reyista română de statistică supliment

Revista Român! de Statistic!

Supliment

Romanian Statistical Review Supplement

4/2021

Institutul Na�ional de Statistic�

National Institute of Statistics

www.revistadestatistic .ro/supliment

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2021

SUMAR / CONTENTS 4/2021REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT

EVOLUȚIA AGRICULTURII ÎN ANUL 2020 GRAV AFECTATĂ DE CRIZA SANITARĂ ȘI ECONOMICO-FINANCIARĂ 3 THE EVOLUTION OF AGRICULTURE IN 2020 SEVERELY AFFECTED BY THE HEALTH AND ECONOMIC AND FINANCIAL CRISIS 19Prof. Constantin ANGHELACHE PhDDana Luiza GRIGORESCU PhD StudentCristian Marius RĂDUȚ PhD Student

PERSPECTIVA EVOLUȚIEI TURISMULUI ÎN NESIGURANȚĂ ÎN CONDIȚIILE CRIZEI 35THE PERSPECTIVE OF THE EVOLUTION OF INSECURE TOURISM IN THE CONDITIONS OF THE CRISIS 48Lecturer Ștefan Virgil IACOB PhDȘtefan Gabriel DUMBRAVĂ PhD StudentDaniel DUMITRU PhD Student

REGULATION OF RISK MANAGEMENT SYSTEM 61Prof. Borys POHRISHCHUK PhDAssoc. prof. Inna SYSOIEVA PhDAssoc. prof. Oksana BALAZIUK PhDAssoc. prof. Oleg POHRISHCHUK PhD

www.revistadestatistica.ro/supliment

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 4 / 20212

STUDIU PRIVIND PERSPECTIVA EVOLUȚIEI SITUAȚIEI POPULAȚIEI DE VÂRSTA A TREIA ÎN CONTEXTUL CRIZEI PANDEMICE 67STUDY ON THE PERSPECTIVE OF THE EVOLUTION OF THE SITUATION OF THE ELDERLY POPULATION IN THE CONTEXT OF THE PANDEMIC CRISIS 76Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD

IMPACTUL CRIZEI SANITARE ȘI ECONOMICO-FINANCIARE ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI DIN ROMÂNIA 85THE IMPACT OF THE SANITARY AND ECONOMIC-FINANCIAL CRISIS ON THE HEALTH CONDITION OF THE ROMANIAN POPULATION 99Prof. Constantin ANGHELACHE PhDAssoc. prof. Ana Maria POPESCU PhD

MODALITĂȚI PRACTICE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LA DISTANTA A SPECIALIȘTILOR ÎN METROLOGIE 112PRACTICAL WAYS TO IMPROVE THE QUALITY OF DISTANCE EDUCATION OF METROLOGY SPECIALISTS 119Assoc. prof. Nataliia PERETIAKA PhD

ANALIZA EVOLUȚIEI POPULAȚIEI, A MODULUI DE OCUPARE ȘI PERSPECTIVE 126ANALYSIS OF THE EVOLUTION OF THE POPULATION, OF THE WAY OF OCCUPATION AND PERSPECTIVES 144Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhDLecturer Ștefan Virgil IACOB PhDIulian RADU PhD Student

POLITICA COMERCIALĂ EXTERNĂ A REPUBLICII MOLDOVA: ANALIZA ŞI TENDINŢE 162FOREIGN TRADE POLICY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA: ANALYSIS AND TRENDS 174Tatiana GUTIUM

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 4 / 2021 3

Evoluţia agriculturii în anul 2020 grav afectată de criza sanitară şi economico-fi nanciară

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD ([email protected])

Bucharest University of Economic Studies / Artifex University of Bucharest

Dana Luiza GRIGORESCU PhD Student ([email protected])

Bucharest University of Economic Studies

Cristian Marius RĂDUȚ PhD Student ([email protected])


Abstract Agricultura, mai ales prin modul în care teritoriul României este

divizat, trebuia să reprezinte așa cum a fost din cele mai vechi timpuri, una

din ramurile economiei naționale care se aducă întotdeauna venituri. Venituri

pentru necesitățile consumului intern, dar și pentru a asigura exporturi.

Obiectivul acestui articol este acela de a identifi ca modul în care în

anul 2020 agricultura a evoluat, înregistrându-se suprafețe mari de teren

nelucrate, imposibilitatea irigării, limitarea utilizării fertilizării și a altor

mijloace agrotehnice moderne, toate acestea cuplate cu o secetă pe care

România nu a mai înregistrat-o de foarte mult timp.

Autorii caută să explice cauzele care au determinat această scădere,

așa încât în anul 2020 agricultura își mai aduce o contribuție la formarea

Produsului Intern Brut de doar 3,8%.

Metodologia utilizată este cea a studiului datelor furnizate de

Institutul Național de Statistică și Eurostat pentru interpretarea tendințelor

evoluție pentru diferite sfere de activitate, producția vegetală, producția

animalieră, lotizarea și posibilitatea de prelucrare efi cientă a terenurilor

agricole. Totodată, o serie de comparații, mai ales perioada anului trecut,

stau la îndemână pentru a putea evidenția modul în care agricultura a evoluat

de-a lungul timpului.

Pentru scoaterea în evidență a tuturor acestor aspecte am abordat o

analiză spectrală, tocmai pentru a evidenția care este trendul pe care îl are

această ramură a economiei naționale.

Aceste date îi vor ajuta pe cei care studiază acest fenomen, cei care

sunt preocupați de îmbunătățirea activității în agricultură, să înțeleagă mai pe

îndelete cam ce ar trebui întreprins atât din partea proprietarilor funciari, dar

și din partea autorităților, a instituțiilor statului și chiar a Uniunii Europene

pentru a veni în sprijinul redresării agriculturii românești și lansării acesteia

pe o pistă conformă cu condițiile geo-meteorologice pe care le oferă România.


Cuvinte cheie: agricultură, producție vegetală, producție animalieră, PIB, evoluții, criză. Clasifi care JEL: C10, Q10.

Introducere

Autorii au început în analiza acestui domeniu de activitate prin a prezenta unele aspecte esențiale și apoi la analiza producției vegetale, care a constituit întotdeauna un atu al economiei românești, chiar dacă aceasta conducea la ideea că România este o țară agrară, dar care până la a obține necesarul pentru consumul intern, asigură și un excedent sufi cient de mare pentru a putea să facă exporturi cu o varietate de produse din domeniul culturilor de câmp. Totodată, producția animalieră, care a constituit întotdeauna un alt debușeu pentru economia națională, asigurând prin șeptelul care era destul de bine pus la punct, atât creșterea producției și aprovizionarea pieței interne, cât și realizarea de exporturi aducătoare de venituri care să contribuie la creșterea Produsului Intern Brut. Sunt analizate principalele culturi pe care România le-a avut în anul 2020, cu producțiile în scădere la toate capitolele față de anul 2019 și cu comparații în ceea ce privește suprafața cultivată, producția realizată, ceea ce evidențiază o reducere a acestui domeniu de activitate. Sunt prezentate tabele, grafi ce, care evidențiază mai clar situația care se întâlnește în România. Am făcut și un oarecare studiu comparativ cu o serie de țări din Uniunea Europeană, care au potențial de a asigura producția agricolă, cum sunt Franța, Germania, Polonia, Spania, Italia, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Danemarca, Grecia, Belgia, Olanda sau Slovacia, relevând că totuși suprafețele la noi au fost mai mari decât în aceste țări, iar producțiile au fost pe măsură deși la nivelul agrotehnicii în momentul de față suntem cam departe de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Ne-am referit cumva și la horticultură, viticultură, care au asigurat an de-a rândul producții necesare pentru alimentarea consumului intern, dar și pentru a contribui la exporturile pe care le realizează România. Unele referiri sunt în legătură cu producția de lapte, de carne și a industriilor de lapte și de carne, care și ele se afl ă într-un stadiu de circumspecție, de reducere și cale de consecință au condus la creșterea importurilor cu o gamă enorm de mare de produse, care se puteau realiza și s-au realizat de-a lungul timpului în țara noastră. Am prezentat și o analiză spectrală a evoluției agriculturii pentru a constata modul în care participarea acestei ramuri la formarea Produsului Intern Brut prin Valoarea Adăugată Brută din agricultură a scăzut an de an, ajungând în anul 2020 la 3,8% din Produsul Intern Brut, care și așa a fost


mult diminuat datorită crizei economico-fi nanciare generate de pandemia coronavirus.

Literature review

Angelsen (2010) a prezentat o serie de noțiuni referitoare la producția agricolă. Anghel, Anghelache și Panait (2017) au analizat rezultatele obținute în agricultură în Uniunea Europeană, per ansamblu și fi ecare stat membru. Anghelache, Samson și Stoica (2019) au studiat principalele elemente ale strategiei Uniunii Europene în ramura agricultură. Anghelache (2018) a realizat un studiu complex referitor la evoluția agriculturii românești. O temă similară este cercetată de către Anghelache, Dumitru și Stoica (2020). Bezemer și Headey (2008) au încercat să identifi ce măsurile care pot fi luate în vederea dezvoltării agriculturii. Hansen și colaboratorii (2013) au efectuat un studiu prin care au relevat efectul negativ al silviculturii în unele zone. Islam (2011) a efectuat un studiu comparativ privind diversele stimulente care să conducă la dezvoltarea agriculturii. Lowder, Bertini și Croppenstedt (2017) au prezentat date și perspective ale evoluției agriculturii. Mogues, Fan și Benin (2015) au studiat rolul investițiilor publice realizate în agricultură. Quamrul și Michalopoulos (2015) au analizat modul în care volatilitatea climatică infl uențează activitatea agricolă.

Metodologie

Pentru a ușura înțelegerea studiului efectuat de autori sunt redate în continuare unele aspectele metodologice utilizate de Institutul Național de Statistică și Eurostat. Astfel, sursa datelor o constituie cercetarea statistică Producţia vegetală la principalele culturi, realizată în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 543/ 2009 privind producţia vegetală, cu modifi cările şi completările ulterioare. Această cercetare a fost efectuată pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, iar volumul eşantionului a fost alcătuit din 54.195 exploataţii agricole, din care 22.884 exploataţii agricole cu personalitate juridică şi 31.311 exploataţii agricole fără personalitate juridică. În ceea ce privește suprafaţa cultivată aceasta reprezintă suprafaţa însămânţată/ plantată în ogor propriu, în anul agricol de referinţă, adică 1 octombrie – 30 septembrie, cu o cultură principală care ocupă terenul cea mai mare perioadă de timp sau în anii agricoli precedenţi pentru culturile bienale, trienale sau perene. De asemenea, producţia agricolă vegetală reprezintă producţia fi zică obţinută în perioada de referinţă, anul în care se face recoltare, mai puţin pierderile la recoltare, exprimată în unităţi fi zice în funcţie de natura


produselor şi a grupelor de produse şi cuprinde: producţia culturilor în ogor propriu, producţia culturilor intercalate, producţia culturilor succesive și producţia obţinută în grădinile familiale (pentru legume, cartofi şi struguri). Producţia medie reprezintă cantitatea de produse obţinută pe unitatea de suprafaţă cultivată în ogor propriu. În ceea ce privește efectivele de animale şi la carne, cercetarea statistică este de tip exhaustiv, datele fi ind colectate de la circa 200 de operatori economici şi se adresează tuturor întreprinderilor din întreaga ţară care au activitate principală sau secundară Producţia şi conservarea cărnii, clasa 1011 sau Prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre clasa 1012 conform clasifi cării CAEN Rev.2. Astfel, la bovine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrifi cat, întreg, după îndepărtarea pielii, sângelui şi organelor interne, fără cap, uger, coadă, grăsime renală şi picioare. La porcine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrifi cat după sângerare, fără organe interne, păr, copite, limbă, osânză şi diafragmă. La ovine şi caprine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrifi cat, după sângerare şi îndepărtarea pielii, fără organe interne, fără cap şi picioare. Rinichii şi grăsimea renală sunt incluse în carcasă. La păsări, greutatea în carcasă reprezintă greutatea păsării sacrifi cate, după sângerare, fără fulgi, puf, organe interne, cap, gât şi gheare.

Date, rezultate și discuții

În ceea ce privește suprafaţa cultivată în anul 2020, aceasta a scăzut comparativ cu anul 2019 la cereale pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, cartofi și legume. De asemenea, producţia agricolă vegetală a scăzut în anul 2020, comparativ cu anul precedent, la cereale pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, legume şi a crescut la cartofi . În tabelul numărul 1 sunt structurate datele referitoare la suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi.


Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturiTabel 1

Diferenţe (±)Suprafaţa cultivată Producţia totală anul 20202)

-mii ha- -mii tone- faţă de anul 2019

2019 20202) 2019 20202) -mii ha- -mii tone-

Cereale pentru boabe 5569 5435 30412 18968 -134 -11444

din care: -grâu 2168 2146 10297 6410 -22 -3887

-orz şi orzoaică 449 438 1880 1121 -11 -759

-ovăz 161 103 362 199 -58 -163

-porumb boabe 2679 2639 17432 10844 -40 -6588

Leguminoase pentru boabe

116 107 236 122 -9 -114

Plante uleioase 1800 1736 4792 3111 -64 -1681

din care:

-fl oarea soarelui 1283 1223 3569 2072 -60 -1497

-soia boabe 158 165 416 306 +7 -110

-rapiţă 353 342 798 728 -11 -70Cartofi 170 166 2627 2683 -4 +56

Legume1) 228 225 3530 3517 -3 -13 1) Cuprinde suprafaţa cultivată şi producţia de legume cultivate în câmp, sere şi solarii şi în grădinile familiale 2) Date provizoriiSursa: Comunicat INS nr. 80 / 31 martie 2021

Interpretând datele structurate în tabelul numărul 1 constatăm că suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2,4%, iar producţia a scăzut cu 37,6%, faţă de anul precedent, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, ceea ce a condus la randamente scăzute la majoritatea culturilor. De asemenea, suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2020, a reprezentat 48,6% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,5%. În aceeași ordine de idei, producția de leguminoase pentru boabe a scăzut faţă de anul precedent cu 48,3%, în timp ce suprafața cultivată cu numai 0,9%. La plante uleioase producţia a scăzut cu 35,1%, iar suprafaţa cultivată cu 3,6%. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la fl oarea soarelui (-41,9%), soia boabe (-26,4%) şi rapiţă (-8,8%), iar suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut cu 2,4%, iar producţia a crescut cu 2,1%, faţă de anul precedent. Producţia de


legume a scăzut cu 0,4%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate faţă de anul precedent. Datele referitoare la suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod, producţia de struguri şi producţia de fructe sunt structurate în tabelul următor.

Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod,

producţia de struguri şi producţia de fructe

Tabel 2

Diferenţe (±)

Suprafaţa Producţia totală anul 20202)

-mii ha- -mii tone- față de anul 2019

2019 20202) 2019 20202) -mii ha- -mii tone-

Vii pe rod 1) 178 177 978 938 -1 -40

Plantaţii de pomi fructiferi

pe rod (livezi pe rod)135 138 646 837 +3 +191

1) Cuprinde suprafaţa cultivată şi producţia de struguri de la viile cultivate în câmp şi în grădinile familiale2) Date provizoriiSursa: Comunicat INS nr. 80 / 31 martie 2021

Interpretând datele prezentate în tabelul numărul 2 constatăm că producţia de struguri a scăzut în anul 2020 cu 4,1%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-3,5%), faţă de anul precedent, dar şi a suprafeţei cultivate (-0,6%). Pe de altă parte, producţia de fructe din livezi a crescut față de anul precedent cu 29,6%, datorită creşterii suprafeţelor cultivate dar şi a randamentelor la hectar. În grafi cele 1 și 2 este prezentată situația suprafețelor cultivate şi producţiile realizate la grâu, porumb boabe, fl oarea soarelui şi cartofi , în România şi în unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2020.


Suprafaţa cultivată (mii hectare)Grafi c 1

Producţia realizată (mii tone)Grafi c 2

Situația României comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020 este următoarea: la porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţia realizată, după Franţa; la fl oarea soarelui pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată; la grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată după Franţa, Germania și Polonia şi pe locul şase la producţia realizată după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia și la cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șase la producţia realizată după Germania, Franţa, Olanda, Polonia și Belgia.


În sectorul animalier prezentăm unele date privind sacrifi cările de animale, păsări şi producţia de carne. Astfel, în luna ianuarie 2021 faţă de luna

decembrie 2020, numărul sacrifi cărilor şi greutatea în carcasă au scăzut la

toate speciile de animale și păsări, iar în comparaţie cu luna ianuarie 2020,

numărul sacrifi cărilor şi greutatea în carcasă au crescut la bovine, la porcine

și la ovine și caprine, iar la păsări au scăzut, datele fi ind sintetizate în tabelele

numerele 3 și 4.

Sacrifi cările de animale şi păsări (%)Tabel 3

Animale şi păsări sacrifi cate

Greutatea în carcasă

Luna Ianuarie 2021*)

faţă de:

Luna Ianuarie 2021*)

faţă de:Ianuarie

2020

Decembrie

2020

Ianuarie

2020

Decembrie

2020

Bovine - total 112,8 72,1 115,1 73,0

din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 100,0 84,6 98,3 80,5

Porcine - total 102,0 34,2 101,8 33,7


Ovine şi caprine - total 103,8 29,0 109,0 32,0


Păsări - total 91,4 94,1 89,3 92,1din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 91,4 99,3 90,0 99,2*) Date provizorii

Sursa: Comunicat INS nr. 55 / 9 martie 2021

Greutatea medie în carcasă la animalele şi păsările sacrifi cate (Kilograme)Tabel 4

Greutatea medie în carcasăIanuarie

2020

Decembrie

2020

Ianuarie

2021*)

Bovine - total 165,7 167,0 169,0

din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 237,9 245,8 233,8

Porcine - total 90,7 91,9 90,5din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 89,1 87,0 89,5

Ovine şi caprine- total 15,2 14,4 15,9

din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 21,2 20,1 20,3

Păsări - total 1,8 1,8 1,7

din care: în unităţi industriale specializate (abatoare) 1,8 1,8 1,8*) Date provizorii



Pentru o mai bună vizualizare și interpretare a datelor structurate mai sus a fost întocmit grafi cul următor.

Evoluţia greutăţii în carcasă a animalelor şi a păsărilor sacrifi cate, în perioada ianuarie 2020 – ianuarie 2021

Grafi c 3Grafi c 3

Conform grafi cului numărul 3 constatăm creșteri semnifi cative ale numărului sacrifi cărilor în perioadele specifi ce în care consumul de ovine și caprine este excesiv și anume lunile aprilie – mai și de asemenea, în cazul porcinelor în lunile decembrie – ianuarie. În restul perioadei anuale greutatea în carcasă a animalelor şi a păsărilor sacrifi cate are o evoluție oarecum constantă, cu oscilații ceva mai mari în cazul pasărilor. Cu privire la laptele de vacă colectat de unităţile procesatoare și producția de produse lactate precizăm că în luna ianuarie 2021, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 1,8% faţă de luna decembrie 2020 și cu 2,1% faţă de luna ianuarie 2020. Datele cu privire la cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare şi produsele lactate obţinute sunt sintetizate în tabelul numărul 5.


Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare şi

produsele lactate obţinute

Tabel 5

U.M.

Ianuarie

2020

Decembrie

2020

Ianuarie

2021

Lapte de vacă colectat de unităţile procesatoare tone 85641 85881 87405

Conţinutul mediu de grăsime % 3,90 3,90 3,86

Conţinutul mediu de proteine % 3,31 3,30 3,30

Lapte brut importat tone 13021 12834 12804

Produse lactate obţinute

Lapte de consum tone 31160 32507 30273

Smântână de consum tone 5947 6551 5627

Lapte acidulat*) tone 20859 17430 19013

Unt tone 917 1532 974

Brânzeturi - total - tone 7276 6826 7368

din care:n numai din lapte de vacă tone 6840 6335 7007

*) Include iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare.

**) Datele aferente perioadelor cumulate pot diferi de cele rezultate din însumarea lunilor din

cauza revizuirii datelor lunare și a rotunjirilorSursa: Comunicat INS nr. 59 / 11 martie 2021

În grafi cul următor este prezentată evoluţia cantității de lapte de vacă colectate de unităţile procesatoare.

Evoluţia cantității de lapte de vacă colectate de unităţile procesatoare

Grafi c 4


Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna precedentă cu 1524 tone, adică cu 1,8%. De asemenea, producţia a crescut în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.583 tone, adică cu 9,1% și la brânzeturi cu 542 tone, adică cu 7,9%. În ceea ce privește producția la unele produse lactate, aceasta a scăzut la unt cu 558 tone (-36,4%), smântână de consum cu 924 tone (-14,1%) și lapte de consum cu 2234 tone (-6,9%). Totodată, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna ianuarie 2021 faţă de luna precedentă cu 30 tone (-0,2%). În luna ianuarie 2021 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 1764 tone, adică cu 2,1%. De asemenea, creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 57 tone, adică cu 6,2% și brânzeturi cu 92 tone, adică cu 1,3%. În același timp, producţia a scăzut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1846 tone

(-8,8%), smântână de consum cu 320 tone (-5,4%) și lapte de consum cu 887 tone (-2,8%). De asemenea, cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna ianuarie 2021 cu 217 tone (-1,7%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent. În continuare pentru a scoate în evidență trendul pe care îl are această ramură a economiei naționale am abordat o analiză spectrală utilizând datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Astfel, datele trimestriale în ceea ce privesc indicii de volum trimestriali ai agriculturii în perioada 2000-2020 sunt structurate în tabelul următor:


Agricultura în perioada 2000-2020, indicii de volum (%)

(Media trimestrială a anului 2000=100 - Date ajustate sezonier)

Tabel 6

2000T1 112,1 2005T2 123,3 2010T3 95,8 2015T4 117,6

2000T2 108,8 2005T3 119 2010T4 93,2 2016T1 117,2

2000T3 91,6 2005T4 113,4 2011T1 90,7 2016T2 121,6

2000T4 87,5 2006T1 118,6 2011T2 114,8 2016T3 102,2

2001T1 108,7 2006T2 123,9 2011T3 118,3 2016T4 107,7

2001T2 116,8 2006T3 122,4 2011T4 114,9 2017T1 115,5

2001T3 121,8 2006T4 118,3 2012T1 76,9 2017T2 121,8

2001T4 120,1 2007T1 113,3 2012T2 87,9 2017T3 128

2002T1 111,9 2007T2 98,9 2012T3 84,4 2017T4 112,6

2002T2 121,7 2007T3 82,6 2012T4 87,7 2018T1 127,3

2002T3 111,7 2007T4 89,1 2013T1 102,6 2018T2 130,3

2002T4 114 2008T1 112,9 2013T2 114 2018T3 138,7

2003T1 119,6 2008T2 110,5 2013T3 114,6 2018T4 120,9

2003T2 123,5 2008T3 110,8 2013T4 109,6 2019T1 119,1

2003T3 117,7 2008T4 108,3 2014T1 107 2019T2 126,5

2003T4 120,4 2009T1 100,7 2014T2 105,2 2019T3 129,4

2004T1 126,8 2009T2 106,4 2014T3 121,1 2019T4 115,5

2004T2 130,2 2009T3 110,1 2014T4 122,1 2020T1 116

2004T3 146,4 2009T4 106,5 2015T1 112,1 2020T2 110,4

2004T4 145,2 2010T1 78,2 2015T2 101,3 2020T3 97,2

2005T1 127,5 2010T2 90,3 2015T3 98,4 2020T4 127,9


Pentru o mai buna vizualizare a evoluției sectorului agricol din România în perioada cuprinsă între anii 2000 și 2020 a fost întocmit grafi cul numărul 5.


Evoluția sectorului agricol din România între anii 2000 și 2020

Grafi c 5

Analiza spectrală a unui fenomen economic oscilant așa cum reiese din grafi cul numărul 5, care evidențiază evoluția sectorului agricol din România în perioada 2000-2020, are ca punct de plecare posibilitatea de a aproxima o oscilație folosind ca bază o serie Fourier. Astfel, pentru analiza intensității oscilațiilor procesului analizat, datele seriei numerice au fost introduse în programul de analiză statistico-econometrică STATISTICA, iar rezultatele în ceea ce privește frecvența oscilațiilor, coefi cienții Euler-Fourier, cât și valorile periodogramei și a densității sunt structurate în tabelul numărul 7.


Rezultatele analizei spectrale asupra agriculturii în perioada 2000-2020

Tabel 7

Spectral analysis: VAR1 (Spreadsheet1.sta) No. of cases: 84 Largest Periodog. valuesFrequency Period Cosine - Coeff s Sine - Coeff s Periodogram Density

1 0,011905 84,00000 9,03961 3,03004 3817,616 2553,5522 0,023810 42,00000 -8,00093 -1,57675 2793,043 2454,5099 0,107143 9,33333 3,39842 -5,20230 1621,755 837,518

13 0,154762 6,46154 5,80943 0,89845 1451,380 776,6253 0,035714 28,00000 -3,37447 -3,87403 1108,594 1455,3524 0,047619 21,00000 -0,79918 -3,56727 561,293 730,234

16 0,190476 5,25000 2,72946 2,18794 513,954 343,96418 0,214286 4,66667 2,45511 -2,38037 491,135 361,6675 0,059524 16,80000 -1,91111 2,58034 433,040 433,160

12 0,142857 7,00000 -1,43671 -2,78118 411,562 545,171

Valorile periodogramei raportate la frecventa oscilației sunt prezentate în grafi cul numărul 6.

Reprezentarea periodogramei în funcție de frecvență

Grafi c 6

Spectral analysis: VAR1

No. of cases: 84

0,00 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50

Frequency

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Perio

dogra

m V

alu

es

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Interpretând rezultatele analizei spectrale structurate în tabelul numărul 7 și reprezentate în grafi cul numărul 6, constatăm că este semnalată

existența tendinței datorită valorilor mari ale amplitudinii (coloana 6 din


tabelul numărul 7) pentru frecvențe mai mici decât valoarea unitară (coloana 2 din tabelul numărul 7). De asemenea, datorită amplitudinilor mari înregistrate pentru perioadele mai mari decât un an (84 trimestre, 42 trimestre), duc la concluzia că putem confi rma prezența ciclicitații evoluției sectorului de activitate agricol. Acest aspect ne este confi rmat și de valorile minime înregistrate de acest indicator macroeconomic în perioada crizei economice din anii 2008-2010 evidențiate de grafi cul numărul 5. De asemenea, criza actuală, cea economico-fi nanciară generată de criza pandemică coronavirus are efecte negative și asupra acestui sector de activitate. În ceea ce privește sezonalitatea, datorită valorilor amplitudinii mari pentru perioade mai mari decât 12 luni (în cazul analizat la 84 trimestre și 42 trimestre) nu poate fi semnalată o infl uență accentuată, fapt așteptat de altfel, deoarece seria de date utilizată în această analiză este ajustată sezonier cu pachetul de programe DEMETRA, utilizând metoda TRAMO/SEATS, cu ajutorul căreia s-au corectat valorile extreme, deși cunoaștem că România benefi ciază de o climă cu toate cele patru anotimpuri, iar perioadele de recoltare (vara și toamna) aduc un plus de valoare acestui sector de activitate.

Concluzii

Articolul publicat pe seama studiului efectuat de autori evidențiază o serie de aspecte cu privire la evoluția economiei României în general și a agriculturii în mod special în perioada următoare. O primă concluzie este aceea că nivelul agrotehnic la care se lucrează în România este destul de scăzut și de aceea, fără sistem de irigare, fără mecanizare completă, fertilizare, îmbunătățirea calității solului, nu se pot obține rezultate deosebite. Pe de altă parte, lipsa acestor măsuri agrotehnice comparate cu natura care este oscilantă, care asigură ori prea mari cantități de apă conducând la inundații sau nu asigură cantitățile respective ducând la secetă și pe cale de consecință la punerea în incertitudine a modului în care suprafețele agricole cultivate în domeniul vegetal, viticultură, pomicultură, pot să dea rezultatele care ar fi posibile. Totodată, rezultă puține perspective ca sistemul de irigații să fi e complet at, îmbunătățit, dezvoltat, subvențiile să crească, subvențiile de la Uniunea Europeană să fi e îndestulătoare, așa încât perspectiva evoluției agriculturii rămâne în stare de incertitudine și pentru o perioadă de timp viitoare. În altă ordine de idei, în condițiile crizei economico-fi nanciare cu care ne confruntăm, agricultura va benefi cia de puține surse, iar producțiile sunt departe de a fi cele necesare pieței interne. Pe de altă parte, vor crește costurile ceea ce în cadrul Uniunii Europene, în baza directivei privind


libera circulație a bunurilor, România va importa din ce în ce mai multe produse agricole, zădărnicind astfel eforturile producătorilor interni, care vor fi descurajați și poate, în multe împrejurări, determinați la renunțări în

perspectiva îmbunătățirii producției agricole în complexitatea sa, dar și pe

cele două segmente, producția vegetală și producția animalieră.

Bibliografi e 1. Angelsen, A. (2010). Policies for reduced deforestation and their impact on

agricultural production. Proceedings of the National Academy of Sciences, 107

(46), 19639-19644

2. Anghel, M.G., Anghelache, C., Panait, M. (2017). Evolution of agricultural activity

in the European Union, Romanian Statistical Review, Supplement, 6, 63-74

3. Anghelache, C., Dumitru, D., Stoica, R. (2020). Study on the evolution of

agricultural activity in Romania in 2019. Romanian Statistical Review, Supplement,

4, 171-183

4. Anghelache, C., Samson, T., Stoica, R. (2019). European Union policies on rural

development of agriculture and industry. Romanian Statistical Review, Supplement,

1, 176-187

5. Anghelache, C. (2018). Structural analysis of Romanian agriculture. Romanian

Statistical Review, Supplement, 2, 11-18

6. Bezemer, D., Headey, D. (2008). Agriculture, Development, and Urban Bias.

World Development, 36 (8), 1342-1364

7. Hansen, M. C., Potapov, P. V., Moore, R., et al. (2013). High-resolution global

maps of 21st-century forest cover change. Science, 342 (6160), 850–853

8. Islam, N. (2011). Foreign Aid to Agriculture. Review of Facts and Analysis.

International Food Policy Research Institute, Discussion Paper 01053

9. Lowder, S., Bertini, R., Croppenstedt, A. (2017). Poverty, social protection and

agriculture: Levels and trends in data. Global Food Security, 15, 94-107

10. Mogues, T., Fan, S., Benin, S. (2015). Public Investments in and for Agriculture.

The European Journal of Development Research, 27 (3), 337–352

11. Quamrul, A., Michalopoulos, S. (2015). Climatic Fluctuations and the Diff usion

of Agriculture. The Review of Economics and Statistics, 97 (3), 589-609


THE EVOLUTION OF AGRICULTURE IN 2020 SEVERELY AFFECTED BY

THE HEALTH AND ECONOMIC AND FINANCIAL CRISIS


Bucharest University of Economic Studies / Artifex University of Bucharest

Dana Luiza GRIGORESCU PhD Student ([email protected])


Cristian Marius RĂDUȚ PhD Student ([email protected])


Abstract Agriculture, especially through the way the territory of Romania

is divided, had to represent, as it has been since ancient times, one of the

branches of the national economy that always brings income. Income for

domestic consumption needs, but also to ensure exports.

The objective of this article is to identify how agriculture evolved

in 2020, registering large areas of uncultivated land, the impossibility of

irrigation, limiting the use of fertilizer and other modern agrotechnical means,

all coupled with a drought that Romania does not he has been recording it for

a very long time.

The authors seek to explain the causes that led to this decline, so

that by 2020 agriculture will make a contribution to the formation of Gross

Domestic Product of only 3.8%.

The methodology used is that of the study of data provided by the

National Institute of Statistics and Eurostat for the interpretation of evolutionary

trends for diff erent spheres of activity, crop production, animal production,

subdivision and the possibility of effi cient processing of agricultural land. At

the same time, a series of comparisons, especially during the last year, are at

hand in order to highlight how agriculture has evolved over time.

In order to highlight all these aspects, we approached a spectral

analysis, precisely to highlight the trend of this branch of the national economy.

These data will help those who study this phenomenon, those who are

concerned with improving activity in agriculture, to understand more leisurely

what should be done both by landowners, but also by the authorities, state

institutions and even The European Union to support the recovery of Romanian

agriculture and its launch on a track in line with the geo-meteorological

conditions that Romania off ers.


Keywords: agriculture, crop production, animal production, GDP, developments, crisis. JEL classifi cation: C10, Q10.

Introduction

The authors began in the analysis of this fi eld of activity by presenting

some essential aspects and then in the analysis of vegetable production, which

has always been an asset of the Romanian economy, even if it led to the

idea that Romania is an agrarian country obtains the necessary for domestic

consumption, also provides a suffi ciently large surplus to be able to export

with a variety of products in the fi eld of fi eld crops. At the same time, animal

production which has always been another outlet for the national economy,

ensuring through the herd that was quite well developed, both the increase of

production and supply of the domestic market, as well as the realization of

income-generating exports that contribute to the growth of the Product Gross

Internal.

The main crops that Romania had in 2020 are analysed, with the

decreasing productions in all chapters compared to 2019 and with comparisons

regarding the cultivated area, the realized production, which highlights a

reduction of this fi eld of activity.

Tables, graphs are presented, which highlight more clearly the situation

in Romania. We also did some research compared to a number of countries in

the European Union that have the potential to ensure agricultural production,

such as France, Germany, Poland, Spain, Italy, Bulgaria, Hungary, the Czech

Republic, Denmark, Greece, Belgium, The Netherlands or Slovakia, pointing

out that the areas in our country were larger than in these countries, and the

productions were commensurate, although at the level of agrotechnics at the

moment we are a bit far from what is happening in the European Union.

We also referred to horticulture, viticulture, which provided year after

year the necessary production to supply domestic consumption, but also to

contribute to the exports made by Romania.

Some references relate to the production of milk, meat and the dairy

and meat industries, which are also in a state of circumspection, reduction and

consequent path leading to an increase in imports with an enormously wide

range of products, which could be made and have been made over time in our

country.

We also presented a spectral analysis of the evolution of agriculture

to fi nd out how the participation of this branch in the formation of Gross

Domestic Product through Gross Value Added in agriculture decreased year

by year, reaching in 2020 3.8% of Gross Domestic Product, which and so it


was greatly diminished due to the economic and fi nancial crisis generated by

the coronavirus pandemic.

Literature review

Angelsen (2010) presented a series of notions related to agricultural

production. Anghel, Anghelache and Panait (2017) analysed the results

obtained in agriculture in the European Union, as a whole and each Member

State. Anghelache, Samson and Stoica (2019) studied the main elements of

the European Union’s strategy in the fi eld of agriculture. Anghelache (2018)

conducted a complex study on the evolution of Romanian agriculture. A similar

topic is researched by Anghelache, Dumitru and Stoica (2020). Bezemer

and Headey (2008) sought to identify measures that can be taken to develop

agriculture. Hansen et al. (2013) conducted a study that revealed the negative

eff ect of forestry in some areas. Islam (2011) conducted a comparative study

on the various incentives leading to the development of agriculture. Lowder,

Bertini and Croppenstedt (2017) presented data and perspectives on the

evolution of agriculture. Mogues, Fan and Benin (2015) studied the role of

public investment in agriculture. Quamrul and Michalopoulos (2015) analysed

how climate volatility infl uences agricultural activity.

Methodology

In order to facilitate the understanding of the study carried out by

the authors, some methodological aspects used by the National Institute of

Statistics and Eurostat are given below. Thus, the source of the data is the

statistical research Plant production in the main crops, carried out in accordance

with the Regulation of the European Parliament and of the Council no.

543/2009 regarding the vegetal production, with the subsequent modifi cations

and completions. This research was conducted on the basis of a representative

sample at national level, macro-regions, development regions and counties,

and the sample volume consisted of 54,195 agricultural holdings, of which

22,884 agricultural holdings with legal personality and 31,311 agricultural

holdings without legal personality.

As for the cultivated area, it represents the area sown / planted in its

own fi eld, in the reference agricultural year, i.e. 1 October - 30 September, with

a main crop occupying the land for the longest period of time or in previous

agricultural years for biennial crops, triennial or perennial.

Also, the vegetal agricultural production represents the physical

production obtained in the reference period, the year in which the harvest is

made, less the losses at harvest, expressed in physical units according to the

nature of the products and product groups and includes: production of own


crops, the production of intercropping, the production of successive crops and the production obtained in family gardens (for vegetables, potatoes and grapes). The average production represents the quantity of products obtained per unit of cultivated area in own fi eld.

Regarding livestock and meat, the statistical research is exhaustive,

the data being collected from about 200 economic operators and is addressed

to all enterprises throughout the country that have main or secondary activity

Meat production and preservation, class 1011 or Processing and preserving of

poultry meat class 1012 according to CANE classifi cation Rev.2.

Thus, in cattle, the weight in the carcase represents the weight of the

body of the slaughtered animal, whole, after removal of the skin, blood and

internal organs, without head, udder, tail, kidney fat and legs. In pigs, the

carcass weight is the body weight of the animal slaughtered after bleeding,

without internal organs, hair, hooves, tongue, bone and diaphragm. In sheep

and goats, the carcass weight is the weight of the body of the slaughtered

animal, after bleeding and removal of the skin, without internal organs,

without head and legs. Kidneys and kidney fat are included in the carcass. In

birds, the carcass weight represents the weight of the slaughtered bird, after

bleeding, without fl akes, down, internal organs, head, neck and claws.

Data, results and discussions

As for the area cultivated in 2020, it decreased compared to 2019

for cereals for grains, oil plants, legumes for grains, potatoes and vegetables.

Also, the agricultural vegetable production decreased in 2020, compared to the

previous year, for cereals for grains, oil plants, legumes for grains, vegetables

and increased for potatoes. Table number 1 structures the data regarding the

cultivated area and the production of the main crops.


Cultivated area and production of main crops

Table 1

Diff erences (±)

Cultivated area Total production year 20202)

- Thousand ha- - Thousand tons-compared to the year

2019

2019 20202) 2019 20202) -Thousand ha -

Thousand tons -

Grain cereals 5569 5435 30412 18968 -134 -11444

from which:

-wheat 2168 2146 10297 6410 -22 -3887 -barley and barley 449 438 1880 1121 -11 -759 -oat 161 103 362 199 -58 -163 -corn grains 2679 2639 17432 10844 -40 -6588Grain legumes 116 107 236 122 -9 -114

Oily plants 1800 1736 4792 3111 -64 -1681

from which:

-Sunfl ower 1283 1223 3569 2072 -60 -1497

-soy beans 158 165 416 306 +7 -110

-rape 353 342 798 728 -11 -70

Potatoes 170 166 2627 2683 -4 +56

Vegetables1) 228 225 3530 3517 -3 -13 1) Includes cultivated area and production of vegetables grown in fi elds, greenhouses and solariums and in family gardens 2) Provisional dataSource: INS communique no. 80/31 March 2021

Interpreting the structured data in table number 1 we fi nd that the cultivated area with grain cereals decreased by 2.4% and the production decreased by 37.6%, compared to the previous year, due to the pronounced drought in the main periods of crop vegetation and lack of irrigation, which led to low yields in most crops. Also, the area cultivated with corn grains in 2020, represented 48.6% of the area cultivated with grain cereals, and the one cultivated with wheat 39.5%. In the same vein, the production of grain legumes decreased compared to the previous year by 48.3%, while the cultivated area by only 0.9%. In oil plants, the production decreased by 35.1%, and the cultivated area by 3.6%. Decreases in production were recorded for sunfl ower (-41.9%), soybeans (-26.4%) and rapeseed (-8.8%), and the area

cultivated with potatoes decreased by 2.4%, and production increased by 2.1%

compared to the previous year. Vegetable production decreased by 0.4%, due

to the decrease of the cultivated area compared to the previous year.

Data on the area under fruit vineyards and fruit tree plantations grape

production and fruit production are structured in the following table.


Area of fruit vineyards and fruit tree plantations, grape production and

fruit production

Table 2

Diff erences (±)

Surface Total production year 20202)

- Thousand ha - - Thousand tons-compared to the

year 2019

2019 20202) 2019 20202) Thousand ha -

Thousand tons-

Live on fruit 1) 178 177 978 938 -1 -40

Fruit tree plantations (fruit orchards)

135 138 646 837 +3 +191

1) It includes the cultivated area and the production of grapes from the vineyards cultivated in the fi eld and in the family gardens.2) Provisional data

Source: INS communique no. 80/31 March 2021

Interpreting the data presented in table number 2 we fi nd that grape

production decreased in 2020 by 4.1%, due to the decrease in yield per hectare

(-3.5%), compared to the previous year, but also the cultivated area (- 0.6%).

On the other hand, the production of fruits from orchards increased compared

to the previous year by 29.6%, due to the increase of cultivated areas but also

of yields per hectare.

Graphs 1 and 2 show the situation of cultivated areas and productions

made of wheat, corn, sunfl ower and potatoes, in Romania and in some Member

States of the European Union, in 2020.

Cultivated area (thousand hectares)

Graph 1


Production achieved (thousand tons)

Graph 2

The situation of Romania compared to some Member States of the European Union in 2020 is the following: for corn grains it was on the fi rst

place in the cultivated area and on the second place in the realized production,

after France; to the sunfl ower in the fi rst place, both to the cultivated surface

and to the realized production; wheat ranks fourth in the area under France,

Germany and Poland and sixth in production after France, Germany, Poland,

Spain and Italy, and potatoes ranks fourth in the area under Poland, Germany,

France and sixth place in production after Germany, France, the Netherlands,

Poland and Belgium.

