aparat urogenital feminin - european commission

Massive open online courses with videos for palliative clinical field and intercultural and multilingual medical communication

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940 Programme: Erasmus+ Strategic Partnerships

REALIZAREA CATETERISMULUI URETRO-VEZICAL

(SONDA FOLEY)

-aparat urogenital feminin -

I.Modul conjunctiv prezent

În limba română un verb care urmează altui verb trebuie să fie folosit la modul conjunctiv.

Modul conjunctiv (persoana I şi a IIa singular şi plural) este identic cu formele timpului

prezent şi este precedat de să.

Indicativ prezent Conjunctiv prezent

Eu încep tratamentul.

Tu începi tratamentul.

El/ea începe tratamentul.

Noi începem tratamentul.

Voi începeți tratamentul.

Ei/ele înceapă tratamentul.

Eu trebuie să încep tratamentul. Tu trebuie să începi tratamentul. El/ea trebuie să înceapătratamentul. Noi trebuie să începem tratamentul. Voi trebuie să începeți tratamentul.

Ei/ele trebuie să înceapătratamentul.

Verbe/expresii verbale folosite cu conjunctivul:a recomanda, a sugera, a sfătui, a dori, a

putea, a-i plăcea, a prefera, a şti, a trebui, a vrea, a ruga, e necesar să, e indicat să

Anumite verbe prezintă alternanțe vocalice la modul conjunctiv la persoana a IIIa:

Alternanța Indicativ prezent

Conjunctiv prezent

e/ea El merge El trebuie să meargă

ă/e El cumpără El trebuie să cumpere

ea/e El pleacă El trebuie să plece

a/e El învață El trebuie să învețe

e/a El vede El trebuie să vadă

Verbe neregulate- pers aIIIa

E bine să știeadevărul.

E posibil să scrierețeta mâine.

E obligatoriu ca ea să beasiropul.

E necesar ca noi să luăm medicamentele la timp.

Trebuie ca eu să fiu prezent?

Nu doresc ca ei sa aibăun tratament dificil de urmat.

Gramatica



Verbe neregulate: A fi

Afirmativ Negativ

Interogativ

Eu trebuie să fiu sănătos

Eu nu trebuie să fiu bolnav

Eu trebuie să fiu calm?

Tu trebuie să fii sănătos

Tu nu trebuie să fii bolnav

Tu trebuie să fii calm?

El/ea trebuie să fie sănătos

El/ea nu trebuie să fie bolnav

El/ea trebuie să fie calm?

Noi trebuie să fim sănătosi

Noi nu trebuie să fim bolnavi Noi trebuie să fim calmi?

Voi trebuie să fiți sănătosi

Voi nu trebuie să fiți bolnavi

Voi trebuie să fiți calmi?

Ei/ele trebuie să fie sănătosi Ei/ele nu trebuie să fie bolnavi

Ei/ele trebuie să fie calmi?

II. A da sfaturi/ a face recomandari

A da sfaturi (+conjunctiv/conditional) A face recomandari (+conjunctiv)

E bine/ Este bine............... Vă recomand..........................

Ar trebui........................... E recomandabil......................

Vă sfătuiesc să.................. Recomandarea mea este........

Sfatul meu este................. Vă sugerez..............................

Daca aș fi in lucul tau, aș.. Sugestia mea este...................

E binesămancămadeseafructe.Ar trebui să trateazi aceasta infecție cât mai repede

posibil.Sugerez să pună cateterul azi.

Vă recomandăm să beți zilnic cel puțin 2 litri de lichid.Sugestia sa este să faceți duș și nu

baie, cât timp aveți sonda urinară.

Vă recomand să verifice daca urina este normală și clară.



UNIT: REALIZAREA PARACENTEZEI

Cerând părerea cuiva /Exprimarea opiniei

Nr.

crt.

A cerepărereacuiva Exprimareaopiniei

1. Ce crezi? Ce credeți?

Cred ca………./Găsesc ca…..

Personal…………………

2. Ce spui de asta? Ce spuneți?

Spuncă/ Credcă ………

3. Care e părarea ta/dumneavoastră? Cum vezi

asta/ Cum vedeți asta?

Părereameaeste….

4. Cum vreisaprocedezi?/ Cum vrețisăprocedați?

Vreausăprocedezînfelulurmător……

5. Care e soluția ta/dumneavoastră? Soluțiameaestedupă cum urmează……..

No. Întrebări care ceracordul Replies

1. Ești de acord (cu +subst / să +verb?)?Sunteți de

acord?

Acord:Da, sunt de acord

(….)./Suntintrutotul de acord

(……)./ De acord./ Bine./ OK./

Bineînțeles.

Dezacord: Nu, nu sunt de accord

(….). In niciuncaz.

Indiferența: Mi-e indiferent./ Nu

contează.

2. Nu ești de acord (cu +subst / să +verb?)Nu sunteți

de acord (cu +subst / să +verb?)?

Acord:Ba da, sunt de acord

(….)./Suntîntrutotul de acord

(……)./ De acord./ Bine./ OK./

Bineînțeles.

Dezacord: Nu, nu sunt de

acord(….). Înniciuncaz. / De

loc./Bineînțelescă nu!

Indiferența: Mi-e indiferent./Nu

contează.

3. Ai/ Avețivreoobiecție?

Da, (următoarea:).

Nu, (niciuna).



4. Ai/ avețicevaimpotriva? Ești/suntețiîmpotriva?

Da, (suntîmpotriva........).

Nu, (suntîmpotriva....................).

5. Esti/Suntețipentru?

Da, (suntpentru.......... ). Nu. (Nu suntpentru............).

6. Vrei/ vrețisăfacețiaceasta?

Acord: Da, vreau să fac asta.

Dezacord: Nu, nu vreausăfacasta.

Indiferența: Nu contează.

Fă cum vrei tu./ Faceți cum doriți.

7. E bine pentru tine? E rău?

Da, e bine./

Nu, e rău.

8. E OK? Suntem de acord?

Acord:Da, e OK./ Da, suntem de

acord.

Dezacord: Nu, suntem de acord.

Indiferența: Mi-e indiferent.

II. Exemple -Care este opinia dumneavoastră despre importanța poziției pacientului în timpul paracentezei? -Cred ca poziția este foarte importantă pentru că orice mișcarepoateduce la înțepareaaltorstructuri. -Ce credețidesprenecesitatea de a recoltaacestlichid? -Găsescacestlichide ne vaoferimaimulteinformațiiasuprastăriidumneavoastră de sănătate. -Sunteți de acord să prelevam de la dumneavoastrăanumite produse biologice? -Da, sunt de accord. Nu amnimicîmpotrivă.

-Avețivreoobiecție ca asistentasăînceapăproceduraacum? -Da, vreausăfacăasta.

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+

Action: Strategic Partnerships

PERFUZAREA SUBCUTANATĂ CU SERINGA AUTOMATĂ

I. Întrebări indirecte –formule de politețe

Folosirea întrebărilor indirect este un mod politicos de a pune întrebări. Informația cerută este

similară cu cea din întrebările directe dar întrebările indirect sunt considerate mai formale.

Daca vreți să formulați o întrebare indirectă, trebuie să folosiți unul din urmatoarele elemente

de relație: dacă, unde, când, de ce, cum etc. între propoziție și una din expresiile anterioare.

Expresii pentru întrebarea indirectă/

afirmații indirecte

Conectori

1. Știți…? dacă

unde

când

de ce

cum

ce

care

2. Vă amintiți…?

3. Puteți să-mi spuneți…?

4. Aveți idee….?

5. Doriți să-mi spuneți….?

6. E posibil…………?

7. Mă întreb/ Mă întrebam…….

8. Nu sunt sigur(ă)……/

9. Nu pot să-mi amintesc……/

10 Nu știu……./ Nu am nicio idee/

11. Mi-ar plăcea să știu.........

Știți dacă asistenta va veni în salon?

