. Mroi:ek (1990-1991) CĂMĂTARUL, de Lesage (195 1-1952) CĂSĂTORIA, de N.V.Gogol (195 1-1952) CĂSUŢA DIN CÂMPIE, de S. Macylk (1948-1949) CEI DIN URMĂ. de M Gorki ( 1959-1960) CENUŞEREASA, după Ch. Penault (1988-1989; 2001-2002) CERERE ÎN CĂSĂTORIE, de A.P.Cehov (1950-195 1 ; 1976-1977) CHIRURGIE, de Moskvin după Cehov ( 1956-1957) CINE RÂDE LA URMĂ. de K. Krapiva (1955-1956) CINE-I VINOVAT, de G. Mdivani (1950-1951) CÂINELE GRĂDINARULUI, de Lope de Vega (1966-1967) CÂINII, de Tone Brulin (1966-1967) CÂND VINE BARZA, de A. Roussin ( 1965-1966) CLOPOlELE, de Ghenadi Mam1in (1984-1985) COMEDIE DE MODĂ VECHE, de Alexei Albuzov (2000-2001) CONSTRUCTORUL SOLNESS, de H. Ibsen ( 1969-1970) COOPERA TIV A SĂ lESCĂ, de V. Druygas şi 1. Sikiljeki (1956-1957) COPACII MOR ÎN PICIOARE, de A. Casona (1964-1965)

588


COPILUL AL 11JIA, de E. Skvarldn (1956-1957) CORNADA, de Alfonso Sastre (1973-1974) CRĂIASA ZĂPEZII, de H. Cit Andersen (2006-2007) CRÂNGUL DE CĂLINI, de Al. Komeiciuk (1950-1951) CRIMINALUL LA CABANĂ, de A. Lindgren (1998-1999) DECORATII, de N. Stehlik (1955-1956) DELIR ÎN

.DOI . . . , de E. Ionescu (1995-1996)

DOAMNA SPIRIDUŞ, de Calder6n de la Barca (1970-1971) DOGARUL CEL ISTEf, de R. Botar după o poveste letonă (2003-2004) DOI :MEDICI, de H. Pieiffer (1961-1%2) DOI PE UN BALANSOAR, de W. Gibson (1974-1975) DOMNIŞOARA JULIE, de Strindberg (1982-1983; 2002-2003) DOMNUL PUNTILA ŞI SLUGA SA MA TII, de B. Brecht (1960-1961) DRAGOSTE ÎN ZORI DE ZI, de I.Galan (1954-1955) DRAGOSTE T ÂRZIE, de A.N.Ostrovski (1956-1957) ECOUL ÎNDEPĂRTAT, de S. Golovanski (1960-1%1) ELISABET A I, de P. Foster (2007-2008) EVANTAIUL, de C. Go1doni (1955-1956) EXCEPŢIE ŞI REGULĂ, de B. Brecht (1979-1980) FAMILIA LUI ALLAN, de G. Muhtarov (1952-1953) FAMILIA TOT, de Orkeny lstvan (1975-1976) FATA CU PISlRUI, de A. Uspenski (1%2-1963) FATA FĂRĂ ZES1RE, de A.N.Ostrovski (1973-1974) FAŢĂ ÎN FAŢĂ, de Fr. Joffo (2005-2006) FĂT -FRUMOS, după Cit Perrault (2002-2003) FEMEIA MĂRII, de H. lbsen (1975-1976) FETE FRUMOASE, de A. Simukov (1953-1954) FETIŢA CU CHffiRI11JRI, de Diana Boboc după Andersen (2007-2008) FIUL RĂTĂCITOR, de E. Rannet (1959-1960) FLECĂRELILE FEMEILOR, după c. Goldoni (2007 -2008) GĂRGĂRIŢ A, de Plaut ( 1993-1994) GENERALUL ŞI NEBUNUL, de A. Vagenstein (1%2-1%3) GEORGE DANDIN, de Moliere (1974-1975) HAINE DE P AIA Ţ Ă, recital după Shakespeare (1995-1996) HANGIŢA, de C. Go1doni (1967-1968; 2004-2005) HUHUREZUL, de G. M. Cecchi (1998-1999) ICRE NEGRE SAU FASOLE, de G. Scarnicci şi R. Tarabusi (1968-1969) IFIGENIA ÎN TAURIDA, de Goethe (1981-1982) INCENDIUL, de Dimos Rendis (1990-1991) INIMĂ RECE, de W. Hauff( l972-1973) INSPECTORUL DE POLIŢIE, de J. B. Priestley (1959-1960) INTRIGĂ ŞI IUBIRE, de Fr. Schiller (1964-1965) ÎN AJUN, de Al. Aibuzov (1960-1961)