In the animal sector we present some data on animal slaughter, poultry

and meat production. Thus, in January 2021 compared to December 2020, the

number of slaughter and carcass weight decreased in all species of animals

and birds, and compared to January 2020, the number of slaughter and carcass

weight increased in cattle, pigs and in sheep and goats, and in birds decreased,

the data being summarized in tables numbers 3 and 4.


Slaughter of animals and birds (%)

Table 3

Slaughtered animals and

birdsWeight in the housing

January 2021 *) compared to:

January 2021 *) compared to:

January2020

December 2020

January 2020

December 2020

Cattle - total 112,8 72,1 115,1 73,0

of which: in specialized industrial units (slaughterhouses)

100,0 84,6 98,3 80,5

Pigs - total 102,0 34,2 101,8 33,7


110,0 68,5 110,3 70,4

Sheep and goats - total 103,8 29,0 109,0 32,0


50,0 47,6 48,0 48,0

Birds - total 91,4 94,1 89,3 92,1of which: in specialized industrial units (slaughterhouses)

91,4 99,3 90,0 99,2

*) Provisional dataSource: INS communique no. 55/9 March 2021

Average carcass weight in slaughtered animals and birds (Kilograms)

Table 4

Average weight in the housing

January 2020

December2020

January2021*)

Cattle - total 165,7 167,0 169,0of which: in specialized industrial units (slaughterhouses) 237,9 245,8 233,8Pigs - total 90,7 91,9 90,5of which: in specialized industrial units (slaughterhouses) 89,1 87,0 89,5Sheep and goats - total 15,2 14,4 15,9of which: in specialized industrial units (slaughterhouses) 21,2 20,1 20,3Birds - total 1,8 1,8 1,7of which: in specialized industrial units (slaughterhouses) 1,8 1,8 1,8*) Provisional dataSource: INS communiqué no. 55/9 March 2021

For a better visualization and interpretation of the data structured above, the following chart has been drawn up.


Evolution of carcass weight of slaughtered animals and birds during the

period January 2020 - January 2021

Graph 3

period January 2020 - January 2021

Graph 3

According to graph number 3 we fi nd signifi cant increases in the

number of slaughtering’s in specifi c periods when the consumption of sheep

and goats is excessive, namely in April - May and also in the case of pigs in

December - January. During the rest of the annual period, the carcass weight

of the slaughtered animals and birds has a somewhat constant evolution, with

slightly higher oscillations in the case of birds.

Regarding the cow’s milk collected by the processing units and the

production of dairy products, we specify that in January 2021, the quantity

of cow’s milk collected from farms and collection centres by the processing

units increased by 1.8% compared to the month December 2020 and by 2.1%

compared to January 2020. Data on the quantity of cow’s milk collected by

processing units and dairy products obtained are summarized in Table 5.


Quantity of cow’s milk collected by processing units and dairy products

obtained

Table 5

U.M.

January

2020

December

2020

January

2021

Cow’s milk collected by processing units tons 85641 85881 87405

Average fat content % 3,90 3,90 3,86

Average protein content % 3,31 3,30 3,30

Imported raw milk tons 13021 12834 12804

Dairy products obtained

Drinking milk tons 31160 32507 30273

Consumable cream tons 5947 6551 5627

Sour milk *) tons 20859 17430 19013

Butter tons 917 1532 974

Cheeses - total - tons 7276 6826 7368

of which: n only from cow’s milk tons 6840 6335 7007

*) Includes yogurt, drinking yogurt, whipped milk and other similar dairy products.**) Data for cumulative periods may diff er from those resulting from the summation of months

due to revision of monthly data and rounding

Source: INS communiqué no. 59/11 March 2021

The following graph shows the evolution of the amount of cow’s milk

collected by the processing units.

Evolution of the quantity of cow’s milk collected by the processing units

Graph 4


The quantity of cow’s milk collected by the processing units increased in January 2021 compared to the previous month by 1524 tons, i.e. by 1.8%. Production also increased in January 2021 compared to December 2020 in sour milk (yoghurt, drinking yoghurt, whipped milk and other similar dairy products) by 1,583 tonnes, i.e. 9.1% and in cheeses by 542 tonnes, that is, by 7.9%. In terms of production of some dairy products, it decreased to 558 tonnes of butter (-36.4%), 924 tonnes of sour cream (-14.1%) and 2234 tonnes of milk consumption (-6%). 9%). At the same time, the quantity of raw milk imported by the processing units decreased in January 2021 compared to the previous month by 30 tons (-0.2%). In January 2021, the quantity of cow’s milk collected by the processing units increased compared to the corresponding month of the previous year by 1764 tons, i.e. by 2.1%. Also, increases in production were recorded for the following dairy products: butter by 57 tons, i.e. by 6.2% and cheese by 92 tons, i.e. by 1.3%. At the same time, production decreased for sour milk (yogurt, drinking yogurt, whipped milk and other similar dairy products) by 1846 tons (-8.8%), cream for consumption by 320 tons (-5.4%) and drinking milk by 887 tons (-2.8%). Also, the quantity of raw milk imported by the processing units decreased in January 2021 by 217 tons (-1.7%) compared to the corresponding month of the previous year. Next, in order to highlight the trend of this branch of the national economy, we approached a spectral analysis using the data provided by the National Institute of Statistics. Thus, the quarterly data regarding the quarterly volume indices of agriculture in the period 2000-2020 are structured in the following table:


Agriculture in the period 2000-2020, volume indices (%)

(Quarterly average of 2000 = 100 - Seasonally adjusted data)

Table 6

2000T1 112,1 2005T2 123,3 2010T3 95,8 2015T4 117,6

2000T2 108,8 2005T3 119 2010T4 93,2 2016T1 117,2

2000T3 91,6 2005T4 113,4 2011T1 90,7 2016T2 121,6

2000T4 87,5 2006T1 118,6 2011T2 114,8 2016T3 102,2

2001T1 108,7 2006T2 123,9 2011T3 118,3 2016T4 107,7

2001T2 116,8 2006T3 122,4 2011T4 114,9 2017T1 115,5

2001T3 121,8 2006T4 118,3 2012T1 76,9 2017T2 121,8

2001T4 120,1 2007T1 113,3 2012T2 87,9 2017T3 128

2002T1 111,9 2007T2 98,9 2012T3 84,4 2017T4 112,6

2002T2 121,7 2007T3 82,6 2012T4 87,7 2018T1 127,3

2002T3 111,7 2007T4 89,1 2013T1 102,6 2018T2 130,3

2002T4 114 2008T1 112,9 2013T2 114 2018T3 138,7

2003T1 119,6 2008T2 110,5 2013T3 114,6 2018T4 120,9

2003T2 123,5 2008T3 110,8 2013T4 109,6 2019T1 119,1

2003T3 117,7 2008T4 108,3 2014T1 107 2019T2 126,5

2003T4 120,4 2009T1 100,7 2014T2 105,2 2019T3 129,4

2004T1 126,8 2009T2 106,4 2014T3 121,1 2019T4 115,5

2004T2 130,2 2009T3 110,1 2014T4 122,1 2020T1 116

2004T3 146,4 2009T4 106,5 2015T1 112,1 2020T2 110,4

2004T4 145,2 2010T1 78,2 2015T2 101,3 2020T3 97,2

2005T1 127,5 2010T2 90,3 2015T3 98,4 2020T4 127,9

Source: INS communiqué no. 54/9 March 2021

For a better visualization of the evolution of the agricultural sector in Romania in the period between 2000 and 2020, graph number 5 was drawn up.


The evolution of the agricultural sector in Romania

between 2000 and 2020

Graph 5

The spectral analysis of an oscillating economic phenomenon as shown in graph number 5, which highlights the evolution of the agricultural sector in Romania in the period 2000-2020, has as a starting point the possibility to approximate an oscillation using a Fourier series as a basis. Thus, for the analysis of the oscillation intensity of the analysed process, the data of the numerical series were entered in the STATISTICA statistical-econometric analysis program, and the results regarding the oscillation frequency, Euler-Fourier coeffi cients, as well as the periodogram and density values are

structured in table number 7.


Results of spectral analysis on agriculture in the period 2000-2020

Table 7

Spectral analysis: VAR1 (Spreadsheet1.sta) No. of cases: 84 Largest Periodog. values

Frequency Period Cosine - Coeff s Sine - Coeff s Periodogram Density

1 0,011905 84,00000 9,03961 3,03004 3817,616 2553,552

2 0,023810 42,00000 -8,00093 -1,57675 2793,043 2454,509

9 0,107143 9,33333 3,39842 -5,20230 1621,755 837,518

13 0,154762 6,46154 5,80943 0,89845 1451,380 776,625

3 0,035714 28,00000 -3,37447 -3,87403 1108,594 1455,352

4 0,047619 21,00000 -0,79918 -3,56727 561,293 730,234

16 0,190476 5,25000 2,72946 2,18794 513,954 343,964

18 0,214286 4,66667 2,45511 -2,38037 491,135 361,667

5 0,059524 16,80000 -1,91111 2,58034 433,040 433,160

12 0,142857 7,00000 -1,43671 -2,78118 411,562 545,171

The values of the periodogram related to the oscillation frequency are presented in graph number 6.

Representation of the periodogram by frequency

Graph 6

Spectral analysis: VAR1

No. of cases: 84

0,00 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50

Frequency

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Perio

dogra

m V

alu

es

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000


Interpreting the results of the structured spectral analysis in table number 7 and represented in graph number 6, we fi nd that the existence of the

trend is signalled due to high amplitude values (column 6 of table number 7)

for frequencies lower than the unit value (column 2 of table number 7) . Also,

due to the large amplitudes recorded for periods longer than one year (84

quarters, 42 quarters), lead to the conclusion that we can confi rm the presence

of cyclicality of the evolution of the agricultural activity sector. This aspect

is also confi rmed by the minimum values recorded by this macroeconomic

indicator during the economic crisis of 2008-2010 highlighted by chart

number 5. Also, the current crisis, the economic and fi nancial crisis generated

by the coronavirus pandemic crisis has negative eff ects on this activity sector.

In terms of seasonality, due to the values of high amplitude for periods

longer than 12 months (in the case analysed at 84 quarters and 42 quarters)

no signifi cant infl uence can be reported, which is expected otherwise, because

the data series used in this analysis is seasonally adjusted with the DEMETRA

program package, using the TRAMO / SEATS method, with which the

extreme values were corrected, although we know that Romania benefi ts from

a climate with all four seasons, and the harvest periods (summer and autumn)

bring a plus value of this sector of activity.

Conclusions

The article published on the basis of the study carried out by the

authors highlights a series of aspects regarding the evolution of the Romanian

economy in general and of agriculture in particular in the following period.

A fi rst conclusion is that the agrotechnical level being worked on in Romania

is quite low and therefore, without irrigation system, without complete

mechanization, fertilization, improvement of soil quality, no special results

can be obtained.

On the other hand, the lack of these agro-technical measures compared

to the oscillating nature, which ensures either too much water leading to fl oods

or does not ensure those quantities leading to drought and consequently to

uncertainty about the way agricultural areas cultivated in the vegetable fi eld,

viticulture, fruit growing, can give the results that would be possible.

At the same time, there are few prospects for the irrigation system

to be completed, improved, developed, subsidies to increase, subsidies from

the European Union to be suffi cient, so that the outlook for agricultural

developments remains uncertain for some time to come.

In other words, in the conditions of the economic and fi nancial crisis

we are facing, agriculture will benefi t from few sources, and production is

far from being necessary for the internal market. On the other hand, the costs


will increase, which within the European Union, based on the directive on the free movement of goods, Romania will import more and more agricultural products, thus thwarting the eff orts of domestic producers, who will be

discouraged and perhaps in many circumstances, determined to give up in the

perspective of improving agricultural production in its complexity, but also on

the two segments, vegetable production and animal production.

References

1. Angelsen, A. (2010). Policies for reduced deforestation and their impact on

agricultural production. Proceedings of the National Academy of Sciences, 107

(46), 19639-19644

2. Anghel, M.G., Anghelache, C., Panait, M. (2017). Evolution of agricultural activity

in the European Union, Romanian Statistical Review, Supplement, 6, 63-74

3. Anghelache, C., Dumitru, D., Stoica, R. (2020). Study on the evolution of

agricultural activity in Romania in 2019. Romanian Statistical Review, Supplement,

4, 171-183

4. Anghelache, C., Samson, T., Stoica, R. (2019). European Union policies on rural

development of agriculture and industry. Romanian Statistical Review, Supplement,

1, 176-187

5. Anghelache, C. (2018). Structural analysis of Romanian agriculture. Romanian

Statistical Review, Supplement, 2, 11-18

6. Bezemer, D., Headey, D. (2008). Agriculture, Development, and Urban Bias.

World Development, 36 (8), 1342-1364

7. Hansen, M. C., Potapov, P. V., Moore, R., et al. (2013). High-resolution global

maps of 21st-century forest cover change. Science, 342 (6160), 850–853

8. Islam, N. (2011). Foreign Aid to Agriculture. Review of Facts and Analysis.

International Food Policy Research Institute, Discussion Paper 01053

9. Lowder, S., Bertini, R., Croppenstedt, A. (2017). Poverty, social protection and

agriculture: Levels and trends in data. Global Food Security, 15, 94-107

10. Mogues, T., Fan, S., Benin, S. (2015). Public Investments in and for Agriculture.

The European Journal of Development Research, 27 (3), 337–352

11. Quamrul, A., Michalopoulos, S. (2015). Climatic Fluctuations and the Diff usion

of Agriculture. The Review of Economics and Statistics, 97 (3), 589-609


Perspectiva evoluţiei turismului în nesiguranţă în condiţiile crizei

Lecturer Ștefan Virgil IACOB PhD ([email protected])

Artifex University of Bucharest

Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ PhD Student ([email protected])


Daniel DUMITRU PhD Student ([email protected])


Abstract Turismul este una dintre activitățile care suferă cel mai datorită actualei crize pandemice și fi nanciar-economice. România dispune de un potențial turistic deosebit în toate cele patru sezoane ale anului. Stațiunile montane, stațiunile de la Marea Neagră, precum și agroturismul și celelalte oferă condiții ca turismul să poată evolua pozitiv. Anul 2020 se încheie cu pierderi deosebite și începutul anului 2021 nu este deloc diferit. În acest articol utilizând o metodologie statistică complexă am reușit să evidențiem modul în care turismul a căzut și perspectivele care se oferă în perioada următoare. Actuala criză pandemică nu pare să fi e intrată sub control și în consecință sunt condiții reduse ca activitatea turistică să-și reia marșul său pe care l-a avut în anii dinaintea crizei. Obiectivul acestui articol este să evidențieze cauzele care determină reducerea de la o perioadă de timp la alta a activității turistice. Totodată, această analiză își propune să sugereze care ar putea fi tendințele viitoare în care evoluția turismului să devină una care să aducă o contribuție însemnată la formarea Produsului Intern Brut și de ce nu la creșterea acestuia. Analiza este efectuată pentru întreg anul 2020 și cu o scurtă prezentare a ceea ce s-a întâmplat în luna ianuarie, chiar și februarie și martie 2021, rezultând perspectiva de a trage unele concluzii în legătura cu evoluția în anii următori. Programele guvernamentale în mod cert visează o asemenea posibilitate, dar din păcate datorită restricțiilor care se impun datorită ritmului încă ridicat al infectării cu virusul covid, precum și încetinirea cu care se realizează vaccinările sau uneori unele rezerve pe care le are populația față de vaccinare, fac ca această activitate, HoReCa și turismul să aibă de suferit, poate chiar mai mult, în perioada următoare. Turismul nu numai în România ci și în celelalte țări, care au destinații turistice pentru populația Uniunii Europene și a României în special, va avea


de tras unele concluzii în legătură cu modul în care o liberalizare a turismului ar trebui să se producă. Cuvinte cheie: turism, HoReCa, criză, sezonalitate, trend, perspective. Clasifi care JEL: E20, E30

Introducere

Analiza efectuată în cadrul acestui articol privind perspectivele evoluției turismului în condițiile menținerii stării de criză pandemică și

fi nanciar-economică, pleacă de la interpretarea rezultatelor obținute în anul 2020, în care se înregistrează reduceri la toți indicatorii statistici care caracterizează turismul din România și prin cifrele oferite există posibilitatea să se interpreteze modul în care criza pandemică și cea fi nanciar-economică și-au pus amprenta pe rezultatele destul de slabe pe care România le-a înregistrat în anul 2020. Datele, unele provizorii pentru primele trei luni ale anului 2021, nu relevă din păcate o schimbare a acestui trend, existând perspectiva ca și în viitor să se producă noi și noi reduceri ale activității, cu efecte total dezastruoase cum ar fi trecerea în șomaj a populației, trecerea în șomaj tehnic în unele situații, menținerea sau reducerea salariilor. În anul 2021 în primele trei luni există aceeași tendință de scădere, ceea ce nu este un semn bun pentru anul 2021. Am analizat indicatorii care refl ectă cheltuielile, evidențiază structura sosirilor și a înnoptărilor, evidențiază în același timp modul în care această activitate s-a desfășurat, structura turiștilor străini pe destinații, la fel și structura turismului intern, care și el este în reducere deosebită. Această analiză poate fi extinsă și prin utilizarea unor modele și metode statistico-econometrice în special model de regresie sau analiza sezonieră pe care o prezintă turismul.

Literature review

Anghel (2018) a utilizat instrumentarul statistic pentru a efectua un studiu al turismului românesc. Anghelache (1999-2017) a realizat o amplă analiză a economiei României, studiind totodată modul în care turismul contribuie la creșterea economică. Anghelache, Anghel și Samson (2018), precum și Iacob (2020) s-au axat pe potențialul și perspectivele de dezvoltare ale turismului din România. Anghelache, Fetcu și Anghel (2012) au analizat evoluția activității turistice în ansamblul său. Carballo, Araña, León și Moreno-Gil (2015) au evidențiat importanța imaginii destinației turistice. Hughes și Scheyvens (2016) s-au referit la rolul responsabilității sociale al fi rmelor care activează în sectorul turismului. Kladou, Giannopoulos și Assiouras (2014)


au studiat corelația dintre tipul de turism și percepția imaginii destinației.

Medina-Munoz, Medina-Munoz și Gutiérrez-Pérez (2015) au încercat să

identifi ce modul în care activitatea turistică poate contribui la scăderea

sărăciei. Tosun, Dedeoğlu and Fyall (2015) au abordat o serie de aspecte cu

privire la decizie de alegere a destinației turistice. Zhang, J, Wu, B, Morrison,

A., Tseng, C., Chen, Y. (2017) au analizat rolul imaginii țării în procesul de

decizie a turiștilor privind destinația turistică.

Metodologie

Redăm succint aspectele metodologice utilizate de Institutul Național de Statistică și Eurostat în analiza turismului, pentru a ușura înțelegerea conținutului articolului. Astfel, sursa datelor o constituie cercetarea statistică lunară referitoare la frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare (TURISM 1 A) pentru sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în conformitate cu Regulamentul (U.E) nr.692 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2011, privind statisticile europene referitoare la turism şi de abrogare a Directivei 95/57/CE a Consiliului. În ceea ce privesc datele referitoare la sosirile vizitatorilor străini în România şi la plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, acestea se obţin lunar din surse administrative. Astfel, sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fi ecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. De asemenea, înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi benefi ciază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin raportarea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă. Vizitator internaţional înseamnă din punct de vedere statistic orice persoană care călătoreşte către o ţară, alta decât aceea în care îşi are în mod obişnuit reşedinţa, pentru o perioadă care să nu depăşească 12 luni, scopul principal al vizitei fi ind altul decât exercitarea unei activităţi remunerate în ţara vizitată.


Sosiri reprezintă unitatea de măsură pentru vizitatorii străini înregistraţi la intrarea în ţară, iar plecări reprezintă unitatea de măsură pentru vizitatorii români care călătoresc în străinătate înregistraţi la ieşirea din ţară. În aceeași ordine de idei, numărul de sosiri sau plecări ale vizitatorilor este diferit de numărul persoanelor care intră în ţară, respectiv ies din ţară. Aceeaşi persoană din străinătate poate realiza mai multe călătorii în ţară, în perioada respectivă, fi ind înregistrată de fi ecare dată ca o nouă sosire. În acelaşi mod se procedează la plecările vizitatorilor români în străinătate. Sunt

excluse din sosirile şi plecările vizitatorilor internaţionali următoarele categorii de călători: imigranţii şi emigranţii, diplomaţii, reprezentanţii consulari şi

membrii forţelor armate când se deplasează spre/dinspre locul unde trebuie să-şi exercite misiunea, într-o altă ţară și refugiaţii şi nomazii. Ţara de origine

a vizitatorului internaţional se stabileşte după cetăţenia înscrisă în paşaportul vizitatorului. Cercetarea statistică referitoare la frecventarea structurilor de primire

turistică cu funcţiuni de cazare se adresează tuturor structurilor de cazare turistică cu o capacitate de cazare de peste 10 locuri pat, care funcţionează în luna de referinţă.


Activitatea turistică este și în prezent în mare difi cultate datorită crizei pandemice și a efectelor crizei economico-fi nanciare. În acest context, numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective, în trimestrul IV 2020 a fost de 59,8 mii, cheltuielile acestora însumând 139,2 milioane de lei. De asemenea, în anul 2020, numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 452,1 mii, cheltuielile acestora însumând 1179,8 milioane de lei. În ceea ce privesc afacerile, acestea au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 60,0% dintre turiştii nerezidenţi sosiți în România, în trimestrul IV 2020, cheltuielile acestora reprezentând 54,7% din totalul cheltuielilor pentru acest trimestru. În același timp 40,0% dintre turiștii nerezidenți sosiți în România, în trimestrul IV 2020, au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (62,4%) și pentru vizitarea prietenilor și rudelor (17,0%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, pelerinaj religios, tranzit şi alte activităţi. În grafi cul numărul 1 este prezentată ponderea grupelor de cheltuieli în totalul cheltuielilor pentru călătorii de afaceri şi în totalul cheltuielilor pentru călătorii în scop particular, în trimestrul IV 2020.


Ponderea grupelor de cheltuieli în totalul cheltuielilor pentru călătorii

de afaceri şi în totalul cheltuielilor pentru călătorii în scop particular, în

trimestrul IV 2020

Grafi c 1

Constatăm că din totalul cheltuielilor pentru afaceri, în trimestrul IV 2020, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,9%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fi ind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (82,7% din totalul cheltuielilor pentru cazare). De asemenea, cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 16,3%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 16,5% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 54,7% au fost destinate alimentelor şi băuturilor iar 26,7% cadourilor și suvenirurilor. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 65,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 32,5% din totalul cheltuielilor pentru recreere.


Ponderea grupelor de cheltuieli pentru călătorii de afaceri şi călătorii

particulare, în total grupă cheltuieli, în trimestrul IV 2020

Grafi c 2

Constatăm că din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, în trimestrul IV 2020, 48,5% şi-au organizat singuri sejurul, 28,9% prin agenţii de turism, iar 22,6% prin alte modalităţi de organizare a călătoriei. De asemenea, principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România, în trimestrul IV 2020, a fost avionul, folosit de 67,3% din numărul total de turişti, în timp ce 29,0% au utilizat autoturisme proprii, 2,0% autocare și autobuze, iar 1,7% au sosit cu alte mijloace de transport. În ceea ce privesc afacerile, inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, acestea au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 63,4% dintre turiştii nerezidenţi sosiți în România, în anul 2020, cheltuielile acestora reprezentând 62,2% din totalul cheltuielilor pentru acest an. Dintre turiștii nerezidenți sosiți în România în anul 2020, 26,6% au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (57,0%) și pentru

vizitarea rudelor și prietenilor (17,3%).


Ponderea grupelor de cheltuieli în totalul cheltuielilor pentru călătorii

de afaceri şi în totalul cheltuielilor pentru călătorii în scop particular, în

anul 2020

Grafi c 3

Interpretând datele reprezentate grafi c constatăm că din totalul

cheltuielilor pentru afaceri în anul 2020, ponderea cea mai mare o reprezintă

cheltuielile pentru cazare (50,3%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fi ind

preferată în special cazarea cu mic dejun inclus. Cheltuielile turiştilor

nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 17,1%, iar cele pentru

cumpărături au reprezentat 14,5% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din

totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 46,5% au fost destinate alimentelor şi

băuturilor, iar 30,8% cadourilor și suvenirurilor. Cheltuielile pentru închirierea

de autoturisme au avut o pondere de 67,4% din totalul cheltuielilor pentru

transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracții, târguri, cazinouri,

săli de jocuri mecanice au reprezentat 59,0% din totalul cheltuielilor pentru

recreere.


Ponderea grupelor de cheltuieli pentru călătorii de afaceri şi călătorii

particulare, în total grupă cheltuieli, în anul 2020

Grafi c 4

Din grafi cul numărul 4 reiese faptul că din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în anul 2020, 43,6% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, 34,4% și-au organizat singuri sejurul, iar 22,0% prin alte modalităţi de organizare a călătoriei. De asemenea, principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România în anul 2020 a fost avionul, folosit de 77,7% din numărul total de turişti, în timp ce 18,3% au utilizat autoturisme proprii, 3,0% autocare și autobuze, iar 1,0% au sosit cu alte mijloace de transport. Indicatorii statistici relevă în anul 2021 alte scăderi, care s-au perpetuat și în lunile februarie și martie. Astfel, în luna ianuarie 2021, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut cu 39,6%, iar înnoptările cu 43,9%. Comparativ cu luna ianuarie 2020, în luna ianuarie 2021, la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au scăzut cu 59,0%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 63,1%. În tabelul numărul 1 sunt structurate datele referitoare la sosirile şi înnoptările în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare în luna ianuarie.


Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare

în luna ianuarie

Tabel 1

Sosiri Înnoptări

Ianuarie

2020

-mii-

Ianuarie

2021

–mii-

Ianuarie

2021

faţă de

ianuarie

2020

-%-

Ianuarie

2020

-mii-

Ianuarie

2021

–mii-

Ianuarie

2021

faţă de

ianuarie

2020

-%

Total 796,3 480,9 60,4 1575,5 884,3 56,1

Turişti români 6 68,7 461,7 69,0 1299,2 839,9 64,6Turişti străini**) 127,6 19,2 15,0 276,3 44,4 16,1 din care:

- Europa 93,4 15,5 16,6 199,2 36,4 18,3- Uniunea Europeană***)

65,8 11,2 17,0 136,6 26,4 19,3

- Asia 19,0 1,2 6,3 48,3 2,6 5,4- America de Nord 6,8 1,0 14,7 13,3 2,6 19,5- America de Sud 1,0 * - 2,2 * -- Africa 1,2 * - 2,4 * -*) Date mai mici de 0,5;

**) După ţara de rezidenţă ; ***) Datele referitoare la Uniunea Europeană au fost calculate fără Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.Sursa: Comunicat INS nr. 50 / 2 martie 2021

În grafi cele 5 și 6 sunt prezentate distribuțiile sosirilor turiștilor români și străini în structurile de primire turistică, pe zone, în luna ianuarie 2021, comparativ cu ianuarie 2020.


Distribuția sosirilor turiștilor români în structurile de primire turistică,

pe zone, în luna ianuarie 2021, comparativ cu ianuarie 2020 (%)

Grafi c 5

Distribuția sosirilor turiștilor străini în structurile de primire turistică,

pe zone, în luna ianuarie 2021, comparativ cu ianuarie 2020 (%)

Grafi c 6

Din datele prezentate în tabelul numărul 1 și grafi cele 5 și 6 constatăm că sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 480,9 mii persoane, în scădere cu 39,6% faţă de cele din luna

ianuarie 2020. Totodată, din numărul total de sosiri, în luna ianuarie 2021,

sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de

cazare au reprezentat 96,0%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 4,0%.


În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80,7% din total

turişti străini), iar dintre aceștia 72,3% au fost din ţările Uniunii Europene, iar înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 884,3 mii, în scădere cu 43,9% faţă de cele din luna ianuarie 2020. De asemenea, din numărul total de înnoptări, în luna ianuarie 2021 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au

reprezentat 95,0%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 5,0%. Înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,0% din total turişti străini), iar

dintre aceștia 72,5% au fost din ţările Uniunii Europene. În ceea ce privește durata medie a şederii în luna ianuarie 2021, aceasta a fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2021 a fost de 17,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 7,8 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2020. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2021 s-au înregistrat la hoteluri și hanuri (fi ecare cu câte 19,5%), vile turistice (18,7%), cabane turistice (17,9%), pensiuni turistice (14,5%), pensiuni agroturistice (13,8%), bungalouri (13,6%) și hosteluri (12,2%). Analizând pe judeţe, constatăm că în luna ianuarie 2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Braşov (100,0 mii), Prahova (39,0 mii), Municipiul Bucureşti (36,5 mii), Suceava (27,2 mii), Bihor (23,0 mii), Sibiu (21,8 mii), Vâlcea (19,5 mii), Mureș (18,6 mii) şi Cluj (17,8 mii) iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (193,5 mii), Prahova (80,2 mii), Municipiul Bucureşti (58,2 mii), Suceava (49,9 mii), Bihor (49,2 mii), Vâlcea (38,6 mii), Sibiu (37,6 mii), Mureș (30,9 mii), Cluj (29,9 mii), Timiș (22,7 mii) şi Caraș Severin (21,5 mii). Analizând pe țări, constatăm că cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (2,0 mii persoane), Italia (1,7 mii persoane), Franţa (1,5 mii persoane), Republica Moldova (1,2 mii persoane) şi Ungaria (1,1 mii persoane). În ceea ce privesc sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, acestea au fost în luna ianuarie 2021 de 337,4 mii persoane, în scădere cu 59,0% faţă de luna ianuarie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 89,4%, respectiv 7,6% din numărul total de sosiri. În același timp, plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de


frontieră, au fost în luna ianuarie 2021 de 753,6 mii persoane, în scădere cu 63,1% comparativ cu luna ianuarie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 78,6%, respectiv 20,9% din numărul total de plecări. O evoluție pozitivă, comparativ cu luna ianuarie 2020, s-a înregistrat la transportul naval, respectiv cu 9,7%.

Concluzii

Din studiul care a stat la baza scrierii acestui articol se desprind o serie de concluzii teoretice, dar mai ales practice. În primul rând, turismul a reprezentat mult timp un domeniu important în cadrul economiei naționale, acesta numindu-se și comerțul invizibil prin aceea că oferea condițiile turistice pe care România le dispune din plin pentru a obține încasări semnifi cative în valută de la turiștii externi și în lei de la turiști români. Din păcate criza economico-fi nanciară determinată de criza pandemică a determinat reducerea treptată până la aproape integral a activității de turism, ceea ce a condus la efecte cu totul deosebite. Astfel, o serie de salariați din acest domeniu și-au pierdut locurile de muncă. În același timp, unii care au fost trecuți în șomaj tehnic nu au mai revenit la muncă, iar o altă parte a fost trecută în șomaj. Veniturile populației care a lucrat în acest domeniu s-au diminuat și există o perspectivă foarte redusă ca reluarea activității în complexitatea sa să nu fi e de natură să asigure o redresare precum am dori a activității turistice. Proprietarii, deținătorii, de obiective turistice au avut de suferit foarte mult prin aceea că au existat totuși cheltuieli fără să existe venituri. Multe dintre locațiile pentru turism restaurante, mici hoteluri și-au schimbat destinația transformându-se în magazine cu profi l alimentar sau de altă natură, întrucât proprietarii nu au putut să aștepte la infi nit posibilitatea de a reveni și a putea să recupereze o parte din cheltuielile de investiții majore pe care le-au efectuat. De aceea, într-o perspectivă imediată trebuie luate câteva măsuri care să asigure sprijinirea acestei categorii de privați specializați în domeniul HoReCa sau turistic, aceasta fi ind singura garanție că mai poate fi reluată activitatea în complexitatea sa. De asemenea, programul de redresare și reziliență economică trebuie să fi e din plin utilizat și foarte rapid, aceasta desigur și în funcție de modul în care vor fi direcționate sumele din bugetul comunitar destinat acestei priorități de reziliență, așa încât să existe cât de cât o perspectivă. În condițiile actuale indiferent de modul în care interpretăm analiza, pe bază de indicatori statistici, pe bază de rezultate, pe bază de preocupări, pe bază de investiții în acest domeniu, viitorul se prefi gurează a nu fi dătător de


speranță. Probabil că acest domeniu va suferi în continuare mult de pe urmă

măsurilor care s-au luat pentru controlul infectării populației cu coronavirus,

dar mai ales al imposibilității de a folosi surse suplimentare destinate acestui

domeniu.

Bibliografi e 1. Anghel, M.G. (2018). Statistical Analysis of Tourism Activities in Romania in

2017. Romanian Statistical Review, Supplement, 2, 97-105

2. Anghelache, C. (1999-2017). Colecția de volume România. Starea economică,

Editura Economică, Bucureşti

3. Anghelache, C., Anghel, M.G., Samson, T. (2018). The perspective of the tourism

evolution in 2018. Romanian Statistical Review, Supplement, 5, 188-197

4. Anghelache, C., Fetcu, A.E., Anghel, M.G. (2012). Considerations Regarding the

Evolution of Tourism in the Last Decade. Romanian Statistical Review Supplement,

Trim II, 265–270

5. Carballo, M., Araña, J., León, C., Moreno-Gil, S. (2015). Economic Valuation of

Tourism Destination Image. Tourism Economics, 21 (4), 741-759

6. Hughes, E., Scheyvens, R. (2016). Corporate social responsibility in tourism post-

2015: a Development First approach. Tourism Geographies, 18 (5), 469-482

7. Iacob, Ș.V. (2020). Study on the evolution of tourism and perspectives. Theoretical

and Applied Economics,Volume XXVII (2020), No. 2(623), Summer, 79-94

8. Kladou, S., Giannopoulos, A., Assiouras, I. (2014). Matching tourism type and

destination image perceptions in a country context. Journal of Place Management

and Development, 7 (2), 141-152

9. Medina-Munoz, D., Medina-Munoz, R., Gutiérrez-Pérez, F. (2015). The impacts

of tourism on poverty alleviation: an integrated research framework. Journal of

Sustainable Tourism, 24 (2), 270-298

10. Tosun, C., Dedeoğlu, B., Fyall, A. (2015). Destination service quality, aff ective

image and revisit intention: The moderating role of past experience. Journal of

Destination Marketing & Management, 4 (4), 222-234

11. Zhang, J, Wu, B, Morrison, A., Tseng, C., Chen, Y. (2017). How Country

Image Aff ects Tourists’ Destination Evaluations: a moderated mediation

approach. Journal of Hospitality & Tourism Research, 42 (6), 904-930


THE PERSPECTIVE OF THE EVOLUTION OF INSECURE TOURISM IN THE

CONDITIONS OF THE CRISIS

Lecturer Ștefan Virgil IACOB PhD ([email protected])


Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ PhD Student ([email protected])


Daniel DUMITRU PhD Student ([email protected])


Abstract Tourism is one of the activities that suff er the most due to the current

pandemic and fi nancial-economic crisis. Romania has a special tourist

potential in all four seasons of the year. Mountain resorts, Black Sea resorts,

as well as agrotourism and others off er conditions for tourism to evolve

positively. The year 2020 ends with signifi cant losses and the beginning of

2021 is no diff erent.

In this article using a complex statistical methodology we managed

to highlight the way in which tourism fell and the prospects off ered in the

next period. The current pandemic crisis does not seem to have come under

control and consequently there are reduced conditions for the tourist activity

to resume its march that it had in the years before the crisis.

The objective of this article is to highlight the causes that determine

the reduction from one period of time to another of tourist activity. At the same

time, this analysis aims to suggest what could be the future trends in which

the evolution of tourism should become one that would make a signifi cant

contribution to the formation of the Gross Domestic Product and why not to

its growth.

The analysis is performed for the whole year 2020 and with a brief

presentation of what happened in January, even February and March 2021,

resulting in the prospect of drawing some conclusions about the evolution in

the coming years.

Government programs certainly dream of such a possibility, but

unfortunately due to the restrictions imposed due to the still high rate of covid

virus infection, as well as the slowdown in vaccinations or sometimes some

reservations about vaccination, for this activity, HoReCa and tourism to suff er,

perhaps even more, in the next period.

Tourism not only in Romania but also in other countries, which have

tourist destinations for the population of the European Union and Romania in


particular, will have to draw some conclusions about how a liberalization of

tourism should occur.

Keywords: tourism, HoReCa, crisis, seasonality, trend, perspectives. JEL classifi cation: E20, E30

Introduction

The analysis carried out in this article on the prospects of tourism in terms of maintaining the state of pandemic and fi nancial-economic crisis,

starts from the interpretation of the results obtained in 2020, which records

reductions in all statistical indicators that characterize tourism in Romania and

the fi gures provided there is the possibility to interpret the way in which the

pandemic and the fi nancial-economic crisis have left their mark on the rather

poor results that Romania registered in 2020.

The data, some provisional for the fi rst three months of 2021,

unfortunately do not reveal a change in this trend, with the prospect that in the

future there will be more and more reductions in activity, with totally disastrous

eff ects such as unemployment, switching to technical unemployment in some

situations, maintaining or reducing wages. In 2021 in the fi rst three months

there is the same downward trend, which is not a good sign for 2021.

We analysed the indicators that refl ect the expenses, highlight the

structure of arrivals and overnight stays, highlight at the same time the way in

which this activity took place, the structure of foreign tourists by destinations,

as well as the structure of domestic tourism, which is also signifi cantly

reduced.

This analysis can be extended by using statistical-econometric models

and methods, especially regression model or seasonal analysis presented by

tourism.

Literature review

Anghel (2018) used statistical tools to conduct a study of Romanian

tourism. Anghelache (1999-2017) made an extensive analysis of the Romanian

economy, while studying how tourism contributes to economic growth.

Anghelache, Anghel and Samson (2018), as well as Iacob (2020) focused on

the potential and development prospects of tourism in Romania. Anghelache,

Fetcu and Anghel (2012) analyzed the evolution of tourism activity as a whole.

Carballo, Araña, León and Moreno-Gil (2015) highlighted the importance of

the image of the tourist destination. Hughes and Scheyvens (2016) referred

to the role of social responsibility of companies operating in the tourism

sector. Kladou, Giannopoulos and Assiouras (2014) studied the correlation

between the type of tourism and the perception of the image of the destination.


Medina-Munoz, Medina-Munoz and Gutiérrez-Pérez (2015) tried to identify how tourism can contribute to poverty reduction. Tosun, Dedeoğlu and Fyall

(2015) addressed a number of issues regarding the decision to choose a

tourist destination. Zhang, J, Wu, B, Morrison, A., Tseng, C., Chen, Y. (2017)

analysed the role of the country’s image in the decision-making process of

tourists regarding the tourist destination.

Methodology

We briefl y present the methodological aspects used by the National

Institute of Statistics and Eurostat in the analysis of tourism, in order to facilitate

the understanding of the content of the article. Thus, the source of the data is the

monthly statistical survey on the attendance of tourist reception structures with

accommodation functions (TOURISM 1 A) for arrivals and overnight stays in

tourist reception structures with accommodation functions, in accordance with

Regulation (EU) no European Parliament and of the Council of 6 July 2011

on European statistics on tourism and repealing Council Directive 95/57 / EC.

Regarding the data regarding the arrivals of foreign visitors in Romania and the

departures of Romanian visitors abroad, registered at the border points, they are

obtained monthly from administrative sources. Thus, the arrival of a tourist in

a tourist reception structure with tourist accommodation functions is registered

when a person is registered in the register of the respective structure, in order to

be accommodated one or more nights. In each tourist reception structure with

tourist accommodation functions, only one arrival per tourist is considered,

regardless of the number of overnight stays resulting from his uninterrupted

stay. Also, the overnight stay represents the 24-hour interval, starting with

the hotel hour, for which a person is registered in the tourist accommodation

structure and benefi ts from accommodation on account of the tariff related to

the occupied space, even if the eff ective stay is less than the mentioned interval.

The index of net use of tourist accommodation places expresses

the relationship between the tourist accommodation capacity in operation

and its eff ective use by tourists, in a determined period. It results from the

calculation by reporting the total number of overnight stays made, to the

tourist accommodation capacity in operation, from the respective period.

International visitor statistically means any person traveling to a

country other than that in which he or she habitually resides, for a period

not exceeding 12 months, the main purpose of the visit being other than the

pursuit of a gainful employment in the country visited.

An arrival is the unit of measurement for foreign visitors registered

on entry into the country, and departures are the unit of measurement for

Romanian visitors traveling abroad registered on departure from the country.


In the same vein, the number of arrivals or departures of visitors is diff erent from the number of people entering or leaving the country. The same

person from abroad can make several trips to the country during that period,

being registered each time as a new arrival. In the same way, Romanian visitors

go abroad. The following categories of travellers are excluded from the arrivals

and departures of international visitors: immigrants and emigrants, diplomats,

consular representatives and members of the armed forces when traveling to /

from the place where they have to carry out their mission, in another country

and refugees and nomads. The country of origin of the international visitor is

established according to the nationality registered in the visitor’s passport.

The statistical research on the attendance of tourist reception structures

with accommodation functions is addressed to all tourist accommodation

structures with an accommodation capacity of over 10 bed places, which

operate in the reference month.


Tourism activity is still in great diffi culty due to the pandemic

crisis and the eff ects of the economic and fi nancial crisis. In this context,

the total number of non-residents accommodated in the collective tourist

accommodation structures, in the fourth quarter of 2020 was 59.8 thousand,

their expenses amounting to 139.2 million lei. Also, in 2020, the number of

non-resident tourists accommodated in collective tourist accommodation

structures was 452.1 thousand, their expenses amounting to 1179.8 million lei.

