noţiuni generale
TRANSCRIPT
Plan: 1. Noţiuni generale
2. Denumirea tehnică a unor forme din componenţa pieselor
3. Elemente tehnologice şi constructive ale pieselor
4. Cerinţele generale faţă de desenele de execuţie
5. Succesiunea întocmirii desenului de execuție
6. Desene de execuţie ale pieselor de tip «Corp de rotaţie»
7. Desene de execuţie ale pieselor turnate
8. Exemplu de întocmire a desenului de execuție
Tema 7. Desen de execuţie
Desenul de execuţie este un desen întocmit la scară,
care în afară de reprezentările piesei conţine
informaţiile necesare pentru fabricarea acesteia:
materialul, cerințele tehnice, tratamentul termic etc.
Desenul de execuţie se întocmeşte cu respectarea
regulilor de proiectare, de cotare şi a semnelor
convenţionale.
1. Noţiuni generale
3. Elemente tehnologice şi constructive ale
pieselor
3. 1. Teşituri şi racordări Dimensiunile teşiturilor şi a racordărilor
se aleg din şirul stabilit de GOST 10948-
64.
În acest standard sunt propuse 2 şiruri,
şirul I fiind preferenţial.
I şir: 0,1; 0,16; 0,25; 0,40; 0,60; 1,0; 1,6;
2,5; 4,0; 5,0...
II şir:
0,12;0,20;0,30;0,50;0,80;1,2;2,0;3,0
Teşiturile suprafeţelor cilindrice se aleg
în dependenţă de diametrul piesei:
d < 10 0,5x45
10 15 1,0 x45
15 30 1,5 x45
30 45 2,0 x45
45 70 2,5 x45
3. 2. Filetul
Filetul este o nervură elicoidală executată pe o suprafață cilindrică sau conică
care serveşte la asamblarea demontabilă a pieselor.
Regulile de reprezentare și notare a filetului sunt stabilite de GOST 2.311-68,
conform căruia filetul se reprezintă convenţional, indiferent de tip şi anume:
cilindrul interior al filetului exterior, precum şi cel exterior al filetului din gaură
se reprezintă cu linie subţire. În vedere sau secţiune frontală (paralelă axei)
aceşti cilindri sunt reprezentaţi prin generatoarele lor, iar în vedere sau secţiune
laterală (în plan perpendicular axei) – prin ¾ din circumferinţă. Se va ţine cont
de faptul că capătul arcului depăşeşte axa centrală.
Notaţia convenţională a filetului standardizat în dependenţă de tip:
M- metric cilindric
Tr – trapezoidal
3. 2. Filetul
Pana se foloseşte pentru transmiterea
momentului de rotaţie de la arbore la bucşă.
Forma locaşului de amplasare al penei, care se
execută atât pe arbore, cât şi în bucşă depinde de
tipul penei.
Canal pentru pană prismatică (paralelă):
3. 3. Canale pentru pene
Executia 1
Executia 2
Executia 3
3. 4. Caneluri
Canelurile înlocuiesc penele în cazurile transmiterii momentelor de torsiune
mari, sau a deplasărilor frecvente a elementelor montate pe arbore. Forma
proeminenţelor poate fi de profil dreptunghiular, evolventic sau triunghiular.
Caneluri dreptunghiulare: z d D b
6
23 26 6
26 30 6
28 32 7
8
32 36 6
36 40 7
42 46 8
46 50 9
8
52 58 10
56 62 10
62 68 12
10
72 78 12
82 88 12
92 98 14
102 108 16
D
Modulul m
0,8 1,25 2 3 5
Numărul de dinţi z
10 11 - - - -
12 13 - - - -
15 17 - - - -
17 20 12 - - -
20 23 14 - - -
25 30 18 - - -
30 36 22 - - -
35 - 26 16 - -
40 - 30 18 - -
45 - 34 21 - -
50 - 38 24 - -
55 - - 26 17 -
60 - - 28 18 -
65 - - 31 20 -
70 - - 34 22 -
75 - - 36 24 -
80 - - 38 25 -
85 - - - 27 15
Caneluri evolventice:
3. 4. Caneluri
3. 5. Striere
Strierea reprezintă o zimţuire a
suprafeţei piesei.
Strierea dreaptă sau încrucişată poate fi
folosită la piesele de tipul mânerelor,
butoanelor etc. sau la elementele
dispozitivelor de comandă manuală, pentru
evitarea lunecării.
Forma şi dimensiunile strierii sunt
stabilite de GOST 21 474-74.
În desenele tehnice strierea se reprezintă
convenţional pe toată suprafaţa, sau pe o
parte din ea şi se notează pe linia de indicaţie
tipul strierii, pasul ei şi standardul.