ÎN CASA ASTA A DORIMIT UN ZEU, de G. Figueiredo (1965-1966) ÎNSOŢITOR PERICULOS, de A Salinski (1954-1955) ÎNTR-UN CEAS BUN, de V. Rozov (1958-1959) ÎNTR-UN PARC . . . PE-O BANCĂ, de Al. Ghelman (1985-1986) ÎNTR-UN ORAŞ OARECARE, de A Sofronov (1950-1951) ÎNVĂŢĂTOAREA, de Sandorf!JOd.Y. (1958-1959) JOCUL DRAGOSTEI ŞI AL INTAMPĂLĂRII, de Marivaux (1960-1961 ; 1978-1979) LA SUD DE PARALELA 38, de Thai Dian Ciun (1951-1952) LA VULTIJRUL DE AUR, de I. Galan (1953-1954) LUPII ŞI OILE, de AN.Ostrovski (1950-1951) MAIMUŢICA POZNAŞĂ, de Irina şi lan Zlatopolski (2002-2003) MAKAR DUBRA VĂ, de Al. Korneiciuk ( 1949-1950) MĂRUL FERMECAT, de Gh Calamanciuc (1998-1999) MĂSURĂ PENTRU MĂSURĂ, de Shakespeare (1%4-1965) MĂTRĂGUNA de N. Machiavelli ( 1989-1990) MEDALIILE BÂTRĂNEI, de J. M. Barrie (1965-1%6) :MENAJERIA DE STICLĂ, de Tennessee Williams (2002-2003) MINCINOASA, de J.J. Bricaire şi M Lasaygues (2005-2006) MODA CĂSĂTORIILOR., de W.S. Maugharn (1987-1988) MORALITATEA DOAMNEI DULSKA, de G. Zapolska (1957-1958) MOŞTENIREA FATALĂ, de S. Seinin ( l950-195 1) MOTANUL ÎNCĂLŢAT, după Ch Perrault (1984-1985; 1990-1991) MUCK CEL MIC, de W. Hauff (2006-2007) NAPOLEON ERA FATĂ, de Margaret Mayo (2007-2008) NESĂTULUI, de D. Psathas (1997-1998) NEVASTĂ DE OCAZIE, de K. Asimakopoulos ( 1985-1986) NEVESTELE VESELE DIN WINDSOR., de Shakespeare (1968-1969) NOAPTEA REGILOR, de Shakespeare (1963-1964) NORA, de H. Ibsen (1963-1964; 2005-2006) NU-l ÎNTOTDEAUNA PRAZNIC, de AN. Ostrovski (1951-1952) NUNTA DE ARGINT, de Anthony Swerling (2002-2003) NUNTĂ CU ZESTRE, de N. Diakonov (1952-1953) OAMENI DE BUNĂ CRED IN{ Ă, de G. Mdivani (1952-1953) O ANECDOTĂ PROVINCIALA, de A N. Varnpilov (1977-1978) O CHESTIUNE PERSONALĂ, de Al. Stein (1957-1958) O CRIMĂ PERFECTĂ, de R. Thomas (1967-1968) O ÎNTÂMPLARE CU HAZ, de C. Goldoni ( 1986-1987) OM ÎN LOC, de V. Jelinek (1954-1955) O ZI DE ODlliNĂ, de V. Kataev (1948-1949) P AP AGALIŢ A ŞI CURCANUL, de R. Thomas ( 1999-2000) PAŞTELE, de Strindberg (1998-1999) PAZNICII DE NOAPTE, de Stratis K.arras (2007-2008)

590


PĂRINŢI TERIBILI, de J. Cocteau (1970-1971) PE SUB CASTANII DIN PRAGA, de C. Simonov (1948-1949) PE UŞA DIN DOS, de Th Gabor, 1 %9-1970) PLATON KRECET, de Al. Kornciciuk ( 1959-1960) POVESTE DIN HOLLYWOOD, de Neil Simon (2001-2002) POVESTEA CENUŞERESEI, dupâ Ch Perrault (2007-2008) PRIZONIERUL DIN MANHATTAN, de Neil Simon (2004-2005) PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN, de G.B.Shaw (1967-1968) REVIZORUL, de N.V. Gogol (1957-1958) RUPTURA, de B. lavreniev (1958-1959) SACUL CU SURPRIZE, de M Twain (1949-1950) SCURTĂ CONVORBIRE, de V. Levidova (1960-1%1) SE CAUTĂ UN VINOVAT, de M. Aymee (1962-1963) SERENA ŞI VICTORIA, DE Al. Galin (2004-2005) SINUCIGAŞUL, de N. Erdrnan (2006-2007) SPARGERE LA MIEZUL NOPŢII, de M. Mitmvici (1970-1971) STAŢIA DE AUTOBUZ, de W. Inge (1964-1965) ŞASE IUBIRI, de Al. Arbuzov (1958-1959) ŞCOALA NEVESTELOR, de Moliere (1956-1959) TAIGAUA, de P. Ialtev (1951-1952) TARTUFFE, de Moliere (1952-1953) TÂRFA CU RESPECT, de Jean-Paul Sartre (1991-1992) TRENUL POATE FI OPRIT, de J. Mac Hali (1955-1956) TRENUL REGIMENT AR, de D. Davurin (1961-1962) UN BĂRBAT ŞI MAI MULTE FEMEI, de L. Zorin (1983-1984; 1989-1990; 2000-2001) UNCHIUL VANIA, de A.P.Cehov (1954-1955) UN OM OBIŞNUIT, de L. Leonov (1%1-1%2) URSUL, de A. P. Cehov (1950-1951) V ARIA ŢIUNI PE TEMA DRAGOSTEI, de S. Alioşin (1984-1985) VICLENIILE LUI SCAPIN, de Moliere (1959-1960) VREMEA DRAGOSTEI, de V. Kataev (1963-1964) 30 DE ARGINŢI, de H. Fast (1952-1953) 2000 $ PENTRU NEVASTA MEA, de B. Arrhen (l997-1998) 3 DAMES; 3 MECS? (Cameristele), de J. Genet (2005-2006)

591


Tipărit in România

18/TECHI Craiova, Str. Romul, bl. T1 - parter

Tel.lfax: 0251 414 003; 0722 2 1 6 508 Mobil: 0722 216 509; 0741 205 7 1 5

e-mail: [email protected]


teatrul dramatic ion d. sirbu petrosani sau teatru in valea

Documents