Vreți să-mi spuneți dacă vi s-a mai făcut această procedură?

Puteți să-mi spuneți ce vârstă aveți?

Mă întreb care este medicamentul pe care îl luați.

II. Răspunsul la întrebarea indirectă

Răspunsul la întrebarea indirectă include informația cerută și nu se limitează la da sau nu.

- Știți când pleacă doctorul?

-Da, va pleca de la spital la ora 8.

Massive open online courses with videos for palliative clinical field

and intercultural and multilingual medical communication Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+ Strategic Partnerships

EVALUAREA SPIRITUALA: EXPRIMAREA ATITUDINILOR, A

STĂRILOR ȘI A SENTIMENTELOR

ATITUDINI, STĂRI ȘI SENTIMENTE Expresii Plăcerea/neplacerea Îmi face plăcere/Imi place să……………….

Nu suport/Nu-mi place ………...

Bucuriașimulțumirea Măbucur de ……………! Ce bine că……………..! Suntîncântat/mulțumit/bucuroscă……………! Dinfericire, …………………………….. !.

Speranța Am speranța că .....................

Interesul/dezinteresul Suntinteresat de……………………….Ceinteresant!

Mi-eindiferent/egaldacă……………….. Nu are nicioimportanțădacă…………………..

Dorința As vrea sa…………………………………...

Surpriza Ce surpriză! Nu pot săcred! Suntsurprinssă……………………. Nu maașteptamla asta!

Increderea/neîncrederea Am încredereîn……………….

Nu am încredere in .......................

Preocuparea/îngrijorarea Suntpreocupata de ………………. Suntemîngrijorațidincauza………………...

Regretulșinemulțumirea Regret că……………………………. Nu suntmulțumit de ……………………………… Mă tem că……………………………………………..

Resemnarea

Asta este! N-am de ales! N-avem ce face!

Exemple Îmi face plăcere/Imi place să ascult ce îmi spui. Nu suport/Nu-mi placegustulacestuimedicament. Mă bucur de succesul tău! Din fericire, intervenția chirurgicală a reușit !Am speranța că totul va fi bine. Sunt interesat de evoluția acestui bolnav. Nu are nicio importanță dacă urmează tratamentul la spital sau acasă! Aș vrea să știu adevărul despre această boală. Nu am încredere in reușita acestei terapii. Sunt preocupată de sănătatea soțului. Regret că nu l-am putut ajuta.

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


TRANSFERUL PACIENTULUI DIN DECUBIT DORSAL SUSȚINUT ÎN DECUBIT

LATERAL SUSȚINUT

I. Structurainterogativă

In limba română nu există o structură formală a formei de interogativ.Singurul mijloc de a semnala forma interogativă este intonația sau semnul întrebării de la sfârșitul propoziției. El e doctor. E doctor? El vine astăzi. El vine astăzi? Dacă enunțul interogativ începe cu un pronume interogativ (cine -who, ce -what, care -which, cum -how, cât -how much, unde -where, când -when, etc.), subiectul este după verb.

a. Întrebări care presupun răspunsuri scurte: Da/Nu

Știi unde este medicul?Da, (ştiu)/ Nu, (nu ştiu)

Îndoi genunchii?Da, (eu îi îndoi)/Nu, (nu îi îndoi)

O doare mâna?Da, (o doare)/ Nu, (nu o doare)

Coborâm patul?Da, (îl coborâm)/ Nu, (nu-l coborâm)

Rotiți (voi) capul?Da, (rotiți)/ Nu, (nu rotiți).

Urmează (ei) instrucțiunile?Da, (urmează instrucțiunile)./Nu, (nu urmează instrucțiunile).

b. Întrebări care presupun folosirea cuvintelor interogative

Cine

este/e

sunt

el?

aceşti studenți?

Ssubiect

Ce

spui

spun

tu?

medicii?

Obiect

Care

este/e

sunt

Numele tău?

cărţile tale?

Obiect

Unde

este/e

sunt

pacientul?

Pacienții?

Loc

Când

începe

ajunge

procedura?

medicul?

Timp

Cum

se desfășoară

repoziționarea bolnavului?

Manieră/ mod

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


iau medicamente?

De ce

se simte rău

face analiza de sânge

pacientul?

asistenta?

Motiv

Da. Nu /Ba da!/ Şi eu/ Nici eu.

Vorbiţi această limbă?

Da.

Nu.

Nu vorbiţi această limbă?

Ba da!

Nu.

Eu vorbesc această limbă. Dar tu?

Şi eu.

Eu, nu.

Eu nu vorbesc această limbă. Dar tu?

Eu, da.

Nici eu.



ABORDAREA CONSPIRATIEI TACERII

I. Structuri gramaticale

Explicații

Propoziția condițională

Rezultatul/ Consecința

Un rezultat/faptcare este întotdeauna

valabil cu o anumită condiţie.

Se foloseste prezentul în ambele

propoziții.

Dacă sunați, asistenta vine imediat.

TIMPUL PREZENT TIMPUL PREZENT

Condiţie posibilă și rezultatul probabil

al acesteia.

Se folosește fie prezentul fie viitorul

în propoziția conditională.

Dacă urmează (va

urma) tratamentul,

El se va însănătoși.

TIMPUL PREZENT/

VIITOR

TIMPUL VIITOR

Condiţie improbabilă sau ipotetică și

rezultatul probabil al acesteia.

Se folosește condiționalul prezent în

propoziția condițională.

Dacă aş vorbi cu el,

Dacă el ar accepta,

l-aș convinge să urmeze

tratamentul.

noi am începe procedura

imediat.

TIMPUL

CONDIȚIONAL

PREZENT

TIMPUL

CONDIȚIONAL

PREZENT

EXPRIMAREA

VIITORULUI

a vrea + verb la infinitiv

EXPRIMAREA condiţieiimprobabilesauipotetice

a avea + verb la infinitiv

(eu) voiveni/ consulta

(tu) vei veni/ consulta

(el/ea) va veni / consulta

(noi) vomveni/ consulta

(voi) veţi veni/ consulta

(ei/ele) vor veni/ consulta

(eu) aş fi bucuros

(tu) ai fi bucuros

(el/ea) ar fi bucuros

(noi) am fi bucuroşi

(voi) aţi fi bucuroşi

(ei/ele) ar fi bucuroşi

(eu) aş incepe

(tu) ai incepe

(el/ea) ar incepe

(noi) am incepe

(voi) aţi incepe

(ei/ele) ar incepe

(eu) aş avea

(tu) ai avea

(el/ea) ar avea

(noi) am avea

(voi) aţi avea

(ei/ele) ar avea

II. Exemple

Dacă medicii apelează la conspirația tăcerii aceasta reduce stresul și anxietatea provocate de

comunicarea unui diagnostic grav.

Dacă vei transmite veștile proaste în mod direct rudele pacienului vor începe să plângă.

Dacă i-aș spune adevărul el și-ar pierde speranța și ar renunța să lupte împotriva bolii.

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


ASCULTAREA ACTIVĂȘI RĂSPUNSUL EMPATIC

Gramatica: Tehnicide ascultare activă

Tehnici de

ascultare

activă

Explicații

Încurajări

minimale

Enunțuri scurte și pozitive care susțin conversația și arată interesul pentru interlocutor

Tehnica ecoului

Receptorul repetă ultimile cuvinte ale interlocutorului. Acesta obligă interlocutorul săreflectezeasupraceeacespune.