Şirul de paşi prevăzut de
GOST 21 474-75:
Striere dreaptă 0,5; 0,6, 0,8; 1,0;
1,2; 1,6 mm.
Striere încrucişată 0,5; 0,6, 0,8;
1,0; 1,2; 1,6; 2,0 mm.
GOST 2.109-73 stabileşte următoarele cerinţe:
desenul de execuţie se elaborează pentru fiecare piesă în parte;
fiecare desen de execuţie este îndeplinit pe format standard şi
însoţit de indicator conform GOST 2.104 – 68;
denumirea piesei se scrie la nominativ singular şi poate conţine
mai multe cuvinte, de ex.: Roată dinţată;
găurile de centrare conform GOST 14034-74 se reprezintă
convenţional prin semnul . Pentru a indica inadmisibilitatea
găurilor de centrare se utilizează semnul , iar atunci când
prezenţa găurilor de centrare nu are însemnătate el nu se
reprezintă pe desen şi nu se notifică în cerinţe tehnice;
4. Cerinţele generale faţă de desenele de
execuţie
atunci când desenul unei piese executate prin îndoire nu redă complet forma şi dimensiunile elementelor ei, pe desenul de execuţie se plasează desfăşurata completă sau parţială a piesei cu indicarea acelor dimensiuni care nu pot fi indicate pe desenul piesei finite. Desfăşurata se reprezintă cu linii de contur, iar de-asupra ei se plasează semnul
4. Cerinţele generale faţă de desenele de
execuţie
se admite comasarea vederii cu o parte a desfăşuratei, cea din
urmă fiind reprezentată cu linie-două puncte subţire;
notaţia materialului din indicator trebuie să conţină denumirea
materialului, marca şi numărul standardului, ori a condiţiilor
tehnice, de ex.: Oţel 45 GOST 1050-88
4. Cerinţele generale faţă de desenele de
execuţie
5. Succesiunea întocmirii desenului de
execuție
Se determină forma constructivă a piesei.
Se stabileşte numărul de reprezentări, se alege vederea principală.
Se alege formatul colii de desen necesar pentru executarea desenului conform scării stabilite.
Se poziţionează optimal reprezentările pe format.
Se execută reprezentările – vederile şi secţiunile necesare.
Se cotează desenul.
Se completează indicatorul.
6. Desene de execuţie ale pieselor de tip
«Corp de rotaţie»
La «corpuri de rotaţie» se referă următoarele clase de piese: tije rotunde, piese cilindrice cu găuri axiale străpunse, etc.
Piesele de tipul «tije rotunde» pot fi arbori netezi cu trepte şi goluri, arbori cu porţiuni fasonate, adică cu came, caneluri, coroane dinţate, etc.
Operaţiile de bază la confecţionare unor astfel e piese sunt: operaţii de centrare, de aşchiere la strunguri, rectificarea suprafeţelor de sprijin, frezarea canalelor pentru pene, etc. Având în vedere că aceste operaţii se efectuează ca regulă în poziţie orizontală a piesei, se recomandă ca în desenul de execuţie axa piesei să fie aşezată paralel indicatorului. Pentru a reprezenta elementele constructive se utilizează vederile şi secţiunile locale şi suplimentare, elementele extrase. Trecerile de la o treaptă la alta se execută cu racordări.
Din piesele de tip «cilindrice» fac parte bucşe, capace, etc. Pentru
dezvăluirea formei şi cotarea pieselor de acest tip pe vederea
principală se combină jumătate – vedere şi jumătate – secţiune.
6. Desene de execuţie ale pieselor de tip
«Corp de rotaţie»
7. Desene de execuţie ale pieselor turnate
Piesele turnate se deosebesc printr-un şir de particularităţi care sunt
reflectate grafic sau în formă textuală. Particularităţile sunt determinate de
modul de fabricare şi anume: în construcţia unor astfel de piese sun prevăzute
treceri line între suprafeţele neprelucrate, grosimi relativ uniforme ale pereţilor,
înclinări şi raze de turnare. Dimensiunile înclinărilor şi a razelor de turnare de
obicei se indică în cerinţele tehnice. Dimensiunile suprafeţelor prelucrate prin
aşchiere sunt legate între ele, fiind legate de cele neprelucrate doar câte o
singură dată (GOST 2.307-68).
La realizarea desenelor de execuţie se va ţine cont de următoarele:
piesele de tip Corp se vor aranja astfel, încât baza să ocupe o poziţie
orizontală;
înclinările de turnare pe desen nu se reprezintă, limitându-se doar la
indicarea prezenţei şi a dimensiunilor lor în cerinţe tehnice;
trecerile dintre suprafeţele neprelucrate sunt line;
pentru reducerea suprafeţei ce necesită prelucrare se prevăd bosaje.