In terms of business, they were the main reason for the stay spent by

60.0% of non-resident tourists who arrived in Romania in the fourth quarter

of 2020, their expenses representing 54.7% of total expenses for this quarter.

At the same time, 40.0% of non-resident tourists arriving in Romania, in the

fourth quarter of 2020, travelled for private purposes, mainly for holidays

(62.4%) and for visiting friends and relatives (17.0%). Private travel includes

trips for holidays, shopping, cultural and sporting events, visiting friends and

relatives, medical treatment, religious pilgrimage, transit and other activities.

Graph number 1 shows the share of expenditure groups in total

business travel expenditure and in total private travel expenditure in the fourth

quarter of 2020.


Share of expenditure groups in total business travel expenditure and

total private travel expenditure in the fourth quarter of 2020

Chart 1

We fi nd that of the total business expenses, in the fourth quarter of

2020, the largest share is represented by the accommodation expenses (52.9%),

from this type of expenses being preferred especially the accommodation

with breakfast included total accommodation expenses). Also, the expenses

of non-resident tourists in restaurants and bars were 16.3%, and those for

shopping represented 16.5% of the total business expenses. Of the total

shopping expenses, 54.7% were for food and beverages and 26.7% for gifts

and souvenirs. Expenditures for car rental accounted for 65.9% of total

transport expenditures, and expenditures for access to amusement parks, fairs,

casinos, mechanical games rooms accounted for 32.5% of total recreational

expenditures.


Share of expenditure groups for business and private travel, in total

expenditure group, in the fourth quarter of 2020

Chart 2

We fi nd that out of the total number of non-residents who arrived in

Romania, in the fourth quarter of 2020, 48.5% organized their stay alone,

28.9% through travel agencies, and 22.6% through other ways of organizing

the trip. Also, the main means of transport used to arrive in Romania, in the

fourth quarter of 2020, was the plane, used by 67.3% of the total number of

tourists, while 29.0% used their own cars, 2.0 % coaches and buses, and 1.7%

arrived by other means of transport.

In terms of business, including participation in congresses,

conferences, courses, fairs and exhibitions, they were the main reason for the

stay spent by 63.4% of non-resident tourists who arrived in Romania in 2020,

their expenses representing 62.2 % of total expenses for this year.

Among the non-resident tourists who arrived in Romania in 2020,

26.6% travelled for private purposes, mainly for holidays (57.0%) and for

visiting relatives and friends (17.3%).


Share of expenditure groups in total business travel expenditure and in

total private travel expenditure in 2020

Chart 3

Interpreting the graphically represented data, we fi nd that out of

the total business expenses in 2020, the largest share is represented by the

accommodation expenses (50.3%), within this type of expenses being

preferred especially the accommodation with breakfast included. Expenditures

of non-resident tourists in restaurants and bars were 17.1%, and those for

shopping accounted for 14.5% of total business expenditures. Of the total

shopping expenses, 46.5% were for food and beverages, and 30.8% for

gifts and souvenirs. Expenditures for car rental accounted for 67.4% of total

transport expenditures, and expenditures for access to amusement parks, fairs,

casinos, mechanical games rooms accounted for 59.0% of total recreational

expenditures.


Share of expenditure groups for business and private travel, in total

expenditure group, in 2020

Chart 4

Graph number 4 shows that out of the total number of non-residents arriving in Romania in 2020, 43.6% organized their stay through travel agencies, 34.4% organized their stay themselves, and 22.0% through other means travel arrangements. Also, the main means of transport used to arrive in Romania in 2020 was the plane, used by 77.7% of the total number of tourists, while 18.3% used their own cars, 3.0% coaches and buses, and 1.0% arrived by other means of transport. Statistical indicators reveal in 2021 other decreases, which were perpetuated in February and March. Thus, in January 2021, compared to the corresponding month of the previous year arrivals in tourist accommodation structures with accommodation functions decreased by 39.6%, and overnight stays by 43.9%. In January 2021 compared to January 2020 at the border points the arrivals of foreign visitors decreased by 59.0%, and the departures abroad of Romanian visitors by 63.1%. In table number 1 are structured the data regarding the arrivals and overnight stays in structures of tourist reception with accommodation functions in January.


Arrivals and overnight stays in tourist accommodation structures with

accommodation functions in January

Table 1

Arrivals Overnights

January

2020

- thousand

January

2021

- thousand

January

2021

to

January

2020

-%-

January

2020

- thousand

January

2021

- thousand

January

2021

to

January

2020

-%Total 796,3 480,9 60,4 1575,5 884,3 56,1

Romanian tourists 668,7 461,7 69,0 1299,2 839,9 64,6Foreign tourists**) 127,6 19,2 15,0 276,3 44,4 16,1 from which:- Europe 93,4 15,5 16,6 199,2 36,4 18,3- The union European ***)

65,8 11,2 17,0 136,6 26,4 19,3

- Asia 19,0 1,2 6,3 48,3 2,6 5,4- North America 6,8 1,0 14,7 13,3 2,6 19,5- South America 1,0 * - 2,2 * --Africa 1,2 * - 2,4 * -*) Data less than 0,5; **) By country of residence; ***) Data on the European Union were calculated without the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland.Source: INS communique no. 50/2 March 2021

Graphs 5 and 6 show the distributions of Romanian and foreign tourists’ arrivals in the tourist reception structures, by areas, in January 2021, compared to January 2020.


Distribution of Romanian tourist arrivals in tourist reception structures,

by areas, in January 2021, compared to January 2020 (%)

Chart 5

Distribution of foreign tourist arrivals in tourist reception structures, by

areas, in January 2021, compared to January 2020 (%)

Chart 6

From the data presented in table number 1 and graphs 5 and 6 we fi nd that the arrivals registered in the tourist reception structures in January

2021 amounted to 480.9 thousand people, decreasing by 39.6% compared to

those of January 2020. At the same time, out of the total number of arrivals,

in January 2021, the arrivals of Romanian tourists in the structures of tourist


reception with accommodation functions represented 96.0%, while the foreign tourists represented 4.0%. Regarding the arrivals of foreign tourists in the tourist reception structures, the largest share was held by those from Europe (80.7% of the total foreign tourists), and of these 72.3% were from European Union countries, and the overnight stays registered in the tourist reception structures in January 2021 amounted to 884.3 thousand, decreasing by 43.9% compared to those in January 2020. Also, out of the total number of overnight stays, in January 2021 the overnight stays of Romanian tourists in the structures of tourist reception with accommodation functions represented 95.0%, while the overnight stays of foreign tourists represented 5.0%. Overnight stays of foreign tourists in the tourist reception structures, the largest share was held by those in Europe (82.0% of total foreign tourists), and of these 72.5% were from European Union countries. Regarding the average length of stay in January 2021, it was 1.8 days for Romanian tourists and 2.3 days for foreign tourists. The index of net use of accommodation in January 2021 was 17.2% of total tourist accommodation structures, decreasing by 7.8 percentage points compared to January 2020. Higher indices of use of accommodation in January 2021 were registered at hotels and inns (each with 19.5%), tourist villas (18.7%), tourist chalets (17.9%), tourist pensions (14.5%), agritourism pensions (13.8%), bungalows (13.6%) and hostels (12.2%). Analysing by counties, we fi nd that in January 2021, the number of

tourist arrivals in tourist reception structures with tourist accommodation

functions registered higher values in Brasov (100.0 thousand), Prahova

(39.0 thousand), Bucharest (36.5 thousand), Suceava (27.2 thousand), Bihor

(23.0 thousand), Sibiu (21.8 thousand), Vâlcea (19.5 thousand), Mureș (18.6 thousand) and Cluj (17 , 8 thousand) and the overnight stays of tourists registered higher values in: Brasov (193.5 thousand), Prahova (80.2 thousand), Bucharest (58.2 thousand), Suceava (49.9 thousand), Bihor (49 , 2 thousand), Vâlcea (38.6 thousand), Sibiu (37.6 thousand), Mureș (30.9 thousand), Cluj (29.9 thousand), Timiș (22.7 thousand) and Caraș Severin (21, 5 thousand). Analysing by countries, we fi nd that most arrivals of foreign tourists

accommodated in tourist accommodation with accommodation functions

came from Germany (2.0 thousand people), Italy (1.7 thousand people), France

(1.5 thousand persons), the Republic of Moldova (1.2 thousand persons) and

Hungary (1.1 thousand persons).

Regarding the arrivals of foreign visitors to Romania, registered at

the border points, they were in January 2021 of 337.4 thousand people, down

59.0% compared to January 2020. Road and air transport have were the most


used for arrivals abroad, representing 89.4% and 7.6% of the total number of arrivals, respectively. At the same time, the departures of Romanian visitors abroad, registered at the border points, were in January 2021 of 753.6 thousand people, decreasing by 63.1% compared to January 2020. Road and air transport were the most used for departures abroad, representing 78.6%, respectively 20.9% of the total number of departures. A positive evolution, compared to January 2020, was registered for shipping, respectively by 9.7%.

Conclusions

From the study that was the basis for writing this article, a series of theoretical but especially practical conclusions can be drawn. First of all, tourism has long been an important fi eld in the national economy, which is

also called invisible trade in that it off ered the tourist conditions that Romania

has in full to obtain signifi cant foreign exchange earnings from foreign tourists

and in lei from Romanian tourists.

Unfortunately, the economic and fi nancial crisis caused by the

pandemic crisis has led to the gradual reduction to almost full of tourism

activity, which has led to very special eff ects. Thus, a number of employees

in this fi eld have lost their jobs. At the same time, some who were technically

unemployed did not return to work, and another part was unemployed. The

incomes of the population that worked in this fi eld have diminished and there

is a very low perspective that the resumption of the activity in its complexity

will not be able to ensure a recovery as we would like of the tourist activity.

The owners, the holders, of tourist objectives had to suff er a lot

because there were still expenses without any income. Many of the locations

for tourism restaurants, small hotels have changed their destination turning

into food or other stores, as the owners could not wait indefi nitely to return

and be able to recover some of the expenses of major investments they have

made.

Therefore, in an immediate perspective, some measures must be taken

to ensure the support of this category of private individuals specialized in the

fi eld of HoReCa or tourism, this being the only guarantee that the activity can

be resumed in its complexity.

Also, the economic recovery and resilience program needs to be fully

used and very fast, this of course also depending on how the amounts in the

Community budget for this resilience priority will be directed, so that there is

some perspective. .

In the current conditions, regardless of the way we interpret the

analysis, based on statistical indicators, based on results, based on concerns,

based on investments in this fi eld, the future looks to be hopeless. It is likely


that this area will continue to suff er greatly from the measures taken to control

the infection of the population with coronavirus, but especially from the

impossibility of using additional sources for this area.

References

1. Anghel, M.G. (2018). Statistical Analysis of Tourism Activities in Romania in

2017. Romanian Statistical Review, Supplement, 2, 97-105

2. Anghelache, C. (1999-2017). Colecția de volume România. Starea economică, Editura Economică, Bucureşti

3. Anghelache, C., Anghel, M.G., Samson, T. (2018). The perspective of the tourism

evolution in 2018. Romanian Statistical Review, Supplement, 5, 188-197

4. Anghelache, C., Fetcu, A.E., Anghel, M.G. (2012). Considerations Regarding the

Evolution of Tourism in the Last Decade. Romanian Statistical Review Supplement,

Trim II, 265–270

5. Carballo, M., Araña, J., León, C., Moreno-Gil, S. (2015). Economic Valuation of

Tourism Destination Image. Tourism Economics, 21 (4), 741-759

6. Hughes, E., Scheyvens, R. (2016). Corporate social responsibility in tourism post-

2015: a Development First approach. Tourism Geographies, 18 (5), 469-482

7. Iacob, Ș.V. (2020). Study on the evolution of tourism and perspectives. Theoretical

and Applied Economics,Volume XXVII (2020), No. 2(623), Summer, 79-94

8. Kladou, S., Giannopoulos, A., Assiouras, I. (2014). Matching tourism type and

destination image perceptions in a country context. Journal of Place Management

and Development, 7 (2), 141-152

9. Medina-Munoz, D., Medina-Munoz, R., Gutiérrez-Pérez, F. (2015). The impacts

of tourism on poverty alleviation: an integrated research framework. Journal of

Sustainable Tourism, 24 (2), 270-298

10. Tosun, C., Dedeoğlu, B., Fyall, A. (2015). Destination service quality, aff ective

image and revisit intention: The moderating role of past experience. Journal of

Destination Marketing & Management, 4 (4), 222-234

11. Zhang, J, Wu, B, Morrison, A., Tseng, C., Chen, Y. (2017). How Country

Image Aff ects Tourists’ Destination Evaluations: a moderated mediation

approach. Journal of Hospitality & Tourism Research, 42 (6), 904-930


Regulation of risk management system

Borys Pohrishchuk, Prof. DSc. Econ. ([email protected])

Director of the Vinnytsia Education and Research Institute of Economics of

West Ukrainian National University, Ukraine

Inna Sysoieva, PhD in Economics, Associate Professor, ([email protected]) Department of Economics, Accounting and Taxation, Vinnytsia Educational and Research Institute of Economics of West Ukrainian National University, Ukraine;Oksana Balaziuk, PhD in Economics, Associate Professor ([email protected])

Department of Economics, Accounting and Taxation, Vinnytsia Educational and Scientifi c Research of Economics of West Ukrainian National University,

Ukraine

Oleg Pohrishchuk, PhD in Economics, Associate Professor ([email protected])

Department of Economics, Accounting and Taxation, Vinnytsia Educational

and Research Institute of Economics of West Ukrainian National University,

Ukraine

Abstract

The degree of risk is infl uenced by the following factors: knowledge of

accounting by an auditor; general conceptual approach to the audit; changes

in the regulatory system; level computerization; internal control system in the

object of audit; frequency of change of managers upper and middle level and,

as a consequence, their bad knowledge of the existing management system;

evaluation of the obtained results and their completeness.

Experts are inclined to believe that the quality of external control

largely depends on the professionalism, experience and objectivity of

external controllers.The opinion of experts is based on numerous cases of

unprofessional, biased attitude of some executives of audit, tax and other

bodies to the management and employees of audit legal entities.

Keywords: audit, control, audit risk, management, accounting

information, fraud.

JEL Classifi cation: М40, M41, Q01.

Introduction

Audit, like any other type of business, is subject to risks. The nature of

audit determines the occurrence of specifi c risks that are not inherent in other

professional activities. They are, in particular, related to the drawing by the

auditor of conclusions based on the results of the work performed.


The problem of audit related risks acquires higher topicality in the context of the economic crisis, when the probability of fi nancial problems

among business entities increases, and the society shows an increased interest

in fi nancial information that is subject to control by stakeholders, as modern

scientists turn to the issue of control more often [2 ;3 ;4].

1. Literature review

The issues of risk assessment of audit activities have been studied by

the following Ukrainian and foreign scientists: S. Bychkova [3], O. Razborska

[4], V. Rudnitsky [5], V. Sopko [6], and others.

However, despite certain experience gained so far in the fi eld of

auditing, some issues call for more thorough consideration. In particular,

certain aspects of the organization of audit in the agricultural sector, quality

ensurance of audit services, use of eff ective methods of practical audit in the

context of specifi c features of agricultural production and determining audit

risks are insuffi ciently studied.

Works of scientists mostly consider the assessment of audit risk only

and restrict to the presentation of a model of the relationship between the

components of audit risk, the determination of an acceptable level of risk,

and the characteristics of factors aff ecting risk. International audit standards

contain defi nitions of audit risks. They defi ne audit risk as that, when the auditor

may express an inappropriate auditor’s opinion if the fi nancial statements are

signifi cantly distorted. This is due to the fact that the basis for the auditor’s

opinion is the auditor’s reasonable confi dence that the fi nancial statements as

a whole do not contain signifi cant distortion due to fraud or error. Reasonable

confi dence is achieved if the auditor receives acceptable audit evidence in

suffi cient volume to reduce audit risk to an acceptably low level.

Based on the interpretation of the new version of the Law of Ukraine

“On audit of fi nancial recording and auditing activities”, the requirement

of mandatory audit for most agricultural enterprises is not fi xed, except, of

course, those that are of public interest. However, this does not diminish

the relevance and importance of conducting an audit, even when it is rather

proactive than mandatory [9]. The methodology for assessing audit risk and

other risks of audit activity was studied only in the works of the following

authors – V. Rudnitsky (2019) and M.Bychkova (2015), where methods of

assessing audit risk based on expert assessments are considered [3;4].

In his scientifi c works V. Sopko (2015) considers the assessment

of the level of audit risk as “determining the amount of audit risk, refl ecting

the auditor’s predisposition to risk, his vision of the economic environment in

which the object under study is located” [6].


O. Razborska and O. Krymets (2018) note that this is “the study and analysis of both the accounting system itself, which is used at the enterprise, and the process of accounting and reporting, familiarization with all business operations carried out by the enterprise” [5]. Thus, it suggests the conclusion, that the vast majority of domestic auditors adhere to a unifi ed calculation of audit risk, without taking into

account two extremely important components: the risk of non-detection, the

risk of control, which would induce more comprehensive information about

the sources of risk and directions for adjusting the activities of the enterprise

itself, as well as its accounting and control in order to minimize the level of

audit risk in subsequent reporting periods.

The analysis of this issue once again substantiated the need to

highlight all the features, advantages and fl aws of methods developed by

various scientists.

2. Research methodology, data and hypotheses

Suffi ce it to note, that risk− is an economic phenomenon that is a

combination of possible adverse events and their consequences in the form

of losses or damage. Economic risk arising in the course of economic activity

can be classifi ed as follows: risks associated with the main business processes;

risks associated with auxiliary business processes; environmental risks that

do not depend on the company’s activities; corporate management risk.

Unfortunately, corporate management risks are not yet suffi ciently taken into

account by enterprises in practice in the decision-making process.

It should be noted that audit risk is the risk of the auditor expressing

an inappropriate auditor’s opinion in case of signifi cant distortion of fi nancial

statements. Most common misrepresentations of fi nancial statements occur as

a result of fraudulent actions, so the issue of identifying the level of abuse and

fraud is also extremely relevant and important.

In December 2020, PricewaterhouseCoopers (PwC) conducted

a survey of Ukrainian companies as part of the world study of economic

crimes and fraud [10]. PricewaterhouseCoopers (PwC) is an international

network of companies off ering professional consulting and audit services.

“PricewaterhouseCoopers” is part of the global network of companies

PricewaterhouseCoopers International Limited, each an independent legal

entity. The company has been around for more than 160 years and is one of the

“Great Four” audit companies. The network is headquartered in London [10].

For the past 20 years, PwC’s world study of economic crimes and

fraud has remained one of the world’s leading analytical publications on

economic crimes.


The aim of the study is to assess attitudes to fraud and economic crimes and their impact on organizations around the world. The growing volume of fraud and economic crimes has increasing consequences for Ukrainian companies and forces them to ask complex questions: is our risk management program fl exible

enough to overcome the dynamic challenges that arise in a globalized business

environment. Fraud cases committed directly by management account for

56%, while those committed by a third party account for 36%. Almost half of

respondents in Ukraine admitted not to doing any or only informal verifi cation or constant monitoring of the integrity of their counterparties. It should be noted that 51% of respondents in Ukraine have suff ered

from fraud in the last 24 months (period 2018-2020).

The study identifi ed top 5 most common types of fraud in Ukraine

for the period from 2018 to 2020. Suffi ce it to mention, that 26% of Ukrainian

companies have suff ered fraud losses in the amount of 50,000 to 1 million US

dollars over the past 24 months ( Fig. 1).

Besides, out of the 9% of Ukrainian respondents who suff ered direct

fraud damage of more than 1 million USD, −3% reported fraud losses of more

than 5 million USD.

The cost of fraud in Ukraine and the world for the period 2018-2020

Fig. 1�

�*�&�'&�+��!��,��!�� !��)��!�(-'./(-(-�

��

��

��

��

�

��

�

��

��

��

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

��

��

��

��

��

��

Source is built by the authors basing on the source [10].

Every fourth organization in Ukraine does not have a special risk

management program, and 22% of respondents in Ukraine have not conducted

any risk assessment in the last two years.


It should be noted that risks are often called by the lacking information, which at enterprises is most commonly accummulated and processed in the accounting system. Risk in its common sense is the possibility of obtaining any negative or unfavorable results and failure to achieve the expected result. Its existence, primarily is associated with the inability to be certain, to anticipate the onset of certain events. So, the main features of risk are, fi rstly,

its industry affi liation and, secondly, the specifi cation of the object to which

this risk is directed, i.e. production [7].

To fulfi ll the terms of Article 23 of the Law of Ukraine “On audit

of fi nancial statements and auditing” dated 21.12.2017 No. 2258-VIII, it is

advisable to formalize the risk assessment methodology as an internal document

[9]. For instance, it can be a “Regulation on the risk management system”.

Each audit fi rm determines the format of such a document independently,

however, we off er the following chapters:

I. General provisions (to describe the approval of this document,

amendments to it, and regulatory documents to guide the implementation of

the risk management process).

II. Strategic goals, objectives of the risk management system (to

describe the goals and objectives of risk management system functioning).

III. Participants of the risk management process (interaction with company’s

employees from diff erent structural divisions to exchange information on risk

identifi cation, interaction with external stakeholders).

IV. The main stages of risk management (identifi cation of risks, their

sources and response method ).

V. Assessment of the eff ectiveness of the risk management system

(procedure for documenting the assessment, transferring the assessment to

stakeholders). Assessment of the eff ectiveness of a risk management system

can carried out as self-assessment, internal assessment, or external assessment.

The issue of audit risk assessment is closely related to the risk

management service of the audit fi rm. After all, auditor’s level of competence

and responsibility depends on the level of detection of distorted information,

and thus, on the audit risk itself.

Among the factors that most aff ect the quality of external control

risk (REC), suffi ce it to highlight the following: qualifi cations and practical

experience of external controllers (15,5%); changes in legislative and regulatory

acts (12,8%); competence of the external controller about the objects verifi ed

(11,2%); objectivity in assessing the objects of verifi cation and the actions

of managers and other offi cials (10,1%); list of control procedures that are

used in External Control (8,5%). Thus, experts are inclined to believe that the

quality of external control largely depends on the professionalism, experience


and objectivity of external controllers. The opinion of experts is based on numerous cases of unprofessional, biased attitude of some executives of audit, tax and other bodies to the management and employees of audit legal entities [1].

Conclusions

Every practicing auditor should strive to achieve such quality of his/her work that can ensure a minimum level of audit risk. The fact that an auditor cannot provide an absolute level of confi dence indicates that the audit risk can

never be zero. In order to adhere to the established level of audit risk when

performing a specifi c auditing, it is necessary to study the components of audit

risk and analyze what factors may aff ect its size.

References

[1]. Haiduchok, T., Sysoieva, I., Vasylishyn, S., Lysiuk , A., Kundrya-Vysotska, O., and

Kostyrko, A. (2020), Accounting and control of settlements with counterparties

under the conditions of quarantine measures, International Journal of Advanced

Research in Engineering and Technology, 11(5), pp. 141-152. https://ssrn.com/

abstract=3628094.

[2]. Drozd, I., Pysmenna, M., & Volkov, V. (2020), Management of ethical behavior

of auditors. Baltic Journal of Economic Studies, 6(4), 66-71. https://doi.

org/10.30525/2256-0742/2020-6-4-66-71.

[3]. Bychkova, S.M., Itygilova, E.Yu. (2015), Kontrol’ kachestva auditorskoy

deyatel’nosthttps://www.uniep.km.ua/index.php/naukova-diyalnist/zhurnal-

stalij-rozvitok-ekonomiki.

[4]. Razborska, O.O, Pudkalyuk, H.O. (2018), Quality of audit services in Ukraine.

Economic analysis. Ternopil, 2018. Volume 28. № 4. pp. 67–75. [5]. Rudnytsky, V.S., Rudnytska, O.V. (2019), Prerequisites for the rational

organization of the internal audit process and its principles. Accounting and

analytical support of the enterprise management system: materials of the IV

International scientifi c-practical conference. Lviv Polytechnic Publishing House, Pp. 178-179.

[6]. Sopko, V.V., Benko, M.M. (2015), Information technology as a factor in the integration of internal and external audit. Economic Forum, 1 Pp. 254-262.

[7]. Sukhareva, L.O., Saenko, A.O. (2013), Selective research in the general audit system: methodological aspect. Bulletin of DonNUET, №3 (59), Pp. 147-153. http://nbuv.gov.ua/UJRN/vdnuete_2013_3_20.

[8]. International standards for quality control, audit, inspection, other assurance and related services. [Electronic resource]. Access mode: https://mof.gov.ua/uk/mizhnarodni-standarti-auditu.

[9]. Verkhovna Rada of Ukraine (2017), The Law of Ukraine “On the audit of fi nancial statements and auditing activities”, Vidomosti Verkhovnoi Rady (VVR), vol. 9. https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2258-19#Text.

[10]. World Economic Crimes and Fraud Study 2020. [Electronic resource]. Access mode: https://www.pwc.com/ua/uk/survey/2020/economic-crime-survey.html.


Studiu privind perspectiva evoluţiei situaţiei populaţiei de vârsta a treia în contextul crizei pandemice

Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD ([email protected])


Abstract

Populația de vârsta a treia se afl ă într-o propoziție oarecum controversată din punct de vedere al unor măsuri de management macroeconomic din România, comparativ cu unele directive ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană a stabilit că populația de vârsta a treia poate și trebuie să fi e folosită în continuare în funcție de experiența acumulată și de nevoile economiei naționale. Acesta este un aspect care în România este oarecum controversat, deși s-au făcut unele încercări de a stabili mărirea vârstei de pensionare pentru unele categorii de salariați, care lucrează în special în domeniul învățământului și alte domenii pretabile. Pe de altă parte, problema populației de vârsta a treia se reduce la veniturile din ce în ce mai reduse pe care le obțin din pensia pe care o primesc. Obiectivul urmărit este să se demonstreze că această perspectivă al realizării unor venituri cât de cât decente pentru populația de vârsta a treia este practic cel mult o teorie, întrucât în domeniul practic nu se poate întâmpla nimic. Legea pensiilor aplicabilă teoretic în 2020 și 2021 este practic de neluat în considerare de actuala administrație a statului, care încearcă tot felul de ajustări pentru a aproba o nouă lege a pensiilor, care ar trebui să fi e mai apropiată de situația concretă din România. Structura pensionarilor după pensii este destul de difi cil de interpretat în condițiile concrete. Astfel, valoarea pensiei în medie pentru pensionari este de cel mult 1.500 Ron, dar mergând în jos vom considera că mulți pensionari, aproximativ 1.600, au pensie sub 732 Ron. Obiectiv discutând cu această sumă și în condițiile în care infl ația poate să crească, să o ia cumva în sus, pensionarii au posibilități foarte reduse de a se descurca. Desigur, numărul mare de pensionari, peste 5,1 milioane și pensiile pe care acestea le obțin, exceptând categoriile de pensionari care primesc pensii speciale, dar aceștia sunt un procent redus, evidențiază ceea ce se urmărește să demonstreze și anume că veniturile populației de vârsta a treia sunt sufi cient de reduse. În altă ordine de idei, veniturile populației de vârsta a treia sunt afectate și de legislație, care prevede că în contextul în care aceste persoane


din categoria pensionarilor ar dori să lucreze și într-un anumit domeniu trebuie să se hotărască dacă renunță la pensie sau dacă dorește să rămână pensionar. În condițiile crizei pandemice există puține posibilități ca veniturile persoanelor de vârsta a treia, în speță a pensionarilor, să crească. Aceasta deoarece pe de o parte se pune problema recalculării pensiilor, care durează, iar pe de altă parte creșterea pensiilor a fost înghețată pentru anul 2021, iar indexarea la infl ație pentru anul 2020 trenează. Văzând și nivelul de trai al populației în această vârstă constatăm că s-a redus coșul de cumpărături și mai mult decât atât, calitatea acestora s-a diminuat și mai mult. În perspectivă situația pensionarilor și a veniturilor acestora va fi o problemă majoră, care efectiv nici nu se poate rezolva ținând seama că deja 54% din Produsul Intern Brut al României este afectat de

datoria internă și externă.

Prin acest articol s-a urmărit să se pună în evidență situația acestei

categorii, care nu este mică, de peste 5,1 milioane de persoane, la care se vor

adăuga și alte categorii care vor trece în această categorie, ținând seama că

piramida vârstelor din țara noastră este încă concentrată spre personalul mai

aproape de vârsta a treia decât a populației din categoria salariaților.

Consider că prin ceea ce s-a demonstrat în acest articol, analizând

evoluția numărului de pensionarii și a veniturilor acestora din pensie,

constituie un punct de vedere solid, care trebuie avut în vedere de către toți

factorii, mai ales de cei decidenți.

Cuvinte cheie: pensionari, asigurări sociale, directive europene, PIB, crize. Clasifi care JEL: I10, P44

Introducere

Articolul situația populației de vârsta a treia în contextul crizei pandemice a pornit de la faptul că situația acestei categorii de persoane (pensionari) s-a agravat foarte mult în condițiile crizei sanitare, a pandemiei coronavirus. În acest context legea pensiilor, care era în aplicare, nu a mai fost luată în considerare la stabilirea bugetului consolidat pentru anul 2021. Astfel, de la o creștere prevăzută în lege de 40% în septembrie 2020 s-a efectuat doar o majorare de 14%, iar diferența pe 26% a rămas în discuție că ar putea să fi e avută în vedere și forme variate și diverse, dar nu înainte de sfârșitul anului 2021. Am inventariat apoi posibilitatea ca legea pensiilor acum în vigoare să fi e înlocuită cu altă lege a pensiilor pe baza unor recalculări, dar care va dura poate trei ani și în felul acesta se blochează practic creșterea veniturilor pensionarilor.


În cadrul articolului s-a pornit de la faptul că numărul pensionarilor în anul 2020 a scăzut cu 29.000 datorită mortalității comparativ cu anul 2019, dar că aceștia în perioada următoare a anului 2021 și următorii probabil se va menține la un nivel aproximativ egal cu cel de acum și va reprezenta o problemă de importanța majoră pentru această categorie de persoane. În articol m-am referit la numărul mediu de pensionari, am analizat pensia medie lunară. De asemenea, m-am referit la pensia medie de asigurări sociale de stat, precum și indicele pensiei reale, care a ținut seama de indicele prețurilor de consum. Am recurs la prezentarea de tabele și reprezentări grafi ce pentru a ușura înțelegerea și interpretarea mai corectă a datelor pe care le-am luat în discuție, ușurând cititorului să înțeleagă mai bine această situație. M-am referit în continuare la o analiză și interpretare a situației pensionarilor în anul 2020 pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică și Eurostat. Am constatat că pensionarii de asigurări sociale dețin ponderea de aproape 100% (99,98%) din numărul total de pensionari de asigurări sociale de stat, iar în categoria pensiilor am identifi cat că pentru limită de vârstă sunt 78,4% din cadrul pensionarilor de asigurări sociale. M-am ocupat de pensia medie de asigurări, efectuând o analiză completă asupra structurii pensionarilor după categoriile principale și anume pensii de asigurări de stat pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțială, pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș. Pe baza datelor prezentate în acest studiu s-a relevat pregnant faptul că în cadrul structurii populației de vârsta a treia a crescut ponderea pensionarilor de invaliditate și urmași, care se menține la un nivel ușor peste 732 Ron invaliditate și 817 Ron pentru pensiile de urmaș. Expunând în acest mod datele, însoțite de tabele și grafi ce sintetice, rezultă clar că perspectiva populației de vârsta a treia va fi una mult mai difi cilă în anul 2021 și în anii următori, mai ales datorită faptului că resursele bugetare nu pot acoperii această nevoie de venituri, context în care nici măcar indexarea pensiilor cu rata infl ației în 2020 nu s-a realizat. Există directive ale Uniunii Europene care se referă la situația populației de vârsta a treia, dar rezultă că în România este mult mai difi cil de aprobat și aplicat aceste prevederi ale directivelor europene. Datele din acest articol pot fi completate prin metode statistico-econometrice referitoare la corelația dintre numărul de salariați și pensionari, corelația numărului de salariați cu evoluția Produsului Intern Brut sau a cheltuielilor bugetare. Așadar în acest articol nu am efectuat o analiză de sine stătătoare completă și decisivă, existând posibilități ca cei interesați să facă propriile analize și interpretări.


Literature review

Andonov, Hochberg și Rauh (2018) au studiat măsura în care deciziile de investiții afectează performanța fondurilor pensii publice. Anghel și Iacob (2020) au efectuat un studiu categoriile de pensionari și mărimea pensiilor din România. Anghel și Anghelache (2018) au subliniat difi cultatea sporită pentru populația ocupată având în vedere numărul mare de pensionari existenți în România. Anghelache, Voineagu și Anton-Carp (2011) au prezentat algoritmul de calcul al pensiilor în România. Barr și Diamond (2009) au arătat că diversele sisteme de pensii suportă riscurile în mod diferit și înregistrează efecte diferite în funcție de generație și sex. Cai și Stoyanov (2016) s-au orientat spre studiul diferențelor demografi ce între țări. Chen, Beetsma, Ponds și Romp (2016) și-au îndreptat cercetările în zona identifi cării avantajelor împărțirii intergeneraționale a riscurilor prin pensii fi nanțate private și prin datoria publică. O temă similară este abordată de către Draper, Westerhout și Nibbelink (2017). Novy-Marx și Rauh (2011) care au prezentat un calcul al valorii actuale a datoriilor pentru pensii a angajaților din sistemul public. St. Clair și Martinez Guzman (2018) au studiat factorii determinanți ai declanșării reformei pensiilor. Vogel, Ludwig și Börsch-Supan (2017) au abordat o serie de aspecte referitoare la angajarea lucrătorilor în vârstă și prelungirea vârstei de pensionare.

Metodologie

În vederea ușurării înțelegerii studiului efectuat am redat în continuare unele aspectele metodologice utilizate de Institutul Național de Statistică și Eurostat. Astfel, colectarea datelor s-a realizat prin rapoarte statistice completate prin auto-înregistrare, de către personalul din compartimentele de specialitate ale caselor de pensii. În acest context, rapoartele statistice sunt completate de Casa Naţională de Pensii Publice (pentru pensionarii de asigurări sociale de stat şi pensionarii proveniţi din fostul sistem de asigurări pentru agricultori), Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Culturii ṣi Identităṭii Naṭionale şi Casa de Asigurări a Avocaţilor. În ceea ce privește umărul mediu total al pensionarilor acesta cuprinde totalitatea pensionarilor din România indiferent de sistemul de pensii, respectiv sistemul public de pensii şi sistemele neintegrate sistemului public de pensii. De asemenea, numărul mediu al pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale cuprinde: pensionarii de asigurări sociale de stat, pensionarii proveniţi din fostul sistem de asigurări pentru agricultori, pensionarii de asigurări sociale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, pensionarii de asigurări sociale din evidenţa


Ministerului Culturii ṣi Identităṭii Naṭionale și pensionarii de asigurări sociale din evidenţa Casei de Asigurări a Avocaţilor. În ceea ce privește pensia medie lunară aceasta se determină luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari plătite de casele de pensii mai sus menționate și se calculează prin raportarea sumelor cuvenite pensionarilor existenţi în plată în trimestrul/anul de referinţă la numărul mediu lunar al acestora înmulţit cu 3 (luni) respectiv 12 (luni).Pensiile se clasifi că în următoarele categorii: pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată, pensie anticipată parţială, pensie de invaliditate, pensie de urmaş, ajutor social tip pensie și pensii IOVR. Astfel, pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de Legea nr. 263/2010. Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza unor afecţiuni specifi cate de legislaţia în vigoare. Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urmaş: până la vârsta de 16 ani, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani și pe toată durata invalidităţii de orice grad. Pensiile IOVR se acordă invalizilor şi accidentaţilor de război, urmaşilor celor morţi sau dispăruţi în război, precum şi urmaşilor foştilor pensionari invalizi şi accidentați de război şi se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 49/1999 privind pensiile IOVR. Ajutorul social tip pensie se plăteşte din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, această categorie de pensie fi ind acordată în baza Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară, act normativ abrogat. Pensia reprezintă dreptul bănesc stabilit prin decizia de pensie; pensia medie nominală netă pentru calculul pensiei reale se stabilește prin deducerea impozitului din sumele cuvenite drept pensii și a contribuției de asigurări sociale de sănătate. Numărul pensionarilor benefi ciari de indemnizaţie socială pentru pensionari reprezintă numărul pensionarilor din sistemul de pensii pentru care nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau în plată se situează sub nivelul indemnizaţiei sociale conform OUG nr.6/2009.


Pensia reală exprimă contravaloarea mărfurilor şi serviciilor care pot fi cumpărate, respectiv utilizate, cu pensia medie nominală netă într-o anumită perioadă de timp, comparativ cu altă perioadă, având în vedere evoluţia preţurilor de consum şi a tarifelor serviciilor. Indicatorul se determină luând în calcul sumele corespunzătoare pentru pensiile plătite pensionarilor de asigurări sociale de stat, pensionarilor MApN, MAI, SRI, iar indicele pensiei reale se calculează ca raport între indicele pensiei nominale şi indicele preţurilor de consum.


Analizând situația populației de vârsta a treia în anul 2020, constatăm că numărul mediu de pensionari a fost de 5,128 milioane de persoane, în scădere cu 29.000 de persoane faţă de anul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,675 milioane de persoane, în creștere cu 3.000 de persoane faţă de anul precedent. În același timp pensia medie lunară, determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari, a fost de 1500 Ron, în creștere cu 16,1% față de anul precedent. În ceea ce privește pensia medie de asigurări sociale de stat, aceasta a fost de 1.450 Ron, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare şi câştigul salarial mediu net a fost de 52,0%, mai mare comparativ cu 48,4% în anul precedent. De asemenea, indicele pensiei medii reale faţă de anul precedent calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 112,2%. Datele analizate sunt structurate în tabelul numărul 1 și prezentate în grafi cul numărul 1.

Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie lunară

Tabel 1

Numărul mediu Pensia medie

- mii persoane - - lei lunar -2019 2020 2019 2020

TOTAL 5157 5128 1292 1500

din care, după nivelul de pensionare:Asigurări sociale 5155 5127 1293 1500din care, de asigurări sociale de stat 4672 4675 1247 1450

din care, asigurări sociale după categorii de pensii:A) Limită de vârstă 3992 4021 1453 1680B) Pensie anticipată 19 16 1511 1814C) Pensie anticipată parţial 92 91 1179 1440D) Invaliditate 514 475 671 732E) Urmas 538 524 710 817



Evoluţia indicelui pensiei nominale şi a indicelui preţurilor de consum în

perioada 2010-2020

Grafi c 1

Interpretând datele structurate în tabelul numărul 1 și prezentate grafi c mai sus, constatăm că în anul 2020 comparativ cu anul precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 29.000 de persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat a crescut cu 3.000. În același timp pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu același an, cu 16,1%, respectiv cu 16,3%. În ceea ce privesc pensionarii de asigurări sociale, aceștia deţin ponderea majoritară de 99,98% în numărul total de pensionari. De asemenea, pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,18% în totalul celor de asigurări sociale. Analizând situația pe categorii de pensii, constatăm că numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent și anume de 78,4% în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii anticipată şi anticipată parţial au reprezentat 2,1%. În ceea ce privește raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor, acesta a fost de 9 la 10. În profi l teritorial, acest raport prezintă variaţii semnifi cative de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în județul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariați în judeţul Teleorman, 15 la 10 în Giurgiu și Vaslui și 14 la 10 în Botoșani. De asemenea, pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnifi cative în profi l teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fi ind de 773 de Ron, cu 1.152 Ron în judeţul Botoșani, 1.160 Ron în Giurgiu, 1.178 Ron în Vrancea, faţă de 1.925 Ron în județul Hunedoara, 1.831 Ron în Municipiul Bucureşti și 1.720 Ron în județul Brașov.


În ceea ce privește numărul total al benefi ciarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate în anul 2020, acesta a fost de 968.400 de persoane, din care 800.800 de persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,1% din totalul pensionarilor din această categorie, 152.700 de persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 57,5% din totalul acestora și 14.900 de persoane din sistemul militar, reprezentând 2,1% din totalul acestei categorii.

Concluzii

Articolul realizat pe studiul efectuat în legătură cu situația populației de vârsta a treia conduce la unele concluzii pertinente. În primul rând, rezultă că atât în dinamică, cât și comparativ cu situația veniturilor pensionarilor din alte țări membre ale Uniunii Europene, România se afl ă foarte departe de a accesa și a se încadra în directivele europene, vizând nivelul mediu preconizat al veniturilor pensionarilor. Pe de altă parte, aceasta are la bază faptul că salariile medii brute și nete sunt departe a fi în concordanță cu prevederile Uniunii Europene. O a doua concluzie este aceea că România nu poate face eforturi pentru a crește veniturile populației de vârsta a treia întrucât rezervele bugetare sunt foarte limitate în contextul în care în prezent 54% din Produsul Intern Brut este grevat de datoria internă și externă pe care o are România. Viitoarele împrumuturi pentru diverse alte motive din cadrul economiei naționale vor îngreuna și mai mult posibilitatea ca să se întreprindă măsuri de creștere a veniturilor populației. Programul de redresare și reziliență al Uniunii Europene este grevat la rândul lui de faptul că încă nu s-au luat aceste decizii și nu este exclus ca aplicarea practică a acestui program să întârzie. Să nu uităm că în perspectiva grevării Produsului Intern Brut se poate ajunge ca datoria să depășească 60-65%, ceea ce ar face din România o țară care intră teoretic în incapacitate de a rezolva problemele interne. Cred că oricum programele de redresare și reziliență nu vor fi îndreptate cu precădere pentru alocarea acestora pentru creșterea veniturilor populației. Întârzierea recalculării pensiilor care se prevede în viitorul proiect al legii pensiilor pe care actualul guvern dorește să o adopte va dura și nu va conduce sub nici o formă la creșteri deosebite ale pensiilor populației de vârsta a treia (pensionari). În fi nalul concluziilor putem sublinia că este absolut necesar să se facă unele eforturi pentru ca măcar la categoriile de pensionari cu acea pensie cu puțin peste 700 sau 800 Ron să se găsească o posibilitate de a se majora


prioritar și cu un procent mai consistent față de restul pensionarilor. Oricum

și la populația de vârsta a treia (pensionari) media pensiei anuale de 1.500

de Ron este oricum nesemnifi cativă ținând seama de cheltuieli pe care le

au de efectuat pensionarii pentru ași asigura sănătatea și un nivel de trai de

subzistență, căci nu putem spune nivel decent de trai.