Parafrazare Construcția care reia afirmațiile interlocutorului cu propriile cuvinte ale receptorului/ doctorului pentru a se asigura că a înțeles mesajul și ideile lui principale.

Tehnica

clarificării

Este un mod de a arăta că receptorul ascultăși înțelege mesajul. Verifică percepția receptorului/ doctorului asupra mesajului interlocutorului. Constă din reformularea ideilor de bază ale celuilalt, pentru a scoate în evidență acțiunile.

Tehnica

feedback-ului

Este un mod de aarătainterlocutoruluicăreceptorulesteconcentratasuprasituației. Intreceidoi are loc un schimb pertinent de informații, observații, reflecțiișiexperiențe.

Receptorulascultă cu atențieșiconfirmă.

Identificarea

emoțiilor

Verbalizareaemoțiilorajutăinterlocutorulsăperceapăsituațiamaiobiectiv.

Tehnica

rezumatului

Este un modcare îl ajută pe receptor/ doctor să reformuleze, reflecteze și să rezume principalele idei și sentimente cu scopul de a stabili o bază de discuții

Tehnica

investigării

Constăîn a pune întrebări închise sau deschise după caz.

Încurajăriminimale: Mmmmm…, “O?” “Înțeleg…. ”, “Apoi/ Atunci?”, “Și….?”

Tehnica ecoului

Pacient: ”A fost cea mai grea zi din viața mea.” Receptor/ doctor: “ Cea mai grea zi din viața dumneavoastră?”

Parafrazare

Receptorul/ doctorul are încredere în propriile păreri iar interlocutorul este receptiv la comentariile acestuia:

P: Măsimtslăbit. Dimineața îmi ia mult până măîmbrac și pregătesc micul dejun. M: Vreți săa spuneți că nu mai aveți forță? /Se pare că dumneavoastrănu mai aveți forță/ Credeți că nu mai aveți forță./Din ce înțelegnu mai aveți forță. / Din experiența dumneavoastră... Receptorul/doctorul are dificultăți în a percepe cu claritate mesajul sau interlocutorul nu e receptiv:

E posibil că nu mai aveți forță? Vi se pare că nu mai aveți forță? Vreti să spuneți că nu mai aveți forță? Măîntreb dacă nu mai aveți forță?

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


Nu mai aveți forța? Este exact/corect? Tehnica clarificării

“Dacăînțeleg bine, ideea dumneavoastră estecănu mai aveti fortă.”,

”Cu alte cuvintenu mai aveți forță.”,“Nu sunt destul de sigur(ă) ca am înțeles exact ce spuneți”, “Când ați spus„Măsimtslăbit”ce ați vrut să spuneți?”, “Puteți repeta?

Identificareaemoțiilor

“Vădcăvăsimțițifrustrat/ îngrijorat/ temător.”

Tehnica rezumatului

Acestea par să fie ideile de bază „Credeți că nu mai aveți forță.”, Dacă am înțeles bine, în rezumat, simțiți că nu mai aveți forță”, În conluzie:Credeți că nu mai aveți forță.”

Tehnica investigării

Intrebărideschise (adună informații șifapte): Care suntpreocupăriledumneavoastră referitoare la

această problemă?

Cu ce ați dori săîncepeți? Puteți să-mi spuneți ce reprezintă acest lucru pentru dumneavoastră? Cum ați dori să evolueze situația? La ce v-ați gândit? Ce opțiuni aveți? Cum credeți că vor evolua lucrurile? Ce doriți să faceți? Ce e important pentru dumneavoastră?

Întrebări închise (cerdetalii precise):“Ați întâlnit alțipacienți cu această problemă?

Veți merge laclinică pentrutratament?Putețisă-mi arătațiunde vă doare?Trebuiesă iau aceste medicamente?

Echoing technique: The listener repeats the last words of the interlocutor.This ensures that the listener heard correctly, and is not making assumptions about what the person said. It also forcesthe speaker to really think about what s/he is saying

Paraphrasing means condensing the other person’s statements into the listener’s own words to ensureunderstanding and getting the main point of the message. Phrases to use whenthe listener trustshis/her perceptions are accurate andthe other person is receptive to comments: You feel .../ You mean .../It seems to you .../From where you stand .../You think ... What I hear you saying ... In your experience ...

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


I’m picking up that you ... Phrases to use when the listener is having difficulty perceiving clearly orwhen the other person doesn’t seem to be responding:

Could it be that .../ Is it possible that ... Are you feeling .../It seems that you ... ...is that the way it is? ...is that what you mean? I guess that you’re .../I wonder if ... I’m not sure if I’m with you, but ... Could this be what’s going on ... Is there a chance you ...

If you did more of ... you might find that ... Restating or Clarification technique showsthatthe listener is listening and understands. It also checks the listener’s perception of the speaker’s message. It consists of restating the other’s basic ideas, emphasizing the facts. “If I understand, your idea is…”“In other words, this is…”“I'm not quite sure I understand what you are saying.”“I don't feel clear about the main issue here.”“When you said ........ what did you mean?”“Could you repeat ...?”Giving feedbackLet the person know what your thoughts are on the

situation. Share pertinent information, observations, insights, and experiences. Then listen carefully to confirm.Emotion labelling (identification)Putting feelings into words will often help a person see things more objectively. “I’m sensing that you’re feeling frustrated. . . worried. . . anxious. Summarizing technique helps the listener restate, reflect, and summarize major ideas and feelings in order to establish a basis for further discussion:“These seem to be the key ideas…” ,“If I understand you, you feel that....”Probing involves asking questions. The four main types of questions are:

Leading QuestionsFor example, “Would you like to talk about it?” “What happened then?” Could

you tell me more?” Open-ended QuestionsUse open-ended questions to expand the discussion — for example, lead withgather information and facts, for example "What are your concerns and worries about this situation?"

: “How? What? Where? Who? Which?”

Closed-ended QuestionsUse closed ended questions to prompt for specifics — for example, lead with: “Is? Are? Do? Did? Can? Could? Would?”

Reflective QuestionsCan help people understand more about what they said — for example, someone tells you, “I’m worried I won’t remember. . . ” Reflective Q: “It sounds like you would like some help remembering?”

Closed Questions

Have only one answer or one direction in which to answer Tend to shut down or limit discussion Force people to make decisions Examples Are you mad at him? Do you think he should be fired? Which option should we take?

What did he do next? Open Questions

Have many possible answers or directions Tend to open up discussion

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


Force people to think about other possibilities Examples What does that feel like?

Can you tell me more about it? Where would you like to begin? Can you tell me what that means to you? How would you like things to be? What have you thought of? What options can you think of? How do you see things changing? What would you like to do about it?

What’s that like? What’s most important for you?

Communication Blockers

1. “Why” questions. They tend to make people defensive. 2. Quick reassurance, saying things like, “Don’t worry about that.” 3. Advising — “I think the best thing for you is to move to assisted living.” 4. Digging for information and forcing someone to talk about something they would rather not talk about.

