medierea in domeniul bancar curs ibr

INSTITUTUL BANCAR ROMÂN iulie 2010

1

Sistemul bancar -produsele şi serviciile bancare

Curs introductiv adresat mediatorilor


2

1. Sistemul bancar din România

1.1. Cadrul instituţional 1.1.1. Instituţii de reglementare şi supraveghere

1.1.1.1. BNR1.1.1.2. CNVM, CSA, CSSPP

1.1.2. Instituţii de credit 1.1.2.1. Bănci comerciale universale 1.1.2.2. Bănci specializate (bănci auto, bănci pentru locuinţe, bănci de investiţii)

1.1.2.3. Grupuri financiar-bancare1.1.3. Instituţii cheie pentru sistemul bancar

1.1.3.1. ARB1.1.3.2. IBR1.1.3.3. FGDSB1.1.3.4. FNGCIMM1.1.3.5. Biroul de Credit1.1.3.6. CIP şi CRB 1.1.3.7. Romcard

1.2. Cadrul juridic1.2.1. Legislaţia naţională (Legi, OUG)1.2.2. Reglementări ale BNR (Regulamente, Norme, Circulare)1.2.3. Legislaţia europeană (Directive, White Papers, Decizii)


3

1.3. Pieţele monetare şi valutare1.3.1. Structură, caracteristici, detalii arhitecturale, tendinţe şi corelaţii1.3.2. Instrumente – lichiditate şi rentabilitate1.3.3. Piaţa interbancară

2. Produse bancare

2.1. Produse de economisire (documentaţie, funcţionare, divergenţe)2.1.1. Depozite 2.1.2. Conturi de economii 2.1.3. Certificate de depozit 2.1.4. Personalizate - private banking

2.2. Produse de creditare (documentaţie, funcţionare, divergenţe)2.2.1. Tipologia creditelor (credite retail/corporate)2.2.2. Contractul de credit (obiect, costuri, rambursare, garanţii)

2.2.3. Provocări conjuncturale în activitatea de creditare 2.2.4. Situaţii speciale (rambursarea anticipată/întârziată)


4

3. Servicii bancare

3.1. Operaţiuni de cont curent (codul IBAN, documentaţie, litigii potenţiale)3.2. Operaţiuni cu numerar (operaţiuni de plăţi şi încasări cash în valută,

documentaţie);3.3. Casetele de valori3.4. Ordinul de plată (caracteristici, părţi implicate, elemente esenţiale, circuit,

litigii)3.5. Cecul (părţi implicate, elemente esenţiale, circuit, operaţiuni, riscuri,

cecuri de călătorie, litigii)3.6. Cambia (caracteristici, părţi implicate, elemente esenţiale, circuit,

operaţiuni, litigii) 3.7. Biletul la ordin (părţi implicate, elemente esenţiale, circuit, litigii) 3.8. Acreditivul documentar (părţi implicate, elemente, mecanism de derulare,

controlul documentelor, cererea de deschidere)3.10. Incasso documentar (părţi implicate, clasificare, mecanism de derulare)3.11. Carduri (definiţie, trăsături, părţi implicate, tipuri, funcţii, emiterea şi

acceptarea cardurilor, avantaje şi dezavantaje, documentaţie, litigii)3.12. E-banking (home-banking, Internet banking, mobile banking)


5

1. Sistemul bancar din România

•Sistemul bancar - cel mai sensibil mecanism al unei economii (economia reală / economia nominală)•Sistemul bancar într-o economie de piaţă şi rolul statului •Sistemul bancar românesc - evoluţie spectaculoasă în ultimii ani

128090

172297

250783

332939 345965

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

2005 2006 2007 2008 2009

Activele sistemului bancar românesc

Milioane leiSursa: BNR

2009/2008: + 4%2009/2007: + 38%2009/2006: +100%2009/2005: +170%Grad de concentrarePrimele 5 bănci>50%

Grad de penetrare bancară - 62,2% PIB


6

Structura sistemul bancar din România

• Procesul de restructurare şi privatizare a sectorului bancar a condus la o creştere însemnată a ponderii capitalului străin (austriac şi grecesc) în activele sistemului bancar (peste 90%). Ponderea medie la nivelul UE este 50%.

La nivelul lunii iulie 2010 – 41 instituţii de credit

Sursa: BNR

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Instituţii de credit, PJ

române

36 34 33 33 31 30 32 33 31 31 32 33

- cu capital de stat 7 4 4 3 3 3 2 2 2 2 2 2

- cu capital privat

majoritar autohton

13 11 8 6 4 6 7 7 3 3 3 4

- cu capital privat

majoritar străin

16 19 21 24 24 21 23 24 26 26 27 27

Sucursale ale băncilor

străine

9 7 8 8 8 8 7 6 7 10 10 10

Total sistem bancar 45 41 41 41 39 38 39 39 38 41 42 43


7

1.1. Cadrul instituţional

• Sistemul bancar românesc, ca orice sistem bancar modern, din punct de vedere al cadrului instituţional este structurat pe doua niveluri:

BNR

Instituţii cheie pentru sistemul bancar

Instituţii de credit


8

1.1.1. Instituţii de reglementare şi supraveghere

• Banca centrală are competenţa exclusivă de autorizare şi reglementare în domeniul bancar şi este responsabilă cu supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, în scopul asigurării funcţionării şi viabilităţii sistemului bancar. BNR (banca centrală a României) este o instituţie publică independentă. - Independenţă politică versus responsabilitate socială Obiectivul fundamental este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor- Divergenţa indicatorilor macroeconomici

• CNVM este o autoritate administrativa autonoma cu personalitate juridica, care reglementează şi supraveghează piaţa de capital, pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate, precum şi instituţiile şi operaţiunile specifice acestora.

• CSA este autoritatea administrativă autonomă de specialitate, cu personalitate juridică, al cărei scop principal este apărarea drepturilor asiguraţilor şi promovarea stabilității activității de asigurare în România.

• CSSPP este autoritatea administrativă autonomă de reglementare, coordonare, supraveghere şi control al activităţii sistemului de pensii private.


9

Principalele atribuţii ale BNR

• Elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb

• Autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare

• Emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României

• Stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia

• Administrarea rezervelor internaţionale ale României


10


• Elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb• Operaţiuni monetare

Sursa: BNR


11


• Elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb• Rata dobânzii de politică monetară• Rezerve minime obligatorii

Sursa: BNR


12

Principalele atribuţii ale BNR – Emisiunea monetară - cantitate limitată

Sursa: BNR


13

Inflaţia reprezintă procesul de creştere generalizată şi permanentă al nivelului general al preţurilor, conjugată cu creşterea masei monetare, scădereaputerii de cumpărare a monedei, sub influenta unor factori economici, monetari, sociali, politici, interni şi externi.

Prezentare stilizată a efectului excesului de lichiditate de pe pieţe

Efectele devastatoare ale emisiunii monetare necontrolate


14Sursa: BNR

În trimestrul I 2010, rata anuală a inflaţiei a coborât cu 0,54 puncte procentuale până la 4,20%, încadrându-se în intervalul de variaie de ±1 punct procentual corespunztor ţintei anuale (3,5 % în 2010).

Ţintirea directă a inflaţiei - strategie de politică monetară adoptată de BNR începând cu august 2005


15


• Stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuiaRegimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi permiţând un răspuns flexibil la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia.

• Convertibilitatea leului 1991 – convertibilitate internă, limitată;1998 – convertibilitate pentru operaţiuni de cont curent;1999 – convertibilitate pentru intrări de capital pe termen mediu şi lung;2001-2002 – convertibilitate de capital cu influenţă redusă asupra balanţei de plăţi;2003-2004 – convertibilitate de capital cu influenţă semnificativă asupra economiei reale;2005-2006 – convertibilitate de capital cu influenţă semnificativă asupra balanţei de plăţi;septembrie 2006 – convertibilitatea deplină a leului.


16

Criterii de convergenţă nominală pentru Zona Euro

Rata inflaţiei (medie anuală) < 1,5 pp peste media celor mai performanţi 3 membri UE

Rata dobânzii (pe termen lung) < 2 pp peste media celor mai performanţi 3 membri UE

Inflaţia Rata dobânzii

Cursul de schimb (faţă de euro) ±15% apreciere/depreciere maximă faţă de media pe doi ani

Cursuri valutare stabileCursuri valutare stabile,, dar flexibile!dar flexibile!

Finanţe publice – deficitul bugetar<3% din PIB şi datoria publică<60% din PIB


17


• Administrarea rezervelor internaţionale ale României


18


• Valutele de rezervă la nivel mondial

Structura rezervelor internaţionale

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1999 2001 2003 2005 2006 2007 2008 2009 2010

%

USDEURJPYGBP

Sursa primară: BCE


19

1.1.2. Instituţii de credit

Instituţia de credit este o entitate a cărei activitate constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public şi în acordarea de credite în cont propriu sau care emite mijloace de plată în formă de monedă electronică.

Bănci comerciale universaleBănci specializate (bănci auto, bănci de economisire/creditare pentru domeniul locativ, bănci de investiţii) Grupuri financiar-bancare


20

1.1.3. Instituţii cheie pentru sistemul bancar

ARB

IBR

FGDSB

FNGCIMM

Biroul de Credit

CIP şi CRB

Romcard


21

1.1.3.1. ARB

Asociaţia Română a Băncilor este persoană juridică română, constituită ca asociaţie profesională cu scop nelucrativ şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu statutul său şi legile române.Scopul principal al ARB este reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi, instituţiile de credit. Principalele atribuţii ale ARB sunt:

organizarea şi asigurarea dialogului între instituţiile de credit, promovarea principiilor politicii bancare în domeniile de interes general ale membrilor;

studierea problemelor de interes pentru instituţiile de credit, promovarea cooperării, informarea membrilor asociaţiei şi publicului, precum şi organizarea serviciilor de interes comun;

colaborarea la publicarea de reviste de specialitate, studii, cărţi sau alte materiale care pot ajuta sau promova activitatea bancară;

colaborarea cu centrul de formare profesională şi perfecţionare în domeniul bancar pe linia organizării de cursuri de specialitate pentru cadrele din sistemul bancar;

asigurarea şi organizarea relaţiilor asociaţiei cu presa, radioul, televiziunea şiîn general cu orice alt mijloc de informare în mass-media.


22

1.1.3.2. IBR

Înfiinţat în 1991, IBR are ca principal obiectiv perfecţionarea profesională, pregătirea şi specializarea personalului financiar-bancar. Programele de formare şi specializare bancară desfăşurate în cadrul IBR, după o strategie aprobată de BNR, în colaborare cu ARB, se adresează nevoilor reale ale profesioniştilor din domeniul financiar-bancar.

Programe în sistem rezidenţial Cursuri financiar-bancare Cursuri IT & C Cursuri de limbi străine

Programe de învăţământ la distanţă Programe de formare Programe de specializare

Certificatele emise de IBR au o recunoaştere atât naţională, cât şi internaţională.


23

1.1.3.3. FGDSB

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar a fost înfiinţat în anul 1996 prin Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996, fiind constituit ca persoană juridică de drept public.

Scopul Fondului este: a) garantarea rambursării depozitelor constituite la instituţiile de credit de către

persoane fizice, persoane juridice ori entităţi fără personalitate juridică, potrivit condiţiilor şi limitelor stabilite prin legea de funcţionare a Fondului;

b) desfăşurarea activităţii ca administrator special, administrator interimar ori ca lichidator al instituţiilor de credit, în cazul desemnării sale în una din aceste calităţi.

Începând cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe deponent garantat persoană fizică şi pe instituţie de credit s-a majorat la echivalentul în lei al 50.000 euro, în timp ce plafonul de garantare pe deponent garantat persoană juridică şi pe instituţie de credit a rămas la acelaşi nivel, respectiv echivalentul în lei la 20.000 euro.


24

1.1.3.4. FNGCIMM

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a fost înfiinţat în decembrie 2001, în baza Legii 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Obiectivele strategice au în vedere: Îmbunătăţirea accesului la finanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii care au

proiecte de afaceri viabile, dar care nu deţin suficiente garanţii materiale sau resurse financiare;

Creşterea volumului de investiţii realizate de întreprinderile mici şi mijlocii; Susţinerea politicii economice şi sociale a Guvernului, a politicii acestuia în

domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii.


25

1.1.3.5. Biroul de Credit

Înfiinţat la sfârşitul anului 2003, Biroul de Credit este o societate pe acţiuni care are ca acţionari 25 de bănci.

Biroul de Credit îşi propune să sprijine participanţii la sistem prin furnizarea de informaţii reale, actualizate şi consistente referitoare la persoane fizice care au contractat credite de la bănci sau societăţi financiare, au achiziţionat un produs în sistem leasing sau au fost asigurate împotriva riscului de neplată de o societate de asigurări.