Bibliografi e 1. Andonov, A., Hochberg, Y., Rauh, J. (2018). Political Representation and

Governance: Evidence from the Investment Decisions of Public Pension Funds.

The Journal of Finance, 73 (5), 1967-2466

2. Anghel, M.G., Iacob, Ș.V. (2020). Study on the situation of pensioners and the

level of pensions in Romania. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 40-50

3. Anghel, M.G., Anghelache, C. (2018). Analysis of the evolution of the number of

pensioners and pensions in Romania. Theoretical and Applied Economics, XXV

(2018), No. 2(615), Summer, 187-194

4. Anghelache, C., Voineagu, V., Anton-Carp, A. (2011). Elemente teoretice şi practice

privind algoritmul de calcul al pensiilor. Romanian Statistical Review Supplement, Trim. 3, 107-119

5. Barr, N., Diamond, P. (2009). Reforming pensions: Principles, analytical errors and

policy directions. International Social Security Review, 62 (2), 5-29

6. Cai, J., Stoyanov, A. (2016). Population aging and comparative advantage. Journal of International Economics, 102, 1-21

7. Chen, D., Beetsma, R., Ponds, E., Romp, W. (2016). Intergenerational risk-sharing

through funded pensions and public debt. Journal of Pension Economics and Finance, 15 (2), Cambridge University Press, April, 127-159

8. Draper, N., Westerhout, E., Nibbelink, A. (2017). Defi ned benefi t pension schemes:

a welfare analysis of risk sharing and labour market distortions. Cambridge

University Press, Journal of Pension Economics and Finance, 16 (4), 467-484

9. Novy-Marx, R., Rauh, J. (2011). Public Pension Promises: How Big Are They and

What Are They Worth?. Journal of Finance, 66 (4), 1211-1249

10. St. Clair, T., Martinez Guzman, J.P. (2018). Contribution volatility and public

pension reform. Journal of Pension Economics & Finance, 17 (4), 513-533

11. Vogel, E., Ludwig, A., Börsch-Supan, A. (2017). Aging and pension reform:

extending the retirement age and human capital formation. Journal of Pension Economics and Finance, 16 (1), 81-107


STUDY ON THE PERSPECTIVE OF THE EVOLUTION OF THE SITUATION OF THE ELDERLY POPULATION IN THE

CONTEXT OF THE PANDEMIC CRISIS



Abstract

The elderly population is in a somewhat controversial sentence in terms of macroeconomic management measures in Romania, compared to some EU directives. The European Union has established that the elderly population can and must continue to be used depending on the experience gained and the needs of the national economy. This is an aspect that is somewhat controversial in Romania, although some attempts have been made to increase the retirement age for some categories of employees, who work mainly in the fi eld of education and other suitable fi elds.

On the other hand, the problem of the elderly population comes down

to the declining incomes they get from the pension they receive. The aim is

to show that this perspective of achieving a decent income for the elderly

population is practically at most a theory, because nothing can happen in the

practical fi eld.

The pension law theoretically applicable in 2020 and 2021 is

practically ignored by the current state administration, which is trying all

kinds of adjustments to approve a new pension law, which should be closer to

the concrete situation in Romania.

The structure of pensioners after pensions is quite diffi cult to interpret

in concrete terms. Thus, the average pension value for retirees is at most 1,500

RON, but going down we will consider that many retirees, approximately 1,600,

have a pension below 732 RON. Objectively discussing with this amount and

in the conditions in which the infl ation can increase, to somehow take it up,

the pensioners have very little possibilities to manage. Of course, the large

number of pensioners, over 5.1 million and the pensions they receive, except

for the categories of pensioners who receive special pensions, but these are a

small percentage, highlight what is intended to demonstrate, namely that the

income of the elderly population the third are small enough.

In other words, the income of the elderly population is also aff ected

by the legislation, which stipulates that in the context in which these persons


in the category of pensioners would like to work in a certain fi eld, it must be

decided whether to retire or whether he wants to retire.

In the conditions of the pandemic crisis, there is little possibility that

the incomes of the elderly, in this case of pensioners, will increase. This is

because on the one hand there is the problem of recalculating pensions, which

lasts, and on the other hand the increase in pensions has been frozen for 2021,

and the indexation to infl ation for 2020 is dragging on.

Seeing the living standard of the population at this age, we fi nd that

the shopping cart has been reduced even more their quality has decreased even

more. In the future, the situation of pensioners and their incomes will be a major

problem, which in fact cannot be solved considering that 54% of Romania’s

Gross Domestic Product is already aff ected by internal and external debt.

The aim of this article was to highlight the situation of this category,

which is not small, of over 5.1 million people, to which will be added other

categories that will pass in this category, taking into account that the age

pyramid in the country ours is still focused on staff closer to the elderly than

on the population in the category of employees.

I believe that what has been demonstrated in this article, analysing the

evolution of the number of retirees and their pension income, is a solid point

of view, which must be taken into account by all factors, especially decision

makers.

Keywords: pensioners, social insurance, European directives, GDP, crises. JEL classifi cation: I10, P44

Introduction

The article The situation of the elderly population in the context of

the pandemic crisis started from the fact that the situation of this category of people (pensioners) worsened a lot in the conditions of the health crisis, the coronavirus pandemic. In this context, the pension law, which was in force, was no longer taken into account when setting the consolidated budget for 2021. Thus, from a 40% increase provided by law in September 2020, only a 14% increase and the diff erence of 26% remained in question that various and

diverse forms could also be considered, but not before the end of 2021.

We then inventoried the possibility that the pension law now in force

be replaced by another pension law based on recalculations, but which will

last maybe three years and thus virtually block the increase of pensioners’

incomes.

The article started from the fact that the number of pensioners in 2020

decreased by 29,000 due to mortality compared to 2019, but that they in the


next period of 2021 and later will probably remain at a level approximately equal to now and will be an issue of major importance for this category of people. In the article I referred to the average number of retirees, I analysed the average monthly pension. I also referred to the average state social insurance pension, as well as the real pension index, which took into account the consumer price index. We resorted to the presentation of tables and graphical representations to facilitate a more correct understanding and interpretation of the data we discussed, making it easier for the reader to better understand this situation. I further referred to an analysis and interpretation of the situation of pensioners in 2020 based on data published by the National Institute of Statistics and Eurostat. We found that social insurance pensioners hold a share of almost 100% (99.98%) of the total number of state social insurance pensioners, and in the category of pensions we identifi ed that for the age limit

are 78.4% of pensioners Social Security. I dealt with the average insurance pension, performing a complete analysis on the structure of pensioners by main categories, namely state insurance pensions for old age, early retirement, partial early retirement, disability pensions and survivors’ pensions. Based on the data presented in this study, it was strongly revealed that within the structure of the elderly population, the share of disability and survivors ‘pensions increased, which remains slightly above 732 RON for disability and 817 RON for survivors’ pensions. Exposing the data in this way, accompanied by tables and synthetic graphs, it is clear that the prospect of the elderly population will be much more diffi cult in 2021 and in the coming years, especially due to the fact that budgetary resources cannot cover this need for revenue, a context in which not even the indexation of pensions with the infl ation rate in 2020 has been

achieved.

There are European Union directives that refer to the situation of the

elderly population, but it turns out that in Romania it is much more diffi cult

to approve and apply these provisions of European directives. The data in this

article can be supplemented by statistical-econometric methods regarding the

correlation between the number of employees and pensioners, the correlation

of the number of employees with the evolution of the Gross Domestic Product

or budget expenditures. Therefore, in this article we have not performed a

complete and decisive independent analysis there are possibilities for those

interested to make their own analyses and interpretations.


Literature review

Andonov, Hochberg and Rauh (2018) studied the extent to which investment decisions aff ect the performance of public pension funds. Anghel

and Iacob (2020) conducted a study on the categories of pensioners and the

size of pensions in Romania. Anghel and Anghelache (2018) highlighted the

increased diffi culty for the employed population given the large number of existing retirees in Romania. Anghelache, Voineagu and Anton-Carp (2011) presented the algorithm for calculating pensions in Romania. Barr and Diamond (2009) showed that diff erent pension systems bear risks diff erently

and have diff erent eff ects depending on generation and gender. Cai and

Stoyanov (2016) focused on the study of demographic diff erences between

countries. Chen, Beetsma, Ponds, and Romp (2016) focused their research

on identifying the benefi ts of intergenerational risk-sharing through privately

funded pensions and public debt. A similar theme is addressed by Draper,

Westerhout and Nibbelink (2017). Novy-Marx and Rauh (2011) presented a

calculation of the current value of pension debts of employees in the public

system. St. Clair and Martinez Guzman (2018) studied the determinants

of triggering pension reform. Vogel, Ludwig and Börsch-Supan (2017)

addressed a number of issues related to the employment of older workers and

the extension of the retirement age.

Methodology

In order to facilitate the understanding of the study, we further

reproduced some methodological aspects used by the National Institute of

Statistics and Eurostat. Thus, the data collection was done through statistical

reports completed by self-registration, by the staff from the specialized

departments of the pension funds. In this context, the statistical reports are

completed by the National House of Public Pensions (for state social insurance

pensioners and pensioners from the former insurance system for farmers), the

Ministry of National Defense, the Ministry of Internal Aff airs, the Romanian

Intelligence Service, the Ministry of Culture and National Identity and the

Lawyers’ Insurance House.

Regarding the average total shoulder of pensioners, it includes all

pensioners in Romania regardless of the pension system, respectively the

public pension system and the systems not integrated in the public pension

system. Also, the average number of pensioners in the social insurance system

includes: state social insurance pensioners, pensioners from the former

insurance system for farmers, social insurance pensioners from the Ministry

of National Defense, Ministry of Internal Aff airs and Romanian Intelligence

Service, pensioners of social insurance from the records of the Ministry of


Culture and National Identity and the pensioners of social insurances from the records of the Lawyers’ Insurance House. With regard to the average monthly pension, this is determined by taking into account the amounts for pensions of all categories of pensioners paid by the above-mentioned pension funds and is calculated by relating the amounts due to existing pensioners in payment in the quarter / year to the average monthly number multiplied by 3 (months) and 12 (months) respectively. Pensions fall into the following categories: old-age pension, early retirement pension, partial early retirement pension, invalidity pension, survivor’s pension, social assistance pension and IOVR pensions. Thus, the old-age pension is due to the persons who meet, cumulatively, at the date of retirement, the conditions regarding the standard retirement age and the minimum contribution period or in the specialty, as the case may be, provided by Law no. 263/2010. The early retirement pension is due, at most 5 years before reaching the standard retirement age, to persons who have completed a contribution period at least 8 years longer than the full contribution period provided by Law no. 263/2010. The partial early retirement pension is due, at most 5 years before reaching the standard retirement age, to persons who have completed the full contribution period, as well as to those who have exceeded the full contribution period by up to 8 years. The invalidity pension is due to persons who have lost all or at least half of their work capacity, due to certain conditions specifi ed by the legislation in force. The survivor’s pension is due

to the children and the surviving spouse, if the deceased supporter was retired

or met the conditions for obtaining a pension. Children have the right to a

survivor’s pension: up to the age of 16, if they continue their studies in a form

of education organized according to the law, until their completion, without

exceeding the age of 26 and throughout the disability of any degree. . The

IOVR pensions are granted to the disabled and war injured, to the descendants

of those who died or disappeared in the war, as well as to the descendants of

the former disabled and war injured pensioners and are established according

to the provisions of Law no. 49/1999 regarding the IOVR pensions. The social

assistance type pension is paid from the State Social Insurance Budget, this

category of pension being granted based on Law no. 27/1966 on state social

insurance pensions and supplementary pension, repealed normative act.

The pension represents the monetary right established by the pension

decision; the average net nominal pension for the calculation of the real

pension is established by deducting the tax from the amounts due as pensions

and the social health insurance contribution. The number of pensioners

receiving social allowance for pensioners represents the number of pensioners


in the pension system for which the level of the amount of pension due or in payment is below the level of social allowance according to GEO no. 6/2009. The real pension expresses the value of goods and services that can be bought, respectively used, with the average nominal pension in a certain period of time, compared to another period, taking into account the evolution of consumer prices and service tariff s. The indicator is determined taking into

account the corresponding amounts for pensions paid to state social insurance

pensioners, MApN, MAI, SRI pensioners, and the real pension index is

calculated as a ratio between the nominal pension index and the consumer

price index.


Analysing the situation of the elderly population in 2020, we fi nd that the average number of retirees was 5.128 million people, down 29,000 people from the previous year, and the average number of state social insurance retirees was 4.675 million people, up 3,000 people from the previous year. At the same time, the average monthly pension, determined taking into account the amounts for pensions of all categories of pensioners, was 1500 RON, increasing by 16.1% compared to the previous year. As for the average state social insurance pension, it was RON 1,450, and the ratio between the average net nominal state social insurance pension for full-time old-age contributions and the average net earnings was 52, 0%, higher compared to 48.4% in the previous year. Also, the average real pension index compared to the previous year calculated as the ratio between the nominal pension index for the calculation of the real pension and the consumer price index was 112.2%. The analysed data are structured in table number 1 and presented in graph number 1.

Average number of pensioners and average monthly pension

Table 1

The average number Average pension- thousands of people - - Ron monthly -

2019 2020 2019 2020TOTAL 5157 5128 1292 1500

of which, by retirement level:Social Security 5155 5127 1293 1500

of which, state social insurance 4672 4675 1247 1450of which, social insurance by pension categories:

A) Age limit 3992 4021 1453 1680B) Early retirement 19 16 1511 1814C) Partial early retirement 92 91 1179 1440D) Disability 514 475 671 732E) Scion 538 524 710 817Source: INS communique no. 77/30 March 2021


Evolution of the nominal pension index and the consumer price index in

the period 2010-2020

Chart 1

Interpreting the data structured in table number 1 and presented graphically above, we fi nd that in 2020 compared to the previous year, the

average number of retirees decreased by 29,000 people, and that of the category

belonging to state social insurance increased by 3,000. At the same time,

the average monthly pension and the average state social insurance pension

increased compared to the same year, by 16.1% and 16.3%, respectively. Regarding the pensioners of social insurance, they hold the majority share of 99.98% in the total number of pensioners. Also, state social insurance retirees represent 91.18% of the total social insurance pensioners. Analysing the situation by categories of pensions, we fi nd that the

number of pensioners for old age was predominant, namely 78.4% among social security pensioners. Retirees included in the categories of early and partially early pensions represented 2.1%. Regarding the total ratio between the average number of state social insurance retirees and that of employees, it was 9 to 10. In territorial terms, this ratio shows signifi cant variations from only 4 retirees to 10 employees

in Ilfov County, to 16 retirees to 10 employees in Teleorman County, 15 to

10 in Giurgiu and Vaslui and 14 to 10 in Botosani. Also, the average state

social insurance pension varied with signifi cant discrepancies in territorial

profi le, the gap between the minimum and maximum value being 773 RON,

with 1,152 RON in Botoșani County, 1,160 RON in Giurgiu, 1,178 RON in Vrancea, compared of 1,925 RON in Hunedoara County, 1,831 RON in Bucharest and 1,720 RON in Brașov County.


Regarding the total number of benefi ciaries of the provisions of GEO

no. 6/2009 on the establishment of the minimum guaranteed social pension

in 2020, it was 968,400 people, of which 800,800 people in the state social

insurance system, representing 17.1% out of the total number of pensioners in this category, 152,700 persons among the pensioners from the former system for farmers, representing 57.5% of their total and 14,900 persons from the military system, representing 2.1% of the total in this category.

Conclusions

The article conducted on the study conducted in connection with the situation of the elderly population leads to some relevant conclusions. First of all, it results that both in dynamics and in comparison with the situation of pensioners ‘incomes from other European Union member countries, Romania is very far from accessing and complying with European directives, aiming at the expected average level of pensioners’ incomes. On the other hand, it is based on the fact that the average gross and net wages are far from being in line with the provisions of the European Union. A second conclusion is that Romania cannot make eff orts to increase

the incomes of the elderly population as the budgetary reserves are very

limited in the context in which currently 54% of the Gross Domestic Product is

burdened by its internal and external debt. Romania. Future loans for various

other reasons in the national economy will further complicate the possibility

of taking measures to increase the income of the population.

The European Union’s recovery and resilience program is also

burdened by the fact that these decisions have not yet been taken and it is

possible that the practical implementation of this program will be delayed.

Let’s not forget that in the perspective of the encumbrance of the Gross

Domestic Product, the debt can exceed 60-65%, which would make Romania a

country that theoretically enters inability to solve internal problems. However,

I believe that recovery and resilience programs will not be aimed primarily at

allocating them to increase population incomes.

The delay in recalculating the pensions provided for in the future draft

law on pensions that the current government wants to adopt will last and will

not in any way lead to signifi cant increases in the pensions of the elderly

(pensioners).

At the end of the conclusions we can emphasize that it is absolutely

necessary to make some eff orts so that at least in the categories of pensioners

with that pension with a little over 700 or 800 Ron to fi nd a possibility to

increase priority and with a more consistent percentage than the rest pensioners.

However, even for the elderly (pensioners) the average annual pension of


1,500 RON is insignifi cant anyway, taking into account the expenses that

retirees have to make to ensure their health and a standard of living, because

we cannot say a decent level to live.

References

1. Andonov, A., Hochberg, Y., Rauh, J. (2018). Political Representation and

Governance: Evidence from the Investment Decisions of Public Pension Funds.

The Journal of Finance, 73 (5), 1967-2466

2. Anghel, M.G., Iacob, Ș.V. (2020). Study on the situation of pensioners and the level of pensions in Romania. Romanian Statistical Review, Supplement, 10, 40-50

3. Anghel, M.G., Anghelache, C. (2018). Analysis of the evolution of the number of pensioners and pensions in Romania. Theoretical and Applied Economics, XXV (2018), No. 2(615), Summer, 187-194

4. Anghelache, C., Voineagu, V., Anton-Carp, A. (2011). Elemente teoretice şi practice

privind algoritmul de calcul al pensiilor. Romanian Statistical Review Supplement, Trim. 3, 107-119

5. Barr, N., Diamond, P. (2009). Reforming pensions: Principles, analytical errors and

policy directions. International Social Security Review, 62 (2), 5-29

6. Cai, J., Stoyanov, A. (2016). Population aging and comparative advantage. Journal of International Economics, 102, 1-21

7. Chen, D., Beetsma, R., Ponds, E., Romp, W. (2016). Intergenerational risk-sharing

through funded pensions and public debt. Journal of Pension Economics and Finance, 15 (2), Cambridge University Press, April, 127-159

8. Draper, N., Westerhout, E., Nibbelink, A. (2017). Defi ned benefi t pension schemes:

a welfare analysis of risk sharing and labour market distortions. Cambridge

University Press, Journal of Pension Economics and Finance, 16 (4), 467-484

9. Novy-Marx, R., Rauh, J. (2011). Public Pension Promises: How Big Are They and

What Are They Worth?. Journal of Finance, 66 (4), 1211-1249

10. St. Clair, T., Martinez Guzman, J.P. (2018). Contribution volatility and public

pension reform. Journal of Pension Economics & Finance, 17 (4), 513-533

11. Vogel, E., Ludwig, A., Börsch-Supan, A. (2017). Aging and pension reform:

extending the retirement age and human capital formation. Journal of Pension

Economics and Finance, 16 (1), 81-107


Impactul crizei sanitare şi economico-fi nanciare asupra stării de sănătate a populaţiei din România


Bucharest University of Economic Studies / Artifex University of BucharestAssoc. prof. Ana Maria POPESCU PhD ([email protected])


Abstract

Sănătatea populației este un element esențial pentru orice națiune în toate timpurile, dar cu atât mai mult acum, când omenirea se confruntă cu acest fl agel al pandemiei coronavirus. Interpretând datele pe care le-

am obținut de la Institutul Național de Statistică și Eurostat și făcând un

studiu comparativ autorii doresc să se evidențieze modul în care sănătatea din România a evoluat, dar în același timp și preocupările care stau la baza

îmbunătățirii stării de sănătate a populației.

Analizând un număr complex de date, care se referă la populația

rezidentă, la oferta sistemului de sănătate pentru populație, utilizând o serie

de indicatori se pune în evidență care este starea de sănătate din țara noastră.

O prima discuție s-ar putea efectua pe seama efectului pandemiei

coronavirus asupra populației, dar extinzând și pe baza analizei indicatorilor

statistici relevanți în această perioadă, pentru a putea înțelege mai bine și mai

concret situația în care se afl ă din punct de vedere al sănătății populația din

România.

Autorii urmăresc să sublinieze două domenii, cel al sănătății și al

educației, care trebuie să aibă prioritate permanentă în sensul că, populația

trebuie să fi e sănătoasă din punct de vedere fi zic și intelectual pregătită.

Analizând modul în care se repartizează acestor două domenii surse de la

bugetul de stat, se constată că există sufi cient de multe aspecte care nu sunt în

sensul dezvoltării calitative a învățământului și chiar a sănătății. Producția

farmaceutică din România este redusă, nivelul importurilor de medicamente a

devenit mult mai pregnant, iar costurile pentru asigurarea sănătății populației

sunt în creștere, în timp ce sursele de asigurare a acestora scade. Cercetarea

în domeniul sănătății, în domeniul medical, în domeniul farmaceutic sunt

de regulă aspecte generale, care nu sunt pe de-a întregul bine structurate și

fundamentate în țara noastră.

Acest articol va oferii date care desigur, pot fi completate și interpretate

în sens mult mai larg, fi ind în cele din urmă un semnal în domeniul sănătății


populației. România are încă multe lucruri de rezolvat, care trebuie să fi e

rezolvate, dar numai prin efectuarea de investiții și alocări de la buget în

consecință.

Cuvinte cheie: sănătate, educație, resurse, populație, investiții, crize. Clasifi care JEL: I10, I15

Introducere

În acest articol am pornit de la faptul că starea de sănătate trebuie să fi e prioritară. Populația trebuie să fi e educată în acest sens, iar instituțiile statului trebuie să ofere, așa cum scrie și în constituție, asistență sanitară pentru menținerea sănătății populației. Regulamentul Uniunii Europene numărul 255 din 2018 subliniază faptul că principalele rezultate ale cercetării statistice trebuie să se orienteze și către populație, către sănătatea populației. Ancheta europeană privind sănătatea a relevat o serie de aspecte care trebuie îmbunătățite. În cadrul articolului se face o analiză pornind de la starea de sănătate percepută, dându-se datele și exemple necesare, mergând la adâncirea analizei prin utilizarea serviciilor medicale și a medicamentelor, precum și a sistemului de sănătate a populației din țara noastră. Stilul de viață este cel care are efecte asupra dezvoltării fi zice și intelectuale a populației, dar care are efect și asupra stării de sănătate în general a populației. Am făcut un studiu comparativ între 2019 și 2014, arătând că la anumiți parametrii de dezvoltare fi zică și intelectuală a populației s-au obținut din păcate regrese. Sportul, mișcarea au devenit fata morgana, adică o intenție, o dorință, dar o imposibilitate de a se desfășura. Criza economico-fi nanciară a pus la grea încercare pe toți cetățenii globului, dar și pe cei ai României, care în situația unor comorbidități netratate la timp au ajuns în starea critică, făcând parte din acea grupă critică căreia trebuie să i se acorde atenția cuvenită. Sistemul de sănătate din România, gratuit în conformitate cu legea fundamentală a țării, nu este adus la performanța zilei. Sistemul spitalicesc trebuie reorganizat, trebuie resprijinit, fi ind domeniul în care trebuie făcute investiții pentru ca locurile de tratament ale populației să fi e cele dorite, să fi e cele conforme cu directivele Uniunii Europene și să răspundă pe această cale dorinței de îmbunătățire a calității vieții în general în Uniunea Europeană și deci a fi ecărei țări în parte. Articolul este însoțit de grafi ce, unele exemple și date ajustate în funcție de scopul pe care autorii și l-au propus în realizarea acestui studiu.


Literature review

Anghel și Anghelache (2017) au evidențiat cât de important este,

pentru fi ecare stat, starea de sănătate a populației sale, precum și implicațiile

fi nanciare ale menținerii acesteia. Anghelache, Anghel și Iacob (2020)

au revelat că sănătatea trebuie să fi e o prioritate pentru a asigura sănătatea

populației în cadrul unui sistem de sănătate bine fundamentat și fi nanțat.

Anghelache, Cioacă și Grigorescu (2020) au anticipat o sporire a efectului

negativ pe care îl are creșterea șomajului în condițiile crizei sanitare

coronavirus. Couch, Reznik, Tamborini și Iams (2013) au studiat efectele

șomajului pe termen lung asupra sănătății. Iacob, Radu și Dumitru (2020)

au analizat principalele consecințe ale crizei sanitare provocată de virusul

Covid-19 asupra comerțului internațional. Iavicoli și colaboratorii (2011)

au demonstrat că riscurile psihosociale și stresul legat de locul de muncă

provoacă probleme de sănătate. Jagger, Gillies, Moscone și colaboratorii

(2009) au evidențiat că trebuie să se depună eforturi în vederea îmbunătățirii

substanțiale a sănătății populației pentru a se atinge obiectivul U.E. de creștere

a p articipării persoanelor în vârstă la forța de muncă. Poterba, Venti și Wise

(2010) au studiat elemente legate de mărimea costurilor pentru remedierea

domeniului sănătății afl at în difi cultate. Sjostrom, Oja, Hagstromer, Smith și

Bauman (2006) au demonstrat că o mare parte din populația adultă din Europa

este inactivă cu consecințe asupra stării de sănătate. Stuckler și colaboratorii

(2009) și-au îndreptat atenția asupra impactului crizelor economice asupra

sănătății publice. Wendt (2009) a realizat o analiză comparativă a fi nanțării și

accesului la serviciile medicale în spațiul european.

Metodologie

Pentru ușurarea înțelegerii conținutului articolului sunt redate

în continuare succint unele aspectele metodologice utilizate de Institutul

Național de Statistică și Eurostat. Astfel, sursa datelor o constituie Ancheta de

sănătate realizată prin interviu (SANPOP) care s-a desfăşurat pe o perioadă

de trei luni, în perioada septembrie - noiembrie 2019. Cercetarea statistică

face parte din a treia Anchetă Europeană de Sănătate prin Interviu realizată

în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2018/255 al Comisiei, de punere în

aplicare a Regulamentului (CE) nr.1338/2008 al Parlamentului European şi

al Consiliului privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică,

precum şi la sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, în ceea ce priveşte

statisticile bazate pe Ancheta Europeană de Sănătate prin Interviu (EHIS).

Obiectul cercetării sunt toate persoanele cu reşedinţa obişnuită în

centrele de cercetare urbane şi rurale, membre ale gospodăriilor din locuinţele

selectate în mod aleator din toate judeţele ţării şi din Municipiul Bucureşti.


De asemenea, pentru colectarea informaţiilor s-au utilizat patru tipuri de chestionare statistice și anume: un chestionar al gospodăriei prin care s-au colectat informaţii generale privind componenţa gospodăriei şi informaţii generale despre fi ecare membru al gospodăriei, condiţiile de locuit şi venitul net lunar al gospodăriei și trei chestionare individuale prin care s-au colectat informații privind starea de sănătate a populației, accesul la servicii medicale și informații privind stilul de viață. Chestionare au avut ca referinţă perioade de timp diferite. Astfel, un prim tip de întrebări au avut caracter general, un alt tip de întrebări au avut ca perioadă de referinţă ultimele 12 luni anterioare interviului sau s-au referit la perioade mai scurte de timp. În ceea ce privește reşedinţa obişnuită, aceasta reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod normal perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios. Această reședință obișnuită poate să fi e aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate. Astfel, s-a considerat că au reședința obișnuită în centrul de cercetare numai persoanele afl ate în una dintre următoarele două situații: au locuit la adresa din centrul de cercetare o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni înainte de data de referință sau au sosit la adresa din centrul de cercetare în cursul celor 12 luni care precedă data interviului, cu intenția de a rămâne pentru cel puțin un an. În ceea ce privește starea de sănătate percepută, aceasta reprezintă evaluarea subiectivă a propriei stări de sănătate realizată de fi ecare individ în parte. Aceasta s-a determinat pe baza răspunsurilor la întrebarea În general, cum consideraţi că este starea dumneavoastră de sănătate: foarte bună, bună, moderată (nici bună, nici rea), rea sau foarte rea?. În cazul copiilor, sănătatea percepută a fost evaluată de către părinte. De asemenea, boala cronică sau problema de sănătate de lungă durată s-a defi nit ca fi ind boala sau problema de sănătate care a durat sau este de aşteptat să dureze 6 luni sau mai mult. În realizarea activităţilor de îngrijire personală gradul de difi cultate a fost surprins printr-un set de întrebări care a avut ca scop estimarea numărului persoanelor cu limitări pe termen lung în realizarea activităților de îngrijire personală. Întrebările se referă la activităţile esenţiale pentru îngrijirea personală şi s-au colectat informaţii privind gradul de difi cultate întâmpinat în realizarea acestora. S-au luat în considerare limitările pe termen lung indiferent dacă acestea sunt din naștere, urmare a unei boli, a unui accident, sunt consecință a îmbătrânirii etc. Persoanelor li s-a solicitat să nu ia în considerare problemele temporare de sănătate care le-au produs difi cultăți.


Vizitele la medicii de familie au inclus atât vizitele la medicii de familie, cât şi vizitele la medicii de medicină generală, efectuate de respondenţi la cabinetele medicale sau primite de aceştia la domiciliu sau prin telefon. Nu s-au considerat vizite la medicul de familie acele vizite în care respondenţii nu au contactat direct medicul, ci au apelat la serviciile asistentei medicale. Numărul mediu de consultaţii primite de la medicul de familie a fost determinat prin raportarea numărului total de consultaţii primite de la un medic de familie sau de medicină generală la numărul de persoane care au primit aceste consultații de la un medic de familie sau de medicină generală în perioada de referinţă. De asemenea, în calculul numărului mediu de consultații nu s-au luat în considerare persoanele care au primit consultații, dar nu au precizat numărul de consultații. Vizitele la medicii specialişti s-au referit la contactarea unor medici specialişti la cabinetele acestora, în ambulatoriile spitalelor, în camerele de gardă ale spitalelor, la cabinetele medicale de la locurile de muncă ale respondenţilor sau în cabinetele medicale şcolare. Numărul mediu de consultaţii primite de la un medic specialist a fost determinat prin raportarea numărului total de consultaţii primite de la un medic specialist la numărul de persoane care au primit aceste consultaţii în perioada de referinţă. În calculul numărului mediu de consultații nu s-au luat în considerare persoanele care au primit consultații, dar nu au precizat numărul de consultații. Vizitele la medicii stomatologi au inclus atât vizitele la medici stomatologi, cât şi vizitele la ortodonţi sau la alţi specialişti în îngrijirea dentară. Nu s-au inclus vizitele destinate unor intervenţii stomatologice pe cale chirurgicală (aceste vizite s-au inclus în vizitele la medicul specialist). Programările pentru consultaţii care nu au fost efectuate până la momentul interviului nu s-au luat în considerare. Numărul mediu de consultații primite de la medicul stomatolog sau ortodont a fost determinat prin raportarea numărului total de consultații primite de la medicul stomatolog sau ortodont la numărul de persoane care au primit aceste consultații în perioada de referinţă. În calculul numărului mediu de consultații nu s-au luat în considerare persoanele care au primit consultații, dar nu au precizat numărul de consultații. Indicele masei corporale evidenţiază relaţia dintre greutatea şi înălţimea unei persoane. Astfel, indicele masei corporale reprezintă o estimare brută a conţinutului de grăsime corporală. Datorită uşurinţei de măsurare şi calcul, indicele masei corporale este instrumentul utilizat pentru diagnosticarea obezităţii. De asemenea, indicele masei corporale se calculează pentru persoanele de 18 ani şi peste, după formula: IMC=G/I2 (unde G este greutatea persoanei în kg; I este înălţimea persoanei în metri). Folosind indicele masei


corporale, persoanele se pot împărţi în: persoane subponderale (IMC ≤ 18,50 kg/m2); persoane cu greutate normală (18,51 ≤ IMC ≤ 24,99 kg/m2); persoane supraponderale (25,00 ≤ IMC ≤ 29,99 kg/m2) și persoane cu obezitate (IMC ≥ 30,00 kg/m2). Activităţile fi zice desfăşurate în timpul liber se referă la sport, fi tness sau diverse activităţi fi zice recreative. Întrebarea a avut ca scop cuantifi carea numărului de zile dintr-o săptămână obişnuită în care respondenţii au făcut acest tip de activităţi sportive sau recreative cel puţin 10 minute, în mod continuu. Efectuarea acestor activităţi fi zice conduc cel puţin la o mică creştere a ritmului respirator sau a ritmului cardiac. Nu s-au luat în considerare activităţile fi zice dacă respondenţii le-au efectuat mai rar de o zi pe săptămână sau le-au făcut pentru mai puţin de 10 minute, în mod continuu. Consumul de fructe și de legume s-a referit la consumul de fructe sau legume proaspete, congelate, în conservă sau uscate, sub orice formă, întregi, tăiate în bucăţi mici sau tocate, făcute în gospodăria proprie sau consumate într-un loc public. Nu s-au luat în considerare sucurile din fructe sau legume indiferent dacă au fost naturale sau nu, cartofi i și alimentele similare bogate în amidon. În studiu s-au utilizat și alte metode statistice cum sunt metoda indicilor, reprezentările grafi ce și tabelare, calculul prin metode statistico-econometrice, etc.


Starea de sănătate a populației este un element important în analiza capacității forței de muncă și a condițiilor de viață în general. Aceasta este cu atât mai importantă în condițiile efectelor crizei pandemice coronavirus. Am analizat datele complete pe care le deținem pentru anul 2019, cu precizarea că în anul 2020 situația a fost mai negativă. Astfel, în perioada septembrie - noiembrie 2019 Institutul Național de Statistică a realizat Ancheta privind starea de sănătate a populației. Această anchetă este o cercetare statistică selectivă care reprezintă a treia Anchetă Europeană de Sănătate prin Interviu desfășurată la nivel european în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2018/255 al Comisiei. Rezultatele cercetării statistice sunt analizate în continuare. Astfel, aproape trei sferturi din populaţia rezidentă consideră că are o stare de sănătate bună sau foarte bună, dar una din patru persoane de 2 ani și peste suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată. De asemenea, 18,7% din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste fumează zilnic şi 21,4% consumă băuturi alcoolice cel puţin o dată pe săptămână. Totodată, numai 11,6% din populaţia rezidentă de 5 ani şi peste desfăşoară activităţi sportive în timpul liber în mod obişnuit.


În urma analizei constatăm că din totalul populaţiei rezidente, în anul 2019, 74,7% considera că are o stare de sănătate bună sau foarte bună (78,6% dintre persoanele de sex masculin și 71,1% dintre cele de sex feminin). Comparativ cu anul 2014, ponderea persoanelor care considerau că au o stare de sănătate bună sau foarte bună a scăzut cu 2,3 puncte procentuale în cazul populației masculine și cu 1,5 puncte procentuale în cazul populației feminine. Majoritatea persoanelor tinere a declarat o stare de sănătate bună şi foarte bună, dar numai 26,4% dintre persoanele de 65-74 ani şi 10,0% dintre persoanele de 75 ani şi peste au declarat, în 2019, că au o stare de sănătate bună şi foarte bună, ponderile fi ind mai mici cu 5,2 puncte procentuale în cazul persoanelor de 65-74 ani și cu 4,2 puncte procentuale în cazul persoanelor de 75 ani și peste. În grafi cul numărul 1 este prezentată populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe grupe de vârstă în anii 2014 și 2019 (%).

Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe grupe de

vârstă în anii 2014 și 2019 (%)Grafi c 1

Analizând populația rezidentă de 2 ani și peste, constatăm că una din patru persoane a declarat că suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată (pentru copii declarația a fost făcută de unul dintre părinți), o pondere mai mare fi ind întâlnită în rândul persoanelor de sex


feminin (28,8%) faţă de cele de sex masculin (21,5%). De asemenea, în mediul rural ponderea persoanelor care suferă de o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată (24,7%) este mai mică decât cea a persoanelor din mediul urban (25,8%). Situația din anul 2019 este similară cu cea din anul 2014 în sensul în care cele mai frecvente boli cronice declarate de persoanele în vârstă de 15 ani și peste sunt: hipertensiunea arterială (întâlnită, în medie, la 16 persoane din 100), afecţiunile zonei lombare (8 persoane din 100), diabetul zaharat (5 persoane din 100) și afecţiunile zonei cervicale (4 persoane din 100). Copiii sub 15 ani sunt într-o măsură mai mică afectaţi de boli cronice (3,3% în 2019, față de 4,6% în 2014). Ca și în 2014, în 2019, cele mai frecvente boli cronice la copiii sub 15 ani au fost alergiile (exclusiv astmul alergic), bronşita cronică, boala pulmonară obstructivă sau emfi zemul. Șapte copii din 1000 sufereau, în 2019, de anomalii congenitale osteo-articulare. Din totalul populaţiei rezidente de 15 ani şi peste în anul 2019 un procent de 10,6% au declarat că au difi cultăţi în realizarea activităţilor zilnice de îngrijire personală, mai mult cu 2,9% decât în 2014. Gradul de limitare variază odată cu vârsta, astfel că 23,5% dintre persoanele de 65-74 ani şi 54,7% dintre persoanele de 75 ani şi peste aveau în 2019 unele difi cultăţi în realizarea, fără ajutor, a activităţilor de îngrijire personală sau nu le puteau face deloc. În ultimele 12 luni precedente interviului din anul 2019 jumătate din populaţia rezidentă a apelat la medicul de familie sau la un medic de medicină generală efectuând, în medie, 3,2 consultaţii, pe când situația din anul 2014 era de 47% cei care au la medicul de familie sau la un medic de medicină generală efectuând, în medie, 3,7 consultaţii. Situația este reprezentată grafi c mai jos.


Populaţia rezidentă care a consultat un medic după specialitatea

medicului şi numărul mediu de consultații primite în ultimele 12 luni precedente interviului, pe grupe de vârstă, în anii 2014 și 2019

Grafi c 2

Medicii specialişti au consultat în anul 2019, un procent de 19,9% din populaţia rezidentă în decursul ultimelor 12 luni precedente interviului, adică cu 3,9% mai mult decât în anul 2014. Persoanele de sex feminin au solicitat într-o măsură mai mare decât persoanele de sex masculin o consultaţie unui

medic specialist, 22,8% faţă de 16,9%. De asemenea, persoanele din mediul urban au solicitat consultații într-un procent de 21,9%, faţă de 17,5% dintre persoanele din mediul rural. O cincime din populaţia rezidentă a ţării nu a

solicitat niciodată o consultaţie unui medic specialist. O persoană care a apelat

la medicul specialist a primit, în medie, 2,1 consultaţii.