5. Patronizing — “You poor thing, I know just how you feel.” 6. Preaching — “You should. . .” Or, “You shouldn’t. . .” 7. Interrupting — Shows you aren’t interested in what someone is saying. The act of mindfully hearing and attempting to comprehend the meaning of words spoken by another in a conversation or speech.Activity listening is an important business communicationskill, and it can

involve making sounds that indicate attentiveness, as well as the listener giving feedback in the form of a paraphrased rendition of what has been said by the other party for their confirmation.Active listening involves paying attention, withholding judgment, reflecting, clarifying, summarizing and sharing. And each listening skill requires several techniques or behaviors. make a conscious effort to hear not only the words that another person is saying but, more importantly, try to understand the complete message being sent. Find more at: http://www.skillsyouneed.com/ips/clarification.html#ixzz4Fm4ylfWc http://www.skillsyouneed.com/ips/question-types.html

Find more at: http://www.skillsyouneed.com/ips/clarification.html#ixzz4Fm53mlJ3 http://www.skillsyouneed.com/ips/active-listening.html Read more: http://www.businessdictionary.com/definition/active-listening.html#ixzz4Fm6rhK9H

Examples of non-directive clarification-seeking questions are:

“I'm not quite sure I understand what you are saying.” “I don't feel clear about the main issue here.”

http://www.businessdictionary.com/definition/act.html

http://www.businessdictionary.com/definition/hearing.html

http://www.businessdictionary.com/definition/word.html

http://www.businessdictionary.com/definition/activity.html

http://www.businessdictionary.com/definition/business-communication.html

http://www.businessdictionary.com/definition/business-communication.html

http://www.businessdictionary.com/definition/maker.html

http://www.businessdictionary.com/definition/feedback.html

http://www.businessdictionary.com/definition/form.html

http://www.businessdictionary.com/definition/party.html

http://www.businessdictionary.com/definition/confirmation.html

http://www.skillsyouneed.com/ips/clarification.html#ixzz4Fm4ylfWc

http://www.skillsyouneed.com/ips/question-types.html

http://www.skillsyouneed.com/ips/clarification.html#ixzz4Fm53mlJ3

http://www.skillsyouneed.com/ips/active-listening.html

http://www.businessdictionary.com/definition/active-listening.html#ixzz4Fm6rhK9H

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


“When you said ........ what did you mean?” “Could you repeat ...?”

Open Questions

If your role is to assist a speaker to talk about an issue, often the most effective questioning

starts with 'when', 'where', 'how' or 'why'. These questions encourage speakers to be open and expand on their thoughts. For example:

“When did you first start feeling like this?”

“Why do you feel this way?”

Closed Questions

Closed questions usually elicit a 'yes' or 'no' response and do not encourage speakers to be open

and expand on their thoughts. Such questions often begin with 'did you?' or 'were you?' For example:

“Did you always feel like this?”

“Were you aware of feeling this way?”

13 Steps to Better Active Listening Skills

1. Restating

To show you are listening, repeat every so often what you think the person said — not by parroting, but by paraphrasing what you heard in your own words. For example, “Let’s see if I’m clear about this. . .”

2. Summarizing

Bring together the facts and pieces of the problem to check understanding — for example, “So it sounds to me as if . . .” Or, “Is that it?”

3. Minimal encouragers

Use brief, positive prompts to keep the conversation going and show you are listening — for example, “umm-hmmm,” “Oh?” “I understand,” “Then?”“And?”

4. Reflecting

Instead of just repeating, reflect the speaker’s words in terms of feelings — for example, “This seems really important to you. . .”

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


5. Giving feedback

Let the person know what your initial thoughts are on the situation. Share pertinent information, observations, insights, and experiences. Then listen carefully to confirm.

6. Emotion labeling

Putting feelings into words will often help a person to see things more objectively. To help the person begin, use “door openers” — for example, “I’m sensing that you’re feeling frustrated. . . worried. . .

anxious. . .”

7. Probing

Ask questions to draw the person out and get deeper and more meaningful information — for example, “What do you think would happen if you. . .?”

8. Validation

Acknowledge the individual’s problems, issues, and feelings. Listen openly and with empathy, and respond in an interested way — for example, “I appreciate your willingness to talk about such a difficult issue. . .”

9. Effective pause

Deliberately pause at key points for emphasis. This will tell the person you are saying something that is very important to them.

10. Silence

Allow for comfortable silences to slow down the exchange. Give a person time to think as well as talk. Silence can also be very helpful in diffusing an unproductive interaction.

11. “I” messages

By using “I” in your statements, you focus on the problem not the person. An I-message lets the person know what you feel and why — for example, “I know you have a lot to say, but I need to. . .”

12. Redirecting

If someone is showing signs of being overly aggressive, agitated, or angry, this is the time to shift the discussion to another topic.

13. Consequences

Part of the feedback may involve talking about the possible consequences of inaction. Take your cues from what the person is saying — for example, “What happened the last time you stopped taking the medicine your doctor prescribed?”

Communication Blockers

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


1. “Why” questions. They tend to make people defensive. 2. Quick reassurance, saying things like, “Don’t worry about that.” 3. Advising — “I think the best thing for you is to move to assisted living.”

4. Digging for information and forcing someone to talk about something they would rather not talk about. 5. Patronizing — “You poor thing, I know just how you feel.” 6. Preaching — “You should. . .” Or, “You shouldn’t. . .” 7. Interrupting — Shows you aren’t interested in what someone is saying.

Simple Conversation Courtesies

1. “Excuse me…” 2. “Pardon me….” 3. “One moment please…”

4. “Let’s talk about solutions.” 5. “May I suggest something?” http://www.bbc.co.uk/skillswise/english https://www.youtube.com/watch?v=RatORMzBY4s http://blog.trainerswarehouse.com/communication-and-listening-exercises/

Its techniques create mutual understanding and encourages the interlocutor to speak, find out information, smooth emotions The following are frequently used for paraphrasing: Paraphrasing confirms to the speaker how much of what he/she said the listener has understood. As I understand it…. If I have understood you correctly Correct me if I am wrong…

So you are saying that…….. Echoing the listener repeats the last words of the interlocutor; it gives support and encouragement. There are a range of question types that can be used for different purposes. Some questions provide structure, others direct flow, and some help us to reach closure. Question types include:

Open questions, to gather information and facts, for example "What are your concerns and

worries about this situation?"

Probing questions, to gain additional detail, e.g. "Can you explain why that matters?" Hypothetical questions, to suggest an approach or introduce new ideas. An example might be "If

you could get additional funding or resources, how might that help?" Reflective questions, to check understanding, such as "So would you prioritise the most critical

areas for attention first and make sure that everyone knew what was most important?"

Leading questions5, to help a person reach a conclusion or have an ‘idea’ that you feel will be beneficial; a few well planned questions can very often lead the person towards the idea and instead of responding to your request, they have their idea of how to help you be more successful.

Deflective questions to defuse an aggressive or defiant situation by redirecting the force of the otherperson’s attack instead of facing it head-on. ‘Attacks’ are synonymous with dissatisfaction, insubordination or resistance and prevent you from moving forward. Dealing with a strong objection by responding with similar force creates conflict. Deflective questions help to transform the negative

situation into a collaborative problem-solving6 occasion. Some examples include:

http://www.bbc.co.uk/skillswise/english

https://www.youtube.com/watch?v=RatORMzBY4s

http://blog.trainerswarehouse.com/communication-and-listening-exercises/

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


o Dissatisfaction: I’m not happy with this project! o Response: What can WE do to make it right? o Insubordination: I have major concerns. I won’t do it!

o Response: How can WE address your concerns? o Resistance: I disagree with the approach! o Response: If you were to do it, what would be your approach? Closing questions, to bring agreement, commitment and conclusion, e.g. "When will you talk to your team and the client about this?" Questions are not neutral:

conclusion you want them to reach can be counterproductive. Hypothetical, reflective and leading questions help generate ideas, motivate people and develop insights, they are particularly useful when leading knowledge workers7. Other question sets are designed to gather information. To be effective, you need to know the objectives of the questions you are asking and then

design the questions to support the objective. Questions to identify an issue:

What seems to be the trouble? _ What do you make of _________? _ How do you feel about _____________? _ What concerns you the most about _____________? _ What seems to be the problem? (not: ‘Why did this go wrong?’)