Obiectul de activitate al Biroului de Credit se referă la: Colectare/prelucrare date privind portofoliul de clienţi – persoane fizice ai

participanţilor Informaţii/analize oferite participanţilor în scopul identificării şi cuantificării

riscului de credit, creşterii calităţii creditelor, diminuării riscului de fraudă şi protejării creditorilor

Stabilirea criteriilor uniforme de apreciere a clientelei (scoring) Consultanţă financiar-bancară


26

1.1.3.6. CIP şi CRB

Înfiinţată în anul 1997 în cadrul Băncii Naţionale a României, Centrala Incidentelor de Plăţi este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor cu instrumente de plată (cecuri, cambii, bilete la ordin), atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont), cât şi din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere).

Înfiinţată în 2000 în cadrul Băncii Naţionale a României, Centrala Riscurilor Bancare reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei instituţii de credit din sistemul bancar românesc faţă de acei debitori care au beneficiat de credite si/sau angajamente al căror nivel cumulat depăşeşte suma limită de raportare sau care înregistrează întârzieri în efectuarea plăţilor, precum şi a informaţiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori.


27

1.1.3.7. Romcard

ROMCARD este o societate comercială pe acţiuni, înfiinţată în anul 1994 de cele mai importante cinci bănci din România, având ca obiect de activitate procesarea tranzacţiilor cu carduri bancare.

ROMCARD este lider in România pentru furnizarea serviciilor privind tranzacţiile cu carduri bancare. Domeniul de activitatea al firmei include: autorizarea tranzacţiilor cu carduri (front office), administrare baze de date, switching naţional şi internaţional, decontarea şi procesarea tranzacţiilor cu carduri (back office), soluţie "3DSecure" la cheie pentru băncile acceptatoare şi emitente pentru serviciile de e-commerce "Verified by Visa" şi "MasterCard SecureCode".


28

1.2. Cadrul juridic

Legislaţia naţională

Reglementări ale BNR

Legislaţia europeană


29

1.2.1. Legislaţia naţională

Legea nr.312 din 28 iunie 2004 privind Statutul BNR Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind

instituţiile de credit şi adecvarea capitalului Legea nr.227 din 4 iulie 2007 pentru aprobarea, completarea şi

modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006

Ordonanţa de Urgenta nr. 25 din 18 martie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului

Ordonanţa Guvernului nr.10/2004 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit, cu modificările ulterioare

Ordonanţă de Urgenţă nr. 174/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind protecţia consumatorilor

Ordonanţă de Urgenţă nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori


30

1.2.2. Reglementări BNR

Regulament nr. 5/18 feb.2008 privind aprobarea utilizării abordării standard ori a abordării standard alternative, pentru riscul operaţional

Regulament nr.7/23 apr.2009 pentru modificarea Regulamentului BNR nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit

Regulament nr.1/12 ian.2010 pentru modificarea Regulamentului BănciiNaţionale a României nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activităţiiinstituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora


31

1.2.3. Legislaţia europeană

Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit

Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind rata de adecvare a capitalului firmelor de investiţii şi al instituţiilor de credit

Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului

Cartea Albă – politica serviciilor financiare 2005-2010 (White Paper –Financial Services Policy)


32

1.3. Pieţele monetare şi valutare

Structură, caracteristici, detalii arhitecturale, tendinţe şi corelaţii

Instrumente – lichiditate şi rentabilitate

Piaţa interbancară


33

1.3.1. Structură, caracteristici, detalii arhitecturale, tendinţe şi corelaţiiPiaţa monetară Piaţa financiară

(lichiditate) (profitatbilitate)

operaţiuni TS - piaţa interbancară investiţii TM, TL

Întrepătrundere şi dematerializare

instrumente PF instrumente PM

Dezintermediere financiar-bancară

accentuarea concurenţei (IC, IFN, SSIF, CTN)

Alternanţă (de)reglementare

supraveghere prudenţială – funcţionalitate /influenţă

BNR CNVM CSA

Integrare şi globalizare

supraveghere integrată (consolidată) - Basel

Leverage

volatilitate şi risc flotant –– retail

Intermedierea

financiară

Piaţa

valutară

Intermedierea

bancară

Intermedierea

comercială


34

1.3.2. Instrumente – lichiditate şi rentabilitate

Profitabilitate

Risc

Lichiditate

Obligaţiuni externe

Obligaţiuni interne

Euroobligaţiuni

Acţiuni

Unităţi de fond

Indici

Derivate (futures, options, swaps, CFD, CDS, ABS)

Mărfuri (metale preţioase, petrol, diamante, artă)

Active imobiliare

Depozite, Conturi de economii, CD

Efecte de comerţ (cambii, bilete la ordin, cecuri)

Certificate de trezorerie, titluri de stat, repo

Disponibilităţi la vedere

Numerar – echivalente cash

Valute

FOREX


35

1.3.3. Piaţa interbancară

Departamentul trezorerie al băncii efectuează de tranzacţii pe piaţa interbancară (atragere şi plasare de fonduri în lei şi valută, tranzacţii valutare spot/forward/outright/swaps, operaţiuni cu titluri / acorduri repo)

Sursa: BNR


36

Diferenţialul ratelor dobânzii

AUD, NZD, TRY – de plasament (TARGET)EUR, USD, GBP – oscilanteJPY, CHF, CNY – de finanţare (FUNDING)

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

14.00%

16.00%

18.00%

Rata dobânzii de referinţă

% 0.30 1.00 1.00 2.05 2.25 3.00 3.25 3.25 5.25 6.50 7.50 8.00 10.25 11.18 15.00 16.75

JPY USD CHF CNY CAD GBP THB EUR AUD NZD MXN HUF RON BRL ZAR TRY


37

2. Produse bancare

Produse de economisire (Pasiv) Produse de creditare (Activ)- pe termen scurt risc de lichiditate - pe termen lung- rate de dobânda fixa risc de dobânda - rate de dobânda variabila- în valute target risc valutar - în valute funding

Riscul de lichiditate

Se impun doua aspecte în analiza lichidităţii: 1. riscul de lichiditate imediată, care reprezintă imposibilitatea de a face faţă

unei cereri masive şi neprevăzute de retrageri de fonduri de către clientela, precum i imposibilitatea de a le substitui cu alte resurse

2. riscul de transformare, care se concretizează printr-un nivel al resurselor inferior celui al plasamentelor pentru o scadenţa dată.

Indicatorii de lichiditate se calculează distinct pe total şi pe benzi de scadenţă, iar plasamentele şi resursele trebuie sa aibă o exigibilitate reala şi nu juridică.


38

Pentru acoperirea riscului ratei dobânzii băncile îşi calculează gap-ul, prin compararea activelor şi pasivelor sensibile la rata dobânzii.

gap pozitiv gap negativ

ASDPSD ASD

PSD

Riscul de piaţă

Pentru acoperirea riscului de curs valutar băncile îşi calculează poziţia valutară individuală pentru fiecare valută tranzacţionată, prin compararea activelor şi pasivelor.

poziţie valutară lungă poziţie valutară scurtă

ACTIVEPASIVE ACTIVE

PASIVE

Marcarea la piaţă zilnică a poziţiilor


39

Riscul de rată a dobânzii

O instituţie de credit prezintă la 31 decem brie 2008 următoarele structuri de A /P

Indicatori medii Valori

(mil lei)

Dobânzi

(% )

Active purtătoare de dobândă 3500 (S 1500)

N Conturi curente 300 2

S Depozite plasate pe TS 200 10

N Depozite plasate pe TL 600 12

S Plasamente în titluri de valoare pe TS 800 9

N Plasamente în titluri de valoare pe TL 300 11

S Credite acordate cu dobândă variabilă 100 (E+8)12

S Credite acordate pe TS 400 14

N Credite acordate pe TL 800 DTL

Active nepurtătoare de dobândă 200

Numerar 80

Avansuri în decontare 20

M ijloace fixe 100

Total 3700

Pasive purtătoare de dobândă/dividend 3200 (850)

N Capitalul social 250 25

N Conturi curente ale clienţilor 400 1

S Depozite atrase pe TS 300 9

N Depozite atrase pe TL 1700 10

S Împrumuturi interbancare 300 8

S Certificate de depozit 250 11

Pasive nepurtătoare de dobândă 500

Fd. de rezervă 250

Provizioane 200

Alte pasive 50

Total 3700

a) Dobânda minimă la

credite pe TL pe care

o poate acorda.

Σ ai di / A = Σ pi di / P

DTL x 800 + 271 = 315

DTL min = 5,5%

b) Masuri necesare dacă

se previzionează un

trend al ratei dobânzii

descrescător.

AS > PS – GAP pozitiv

AS PS

MAP defensiv AS = PS

MAP ofensiv AS < PS


40

2.1. Produse de economisire

Depozite

Conturi de economii

Certificate de depozit

Personalizate – private banking

• Dobânda reală efectivă (DRE) > 0

(Promovarea produselor de economisire cu DRE negativă)


41

2.1.1. Depozite

Depozitul bancar reprezintă o formă de economisire, prin care o persoană fizică sau juridică încredinţează o sumă de bani unei bănci, în anumite condiţii, în vederea obţinerii unui venit din dobândă.

Constituirea depozitului se face pe baza contractului de depozit încheiat între bancă, în calitate de depozitar, şi client, în calitate de deponent. Contractul de depozit este încheiat în două exemplare (clientul nu primeşte un exemplar în original şi lizibil, nu i se acordă suficient timp pentru a-l studia, informaţia colectata de client personal - telefonic, de pe site, din presa etc.- diferă substanţial de condiţiile reale din contract) şi conţine următoarele elemente:

denumirea băncii şi sucursala (agenţia) acesteia unde clientul constituie depozitul (contractul a fost transferat la altă unitate fără notificare)

date de identificare ale clientului (eligibilitatea neclară –rezident/nerezident, minor/major, angajat/student/pensionar/şomer, PFA/Micro/IMM/corporaţii)


42

actul de identitate / certificat de înregistrare (nu prezintă documente în original, împuternicire/procură validă, nu are drept de semnătură)

codul IBAN (nu conţine 24 de caractere, nu reflectă caracteristicile produsului)

tipul depozitului (nu respectă toate criteriile solicitate)

scadenta la vedere/overnight – persoane juridice la termen fix/variabil – persoane fizice (nerespectarea scadentei îl

poate transforma în depozit la vedere)(lipsa/nerespectarea preavizului pentru plafoanele solicitate, nu se notifică modificarea condiţiilor pentru preaviz)

moneda – RON, EUR, USD, CHF (justificare nesatisfăcătoare a fondurilor, încadrare necorespunzătoare pe intervale – de ex.:până la 10.000 sau peste 10.000, decalajul datorat datei valutei)

data constituirii/scadenţei (regimul pt. zile ne/lucrătoare)


43

rata dobânzii – fixa/ variabila/ progresivă (exprimarea: fixă dar ajustabilă la condiţiile pieţii, notificarea cu întârziere a modificării dobânzii variabile, necorelarea cu ROBOR/EURIBOR/LIBOR, prezentarea neclară a progresiei, modificarea limitelor pt. facilitatea de dobândă overnight fără notificare)

informaţii privind modul de calcul al dobânzii (convenţia 360/365, formulă neclară de calcul)

CF = CI x (1+ i x k/a)nxa/k

CF – capitalul fructificat la scadentaCI – capitalul iniţial plasat

i – rata nominală a dobânziik – perioada de capitalizarea – anul în raport de k(12, 365)n – numărul de perioade (ani)

opţiunea de capitalizare (acumulare) a dobânzii fără capitalizare – dobânda simplă (DS - liniară) cu capitalizare – dobânda compusă (DC - exponenţială) (valoarea dobânzii la lichidarea în avans)


44

(întotdeauna DC este mai mare decât DS la un nr. de min. două capitalizări)

opţiunea de plată a dobânzii periodic, de regulă lunar (plătită în cont curent nu pe card aşa cum

era specificat) la început sau la scadentă

opţiunea de prelungire automată a depozitului cu prelungire automată (CF rămâne totuşi în cont curent) fără prelungire automată (reînnoire fără acordul scris al clientului)

1 an t

t <1an t >1anDS > DC DS < DC

i

DS

DC


45

comisioane de retragere la data scadentei, de regula 0 procent din CF la o altă dată(majorare sau introducere de noi comisioane, fără notificare)

Exemple:

A. Se constituie un depozit pe 2 luni, în sumă de 10.000 euro, rata dobânzii este 3% pe an, iar comisionul de retragere la scadenţă este 0,5%.

Care va fi suma finală obţinută dacă dobânda se capitalizează lunar, iar impozitul aferent dobânzii este 16%.


46

B. O persoană constituie un depozit la o bancă în valoare de 120.000 lei, cu o rată fixă a dobânzii de 6% pe an, iar costurile aferente depozitului se neglijează.