În ultimul an precedent interviului, 20,7% din populaţia rezidentă de 3 ani şi peste (16,5% în mediul rural şi 24,3% în urban) a efectuat, în 2019, cel puţin o vizită la cabinetul unui medic stomatolog sau ortodont, mai mult cu 4,9% decât în 2014. O zecime din populaţia rezidentă de 3 ani şi peste nu a apelat niciodată la medicul stomatolog sau ortodont, mai puțin cu 2,7% față de 2014. O persoană de 3 ani şi peste care a apelat la medicul stomatolog sau ortodont a primit, în medie, 2,4 consultaţii. Analizând pe medii de rezidenţă, constatăm că populaţia de 3 ani şi peste din mediul urban care a apelat la medicul stomatolog sau ortodont a primit, în medie, 2,5 consultaţii, iar cea din mediul rural 2,3 consultaţii. Totodată, în cele două săptămâni precedente interviului din 2019, 20,4% din populaţia rezidentă (20,8% în mediul urban și 19,8% în mediul rural) a utilizat medicamente prescrise de un medic, numai cu 0,1% mai mult decât în 2014. Începând cu vârsta de 45 de ani, principala cauză pentru


care populaţia a luat medicamente prescrise a fost tratarea tensiunii arteriale ridicate, aceasta fi ind menţionată în proporţie de 39,9% de persoanele de 45-54 ani, 59,1% de persoanele de 55-64 ani, 59,6% de persoanele de 65-74 ani, ajungând la 69,3% la persoanele de 75 de ani şi peste. Medicamentele neprescrise de un medic au fost utilizate, în aceeaşi perioadă de referinţă, de 17,8% din populaţia rezidentă (18,3% în mediul urban și 17,2% în rural), cu 3,0% mai mult decât în 2014. Cea mai mare parte a populaţiei rezidente de 15 ani și peste a recurs la medicamente neprescrise pentru dureri de cap și migrene (36,8%) sau pentru răceală, gripă sau dureri de gât (32,2%), iar copiii sub 15 ani au utilizat, în principal, medicamentele neprescrise pentru răceală, gripă, dureri de gât (57,7%) sau vitamine și minerale (46,4%). Analizând distribuţia după indicele masei corporale constatăm faptul că, în anul 2019, 47,6% din populaţia rezidentă de 18 ani și peste era supraponderală (55,6% dintre bărbați și 40,0% dintre femei) şi 10,9% suferea de obezitate (11,0% dintre bărbați și 10,8% dintre femei). De asemenea, față de anul 2014, în anul 2019 ponderea persoanelor supraponderale este mai mare cu 1,2%, iar cea a persoanelor care suferă de obezitate cu 1,6%. În grafi cul de mai jos este prezentată situația populaţiei rezidente de 18 ani și peste, după indicele masei corporale, pe sexe şi grupe de vârstă în anii 2014 și 2019 (%)

Populaţia rezidentă de 18 ani și peste, după indicele masei corporale, pe sexe şi grupe de vârstă în anii 2014 și 2019 (%)

Grafi c 3

Începând cu copiii cu vârsta de 6 luni, din totalul populației rezidente 99,4% a consumat fructe şi 99,5% a consumat legume, în anul 2019, iar


consumul zilnic de fructe fi ind menţionat de 26,5% dintre persoane și cel de legume de 18,4% dintre persoane. De asemenea, din totalul populației de 5 ani și peste 11,6% a declarat că face săptămânal sport sau diverse activități fi zice recreative în timpul liber (14,5% din populaţia masculină şi 8,8% din populaţia feminină). În anul 2014 întrebarea a fost adresată populației de 6 ani și peste și a rezultat că 9,2% din aceasta făcea săptămânal sport sau diverse activități fi zice recreative în timpul liber. Aceste activități fi zice sunt realizate săptămânal de jumătate dintre copiii de 5-14 ani, dar o pondere mai ridicată a persoanelor care practică sport este înregistrată și în rândul tinerilor de 15-24 ani (20,5%). Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25-34 ani și cele de 35-44 ani au menționat în proporție de 11,0%, respectiv de 6,9% că realizează săptămânal astfel de activități fi zice, iar după vârsta de 54 ani ponderile scad sub 3%. Din populația rezidentă de 15 ani și peste, în anul 2019, o pondere de 68,1% a consumat băuturi alcoolice în ultimele 12 luni precedente interviului (80,2% dintre bărbați și 56,8% dintre femei), iar 16,5% nu a consumat niciodată alcool. Față de anul 2014, ponderea populației rezidente care a consumat alcool a crescut cu 10,9%. Din populația rezidentă de 15 ani și peste, o persoană din cinci consuma frecvent băuturi alcoolice – cel puțin o dată pe săptămână (36,9% dintre bărbați și 6,9% dintre femei). Cei mai mulţi consumatori de băuturi alcoolice se regăsesc în rândul persoanelor de sex masculin din grupa de vârstă 45-54 ani (88,1%). În grafi cele următoare este prezentată situația populației rezidente de 15 ani și peste, după frecvența consumului de băuturi alcoolice, pentru anii 2014 și 2019 (%)


Populația rezidentă de 15 ani și peste în anul 2014, după frecvența

consumului de băuturi alcoolice (%)

Grafi c 4

Populația rezidentă de 15 ani și peste în anul 2019, după frecvența

consumului de băuturi alcoolice (%)

Grafi c 5

În ceea ce privește consumul de băuturi alcoolice, acesta diferă în funcție de perioada din săptămână. Astfel, din populația rezidentă de 15 ani și peste care, în anul 2019, o pondere de 98,7% a consumat băuturi alcoolice în zilele de vineri, sâmbătă și duminică şi 72,6% a consumat în zilele de luni până joi. În aceeași ordine de idei, puțin peste un sfert din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste fuma în anul 2019 (40,8% din populaţia de sex masculin şi


13,7% din populaţia de sex feminin). Dintre persoanele care fumau, 18,7% făceau acest lucru zilnic (30,4% din populaţia de sex masculin şi 7,7% din populaţia de sex feminin). Față de anul 2014, ponderea fumătorilor a crescut cu 1,5%, iar cea a fumătorilor zilnici a scăzut cu 0,9%. În același timp, o persoană care fuma zilnic consuma, în anul 2019, în medie, 13,7 ţigări pe zi, persoanele de sex masculin fumând, în medie, 14,2 ţigări pe zi, iar persoanele de sex feminin, în medie, 11,5 ţigări pe zi. În anul 2019, 1,7% din populația rezidentă de 15 ani și peste utiliza țigări electronice sau dispozitive electronice similare (2,2% dintre bărbați și 1,3% dintre femei). Cea mai mare pondere a utilizatorilor de țigări electronice se întâlnește în rândul persoanelor de 25-34 ani (3,3%).

Concluzii

Acest studiu pe baza căruia s-a realizat articolul relevă în primul rând starea de sănătate a populației în anul 2019 și mai puțin în anul 2020 când este afectat de criza pandemică, relevând concluzia că sistemul de sănătate din România trebuie îmbunătățit. Trebuie acordate sume suplimentare de la buget pentru fi nanțarea acestui domeniu de activitate, trebuie întreprinse măsuri în ceea ce privesc construcțiile noi, hoteluri, construcții de locuri pentru repauzarea populației și altele. A dispărut practica sindicală prin care se ofereau în condiții avantajoase, dacă nu tuturor, unor categorii de salariați pentru a-și petrece timpul în condiții cât mai plăcute. Azilele, locațiile pentru bătrâni trebuie dezvoltate și îmbunătățite din punct de vedere calitativ. Aceasta trebuie să se facă în funcție de cerințele actuale ale sănătății pe plan mondial. O altă concluzie este aceea că domeniul sănătății este insufi cient fi nanțat, dezvoltarea sectorului privat este o latură pozitivă, dar costurile acestui sistem privat sunt enorme și inaccesibile pentru populația unor țări. Din acest punct de vedere constatăm că în România actualul buget este insufi cient și trebuie reconsiderat la rectifi cările bugetare pentru a se aloca pe de o parte sume suplimentare pentru sănătate, dar și pentru investiții în domeniul sănătății. Poate că în acest sens o parte dintre creditele care au fost contractate de statul Român să-și aibă utilitatea și în domeniul sănătății. Ultima concluzie este că sănătatea trebuie să rămână în permanență un sector prioritar de activitate, iar pregătirea personalului trebuie să fi e asigurată cu maximă importanță și nivelul de salarizare trebuie să fi e corespunzător, astfel încât să se pună punct exodului la plecarea specialiștilor din medicină în alte state.


Bibliografi e 1. Anghel, M.G., Anghelache, C. (2017). The cost to have a healthy population – The

European Union’s strategy. Theoretical and Applied Economics, XXIV, 4 (613), Winter, 89-96

2. Anghelache, C., Anghel, M.G., Iacob, Ș.V. (2020). Study on the health system in Romania. The stage and perspective of health evolution under the eff ect of the

pandemic crisis. Romanian Statistical Review, Supplement, 9, 127-137

3. Anghelache, C., Cioacă, S.I., Grigorescu, D.L. (2020). The analysis of the evolution of unemployment in Romania in the conditions of the health and economic-fi nancial crisis. Eff ects on economic growth. Romanian Statistical Review, Supplement, 9,

18-33

4. Couch, K.A., Reznik, G., Tamborini, C.R., Iams, H. (2013). Economic and Health

Implications of Long-Term Unemployment: Earnings, Disability Benefi ts, and Mortality. Research in Labor Economics, 38, 259-305

5. Iacob, Ș.V., Radu, I., Dumitru, D. (2020). Analiza efectului crizei sanitare asupra evoluției comerțului internațional cu bunuri în semestrul I 2020. Revista Română de Statistică – Supliment, 8, 174-185

6. Iavicoli, S. et al. (2011). Occupational health and safety policy and psychosocial risks in Europe: The role of stakeholders’ perceptions. Health Policy, 101 (1), 87-94

7. Jagger, C., Gillies, C., Moscone, F. et al. (2009). Inequalities in healthy life years in the 25 countries of the European Union in 2005: a cross-national meta-regression analysis. The Lancet, 372 (9656), 2124-2131

8. Poterba, J.M., Venti, S.F. and Wise, D.A. (2010). The Asset Cost of Poor health, NBER Working Paper No. 16389

9. Sjostrom, M., Oja, P., Hagstromer, M., Smith, B. J. and Bauman, A. (2006). Health-enhancing physical activity across European Union countries: the Eurobarometer study. Journal of Public Health, 14 (5), 291–300

10. Stuckler, D., Basu, S., Suhrcke, M. et al. (2009). The public health eff ect of

economic crises and alternative policy responses in Europe: an empirical analysis.

The Lancet, 374 (9686), 315-323

11. Wendt, C. (2009). Mapping European healthcare systems: a comparative analysis

of fi nancing, service provision and access to healthcare. Journal of European

Social Policy, 19 (5), 432-445


THE IMPACT OF THE HEALTH AND ECONOMIC-FINANCIAL CRISIS ON THE

HEALTH STATUS OF THE ROMANIAN POPULATION


Bucharest University of Economic Studies / Artifex University of BucharestAssoc. prof. Ana Maria POPESCU PhD ([email protected])


Abstract

The health of the population is an essential element for any nation at all times, but even more so now that humanity is facing this scourge of the coronavirus pandemic. Interpreting the data we obtained from the National Institute of Statistics and Eurostat and making a comparative study, the authors want to highlight how health in Romania has evolved, but at the same time the concerns underlying the improvement of the health of population. Analysing a complex number of data, which refers to the resident population, the supply of the health system for the population, using a series of indicators, highlights the state of health in our country. A fi rst discussion could be made on account of the eff ect of the

coronavirus pandemic on the population, but also extending on the basis of the

analysis of relevant statistical indicators in this period, in order to better and

more concretely understand the health situation of the population from Romania.

The authors aim to emphasize two areas, that of health and education,

which must have a permanent priority in the sense that the population must

be physically and intellectually prepared. Analysing the way in which these

two areas are allocated from the state budget, it is found that there are

enough aspects that are not in the sense of the qualitative development of

education and even health. Pharmaceutical production in Romania is low, the

level of drug imports has become much more pronounced, and the costs for

ensuring the health of the population are increasing, while the sources of their

insurance are decreasing. Research in the fi eld of health in the medical fi eld,

in the pharmaceutical fi eld are usually general aspects, which are not entirely

well structured and substantiated in our country.

This article will provide data that, of course, can be supplemented

and interpreted in a much broader sense, being ultimately a signal in the fi eld

of public health. Romania still has a lot to solve, which must be solved, but

only by making investments and budget allocations accordingly.


Keywords: health, education, resources, population, investments, crises. JEL classifi cation: I10, I15

Introduction

In this article we started from the fact that health must be a priority. The population must be educated in this regard, and state institutions must provide, as written in the constitution, health care to maintain the health of the population. European Union Regulation number 255 of 2018 emphasizes that the main results of statistical research must be oriented towards the population, towards the health of the population. The European Health Survey has identifi ed a number of issues that need to be improved.

The article makes an analysis starting from the perceived health

condition, giving the necessary data and examples, going to deepen the

analysis by using medical services and medicines, as well as the health system

of the population in our country.

Lifestyle is the one that has eff ects on the physical and intellectual

development of the population, but which also has an eff ect on the general

health of the population. We made a comparative study between 2019

and 2014, showing that at certain parameters of physical and intellectual

development of the population, regressions were unfortunately obtained.

Sport, movement have become the face of morgana, that is, an intention, a

desire, but an impossibility to develop.

The economic and fi nancial crisis has put to the test all the citizens

of the globe, but also those of Romania, who in the situation of untreated

comorbidities arrived in critical condition, being part of that critical group

which must be given due attention.

The health system in Romania, free of charge in accordance with the

fundamental law of the country, is not brought to the performance of the day.

The hospital system must be reorganized it must be supported being the area

in which investments must be made in order for the treatment places of the

population to be the desired ones, to comply with European Union directives

and to respond in this way to the desire to improve the quality of life the

European Union and therefore of each country.

The article is accompanied by graphs, some examples and data

adjusted according to the purpose that the authors proposed in conducting this

study.


Literature review

Anghel and Anghelache (2017) highlighted how important for each state is the health status of its population, as well as the fi nancial implications

of maintaining it. Anghelache, Anghel and Iacob (2020) revealed that health

must be a priority to ensure the health of the population within a well-founded

and funded health system. Anghelache, Cioacă and Grigorescu (2020) anticipated an increase in the negative eff ect that rising unemployment has

in the conditions of the coronavirus health crisis. Couch, Reznik, Tamborini

and Iams (2013) studied the eff ects of long-term unemployment on health.

Iacob, Radu and Dumitru (2020) analyzed the main consequences of the

health crisis caused by the Covid-19 virus on international trade. Iavicoli et

al. (2011) demonstrated that psychosocial risks and work-related stress cause

health problems. Jagger, Gillies, Moscone et al. (2009) pointed out that eff orts

must be made to substantially improve the health of the population in order

to achieve the goal of the U.E. to increase the participation of older people

in the workforce. Poterba, Venti and Wise (2010) studied elements related to

the size of costs for remedying the health fi eld in diffi culty. Sjostrom, Oja,

Hagstromer, Smith and Bauman (2006) have shown that a large part of the

adult population in Europe is inactive with consequences for their health.

Stuckler et al. (2009) focused on the impact of economic crises on public

health. Wendt (2009) conducted a comparative analysis of funding and access

to health services in Europe.

Methodology

In order to facilitate the understanding of the content of the article,

some methodological aspects used by the National Institute of Statistics

and Eurostat are summarized below. Thus, the data source is the Interview

Health Survey (SANPOP) which took place over a period of three months,

between September and November 2019. The statistical survey is part of the

third European Interview Health Survey conducted in accordance with the

Regulation (EU) no. Regulation (EC) No 2018/255 implementing Regulation

(EC) No 1338/2008 of the European Parliament and of the Council on

Community statistics on public health and health and safety at work based on

the European Interview Health Survey (EHIS).

The object of the research are all the persons with habitual residence

in the urban and rural research centres, members of the households from the

randomly selected dwellings from all the counties of the country and from

the Municipality of Bucharest. Also, four types of statistical questionnaires

were used to collect the information, namely: a household questionnaire

which collected general information on the composition of the household and


general information about each member of the household, living conditions and monthly net income of the household household and three individual questionnaires which collected information on the health of the population, access to medical services and lifestyle information. Questionnaires referred to diff erent time periods. Thus, a fi rst type of

questions had a general character, another type of questions had as reference

period the last 12 months prior to the interview or referred to shorter periods

of time.

As for the habitual residence, it is the place where a person normally

spends his daily rest period, without taking into account temporary absences

for recreation, holidays, visits to friends and relatives, business, medical

treatments or religious pilgrimage. This habitual residence may be the same

as the domicile or it may diff er in the case of persons who choose to establish

their habitual residence in a locality other than that of domicile in the country

or abroad. Thus, only persons in one of the following two situations were

considered to have their habitual residence in the research centre: they lived

at the address of the research centre for an uninterrupted period of at least

12 months before the reference date or arrived at the address of the centre

research during the 12 months preceding the date of the interview, with the

intention of remaining for at least one year.

Regarding the perceived state of health, this represents the subjective

assessment of one’s own state of health made by each individual. This was

determined based on the answers to the question: In general, how do you think your health is: very good, good, moderate (neither good, nor bad), bad or very bad? In the case of children, the perceived health was assessed by the parent.

Also, chronic illness or long-term health has been defi ned as a disease

or health problem that has lasted or is expected to last 6 months or more.

In carrying out personal care activities, the degree of diffi culty was

captured by a set of questions that aimed to estimate the number of people

with long-term limitations in carrying out personal care activities. The

questions refer to the essential activities for personal care and information

was collected on the degree of diffi culty encountered in performing them.

Long-term limitations have been considered regardless of whether they are

due to birth, illness, accident, aging, etc. People were asked not to consider

temporary health problems that caused them diffi culties.

Visits to family physicians included both visits to family physicians

and visits to general practitioners, made by respondents to medical offi ces or

received by them at home or by telephone. Visits to the family doctor were

not considered those visits in which the respondents did not contact the doctor

directly, but resorted to the services of the nurse.


The average number of consultations received from the family doctor was determined by reporting the total number of consultations received from a family doctor or general practitioner to the number of people who received these consultations from a family doctor or general practitioner in reference period. Also, in calculating the average number of consultations, the persons who received consultations were not taken into account, but did not specify the number of consultations. The visits to the specialist doctors referred to the contacting of some specialist doctors at their offi ces, in the outpatient clinics of the hospitals, in

the guard rooms of the hospitals, at the medical offi ces from the respondents’

jobs or in the school medical offi ces. The average number of consultations

received from a specialist was determined by relating the total number of

consultations received from a specialist to the number of people who received

these consultations during the reference period. The calculation of the average

number of consultations did not take into account the persons who received

consultations, but did not specify the number of consultations.

Visits to dentists included both visits to dentists and visits to

orthodontists or other dental specialists. Visits for surgical interventions were

not included (these visits were included in visits to the specialist). Schedules

for consultations that were not made until the time of the interview were not

considered.

The average number of consultations received from the dentist or

orthodontist was determined by reporting the total number of consultations

received from the dentist or orthodontist to the number of people who received

these consultations during the reference period. The calculation of the average

number of consultations did not take into account the persons who received

consultations, but did not specify the number of consultations.

The body mass index highlights the relationship between a person’s

weight and height. Thus, the body mass index is a rough estimate of body fat

content. Due to the ease of measurement and calculation, the body mass index

is the tool used to diagnose obesity. Also, the body mass index is calculated for

people aged 18 and over, according to the formula: BMI = G / I2 (where G is

the person’s weight in kg; I is the person’s height in meters). Using the body

mass index, people can be divided into: underweight people (BMI ≤ 18.50 kg

/ m2); people with normal weight (18.51 ≤ BMI ≤ 24.99 kg / m2); overweight

people (25.00 ≤ BMI ≤ 29.99 kg / m2) and people with obesity (BMI ≥ 30.00

kg / m2).

Leisure physical activity refers to sports, fi tness or various recreational

physical activities. The question aimed to quantify the number of days in

a typical week in which respondents did this type of sports or recreational


activities for at least 10 minutes, continuously. Performing these physical

activities leads to at least a small increase in respiratory rate or heart rate.

Physical activities were not considered if respondents performed them less

than one day a week or did them for less than 10 minutes, continuously.

Consumption of fruit and vegetables referred to the consumption of

fresh, frozen, canned or dried fruit or vegetables, in any form, whole, cut

into small pieces or chopped, made in the household or consumed in a public

place. Fruit or vegetable juices were not taken into account whether they were

natural or not, potatoes and similar starchy foods.

Other statistical methods were used in the study, such as index method,

graphical and tabular representations, calculation by statistical-econometric

methods, etc.


The health status of the population is an important element in the

analysis of the workforce capacity and living conditions in general. This is all

the more important given the eff ects of the coronavirus pandemic crisis.

We analysed the complete data we have for 2019, stating that in

2020 the situation was more negative. Thus, between September and

November 2019, the National Institute of Statistics conducted the Survey

on the health of the population. This survey is a selective statistical survey

which is the third European Interview Health Survey conducted at European

level in accordance with Regulation (EU) No 182/2011 2018/255 of the

Commission. The results of the statistical research are further analysed.

Thus, almost three quarters of the resident population consider that they are

in good or very good health, but one in four people aged 2 and over suff er

from at least one chronic illness or a long-term health problem. Also, 18.7%

of the resident population aged 15 and over smoke daily and 21.4% consume

alcoholic beverages at least once a week. At the same time, only 11.6% of

the resident population aged 5 and over usually carry out sports activities in

their free time.

Following the analysis, we fi nd that out of the total resident population, in 2019, 74.7% consider that they are in good or very good health (78.6% of males and 71.1% of females). Compared to 2014, the share of people who considered that they were in good or very good health decreased by 2.3 percentage points for the male population and by 1.5 percentage points for the female population. Most young people reported good and very good health, but only 26.4% of people aged 65-74 and 10.0% of people aged 75 and over said in 2019 that they were in good health, good and very good health, the weights being


lower by 5.2 percentage points for people aged 65-74 and by 4.2 percentage

points for people aged 75 and over.

Graph number 1 shows the resident population by declared health

status, by age groups in 2014 and 2019 (%).

Resident population by declared health status, by age groups in 2014

and 2019 (%)

Graph 1

Analysing the resident population aged 2 and over, we fi nd that one in

four people said they suff er from at least one chronic illness or a long-term health

problem (for children the statement was made by one of the parents), a higher

share being found among females (28.8%) compared to males (21.5%). Also, in

rural areas, the share of people suff ering from a chronic illness or a long-term

health problem (24.7%) is lower than that of people in urban areas (25.8%).

Situated in 2019 is similar to that of 2014 in the sense that the most

common chronic diseases declared by people aged 15 and over are: high blood

pressure (found, on average, in 16 people out of 100), diseases of the lumbar

area (8 people out of 100), diabetes (5 people out of 100) and diseases of the

cervical area (4 people out of 100). Children under 15 are to a lesser extent

aff ected by chronic diseases (3.3% in 2019, compared to 4.6% in 2014). As

in 2014, in 2019, the most common chronic diseases in children under 15

were allergies (excluding allergic asthma), chronic bronchitis, obstructive

pulmonary disease or emphysema. Seven children out of 1000 suff ered, in

2019, from congenital osteo-articular anomalies.


Out of the total resident population aged 15 and over in 2019, a

percentage of 10.6% stated that they have diffi culties in carrying out daily

personal care activities, 2.9% more than in 2014. The degree of limitation

varies with age, so that 23.5% of people aged 65-74 and 54.7% of people

aged 75 and over had in 2019 some diffi culties in carrying out, without help,

personal care activities or could not do them at all.

In the last 12 months prior to the 2019 interview, half of the resident

population turned to the family doctor or a general practitioner, performing,

on average, 3.2 consultations, while the situation in 2014 was 47% the family

doctor or a general practitioner performing, on average, 3.7 consultations. The

situation is represented graphically below.

Resident population that consulted a doctor by doctor’s specialty and

the average number of consultations received in the last 12 months prior

to the interview, by age groups, in 2014 and 2019

Graph 2

Specialists consulted in 2019, a percentage of 19.9% of the resident

population during the last 12 months prior to the interview, i.e. 3.9% more than

in 2014. Females requested to a greater extent higher than males a consultation

with a specialist, 22.8% compared to 16.9%. Also, people from urban areas

requested consultations in a percentage of 21.9%, compared to 17.5% of

people from rural areas. One-fi fth of the country’s resident population has never sought medical advice. A person who consulted a specialist received, on average, 2.1 consultations. In the last year before the interview, 20.7% of the resident population aged 3 and over (16.5% in rural areas and 24.3% in urban areas) made, in 2019, at least one visit to a dentist’s offi ce or orthodontic, 4.9% more than in 2014.


One tenth of the resident population aged 3 and over has never

consulted a dentist or orthodontist, less by 2.7% compared to 2014. A person

aged 3 and over who consulted a dentist or orthodontist received, in average,

2.4 consultations.

Analysing by areas of residence, we fi nd that the population aged 3

and over in urban areas that turned to the dentist or orthodontist received, on

average, 2.5 consultations, and those in rural areas 2.3 consultations.

At the same time, in the two weeks preceding the 2019 interview,

20.4% of the resident population (20.8% in urban areas and 19.8% in rural

areas) used medicines prescribed by a doctor, only 0.1% more than in 2014.

From the age of 45, the main cause for which the population took prescribed

drugs was the treatment of high blood pressure, which is mentioned in a

proportion of 39.9% by people aged 45-54, 59.1 % of people aged 55-64,

59.6% of people aged 65-74, reaching 69.3% for people aged 75 and over.

Medicines not prescribed by a doctor were used, in the same reference period,

by 17.8% of the resident population (18.3% in urban areas and 17.2% in rural

areas), by 3.0% more than in 2014 Most of the resident population aged 15

and over used over-the-counter medications for headaches and migraines

(36.8%) or for colds, fl u or sore throats (32.2%), and children under 15 years

used mainly over-the-counter medications for colds, fl u, sore throats (57.7%)

or vitamins and minerals (46.4%).

Analysing the distribution by body mass index, we fi nd that in 2019,

47.6% of the resident population aged 18 and over was overweight (55.6%

of men and 40.0% of women) and 10.9% suff ered from obesity (11.0% of

men and 10.8% of women). Also, compared to 2014, in 2019 the share of

overweight people is higher by 1.2%, and that of people suff ering from obesity

by 1.6%.

The graph below shows the situation of the resident population aged

18 and over, by body mass index, by sex and age groups in 2014 and 2019 (%)


Resident population aged 18 and over, by body mass index, by sex and

age groups in 2014 and 2019 (%)

Chart 3

Starting with children aged 6 months, out of the total resident

population 99.4% consumed fruits and 99.5% consumed vegetables, in 2019,

and the daily consumption of fruits being mentioned by 26.5% of people and

the one of vegetables of 18.4% of people. Also, out of the total population of 5

years and over 11.6% stated that they do weekly sports or various recreational

physical activities in their free time (14.5% of the male population and

8.8% of the female population). In 2014, the question was addressed to the

population aged 6 and over and it turned out that 9.2% of them did weekly

sports or various recreational physical activities in their free time. These

physical activities are performed weekly by half of the children aged 5-14, but

a higher share of people who practice sports is also registered among young

people aged 15-24 (20.5%). People aged between 25-34 and those aged 35-44

mentioned in proportion of 11.0%, respectively 6.9% that they perform such

physical activities weekly, and after the age of 54 the weights fall below 3 %.

Of the resident population aged 15 and over, in 2019, a share of 68.1%

consumed alcoholic beverages in the last 12 months prior to the interview

(80.2% of men and 56.8% of women), and 16.5 % has never consumed alcohol.

Compared to 2014, the share of the resident population that consumed alcohol

increased by 10.9%. Out of the resident population aged 15 and over, one in

fi ve people frequently consumed alcoholic beverages - at least once a week

(36.9% of men and 6.9% of women). Most consumers of alcoholic beverages

are found among males in the age group 45-54 years (88.1%).


The following graphs show the situation of the resident population

aged 15 and over, by frequency of alcohol consumption, for the years 2014

and 2019 (%)

Resident population aged 15 and over in 2014, by frequency of alcohol

consumption (%)

Chart 4

Resident population aged 15 and over in 2019, by frequency of alcohol

consumption (%)

Chart 5

Regarding the consumption of alcoholic beverages, it diff ers

depending on the time of week. Thus, of the resident population aged 15 and

over, in 2019, a share of 98.7% consumed alcoholic beverages on Fridays,

Saturdays and Sundays and 72.6% consumed on Mondays to Thursdays.


In the same time just over a quarter of the 15-year-old resident

population and over smoking in 2019 (40.8% of the male population and

13.7% of the female population). Of those who smoked, 18.7% did so daily

(30.4% of the male population and 7.7% of the female population). Compared

to 2014, the share of smokers increased by 1.5%, and that of daily smokers

decreased by 0.9%.

At the same time, a person who smokes daily consumes, in 2019, an

average of 13.7 cigarettes per day, males smoking, on average, 14.2 cigarettes

per day, and females, on average, 11.5 cigarettes a day. In 2019, 1.7% of the

resident population aged 15 and over used electronic cigarettes or similar

electronic devices (2.2% of men and 1.3% of women). The highest share of

e-cigarette users is found among people aged 25-34 (3.3%).

Conclusions

This study, based on which the article was made, primarily reveals

the health status of the population in 2019 and less in 2020 when it is aff ected

by the pandemic crisis, revealing the conclusion that the health system in

Romania must be improved. Additional amounts must be allocated from the

budget to fi nance this area of activity, measures must be taken with regard to new constructions, hotels, construction of places for the rest of the population and others. Gone is the union practice by which they off ered themselves in

advantageous conditions, if not to all, to certain categories of employees in

order to spend their time in the most pleasant conditions. Nursing homes for

the elderly need to be developed and improved in terms of quality. This must

be done in line with current global health requirements.

Another conclusion is that the fi eld of health is insuffi ciently funded,

the development of the private sector is a positive side, but the costs of this

private system are enormous and inaccessible to the population of some

countries. From this point of view, we fi nd that in Romania the current

budget is insuffi cient and must be reconsidered to the budget corrections in

order to allocate on the one hand additional amounts for health, but also for

investments in the fi eld of health. Perhaps in this sense, some of the loans that

were contracted by the Romanian state will be useful in the fi eld of health.

The last conclusion is that health must always remain a priority sector

of activity, and staff training must be ensured with the utmost importance and

the level of pay must be appropriate, so as to put an end to the exodus of

medical specialists to other states.


References

1. Anghel, M.G., Anghelache, C. (2017). The cost to have a healthy population – The

European Union’s strategy. Theoretical and Applied Economics, XXIV, 4 (613),

Winter, 89-96

2. Anghelache, C., Anghel, M.G., Iacob, Ș.V. (2020). Study on the health system in Romania. The stage and perspective of health evolution under the eff ect of the

pandemic crisis. Romanian Statistical Review, Supplement, 9, 127-137

3. Anghelache, C., Cioacă, S.I., Grigorescu, D.L. (2020). The analysis of the evolution of unemployment in Romania in the conditions of the health and economic-fi nancial crisis. Eff ects on economic growth. Romanian Statistical Review, Supplement, 9,

18-33

4. Couch, K.A., Reznik, G., Tamborini, C.R., Iams, H. (2013). Economic and Health

Implications of Long-Term Unemployment: Earnings, Disability Benefi ts, and

Mortality. Research in Labor Economics, 38, 259-305

5. Iacob, Ș.V., Radu, I., Dumitru, D. (2020). Analiza efectului crizei sanitare asupra evoluției comerțului internațional cu bunuri în semestrul I 2020. Revista Română de Statistică – Supliment, 8, 174-185

6. Iavicoli, S. et al. (2011). Occupational health and safety policy and psychosocial risks in Europe: The role of stakeholders’ perceptions. Health Policy, 101 (1), 87-94

7. Jagger, C., Gillies, C., Moscone, F. et al. (2009). Inequalities in healthy life years in the 25 countries of the European Union in 2005: a cross-national meta-regression analysis. The Lancet, 372 (9656), 2124-2131

8. Poterba, J.M., Venti, S.F. and Wise, D.A. (2010). The Asset Cost of Poor health, NBER Working Paper No. 16389

9. Sjostrom, M., Oja, P., Hagstromer, M., Smith, B. J. and Bauman, A. (2006). Health-enhancing physical activity across European Union countries: the Eurobarometer study. Journal of Public Health, 14 (5), 291–300

10. Stuckler, D., Basu, S., Suhrcke, M. et al. (2009). The public health eff ect of

economic crises and alternative policy responses in Europe: an empirical analysis.

The Lancet, 374 (9686), 315-323

11. Wendt, C. (2009). Mapping European healthcare systems: a comparative analysis

of fi nancing, service provision and access to healthcare. Journal of European

Social Policy, 19 (5), 432-445


Modalităţi practice de îmbunătăţire a calităţii învăţământului la distanţă a specialiştilor în metrologie

Nataliia PERETIAKA Associate professor, PhD

Department of metrology and metrological support, State University of Intellectual Technologies and Communications Odessa, Ukraine

Abstract

Lucrarea își propune să studieze domeniile îmbunătățirii calității învățării la distanță a specialiștilor în metrologie. Sunt prezentate principalele măsuri pentru evaluarea calității educației la Academia de Stat pentru Reglementare și Calitate Tehnică din Odessa. De asemenea, este efectuată o trecere în revistă a activității oamenilor de știință în domeniul îmbunătățirii educației la distanță. Sunt prezentate rezultatele cercetărilor privind calitatea instruirii studenților în domeniul metrologiei după forma la distanță. Sunt prezentate modalități de îmbunătățire a calității predării materialului teoretic pentru metrologi. Sunt evidențiate tipurile de lucrări de laborator virtual care sunt adecvate pentru dobândirea de abilități practice în desfășurarea învățământului la distanță. Utilizarea lucrărilor de laborator virtual pe baza metodei cazului este justifi cată. Sunt prezentate modalități practice generalizate de îmbunătățire a calității educației sub forma de instruire la distanță a specialiștilor în metrologie. Cuvinte cheie: învățare la distanță, calitatea educației, cursuri online, instruire practică, lucru virtual în laborator, metodă de caz. Clasifi carea JEL: D83, M53, P36, P46 Z29, Y80

UDC: 372.862

1. Introducere

În condițiile dezvoltării intensive a educației la distanță în Ucraina și în întreaga lume, problema asigurării calității formării a devenit deosebit de importantă. Rezolvarea problemei calității învățământului superior este o prioritate importantă a oricărui stat și un obiect al cercetării științifi ce. În absența posibilității de a desfășura cursuri, asigurarea calității educației prin cursuri online necesită căutarea de oportunități suplimentare și noi modalități de desfășurare a cursurilor online. În acest sens, căutarea unor modalități noi și efi ciente de a oferi instruire practică în învățământul la distanță devine deosebit de importantă.


Gradul de abordare științifi că și refl ectarea acestuia în literatura de

specialitate. Studiile de inovație în educație, inclusiv noi progrese în învățarea

online, arată că căutarea de noi abordări ale învățării moderne a făcut obiectul

studiului multor cercetători. Acest lucru este dovedit de intensitatea cercetării

în această direcție. Nivelul de pregătire și cererea acestora pe piața muncii este un indicator al efi cacității și calității educației, astfel încât studiul acestei probleme are un interes științifi c considerabil. Cercetători din întreaga lume sunt implicați în cercetări pentru a îmbunătăți calitatea educației la distanță. Astfel, unul dintre oamenii de știință străini remarcabili în educația la distanță au fost Moore M., Clark A, Delling R, Keegan D. Oamenii de știință ucraineni cunoscuți implicați în cercetări în acest domeniu sunt A. Zabolotsky, A. Khutorsky, O. Andreev, I Kozubovska și altele. Unul dintre cei mai importanți indicatori ai întreprinderii, precum și dezvoltarea potențială în viitor este asigurarea calității produselor fabricate. Direcția principală a asigurării calității produsului este controlul metrologic în toate etapele ciclului de viață al produsului - de la proiectare până la eliminare. Astfel, datorită impactului semnifi cativ al controlului metrologic asupra calității produsului, este necesară formarea metrologilor care efectuează controlul tehnic, utilizează în activitățile lor profesionale informații și tehnici de măsurare, familiarizați cu metodele de control și familiarizați cu cadrul legal din câmp.producție. Cu toate acestea, nu există nici o cercetare privind metodele de învățare la distanță ale specialiștilor în metrologie, în special formarea practică a acestora.

2. Surse și metode de date utilizate

Dezvoltarea metodelor de instruire practică a specialiștilor în metrologie are o mare importanță metodologică datorită necesității utilizării zilnice în activitățile educaționale și menținerii în condiții competitive de piață a calității educației la nivelul adecvat, în conformitate cu DSTU ISO 9001: 2015 [1] și Standarde și recomandări privind asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior (ESG) [2]. Printre metodele de evaluare a calității instruirii se numără o metodă

analitică care vă permite să operați pe datele de observare și experiment. Dezvoltarea metodelor de instruire practică a specialiștilor în metrologie are o semnifi cație metodologică importantă asociată cu necesitatea dezvoltării în continuare a calității educației. Formarea specialiștilor la nivel înalt este, de asemenea, importantă în învățarea la distanță. Dacă compania angajează un specialist care nu îndeplinește cerințele companiei, cu o stare nesatisfăcătoare de pregătire teoretică și de bază practică, este în primul rând responsabilitatea instituției de învățământ superior. Prin urmare, un element important al


calității educației este identifi carea în timp util a modalităților de îmbunătățire a calității educației la distanță.

3. Enunțul problemei și rezultatele obținute

Evaluarea instruirii practice se realizează în primul rând prin metoda analitică. Academia de Stat pentru Reglementare și Calitate Tehnică din Odessa (ODATRYA) efectuează regulat controlul calității studenților din învățământul superior prin controlul actual, fi nal și al rectorului asupra cunoștințelor reziduale, precum și certifi carea de stat a studenților [3]. Controlul actual se efectuează periodic, în conformitate cu programele de lucru ale disciplinelor academice. Controlul fi nal are loc o dată pe semestru. Controlul rectorului asupra cunoștințelor reziduale se efectuează o dată pe an școlar, inclusiv după cum este necesar. Certifi carea de stat a solicitanților de învățământ superior se efectuează o dată în conformitate cu programa. Rezultatul inspecției este conformarea indicatorilor obținuți cu indicatorii normativi de activitate sub formă procentuală. Controlul calității muncii independente a studenților, calitatea orelor practice și de laborator în ODATRYA se efectuează de 2-3 ori pe semestru. Rezultatele controlului sunt discutate la reuniunile departamentelor. Controlul asupra stagiilor studenților se efectuează de două ori pe an, iar rezultatele sunt luate în considerare la ședința Consiliului Academic. O dată pe semestru se realizează o analiză a participării studenților la concursuri, olimpiade și proiecte de cercetare. Este important pentru furnizarea de educație la nivelul adecvat pentru a ancheta angajatorii la nivelul absolvenților academiei, care se desfășoară în ODATRYA o dată pe an după absolvire. Analiza satisfacției consumatorilor de servicii educaționale se realizează o dată pe an pe baza a 50% din absolvenții chestionați din numărul total. De asemenea, o dată pe an se efectuează o analiză a rezultatelor angajării absolvenților. Învățarea la distanță nu a fost răspândită pe piața serviciilor educaționale din Ucraina. Acest lucru se datorează lipsei de computerizare, abilității scăzute de informare a profesorilor adulți, lipsei internetului și așa mai departe. Platformele de învățare la distanță, comunicațiile video și mesagerii au devenit principalul mijloc de comunicare sigură și efi cientă cu studenții. În [4] este indicat faptul că în procesul de evoluție a învățării la distanță cu ajutorul tehnologiilor cloud au fost formulate patru modele de servicii cloud (Tabelul 1).