_ What seems to be your main obstacle? _ What is holding you back from _________________? _ What do you think about doing XXXX this way? o Questions to elicit additional information:

What do you mean by __________? Tell me more about _______________ What else?

What other ways did you try so far? What will you/we have to do to get the job done? o Outcome focused questions (can help resolve a conflict once the issues are understood):

_ How do you want ____________ to turn out? _ What do you want? Or What is your desired outcome? _ What benefits would you like to get out of X? _ What do you propose?

_ What is your plan? _ If you do this, how will it affect ________ ? _ What else do you/we need to consider? o Questions to elicit action:

_ What will you do? _ When will you do it? _ How will I know you did it? _ What are your next steps?

o Questions to define a risk, issue or problem:

_ What is the uncertainty? _ How uncertain is it? _ Why does it matter?

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


_ How much does it matter?

Active Listening Techniques

When engaging in active listening, or in any form of communication, it is important to remember that there is more to it than just the spoken part. There are many non-verbal behaviors to listening and communicating. Table adapted from The Poynter Institue, 2002. Type of Action Purpose of Action Implement Action Examples

Encouraging 1. To convey interest in whatthe speaker is discussing 2. To keep the person talking Don’t agree ordisagree. Use noncommittalwords with positivetone of voice 1. “I see…” 2. “Yes…” Restating orClarification

1. To show that you arelistening and understand 2. To check the listenersperception of the speaker’smessage Restate the other’sbasic ideas,emphasizing the facts. 1. “If Iunderstand, youridea is…” 2. “In otherwords, this is…” Reflecting orparaphrasing

1. To show that you arelistening and understand 2. To show your understandingof their feelings

Restate the other’sbasic feelings 1. “You feelthat…” 2. “You must feelangry that…” Summarizing 1. To pull important ideas,facts, etc. together. 2. To establish a basis forfurther discussion 3. To review progress Restate, reflect, andsummarize major ideasand feelings

1. “These seemto be the keyideas…” 2. “If I understandyou, you feelthat…”

8 ways to deflect tough interview questions

An original article by Kim Harrison,

Consultant, Author and Principal ofwww.cuttingedgepr.com

Some politicians and top managers have mastered the art of avoiding answers to difficult media interview questions. Others haven’t.

I cringe every time an interviewee increases the impact of an awkward question by repeating it with a denial that only reinforces the accusation in the minds of the audience. For instance, “No, we haven’t used the funds improperly” or “No, our company isn’t heading towards bankruptcy.” They should not

http://www.cuttingedgepr.com/

Ref. no.: 2014-1-RO01-KA203-002940

Programme: Erasmus+


requote the question but should use positive language, instead saying something like “The funds have been used for a proper purpose – for …” and “Our financial position is quite viable.”

The traditional news media still dominate the news sector ahead of social media, and so being aware of ways to prevent being ambushed in news interviews remains a valuable skill.

Dodging nasty questions can be achieved with some reasonable preparation and practice. Here are some smart ways you can deal with tough questions:

1. Acknowledge the question without answering it. (“That’s a good question, and I think we should consider the implications by looking at…” [avoiding an answer].)

2. Ignore the question completely. However, this is a high-risk approach because the interviewer may repeat the question or reword it slightly to return to the subject. This tends to make the interviewee look evasive.

3. Question the question. (a) Request clarification or further information about the question. This works as a delaying

tactic in a short interview. (b) Reflect the question back to the interviewer (“Why do you ask me that?”). Some years ago an interviewer was floored by UK Prime Minister Margaret Thatcher, when in a famous response to “Some people are saying you are too autocratic,” she said “Name some of them.” The interviewer was caught by surprise and wasn’t able to think of a suitable response, which made him look a bit silly.

4. Attack the question, on the basis of: (a) The question fails to tackle the important issue.

(b) The question is based on a false assumption. (c) The question is factually inaccurate. (d) The question is too personal or objectionable.

5. Decline to answer. Refuse to answer on the basis that it is not your area of responsibility. (“You will have to ask [name, or ‘someone else’] about that because I’m not involved at all in that part of the situation.”)

6. Give an incomplete answer.

(a) Partial answer. (b) Start to answer but change the subject. (c) Negative answer. You state what won’t happen instead of what will happen.

7. State or imply the question has already been answered (“I’m not going to go over old ground.”)

8. Defer to the will of others. Refer to the will of constituents or shareholders etc and imply you are doing your duty by complying with their will.

Overcoming Unwanted Negative Thoughts and Feelings"moving on" from a distressing situation.Is this matter important to me? "No, it really isn't a big deal. I am going to forget it and move on." Is the situation modifiable? "No, I can't change inconsiderate drivers who cut me off on the highway." Is taking action worth it?

"No. When I look at my mom's feelings, as well as my own, it really isn't worth taking action. I know she didn't mean to upset me."



REALIZAREA ALIMENTAȚIEI PACIENTULUI LA NIVELUL PATULUI

Negația in limba română

I.Structura construcției negative

a. Exprimarea negativului În general, negativul în limba română se formează cu ajutorul negației nu care se plasează înainteaverbului.

Prezent: Nu mănânc dimineața de obicei.

Timpul trecut (perfect compus): Nu am mâncat ieri dimineață.

Viitor: Nu voi mânca brânză mâine dimineață..

b. Alți termeni negativi

Conjuncții/prepoziții Adverbe Pronume/adjective Prefixe

Nici..nici…

Fără…….

Niciodată

Nicaieri

De loc

Nimeni

Nimic

Niciun

Nicio

i- (ilogic), in- (incert), im- (imposibil)

a- (aciclic), ab-

(abducție)

anti-

(antialcoolic),anté-

(antediluvian),

de-/des- (dezmembra), dis- (distrofie),

an-/ana- (analfabet), contra- (contracepție),

non- (nonverbal)

ne- (neclar)



II. Exemple

a. Particularități grafice

În limba română, verbul ”a avea” care are negație se poate scrie cu sau fără cratimă (n-am – nu am). În tabelul de mai jos sunt prezentate verbele cu negație, scrise cu cratimă, la timpurile prezent și perfect-compus și la modul condițional-optativ (timpul prezent și trecut)

eu n-am/n-am avut n-aș avea/n-aș fi avut

tu n-ai/n-ai avut n-ai merge/n-ai fi avut

el/ea n-are/n-a avut n-ar merge/n-ar fi avut

noi n-avem/n-am avut n-am merge/n-am fi avut

voi n-aveți/n-ați avut n-ați merge/n-ați fi avut

ei/ele n-au/n-au avut n-ar merge/n-ar fi avut

b. Negația in frază Negația în construcții complexe

1.Construcții dialogice Nu am înțeles explicațiile. Nici eu.

Nu sunt alergic la gluten.Nici eu.

Nu ești alergic la gluten? Ba da. 2. Construcții cu două forme verbale negative Nu puteți să nu mâncați. c. Alte situații particulare

1.

de loc nici…nici

El nu vorbește de loc de boala sa. Nu e instruit in nici un fel cum să mănânce. N-a vorbit nici cu medical nici cu asistenta.

fără Ea a mâncat fără ajutor/ fără să fie ajutată.