Determinaţi valoarea capitalului fructificat dacă dobânda se capitalizeazălunar, iar scadenţa este 2 ani şi 3 luni.

Determinaţi capitalul fructificat dacă dobânda se capitalizează semestrial(la 6 luni), iar scadenţa este 3 ani şi 8 luni.

Pentru constituirea depozitului, persoana a lichidat un depozit la altă bancă, ce fusese constituit cu 7 luni în urmă, cu o rată a dobânzii fixă de 5,5% pe an şi o capitalizare trimestrială (la 3 luni). Care a fost suma depusă de această persoană în depozitul respectiv?


47

C. O persoană a constituit un depozit la o bancă în valoare de 31.000 lei, la data de 1 mai 2009. Ştiind că rata anuală a dobânzii este 7,2%, iar costurile aferente depozitului se neglijează.

Determinaţi valoarea depozitului la 31 ianuarie 2011, dacă dobânzile se capitalizează la 31 decembrie a fiecărui an.

Determinaţi valoarea depozitului în aceleaşi condiţii, dacă rata dobânzii creşte cu 1,2% anual.

D. Plasarea a 10 mld. lei, cu o rată anuală a dobânzii de 10% pe an, generează o dobândă de 3.215 lei. Care este perioada de plasament?


48

2.1.2. Conturi de economii

Contul de economii este un produs bancar ce combină caracteristicile unui cont curent cu cele ale unui depozit.

De regulă, un cont de economii are următoarele particularităţi:

se pot depune oricând sume de bani, cu respectarea unor niveluri minime şi frecvente (refuzarea fără notificare a unei sume depuse sub valoarea minimă sau la frecvenţa stabilită - dacă au intervenit modificări)

se pot efectua retrageri oricând, dar atunci când soldul scade sub nivelul minim stabilit se obţine dobânda la vedere (modificarea plafonului minim fără notificare)

rata dobânzii este variabilă, diferenţiată pe tranşe valorice şi se calculează lunar (schimbare mod încadrare fără notificare, încadrare necorespunzătoare pe tranşele valorice)


49

pot să existe facilităţi de overdraft asociate (nu exista acordul scris al destinatorului pentru a activa aceasta facilitate, dobânda este modificată fără notificare)

Exemple:

A. O bancă oferă următoarele rate anuale ale dobânzii pentru conturile de economii:


50

O persoana plasează o sumă de 8.000 lei într-un cont de economii şi apoi efectuează următoarele operaţiuni:

după 6 zile depune 60.000 lei;

după 18 zile retrage 14.000 lei;

după 2 luni şi 26 de zile depune 54.000 lei;

după 38 de zile retrage 37.000 lei;

după 1 lună lichidează contul.

Determinaţi valoarea de lichidare a acestui cont de economii (se utilizează convenţia - o luna 30 zile şi un an 360 de zile).


51

B. Un copil în vârstă de 7 ani primeşte lunar, din partea familiei, până la vârsta de 18 ani, o sumă constantă pe care o depune, într-un cont de economii, la o bancă ce oferă o dobândă de 6,6% pe an şi efectuează capitalizări lunare.

Depunerile au ca scop realizarea unui venit lunar de 600 de lei pe perioada studenţiei care va începe la 18 ani şi va dura 3 ani.

Ce valoare trebuie să aibă fiecare depunere?


52

C. Pentru conturi de economii în lei cu facilitate de overdraft, o bancă acorda o rată a dobânzii de 6,7% pe an şi percepe o rată a dobânzii de 16,8% pe an.

Un client efectuează următoarele operaţiuni:

în prima zi a lunii încasează 22.000 lei

după 7 zile plăteşte 35.000 lei

după 8 zile încasează 12.000 lei

după 14 zile încasează 10.000 lei

după 11 zile plăteşte 28.000 lei.

Să se determine soldul contului de economii după ultima operaţiune. (capitalizarea dobânzilor se realizează lunar)


53

2.1.3. Certificate de depozit

Certificatele de depozit reprezintă titluri de credit emise de bănci, pentru care deponenţii plătesc o valoare mai mică decât valoarea nominală a titlurilor ce urmează a se încasa la scadenţă. Diferenţa între valoarea nominală şi suma cu care se cumpără titlul reprezintă dobânda implicita (randamentul). CD-urile nenominative (la purtător) se pot tranzacţiona pe o piaţă secundara. Pentru CD-urile nominative rambursarea anticipată conduce la plata dobânzii la vedere. (specificaţia neclara la CD-urile nominative a netranzactionabilităţii)

R = (PV - PC - AC + AV)/PC x 360/z PV – preţ de vânzare PC – preţ de cumpărareAV – alte venituriAC – alte costuriz – nr. de zile posesie

În general, băncile nu percep comisioane la vânzarea/răscumpărarea certificatelor de depozit,însă sunt şi bănci care percep comisioane între 0,1 – 0,35% din suma totală, fie la depunere, fie la retragere. (modificare politică de comisionare)


54

Exemplu:

Calculaţi randamentul pentru următoarele trei tranzacţii cu un certificat de depozit cu valoarea nominală de 10 mii lei şi scadenţa la 90 de zile:

Certificatul este cumpărat cu 9,8 mii lei şi este păstrat până la scadenţă.

Certificatul este cumpărat de firma A la 9,7 mii lei şi este vândut firmei B cu 30 de zile înainte de scadenţă la preţul de 9,9 mii lei.


55

2.1.4. Produsele personalizate - private banking

Orice bancă negociază pentru anumite nivele ale tranzacţiilor rata dobânzii, cursul valutar, comisioane etc. Pentru persoanele fizice care deţin active lichide semnificative, banca propune un portofoliu personalizat corelat cu profilul de risc al clientului, prin sectorul de private banking. (crearea unui portofoliu care nu satisface apetitul la risc al clientului)

Private Bankingul include nu numai toate produsele băncii ci şi consultanţă investiţionala de înaltă calitate, capacitatea de a executa diverse operaţiuni în numele clienţilor şi susţinere în efectuarea tranzacţiilor, în condiţii de discreţie maximă. (orice fisura de comunicare sau de nerespectare a confidenţialităţii)

Plafoanele de la care bancherul personal va administra fondurile clientului diferă în funcţie de bancă şi se ridică la sume de 50.000, 100.000 sau 250.000 EUR. (modificarea plafonului de eligibilitate fără o justificare pertinentă)


56

2.2. Produse de creditare

Evoluţia creditului ne/guvernamental în România

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

200000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Creditul neguvernamental

Sursa: BNR

Mil. lei

Soldul creditului neguvernamentalacordat de instituţiile de credit a crescutîn mai cu 2% faţă de luna similară din 2009.

La 31 mai 2010, creditul guvernamentala înregistrat o creştere de 60,3% (53,5% în termeni reali) faţă de perioadasimilară din 2009.


57

2.2. Produse de creditare

Evoluţia creditului neguvernamental în România

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Credit neguvernamental/PIB

Gradul de intermediere bancară

la nivelul UE15 >100%Sursa: BNR


58

0

50

100

150

200

250

300

Morgan

Stanley RBS

Deutsc

he Ban

k

Credit A

grico

le

Societ

e Gen

erale

Barclay

s

UniCred

itUBS

Credit S

uisse

Goldman

Sachs

BNP Pariba

s

Santan

der

Citigrou

p

JPMorg

anHSBC

US

$ bi

llion

s177% 172%

149% 142%132% 131% 129% 124%

116% 115% 109%94% 90% 85% 84% 80%

61%51%

0%20%40%60%80%

100%120%140%160%180%200%

HBOS

Santan

der

UniCred

it

Lloyd

s TSB

BNP Pari

bas

BBVA

RBS

Barclay

s

Sociie

te Gen

erale

Well

s Far

go

Bank o

f Am

erica

Citigrou

p

HSBC

Standa

rd Cha

rtere

d

JPMorg

an

Credit S

uisse

UBS

Deutsc

he B

ank

•Valoarea de piaţă 2007

•Valoarea de piaţă 2008

Indicatorul credite/depozite


59

2.2.1. Tipologia creditelor

Creditul reprezintă orice angajament de punere la dispoziţie sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadenţei unei datorii, în schimbul obligaţiei debitorului la rambursarea sumei respective, precum şi la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă ori a altui drept la încasarea unei sume de bani.

Criterii de clasificare

În funcţie de perioada de acordare:credite pe termen scurt – cu perioada maximă de rambursare de 1 an; credite pe termen mediu – cu perioada cuprinsă între 1 şi 5; credite pe termen lung – cu perioada de rambursare mai mare de 5 ani.

În funcţie de monedă:credite în lei;credite în valută.


60

Criterii de clasificare

În funcţie de dobândă:credite cu dobândă fixă;credite cu dobândă variabilă;credite mixte (combinaţie între dobânda fixă şi cea variabilă – ex. credit ipotecar cu dobândă fixă în primii 3 ani, după care dobânda este variabilă).

În funcţie de garanţii:credite negarantate;credite cu garanţii reale (mobiliare sau imobiliare);credite cu garanţii personale (fidejusiune, asigurare împotriva riscului de neplată).

În funcţie de calitate:Credite performante;Credite neperformante.

În funcţie de beneficiar:credite retail;credite corporate.


61

Credite retail – exemple

Credite ipotecare/imobiliareCredite pentru cumpărarea de autoturisme (credite auto)Credite pentru nevoi personaleCredite pentru cumpărarea de bunuri de folosinţă îndelungată (produse electronice, electrocasnice, mobilă etc.)Credite pentru studiiCredite pentru participarea la conferinţeCredite pentru plata unor tratamente medicaleCredite pentru vacanţe şi călătoriiCredite pentru cumpărarea de acţiuniOverdraftCredite de refinanţareCredite de investiţii Credite pentru activitatea curentă


62

Credite corporate – exemple

Creditul de investiţii

Creditul de investiţii financiare

Overdraft

Linia de credit

Creditul de trezorerie

Creditul pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor sezoniere

Scontarea

Factoringul

Forfetarea

Creditul sindicalizat

Creditele pe obiect

Credite pentru export-import

Creditele ipotecare


63

2.2.2. Contractul de credit

Contractul de credit este actul încheiat între bancă şi împrumutat prin care se materializează acordul de voinţă între cele două părţi.Potrivit OUG 99/2006 “toate operaţiunile de credit şi garanţie ale băncilor trebuie consemnate în documente contractuale din care să rezulte clar toţi termenii şi toate condiţiile respectivelor tranzacţii”:Contractul de credit este încheiat în trei exemplare (clientul nu primeşte un exemplar în original şi lizibil, nu îi sunt explicate în detaliu toate condiţiile, informaţia colectata de client personal diferă substanţial de condiţiile reale din contract) şi conţine următoarele elemente:

datele de identificare ale instituţiei de credit (nu există date de contact cu accesare simplă şi promptă, contractul a fost preluat la altă unitate fără o notificare a clientului)

datele de identificare/financiare ale clientului (nu sunt înregistrate date corecte, nu sunt actualizate conform notificărilor clientului – specimene de semnătură/coordonate contact/situaţii financiare, clientul nu notifică modificări ce sunt precizate ca necesare în contractul de credit)


64

obiectul/valoarea creditului (suma nu este în cifre şi litere cu indicarea valutei, suma diferă substanţial de cea solicitată – mult mai mare sau mult mai mică)

destinaţia creditului (nu se precizează destinaţia conform cererii de credit, nu se precizează clar partea din credit destinată plaţii comisionului de analiză, creditul nu se utilizează cu respectarea strictă a reglementărilor legale privind operaţiunile valutare pe teritoriul României)

durata creditului (numărul de luni/zile nu coincide cu cele specificate în graficul de rambursare, durata nu se calculează de la data primei trageri/punerea la dispoziţie în contul curent dacă nu este specificat altfel clar în contract)

acordarea creditului (termenul tragerii/tragerilor nespecificat exact, termenul tragerii nejustificat de lung)

dobânzi (majorare dobândă fără notificare, modificare dobândă fixă fără să apară o clauză în acest sens în contract, nespecificarea clara a modului de calcul al dobânzii fixe/dobânzii variabile/DAE/dobânzii penalizatoare, neajustare a dobânzii funcţie de situaţii speciale ce modifică graficul de rambursare)


65

alte costuri aferente creditului comisioane de analiză;comision de angajament – plătibil, în majoritatea cazurilor, la acordarea creditului;comision de administrare – plătibil lunar sau trimestrial;comision de neutilizare – specific liniilor de credit, calculat în funcţie de valoarea neutilizată;comision de rambursare anticipată – în cazul în care împrumutatul rambursează creditul înainte de scadenţa convenită;comision de rezervă minimă obligatorie;comision/primă de risc; comision depunere numerar;comision eliberare adresa de refinanţare;comision pentru modificarea datei de rambursare;comision pentru acord instituire ipotecă de rang inferior de către bancă etc. (percepere de comisioane care nu sunt prevăzute în contract, majorare comisioane nejustificat, majorare comisioane fără notificare)


66

rambursarea (nu este anexat graficul de rambursare clar şi lizibil, ratele nu sunt egale deşi aşa se specifică în contract, nu este precizat clar partea de amortisment şi partea de dobândă, nu este folosită rata dobânzii din contract, lipsa notificării în scris în prealabil a intenţiei de rambursare anticipată a creditului)

garanţii garanţii reale (gajul, ipoteca, cesiunea de creanţe, depozitul bancar); garanţii personale (cauţiunea sau fidejusiunea, garanţia bancară).