Tipuri de servicii cloud

Tabelul 1Tipuri de diferențe Diferențe

(Private cloud) Pentru deservirea unei instituții independente

(Community cloud)Pentru diverse organizații care aderă la aceleași principii ale infrastructurii IT

(Public cloud)Public și creat pentru grupuri mari și diferite categorii

de utilizatori (Hybrid cloud) O combinație de trei modele anterioare

Tipuri de diferențe de cloud

Cloud privat (Cloud privat) - Pentru deservirea unei organizații individuale Cloud comunitar - Pentru mai multe organizații care respectă aceleași principii ale infrastructurii IT Cloud public - Public și creat pentru grupuri mari și diferite categorii de utilizatori Cloud hibrid - O combinație de trei modele anterioare

În lucrarea [5], autorul consideră învățarea la distanță ca o „bază pentru a oferi elevului acces gratuit la cunoștințe” și sugerează alegerea materialelor adecvate, schimbarea formatului conținutului și stabilirea clară a obiectivelor și cerințelor. În lucrarea [6] sunt determinate avantajele învățării la distanță, care se bazează pe analiza comparației, în primul rând, cu educația clasică: - tehnologii educaționale avansate; - disponibilitatea surselor de informații; - individualizarea instruirii; - sistem convenabil de consiliere; - relațiile democratice dintre elev și profesor; - program convenabil și locul de muncă. În studiu [7] s-a arătat că dezvoltarea atelierelor de laborator duce la înlocuirea dispozitivelor de măsurare a informațiilor analogice cu dispozitive de măsurare virtuale, a căror utilizare este disponibilă prin internet. Dispozitivele sunt create în mediul LabVIEW cu posibilitatea de a simula modelarea și măsurătorile virtuale. În studiu [8] sunt prezentate avantajele utilizării standardelor virtuale și a bazei de referință în activitatea educațională prin internet. Cercetarea autorilor [9] a arătat că manualele digitale electronice cu acces gratuit sunt o componentă importantă a învățării moderne. În cercetarea autorilor [10], sa stabilit că învățarea la distanță necesită implementarea portalului de informații și educațional al instituției


de învățământ. Componenta principală a acestor portaluri ar trebui să fi e produsele software aplicate, bazele de date, biblioteca virtuală și alte materiale metodologice care asigură procesul de învățare. În studiul [11, 12] se arată că un instrument educațional efi cient pentru educația la distanță este un site personal al profesorului, care este utilizat ca bază pentru accesul gratuit la materiale educaționale, științifi ce și metodologice. In Studiile [13] au arătat că aproximativ 1 milion de studenți în programe de educație la distanță în Statele Unite astăzi; 32% dintre americani preferă internetul în loc de educație cu normă întreagă și cu jumătate de normă, iar 39% cred în general că Internetul va face publicul inutil. Cercetările realizate de autorul acestei lucrări au arătat că 80% dintre studenții la metrologie consideră un sistem convenabil de învățare la distanță pe platforma Moodle. Acesta este situat pe site-ul academiei, are toate materialele didactice necesare și mijloacele de comunicare. Pentru a efectua lucrări practice, 100% dintre studenți folosesc îndrumări și aplicații. Difi cultăți apar atunci când este necesar să se desfășoare cursuri de laborator, care necesită participarea efectivă a studentului la muncă. Pentru un metrolog este important să puteți utiliza dispozitive de control și măsurare pentru a efectua măsurători și a efectua calibrarea echipamentelor de măsurare (FTA). În prezent, doar o bază de date de standarde virtuale este creată pentru posibilitatea verifi cării FTA prin Internet. Extinderea bazei instrumentelor de măsurare virtuale va permite viitorilor specialiști în metrologie să dobândească capacitatea de a efectua calibrări și verifi cări virtuale. Ca exemplu de cursuri de laborator productive în ceea ce privește efi ciența dobândirii cunoștințelor teoretice pe tema lecției este utilizarea în procesul educațional a muncii de laborator virtual, care este completată de capacitatea de a vizualiza videoclipuri despre munca de laborator. În ceea ce privește dobândirea abilităților practice, va fi utilă activitatea de laborator virtual cu utilizarea instrumentelor de măsurare virtuale, care vă permite să obțineți abilități în efectuarea măsurătorilor și prelucrarea rezultatelor măsurătorilor. Creșterea efi cienței pregătirii practice de bază pentru respectarea cerințelor angajatorilor va fi o lucrare de laborator bazată pe metoda cazului. Această lucrare diferă prin faptul că viitorul specialist în metrologie se afl ă într-o situație specifi că simulată de

profesor. Sarcina studentului este de a determina soluția corectă la situația

de producție, de a măsura sau calibra conform metodei corecte și de a obține

un rezultat pozitiv. Astfel de cursuri aduc instruirea cât mai aproape posibil

și o adaptează nevoilor de producție. Dintre indicatorii care caracterizează

capacitatea unui absolvent specialist în metrologie de a îndeplini cerințele

angajatorului, principalul este abilitatea de a învăța. Principala modalitate de


a îndeplini această cerință este munca independentă a studentului. Cercetarea autorilor a arătat că 85% dintre studenți sunt capabili să studieze în mod independent materialul prelegerii, care este alocat pentru studiu independent. Acest lucru se datorează faptului că principala sursă de informații pentru tineri este internetul. Sarcina profesorului este de a insufl a abilități în găsirea de materiale din profi lul viitoarei specialități în timpul cursurilor online prin link video. Rezultatele sondajului au arătat că 90% dintre studenți consideră că platforma Zoom este convenabilă pentru cursuri, ceea ce oferă oportunități ample de comunicare interactivă. Ca rezultat al cercetărilor autorului privind îmbunătățirea prezentării online a materialului de prelegere, sa constatat că, pentru a menține atenția publicului, este necesar să se efectueze un sondaj la fi ecare 3 minute despre materialul prezentat în această perioadă. Poate fi una sau două întrebări în formatul „da” sau „nu”. Platforma Zoom vă permite să efectuați astfel de sondaje. De asemenea, va fi adecvat să folosiți formularul Google, chestionarul Viber etc. 4.20 Ajutor semnifi cativ în desfășurarea cursurilor online este oferit de videoclipuri pe tema lecției. Inspecția vizuală promovează o mai bună asimilare a materialului. Sondajul a arătat că 95% dintre studenți sunt pozitivi cu privire la completarea materialului cu videoclipuri. Este adecvat să vizionați, de exemplu, seria de fi lme „Cum este aranjat” creată de Discovery. În special, serii precum „Termometru”, „Cântare auto” etc. sunt potrivite pentru viitorii metrologi. Ca material de instruire puteți folosi seria programului „Chip and Dip”, în special „Unități de măsură ale sistemului SI în electronică”, „Multimetre Mastech M830 series”, „Multimetre săgeți”, „Măsurarea radiațiilor cu microunde” putere «,» Măsurători cu multimetru «etc. Materialele video ale producătorilor de instrumente de măsurare și ale întreprinderilor care furnizează servicii metrologice vor fi utile. 4.22 Printre domeniile care îmbunătățesc calitatea educației la distanță ar trebui identifi cate cele care îndeplinesc cerințele: - angajatori către un specialist modern; - program de lucru; - bazat pe instrumente de măsurare virtuale; - disponibil pentru percepție; - să aibă acces de la orice gadget; - adaptat pentru utilizare în activitățile de producție ale întreprinderii. 5. Concluzii 5.1. Sarcina unui profesor în domeniul metrologiei este de a instrui un specialist ale cărui cunoștințe și abilități îndeplinesc cerințele moderne ale angajatorului. Principalele modalități practice de îmbunătățire a calității învățării la distanță a specialiștilor în metrologie sunt: metoda de vizualizare a materialului teoretic, utilizarea metodei cazului în stabilirea sarcinilor, utilizarea chestionarelor online pentru prelegeri, lucrări de laborator virtual, studiul tehnicilor de calibrare și verifi care folosind tehnologia virtuală instrumente de măsurare și standarde virtuale.


6. Referințe

[1] DSTU ISO 9001:2015. Systemy upravlinnia yakistiu. Vymohy. DP «UkrNDNTs». 2016.

[2] Standarty i rekomendatsii shchodo zabezpechennia yakosti v Yevropeiskomu prostori vyshchoi osvity (ESG). 2015.

[3]1 Odeska derzhavna akademiia tekhnichnoho rehuliuvannia ta yakosti. Systema zabezpechennia yakosti osvity. https://osatrq.edu.ua/

[4] VOLOKYTA A., MUKHIN V., STESHYN V. Spetsyfi ka informatsiinykh system

na osnovi tekhnolohii cloud computing. Visnyk Chernihivskoho derzhavnoho

tekhnolohichnoho universytetu, Seriia: Tekhnichni nauky, Chernihiv, ChNTU,

№4 (53), pp. 176-184. 2011.

[5] ZABOLOTSKYI A.Iu. Problema yakosti dystantsiinoho navchannia. «Young

Scientist», № 5 (32), may, pp. 333-335. 2016. ISSN 2304-5809.

[6] DOLYNSKYI Ye.V. Dystantsiine navchannia – odna z prohresyvnykh form

pidhotovky fakhivtsiv. Teoretychni pytannia kultury, osvity ta vykhovannia:

Zbirnyk naukovykh prats, Vyp.42, Kyiv, Vyd. tsentr KNLU, pp. 202-207. 2010.

ISSN 2411-5983

[7] ZAIACHUK Ya.I., HUMENIUK T.V., DUBOVYK N.I. Virtualni vymiriuvalni

prylady u dystantsiinomu vyvchenni elektroniky. “Suchasni informatsiini

tekhnolohii v dystantsiinii osviti”. III Vseukrainskyi naukovo-praktychnyi

seminar, IvanoFrankivsk, 22-24 veresnia 2014, Ivano-Frankivsk, pp. 158- 161.

[8] PERETIAKA N., BORIAK K., ANTONIUK T., KULICHENKO T. Use of

“virtual standards” in the educational process. “Perspectives of world science and

education”. III International scientifi c and practical conference, CPN Publishing

Group, 24-25 Decembre 2019, Osaka, pp. 95-98. ISBN 978-4-9783419-8-3

[9] HURZHYI A. M., HUREVYCH R. S., KADEMYIA M. E., UMANETS V. A.

y dr. Ynformatsyonno - kommunykatsyonnye tekhnolohyy v professyonalno

tekhnycheskom obrazovanyy. 2016.

[10] HUREVYCH R. S., KADEMIIA M. Yu., Shevchenko L. S. Interaktyvni

tekhnolohii navchannia u vyshchomu pedahohichnomu navchalnomu zakladi.

2013.

[11] PERETIAKA N.O., BORIAK K.F., RIEZNIK K.V., PERETIAKA Ye.S.

Smart-tekhnolohii u navchanni yak napriam do pidvyshchennia yakosti

osvity. “Tekhnichne rehuliuvannia, metrolohiia ta informatsiini tekhnolohii:

yevropeiskyi vektor”. VIII naukovo-praktychna konferentsiа, 11-12 zhovtnia

2018, Odesa, ODATRIa, pp. 166-170. ISBN 978-617-7829-2-9

[12] KOROBKINA O.V., PERETIAKA N.O. Aktualni pytannia vprovadzhennia

tekhnolohii dystantsiinoho navchannia u koledzhakh ta tekhnikumakh.

“Zabezpechennia yakosti vyshchoi osvity”. II Vseukrainskа naukovo-

metodychnа konferentsiа, 28-30 kvitnia 2020, ONAKhT, Odesa, pp. 522-526.

[13] KOVALCHUK, V., LEVCHUK L.V. Osoblyvosti dystantsiinoho navchannia v

SShA, Molodyi vchenyi, 5(45), pp. 392-395. 2017. ISSN 2313-2167


PRACTICAL WAYS TO IMPROVE THE QUALITY OF DISTANCE EDUCATION OF

METROLOGY SPECIALISTS

Nataliia PERETIAKA Associate professor, PhD

Department of metrology and metrological support, State University of Intellectual Technologies and Communications Odessa, Ukraine

Abstract

The work aims to study the areas of improving the quality of distance learning of metrology specialists. The main measures for assessing the quality of education at the Odessa State Academy of Technical Regulation and Quality are shown. There is also a review of the work of scientists in the fi eld of improving distance education. The results of research on the quality of

training of students in the fi eld of metrology by distance form are presented.

Ways to improve the quality of mastering theoretical material for metrologists

are shown. The types of virtual laboratory works that are appropriate for the

acquisition of practical skills in conducting distance learning are highlighted.

The use of virtual laboratory works based on the case method is substantiated.

Generalized practical ways to improve the quality of education in the distance

form of training of metrology specialists are presented.

Keywords: distance learning, quality of education, online classes,

practical training, virtual laboratory work, case method. JEL Classifi cation: D83, M53, P36, P46 Z29, Y80

UDC: 372.862

1. Introduction

Given the intensive development of distance education in Ukraine and around the world, the issue of quality assurance training has become particularly important. Solving the problem of the quality of higher education is an important priority of any state and an object of scientifi c research. In the

absence of the possibility to conduct courses, ensuring the quality of education

through online courses requires the search for additional opportunities and

new ways of conducting online courses. In this regard, the search for new and

eff ective ways to provide practical training in distance learning is becoming

particularly important.

The degree of scientifi c approach and its refl ection in the literature.

Studies of innovation in education, including new advances in online learning,

show that the search for new approaches to modern learning has been studied

by many researchers. This is evidenced by the intensity of research in this


direction. Their level of training and demand on the labor market is an indicator of the eff ectiveness and quality of education, so the study of this issue is of

considerable scientifi c interest. Researchers around the world are involved in research to improve the quality of distance education. Thus, one of the outstanding foreign scientists in distance education were Moore M., Clark A, Delling R, Keegan D. Well-known Ukrainian scientists involved in research in this fi eld are A. Zabolotsky, A. Khutorsky, O. Andreev, I Kozubovska and others. One of the most important indicators of the company, as well as the potential development in the future is to ensure the quality of manufactured products. The main direction of product quality assurance is metrological control at all stages of the product life cycle - from design to disposal. Thus, due to the signifi cant impact of metrological control on product quality, it is necessary to train metrologists who perform technical control, use in their professional activities information and measurement techniques, familiar with control methods and familiar with the legal framework in the fi eld of production. However, there is no research on the distance learning methods of metrology specialists, especially their practical training.

2. Data sources and methods used

The development of practical training methods for metrology specialists is of great methodological importance due to the need for daily use in educational activities and maintaining in competitive market conditions the quality of education at the appropriate level, in accordance with DSTU ISO 9001: 2015 [1] and Standards and recommendations on quality assurance in the European Higher Education Area (ESG) [2]. Among the methods of assessing the quality of training is an analytical method that allows you to operate on the data of observation and experiment. The development of practical training methods for metrology specialists has an important methodological signifi cance associated with the need to further develop the quality of education. The training of high-level specialists is also important in distance learning. If the company hires a specialist who does not meet the company’s requirements, with an unsatisfactory state of theoretical and basic practical training, it is primarily the responsibility of the higher education institution. Therefore, an important element of the quality of education is the timely identifi cation of ways to improve the quality of distance education.


3. The statement of the problem and the results obtained

The evaluation of the practical training is done fi rst of all by the

analytical method. The Odessa State Academy for Regulation and Technical

Quality (ODATRYA) regularly conducts quality control of higher education

students through the current, fi nal and rector’s control over residual

knowledge, as well as state certifi cation of students [3]. The current control

is performed periodically, in accordance with the work programs of the

academic disciplines. The fi nal control takes place once a semester. Rector’s

control of residual knowledge is carried out once a school year, including

as necessary. State certifi cation of higher education applicants is carried out

once in accordance with the curriculum. The result of the inspection is the

compliance of the obtained indicators with the normative activity indicators

in percentage form.

The quality control of the independent work of the students, the quality

of the practical and laboratory hours in ODATRYA is performed 2-3 times per

semester. The results of the control are discussed at departmental meetings.

The control over the students’ internships is performed twice a year, and the

results are taken into account at the meeting of the Academic Council. Once a

semester, an analysis of students’ participation in competitions, Olympics and

research projects is performed.

It is important to provide education at the appropriate level to survey

employers at the level of academy graduates, which takes place in ODATRYA

once a year after graduation. The analysis of the satisfaction of the consumers

of educational services is performed once a year based on 50% of the graduates

surveyed from the total number. Also, once a year, an analysis of the results of

the employment of graduates is performed.

Distance learning has not spread to the market of educational services

in Ukraine. This is due to the lack of computerization, the low information

ability of adult teachers, the lack of the internet and so on.

Distance learning platforms, video communications and messengers

have become the main means of safe and eff ective communication with

students. In [4] it is indicated that in the process of evolution of distance

learning using cloud technologies, four models of cloud services have been

formulated (Table 1).


Types of cloud services

Table 1Types of diff erences Diff erences

(Private cloud) To serve an independent institution

(Community cloud)For various organizations that adhere to the same principles of IT infrastructure

(Public cloud) Public and created for large groups and diff erent categories of users

(Hybrid cloud) A combination of three previous models

Types of cloud diff erences

Private cloud - To serve an individual organization

Community cloud - For several organizations that adhere to the same

principles of IT infrastructure

Public cloud - Public and created for large groups and diff erent

categories of users

Hybrid cloud - A combination of three previous models

In the paper [5], the author considers distance learning as a «basis for

providing the student with free access to knowledge» and suggests choosing

appropriate materials, changing the format of the content and clearly setting

objectives and requirements.

In paper [6] the advantages of distance learning are determined,

which are based on the analysis of the comparison, fi rst of all, with classical education: - advanced educational technologies; - availability of information sources; - individualization of training; - convenient counseling system; - democratic relations between student and teacher; - convenient schedule and workplace. The study [7] showed that the development of laboratory workshops leads to the replacement of analog information measuring devices with virtual measuring devices, the use of which is available via the Internet. The devices are created in the LabVIEW environment with the possibility to simulate virtual modeling and measurements. The study [8] presents the advantages of using virtual standards and the reference base in educational activity via the Internet. The authors’ research [9] has shown that free digital e-textbooks are an important component of modern learning. In the authors’ research [10], it was established that distance learning requires the implementation of the educational and educational portal of the


educational institution. The main component of these portals should be the applied software products, databases, virtual library and other methodological materials that ensure the learning process. The study [11, 12] shows that an eff ective educational tool for distance

education is a personal website of the teacher, which is used as a basis for

free access to educational, scientifi c and methodological materials. Studies [13] have shown that approximately 1 million students in distance education programs in the United States today; 32% of Americans prefer the Internet instead of full-time and part-time education, and 39% generally believe that the Internet will make the public useless. Research by the author of this paper has shown that 80% of metrology students consider a convenient distance learning system on the Moodle platform. It is located on the academy’s website, has all the necessary teaching materials and means of communication. To perform practical work, 100% of students use guidelines and applications. Diffi culties

arise when it is necessary to conduct laboratory courses, which require the

actual participation of the student in the work. It is important for a metrologist

to be able to use control and measurement devices to perform measurements

and perform calibration of measuring equipment (FTA). Currently, only a

database of virtual standards is created for the possibility of FTA verifi cation via the Internet. Expanding the base of virtual measuring instruments will allow future metrology specialists to acquire the ability to perform virtual calibrations and verifi cations. As an example of productive laboratory courses in terms of the effi ciency of acquiring theoretical knowledge on the subject of the lesson

is the use in the educational process of virtual laboratory work, which is

complemented by the ability to view videos about laboratory work.

In terms of acquiring practical skills, virtual lab work will be useful

with the use of virtual measuring tools, which allows you to gain skills in

making measurements and processing measurement results. Increasing the

effi ciency of basic practical training to meet employers’ requirements will be

a laboratory work based on the case method. This paper diff ers in that the

future metrology specialist is in a specifi c situation simulated by the teacher. The student’s task is to determine the correct solution to the production situation, to measure or calibrate according to the correct method and to obtain a positive result. Such courses bring the training as close as possible and adapt it to production needs. Among the indicators that characterize the ability of a graduate specialist in metrology to meet the requirements of the employer, the main one is the ability to learn. The main way to meet this requirement is the independent work of the student. The authors’ research showed that 85% of students are able to study the lecture material independently, which


is allocated for independent study. This is due to the fact that the main source of information for young people is the internet. The teacher’s task is to instill skills in fi nding materials from the profi le of the future specialty during online

courses through video links. The results of the survey showed that 90% of

students consider the Zoom platform to be convenient for courses, which

off ers ample opportunities for interactive communication. As a result of the

author’s research on improving the online presentation of lecture material,

it was found that in order to maintain the public’s attention, it is necessary

to conduct a survey every 3 minutes on the material presented during this

period. There may be one or two questions in the «yes» or «no» format. The

Zoom platform allows you to conduct such surveys. It will also be appropriate

to use the Google form, the Viber questionnaire, etc. 4.20 Signifi cant help

in conducting online courses is provided by lesson videos. Visual inspection

promotes better assimilation of the material. The survey showed that 95% of

students are positive about completing the material with videos. It’s a good

idea to watch, for example, the «How It’s Arranged» movie series created by

Discovery. In particular, series such as «Thermometer», «Car scales», etc. are

suitable for future metrologists. As training material you can use the «Chip

and Dip» program series, especially «Units of measurement of the SI system

in electronics», «Multimeters Mastech M830 series», «Multimeters arrows»,

«Measurement of microwave radiation» power «,» Measurements with

multimeter «etc. The video materials of measuring instrument manufacturers

and companies providing metrological services will be useful. 4.22 Among

the areas that improve the quality of distance education should be those that

meet the requirements: - employers to a modern specialist; - program - based

on virtual measuring instruments, - available for perception, - have access to

any gadget, - adapted for use in the production activities of the company 5.

Conclusions 5.1 The task of a teacher in the fi eld of metrology is to train a

specialist whose knowledge and skills meet the modern requirements of the

employer. to improve the quality of distance learning of metrology specialists

are: the method of viewing the theoretical material, the use of the case method

in setting tasks, the use of online questionnaires for lectures, virtual laboratory

work, the study of calibration and verifi cation techniques using virtual

technology measuring instruments and virtual standards.


6. References:

[1] DSTU ISO 9001:2015. Systemy upravlinnia yakistiu. Vymohy. DP «UkrNDNTs». 2016.

[2] Standarty i rekomendatsii shchodo zabezpechennia yakosti v Yevropeiskomu prostori vyshchoi osvity (ESG). 2015.

[3]1 Odeska derzhavna akademiia tekhnichnoho rehuliuvannia ta yakosti. Systema zabezpechennia yakosti osvity. https://osatrq.edu.ua/

[4] VOLOKYTA A., MUKHIN V., STESHYN V. Spetsyfi ka informatsiinykh system

na osnovi tekhnolohii cloud computing. Visnyk Chernihivskoho derzhavnoho

tekhnolohichnoho universytetu, Seriia: Tekhnichni nauky, Chernihiv, ChNTU,

№4 (53), pp. 176-184. 2011.

[5] ZABOLOTSKYI A.Iu. Problema yakosti dystantsiinoho navchannia. «Young

Scientist», № 5 (32), may, pp. 333-335. 2016. ISSN 2304-5809.

[6] DOLYNSKYI Ye.V. Dystantsiine navchannia – odna z prohresyvnykh form

pidhotovky fakhivtsiv. Teoretychni pytannia kultury, osvity ta vykhovannia:

Zbirnyk naukovykh prats, Vyp.42, Kyiv, Vyd. tsentr KNLU, pp. 202-207. 2010.

ISSN 2411-5983

[7] ZAIACHUK Ya.I., HUMENIUK T.V., DUBOVYK N.I. Virtualni vymiriuvalni

prylady u dystantsiinomu vyvchenni elektroniky. “Suchasni informatsiini

tekhnolohii v dystantsiinii osviti”. III Vseukrainskyi naukovo-praktychnyi

seminar, IvanoFrankivsk, 22-24 veresnia 2014, Ivano-Frankivsk, pp. 158- 161.

[8] PERETIAKA N., BORIAK K., ANTONIUK T., KULICHENKO T. Use of

“virtual standards” in the educational process. “Perspectives of world science and

education”. III International scientifi c and practical conference, CPN Publishing

Group, 24-25 Decembre 2019, Osaka, pp. 95-98. ISBN 978-4-9783419-8-3

[9] HURZHYI A. M., HUREVYCH R. S., KADEMYIA M. E., UMANETS V. A.

y dr. Ynformatsyonno - kommunykatsyonnye tekhnolohyy v professyonalno

tekhnycheskom obrazovanyy. 2016.

[10] HUREVYCH R. S., KADEMIIA M. Yu., Shevchenko L. S. Interaktyvni

tekhnolohii navchannia u vyshchomu pedahohichnomu navchalnomu zakladi.

2013.

[11] PERETIAKA N.O., BORIAK K.F., RIEZNIK K.V., PERETIAKA Ye.S.

Smart-tekhnolohii u navchanni yak napriam do pidvyshchennia yakosti

osvity. “Tekhnichne rehuliuvannia, metrolohiia ta informatsiini tekhnolohii:

yevropeiskyi vektor”. VIII naukovo-praktychna konferentsiа, 11-12 zhovtnia

2018, Odesa, ODATRIa, pp. 166-170. ISBN 978-617-7829-2-9

[12] KOROBKINA O.V., PERETIAKA N.O. Aktualni pytannia vprovadzhennia

tekhnolohii dystantsiinoho navchannia u koledzhakh ta tekhnikumakh.

“Zabezpechennia yakosti vyshchoi osvity”. II Vseukrainskа naukovo-

metodychnа konferentsiа, 28-30 kvitnia 2020, ONAKhT, Odesa, pp. 522-526.

[13] KOVALCHUK, V., LEVCHUK L.V. Osoblyvosti dystantsiinoho navchannia v

SShA, Molodyi vchenyi, 5(45), pp. 392-395. 2017. ISSN 2313-2167


Analiza evoluţiei populaţiei, a modului de ocupare şi perspective


Artifex University of BucharestLecturer Ștefan Virgil IACOB PhD ([email protected])

Artifex University of BucharestIulian RADU PhD Student ([email protected])


Abstract

În acest articolul obiectivul principal este acela de a studia și a trage unele concluzii în legătură cu perspectiva mișcării naturale a populației în România în condițiile crizei pandemice și economico-fi nanciare. De asemenea, în cadrul acestui obiectiv urmărim să identifi căm modul de ocupare al populației, crearea de locuri de muncă, existența locurilor vacante, precum și perspectiva evoluției în acest domeniu. Totodată facem referiri și analize concrete în ceea ce privește rata șomajului, precum și posibilitățile de ocupare a populației, așa încât să temperăm creșterea șomajului și să găsim unele posibilități, formule de îmbunătățire. Populația țării reprezintă elementul esențial din punct de vedere al rezervelor de forță de muncă, în sensul că pe contingente și printr-o pregătire care ar trebui să fi e mult mai coordonată să se creeze și locuri de muncă prin investiții, așa încât absorbția în câmpul muncii să fi e un fenomen concret. Din păcate, criza pandemică și economico-fi nanciară îngreunează acest aspect și în prezent constatăm că lună de lună crește numărul șomerilor înregistrați, crește numărul de persoane neocupate, deoarece nu desfășoară nici o activitate și revin în țară sau își pierd locurile de muncă. Populația unei țări reprezintă rezerva pentru populația ocupată și această populație activă este rezerva pentru formarea salariaților. În cadrul articolului sunt analizate aceste aspecte în întregul lor, precum și o prezentare a evoluției șomajului, a numărului de șomeri și a ratei șomajului, în tentativa de a evidenția unele tendințe de evoluție negativă în acest domeniu al forței de muncă, al rezervelor de muncă, al investițiilor și al creării locurilor de muncă. Metodologia utilizată este cea clasică, analiză pe bază de date, utilizarea indicatorilor statistici, a metodei indicilor, utilizarea unor modele statistice, așa încât să se releve modul în care aceste aspecte au evoluat.


Cuvinte cheie: mișcare naturală, locuri de muncă, criză, populație, rata șomajului. Clasifi care JEL: J30, J60

Introducere

Acest articol privind evoluția populației și a modului de ocupare în condițiile crizei pandemice și economico-fi nanciare, pune în centrul atenției analiza mișcării naturale a populației în anul 2020, precum și în primele luni ale anului 2021. Am evidențiat indicatorii care exprimă modul în care natalitatea, mortalitatea, nupțialitatea, divorțialitatea au evoluat, precum și faptul că există o tendință de scădere a creșterii populației datorită fertilității reduse la cuplurile căsătorite. Am continuat analiza cu prezentarea modului de ocupare a populației în vârstă de muncă în anul 2020, cu referiri și la situația care există în anul 2021, pe baza datelor, unele provizorii, înregistrate și publicate de Institutul Național de Statistică. Totodată, în studiul privind ocuparea populației ne-am referit la cele două categorii și anume populația activă în principiu, dar și categoria șomerilor, a salariaților și altor categorii de populație. De asemenea, am făcut referiri la populația neocupată, care nu este cuprinsă deoarece a existat un număr mare de persoane, care în timpul perioadei de la declanșarea crizei pandemice și economico-fi nanciare au renunțat la locurile de muncă sau într-o altă măsură au venit din exterior, unde au lucrat temporal și unde nu au avut o bază de legalitate perfectă, care să le asigure această perspectivă. Pentru a întregii analiza privind perspectiva forței de muncă am făcut referiri și la locurile de muncă vacante, care s-au redus și acestea datorită modului în care au evoluat investițiile, datorită modului în care multe societăți comerciale nu au mai putut să-și extindă activitatea, iar investițiile străine directe au rămas doar o himeră pentru economia României. Din datele prezentate și mai ales din prezentarea în paralel a unor tabele (baze de date) și grafi ce se desprinde cu mai mare ușurință tendința în care a evoluat în anul 2020 și în primele luni ale anului 2021 populația în general, populația activă, populația în vârstă aptă de a muncii, precum și modul în care a crescut numărul șomerilor și s-a majorat numărul populației neocupate.

Literature review

Anghel, Anghelache, Avram, Burea și Marinescu (2018) au efectuat un studiu cu privire la forța de muncă și populația neocupată. Anghelache, Anghel


și Iacob (2020) au analizat o serie de aspecte referitoare la mișcarea naturală a populației în contextul pandemiei de coronavirus. Anghelache, Barbu, Anghel și Căpușneanu (2018) au evidențiat principalii indicatori utilizați în analiza populației. Anghelache (2018) a realizat o radiografi e a tuturor ramurilor economiei românești, în decursul a 100 de ani. Chéron, Hairault și Langot (2013) s-au axat pe studiul locurilor de muncă disponibile pe parcursul ciclului de viață. Hili, Lahmandi-Ayed și Lasram (2016) au făcut o serie de referiri la forța de muncă în condițiile globalizării. Klein și Ventura (2009) au analizat corelația dintre mișcarea forței de muncă și productivitate. Kroft, Lange și Notowidigdo (2013) și-au îndreptat cercetările spre studiul comportamentului angajatorilor. Maestas, Mullen și Powell (2016) au studiat impactul îmbătrânirii populației asupra forței de muncă și, implicit, asupra productivității. O temă similară este tratată și de către Oster, Shoulson și Dorsey (2013). Mortensen și Pissarides (2011) au evidențiat elemente ale teoriei șomajului.

Metodologie

Pentru a ușura înțelegerea studiului întreprins în acest articol, au fost sintetizate unele aspecte metodologice utilizate de Institutului Național de Statistică și Eurostat. Astfel, datele privind fenomenele demografi ce s-au obţinut prin prelucrarea informaţiilor cuprinse în buletinele statistice de născuţi-vii, decese, căsătorii şi divorţuri întocmite de primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale, odată cu înregistrarea fenomenelor în actele de stare civilă. Născut-viu este produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii şi care, după această separare, prezintă un semn de viaţă (respiraţie, activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţii musculare dependente de voinţă). Persoana decedată este persoana căreia i-au încetat defi nitiv funcţiile vitale după trecerea unui timp oarecare de la naştere. În ceea ce privește sporul natural, acesta reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, în perioada de referinţă. Căsătoria reprezintă uniunea dintre un bărbat şi o femeie, încheiată în concordanţă cu legislaţia ţării, în scopul întemeierii unei familii şi din care rezultă drepturi şi obligaţii între cei doi soţi, precum şi ale acestora faţă de copii. Divorţul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre defi nitivă a instanţei judecătoreşti, a ofi ţerului de stare civilă sau a unui notar public. Datele se referă la acţiunile de divorţ pentru care desfacerea căsătoriei a fost admisă. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa


organelor administrative ale statului, iar reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod normal perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios. Aceasta poate să fi e aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate. În ceea ce privesc datele privind natalitatea și mortalitatea pentru anul 2019, acestea sunt defi nitive şi sunt repartizate după data producerii evenimentului demografi c, iar datele privind fenomenele demografi ce aferente anilor 2020 şi 2021 sunt provizorii şi sunt repartizate după data înregistrării evenimentului demografi c. De asemenea, datele provizorii privind fenomenele demografi ce aferente lunilor din anul N prezintă fenomenele demografi ce, înregistrate la ofi ciile de stare civilă în anul N, repartizate după data înregistrării fenomenului. Datele provizorii din anul N nu includ fenomenele produse în anul N-1 şi înregistrate tardiv în anul N (cu excepţia lunii ianuarie a fi ecărui an). În aceeași ordine de idei, datele defi nitive privind fenomenele demografi ce înregistrate la ofi ciile de stare civilă, aferente lunilor din anul N reprezintă datele absolute semi-defi nitive aferente fenomenelor demografi ce înregistrate la ofi ciile de stare civilă în anul N, redistribuite pe luni după data producerii, la care se adaugă fenomenele înregistrate tardiv în primele 9 luni ale anului N+1, dar care s-au produs în anul N. Totodată, datele revizuite privind fenomenele demografi ce aferente lunilor din anul N reprezintă datele absolute defi nitive aferente fenomenelor demografi ce înregistrate în anul N, la care s-au adăugat fenomenele demografi ce înregistrate tardiv în anii N+1, N+2 şi primele 4 luni din anul N+3, dar care s-au petrecut în anul N. Datele defi nitive privind fenomenele demografi ce (căsătorii şi divorţuri) produse în anul N reprezintă totalul fenomenelor demografi ce (căsătoriilor şi divorţurilor) înregistrate în anul de referinţă N şi repartizate pe luni după data producerii evenimentelor demografi ce. În ceea ce privește șomajul, sursa datelor o constituie Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) care se realizează trimestrial, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2240 al Comisiei din 16 decembrie 2019 de specifi care a aspectelor tehnice ale setului de date, de stabilire a formatelor tehnice pentru transmiterea informațiilor și de specifi care a modalităților detaliate și a conținutului rapoartelor de calitate privind organizarea unei


anchete prin sondaj în domeniul forței de muncă. Producerea statisticilor cu frecvență lunară este reglementată de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2241 al Comisiei din 16 decembrie 2019 privind descrierea variabilelor şi a lungimii, a cerințelor de calitate și a nivelului de detaliu al seriilor de timp

pentru transmiterea datelor lunare privind șomajul în temeiul Regulamentului

(UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului.

Conform defi niţiei internaţionale (BIM), șomerii sunt persoanele cu

vârste cuprinse între 15 și 74 de ani (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de referință) care în cursul săptămânii de referință nu erau ocupate conform defi niției persoanelor ocupate, erau disponibile să muncească, adică erau disponibile să ocupe un loc de muncă remunerat sau să desfășoare o activitate independentă în termen de două săptămâni după săptămâna de referință și căutau activ un loc de muncă, adică fi e au făcut demersuri concrete în perioada

de patru săptămâni care s-a încheiat cu săptămâna de referință pentru a căuta

un loc de muncă remunerat sau pentru a desfășura o activitate independentă,

fi e au găsit un loc de muncă unde urmează să înceapă activitatea în termen de

cel mult 3 luni de la sfârșitul săptămânii de referință.

Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate

persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de

bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populația ocupată

și șomerii, iar populația ocupată cuprinde persoanele cu vârste cuprinse între

15 și 89 de ani, care în cursul săptămânii de referință, se încadrau în una dintre

următoarele categorii: persoane care, în cursul săptămânii de referință, au lucrat

cel puțin o oră contra plată sau pentru obținerea unui profi t, inclusiv lucrătorii

familiali care colaborează la întreprinderea familială; persoane care au un loc de

muncă sau o întreprindere și care au fost temporar absente de la lucru în cursul

săptămânii de referință, dar au avut o legătură formală cu locul de muncă, în

condițiile în care următoarele grupuri au o legătură formală cu locul de muncă

(persoanele absente de la lucru din cauza concediilor de odihnă, a organizării

timpului de lucru, a concediilor medicale, a concediului de maternitate sau de

paternitate; persoanele afl ate la cursuri de formare profesională pentru locul de

muncă; persoanele afl ate în concediu pentru creșterea copilului, care primesc

și/sau au dreptul la un venit sau la prestații legate de locul de muncă sau al căror

concediu pentru creșterea copilului ar trebui să dureze cel mult 3 luni; lucrătorii

sezonieri în extrasezon, în cazul în care îndeplinesc în continuare cu regularitate

sarcini și îndatoriri pentru locul de muncă sau pentru întreprindere, excluzând

îndeplinirea obligațiilor legale sau administrative; persoanele absente temporar

de la lucru din alte motive, în cazul în care durata preconizată a absenței este de

maximum 3 luni) și persoane care produc bunuri agricole destinate în cea mai

mare parte vânzării sau schimbului în natură. Persoanele care produc bunuri


agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului începând cu anul 2021 nu mai fac parte din populația ocupată. Şomerii înregistraţi sunt persoanele afl ate în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), care benefi ciază de prevederile legislaţiei privind protecţia socială a şomerilor. Cele două seturi de indicatori statistici (şomajul lunar conform defi niţiei internaţionale şi şomajul înregistrat) nu sunt comparabile deoarece sursele de date, metodele de măsurare, conceptele, defi niţiile şi sfera de cuprindere sunt diferite. Metodologia de estimare aplicată se bazează pe metode econometrice care nivelează exponenţial seriile de date cu tendinţă lineară, iar valorile estimate sunt derivate din datele furnizate de cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării, pe baza unor coefi cienţi de netezire, care corectează nivelul şi tendinţa seriei în formă brută (neajustată). Pentru rezultatele provizorii, valorile sunt derivate ținând cont de date parțiale colectate pentru luna de referință. Datele sunt prezentate în formă ajustată sezonier, eliminându-se astfel efectul variaţiilor sezoniere. Pentru ajustarea sezonieră s-a folosit pachetul de programe DEMETRA (metoda TRAMO/SEATS), iar seriile ajustate sezonier s-au obţinut prin eliminarea componentei sezoniere din seria originală. Trend-ul, care reprezintă seria ajustată atât pentru efectul variaţiilor sezoniere cât şi al celor accidentale, s-a obţinut prin eliminarea componentei neregulate din seria ajustată sezonier. Din cauza numărului redus de cazuri de observare, gradul de fi abilitate al estimaţiilor pentru indicatorii corespunzători categoriei tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani) este extrem de scăzut, seriile obţinute prezentând un grad mare de volatilitate. Prin urmare, pentru categoria tineri sunt diseminate date trimestriale (de exemplu, datele prezentate pentru lunile ianuarie, februarie şi martie sunt egale şi se referă la trimestrul I). Datele pentru tineri sunt diseminate, cu titlu de date provizorii, la două luni după încheierea trimestrului de referinţă şi defi nitivate odată cu fi nalizarea estimaţiilor pentru cercetarea statistică AMIGO din trimestrul corespunzător. Începând cu anul 2021 a intrat in vigoare un nou regulament-cadru privind statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane (Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019). Acesta, împreună cu regulamentele delegate și de implementare emise în aplicarea lui constituie noua bază legală a Anchetei Forței de Muncă în gospodării – AMIGO (Labour Force Survey - LFS) și a cercetări Șomajul BIM cu periodicitate lunară.


Aceste modifi cări legislative aduc o serie de schimbări metodologice importante care au drept scop îmbunătățirea comparabilității rezultatelor între statele membre ale Uniunii Europene. Aceste modifi cări generează un impact sesizabil asupra estimațiilor anchetei, în special asupra numărului populației ocupate. Din acest motiv datele provizorii publicate pentru luna ianuarie 2021 nu sunt comparabile cu cele publicate pentru perioadele anterioare. Politica de revizuire a datelor: Indicatorii rata şomajului şi numărul şomerilor sunt diseminaţi lunar cu titlul de date provizorii şi fac obiectul

reviziilor trimestriale, pe măsură ce noi informaţii devin disponibile: indicatorii cu perioadă de referinţă ianuarie, februarie şi martie se publică în variantă provizorie la sfârşitul lunilor februarie, martie respectiv aprilie şi

se revizuiesc în mai; indicatorii cu perioadă de referinţă aprilie, mai şi iunie

se publică în variantă provizorie la sfârşitul lunilor mai, iunie respectiv iulie

şi se revizuiesc în august; indicatorii cu perioadă de referinţă iulie, august şi septembrie se publică în variantă provizorie la sfârşitul lunilor august,

septembrie respectiv octombrie şi se revizuiesc în noiembrie și indicatorii cu

perioadă de referinţă octombrie, noiembrie şi decembrie se publică în variantă provizorie la sfârşitul lunilor noiembrie, decembrie şi ianuarie (anul următor) şi se revizuiesc în februarie, anul următor. Anual, odată cu publicarea datelor pentru prima lună a anului, seriile în formă ajustată sezonier şi trend sunt revizuite integral ca urmare a reestimării parametrilor modelului ARIMA.


În urma analizei efectuate de autori, constatăm că în luna ianuarie 2021 numărul naşterilor înregistrate a scăzut față de luna ianuarie 2020 şi faţă

de luna precedentă, iar numărul deceselor a crescut în luna ianuarie 2021

față de aceeași lună din anul precedent, dar a scăzut semnifi cativ faţă de luna

decembrie 2020. De asemenea, în luna ianuarie 2021 numărul căsătoriilor şi

numărul divorţurilor înregistrate au scăzut atât faţă de luna decembrie 2020,

cât şi faţă de luna ianuarie 2020. Astfel, în luna ianuarie 2021 s-a înregistrat

naşterea a 13.852 copii, cu 2.005 mai puţini copii decât în luna decembrie

2020, iar numărul deceselor înregistrate în luna ianuarie 2021 a fost de 28.390,

dintre care 15.218 bărbați și 13.172 femei, cu 7.726 decese, dintre care 4.159

bărbați și 3.567 femei, mai puţine decât în luna decembrie 2020. Numărul

deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna ianuarie 2021, a fost

de 86 copii, în creştere cu 1 faţă de luna decembrie 2020.

Comparația cu luna precedentă este afectată de faptul că înregistrările

statistice ale fenomenelor demografi ce înregistrează un decalaj de la o lună la

alta, din cauza faptului că există fenomene demografi ce produse în ultimele 4-5


zile ale lunii curente, care se înregistrează preponderent în luna următoare. De asemenea, fenomenul de mortalitate înregistrează o evoluție sezonieră, fi ind mai accentuat în lunile de iarnă și înregistrând cele mai mici valori în lunile iulie, august, septembrie. Datele care au stat la baza studiului sunt structurate în tabelul numărul 1.

Decesele înregistrate în perioada ianuarie 2020 - ianuarie 2021

Tabel 1

LunaDecese

înregistrate1)

Decese produse2):

în luna de referință

în luna precedentă lunii de referință

cu două luni sau mai

mult înainte de luna

de referință

A 1 2 3 4

Anul 2020

Ianuarie 23352 22434 757 161

Februarie 21699 20607 1092 -

Martie 22591 21335 1153 103

Aprilie 21812 20593 1049 170

Mai 20249 19317 796 136

Iunie 21073 19542 1292 239

Iulie 22417 20980 1133 304

August 23169 21765 1108 296

Septembrie 21973 20371 1196 406

Octombrie 27491 25733 1188 570

Noiembrie 34769 32694 1625 450

Decembrie 36116 33324 2125 667

Anul 2021

Ianuarie 28390 27099 1050 2411)Date provizorii repartizate pe luni după data înregistrării fenomenului demografi c.2)Date provizorii repartizate pe luni după data producerii fenomenului demografi c.Sursa: Comunicat INS numărul 67 / 15 martie 2021

Așa cum se observă în seria de date reprezentată grafi c mai jos, în anul 2020 numărul deceselor a crescut semnifi cativ în lunile octombrie, noiembrie și decembrie față de aceleași luni din anul precedent, iar în luna ianuarie 2021 identifi căm o creştere a numărului de decese faţă de luna ianuarie din anul precedent, dar o descreştere semnifi cativă faţă de luna decembrie 2020. În continuare în grafi cul numărul 1 este prezentată evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi, în perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2021.


Evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi, în perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2021

Grafi c 1

Interpretând datele de mai sus constatăm că în luna ianuarie 2021, peste două treimi din totalul numărului de decese s-a înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (11.967 decese, reprezentând 42,2%

din total, s-au înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, iar 7.199 decese, reprezentând 25,4%, la persoanele de 70-79 ani) şi 5.472 decese (19,3%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine

decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (46 decese), 20-29 ani (91 decese) și 0-4 ani (95 decese). Decesele înregistrate în luna ianuarie 2021, pe grupe de vârstă sunt prezentate în grafi cul numărul 2.