1. Negaţia dublă Se folosește construcţia obişnuită a propoziţiilor negative care este dublată sau chiar

triplată de un alt cuvân tnegativ: nimeni, nimic, niciun, nicio, nici: Nimeni nu l-a vizitat la spital. Nu mai mânca nimic. Nu ai nicio problemă cu acest medicament? El nu a vorbit nici cu medicul nici cu asistenta. 2. Negaţia multiplă cu mijloace morfologice diferite

Nu mai mănânc niciodată nimic.

http://ortograme.ro/explicatii-pentru-ortograma-s-au-si-sau/

http://ortograme.ro/explicatii-pentru-ortogramele-m-ai-si-mai/

http://ortograme.ro/explicatii-pentru-ortograma-la-si-l-a/

http://ortograme.ro/explicatia-ortogramelor-a-i-si-ai/

http://ortograme.ro/explicatia-ortogramelor-n-ai-si-nai/



COMUNICAREA DIAGNOSTICULUI ÎNTR-O BOALĂ GRAVĂ: ANUNȚAREA VEȘTILOR

PROASTE

I. Structuri- Schimb de informații între medic și pacient

Functia Exemple

1a. A cere informații asupra starii de sănătate

Ați putea să îmi spuneți........................? Spuneți-mi, vă rog, dacă .........................

1b. A răspunde la cererea de informații asupra stării de sănătate

Desigur. Mă doare în continuare. (Nu) sunt sigur dar îmi voi face analizele.

2a. A cere informații asupra unui act mental

V-ați răzgândit în legătura cu ................? Vă aduceți aminte/ vă amintiți când .............................................................?

2b. A răspunde la cererea de informații asupra unui act mental

Da, m-am răzgândit.

Nu, am uitat.

3. Verificarea unei informații/a unui fapt E soția dumneavoastră?

4. Anunțarea unui fapt Aș vrea să vă spun că…………………./să vă

fac un anunț legat de……………...

5a.A cere explicații

Vă rog să-mi spuneți de ce.....................?

5b. A da explicații

Pentru că s-a dovedit că este eficientă.

6.Considerarea unui fapt ca adevărat/ neadevărat E adevărat (că trebuie făcute noi investigații)./Așa este! Nu e adevărat (că rezultatul biopsiei este

acesta)./Nu-i așa!

7. Considerarea unui fapt ca sigur

E absolut sigur că operația începe la ora 9.

8. Considerarea unuifapt ca aparent Am impresia că.......................................

9. Considerarea unui fapt ca probabil și

improbabil

Sunt puține/multe șanse să......................

10. Considerarea unui fapt ca posibil și imposibil

E posibil/imposibil să prevedem durata

tratamentului.

Se poate/nu se poate să………………...

11. Considerarea unui fapt ca necesar/ nenecesar

E absolut necesar să…………………….. Nu e absolut necesar să…………………..



II. Exemple

Ați putea să îmi spuneți dacă vă doare capul? Spuneți-mi, vă rog, dacă suferiti de ceva. Desigur. Mă doare în continuare. Nu sunt sigur dar îmi voi face analizele. V-ați răzgândit în legătura cu terapia de urmat?

Vă aduceți aminte/ vă amintiți când ați luat medicamentul? Aș vrea să vă spun că aveți o boala gravă/ să vă fac un anunț legat de boala dumneavoastră. Vă rog să-mi spuneți de ce trebuie să urmez această terapie?Am impresia că aveți temperatură, trebuie să vă luăm temperatura. Sunt puține/multe șanse să facem transferul în alt spital. E posibil/imposibil să prevedem durata tratamentului. Se poate/nu se poate să recurgem la această terapie.

E absolut necesar să faceți o radiografie. Nu e absolut necesar să faceți o radiografie.



DISCUȚIA DESPRE ÎNGRIJIREA ÎN FAZA TERMINALĂ (LOCUL ÎNGRIJIRII,

TRATAMENT INTENSIV, DNR)

Funcții ale limbii Structură/ EXEMPLE

1.A recunoaște presiunea pe care boala o pune asupra pacientului și familiei sale

Știu că este că un moment dificil pentru

dumneavoastră și familia dumneavoastră.

Realizez că nu ați mai fost așa de bolnav și asta vă sperie.

2. A initia discuția despre îngrijirea în faza

terminală cu un pacient

Aș vrea să vorbim deschis ca să vă pot ajuta.

3. A încuraja pacientul să vorbească deschis Mi-ar plăcea să petrecem puțin timp împreună ca să

discutăm despre un subiect important legat de sănătatea dumneavoastră.

4. A afla de la pacient care sunt gândurile

sale despre îngrijirea în faza terminală

Cum vă imaginați că veți petrece ultimile luni ?

Ați spus că nu vreți să fiți povară pentru familie. Ce

înțelegeți cu asta?

Sunt circumstanțe în care tratamentele de prelungire a vieții nu sunt dezirabile.

5. Clarificarea prognosticului

Aș vrea să fiu sigur că v-am explicat clar situația

dumneavoastră. Ce ați înțeles din asta?

Se pare că boala vă va învinge. Vă înțeleg că vreți să vă

simțiți mai bine dar nu e realist.



6. A identifica obiectivele discuției despre

îngrijirea din faza terminală

Am nevoie să știu ce este mai important pentru

dumneavoastră?

În această fază unii oameni continuă lupta iar alții lasă lucrurile să-și urmeze cursul. Ce simțiți legat de asta?

7. A dezvolta un plan al tratamentului

Din ceea ce ați spus aș sugera următorul plan de

tratament. Spuneți-mi dacă am reținut bine ideile dumneavoastră?

Vă propune să ne asigurăm că planul vă ajută să realizați ceea ce doriți să faceți în timpul care vă rămâne.

Am discutat despre boală și mi-ați spus ce aveți de gând

să faceți în aceste luni. Aș dori să știu ce părere aveți

despre resuscitarea cardiopulmonară.

Văd că nu sunteți hotărât. Nu e nevoie să luăm o

decizie acum. Putem vorbi despre asta la următoarea întâlnire.

8. A realiza o mai bună înțelegere a valorilor

și preferințelor pacientului în legătură cu

îngrijirea din faza terminală

Spuneți-mi care sunt temerile și îngrijorările dumneavoastră referitoare la viitor ?

Care sunt obiectivele și prioritățile dumneavoastră?

Ce rezultate/ consecințe sunt inacceptabile ? Ce puteți

și ce nu puteți sacrifica ?

Cum ați descrie o zi frumoasă în această fază ?

9. A lua decizii Ce aș propune este……..Cum vi se pare?

Vă voi respecta decizia. Dumneavoastră decideți în

final.



This project has been funded with support from the European Commission. This publication [communication] reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held

responsible for any use which may be made of the information contained therein.

Identificarea și gestionarea rețelei de relații ale pacientului

Timpurile povestirii (care redau acțiuni trecute)

I. Perfectul compus Eu am fost Tu ai fost El/ea a fost Noi am fost Ei/ele au fost Eu am venit Tu ai venit

El/ea a venit Noi am venit Ei/ele au venit

Folosire Exemple

Perfectul compus se folosește pentru a reda o acțiune care s-a întâmplat în trecut față de momentul exprimări. Poate fi însoțit de adverbele: ieri, lunea trecută,

săptămâna/luna trecută, acum două ore/două luni.

a.Când exprimă o acțiune completă, încheiată putem folosi adverbele: ieri, săptămâna trecută, acum două zile, în 1999 Pacientul s-a externat lunea trecută.

b.Când exprimă o acțiune care a durat o perioadă de timp în trecut putem folosi adverbele: timp de o lună, de două luni, Sunt de doi ani de când….. A stat la terapie intensivă timp de o lună. c.Când exprimă o repetarea a celeași acțiuni putem folosi adverbele: în fiecare zi, din două în două săptămâni

Acest medicament a fost administrat în fiecare zi. d.Când exprimă înlănțuirea unor acțiuni putem folosi adverbele: mai întâi, apoi, după aceea, în final (în cele din urmă) Mai întâi a discutat cu medicul. Apoi a urmat

tratamentul indicat și în final s-a vindecat.