(modul de evaluare a garanţiilor, lipsa elementelor obligatorii – nr. cadrastral, întabulare la Cartea Funciară, precizări privind construcţii în curs de edificare pe un teren ipotecat, plata de către client a cheiltuielior de înscriere în Cartea Funciară, societatea de asigurare a bunurilor ipotecate agreată de bancă, obligativitatea prelungirii contractului de asigurare la prelungirea creditului, neacceptarea aducerii de noi garanţii dacă valoarea celor existente a scăzut)

obligaţiile împrumutatului (schimbarea destinaţiei aprobată a creditului, neasigurarea integrităţii şi exploatării în bune condiţii a imobilelor ipotecate, închirierea acestora fără acordul scris al băncii, reînnoirea anuală a poliţelor de asigurare şi plata primelor, omiterea notificării oricăror evenimente de forţă majoră imprevizibile şi inevitabile ce pot conduce la nerespectarea contractului, neavizarea băncii cu privire la contactarea de noi credite)


67

cazuri de culpă (înstrăinarea sau dezmembrarea bunurilor ce fac obiectul garanţiilor, demolarea/extinderea imobilelor ipotecate fără aprobarea scrisă a băncii, furnizarea de informaţii incomplete/false)

alte clauze (modificarea ulterioară a graficului de rambursare, nespecificarea procedurile de executare silită, posibilitatea cesionării creanţelor, modificarea contractului prin acte adiţionale, limba şi adresa de corespondenţă – fizică/e-mail/SMS, verificarea inclusiv la sediul debitorului respectării condiţiilor contractului de credit)

Documentaţia de credit: cererea de credit, actele de identitate, documente care atestă starea civilă, documente care atestă veniturile (adeverinţe de salariu şi vechime în muncă – semnate şi confirmate, fişe fiscale, deciziile de impunere a veniturilor, contracte de închiriere/cesiune, talon de pensie/rentă viageră, documente privind SC distribuitoare de dividende), documente care atestă desfăşurarea profesiei/ activităţii cu respectarea legislaţiei în vigoare, documente care atestă cuantumul obligaţiilor lunare de plată, documente care fac dovada locuinţei (facturi recente), documente care atestă dreptul de proprietate asupra imobilelor aduse în garanţie, certificatele de înregistrare, buget de venituri şi cheltuieli, contul de profit şi pierderi, cash-flow, documente privind garanţiile/bunurile cumpărate sau realizate din credit etc.


68

Exemple:

A. O bancă acordă unui client un credit în valoare de 20.000 lei, cu o rată a dobânzii anuale de 14% pe an, rambursabil în 5 ani prin anuităţi constante.

Să se realizeze tabelul de rambursare aferent. Dacă rambursarea se realizează prin rate egale, care este valoarea ratei. Dacă după 2 ani dobânda anuală se modifică la 16%, recalculaţi valoarea

plăţilor lunare pentru ultimii 3 ani.

B. Un credit în valoare de 60.000 lei este rambursat prin amortismente egale, în 6 anuităţi descrescătoare.

Să se realizeze tabelul de rambursare corespunzător, dacă rata dobânzii anuale este fixă, 12% pe an.

Aceeaşi cerinţă dacă rata dobânzii este variabilă, în primul an 10% şi apoi a crescut în fiecare an cu 0,8 puncte procentuale.


69

2.2.3. Provocări conjuncturale în activitatea de creditare

Limitări cantitative – dezinflaţia

Limitări calitative – riscurile

Acţionariatul străin a redus finanţarea

Accentuarea concurenţeiIC – IFN – CTN

avantaje competitive


70

Limitări cantitative ale creditării

Limitele cantitative ale creditului (creştere economică) – Frânarea consumului –Reducerea ritmului de creştere a preţurilor (dezinflaţia)

Creşterea RRMO

Creşterea ratei dobânzii de referinţă

Plafoane cantitative


71

RMO şi impactul MC asupra M3

O bancă acordă un credit unui client în valoare de 10.000 lei. Acest credit este utilizat integral pentru plata unei facturi către o firmă ce are cont deschis la altă bancă. Firma constituie un depozit cu întreaga sumă primită, iar banca acordă un credit utilizând suma rămasă după constituirea RMO ş.a.m.d. (20 credite).

RRMO = 20% (MC = 5)

RRMO = 40% (MC = 2,5)

Gradul de multiplicare maxim daca nu exista sume care ies din sistem.(Majorarea comisioanelor de retragere şi plăţi în afara SB)

Nr. Credite

Valoare Depozite

RRMO 20%

Valoare Depozite

RRMO 40%

1 10000.00 2000.00 10000.00 4000.00 2 8000.00 1600.00 6000.00 2400.00 3 6400.00 1280.00 3600.00 1440.00 4 5120.00 1024.00 2160.00 864.00 5 4096.00 819.20 1296.00 518.40 6 3276.80 655.36 777.60 311.04 7 2621.44 524.29 466.56 186.62 8 2097.15 419.43 279.94 111.97 9 1677.72 335.54 167.96 67.18

10 1342.18 268.44 100.78 40.31 11 1073.74 214.75 60.47 24.19 12 858.99 171.80 36.28 14.51 13 687.19 137.44 21.77 8.71 14 549.76 109.95 13.06 5.22 15 439.80 87.96 7.84 3.13 16 351.84 70.37 4.70 1.88 17 281.47 56.29 2.82 1.13 18 225.18 45.04 1.69 0.68 19 180.14 36.03 1.02 0.41 20 144.12 28.82 0.61 0.24

Total 49423.54 9884.71 24999.09 9999.63


72

Plafoane cantitative / calitative

N11/2005 - credite în valută în limita a cel mult 300% din fondurile proprii (FP)sau capitalul iniţial deţinute de fiecare instituţie de credit (renunţare cca. 1 an)

R7/2007 - nivelul maxim al gradului de îndatorare persoane fizice limitat la 40% (renunţare)

R11/2008 - nivelul maxim al gradului de îndatorare persoane fizice limitat la 35% dacă nu există norme interne de creditare validate de BNRAjunge până la 70% pt. clienţii cu venituri mari

N17/2006-12/2003 - valoarea netă a expunerilor mari de maxim 25% din FP. Totalul expunerilor mari nete maxim 600% (IFN) şi 800% (IC) din FP.

BASEL II

100

8

5,125,121

n

i

ii RPROra

FP


73

Riscul privind rambursarea (de credit)Rambursarea anticipată

Rambursarea întârziată

Necorelarea scadenţelor

Riscul de piaţă (bancă/client)Rata dobânzii

Cursul valutar

Riscul operaţional Resurse umane (management defectuos, fraudă, erori de procedură)

Resurse tehnologice (sisteme informatice, energetice)

Conjuncturale (reglementare, convertibilitate, geo-politice, de imagine, de ţară, sistemic)

Riscurile aferente procesului de creditare


74

Matricea spaţială a riscului

Riscul = Riscul = amplampl. x . x probabprobab.

În cazul relaţiei de credit dintre bancă şi client, fiecare din cei doi parteneri are propria percepţie asupra riscului de nerambursare a creditului, fiind necesară analiza elementelor de risc potenţial.

Amplitudinea, respectiv mărimea consecinţelor generate de producerea riscului, ca parametru constitutiv al acestuia, se calculează estimativ în momentul acordării creditului.

Limitări calitative ale creditării


75

2.2.4. Situaţii speciale - Rambursarea anticipată

Datorită creşterii oportunităţilor de refinanţare

Comisioanele de rambursare anticipată au scăzut de la 5-10% la 2-3% şi au fost limitate la 1%

DM


76

Graficele de rambursare

Nr. Sold Dob. Am. Rată Nr. Sold Dob. Am. Rată 1 120000.00 1000.00 4537.10 5537.10 1 120000.00 1000.00 5000.00 6000.00 2 115462.90 962.19 4574.91 5537.10 2 115000.00 958.33 5000.00 5958.33 3 110887.99 924.07 4613.03 5537.10 3 110000.00 916.67 5000.00 5916.67 4 106274.96 885.62 4651.48 5537.10 4 105000.00 875.00 5000.00 5875.00 5 101623.48 846.86 4690.24 5537.10 5 100000.00 833.33 5000.00 5833.33 6 96933.24 807.78 4729.32 5537.10 6 95000.00 791.67 5000.00 5791.67 7 92203.92 768.37 4768.73 5537.10 7 90000.00 750.00 5000.00 5750.00 8 87435.19 728.63 4808.47 5537.10 8 85000.00 708.33 5000.00 5708.33 9 82626.71 688.56 4848.54 5537.10 9 80000.00 666.67 5000.00 5666.67

10 77778.17 648.15 4888.95 5537.10 10 75000.00 625.00 5000.00 5625.00 11 72889.22 607.41 4929.69 5537.10 11 70000.00 583.33 5000.00 5583.33 12 67959.53 566.33 4970.77 5537.10 12 65000.00 541.67 5000.00 5541.67 13 62988.76 524.91 5012.19 5537.10 13 60000.00 500.00 5000.00 5500.00 14 57976.57 483.14 5053.96 5537.10 14 55000.00 458.33 5000.00 5458.33 15 52922.61 441.02 5096.08 5537.10 15 50000.00 416.67 5000.00 5416.67 16 47826.53 398.55 5138.55 5537.10 16 45000.00 375.00 5000.00 5375.00 17 42687.98 355.73 5181.37 5537.10 17 40000.00 333.33 5000.00 5333.33 18 37506.61 312.56 5224.54 5537.10 18 35000.00 291.67 5000.00 5291.67 19 32282.07 269.02 5268.08 5537.10 19 30000.00 250.00 5000.00 5250.00 20 27013.99 225.12 5311.98 5537.10 20 25000.00 208.33 5000.00 5208.33 21 21702.00 180.85 5356.25 5537.10 21 20000.00 166.67 5000.00 5166.67 22 16345.75 136.21 5400.89 5537.10 22 15000.00 125.00 5000.00 5125.00 23 10944.87 91.21 5445.89 5537.10 23 10000.00 83.33 5000.00 5083.33 24 5498.98 45.82 5491.28 5537.10 24 5000.00 41.67 5000.00 5041.67

Total 12898.11 12500 Rata egală =(CR x i x k/a)/(1-(1+ i x k/a)-nxa/k)

Rate egale Rate descrescătoare

Doar dobândaDob. = 24000

La scadenţăDob. = 25200


77

Rambursarea întârziată

Rambursarea Incapacitatea Nerambursareaîntârziată rambursării creditului şi dobânzilor

Cauze Cauze Lipsa lichidităţii Insolvenţă Faliment

MăsuriMăsuriDobânzi Reevaluarea şi analiza Executarepenalizatoare deprecierii garanţiilor garanţii

Eventual reeşalonareCRB/BC (introducere pt. sume simbolice)


78

Servicii bancare - LEGISLAŢIE• Regulamentul nr. 2/2005 privind ordinul de plată utilizat în operaţiuni de transfer-

credit• Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare;• Norma tehnică nr. 3/2009 pentru modificarea Normei tehnice a BNR nr. 4/2008

privind cecul• Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările

ulterioare• Norma tehnică nr. 4/2009 pentru modificarea Normei tehnice a BNR nr. 5/2008

privind cambia şi biletul la ordin• Regulamentul nr. 6/11.10.2006 privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată

electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste instrumente şiprecizările BNR referitoare la aplicabilitatea acestuia;

• Publicaţia nr. 600 a Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris privind acreditivele documentare;

• Publicaţia nr. 522 a Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris privind incassodocumentar

• Regulamentul nr. 9/2008 privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălăriibanilor şi finanţării terorismului


79

• Deschiderea contului curent - încheierea unei Convenţii de cont curent (contract) între client şi bancă, pe baza cererii completate şi prezentării unor documente: - persoane fizice – actul de identitate, fişa specimenelor de semnătură pentru împuterniciţi, dacă este cazul;- persoane fizice autorizate – actul de identitate, autorizaţia emisă de organele abilitate, dovada înregistrării la organele fiscale, fişa specimenelor de semnătură, etc.

OPERAOPERAŢŢIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT


80


- persoane juridice - actul constitutiv, certificatul de înmatriculare de la Oficiul Registrului Comerţului, extras la zi de la Oficiul Registrului Comerţului privind situaţia juridică a societăţii etc. pentru societăţi comerciale; hotărârea de guvern sau hotărârea organelor judeţene şi municipale ale administraţiei locale privind înfiinţarea regiei autonome; actul de constituire şi hotărârea judecătorească pentru asociaţii şi fundaţii.


81

Atentie! Împuternicire P. F.Orice împuternicire acordată de către reprezentantul legal al titularului de cont către o altă persoană trebuie prezentatăîntr-una din următoarele forme:1. PROCURA autentificată de:

– Un notar din România – dacă procura este dată în România;

– Un notar din ţara în care este dată procura – dacă procura este dată în altă ţară – purtând apostila (dacă ţara respectivă este parte la Convenţia de la Haga) sau fiindsupralegalizată (dacă ţara respectivă nu este parte la Convenţia de la Haga);

– Ambasadele/Consulatele României în alte ţări2. ÎMPUTERNICIRE semnată la bancă, în faţa funcţionaruluibancar


82

OPERAOPERAŢŢIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT• Convenţia de cont curent (contract) - un contract

standardizat, cu clauze care nu pot fi negociate, reprezentând, prin urmare, un contract de adeziune. Prin semnarea convenţiei de cont curent, clientul este de acord nu numai cu clauzele acestuia, ci şi cu uzanţele bancare, practica şi comisioanele băncii în cauză (Condiţii generale de afaceri).

• Cuprinde: părţile contractante, datele de identificare ale acestora, obiectul contractului, drepturile şi obligaţiile părţilor, inclusiv cele privind notificarea modificărilor survenite în condiţiile iniţiale, clauza de confidenţialitate, clauza privind prelucrarea datelor cu caracter personal (în cazul persoanelor fizice), încetarea executării contractului etc.


83

OPERAOPERAŢŢIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENTÎncetarea executării contractului - închiderea contului curent se referă la situaţiile:

• prin acordul părţilor,• din iniţiativa clientului, în urma notificării prealabile,• din iniţiativa băncii, cu sau fără notificarea prealabilă a clientului, dacă

acesta produce prejudicii băncii, furnizează informaţii false, este implicat în operaţiuni de spălare a banilor, nu respectă obligaţia privind comunicarea schimbărilor survenite în informaţiile furnizate iniţial, alte situaţii de culpă a clientului,

• din iniţiativa băncii, cu notificarea obligatorie a clientului, atunci când contul curent devine un cont aşa-numit „dormant”, respectiv clientul nu a mai realizat operaţiuni (contul este fără mişcare) timp de 12 (6) luni,

• de drept, în cazul decesului persoanei fizice sau dizolvării, fuziunii, lichidării societăţii.


84

CONTUL CURENT

• depozit la vedere - din el se pot face retrageri de numerar în orice moment, spre deosebire de depozitul la termen, unde retragerea banilor înainte de termenul stabilit iniţial, la stabilirea depozitului, duce la pierderea dobânzii, integral sau în foarte mare măsură.


85

CONTUL CURENT

• Banca nu va deschide conturi anonimesau conturi pe nume false.

• Un cont curent este deschis numai dupăce clientul a fost înregistrat în baza de date a băncii şi i s-a alocat un cod unicde înregistrare la nivelul întregului sistemal băncii, respectiv Codul de Client.


86

OPERAOPERAŢŢIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENT• posibilitatea trimiterii şi primirii de bani;• efectuarea de plăţi pentru diferite utilităţi (telefoane mobile

şi fixe, electricitate, gaze, etc.);• depuneri şi retrageri de bani;• schimb valutar. • Servicii asociate contului curent: realizarea plăţilor de

orice fel cu caracter periodic şi cu sume variabile sau fixate anterior (întreţinerea la bloc, prime de asigurări, plata energiei electrice, a gazelor, apei, abonamentului telefonic, cablul TV, rate la credit, etc.), în mod automat, fără a mai fi necesară prezentarea la bancă a titularului de cont.


87


•• Verificare Verificare specimenespecimene de de semnsemnăături turi pepedocumenteledocumentele prezentateprezentate pentrupentru efectuareefectuare plplăăţţii

•• Verificare Verificare disponibildisponibil îîn n conturileconturile dindin care se care se dispundispun plplăăţţii

•• VerificareaVerificarea existenexistenţţei ei tuturortuturor informainformaţţiiloriilornecesarenecesare efectuefectuăării rii îîn bune n bune condicondiţţiiii a a plplăăţţilorilor ccâât t şşi a i a anexeloranexelor ((documentelordocumentelor justificativejustificative) ) impuseimpusede de normelenormele bancarebancare..


88

Codul IBAN• International Bank Account Number - 24 de caractere,

identifică în mod unic la nivel internaţional contul unui client la o instituţie, cont utilizat pentru procesarea plăţilor în cadrul sistemelor de plăţi sau prin mecanisme de tip bănci corespondente. Persoanele fizice trebuie să cunoască codul IBAN doar dacă deţin conturi curente sau de card.

• Plata ratelor la un credit sau desfiinţarea unui depozit se pot face prin CNP existent în buletin. Dacă o persoană fizică urmează să primească bani prin intermediul Western Union/MoneyGram (servicii de transfer de bani) nu este nevoie de cod IBAN. Dacă însă, banii vor fi primiţi în contul curent, atunci plătitorii trebuie să cunoască codul IBAN al beneficiarului sumei.


89

OPERAOPERAŢŢIUNI DE CONT CURENTIUNI DE CONT CURENTDocumentaDocumentaţţieie

• Cerere, contract deschidere cont curent – persoane fizice• Formularele de deschidere de cont, inclusiv cel aferent

specimenelor de semnături trebuie:- să fie completate corespunzător cu toate detaliile;- să fie datate;- să indice clar autoritatea semnatarului: dreptul de semnătură; limite de sumă, dacă există;- să fie semnate corespunzător de către client;- să fie verificate şi semnate de către reprezentanţii băncii.

• Pentru conturile clienţilor – persoane juridice, semnăturile aplicate în Formulare vor fi în conformitate cu actul de înregistrare.


90

•• LitigiiLitigii potenpotenţţialeiale::

-- majorare sau introducere de comisioane cont curent, majorare sau introducere de comisioane cont curent, fără fără notificare;notificare;

-- perceperea unor comisioane pentru plata altor comisioane;perceperea unor comisioane pentru plata altor comisioane;-- costurile aferente contului curent pot fi majorate cu condicosturile aferente contului curent pot fi majorate cu condi ţţia ia

notificării cliennotificării clienţţilor;ilor;-- conturile curente aferente creditului/depozitului se vor conturile curente aferente creditului/depozitului se vor îînchide nchide

dacă consumatorul nu mai derulează dacă consumatorul nu mai derulează şşi alte operai alte operaţţiuni prin iuni prin intermediul acelui cont, daintermediul acelui cont, dacă soldul acestora este zero că soldul acestora este zero şşi dacă i dacă clientul nu mai doreclientul nu mai doreşşte mente menţţinerea acestuia.inerea acestuia.



91

OPERAŢIUNI CU NUMERAR

• operaţiuni privind încasarea de numerar. Băncile primesc depunerile de numerar de la clienţii lor, pentru diverse operaţiuni, ce se efectuează pe baza următoarelor documente (acte de casă): foaie de vărsământ cu chitanţă, ordin de încasare, borderou însoţitor.

• documentele tipizate utilizate în operaţiunile cu numerar pot fi înlocuite cu documente elaborate automat de sistemul IT, cu respectarea completării informaţiilor din rubricile şi coloanele prevăzute în documentele tipizate.


92

OPERAŢIUNI CU NUMERAR

• toate sumele de bani plătite în numerar trebuie înregistrate în evidenţele casieriei şi cele contabile ale băncii. Operaţiunile de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează pe baza documentelor (acte de casă): cec simplu, ordin de plată, cerere de răscumpărare certificate de depozit, documente elaborate de sistemul IT.


93

OPERAŢIUNI DE PLĂŢI ŞI ÎNCASĂRI CASH ÎN VALUTĂ

• Clienţii pot efectua: - încasări şi plăţi în conturile valutare ale persoanelor fizice

şi juridice;- operaţiuni de schimb între valute pentru persoane fizice;

- plăţi pentru diverse taxe, contribuţii şi cotizaţii; - încasări şi transferuri de cecuri de călătorie şi

comerciale; - încasări din ordine de plată şi mandate poştale externe;

• Cursurile de vânzare şi cumpărare pentru toate valutele, trebuie afişate la loc vizibil, la începutul programului de lucru, existând şi posibilitatea modificării cursului de schimb pe parcursul zilei de lucru.


94

OPERAŢIUNI DE PLĂŢI ŞI ÎNCASĂRI CASH ÎN VALUTĂ

• Fiecare tranzacţie presupune întocmirea unui Buletin de schimb valutar, în 2exemplare (originalul, datat, semnat şi ştampilat de casa de schimb valutar se înmânează clientului, iar exemplarul nr. 2 se păstrează ca document justificativ pentru casă).


95

OPERAŢIUNI CU NUMERARDocumentaţie

• documente (acte de casă) privind încasări de numerar: foaie de vărsământ cu chitanţă, ordin de încasare, borderou însoţitor;

• documente (acte de casă) privind plăţi de numerar: cec simplu, ordin de plată, cerere de răscumpărare certificate de depozit;

• buletin de schimb valutar


96

CASETELE DE VALORI (1)

• Utilizatorii casetelor de valori pot fi persoane fizice, juridice sau persoane fizice autorizate care au încheiat cu banca un Contract privind închirierea casetelor de valori. Utilizatorii pot fi titularii contractelor de închiriere sau persoanele împuternicite de către aceştia, conform normelor interne ale băncii.

• În casetele de valori pot fi păstrate documente, titluri de valoare, obiecte de artă, bijuterii sau orice alte valori care nu prejudiciază unitatea bancară sau care nu afectează siguranţa activităţii bancare.


97


• Închirierea casetelor de valori se face pe baza Contractului de închiriere şi a Declaraţiei pe propria răspundere a titularului cu privire la natura şi valoarea bunurilor depuse în casetele de valori.

• Accesul titularilor la casetele de valori se va efectua în baza legitimaţiilor eliberate acestora după semnarea Contractului de închiriere.


98


Casetele de valori pot fi deschise forţat în următoarele situaţii:

• Păstrarea de bunuri care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în cadrul contractului de închiriere;

• Pierderea cheii de către titular;• Realizarea succesiunii după decesul titularului (în baza

certificatului de deces şi a certificatului de moştenitor);• Primirea unei dispoziţii din partea instanţei judecătoreşti

sau Parchetului General;• Expirarea contractului de închiriere (clientul trebuie

avizat cu 30 de zile înainte de expirarea contractului de închiriere).


99

ORDINUL DE PLATĂOrdinul de plată (OP) este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acesteia (ordonatorul, plătitorul) unei societăţi bancare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată, în vederea stingerii unei obligaţii băneşti, provenind dintr-o relaţie directă existentă între ordonator şi beneficiar.• Această dispoziţie este considerată a fi ordin de plată dacă:

a) societatea bancară intră în posesia sumei respective fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea ei de la emitent;

b) nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.


100

Caracteristici:

• relaţia de plată este declanşată ca urmare a unei obligaţii asumate sau datorii preexistente;

• operaţiunea este pornită la iniţiativa plătitorului (ordonatorului); • revocabilitatea este o trăsătură fundamentală a OP; revocarea OP nu

atrage după sine nici un fel de consecinţe, drepturi sau obligaţii pentru părţile implicate.

• provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu în cazul OP; • din punct de vedere al modalităţilor de încasare, OP poate fi:

simplu, încasarea sa nefiind condiţionată de prezentarea vreunui document sau explicaţie cu privire la scopul plăţii (excluzând cazul că se cere o chitanţă). Acest tip de OP se aseamănă cu cecul.

documentar, încasarea sa fiind determinată de obligaţia beneficiarului de a prezenta anumite documente (facturi, dovada plăţii unor chirii, a unor speze de transport, etc.) indicate de ordonator în OP.


101

• Ordonatorul (plătitorul)• Beneficiarul• Banca ordonatorului sau plătitorului

(iniţiatoare)• Banca beneficiarului (destinatară)

ORDIN DE PLATĂ - Părţile implicate -


102

ORDINUL DE PLATĂ

Elemente esenţiale ale ORDINULUI DE PLATĂ:

• denumirea de ordin de plată;• ordinul necondiţionat de a plăti

o anumită sumă de bani;• numele sau denumirea

plătitorului, adresa, cod IBAN; • numele sau denumirea

beneficiarului, adresa, cod IBAN;

• denumirea băncii plătitorului;• denumirea băncii

beneficiarului; • data emiterii.


103

• Societăţile bancare pot executa pe riscul lor OP cărora le lipsesc una sau mai multe din menţiunile obligatorii de mai sus.