Decese înregistrate în luna ianuarie 2021, pe grupe de vârstăGrafi c 2

În ceea ce privește evoluția sporului natural, constatăm că acesta s-a menţinut negativ (-14.538) în luna ianuarie 2021, numărul persoanelor decedate fi ind dublu decât cel al născuţilor-vii. De asemenea, în luna ianuarie


2021, la ofi ciile de stare civilă s-au înregistrat 4.139 căsătorii, cu 314 mai

puţine decât în luna decembrie 2020, iar numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti defi nitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 713 în

luna ianuarie 2021, cu 1.532 mai puţine decât în luna decembrie 2020. În grafi cul numărul 3 este prezentată situația numărului de căsătorii şi divorţuri din perioada ianuarie 2020 – ianuarie 2021.

Evoluţia numărului de căsătorii şi divorţuri, în perioada ianuarie 2020 – ianuarie 2021

Grafi c 3

În luna ianuarie 2021 numărul născuţilor-vii înregistrat a fost mai mic cu 2.119 comparativ cu aceeaşi lună din 2020, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 5.038 mai mare faţă de luna ianuarie 2020. De asemenea, sporul natural negativ a crescut aproape de 2 ori în luna ianuarie 2021 faţă de cel din luna ianuarie 2020, ajungând la -14.538 persoane în luna ianuarie 2021, față de -7.381 persoane în luna ianuarie 2020. Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 5 mai mic în luna ianuarie 2021, decât cel înregistrat în luna ianuarie 2020. În grafi cul numărul 4 este prezentată situația numărului de decedaţi pe medii de rezidenţă, în perioada ianuarie 2020 - ianuarie 2021.


Evoluţia numărului de decedaţi pe medii de rezidenţă, în perioada ianuarie 2020 - ianuarie 2021

Grafi c 4

În mediul urban s-a înregistrat decesul a 13.970 persoane (7.544 bărbaţi şi 6.426 femei), iar în mediul rural decesul a 14.420 persoane (7.674 bărbaţi şi 6.746 femei). Faţă de aceeaşi lună din anul 2020, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 2.730 persoane (1.676 bărbaţi şi 1.054 femei) în mediul urban și cu 2.308 persoane (1.219 bărbaţi şi 1.089 femei) în mediul rural. Numărul căsătoriilor a fost, în luna ianuarie 2021, cu 217 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. De asemenea, prin hotărâri judecătoreşti defi nitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna ianuarie 2021 s-au pronunţat cu 123 divorţuri mai puţine decât în luna ianuarie 2020. Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografi ce sunt vizibile, în special în cazul deceselor, care din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător față de lunile corespunzătoare din anul precedent și în cazul căsătoriilor care, începând cu luna martie 2020, au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent. În perioada ianuarie 2020 - ianuarie 2021, numărul naşterilor a fost în scădere în fi ecare lună faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cu excepţia lunii decembrie 2020 când numărul născuţilor-vii a depăşit uşor numărul născuţilor-vii din luna decembrie 2019. Locurile de muncă au avut o evoluție oscilantă în anul 2020. Astfel, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 37,7 mii, în scădere cu 16,1 mii locuri de muncă vacante faţă de anul anterior. Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost 0,77%, în scădere cu 0,32 puncte procentuale faţă de anul precedent. În grafi cul numărul 5 este prezentată rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante.


Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă

vacante

Grafi c 5

Interpretând datele care au stat la baza reprezentării grafi ce de mai sus, constatăm că în anul 2020, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică şi în alte activităţi de servicii (1,96% pentru fi ecare în parte), în sănătate şi asistenţă socială (1,52%), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,32%). De asemenea, în industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o cincime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (7,4 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,67%. În ceea ce privește sectorul bugetar, acesta a însumat peste 30% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (5,4 mii locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (5,3 mii locuri vacante), respectiv de învăţământ (1,2 mii locuri vacante). La polul opus, cea mai mică valoare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în hoteluri şi restaurante (0,06%), iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai scăzută valoare în tranzacţii imobiliare (0,1 mii locuri vacante). Comparativ cu anul anterior în toate activităţile economiei naţionale s-au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori, cu excepţia industriei extractive (+0,02%, respectiv +0,01 mii locuri vacante). Astfel, cele mai semnifi cative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (-0,59%), alte activităţi de servicii (-0,51%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,50%), industria prelucrătoare (-0,47%), respectiv intermedieri fi nanciare şi asigurări (-0,46%). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au înregistrat scăderi. Astfel, în industria prelucrătoare (-5,9 mii locuri vacante), urmată de comerţ (-1,8 mii locuri vacante), hoteluri şi restaurante (-1,3 mii locuri


vacante), sănătate şi asistenţă socială, respectiv transport şi depozitare (-1,1 mii locuri vacante pentru fi ecare în parte).

Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante,

pe activităţi ale economiei naţionale (diferenţe 2020 față de 2019)

Grafi c 6

Constatăm că în anul 2020, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a evidenţiat în rândul ocupaţiilor de funcţionari administrativi - grupa majoră 4 (1,03%), de specialişti în diverse domenii de

activitate - grupa majoră 2 (0,87%), de ocupaţii elementare - grupa majoră 9

(0,81%), respectiv în cele de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic

- grupa majoră 3 (0,80%). De asemenea, numărul mediu anual al locurilor de

muncă vacante au înregistrat valori ridicate în rândul ocupaţiilor de specialişti

în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (9,4 mii locuri vacante),

urmate de cele de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (5,9 mii

locuri vacante), respectiv în ocupaţiile elementare - grupa majoră 9 (5,2 mii

locuri vacante). Cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă

salariată atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual

al locurilor de muncă vacante s-a regăsit în ocupaţiile de lucrători califi caţi în

agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,39%, respectiv 0,1 mii

locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului,

înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori

- grupa majoră 1 (0,45%, respectiv 1,5 mii locuri vacante).

Pentru toate grupele majore de ocupaţii s-au înregistrat scăderi

comparativ cu anul 2019, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi

numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante. Astfel, cele mai relevante

scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în

rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră


2 şi de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente

– grupa majoră 8 (-0,35% pentru fi ecare în parte), de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,34%), respectiv în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-0,33%). De asemenea, numărul mediu anual al locurilor de muncă a cunoscut cele mai semnifi cative diminuări în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (-3,8 mii locuri vacante), de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (-2,8 mii locuri vacante), în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-2,3 mii locuri vacante), respectiv în cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (-2,0 mii locuri vacante).


vacante, pe grupe majore de ocupaţii (diferenţe 2020 fată de 2019)

Grafi c 7

În anul 2020, în profi l teritorial, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov (1,05%), Nord-Vest (0,91%), respectiv Vest (0,87%). Angajatorii au prezentat cea mai semnifi cativă cerere de forţă de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea Bucureşti-Ilfov (11,7 mii locuri vacante), care a reprezentat şi circa 31% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Nord-Vest (6,1 mii locuri vacante), respectiv Vest (4,1 mii locuri vacante) au însumat peste 27% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii ţări. Atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori s-au regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,31%, respectiv 1,2 mii locuri vacante), urmată de regiunea Nord-Est (0,59%, respectiv 3,3 mii locuri vacante).



vacante, pe regiuni de dezvoltare (diferenţe 2020 față de 2019)

Grafi c 8

Comparativ cu anul precedent, în toate regiunile s-au înregistrat scăderi, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual

al locurilor de muncă vacante. Cele mai relevante scăderi ale ratei medii

anuale a locurilor de muncă vacante s-au observat în regiunile Vest (-0,50

%), Bucureşti-Ilfov (-0,38 %), Nord-Est (-0,34 %), respectiv Nord-Vest (-0,31

%). De asemenea, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a

diminuat cel mai mult în regiunile Bucureşti-Ilfov (-4,2 mii locuri vacante),

Vest (-2,6 mii locuri vacante), Nord-Vest (-2,2 mii locuri vacante), respectiv

Centru (-2,0 mii locuri vacante).

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea

Sud-Vest Oltenia, a scăzut cel mai puţin, cu doar 0,5 mii comparativ cu anul

precedent (-0,13 puncte procentuale rata medie anuală a locurilor de muncă

vacante).

Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,2% mai mare decât la femei. Începând cu anul 2021 metodologia Anchetei forței de muncă în gospodării a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor noilor regulamente europene intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste modifi cări generează un impact sesizabil asupra estimațiilor, în special asupra numărului populației ocupate și implicit asupra numărului populației active. Numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani estimat pentru luna ianuarie

a anului 2021 a fost de 474 mii persoane.


Numărul de şomeri în perioada ianuarie 2018 – ianuarie 2021

Grafi c 9afi

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,2% pe cea a femeilor, înregistrându-se 5,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,5% în cazul celor de sex feminin. În tabelul numărul 2 sunt structurate datele referitoare la rata şomajului pe sexe.

Rata şomajului pe sexe (%)

Tabel 2

2020 2021

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Ian.P

Total

15-74 ani 3,6 4,2 4,5 5,3 5,5 5,6 5,5 5,3 5,2 5,1R 5,1 R 5,2 R 5,6

15-24 ani 18,2 18,2 18,2 17,0 17,0 17,0 18,0 18,0 18,0 16,0 16,0 16,0 ..

25-74 ani 2,7 2,8 3,7 4,5 4,8 4,7 4,6 4,4 4,3 4,3 R 4,3 R 4,4 R 4,4

Masculin

15-74 ani 3,8 4,9 5,3 5,6 5,8 5,7 5,8 5,5 5,4 5,3 R 5,2 R 5,3 R 5,7

15-24 ani 19,1 19,1 19,1 17,1 17,1 17,1 18,5 18,5 18,5 16,6 16,6 16,6 ..

25-74 ani 2,9 3,2 4,5 4,7 5,0 4,8 4,8 4,5 4,4 4,5 R 4,3 R 4,4 R 4,6

Feminin

15-74 ani 3,5 3,2 3,5 5,0 5,2 5,4 5,1 5,1 4,9 4,8 R 5,0 R 5,0 R 5,5

15-24 ani 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9 17,3 17,3 17,3 15,1 15,1 15,1 ..

25-74 ani 2,6 2,4 2,5 4,2 4,4 4,7 4,3 4,4 4,2 4,1 R 4,3 R 4,3 R 4,2

Sursa: Comunicat INS numărul 58 / 10 martie 2021

Interpretând datele structurate în tabelul numărul 2, constatăm că


pentru persoanele adulte între 25-74 ani, rata şomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna ianuarie 2021, dintre care 4,6% în cazul bărbaţilor şi 4,2% în cel al femeilor. De asemenea, numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 73,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna ianuarie 2021.

Concluzii

Din acest articol se desprind, în baza cercetării efectuate, un număr însemnat de aspecte în legătură cu modul în care evoluează economia României și pe cale de consecință a modului în care sunt rezolvate problemele economice, care înrăutățindu-se, înrăutățesc și nivelul de trai al populației în această perioadă de timp. O primă concluzie este aceea că perspectivele sunt nu tocmai favorabile pentru ca România să se redreseze și să ajungă la macrostabilitate așa cum este necesar să se întâmple. Pe cale de consecință o serie întreagă de societăți comerciale și-au redus activitatea, în rândul IMM-urilor înregistrăm un număr nemaiîntâlnit de societăți lichidate sau închise, găsim că nivelul de trai al populației este în scădere deoarece veniturile s-au diminuat prin efectul acestei imposibilități de a desfășura activitățile în cadrul

normal și multe alte aspecte.

O altă concluzie este aceea că populația României este în scădere în

acest moment datorită fertilității reduse, înregistrând o creștere a mortalității și

o reducere a natalității ceea ce face ca mortinatalitatea populației să fi e în crește.

De asemenea, divorțialitatea și nupțialitatea sunt și ele într-un proces opus, în

sensul că se mărește la o perioadă la alta numărul divorțurilor cu consecințele

pe care le au asupra familiei, asupra descendenților acestor familii, iar pe de

altă parte numărul căsătoriilor s-a redus și se va reduce în continuare.

Crearea de noi locuri de muncă este, de asemenea, o problemă care

din studiu rezultă că nu se va îmbunătății nici în perioada următoare deoarece

în ciuda programelor întocmite de actuala guvernare nu există perspectiva

creării de locuri de muncă. Investițiile autohtone sunt mai reduse, apelarea

la creditele bancare pe baza cărora să se conceapă proiecte de dezvoltare este

difi cilă datorită dobânzilor foarte ridicate, iar accesarea fondurilor comunitare

depinde de decizia luată la Bruxelles privind alocarea acestora atât pentru

reziliență și redresare, cât și pentru bugetul anual pe domenii de activitate. Se

impune crearea de proiecte, pentru că altfel aceste sume devin neatacabile,

pe baza cărora să putem să stabilim cu repeziciune posibilități de a redresa

economia.

Concluzia concluziilor este aceea că nivelul veniturilor va fi în

scădere, creșterea prețurilor se va accentua, iar nivelul de trai va fi în scădere,

ceea ce va conduce la deteriorarea calității vieții populației din România.


Bibliografi e 1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Avram, D., Burea, D., Marinescu, I.A. (2018).

Aspects on natural movement of population, labor force and vacancies in economy. Romanian Statistical Review, Suppleme nt, 11, 60-70

2. Anghelache, C., Anghel, M.G., Iacob, Ș.V. (2020). Analysis of the natural movement of the population under the spectrum of the health crisis. Theoretical and Applied Economics, XXVII (2020), 4(625), Winter, 177-186

3. Anghelache, C., Barbu, C.M., Anghel, M.G., Căpușneanu, S. (2018). Study of population by domicile and residence. Natural movement and imbalances. Theoretical and Applied Economics, XXV (2018), 4 (617), Winter, 25-38

4. Anghelache, C. (2018). The economic balance of Romania at one hundred years, Editura Economică, Bucureşti

5. Chéron, A., Hairault, J.O., Langot, F. (2013). Life-Cycle Equilibrium Unemployment. Journal of Labor Economics, 31 (4), 843-882.

6. Hili, A., Lahmandi-Ayed, R., Lasram, H. (2016). Diff erentiation, labor market and

globalization. The Journal of International Trade & Economic Development, 25 (6), 809-833

7. Klein, P. and Ventura, G. (2009). Productivity diff erences and the dynamic eff ects

of labor movements. Journal of Monetary Economics, 56 (8), 1059–1073

8. Kroft, K., Lange, F. and Notowidigdo, M. (2013). Duration Dependence and Labor

Market Conditions: Evidence from a Field Experiment. Quarterly Journal of Economics, 128 (3), 1123–1167

9. Maestas, N., Mullen, K., Powell, D. (2016). The eff ect of population ageing on

economic growth, the labor force and productivity. National Bureau Of Economic Research, Cambridge, Working Paper no. 22452

10. Mortensen, D., Pissarides, C. (2011). Job Creation and Job Destruction in the

Theory of Unemployment. Economic Policy, 1, 1-19

11. Oster, E., Shoulson, I., Dorsey, E. (2013). Limited Life Expectancy, Human

Capital and Health Investments. American Economic Review, 103 (5), 1977–2002


ANALYSIS OF POPULATION EVOLUTION, EMPLOYMENT AND PROSPECTS


Artifex University of BucharestLecturer Ștefan Virgil IACOB PhD ([email protected])

Artifex University of BucharestIulian RADU PhD Student ([email protected])


Abstract

In this article, the main objective is to study and draw some conclusions about the perspective of the natural movement of the population in Romania in the conditions of the pandemic and economic-fi nancial crisis. Also, within this

objective we aim to identify the employment of the population, the creation

of jobs, the existence of vacancies, as well as the perspective of the evolution

in this fi eld. At the same time, we make concrete references and analyses

regarding the unemployment rate, as well as the employment possibilities of

the population, so as to temper the increase of unemployment and to fi nd some

possibilities, formulas for improvement.

The country’s population is the key element in terms of labour reserves,

in the sense that on quotas and through a training that should be much more

coordinated to create jobs through investment, so that the absorption in the

fi eld of labour to be a concrete phenomenon. Unfortunately, the pandemic

and economic-fi nancial crisis makes this diffi cult and we now see that

every month the number of registered unemployed increases, the number of

unemployed people increases, because they do not work and return to the

country or lose their jobs. The population of a country is the reserve for the

employed population and this active population is the reserve for the training

of employees.

The article analyses these aspects in their entirety, as well as a

presentation of the evolution of unemployment, the number of unemployed

and the unemployment rate, in an attempt to highlight some negative trends in

this area of labour, labour reserves, investment and job creation.

The methodology used is the classic one, database analysis, the use of

statistical indicators, the index method the use of statistical models, so as to

reveal how these aspects have evolved.

Keywords: natural movement, jobs, crisis, population, unemployment rate. JEL classifi cation: J30, J60


Introduction

This article on the evolution of the population and the way of employment in the conditions of the pandemic and economic-fi nancial crisis

focuses on the analysis of the natural movement of the population in 2020, as

well as in the fi rst months of 2021.

We highlighted the indicators that express how the birth rate, mortality,

nuptials, divorce evolved, as well as the fact that there is a downward trend of

population growth due to low fertility in married couples.

We continued the analysis with the presentation of the employment

of the working age population in 2020, with references to the situation that

exists in 2021, based on data, some provisional, registered and published by

the National Institute of Statistics.

At the same time, in the study on employment we referred to the two

categories, namely the active population in principle, but also the category of

unemployed, employees and other categories of population. We also referred

to the unemployed population, which is not included because there was a

large number of people who during the period since the onset of the pandemic

and economic and fi nancial crisis gave up jobs or otherwise came from the

outside, where they worked temporarily and where they did not have a perfect

legal basis to ensure this perspective.

For the whole analysis on the employment perspective, we also

referred to job vacancies, which also decreased due to the way in which

investments evolved, due to the way in which many companies could no

longer expand their activity. , and foreign direct investment remained only a

chimera for Romania’s economy.

From the data presented and especially from the parallel presentation of

some tables (databases) and graphs, the trend in which the general population,

the active population, the population in general, the active population, working

age, as well as how the number of unemployed increased and the number of

unemployed increased.

Literature review

Anghel, Anghelache, Avram, Burea and Marinescu (2018) conducted

a study on the labor force and the unemployed population. Anghelache,

Anghel and Iacob (2020) analysed a number of issues related to the natural

movement of the population in the context of the coronavirus pandemic.

Anghelache, Barbu, Anghel and Căpușneanu (2018) highlighted the main indicators used in the population analysis. Anghelache (2018) made an x-ray of all branches of the Romanian economy, during 100 years. Chéron, Hairault and Langot (2013) focused on the study of available jobs throughout the life


cycle. Hili, Lahmandi-Ayed and Lasram (2016) made a number of references to the labour force in the conditions of globalization. Klein and Ventura (2009) analysed the correlation between labour movement and productivity. Kroft, Lange and Notowidigdo (2013) focused their research on the study of employer behaviour. Maestas, Mullen and Powell (2016) studied the impact of population aging on labour and, implicitly, on productivity. A similar theme is addressed by Oster, Shoulson and Dorsey (2013). Mortensen and Pissarides (2011) highlighted elements of the unemployment theory.

Methodology

In order to facilitate the understanding of the study undertaken in this article, some methodological aspects used by the National Institute of Statistics and Eurostat were synthesized. Thus, the data on demographic phenomena were obtained by processing the information contained in the statistical bulletins of live births, deaths, marriages and divorces prepared by municipal, city and communal town halls, together with the registration of the phenomena in civil status documents. Born alive is the product of conception, expelled or completely removed from the mother’s body, regardless of the duration of pregnancy and which, after this separation, shows a sign of life (breathing, heart activity, umbilical cord pulsations or will-dependent muscle contractions). The deceased is the person whose vital functions have ceased defi nitively

after some time has elapsed since birth. Regarding the natural increase, this

represents the diff erence between the number of live births and the number of

deceased persons in the reference period.

Marriage represents the union between a man and a woman, concluded

in accordance with the legislation of the country, in order to establish a family

and which results in rights and obligations between the two spouses, as well

as their children. Divorce represents the dissolution of a legally concluded

marriage, by a fi nal decision of the court, of the civil status offi cer or of a

notary public. The data refer to divorce proceedings for which the dissolution

of the marriage was allowed.

The person’s domicile is the address at which he declares that he has his

main residence, entered in the identity card, as recorded in the administrative

bodies of the state, and the usual residence is the place where a person normally

spends his daily rest, without take into account temporary absences for

recreation, holidays, visits to friends and relatives, business, medical treatments

or religious pilgrimage. This may be the same as the domicile or it may diff er in

the case of persons who choose to establish their habitual residence in a locality

other than that of domicile in the country or abroad.


As for the birth and mortality data for 2019, they are fi nal and

are distributed after the date of the demographic event, and the data on

demographic phenomena for 2020 and 2021 are provisional and are distributed

after the date of registration of the demographic event. Also, the provisional

data on the demographic phenomena related to the months of year N present

the demographic phenomena, registered at the civil status offi ces in year N, distributed after the date of registration of the phenomenon. Provisional data for year N do not include phenomena produced in year N-1 and recorded late in year N (except January of each year). In the same vein, the fi nal data on demographic phenomena registered at the civil status offi ces, corresponding to the months of year N, represent the absolute semi-defi nitive data related to the demographic phenomena registered at the civil status offi ces in year N, redistributed by months after the date of production which adds the phenomena registered late in the fi rst 9 months of year N + 1, but which occurred in year N. At the same time, the revised data on demographic phenomena related to the months of year N represent the absolute fi nal data related to demographic phenomena registered in year N, to which were added the demographic phenomena registered late in the years N + 1, N + 2 and the fi rst 4 months of the year N + 3, but which took place in the year N. The fi nal data on demographic phenomena (marriages and divorces) produced in year N represent the total of demographic phenomena (marriages and divorces) recorded in reference year N and distributed by months after the date of occurrence of demographic events. With regard to unemployment, the source of the data is the Quarterly Statistical Survey on the Labour Force in Households (AMIGO), carried out in accordance with Regulation (EU) 2019/1700 of the European Parliament and of the Council of 10 October 2019 establishing an common framework for European statistics on individuals and households, based on individual data collected from samples and Commission Implementing Regulation (EU) 2019/2240 of 16 December 2019 specifying the technical aspects of the data set the technical formats for the transmission of information and the specifi cation of detailed modalities and the content of the quality reports on the organization of a labour force sample survey. The production of monthly statistics is governed by Commission Implementing Regulation (EU) 2019/2241 of 16 December 2019 on the description of variables and the length, quality requirements and level of detail of the time series for the transmission of monthly data on unemployment under Regulation (EU) 2019/1700 of the European Parliament and of the Council. According to the International Defi nition (ILO), the unemployed are people aged between 15 and 74 (in full years, at the end of the reference


week) who during the reference week were not employed according to the defi nition of employed persons, were available to work, i.e. were available for

paid employment or self-employment within two weeks of the reference week

and were actively looking for a job, i.e. either took concrete steps during the

four-week period ending the reference week to look for a paid job or to be self-

employed, or have found a job where they are to start work within a maximum

of 3 months from the end of the reference week.

The economically active population includes all persons who provide

the labour force available for the production of goods and services during

the reference period, including the employed population and the unemployed,

and the employed population comprises persons aged between 15 and 89,

who during the reference week, they fell into one of the following categories:

persons who, during the reference week, worked for at least one hour against

pay or for a profi t, including family workers working for the family business;

persons who have a job or an undertaking and who were temporarily absent

from work during the reference week but had a formal connection with the place

of work, provided that the following groups have a formal connection with the

place of work (persons absent from work due to rest leave, organization of

working time, sick leave, maternity or paternity leave; persons on vocational

training for work; persons on parental leave, who receive and / or are entitled

to an income or benefi ts related to work or whose parental leave should last for

a maximum of 3 months, seasonal workers in the off -season, if they continue

to perform regular tasks and duties for the workplace or for the enterprise,

excluding the fulfi lment of legal or administrative obligations; at work for

other reasons, if the expected duration of the absence is a maximum of 3

months) and persons producing agricultural goods intended for the most part

for sale or exchange in kind. People who produce agricultural goods intended

exclusively or mostly for self-consumption since 2021 are no longer parts of

the employed population.

The registered unemployed are the persons in the records of the

National Agency for Employment (ANOFM), who benefi t from the provisions

of the legislation on social protection of the unemployed.

The two sets of statistical indicators (monthly unemployment

according to the international defi nition and registered unemployment) are

not comparable because the data sources, measurement methods, concepts,

defi nitions and scope are diff erent.

The applied estimation methodology is based on econometric

methods that exponentially level the series of data with linear tendency, and

the estimated values are derived from the data provided by statistical research

on labour force in households, based on smoothing coeffi cients, which correct


the level and trend of the series in raw form (unadjusted). For provisional results, the values are derived taking into account partial data collected for the reference month. The data are presented in a seasonally adjusted form, thus eliminating the eff ect of seasonal variations. The DEMETRA program package (TRAMO

/ SEATS method) was used for seasonal adjustment, and the seasonally

adjusted series were obtained by removing the seasonal component from the

original series. The trend, which represents the adjusted series for both the

eff ect of seasonal and accidental variations, was obtained by removing the

irregular component from the seasonally adjusted series.

Due to the low number of observation cases, the degree of reliability

of the estimates for the indicators corresponding to the youth category (age

group 15-24 years) is extremely low, the series obtained showing a high degree

of volatility. Therefore, quarterly data are disseminated for the youth category

(for example, the data presented for January, February and March are equal

and refer to the fi rst quarter). The data for young people are disseminated, as provisional data, two months after the end of the reference quarter and fi nalized once the estimates for the AMIGO statistical survey for the corresponding quarter are completed. A new framework regulation on European statistics on persons and households, based on individual data collected from samples (Regulation (EU) 2019/1700 of the European Parliament and of the Council of 10 October 2019), entered into force in 2021. This, together with the delegated and implementing regulations issued in its application, constitutes the new legal basis of the Labour Force Survey in households - AMIGO (Labour Force Survey - LFS) and the BIM Unemployment Research on a monthly basis. These legislative changes bring a number of important methodological changes aimed at improving the comparability of results between the Member States of the European Union. These changes have a signifi cant impact on the survey estimates, in particular on the number of people employed. For this reason, the provisional data published for January 2021 are not comparable with those published for previous periods. Data revision policy: The unemployment rate and the number of unemployed indicators are disseminated monthly as provisional data and are subject to quarterly revisions as new information becomes available: indicators with reference periods January, February and March are published provisionally at the end of February, March and April respectively and are reviewed in May; the indicators with reference periods April, May and June are published provisionally at the end of May, June and July respectively and are revised in August; the indicators with reference period July, August


and September are published provisionally at the end of August, September and October respectively and are revised in November and the indicators with reference period October, November and December are published provisionally at the end of November, December and January (next year) and are revised in February, the following year. Annually, with the publication of the data for the fi rst month of the

year, the series in seasonally and trend adjusted form are completely revised

as a result of the re-estimation of the ARIMA model parameters.


Following the analysis performed by the authors, we fi nd that in

January 2021 the number of registered births decreased compared to January

2020 and the previous month, and the number of deaths increased in January

2021 compared to the same month of the previous year, but decreased

signifi cantly compared to December 2020. Also, in January 2021 the number

of marriages and the number of registered divorces decreased both compared

to December 2020 and compared to January 2020. Thus, in January 2021,

13,852 children were born, with 2,005 fewer children than in December 2020,

and the number of deaths recorded in January 2021 was 28,390, of which

15,218 men and 13,172 women, with 7,726 deaths, of which 4,159 men and

3,567 women, less than in December 2020 The number of deaths of children

under 1 year of age, recorded in January 2021, was 86 children, increasing by

1 compared to December 2020.

The comparison with the previous month is aff ected by the fact that the

statistical records of demographic phenomena register a gap from one month

to another, due to the fact that there are demographic phenomena produced

in the last 4-5 days of the current month. Also, the mortality phenomenon

registers a seasonal evolution, being more accentuated in the winter months

and registering the lowest values in July, August and September. The data

underlying the study are structured in table number 1.


Deaths recorded between January 2020 - January 2021

Table 1

MonthRecorded

deaths 1)

Deaths caused 2):

in the moon

reference

in the month

preceding the

reference month

two months or more

before the reference

monthA 1 2 3 4

Year 2020January 23352 22434 757 161February 21699 20607 1092 -March 22591 21335 1153 103April 21812 20593 1049 170May 20249 19317 796 136June 21073 19542 1292 239July 22417 20980 1133 304August 23169 21765 1108 296September 21973 20371 1196 406October 27491 25733 1188 570November 34769 32694 1625 450December 36116 33324 2125 667

Year 2021January 28390 27099 1050 2411) Provisional data distributed by months after the date of registration of the demographic phenomenon.2) Provisional data distributed by months after the date of occurrence of the demographic phenomenon.Source: INS communique number 67 / March 15, 2021

As can be seen in the data series plotted below, in 2020 the number of deaths increased signifi cantly in October, November and December compared

to the same months of the previous year, and in January 2021 we identify an

increase in the number of deaths compared to January of the previous year, but

a signifi cant decrease compared to December 2020. Further in graph number 1

is presented the evolution of the number of live births and deaths, in the period

January 2019 - January 2021.


Evolution of the number of live-born and deceased, in the period

January 2019 - January 2021

Chart 1

Interpreting the above data, we fi nd that in January 2021, more than

two thirds of the total number of deaths were registered for people aged at

least 70 years (11,967 deaths, representing 42.2% of the total, were registered

among people in age of 80 years and over, and 7,199 deaths, representing

25.4%, in people aged 70-79 years) and 5,472 deaths (19.3%) in people aged

60-69 years. On the other hand, the fewest deaths were recorded in the 5-19

age groups (46 deaths), 20-29 years (91 deaths) and 0-4 years (95 deaths).

The deaths registered in January 2021, by age groups are presented in chart

number 2.

Deaths recorded in January 2021, by age groups

Chart 2

Regarding the evolution of the natural increase, we fi nd that it

remained negative (-14,538) in January 2021, the number of deceased persons

being double than that of live births. Also, in January 2021, 4,139 marriages


were registered at the civil status offi ces, 314 less than in December 2020, and

the number of divorces pronounced by fi nal court decisions and according to Law no. 202/2010 was 713 in January 2021, 1,532 less than in December 2020. Graph number 3 shows the situation of the number of marriages and divorces from January 2020 to January 2021.

Evolution of the number of marriages and divorces, in the period

January 2020 - January 2021

Chart 3

In January 2021 the number of live births was lower by 2,119 compared to the same month in 2020, and the number of people who died was 5,038 higher than in January 2020. Also, the negative natural increase increased by almost 2 times in January 2021 compared to January 2020, reaching -14,538 people in January 2021, compared to -7,381 people in January 2020. The number of children under the age of one who died was 5 times lower in January 2021 than in January 2020. Graph number 4 shows the situation of the number of deaths by area of residence, between January 2020 and January 2021.


Evolution of the number of deceased by residence, during January 2020

- January 2021

Chart 4

In the urban area there was the death of 13,970 people (7,544 men and 6,426 women), and in the rural area the death of 14,420 people (7,674 men and 6,746 women). Compared to the same month of 2020, the number of people who died increased by 2,730 people (1,676 men and 1,054 women) in urban areas and by 2,308 people (1,219 men and 1,089 women) in rural areas. The number of marriages in January 2021 was 217 lower than in the same month of the previous year. Also, by fi nal court decisions and according

to Law no. 202/2010 in January 2021 were pronounced with 123 divorces less

than in January 2020.

The eff ects of the health crisis on demographic phenomena are visible,

especially in the case of deaths, which since June 2020 have registered an

increasing trend compared to the corresponding months of the previous year

and in the case of marriages which, since March 2020, of events compared

to the corresponding months of the previous year. Between January 2020

and January 2021, the number of births decreased every month compared

to the corresponding month of the previous year, except for December 2020

when the number of live births slightly exceeded the number of live births in

December 2019.

Jobs had an oscillating evolution in 2020. Thus, the average annual

number of vacancies was 37.7 thousand, decreasing by 16.1 thousand vacancies

compared to the previous year. The average annual vacancy rate was 0.77%,

down 0.32 percentage points from the previous year. Graph number 5 shows

the average annual rate and the average annual number of vacancies.


Average annual rate and average annual number of vacancies

Graph 5

Interpreting the data that formed the basis of the above graphical representation, we fi nd that in 2020, the highest average annual vacancy

rates were recorded in public administration and other service activities

(1.96% for each in part), in health and social assistance (1.52%), respectively

in entertainment, cultural and recreational activities (1.32%). Also, in the

manufacturing industry was concentrated almost a fi fth of the average annual

number of vacancies (7.4 thousand vacancies), and the rate had an average

annual value of 0.67%.

As for the budget sector, it accounted for more than 30% of the average

annual number of vacancies, most of which were in the public administration

(5.4 thousand vacancies), followed by health and social assistance (5,3

thousand vacancies), respectively education (1.2 thousand vacancies). On the

other hand, the lowest value of the average annual vacancy rate was registered

in hotels and restaurants (0.06%), and the average annual number of vacancies

was the lowest value in real estate transactions (0,1 thousand vacancies).

Compared to the previous year, in all activities of the national economy

there were decreases of the two indicators, except for the extractive industry

(+ 0.02%, respectively +0.01 thousand vacancies). Thus, the most signifi cant

decreases in the average annual rate of vacancies were found in hotels and

restaurants (-0.59%), other service activities (-0.51%), entertainment, cultural

and recreational activities (-0.50%), manufacturing (-0.47%), respectively

fi nancial intermediation and insurance (-0.46%).

The average annual number of job vacancies decreased. Thus in

the manufacturing: industry (-5.9 thousand vacancies), followed by trade

(-1.8 thousand vacancies), hotels and restaurants (-1.3 thousand vacancies),

health and social assistance, respectively transport and storage (-1.1 thousand

vacancies for each).


Average annual rate and average annual number of vacancies, by

activities of the national economy (diff erences 2020 compared to 2019)

Chart 6

We fi nd that in 2020, the highest demand for salaried labour expressed

by employers through the average annual rate of vacancies was highlighted

among the occupations of administrative offi cials - major group 4 (1.03%),

specialists in various fi elds of activity - major group 2 (0.87%), elementary

occupations - major group 9 (0.81%), respectively in those of technicians

and other specialists in the technical fi eld - major group 3 (0.80%). Also,

the average annual number of vacancies registered high values among the

occupations of specialists in various fi elds of activity - major group 2 (9.4

thousand vacancies), followed by those of workers in the fi eld of services -

major group 5 (5.9 thousand vacancies), respectively in elementary occupations

- major group 9 (5.2 thousand vacancies). The lowest availability of salaried

labour demand both in terms of the average annual rate and the average

annual number of vacancies was found in the occupations of skilled workers

in agriculture, forestry and fi shing - major group 6 (0, 39%, respectively 0.1

thousand vacancies), respectively by members of the legislative body, of

the executive, senior leaders of the public administration, leaders and senior

offi cials - major group 1 (0.45%, respectively 1.5 thousand vacancies).

For all major occupational groups, there were decreases compared to

2019, both in terms of the average annual rate and the average annual number

of vacancies. Thus, the most relevant decreases of the average annual rate of

vacancies were found among the occupations of specialists in various fi elds of

activity - major group 2 and operators of installations and machines; machine

and equipment assemblers - major group 8 (-0.35% for each), service workers

- major group 5 (-0.34%), respectively in elementary occupations - major

group 9 (-0, 33%). Also, the average annual number of jobs experienced the

most signifi cant decreases among the occupations of specialists in various


fi elds of activity - major group 2 (-3.8 thousand vacancies), of workers in the

fi eld of services - major group 5 (-2.8 thousand vacancies), in the elementary

occupations - major group 9 (-2.3 thousand vacancies), respectively in those

of operators at installations and machines; machine and equipment assemblers

- major group 8 (-2.0 thousand vacancies).

Average annual rate and average annual number of vacancies, by major

occupational groups (diff erences 2020 compared to 2019)

Chart 7

In 2020, in territorial profi le, the highest values of the average annual

rate of vacancies were registered in the regions of Bucharest-Ilfov (1.05%),

North-West (0.91%), respectively West (0.87%). The employers presented

the most signifi cant demand for salaried labour force expressed through

the average annual number of vacancies in the Bucharest-Ilfov region (11.7

thousand vacancies), which also represented about 31% of the average annual

number of jobs job vacancies across the country. The North-West regions (6.1

thousand vacancies) and the West (4.1 thousand vacancies) accounted for over

27% of the average annual number of vacancies in the country.

Both in terms of the average annual rate and the average annual number of

vacancies, the lowest values were found in the South-West Oltenia region

(0.31%, respectively 1.2 thousand vacancies), followed of the North-East

region (0.59%, respectively 3.3 thousand vacancies).


Average annual rate and average annual number of job vacancies, by

development regions (diff erences 2020 compared to 2019)

Chart 8

Compared to the previous year, there were decreases in all regions, both in terms of the average annual rate and the average annual number of vacancies. The most relevant decreases of the average annual rate of vacancies were observed in the West (-0.50%), Bucharest-Ilfov (-0.38%), North-East (-0.34%), respectively North-West (-0.31%). Also, the average annual number of vacancies decreased the most in the regions Bucharest-Ilfov (-4.2 thousand vacancies), West (-2.6 thousand vacancies), North-West (-2.2 thousand vacancies), respectively Center (-2.0 thousand vacancies). The average annual number of vacancies in the South-West Oltenia region decreased the least, by only 0.5 thousand compared to the previous year (-0.13 percentage points the average annual vacancy rate). The unemployment rate for men was 0.2% higher than for women. Starting with 2021, the methodology of the Household Labour Force Survey has been revised to meet the requirements of the new European regulations entered into force on 1 January 2021. These changes have a signifi cant impact

on estimates, especially on the number of employed and implicitly on the

number of population active.

The estimated number of unemployed people aged 15-74 for January

2021 was 474 thousand people.


Number of unemployed in the period January 2018 - January 2021

Chart 9

By sex, the unemployment rate for men exceeded by 0.2% that of women, registering 5.7% for males and 5.5% for females. Table 2 sets out the data on the sex unemployment rate.

Sex unemployment rate (%)

Table 22020 2021

Jan. Feb. Mar. Apr. May Jun. Jul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Jan.P

Total

15-74 years 3,6 4,2 4,5 5,3 5,5 5,6 5,5 5,3 5,2 5,1R 5,1 R 5,2 R 5,6

15-24 years 18,2 18,2 18,2 17,0 17,0 17,0 18,0 18,0 18,0 16,0 16,0 16,0 ..

25-74 years 2,7 2,8 3,7 4,5 4,8 4,7 4,6 4,4 4,3 4,3 R 4,3 R 4,4 R 4,4

Male

15-74 years 3,8 4,9 5,3 5,6 5,8 5,7 5,8 5,5 5,4 5,3 R 5,2 R 5,3 R 5,7

15-24 years 19,1 19,1 19,1 17,1 17,1 17,1 18,5 18,5 18,5 16,6 16,6 16,6 ..

25-74 years 2,9 3,2 4,5 4,7 5,0 4,8 4,8 4,5 4,4 4,5 R 4,3 R 4,4 R 4,6

Female

15-74 years 3,5 3,2 3,5 5,0 5,2 5,4 5,1 5,1 4,9 4,8 R 5,0 R 5,0 R 5,5

15-24 years 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9 16,9 17,3 17,3 17,3 15,1 15,1 15,1 ..

25-74 years 2,6 2,4 2,5 4,2 4,4 4,7 4,3 4,4 4,2 4,1 R 4,3 R 4,3 R 4,2

Source: INS communique number 58/10 March 2021


Interpreting the data structured in table number 2, we fi nd that for

adults between 25-74 years, the unemployment rate was estimated at 4.4%

for January 2021, of which 4.6% for men and 4.2% for of women. Also, the

number of unemployed aged 25-74 represents 73.9% of the total number of

unemployed estimated for January 2021.

Conclusions

Based on the research carried out, this article reveals a signifi cant

number of aspects related to the way the Romanian economy is evolving and

as a consequence of the way in which the economic problems are solved,

which worsen, worsen the living standard population during this time. A fi rst

conclusion is that the prospects are not exactly favourable for Romania to

recover and reach macrostability as it needs to happen. As a consequence,

a whole series of companies have reduced their activity, among SMEs we

register an unprecedented number of liquidated or closed companies and we

fi nd that the living standard of the population is decreasing because incomes

have decreased due to this eff ect inability to carry out activities within the

normal framework and many other aspects.

Another conclusion is that Romania’s population is declining at this

time due to low fertility, registering an increase in mortality and a reduction

in birth rates, which makes the stillbirth of the population to increase. Divorce

and marriage are also in the opposite process, in the sense that the number

of divorces increases from one period to another with the consequences they

have on the family, on the descendants of these families, and on the other hand

the number of marriages has decreased and will be further reduced.

The creation of new jobs is also a problem which the study shows

will not improve in the next period because despite the programs prepared

by the current government there is no prospect of job creation. Domestic

investment is lower, recourse to bank loans on the basis of which to design

development projects is diffi cult due to very high interest rates, and access

to Community funds depends on the decision taken in Brussels on their

allocation for both resilience and recovery and the annual budget by fi elds of

activity. It is necessary to create projects, because otherwise these amounts

become unassailable, based on which we can quickly establish opportunities

to recover the economy.

The conclusion of the conclusions is that the income level will be

decreasing, the price increase will be accentuated, and the living standard will

be decreasing, which will lead to the deterioration of the quality of life of the

Romanian population.