II. Imperfectul Eu veneam

Tu veneai El/ea venea Noi veneam Voi veneați Ei/ele veneau

Folosire Exemple

Imperfectul se folosește pentru a reda o acțiune care era în desfășurare în trecut.

Perfectul compus și imperfectul pot fi folosite în

Discuta cu medicul în cabinetul său.

Când am intrat el dormea.





aceeași frază, una din acțiuni o întrerupe pe cealaltă. Propoziția care conține imperfectul este introdusă de în timp ce, când.

III. Mai mult ca perfectul Eu venisem

Tu veniseși

El/ea venise

Noi veniserăm

Voi veniserăți

Ei/ele veniseră

Folosire Exemple

Mai mult ca perfectul se folosește pentru a reda o acțiune care s-a desfășurat înaintea altui moment trecut/ altei acțiuni trecute.

Când am ajuns la spital hemoragia fusese oprită.





UNIT: RĂSPUNS LA NEVOILE PERSOANELOR CAR ÎNGRIJESC

A cere informații factuale

Funcții lingvistice Structuri Exemple

a.A întreba dacă un fapt este adevărat

Știi/ ai aflat / ai auzit

dacă…?/Știți/ ați aflat / ați auzit

dacă…?

Ești amabil (draguț) să-mi spui

dacă…/Sunteți amabil (drăguț)

să-mi spuneți dacă…….

Spune-mi/ spuneți-mi dacă….

Spune-mi/ spuneți-mi:

Știți dacă dl Man se simte bine la cămin?

Sunteți amabil să-mi spuneți dacă ați luat tratamentul?

Spuneți-mi dacă vine soția dumneavoastră

azi?

Spuneți-mi: Vine soția dumneavoastră azi?

b.A cere informații despre un fapt

Nu știi când/ unde/cum/ de ce…..

Nu știți când/ unde/cum/ de ce

etc…..

Te rog/fiți amabil, când……….?

Te rog/fiți amabil, ……….?

Nu știți când trebuie luate medicamentele? Știți care sunt pașii care trebuie făcuți in cazul în care pacientul nostru ar avea nevoie de ajutor urgent?

Fiți amabil să-mi spuneți când aveți nevoie

de cineva să vă ajute?

……, te rog/fiți amabil,?

c.A cere opinia cuiva despre veridicitatea unui fapt

Crezi/Credeți că….

După părerea

ta/dumneavoastră……….

Spune-mi/ spuneți-mi când/

unde/cum/ de ce

Credeți că venitul dumneavoastră acoperă îngrijirea domnului Man?

După părerea dumneavoastră aș putea să ajut pentru a asigura satisfacerea nevoilor pacientului.

d.A cere acordul cuiva despre veridicitatea unui fapt

Nu-i așa că…..?

Nu-i adevărat că…..?

Nu crezi/credeți că…..?

Nu găsești/găsiți că…../

Domnul Man se simte bine cu noii săi colegi, nu-i așa?

Nu-i adevărat că munca dumneavoastră este compatibilă cu îngrijirile acordate

pacientului?

Nu credeți că ar trebui să vorbim și despre preocupările și nevoile dumneavoastră?

Nu găsiți că domnul Man este mai liniștit aici?





Igiena bucală a pacientului

Exprimarea scopului

Structuri Example

Infinitiv (se folosește când subiectul propoziției principale e același cu al subordonatei): pentru

+infinitiv cu scopul de +infinitiv

Folosirea aței dentare este o tehnică de curățare a dinților utilizată cu scopul de a îndepărta tartru sau resturile alimentare dintre dinți. După periaj se recomandă clătirea gurii cu apă de

gură pentru a face o igienă bucală completă.

Conjunctiv (se folosește când subiectul

propoziției principale e diferit de cel al subordonatei): să, ca să, pentru ca să, cu scopul

să, pentru ca să nu (de teamă ca...să)

Procedura implică examinarea gingiilor pentru

ca doctorul să detecteze orice semn de gingivită sau paradontoză. Asistenta medicală trebuie perieze dinții pacientului cu atenție pentru ca dinții să nu fie afectați.

El merge la dentist din șase în șase luni de teamă ca noi carii să nu-i pună probleme.





UNITATEA:SINDROMUL DE EPUIZARE PROFESIONALĂ

Exprimarea cauzei și a efectului

Structuri Exemple

a. Frază:

Deoarece/ pentru că/ fiindcă/ întrucât+

propoziție

Deoarece posturile de conducere implică mult stres, persoanele ce le ocupă pot dezvolta

sindromul de epuizare profesională. Toți pacienții apreciază această asistentă pentru

că este o persoană amabilă și prietenoasă.

Fiindcă scorul dumneavoastră arată un grad scăzut de epuizare profesională nu e nevoie să mai continuați testul.

Întrucât s-a simțit obosită a început să practice tehnici derelaxare care o ajută să controleze

stresul.

Cum/ dat fiind faptul că Cum scorul dumneavoastră arată un grad scăzut

de epuizare profesională nu e nevoie să mai continuați testul.

Dat fiind faptul că s-a simțit obosită a început să practice tehnici de relaxare care o ajută să-și controleze stresul.

De aceea, ca urmare, în consecință

Familia nu a putut s-o îngrijească acasă. De

aceea, a fost condusă la o clinică de îngrijiri paleative.

A muncit mult și nu a avut susținerea familiei sale. Ca urmare, a făcut un sindrom de epuizare profesională.

b. Propoziție: din cauza + substantiv Din cauza expunerii prelungite la stres profesional el a dezvoltat un sindrom de epuizare profesională.

Grație, datorită, mulțumită+ substantiv Datorită tratamentul aplicat la timp ea s-a vindecat repede.



Gestionarea fazei terminale

Diateza pasivă

Diateza pasivă se construiește cu ajutorul verbului a fi (conjugat la timpul corespunzător) însoțit de participiul verbului de conjugat (se face acordul participiului trecut cu subiectul în gen și număr).

Timpul Diateza activă Diateza pasivă Example

Prezent

Ele tratează Ele sunt tratate Poziția sa în pat este schimbată din două in două ore.

El consultă El nu este consultat Cariile lor nu sunt tratate din șase în șase luni.

Ea urmărește? Este (ea) urmărită? Sunt procedurile urmărite corect?

Perfect compus

El a transportat El a fost transportat El a fost transportat la spital acum 20 de ore.

Ei nu au pregătit Ei nu au fost pregătiți Pacienții nu au fost pregătiți pentru transfer.

A supravegheat (ea)?

A fost supravegheată? A fost temperatura lui supravegheată?

Viitor

Tu vei schimba Tu vei fi schimbat Acest medicament va fi schimbat.

El nu va primi El nu va fi primit Ei nu vor fi primiți în spital.

El va îngriji? Va fi ea îngrijită? Vor fi ei îngrijiți acasă?





Evaluarea nivelului de conștientizare al pacientului despre boala sa

Exprimarea viitorului -o acțiune care se va petrece după momentul vorbirii.

Structuri Exemple

Tip 1: Limba literară

a vrea + verb la infinitiv

Eu voi +infinitiv

Anunțați-mă când va mânca pacientul. Doctorul crede că procedura va dura 20 de

minute. Doctorul știe că procedura nu va fi ușor de realizat. Veți fi liber mâine după-amiaza? Bine, atunci vă

voi vedea mâine. Doare? Atunci vă voi face un anestezic.

Tip 2: Limba vorbită

o (invariabil) + conjunctivul prezent al verbului noţional:

Eu o să +conjunctiv

Injecția o să mă doară, nu? Doctorul e sigur că el o să se refacă în curând.

Pacientul e pregătit. O să începem procedura imediat.

Tip 3: Limba vorbită auxiliarul a avea + conjunctivul verbului noţional

Eu am să +conjunctiv

Am să verific tensiunea arterială imediat.