• Banca Naţională a României şi societăţile bancare pot cere la recepţie ca OP să poarte ştampila plătitorului persoană juridică. Lipsa ştampilei nu anulează valabilitatea OP.

• Executarea unui OP în care ştampila unui plătitor nu este însoţită de semnătura lui, se face pe riscul persoanei juridice care execută OP.

ORDINUL DE PLATĂ


104

Circuitul ordinului de plată

BENEFICIARFirma Global SRL

PLĂTITOR

Utilaj S.A.

SOCIETATEA

BANCARĂ INIŢIATOREBanca X

SOCIETATEA BANCARĂ

RECEPTOAREBanca Y

(1)

(3)

(4)(2)


105

Circuitul ordinului de plată(1) Între firma Utilaj S.A. şi firma Global S.R.L. se încheie un

contract de prestare servicii.(2) Firma Utilaj S.A. (în calitate de plătitor) emite un ordin de

plată în favoarea firmei Global S.R.L. (în calitate de beneficiar) pe care-l remite băncii sale, Banca X (societate bancară iniţiatoare).

(3) Banca X, din ordinul clientului său (Utilaj S.A.), debitează contul acestuia şi transmite ordinul de plată primit către Banca Y unde îşi are deschis contul beneficiarul.

(4) Banca Y (societate bancară destinatară) acceptă ordinul de plată şi creditează contul firmei Global S.R.L. cu suma reprezentând contravaloarea serviciilor prestate.


106

ORDINUL DE PLATĂ

Ordinul de plată este doar imprimatul tip prin care titularul contului ordonă băncii sale efectuarea plăţii prin virament. Simpla înregistrare la bancă a ordinului de plată nu constituie o plată liberatoriepentru debitor. Numai după ce ordinul a fostexecutat prin creditarea contului beneficiarului plăţii se poate considera că plata a fost efectuata prinvirament.


107

ORDINUL DE PLATĂ - LITIGII

Soluţionarea transferurilor - credite nefinalizate, eronate sau întârziate:– returnarea sumelor

– corecţii de sume

– finalizarea transferului - credit


108

CECULCecul este un înscris prin care o persoană (trăgător, emitent) dă ordin unei bănci (tras) să plătească, în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani, de care trăgătorul dispune.

Cecul poate fi emis de către client (care are deschis un cont curent), în condiţiile existenţei unui disponibil suficient în cont pentru a onora plata.


109

CECUL - Părţile implicate trăgătorul sau emitentul - persoana care dă ordinul de a

se plăti şi poate fi cumpărătorul, beneficiarul unei prestaţii sau un debitor dintr-o cauză dată care, prin emiterea cecului se achită de obligaţia de plată;

trasul - cel care efectuează plata în baza dispoziţiei primite de la trăgător. În cazul cecului, trasul este banca la care trăgătorul are cont deschis sau banca care urmează să efectueze plata. Băncile eliberează carnetele de cecuri titularilor de cont în baza depozitelor constituite şi alimentate din depuneri, virări de sume, credite acordate de bancă.

beneficiarul - persoana fizică/juridică indicată de trăgător în favoarea căreia banca urmează a efectua plata. Poate fi vânzătorul mărfurilor, prestatorul de servicii sau un creditor al trăgătorului. În anumite situaţii beneficiarul poate fi şi emitentul/trăgătorul cecului (în cazul în care acesta retrage numerar).


110

CECULElementele esenţiale ale CECULUI:

• denumirea de cec (fiecare bancă oferă clienţilor formulare de cec tipizate);

• suma (în cifre şi litere) care urmează a se plăti şi ordinul necondiţionat dat trasului;

• numele trasului (denumirea băncii, care apare pe formularul tipizat – banca cumpărătorului);

• locul plăţii – localitatea şi adresa băncii unde urmează să se efectueze plata;

• data şi locul emiterii (localitatea);• semnătura trăgătorului

(cumpărătorul);• beneficiarul (vânzătorul).


111

Circuitul cecului

TRĂGĂTOR

(firma Compact S.A./

cumpărător)

BENEFICIAR

(firma Voltaj S.R.L./

vânzător)

BANCA Y

(banca beneficiarului)

TRAS

(Banca X / banca

trăgătorului)

(2)

(4)

(7')

(6)

(7)

(5)(3)(1)


112

Circuitul cecului

(1) eliberarea carnetului de cecuri de către bancă clientului ei (trăgătorul);

(2) trăgătorul cecului cumpără mărfurile de la vânzător (beneficiarul cecului) şi,

(3) trage cecul asupra Băncii X (banca cumpărătorului/ trasul);

(4) trăgătorul remite beneficiarului cecul tras asupra Băncii X;(5) beneficiarul remite cecul la banca sa pentru încasare;(6) banca beneficiarului (Banca Y) prezintă cecul la Banca X;(7) banca X achită cecul şi stinge creanţa (7’)


113

CECUL

Operaţiuni în procesul utilizării cecului:

• Avalizarea

• Girarea/andosarea

• Plata


114

Riscuri în utilizarea ceculuiPrezintă un anumit grad de risc:• beneficiarul cecului nu poate avea certitudinea că

trăgătorul are constituit provizionul necesar acoperii plăţii ordonate prin cec;

• pierderea sau furtul cecului, care, direct, în cazul cecului la purtător sau printr-o iscălitură falsă în cazul altor cecuri permit încasarea contravalorii înscrisului de o altă persoană decât beneficiarul de drept.

Există posibilitatea verificării existenţei acoperirii unui cec emis prin:

• certificarea cecului - banca blochează pentru un număr de zile suma certificată.


115

CECURI DE CĂLĂTORIE

• Instrumente de plată emise de bănci sau alteinstituţii financiare, cu valori nominale fixe, imprimate la tipărire, care se vând direct de cătreemitenţi sau de către alte unitaţi împuternicite de aceştia, pentru efectuarea de plăţi.

• Trăgătorul (emitentul) condiţionează plata sauacceptarea acestora de verificarea concordanţei dintre prima semnatură, dată la cumpărarea ceculuişi contrasemnătura, dată la momentul prezentării spre plată a cecului.


116

CECUL - LITIGII

• În cazul filei cec emise fără acoperire în bancă, deşi în Codul Penal se considerăcă aceasta este o infracţiune, totuşi, în practică, se dă soluţia de neîncepere a urmăririi penale, întrucât se consideră căfila cec nu a fost dată ca şi instrumentde plată, ci a fost dată de debitor către creditor pentru garantarea plăţii.


117

CECUL - LITIGII

• învestirea cu formulă executorie a filei de cec (neincidenţa Legii 459/2006 pentru modificarea Codului de Procedură civilă asupra Legii speciale nr. 59/1934, în sensul că titlurile executorii – fila de cec se investeşte cu formulă executorie).

Legiuitorul urmăreşte verificarea cerinţelor formale şi execuţionale.


118

CECUL - LITIGII

• Se recomandă comercianţilor să aibă grijăcând primesc de la debitori asemeneagaranţii şi să ceară avalizarea lor, chiar de către administratorii firmelor cu care intrăîn relaţii comerciale. Astfel, se poateîndrepta executarea silită direct împotrivabunurilor personale ale celor care avalizează aceste instrumente de plată.


119

CAMBIA

Cambia - un înscris prin care o persoană denumită trăgător (vânzătorul), dă ordin unei alte persoane, trasul (cumpărătorul), de a plăti la vedere sau la termen, o sumă de bani unei a treia persoane denumită beneficiar sau la ordinul acestuia - unei alte persoane indicate de beneficiar.


120

CAMBIA - Caracteristici• titlu la ordin - menţiunea "la ordin" este

subînţeleasă pentru circulaţia cambiei prin gir; menţiunea "nu la ordin" nu permite circulaţia prin gir ci doar prin cesiune.

• titlu complet şi formal - cambia este valabilă numai dacă a fost redactată potrivit legii şi cuprinde toate elementele esenţiale.

• abstractă - nu este necesară dovedirea raportului (de ex. comercial) care a generat obligaţia de plată înscrisă pe cambie.

• necondiţionată - obligaţia de plată nu poate fi condiţionată de o contraprestaţie (nulitate, refuz de plată nescrisă).


121

CAMBIA - Caracteristici• autonomă de plată - obligaţiile de plată ale celor angajaţi în

relaţia cambială sunt independente.• a unei sume de bani - obligaţia cambială nu o poate

constitui decât o sumă de bani determinată• la un anumit termen - plata se face numai la scadenţă;

plata înainte incumbă risc.• semnatarii cambiei sunt ţinuţi solidari - toţi debitorii

semnatari ai cambiei au obligaţia de plată la scadenţă.• titlu cu forţă procesurală - executarea obligaţiilor de plată

este supusă dreptului cambial


122

CAMBIAElementele esenţiale ale CAMBIEI:

• denumirea de cambie;• suma (în cifre şi litere) şi ordinul necondiţionat de a plăti;• numele trasului – cel care va plăti (cumpărătorul);• scadenţa, respectiv data la care cambia trebuie plătită;• locul plăţii - localitatea şi adresa băncii unde urmează să se

efectueze plata;• numele beneficiarului – persoana care va încasa cambia

(însuşi trăgătorul sau un terţ faţă de care acesta are de achitat o datorie egală cu valoarea cambiei – de ex. un furnizor al vânzătorului sau banca vânzătorului faţă de care acesta are de achitat un credit);

• data şi locul (localitatea) emiterii;• semnătura trăgătorului.


123

TRĂGĂTORFirma Tricoton SA

TRASFirma Mondex SRL

BENEFICIARBanca X

Circuitul cambiei

(5’)

(5’’)

(3)

(2)

(5)

(4)

(1)


124

Circuitul cambiei(1) Banca X acordă credit firmei Tricoton S.A.(2) Între firma Tricoton, în calitate de vânzător şi firma

Mondex S.R.L. se încheie un contract de vânzare cumpărare tricotaje.

(3) Firma Tricoton S.A. trage o cambie asupra firmei MondexS.R.L.

(4) Firma Tricoton S.A., remite Băncii X cambia trasă asupra Mondex S.R.L.

(5) Se stinge creanţa (prin încasarea cambiei, este achitată ultima rată a creditului pe care firma Tricoton S.A. îl primise de la Banca X).

(5’) La scadenţă achită suma (trasul plăteşte suma beneficiarului).

(5’’) Se stinge creanţa.


125

CAMBIA

Operaţiuni cu cambie:• Acceptarea de către tras

• Avalizarea

• Girarea/andosarea

• Scontarea/Forfetarea/Rescontarea

• Plata


126

CAMBIA - LITIGII

• Posesor legitim al cambiei. Cesiune (girare). Nu este posesor legitim al cambiei persoana care nu justifică un şir neîntrerupt de giruri, în condiţiile în care ultimul gir este făcut de un girant, şi nu de ultimul giratar. Girantul nu mai putea transmite drepturile izvorâte din cambie, întrucât nu mai avea calitatea de posesor legitim.


127

CAMBIA - LITIGII

• Potrivit art. 1/Legea nr. 58/1934, cambia trebuie să cuprindă, alături de alte elemente, numele aceluia care trebuie să plătească (tras), fără alte menţiuni, şi doar lipsa acestuia poate atrage nulitatea cambiei, conform alin. 3 al aceluiaşi articol.


128

BILETUL LA ORDINBiletul la ordin este un înscris prin care o persoană numită emitent, se obligă să plătească unei alte persoane, denumită beneficiar, sau la ordinul acesteia o sumă de bani, la scadenţă.

– Deci, în cazul biletului la ordin intervin două persoane: emitentul (subscriitorul) care este debitorul, cumpărătorul şi beneficiarul care este creditorul, vânzătorul.


129

BILETUL LA ORDINElementele esenţiale ale BILETULUI LA ORDIN:

• denumirea de bilet la ordin;• suma (în cifre şi litere) şi

promisiunea de a plăti;• scadenţa, respectiv data la care

biletul la ordin trebuie plătit;• locul plăţii - localitatea şi adresa

băncii unde urmează să se efectueze plata;

• numele beneficiarului - persoana care va încasa biletul la ordin (vânzătorul/creditorul sau un terţfaţă de care acesta are de achitat o datorie egală cu valoarea biletului la ordin - de ex. un furnizor al vânzătorului sau banca vânzătorului faţă de care acesta are de achitat un credit);

• data şi locul (localitatea) emiterii;• semnătura emitentului.


130

Circuitul biletului la ordin

EMITENT

Firma Compa S.A.

BENEFICIAR

Firma Prest-serv S.R.L.

(1)

(2)

(3)

(4)


131

Circuitul biletului la ordin

(1) Între firma Compa S.A. şi firma Prest-serv S.R.L. se încheie contractul în valoare de 400.000.000 lei având ca obiect construcţia unei hale de producţie.