References

1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Avram, D., Burea, D., Marinescu, I.A. (2018). Aspects on natural movement of population, labor force and vacancies in economy. Romanian Statistical Review, Suppleme nt, 11, 60-70

2. Anghelache, C., Anghel, M.G., Iacob, Ș.V. (2020). Analysis of the natural movement of the population under the spectrum of the health crisis. Theoretical and Applied Economics, XXVII (2020), 4(625), Winter, 177-186

3. Anghelache, C., Barbu, C.M., Anghel, M.G., Căpușneanu, S. (2018). Study of population by domicile and residence. Natural movement and imbalances. Theoretical and Applied Economics, XXV (2018), 4 (617), Winter, 25-38

4. Anghelache, C. (2018). The economic balance of Romania at one hundred years, Editura Economică, Bucureşti

5. Chéron, A., Hairault, J.O., Langot, F. (2013). Life-Cycle Equilibrium Unemployment. Journal of Labor Economics, 31 (4), 843-882.

6. Hili, A., Lahmandi-Ayed, R., Lasram, H. (2016). Diff erentiation, labor market and

globalization. The Journal of International Trade & Economic Development, 25 (6), 809-833

7. Klein, P. and Ventura, G. (2009). Productivity diff erences and the dynamic eff ects

of labor movements. Journal of Monetary Economics, 56 (8), 1059–1073

8. Kroft, K., Lange, F. and Notowidigdo, M. (2013). Duration Dependence and Labor

Market Conditions: Evidence from a Field Experiment. Quarterly Journal of Economics, 128 (3), 1123–1167

9. Maestas, N., Mullen, K., Powell, D. (2016). The eff ect of population ageing on

economic growth, the labor force and productivity. National Bureau Of Economic Research, Cambridge, Working Paper no. 22452

10. Mortensen, D., Pissarides, C. (2011). Job Creation and Job Destruction in the

Theory of Unemployment. Economic Policy, 1, 1-19

11. Oster, E., Shoulson, I., Dorsey, E. (2013). Limited Life Expectancy, Human

Capital and Health Investments. American Economic Review, 103 (5), 1977–2002


Politica comercială externă a Republicii Moldova: analiza şi tendinţe

Tatiana GUTIUM, Scientifi c researcher ([email protected])

National Institute for Economic Research, Republic of Moldova

Abstract State policy in the fi eld of foreign economic activity aims at developing

a system of measures of a legislative, executive and control nature, pointed

at regulating imports and exports with foreign countries. There is an acute

problem of improving the trade policy of the Republic of Moldova in order to

promote exports and expand sales markets. Moldova has not yet accumulated

signifi cant experience in this area, which, combined with a weak legal

framework, creates diffi culties in organizing trade policy to ensure the trade

interests of Moldovan businesses. This study is based on a SWOT analysis,

and its main purpose is to substantiate the main objectives of strategies,

state programs focused on improving foreign trade policy. Author proposed

to develop and implement strategies that would include the following four

general objectives: supporting the growth of export potential; improving

the quality of domestic goods; increasing the quality of infrastructure and

logistics effi ciency; development of electronic commerce.

Key words: foreign trade, export, import, SWOT analysis, trade

policy.

JEL: F13, F15, F19.

1. Introducere Politica comercială externă rezidă dezvoltarea și reglementarea relațiilor comerciale cu alte țări. Promovarea efectivă a acestei politici poate garanta dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale, iar sarcina ei este menținerea echilibrului economic extern în contextul asigurării securității economice a țării, stimularea exportului și atragerea capitalului străin. Prin

urmare, analiza dinamicii comerțului exterior și cercetarea politicii comerciale

externe promovate de Republica Moldova sunt relevante.

2. Scopul studiului și sursele de date utilizate

Scopul studiului constă în identifi carea principalelor obiective a

strategiilor, programelor de stat axate pe efi cientizarea politicii comerciale

promovate de Republica Moldova în baza rezultatelor analizei dinamicii

comerțului exterior și analizei SWOT.


Analiza dinamicii comerțului exterior se efectuează în baza unui set de indicatori, inclusiv se calculă cota în Produsului Intern Brut (PIB). „În anul 2018, Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (BNS) a trecut la estimarea indicatorilor privind PIB după metodologia de calcul a Sistemului Conturilor Naționale (SCN) a Organizației Națiunilor Unite, versiunea 2008 / Sistemul European de Conturi, versiunea 2010” (Gutium, 2020, p. 260). Modifi cări s-au produs aproape în toate compartimentele SCN, însă modifi cări majore au avut loc în metodologia elaborării tabelelor fl uxurilor de bunuri și în calcularea indicatorilor macroeconomici care, în conformitate cu

metodologia SCN, ONU-2008/SEC-2010, în primul rând afectează mărimea Produsului Intern Brut. PIB-ul conform metodologiei noi a fost recalculat pentru anii precedenți 2010-2017. Cu toate că, pe site-ul BNS al Republicii Moldova (RM) sunt disponibile serii de timp anuale privind comerțul exterior pentru anii 1997-2019, însă ținând cont de faptul că seria de date trebuie să fi e comparabilă, analiza este efectuată pentru perioada de timp 2010-2019.

3. Tendințe în comerțul exterior al Republicii Moldova

Analiza dinamicii comerțului exterior al Republicii Moldova atestă, că perioadele de creștere și descreștere a importului sunt identice cu cele ale

exportului, iar soldul balanței comerciale a fost defi citar în decursul întregii perioade analizate. După diminuarea bruscă a comerțului exterior în a.2009, cauzată de criza fi nanciară, în următorii doi ani a crescut simțitor atât exportul,

cât și importul. Următoarea micșorare considerabilă în termeni valorici a fost atestată în a.2015 (Figura 1), pe fondalul confl ictului geopolitic și schimbului

de sancțiuni dintre Federația Rusă pe de o parte, și SUA, Uniunea Europeană,

Canada, Elveția, Japonia, Australia, Noua Zeelandă – pe de altă parte. După

ce pe data de 27 iunie 2014 a fost semnat Acordul de Asociere a Republicii

Moldova la UE, Federația Rusă a extins geografi c sancțiunile și asupra

bunurilor de origine din Moldova.


Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova, aa.2010-2019

Fig. 1

�

��11

0111

0�11

�111

��11

C111

C�11

�111

��11

:111

01�1 01�� 01�0 01�� 01�C 01�� 01�: 01�> 01�2 01��

��G�%5)

��

Sursa: estimările efectuate de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (National Bureau of Statistics, 2020).

O reorientare cardinală a exportului de la est spre vest, nu putea fi realizată in termeni reduși de timp, deoarece o bună parte din produsele

exportate nu corespund standardelor europene, nu sunt competitivi atât în

raport cu calitatea, cât și în raport cu prețul. Volumul fi zic al exportului de

mărfuri în țările lumii în 2015 nu sa redus, ci a crescut și a constituit 101%

(Figura 2), pe când în termeni valorici a scăzut cu 15,93%. Situația creată

poate fi explicată prin faptul, că exportul de bunuri procesate în țările CSI,

cu o valoare adăugată relativ înaltă, au fost substituite cu exportul bunurilor

neprocesate, cu o valoare adăugată joasă, în țările UE.


Indicii volumului fi zic al exportului din Republica Moldova, aa.2010-2019Fig. 2

�6�7(�*(��&� ��5%-)3)-)��<�/� ��-�"4,%��)-)��&��",)�-� ��%-&%5�8��(*9�9:*9�;�

21

�1

�11

��1

�01

��1

�C1

01�1 01�� 01�0 01�� 01�C 01�� 01�: 01�> 01�2 01��

F

*��"�� *��"��57 *��"��4%*

Sursa: estimările efectuate de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (National Bureau of Statistics, 2020).Notă: Ifx – Indicii volumului fi zic la mărfurile exportate.

În perioada anilor 2010-2019, cota exportului în PIB a atins cel mai înalt nivel în a.2011 – 26,3%. Însă cea mai mare cotă a defi citului balanței comerciale în PIB – la fel a fost înregistrată în acest an. Creșterea considerabilă a volumul importului a cauzat această situație. Cota importului în PIB a constituit 61,7%. În anul 2019 acest indicator a atestat un nivel comparativ mai mic în raport cu ceilalți ani din perioada analizată, iar cota exportului în PIB în anul dat a fost relativ mai mică cu cea atinsă în anii 2011-2018 și cu 1,1 puncte procentuale mai mare în raport cu a.2010. În decursul întregii perioade cota defi citului balanței comerciale în PIB a fost semnifi cativă și a variat în intervalul 20% – 40% (Figura 3). Prin urmare, primul obiectiv a strategiilor, programelor de stat axate

pe efi cientizarea politicii comerciale promovate de Republica Moldova este

susținerea creșterii potențialului de export.


Cota comerțului exterior al Republicii Moldova în PIB

Fig. 3��

�6�7(�0(��%�� %3"�1)-)��"4�"��%��-��",)�-� ��%-&%5��2��

;C1

;01

1

01

C1

:1

01�1 01�� 01�0 01�� 01�C 01�� 01�: 01�> 01�2 01��

F

%!�� 9?��F %!�� 9?��F

(�� 9?��F


Analiza comparativă a structurii exportului Republicii Moldova pe secțiuni conform Clasifi cării Standard de Comerț International (CSCI) Rev. 4, în a.2019 față de a.2010, a arătat, că sa micșorat cota exportului de articole manufacturate diverse (cu 5,45 puncte procentuale), băuturi și tutun (cu 2,40 puncte procentuale), produse alimentare și animale vii (cu 2,22 puncte procentuale), mărfuri manufacturate (cu 1,42 puncte procentuale), și sa majorat cota de mașini, echipamente de transport (cu 10,84 puncte procentuale), materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili (cu 1,25 puncte procentuale) (Figura 4). O altă caracteristică a comerțului exterior al Republicii Moldova este cota înaltă a reexportului. Se disting două categorii de reexport: ► reexportul clasic a bunurilor, care nu au fost prelucrate, nu au

suferit transformări esențiale; ► reexportul producției după prelucrare.


Structura exportului Republicii Moldova pe secțiuni

conform CSCI Rev. 4, %

Fig. 4

�

1 � �1 �� 01 0�

+�� "�� J��

)� ��

$��!��

$��

��!��

5��

4� ��

$� ��

+��

��

01�� 01�1


Cel mai înalt nivel al cotei reexportului în export, de 45,18%, a fost înregistrat în a.2011. În anii următori s-a atestat un trend descendent a indicatorului dat. Cota reexportului în 2019 a constituit 28,1%, inclusiv 8,5% în total exporturi sunt reexporturi clasice și 19,6% – reexporturi de mărfuri după prelucrare. În expresie valorică cel mai mare volum al reexportului la fel a fost atins în a.2011, iar cel mai mic – în a.2015, an după semnarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (Figura 5).

Evoluția exportului și reexportului Republicii Moldova, aa.2010-2019

Fig. 5$��5��7��,��-��

�

1

�11

�111

��11

0111

0�11

�111

01�1 01�� 01�0 01�� 01�C 01�� 01�: 01�> 01�2 01��

��G�%5)

7�� ,�� - #��


Sursa: estimările efectuate de autor în baza datelor UN Comtrade (UN Comtrade, 2020).

Analiza reexportului pe secțiuni conform CSCI Rev. 4 pentru anul 2019 a arătat că cel mai mare volum îi revine reexportului de articole manufacturate diverse, urmate de mașini, echipamente de transport, produse chimice. Cel mai mare volum a exportului (exclusiv reexport) îi revine produselor alimentare și animale vii (Figura 6). Tendința dată reprezintă un obstacol în dezvoltarea unei economii competitive.

Exportul și reexportul Republicii Moldova pe secțiuni conform CSCI

Rev. 4, a.2019

Fig. 6��

�6�7(�@(�4,%��)-�.��""4,%��)-��",)�-� ��%-&%5��,"��" 1�)�� %�<%�3��+��"5(�=8��(*9�;�

1 011 C11 :11

+�� "�� J��

)� ��

$��!��

$��

��!��

5��

4� ��

$� ��

+��

��

��G�%5)

7�� ,�� - #��


4. Analiza SWOT a politicii comerciale externe promovate de Republica

Moldova

În tabelul 1 sunt analizate trei acorduri comerciale, semnate de Republica Moldova: primul – cu Comunitatea Statelor Independente (CSI), al doilea – cu Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, al treilea – cu Turcia. În contextul evaluării rezultatelor promovării acordurilor menționate, a fost analizată evoluția comerțului exterior, aplicând principiului ceteris paribus pentru intervalul de timp, unde primul an este anul semnării acordului corespunzător. În cazul „Acordului privind zona de comerț liber”, pentru a nu admite suprapunerea efectelor a două acorduri, intervalul de timp analizat este 2011-2012, deoarece la 29 noiembrie 2013 a fost parafat „Acordul de instituire a unei Zone de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) cu Uniunea Europeană”. În aceeași ordine de idei, perioada cercetării rezultatelor derulării celorlalte două acorduri este 2014-2019.


Analiza a trei Acorduri comerciale semnate de Republica Moldova

Tabelul 1Acorduri Caracteristici distincte Rezultatul promovării Data semnării

„Acord privind zona de comerț liber”

„Facilitarea comerțului regional dintre Moldova și țările CSI prin stabilirea taxei vamale zero la peste 10 mii de grupuri de mărfuri și anularea graduală a taxelor pentru produsele care fac excepție. Neaplicarea noilor restricții în comerț” (Acord, 2011).

Modifi cările comerțului dintre Moldova și CSI în perioada anilor 2011-2012 (situația din anul 2012 în raport cu anul 2011):Defi citul balanței comerciale a scăzut cu 12,4%;S-a majorat exportul din Moldova în CSI și importul în Moldova din CSI a unui număr de bunuri atât neprocesate, cât și procesate.

18 octombrie 2011

„Acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte”

Moldova se obligă să „elimine toate taxele vamale pentru mărfurile originare din UE, cu excepțiile bunurilor din Anexa XV-D, la care taxele vor fi eliminate în 3, 4, 5, 6, 10 etape” (în fi nal, taxele vor fi eliminate la toate bunurile). Pe când, UE nu va elimina taxele la toate bunurile: „mărfurile din Anexa XV-A vor fi importate din Moldova în Uniune fără taxe vamale în limitele contingentelor tarifare stabilite; mărfurile din Anexa XV-B sunt supuse unei taxe de import în UE, cu excepția componentei ad valorem a taxei de import; importul produselor originare din Moldova enumerate în Anexa XV-C sunt cotate” (Acord, 2014a).

Modifi cările comerțului dintre Moldova și UE în perioada anilor 2014-2019 (situația din anul 2019 în raport cu anul 2014):A crescut exportul din Moldova în UE de bunuri neprocesate: legume – de 5,9 ori; semințe și fructe oleaginoase – de 2,1 ori; lapte, ouă de păsări, miere naturală – cu 22,1%; etc.;A scăzut exportul din Moldova în UE de bunuri procesate: zahăr și produse zaharoase – cu 39,8%; îmbrăcăminte tricotată – cu 25,9%; etc.;A sporit importul în Moldova din UE de bunuri procesate: produse alimentare, băuturi alcoolice, fără alcool, oțet, tutun – cu 45,2%; mașini și aparate, echipamente electrice – 40,9%; încălțăminte – cu 33,4%; etc.

27 iunie 2014

„Acord de Comerț Liber între Republica Moldova și Republica Turcia”

„Pentru mărfurile originare din Turcia (din Anexa II) Moldova va acorda condiții tarifare favorabile, analogice celor acordate produselor similare originare din UE” (articolul 23, alineatul 4) (Acord, 2014b). În Acord nu este menționat că bunurile din Moldova vor obține preferințe analogice celor acordate produselor similare originare din UE.

Modifi cările comerțului dintre Moldova și Turcia în perioada anilor 2014-2019 (situația din anul 2019 în raport cu anul 2014):Defi citul balanței comerciale a crescut cu 14,7%;A sporit exportul din Moldova în Turcia de bunuri neprocesate: carne și organe comestibile – de 2,9 ori; cereale – de 2,1 ori; etc.;A diminuat exportul din Moldova în Turcia de bunuri procesate: sticlă și artic ole din sticlă – cu 88,9%; etc.;S-a majorat importul în Moldova din Turcia de bunuri procesate: încălțăminte – de 2,3 ori; mașini și aparate, echipamente electrice – 71,0%; sticlă și articole din sticlă – cu 52,9%; materiale textile și articole din aceste materiale – cu 46,2%; etc.

11 septembrie 2014

Sursa: (Gutium, 2021).


În anul 2014, potențialul de export al strugurilor de masă, proaspeți, al Republicii Moldova este de 5,0 ori mai mare ca volumul scutit de taxe, iar în anul 2017 – de 8,0 ori și în anul 2019 – de 6,3 ori (Figura 7). Deci, diversifi carea regională a exportului rămâne actuală.

Exportul de struguri de masă din Republica Moldova și volumul scutit

de taxe

Fig. 7

�

�� ,%3)*7�01�:;0101�� -�

1

�1

01

�1

C1

�1

:1

>1

21

01�C 01�� 01�: 01�> 01�2 01��

��

7�� , ��- 7�� "��57 E��


În anul semnării Acordului de asociere UE, potențialul de export al tomatelor moldovenești a constituit 9,8 mii tone, iar volumul scutit de taxe este de 2 mii tone (de 4,9 ori mai mic). Asupra exportului bunului dat a infl uențat nu numai Acordul menționat, dar și „Acordul de Comerț Liber între Republica Moldova și Republica Turcia”. Ca rezultat, în anul 2019, volumul exportului de tomate din Republica Moldova este egal cu zero (Figura 8).


Exportul de tomate din Republica Moldova și volumul scutit de taxe

Fig. 8

�

�� ,%3)*7�01�:;0101�� -�

1

�

0

�

C

�

:

>

2

�

�1

01�C 01�� 01�: 01�> 01�2 01��

��

7�� , ��- 7�� "��57 E��


Generalizarea rezultatelor analizei SWOT a politicii comerciale promovate de Moldova este refl ectată în Tabelul 2.

Analiza SWOT a politicii comerciale promovate de Republica Moldova

Tabelul 2

Puncte tari Puncte slabe

Perfecționarea continuă a bazei legislative care stabilește promovarea politicii comerciale. Elaborarea și implementarea strategiilor conexe cu promovarea exportului (SNAIPE 2016-2020 etc.).Semnarea acordurilor (DCFTA, Acordul de Asociere etc.) care au asigurat accesul pe piața UE a bunurilor autohtone (volumul fi zic la mărfurile exportate în țările UE a crescut, în medie, cu 11% anual, anii

2014-2019).

Nu toate bunurile autohtone corespund

standardelor europene de calitate și sunt competitive, de aceea nu pot profi ta de accesul pe piața UE.Crește volumul promovării bunurilor lohn și bunurilor neprocesate.Gradul redus de diversifi care a exporturilor.Conform unor acorduri semnate, Republica Moldova nu a obținut facilități integral identice (Tabelul 2.2).

Oportunități Amenințări

Crearea premiselor pentru dezvoltarea digitalizării documentării și vămuirii tranzacțiilor de export și import.Penetrarea piețelor noi.Oportunități pentru promovarea bunurilor ecologice.Accesul pe piața europeană, unde cerințele față de bunuri sunt ridicate, va servi ca imbold pentru producătorul autohton de a spori calitatea și competitivitatea bunurilor.

Restricțiile cauzate de pandemia COVID-19 vor fi prelungite și extinse, ceea ce va crea impedimente pentru dezvoltarea comerțului exterior.Competitivitatea bunurilor autohtone pe piața externă va scădea din cauza accelerării progresului tehnico-științifi c în țara-gazdă.

Apariția concurenței neloiale pe unele piețe.

Sursa: (Gutium, 2021).


Rezultatele analizei dinamicii comerțului exterior și analizei SWOT a politicii comerciale arată că al doilea obiectiv a strategiilor, programelor

de stat axate pe efi cientizarea politicii comerciale promovate de Republica

Moldova este îmbunătățirea calității bunurilor autohtone, iar al treilea

obiectiv – sporirea calității infrastructurii și efi cientizării logisticii.

5. Concluzii și recomandări

În literatura de specialitate consacrată analizei Acordului de Asociere între Republica Moldova și UE este pus accentul pe punctele tari ale semnării Acordului dat, însă nu sunt sufi cient elucidate punctele slabe. Conform Acordului, Moldova se angajează să elimine toate taxele vamale pentru mărfurile originare din UE în momentul intrării în vigoare a Acordului, cu excepția bunurilor din Anexa XV-D, la care taxele vor fi eliminate treptat în 3, 4, 5, 6, 10 etape. Însă, o parte din mărfurile originare din Moldova sunt cotate (Anexa XV-C), altă parte este supusă unei taxe de import în UE, cu excepția componentei ad valorem a taxei de import (Anexa XV-B), și încă o listă de bunuri este importată din Moldova în Uniunea Europeană fără taxe vamale în limitele contingentelor tarifare stabilite (Anexa XV-A). Analiza bunurilor din Anexa XV-A a arătat că volumul scutit de taxe este mai mic ca potențialul de export, de aceea Republica Moldova este silită să caute alte piețe de desfacere a acestor produse. În această ordine de idei, renunțarea de la piața estică nu este convenabilă Republicii Moldova. Analiza dinamicii comerțului exterior a demonstrat că economia Republicii Moldova este vulnerabilă față de țările vecine și principalii parteneri comerciali. Republica Moldova se confruntă cu decalaje tehnologice și economice comparativ cu țările dezvoltate. Este indispensabilă stabilirea căilor efective de promovare a politicii comerciale, dar și elaborarea strategiilor de extindere a relațiilor comerciale. Autorul a stabilit următoarele obiective de perfecționare a politicii comerciale: ► Susținerea creșterii potențialului de export. ► Îmbunătățirea calității bunurilor autohtone. ► Sporirea calității infrastructurii și efi cientizării logisticii. ► Dezvoltarea comerțului electronic. Una din cauzele care denotă necesitatea dezvoltării comerțului electronic (obiectivul 4) este pandemia COVID-19, care a afectat activitatea economică, în special comerțul. Totodată, la scară mondială, volumul tranzacțiilor de comerț electronic este în creștere. Din această cauză, se propune implementarea următoarelor obiective specifi ce: utilizarea platformelor internaționale de comerț electronic online pentru promovarea exportului și dezvoltarea e-commerce.


Bibliografi e 1. Acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei

Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de

altă parte. In: Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene 2014a, August 30, 2014, L260,

pp. 4-643. [online] Available at: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?

uri=uriserv%3AOJ.L_.2014.260.01.0004.01.RON&toc=OJ%3AL%3A2014%3A260%3ATOC

2. Acord de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Republica Turcia. Ministerul

Economiei și Infrastructurii, 2014b [online] Available at: https://mei.gov.md/ ro/content/acord-de-comert-liber-intre-republica-mooldova-si-republica-turcia

3. Acord privind zona de comerț liber, nr. 4 din 18.10.2011. Tratate Internaționale Nr. 50 art. 4 din 30.12.2016 [online] Available at: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=117835&lang=ro

4. UN Comtrade, 2020. Foreign trade of the Republic of Moldova [online] Available at: https://comtrade.un.org/data/

5. Gutium T., 2020. Approaches to Measurement of Well-being: Case of the Republic of Moldova. International Conference Innovative Business Management & Global Entrepreneurship (IBMAGE2020). Lumen Proceedings: Volume 14, pp. 256-269.

6. Gutium T., 2021. Management of assessing the competitiveness of domestic goods in the context of the commercial policy of the Republic of Moldova. Summary of the doctoral thesis. [online] Available at: http://www.cnaa.md/en/thesis/56915/

7. National Bureau of Statistics, 2020. Moldova în cifre 2020. Chisinau.


FOREIGN TRADE POLICY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA: ANALYSIS AND

TRENDS

Tatiana GUTIUM, Scientifi c researcher ([email protected])

National Institute for Economic Research, Republic of Moldova

Abstract State policy in the fi eld of foreign economic activity aims at developing

a system of measures of a legislative, executive and control nature, pointed

at regulating imports and exports with foreign countries. There is an acute

problem of improving the trade policy of the Republic of Moldova in order to

promote exports and expand sales markets. Moldova has not yet accumulated

signifi cant experience in this area, which, combined with a weak legal

framework, creates diffi culties in organizing trade policy to ensure the trade

interests of Moldovan businesses. This study is based on a SWOT analysis,

and its main purpose is to substantiate the main objectives of strategies,

state programs focused on improving foreign trade policy. Author proposed

to develop and implement strategies that would include the following four

general objectives: supporting the growth of export potential; improving

the quality of domestic goods; increasing the quality of infrastructure and

logistics effi ciency; development of electronic commerce.

Key words: foreign trade, export, import, SWOT analysis, trade policy.

JEL: F13, F15, F19.

1. Introduction Foreign trade policy lies in the development and regulation of trade relations with other countries. The eff ective promotion of this policy can

guarantee the sustainable development of the national economy, and its task

is to maintain the external economic balance in the context of ensuring the

country’s economic security, stimulating exports and attracting foreign capital.

Therefore, the analysis of the dynamics of foreign trade and the research of the

foreign trade policy promoted by the Republic of Moldova are relevant.

2. Purpose of the study and data sources The purpose of the study is to identify the main objectives of the

strategies, state programs focused on streamlining the trade policy promoted

by the Republic of Moldova based on the results of the analysis of foreign

trade dynamics and SWOT analysis.

The analysis of the dynamics of foreign trade is carried out on the


basis of a set of indicators, including the calculation of the share in the gross domestic product (GDP). “In 2018, the National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova (NBS) proceeded to estimate the indicators on GDP according to the calculation methodology of the United Nations System of National Accounts (SNA), version 2008 / European System of Accounts, version 2010” (Gutium, 2020, p. 260). There are amendments in almost all SNA compartments, but major changes took place in the methodology of elaboration of goods fl ow tables and in the calculation of macroeconomic

indicators which, according to the SNA methodology, UN-2008 / SEC-2010,

primarily aff ect the size of the Domestic Product Gross. GDP according to

the new methodology was recalculated for the previous years 2010-2017.

The annual time series of foreign trade for the period from 1997 to 2019 is

available on the website of the NBS of the Republic of Moldova (RM). But

since the data series should be comparable, the analysis is carried out for the

period 2010-2019.

3. Trends in the foreign trade of the Republic of Moldova

Analysis of the dynamics of Moldova’s foreign trade showed that

the periods of increase and decrease of the import are identical to those of

the export, and the trade balance has been in defi cit for the entire analysed

period. After the sharp decline in foreign trade in 2009, caused by the fi nancial

crisis, both exports and imports increased signifi cantly in the next two years.

The next signifi cant decline in value terms was recorded in 2015 (Figure 1)

against the backdrop of a geopolitical confl ict and the exchange of sanctions

between the Russian Federation, of the one part, and the United States, the

European Union, Canada, Switzerland, Japan, Australia, New Zealand – of

the other part. Following the signing on June 27, 2014 of the Association

Agreement between the European Union and the Republic of Moldova, the

Russian Federation extended the geographical area of sanctions to goods of

Moldovan origin.


Evolution of Moldova’s foreign trade, 2010-2019

Figure 1 � �� #��

�

��00

/000

/�00

�000

��00

A000

A�00

�000

��00

9000

/0�0 /0�� /0�/ /0�� /0�A /0�� /0�9 /0�= /0�1 /0��

��4

�%��

� ��

Source: processed according to the data of National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova (National Bureau of Statistics, 2020).

A radical reorientation of exports from east to west cannot be achieved in a short time, since many exported goods do not meet European standards and they are not competitive. The index of physical volume of exported goods to the countries of the world in 2015 increased and amounted to 101% (Figure 2), while in terms of value decreased by 15.93%. This situation can be explained by the fact that the export of processed goods to the CIS countries with relatively high added value has been replaced by the export of unprocessed goods with low value added to the EU countries.

Indices of physical volume of exports from the Republic of Moldova,

2010-2019

Figure 2��

�

10

�0

�00

��0

�/0

��0

�A0

/0�0 /0�� /0�/ /0�� /0�A /0�� /0�9 /0�= /0�1 /0��

C

.� �� .� ��74�� .� ��;.%��

Source: processed according to the data of National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova (National Bureau of Statistics, 2020).Note: Ifx – index of physical volume of exported goods.


During 2010-2019, the share of exports in GDP reached its highest level in 2011 – 26.3%. But the largest share of the trade defi cit in GDP was

also recorded this year. The considerable increase in the volume of imports

has caused this situation. The share of imports in GDP was 61.7%. In 2019,

this indicator showed a lower level compared to other years of the analysed

period, and the share of exports in GDP this year was relatively lower than the

levels in 2011-2018 and by 1.1 percentage points higher compared with 2010.

Throughout the period, the share of the trade defi cit in GDP was signifi cant

and varied between 20% and 40% (Figure 3).

Therefore, the fi rst objective of the strategies, state programs focused

on streamlining the trade policy promoted by the Republic of Moldova is to

support the increase of export potential.

Share of foreign trade in Gross Domestic Product, Republic of Moldova

Figure 3

�

:A0

:/0

0

/0

A0

90

/0�0 /0�� /0�/ /0�� /0�A /0�� /0�9 /0�= /0�1 /0��

C

%�� )*+��C %��)*+��C

�� )*+��C


Comparative analysis of the export structure in a.2019 compared

to 2010 of the Republic of Moldova by sections according to the Standard

Classifi cation of International Trade (CSCI) Rev. 4 showed that the share of

exports of following sections decreased: beverages and tobacco decreased by

5.45 percentage points, miscellaneous manufactured articles by 2.40 percentage

points, food and live animals by 2.22 percentage points, manufactured goods

classifi ed chiefl y by material by 1.42 percentage points, and the share of

exports of following sections increased: machinery and transport equipment

by 10.84 percentage points, crude materials, inedible, except fuels by 1.25

percentage points (Figure 4).


Another feature of the foreign trade of the Republic of Moldova is the high share of re-exports. There are two categories of re-export: ► the classic re-exports of goods that have not been processed and

have not undergone signifi cant transformations;

► re-exports of goods after processing.

Export structure by sections, the Republic of Moldova, %

Figure 4� �:� ��

�

0 � �0 �� /0 /�

#��

#��E��

#��

;��

5��

#��

;��

3��

��

/0�� /0�0


The highest level of share of re-exports was registered in 2011

(45.18%). In the following years there was a downward trend of this indicator.

The share of re-exports in 2019 was 28.1%, including 8.5% – classic re-

exports and 19.6% – re-exports of goods after processing. In terms of value,

the largest volume of re-exports was also reached in 2011, and the lowest – in

2015, the year after the signing of the Association Agreement of the Republic

of Moldova with the European Union (Figure 5).


Evolution of export and re-export of the Republic of Moldova, 2010-2019

Figure 54��(�� ,��

�

0

�00

�000

��00

/000

/�00

�000

/0�0 /0�� /0�/ /0�� /0�A /0�� /0�9 /0�= /0�1 /0��

��4

�%��

7 ��(� �� :� ��, "�:� ��

Source: author’s estimates based on UN Comtrade data (UN Comtrade, 2020).

An analysis of re-export by sections according to CSCI Rev. 4 for 2019 showed that the largest volume was accounted for by re-exports of miscellaneous manufactured articles, followed by machinery and transport equipment, chemicals and related products. The largest volume of exports (excluding re-exports) falls on food and live animals (Figure 6). This trend hinders the development of a competitive economy.

Export and re-export of the Republic of Moldova by sections, 2019

Figure 6

�

0 � �0 �� /0 /�

;��

#��

#��E��

#��

;��

5��

#��

;��

3��

��

/0�� /0�0



4. SWOT analysis of the foreign trade policy promoted by the Republic

of Moldova

In Table 3 there are the results of the analysis of three trade agreements signed by the Republic of Moldova: the fi rst with the Commonwealth

of Independent States (CIS), the second with the European Union and the

European Atomic Energy Community, the third with Turkey. In the context

of assessing the results of the promotion of the mentioned agreements, the

evolution of foreign trade was analysed using the ceteris paribus principle.

The fi rst year of the analysed period is the year of signing the corresponding

agreement.

“Agreement establishing a Deep and Comprehensive Free Trade

Areas (DCFTA) between the EU and Moldova” was signed on November

29, 2013. That’s why, in order to avoid overlapping the validity of the two

agreements, in the case of the fi rst one, the analysed time interval is 2011-

2012. The identical rule was used to determine the period for studying the

results of promote the other two agreements.

Analysis of three Trade Agreements signed by the Republic of Moldova

Table 1Agreements Distinctive features Results Signing date

„Agreement on the Trade Area”

„The facilitation of regional trade between RM and the CIS countries by maintaining the zero customs tax for over 10 thousand groups of goods, reducing and gradually cancelling taxes for products that represent an exception from the free trade regime and non-enforcing the new restrictions in trade” (Acord, 2011).

Changes in trade between Moldova and the CIS during 2011-2012 (situation in 2012 compared to 2011):Trade defi cit decreased by 12.4%;Moldova’s exports to the CIS and imports to Moldova from the CIS countries of both unprocessed and processed goods had increased.

October 18, 2011

„Association Agreement between the European Union and the European Atomic Energy Community and their Member States, of the one part, and the Republic of Moldova, of the other part”

Moldova undertakes to „eliminate all customs duties on goods originating in the EU, except for goods in Annex XV-D, in this case the duties will be eliminated in 3, 4, 5, 6, 10 stages” (fi nally, the duties will be eliminated for all goods). Meanwhile, the EU will not eliminate taxes on all goods: „Goods of Annex XV-A will be imported from Moldova to the EU without customs duties within the established tariff quotas; the goods listed in Annex XV-B are subject to EU import duty, excluding the ad valorem component of the import duty; imports of products from Moldova listed in Appendix XV-C are quota” (Acord, 2014a).

Changes in trade between Moldova and the EU during 2014-2019 (situation in 2019 compared to 2014):Moldova’s exports of unprocessed goods to the EU increased: vegetables – 5.9 times, oil seeds and oleaginous fruits – 2.1 times, milk, poultry eggs, natural honey – by 22.1%, etc.;Moldova’s exports of processed goods to the EU decreased: sugar and sugar products – by 39.8%, knitted clothes – by 25.9%, etc.;Imports of processed goods to Moldova from the EU increased: foodstuff s, alcoholic beverages, non-alcoholic, vinegar, tobacco – by 45.2%, electrical machinery and appliances – 40.9%, footwear – by 33.4%, etc.

June 27, 2014


„Free Trade Agreement between the Republic of Moldova and the Republic of Turkey”

„For goods originating in Turkey (Annex II) Moldova will grant favourable tariff conditions, similar to those granted to products originating in the EU” (article 23 (4)) (Acord, 2014b). The Agreement does not mention that Moldovan goods will obtain preferences similar to those granted to products originating in the EU.

Changes in trade between Moldova and Turkey during 2014-2019 (situation in 2019 compared to 2014):Trade defi cit increased by 14.7%;Exports from Moldova to Turkey of unprocessed goods increased: meat and edible organs – 2.9 times; cereals – 2.1 times; etc.;Moldova’s exports of processed goods to Turkey decreased: glass and glassware – by 88.9%; etc.; Imports of processed goods to Moldova from Turkey increased: footwear - by 2.3 times; electrical machinery and appliances - 71.0%; glass and glassware - by 52.9%; textiles and articles thereof - by 46.2%; etc.

September 11, 2014

Source: (Gutium, 2021).

In 2014, the export potential of fresh grapes of the Republic of Moldova is 5.0 times higher than the volume exempted from taxes, and in 2017 – 8.0 times, and in 2019 – 6.3 times (Figure 7). So, the regional diversifi cation of exports remains relevant.

Export of grapes from the Republic of Moldova and the duty-free

volume

Figure 7

�

/0��,�� (��,��

�**$��(��!�� ,�!��

0

�0

/0

�0

A0

�0

90

=0

10

/0�A /0�� /0�9 /0�= /0�1 /0��

��

)�� (��, )�� 74 �� :��


In the year of signing the EU Association Agreement, the export potential of Moldovan tomatoes was 9.8 thousand tons, and the duty-free volume was 2 thousand tons (4.9 times lower). The export of this goods was infl uenced not only

by the mentioned Agreement, but also by the “Free Trade Agreement between the

Republic of Moldova and the Republic of Turkey”. As a result, in 2019, the volume

of tomato exports from the Republic of Moldova was equal to zero (Figure 8).


Export of tomatoes from the Republic of Moldova and the duty-free

volume

Figure 8�

��.(�!�A'��7*$��$+��$6��$!��+�$6��,!��!*(�/��$+��$/%$0��%��,!�%(�"4+�!!�0$/(6!�

/0��,�� (��,��

�**$��(��!�� ,�!��

0

�

/

�

A

�

9

=

1

�

�0

/0�A /0�� /0�9 /0�= /0�1 /0��

��

7 ��(��, 7 ��74 �� :��


The generalization of the results of the SWOT analysis of the trade policy promoted by Moldova is refl ected in Table 2.

SWOT analysis of trade policy pursued by the Republic of Moldova

Table 2Strengths Weaknesses

Continuous improvement of the legal framework governing to pursue the commercial policy. Development and implementation of export promotion strategies (SNAIPE 2016-2020 etc.).Signing of agreements (DCFTA, Association Agreement, etc.), which ensured access of domestic goods to the EU market (the physical volume of goods exported to the EU countries increased by an average of 11% annually, 2014-2019).

Not all of domestic goods meet European quality standards and are competitiveness, so they cannot take advantage of access to the EU market.Exports of lohn products and unprocessed goods have been increased. Low degree of export diversifi cation.According to signed agreements, the Republic of Moldova did not obtain fully identical facilities (Table 1).

Opportunities Threats

Creating the premises for the development of digitization of documentation and customs clearance of export and import transactions.Penetration of new markets.Opportunities for the promotion of ecological goods.Access to the European market, where the requirements for goods are high, would be served as an impetus for the domestic producer to increase the quality and competitiveness of goods.

The restrictions caused by the COVID-19 pandemic would be prolonged, which will create impediments to the development of foreign trade.The competitiveness of domestic goods on the foreign market will decrease due to the acceleration of scientifi c and technological progress in foreign countries.The emergence of unfair competition in some markets.

Source: (Gutium, 2021).


The results of the analysis of foreign trade evolution and SWOT analysis of trade policy have showed that the second objective of strategies,

state programs focused on streamlining trade policy promoted by Moldova is to improve the quality of domestic goods, and the third objective - to increase

the quality of infrastructure and logistics effi ciency.

5. Conclusions and recommendations

In the scientifi c studies on the analysis of the Association Agreement

between the Republic of Moldova and the EU is described the strengths of this

Agreement, but the weaknesses are not suffi ciently highlighted. According to the Agreement, Moldova undertakes to abolish all customs duties on goods originating from the EU at the time of entry into force of the Agreement, with the exception of the goods specifi ed in Appendix XV-D, for which duties

will be phased out in 3, 4, 5, 6, 10 stage. However, some goods originating

from Moldova could be imported from Moldova to the EU without customs

duties within the established tariff quotas (Appendix XV-C), the goods listed in Appendix XV-B are subject to EU import duty, with the exception of the ad valorem component of the import duty, and another list of goods is imported from Moldova to the European Union without customs duties within the established tariff quotas (Appendix XV-A).

The analysis of goods in Annex XV-A showed that the duty-free

volume is lower than the export potential, so the Republic of Moldova is

forced to look for other markets for these products. In this regard, giving up

the Eastern market is not convenient for the Republic of Moldova.

The analysis of foreign trade dynamics showed that the economy of

the Republic of Moldova is vulnerable to neighbouring countries and major

trading partners. The Republic of Moldova faces technological and economic

gaps compared to developed countries.

It is essential to establish eff ective ways to promote trade policy, but

also to develop strategies to expand trade relations. The author has set the

following objectives for improving trade policy:

► supporting the growth of export potential;

► improving the quality of domestic goods;

► increasing the quality of infrastructure and logistics effi ciency;

► development of electronic commerce.

One of the causes of the need to develop e-commerce (Objective 4)

is the COVID-19 pandemic, which has aff ected economic activity, especially

trade. At the same time, worldwide, the volume of e-commerce transactions

is growing. Therefore, it is proposed to implement the following specifi c


objectives: the use of international online e-commerce platforms for export promotion and e-commerce development.

Bibliography

1. Acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei

Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de

altă parte. In: Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene 2014a, August 30, 2014, L260,

pp. 4-643. [online] Available at: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?

uri=uriserv%3AOJ.L_.2014.260.01.0004.01.RON&toc=OJ%3AL%3A2014%3A260%3ATOC

2. Acord de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Republica Turcia. Ministerul

Economiei și Infrastructurii, 2014b [online] Available at: https://mei.gov.md/ ro/content/acord-de-comert-liber-intre-republica-mooldova-si-republica-turcia

3. Acord privind zona de comerț liber, nr. 4 din 18.10.2011. Tratate Internaționale Nr. 50 art. 4 din 30.12.2016 [online] Available at: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=117835&lang=ro

4. UN Comtrade, 2020. Foreign trade of the Republic of Moldova [online] Available at: https://comtrade.un.org/data/

5. Gutium T., 2020. Approaches to Measurement of Well-being: Case of the Republic of Moldova. International Conference Innovative Business Management & Global Entrepreneurship (IBMAGE2020). Lumen Proceedings: Volume 14, pp. 256-269.

6. Gutium T., 2021. Management of assessing the competitiveness of domestic goods in the context of the commercial policy of the Republic of Moldova. Summary of the doctoral thesis. [online] Available at: http://www.cnaa.md/en/thesis/56915/

7. National Bureau of Statistics, 2020. Moldova în cifre 2020. Chisinau.

reyista română de statistică supliment

Documents