(2) Firma Compa S.A. în calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin în favoarea firmei Prest-serv S.R.L. în calitate de creditor (beneficiar).

(3) La scadenţă, firma Prest-serv S.R.L. prezintă biletul la ordin pentru plată firmei Compa S.A.

(4) Firma Compa S.A. achită biletul la ordin şi astfel îşi stinge datoria pe care o avea la firma Prest-serv S.R.L.


132

BILETUL LA ORDIN - LITIGII

În cazul biletelor la ordin emise fără acoperire în bancă de către un comerciant, nu există niciun felde sancţiune de natură penală; creditorul poatedoar să investească cu formulă executorie acestinstrument de plată şi să treacă direct la executaresilită, fără să mai fie necesară derularea unuiproces pe fond care presupune plata de taxe de timbru la valoare.


133

BILETUL LA ORDIN - LITIGII

• Neprezentarea la plată. Imposibilitatea constatării refuzului trăgătorului de a plăti, refuz care determină posibilitatea declanşării executării silite (art. 41, cu aplicarea art. 106 din Legea nr. 58/1934).


134

BILETUL LA ORDIN - LITIGII• Potrivit art. 105, alin. 1 din Legea nr.

58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, nu va fi socotit bilet la ordin, titlul căruia îi lipseşte “semnătura emitentului”.

• Biletul la ordin nu poate fi nul numai pentru faptul că cuprinde denumirea prescurtată a opozantei, atâta timp cât au fost respectate cerinţele art. 104 pct. 7/Legea nr. 58/1934.


135

DOCUMENTAŢIE

• Cambia, biletul la ordin, cecul• Cerere pentru avalizarea cambiei/biletului

la ordin• Contract de forfetare/scontare bilete la

ordin• Contract şi notificare de cesiune a

drepturilor contractuale


136

APLICAŢIIÎn contractul de vânzare-cumpărare încheiat între firma ElodorSRL din Constanţa (cont RO90RNCB5101000000000023, deschis la BCR), în calitate de furnizor şi firma Vox SRL din Bucureşti (cont RO75CECE10046ROL0000024, deschis la BRD – GSG), în calitate de cumpărător, se prevede plata mărfurilor ce fac obiectul contractului (livrare în tranşă unică, la data de 10 mai 2008), în valoare de 100.000 lei, astfel:– 60% la livrare, prin ordin de plată,– 40% la 60 de zile de la livrare, prin bilet la ordin.

Precizaţi care sunt menţiunile obligatorii ale instrumentelor de plată în cele două situaţii şi circuitul acestora.


137

Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP)• incidentul de plată - neîndeplinirea întocmai şi la timp a

obligaţiilor legale sau contractuale unei persoane legate de decontarea unui instrument de plată - cec, cambie sau bilet la ordin.

• Incidentele de plată majore se referă la situaţiile:- în cazul cecului:• cecul a fost emis fără autorizarea trasului,• cecul a fost refuzat din lipsă totală sau parţială de disponibil în

cont, în cazul • prezentării la plată înainte de expirarea termenului de

prezentare,• cecul a fost emis cu dată falsă sau îi lipseşte o menţiune

obligatorie,• cecul circular sau cecul de călătorie a fost emis „la purtător”,• cecul a fost emis de către un trăgător aflat în interdicţie

bancară;


138

Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP)

- în cazul cambiei şi al biletului la ordin:• cambia fost scontată fără existenţa creanţei cedate în

momentul cesiunii acesteia (total sau parţial),• biletul la ordin/cambia cu scadenţă la vedere a fost

refuzat/refuzată din lipsă totală sau parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen,

• biletul la ordin/cambia cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă a fost refuzat/refuzată din lipsă totală sau parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată la termen.


139

ACREDITIVUL DOCUMENTAR

Acreditivul documentar - un angajament, prin care o bancă, acţionând la cererea şi conform instrucţiunilor unui client:

– trebuie să facă o plată către un terţ sau la ordinul acestuia sau trebuie să accepte şi să plătească o cambie trasă de un terţ sau

– autorizează o altă bancă să efectueze operaţiunile menţionate mai sus (plata sau acceptarea şi plata) sau

– autorizează o altă bancă să negocieze, pe baza documentelor prevăzute în acreditiv şi cu îndeplinirea condiţiilor stipulate de acesta.


140

PĂRŢILE IMPLICATE ÎNTR-UN ACREDITIV DOCUMENTAR:

• importatorul – cel care dispune deschiderea acreditivului (ordonatorul);

• exportatorul – cel care urmează să încaseze contravaloarea acestuia (beneficiarul acreditivului);

• banca importatorului – cea care deschide acreditivul şi care îşi asumă obligaţia de a efectua plata (banca emitentă);

• banca exportatorului – care poate fi, în funcţie de instrucţiuni, notificatoare, negociatoare, plătitoare, confirmatoare.


141

ACREDITIVUL DOCUMENTARELEMENTELE UNUI ACREDITIV

ordonatorul beneficiarul banca emitentă banca avizatoare natura angajamentul băncii emitente valoarea moneda de platămarfa cantitatea/preţultermen de livraretermen de valabilitatetermen de prezentare a documentelordomicilierea: pentru prezentarea documentelor; pentru plată.


142

ACREDITIVUL DOCUMENTAR ELEMENTELE UNUI ACREDITIV

confirmarea

documentele contra cărora se face plata

regimul transbordărilor

regimul livrărilor parţiale

condiţia de livrare

clauza de ramburs

regimul de suportare a comisioanelor

condiţia de plată (vedere/termen)

clauze speciale


143


MECANISMUL DE DERULARE AL UNUI ACREDITIV: Dispoziţia de deschidere a acreditivului Emiterea acreditivului Notificarea (avizarea) acreditivuluiModificarea acreditivului (facultativ) Utilizarea acreditivului:

prezentarea documentelor şi controlul acestora;remiterea documentelor la încasare;solicitarea rambursării;achitarea documentelor de către banca emitentă.

ORICE ACREDITIV IREVOCABIL NU POATE FI ANULAT SAU MODIFICAT FĂRĂ ACORDUL BĂNCII EMITENTE ŞI BENEFICIARULUI, PRECUM ŞI A BĂNCII CONFIRMATOARE (DACĂ S-A SOLICITAT CONFIRMAREA AD)


144


1. Solicitarea de către client a deschiderii acreditivului2. Deschiderea acreditivului 3. Notificarea beneficiarului cu privire la deschiderea acreditivului4. Livrarea mărfurilor5. Prezentarea documentelor şi încasarea (acreditivul este domiciliat în ţara

exportatorului – banca exportatorului este bancă plătitoare)6. Remiterea documentelor şi debitarea contului băncii importatorului7. Remiterea documentelor pentru ridicarea mărfurilor de către importator.


145


CONTROLUL DOCUMENTELOR ÎN CADRUL UNUI ACREDITIV- Băncile iau în considerare numai documente, nu marfa, calitatea ei sau a serviciilor prestate (Art. 5 Broşura 600 CCI – Paris)- Formalismul acreditivului- Băncile vor examina documentele cu o grijă rezonabilă pentru a stabili că ele apar a fi în concordanţă cu termenii şi condiţiileacreditivului (Art. 14 Broşura 600 CCI – Paris)

PRINCIPII DE VERIFICARE A UNUI SET DE DOCUMENTE:- integralitate;- conformitate cu termenii şi clauzele acreditivului;- concordanţa între documente;- respectarea Regulilor şi Uzanţelor Internaţionale


146


CONTROLUL FIECĂRUI ELEMENT AL ACREDITIVULUI

CONTROLUL FIECĂRUI DOCUMENT ÎN PARTE

RESPONSABILITATEA BĂNCILOR ÎN CONTROLUL DOCUMENTELOR

IMPORTANŢA MODALITĂŢII DE TRANSMITERE A DOCUMENTELOR LA ÎNCASARE ÎN CAZURILE ÎN CARE ACREDITIVUL ESTE DOMICILIAT ÎN STRĂINĂTATE

F. IMPORTANT! „Decizia privind eventualul refuz al documentelor trebuie luată într-un termen rezonabil de către banca emitentă (maximum 5 zile bancare) şi comunicată părţii de la care a primit documentele”. (Art. 14 Broşura 600 CCIP)

F. IMPORTANT! În refuz trebuie să se regăsească: formulat clar, fără echivoc refuzul de plată formulate expres discrepanţele menţiunea expresă că documentele sunt ţinute la dispoziţia băncii furnizorului sau vor fi returnate

DISCREPANŢE ÎN DOCUMENTE genuri de discrepanţe


147

ACREDITIVUL DOCUMENTAR DE IMPORTINFORMAŢII DIN CEREREA DE DESCHIDERE A ACREDITIVULUI

Precizarea dacă acreditivul este revocabil sau irevocabilTipul acreditivului (de ex. transferabil sau nu)Se solicită băncii avizatoare să-şi adauge confirmarea? Cine suportă costurile confirmării?Precizarea modalităţii de transmisie (letric, SWIFT)Precizarea băncii beneficiarului Adresa exactă şi completă a beneficiarului acreditivuluiValoarea acreditivului: fixă, maximă, „circa”.Termenul de valabilitateTermenul de prezentare a documentelorDomicilierea acreditivuluiDocumentele cerute pentru efectuarea plăţiiDocumentele cerute pot fi prezentate de beneficiarul acreditivului?


148

ACREDITIVUL DOCUMENTAR DE IMPORTINFORMAŢII DIN CEREREA DE DESCHIDERE A ACREDITIVULUI

Documentul de asigurare care acoperă riscuri speciale să le detalieze, care sunt acelea?Specificarea condiţiei de livrareDocumentul de transport să fie în concordanţă cu condiţia de livrare stipulată în contract şi acreditivDescrierea mărfii (completă şi exactă)Toleranţa la cantitateRegimul transbordărilor (admise/interzise)Regimul livrărilor parţiale (admise/interzise)Este supus L/C, Regulilor şi Uzanţelor Internaţionale (Broşura 600 CCIP)?Cererea de deschidere a L/C este semnată de persoanele autorizate?

Deschiderea acreditivului de import presupune existenţa în contul clientului, ordonator al acreditivului, a disponibilităţilor valutare necesare acoperirii acreditivului şi comisioanelor aferente.

Ordinele de plată documentare (condiţionate) se supun aceloraşi reguli ca şi acreditivul.


149

INCASSO DOCUMENTAR

Incasso-ul reprezintă transmiterea de către bănci a documentelor comerciale şi financiare, în baza instrucţiunilor primite, pentru:

– a obţine plata şi/sau acceptarea,– a livra documente contra plată şi/sau contra

acceptare sau– a livra documente în alte condiţii.


150

INCASSO DOCUMENTAR

PĂRŢILE IMPLICATE ÎNTR-UN INCASSO DOCUMENTAR:- Remitent (ordonator, exportator);

- Banca remitentă;

- Banca prezentatoare/banca însărcinată cu încasareadocumentelor de la importator;

- Trasul (importatorul).

CLASIFICAREA INCASSO-urilor:- Incassoul simplu – incasso de documente financiare

neînsoţite de documente comerciale;

- Incassoul documentar – incasso de documente comerciale

însoţite sau nu de documente financiare.


151

INCASSO DOCUMENTAR

Instrucţiunile pe care exportatorul trebuie să le dea băncii sale (banca remitentă)

Denumirea şi adresa băncii prezentatoare;

Numele şi adresa completă a trasului;

Condiţiile de eliberare a documentelor - documentele trimise la

încasare pot fi:

cu plata la vedere documente contra plată;

cu plata la termen documente contra acceptare.


152

INCASSO DOCUMENTAR

Instrucţiunile pe care exportatorul trebuie să le dea băncii sale (banca remitentă):

Eventualele instrucţiuni de protest de neplată sau de

neacceptare;

Cine suportă costurile formalităţilor de protest;

Regimul de suportare a comisioanelor şi taxelor bancare;

Instrucţiuni de returnare sau redirijare a documentelor.

Controlul documentelor remise la încasare - un control

rezonabil


153

INCASSO DOCUMENTAR

MECANISMUL DE DERULARE A UNUI INCASSO DOCUMENTAR:

Încheierea contractului comercial – prin care partenerii convin la

capitolul decontări „plata prin incasso documentar”;

Livrarea mărfii de către exportator;

Prezentarea documentelor de către exportator băncii sale cu

instrucţiunile de remitere la încasare;

Banca remitentă trimite documentele la încasare băncii

importatorului


154

INCASSO DOCUMENTARMECANISMUL DE DERULARE A UNUI INCASSO DOCUMENTAR (cont.):

Notificarea importatorului de către banca sa la primirea documentelor;

Documentele contra plată sau acceptare a cambiei (funcţie de instrucţiunile

primite);

După efectuarea plăţii/acceptării cambiei importatorul, în posesia

documentelor, ridică marfa;

Banca importatorului virează banii băncii exportatorului care creditează

contul clientului său.


155

INCASSO DOCUMENTAR


156

CARDURIInstrument de plată electronică - un suport de informaţii standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să utilizeze disponibilităţile băneşti proprii, dintr-un cont deschis pe numele său, ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit prealabil, deschisă la emitent în favoarea titularului cardului în vederea efectuării următoarelor operaţiuni:

– Retragere de numerar prin ATM-uri;– Plata bunurilor şi serviciilor achiziţionate prin intermediul POS;– Transferuri de fonduri între conturi.

Trăsături comune:– Sunt realizate din material plastic şi au dimensiuni standard (54 mm x 86 mm);– Pe faţa fiecărui card se află numele şi sigla emitentului (bancă sau altă organizaţie);– În partea de jos se află embosate numărul de cont al deţinătorului de card, numele

acestuia şi data expirării;– O hologramă tridimensională pe faţa cardului;– O bandă magnetică pe verso-ul cardului;– Spaţiu destinat semnăturii sub banda magnetică;– proprietatea emitentului, nu a deţinătorului respectarea regulilor impuse de emitent.


157

Părţile implicate

– Posesorul cardului.– Comerciantul (solicită autorizarea plăţii).– Banca acceptatoare (banca cu care titularul de card a

semnat contract de card şi unde se află contul de card).

– Instituţia care deţine licenţa cardului respectiv (ex. VISA, etc.) realizează legătura între banca emitentă şi cea care acceptă cardul.

– Centrul naţional de procesare (în România -ROMCARD).


158

Tipuri de carduriTipuri de carduri•• Card de debit Card de debit –– cardul cardul care permitcare permitee efectuareaefectuarea

de plde plăăţţi i şşi/saui/sau retrageriretrageri de de numerarnumerar îîn n limitalimitafondurilorfondurilor propriiproprii depusedepuse îîn n contulcontul de card. Dede card. Deşşi i esteeste folositfolosit maimai ales ales pentrupentru îîncasareancasarea salariilorsalariilor((fiindfiind alimentatalimentat de cde căătretre angajatorangajator), ), poatepoate fifialimentatalimentat şşi de ci de căătretre posesorposesor, , oricoricâândnd, de la , de la oriceoriceagenagenţţie/sucursalie/sucursalăă a ba băănciincii emitenteemitente..

•• MajoritateaMajoritatea cardurilor de debitcardurilor de debit pot pot fifi folositefolosite atatâât t îîn n ţţararăă,, ccâât t şşi i îîn n strstrăăininăătatetate, at, atâât t pentrupentru tranzactranzacţţii ii la la comerciancomercianţţii,, ccâât t şşi i pentrupentru retrageriretrageri de de numerarnumerar..


159

Tipuri de carduriTipuri de carduri•• Card de credit Card de credit -- oriceorice persoanpersoanăă care care poatepoate face face dovadadovada

unuiunui venitvenit cert cert şşi constanti constant.. Plafonullafonul de de creditarecreditare esteestestabilitstabilit de cde căătretre bancabanca emitentemitentăă îîn n urmaurma unuiunui evaluevaluăăriri((scoringscoring)), , şşi i poatepoate fluctuafluctua de la 3 pde la 3 pâânnăă la 6 la 6 venituriveniturilunarelunare netenete..

•• PProcedurarocedura şşi i documentadocumentaţţiaia solicitatsolicitatăă de bde băăncinci pentrupentruobobţţinereainerea cardurilor de credit cardurilor de credit suntsunt aceleaaceleaşşi cu i cu celecelepentrupentru accesareaaccesarea unuiunui credit, credit, şşi i implicimplicăă inclusivinclusiv verificverificăăririîîn n BiroulBiroul de Credit de Credit şşi i îîn n CentralaCentrala RiscurilorRiscurilor BancareBancare. .

•• Avantajul:Avantajul: pperioadaerioada de de gragraţţieie -- perioadaperioada pentrupentru carecarebancabanca nu nu percepepercepe dobdobâândndăă pentrupentru creditulcreditul utilizatutilizat..


160

Funcţiile cardurilor

– retragere de fonduri: se realizează cu ajutorul ATM-ului sau direct de la ghişeele băncilor.

– plată: de ex.: plăţi internet, comercianţi.– de credit: titularul poate efectua plăţi chiar

dacă nu are disponibilităţi în cont.– garanţie: garantează plăţi pentru furnizori,

prestatori de servicii.


161

Avantajele şi dezavantajele utilizării cardurilorAvantaje:

• Uşurinţă în utilizare şi comoditate;• Procurare de numerar prin automatele bancare evitându-se schimbul valutar;• Nu mai se justifică deţinerea de numerar în cantităţi mari;• În caz de pierdere, furt – disponibilul este protejat dar atenţie PIN;• Verificare rapidă a identităţii titularului, cardului şi validarea operaţiunii;• Elimină plata prin instrumentele clasice şi greoaie;• Reducerea plăţilor în numerar;• Se reduce consumul de hârtie la nivelul imprimantelor la bănci;• Reducerea cheltuielilor legate de efectuarea plăţilor;• Comisioanele percepute comercianţilor venit pentru bănci;• Plata taxelor, impozitelor prin card;• Reducerea masei monetare.

Dezavantaje:• Costul ridicat al ATM-urilor şi POS-urilor;• Recuperarea greoaie a acestor investiţii;• Reticenţa utilizatorilor şi comercianţilor faţă de aceste instrumente.


162

Emiterea şi acceptarea cardurilor• Emiterea cardurilor

- Proiectarea şi lansarea cardurilor:» Studii de fezabilitate;» Strategie de pătrundere pe piaţă;» Investiţie în echipamente şi soft.

- Solicitarea unui card:» Cererea de emitere a cardului;» Comunicarea aprobării sau respingerii cererii.

- Încheierea contractului de emitere card;- Deschiderea şi alimentarea contului de card;- Eliberarea cardului, PIN-ului şi instrucţiunilor de utilizare.

• Acceptarea cardurilor - o succesiune de operaţii care în final permit titularului cardului achitarea produselor şi serviciilor achiziţionate.


163

Carduri – Documentaţie

- pentru cardurile de debit:• Cerere de deschidere de cont şi solicitare de

card - pentru cardurile de credit:• Cerere-contract privind emiterea cardului de

credit;• Acord de transmitere, prelucrare şi consultare a

bazei de date la Centrala Riscurilor Bancare;• Adeverinţă de salariu şi vechime în muncă;• Notificare de aprobare Card de Credit


164

Carduri - Litigii

•• Litigii potenLitigii potenţţiale iale –– deficiendeficienţţe operae operaţţiuni iuni carduri:carduri:-- tranzactranzacţţii debitate de mai multe ori;ii debitate de mai multe ori;-- blocare card blocare card îîn ATM;n ATM;-- neeliberare numerar la ATM, deneeliberare numerar la ATM, deşşi i sumele respective au fost blocate sumele respective au fost blocate îîn cont;n cont;-- imposibilitatea de a efectua tranzacimposibilitatea de a efectua tranzacţţii ii onon--line;line;


165

Carduri - Litigii•• Litigii potenLitigii potenţţiale iale –– deficiendeficienţţe operae operaţţiuni carduri:iuni carduri:

-- emitere card de credit fără o solicitare din emitere card de credit fără o solicitare din partea consumatorilor;partea consumatorilor;-- refuzul băncii de a prelungi linia de credit fără refuzul băncii de a prelungi linia de credit fără motivare;motivare;-- modificarea sumei limită de retragere de la modificarea sumei limită de retragere de la ATM fără notificarea clienATM fără notificarea clienţţilor;ilor;-- informare incompletă a consumatorilor cu informare incompletă a consumatorilor cu privire la tarife privire la tarife şşi comisioane aferente i comisioane aferente cardurilor de credit.cardurilor de credit.


166

Carduri - Litigii• Banca trebuie să notifice consumatorul cu 30 de zile

înainte de expirarea perioadei iniţiale, în vederea formulării de către consumator a unei opţiuni de prelungire a acestuia.

• În cazul cardurilor de debit, nu este necesară notificarea cu 30 de zile înainte de expirarea contractului, având în vedere faptul că respectivul client nu este afectat de prelungirea automată a contractului, ci chiar avantajat.

• Dacă regulamentele privind operaţiunile cu carduri prevăd termene mai mari de 15 zile, i se va comunica clientului un răspuns prin care se va menţiona termenul maxim până la care se poate prelungi cercetarea reclamaţiei.


167

E-BANKING

• Băncile au început să folosească canalele electronice pentru a primi instrucţiuni şi a-şi livra produsele şi serviciile către proprii clienţi - Electronic Banking (E-banking) cu formele sale:– Home-Banking şi– Internet-Banking


168

HOME-BANKING

• Instrument de plată la distanţă ce se bazează pe o aplicaţie software a emitentului instalată la sediul deţinătorului, pe o staţie de lucru individuală sau în reţea.


169

INTERNET BANKING• Canal de distribuţie electronic utilizând reţeaua

Internet• Servicii principale:

– Activităţi bancare multiple: Primirea informaţiilor despre: conturi curente, depozite la termen,

credite; rata de schimb pentru valute; valoarea dobânzii pentru depozite; condiţiile pentru deschiderea diferitelor tipuri de conturi, informaţii despre servicii şi produse bancare.

Realizarea plăţilor prin ordine de plată în moneda locală către partenerii de afaceri, furnizori, instituţii de stat etc.

Generarea instrucţiunilor de schimb valutar Monedă locală/ Valută sau Valută/Valută

Realizarea plăţilor către rezidenţi sau nerezidenţi


170

Administrarea bazei de date ce conţine beneficiarii plăţilor Primirea extraselor de cont la cerere Realizarea operaţiilor prin card (Virtual POS) în timp real - ordine de plată,

plăţi, depozite, operaţiuni cu carduri bancare. Solicitarea anumitor detalii, în cazul în care beneficiarul se află pe lista

celor cu interdicţie la plată Generarea ordinelor de plată globale (salarii sau alte contracte încheiate cu

banca) Plăţi la termen, ordine de transfer Constituire sau lichidare depozite Operaţiuni de gen Home-Banking pentru persoane juridice

– Informaţii statice sau dinamice (de produs sau financiare) care asigură o interacţiune extinsă cu clientul, sisteme de tip CRM integrate, colectare de date, răspunsuri interactive prin stabilirea unor fluxuri de proces prestabilite.


171

• Servicii conexe: mesagerie imediată (Instant Messaging - IM), permiţând

alerte în timp real şi operaţiune cu şi de la portal; e-mail – alerte şi informaţii transmise de către bancă spre

client.• Identificarea utilizatorului se efectuează pe trei

paliere: 1. Numele de identificare a clientului – username.2. Parola utilizatorului - password (cu opţiunea de a fi schimbată de utilizator când consideră necesar)

3. Cod secret care poate fi:– un cod PIN, dacă se folosesc dispozitive criptografice de tip token/smartcard– o secvenţă aleatoare prin combinaţia unor caractere de pe un grid card sau din numărul de emitere a unui card bancar


172

MOBILE BANKING• oferă utilizatorilor, la cerere, acces în timp real la

informaţiile financiare personale (interogarea soldului contului, lista ultimelor tranzacţii, transfer de fonduri, alerta în cazul unei utilizări frauduloase a cardului), utilizând propriul telefon mobil.

• consumatorii trebuie să încarce o aplicaţie pe propriul telefon, trimiţând un mesaj text către un cod scurt, contactând prin telefon operatorul local sau unitatea bancară unde utilizatorul este client. O dată înregistraţi şi autentificaţi, consumatorii vor avea acces la propriile conturi indiferent de locul în care se află.


173

LITIGII GENERALE

• Băncile trebuie să cerceteze reclamaţiile primite de la consumatori, să le repare prejudiciul creat, dacă este cazul şi să le răspundă în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiilor la sediile băncilor.

• Toate costurile pe care banca va trebui să le suporte în cazul în care ar fi implicată într-un litigiu între bancă şi client sau între un client şi o terţă parte vor fi recuperate de la client.


174

EVITAREA FRAUDELOR ÎN TRANZACŢIA COMERCIALĂ

− cunoaşterea partenerului de afaceri este esenţială;− mărfurile nu trebuie expediate/serviciile prestate numai pe promisiuni

de plată;− plata contra documente nu poate oferi protecţie împotriva unei fraude

în cazul unui partener/bănci necunoscut/e.

ELEMENTE CE ŢIN DE LEGISLAŢIE:

− modul de soluţionare a eventualelor litigii;− legislaţia aplicabilă;− reprezentarea juridică în instanţe;− existenţa unui cadrul juridic, legislativ care protejează tranzacţiile

comerciale (cod comercial, reglementări valutare, reglementări vamale, etc.).

medierea in domeniul bancar curs ibr

Documents