Adjectivul calificativ și gradele lui de comparație

Denumeşte î n s u ş i r i ale obiectelor, şi poate schimba forma după gen, număr şi caz pentru a se acorda cu substantivul determinat.

Terminaţiile adjectivelor

Gradele de comparaţie ale adjectivelor şi adverbelor

Structuri Exemple

Forma adjectivului/ Terminaţiile

adjectivelor Puternic-puternici

Puternică-puternice

Pacientul simte o durere puternică.

Adjective cu 4 forme

Singular:

Masc/neutru: consoană/-u

Feminin: -a

Plural:

-i

-e

Adjective cu 3 forme

Mic/mică/ mici

Aurie

Singular:

Masc/neutru: consoană/ -(i)u/-e

Fem: -a/-i/-e

Plural

-i

Adjective cu 2 forme Acest medicament se prezintă sub formă de pastă moale.

Singular

Masc/neutru/fem: -e

Mare/dulce

Plural

-i

Mari/dulci

Adjective invariabile: bleu, gri, maro, roz, mov, vernil, eficace, etc

Rezultatele sunt bune; tratamentul a fost eficace.

2. Gradele de comparație

Gradul pozitiv

a. Gradul comparativ Comparativul de superioritate

Mai +adjectiv + decât

Comparativul de inferioritate Mai puțin +adjectiv decât Comparativul de egalitate

la fel de/ tot aşa de +adjectiv

Boala acestui pacient este gravă.

Boala dlui X este mai gravă decât boala dlui Y. Boala dlui X este mai puțin gravă decât boala dlui Y. Boala dlui X este la fel de gravă ca boala dlui Y. Durerea este la fel de/ tot aşa de intensă ca ieri

c. Gradul superlativ

Superlativul relativ de superioritate

Cel mai/Cea mai +adjectiv

Superlativul relativ de inferioritate Superlativul absolut Foarte + adjectiv

Boala dlui X este cea mai gravă dintre toți pacienții. Boala dlui X este cea mai puțin gravă dintre toți

pacienții. Boala dlui X este foarte gravă.



Măsurarea durerii la paciețiiadulțiconștiențifolosindscalaanalogăvizuală (SAV)

Adverbul: Este o parte de vorbire neflexibilă. Însotește, de regula, verbe, dar și adjective sau alte adverbe. Înlimbaromânamajoritateaadverbelor nu au formădistinctă de

aceeaaadjectivelorcorespunzătoare.

Structura Exemple

Forma

-un singurcuvânt: aceeașiformă ca a adjectivelor: frumos, sigur, curat -formate din maimultecuvinte:maiîntâi/ la sfârșit/fărăîndoială/din nou/ de ajuns/de asemenea/încetul cu

încetul/treptattreptat/în special/în plus -adjectiv/substantive +-ește: românește

Acum doctoral își dezinfectează mâinile.

La sfârșit, doctorulinterpreteazăscorul SVA.

Doctorul vorbește prietenește cu ruda pacientului.

Clasificare- după sens

de loc:acolo, afară, aici, aproape, deasupra, departe,înainte, jos

de timp: acum, astăzi, atunci, demult, ieri-searăde mod: așa, bine, împreună, peneașteptate, așașiașa de cantitate: atât, cam, cât, destul, mult, puținde afirmație: da, ba da, desigur, firește, cu siguranță de negație: nu, nici,niciodată

de probabilitate: probabil, poate, fărăîndoială, posibil

Doctorul recomandă pacientului să iasă afară. Ieri-searăpacientul a luatmedicamentul la oraindicată.

Medicula decisrepedesăînceapăprocedura de măsurare adurerii. A mâncatdestulastăzi. Ea a spus da fărăsăezite. Pacientul nu a maifăcutaceastăprocedurăniciodată.

Fărăîndoială el estecelmai competent profesionistdin acestdomeniu.

Grade de comparație

Gradulpozitiv

Gradulcomparativ

•de superioritate mai +adverb decât •de inferioritate

maipuțin + adverb decât •de egalitate

tot așa de/la fel de +adverb ca

Gradul superlativ

•relativ de superioritate celmai...dintre •relativ de superioritate Cel maipuțin...dintre •absolut

foarte +adverb

Bine

Mult

Doctorul face rapid o evaluare a prezenței semnelor vitale.

Acestdoctorul face mai rapid

evaluareaprezențeisemnelorvitaledecâtcolegulsău.

Acest doctor face evaluareaprezențeisemnelorvitalemaipuținrapid

decâtcolegulsău.

Acest doctor face evaluareaprezențeisemnelorvitalela fel

de rapid cașicolegulsău.

Acest doctor face evaluareaprezențeisemnelor vitale cel

mai rapid dintretoțicolegiisăi. Acest doctor face evaluareaprezențeisemnelorvitalecelmaipuțin rapid

dintre toți colegii săi.

Acest doctor face evaluareaprezențeisemnelorvitale foarte rapid.

El face această intervenție chirurgicală cel mai bine

dintre toți medicii. Ea muncește mai mult întimpul acestei săptămânii.



TOALETA CU APĂ ȘI SĂPUN OBIȘNUIT A PACIENTULUI IMOBILIZAT LA PAT

Exprimarea succesiunii acțiunilor

Structuri Exemple

- pentru a introduce prima acțiune într-un context cu două acțiuni:

Înainte: +de + subtantiv/+de+ a +infinitiv/ +conjunctiv (propoziție)

Odată ce +propoziție Mai întâi +propoziție

Înainte de baia pacientului asistenta trebuie să aducă toate cele necesare la patul pacientului.

Înainte de a începe baia pacientului asistenta trebuie să aducă toate cele necesare la patul pacientului.

Înainte să înceapă baia pacientului asistenta trebuie să aducă toate cele necesare la patul pacientului.

Asistenta începe baia pacientului dar, mai întâi,

trebuie să aducă toate cele necesare la patul său. Odată ce a adus toate cele necesare la patul

pacientului asistenta începe baia pacientului.

- pentru a introduce a doua acțiune într-un context cu două acțiuni:

după +subtantiv

după ce + propoziție

pe urmă/apoi/ după aceea

După verificarea temperaturii apei putem începe baia.

După ce verificăm temperatura apei putem începe baia.

Verificăm temperatura apei. După aceea putem începe baia.

- pentru a introduce contextele când sunt mai mult de două acțiuni:

în primul rând…, în al doilea rând…, în al

treilea…, la sfârșit.

Pentru a pregăti baia pacientului asistenta trebuie să realizeze câteva acțiuni: în primul rând ea examinează fișa medicală a pacientului, în al doilea

rând validează ora fixată pentru toaletă, în al

treilea rând verifică orice contraindicație la baie,

săpun sau alte produse obișnuite de toaletă. La

sfârșit verifică prezența cateterelor sau dispozitivelor ce ar putea complica baia.

-pentru a exprima acțiuni simultane: în timp ce

În timp ce o asistenta pregătește apa pentru baie, pacientul își scoate hainele.



Prevenireaescarelor- repoziționarea

Folosirea numerelor

Structuri Exemple

Numeralecardinale -simple:

1 unu 2 doi 3 trei 4 patru 5 cinci 6 șase 7 șapte

8 opt 9 nouă 10 zece 100-o sută

1.000-o mie

1.000.000-un milion

1.000.000.000-un miliard -compuse:doisprezece/douăsprezece

Am mai avut trei persoane din familie într-o situație asemănătoare.

Repoziționarea este utilă doar când se face riguros, zi și noapte, șapte zile pe săptămână. Douăzeci de pacienți s-au plâns de aceeași durere. Pacientul are un scor de 9 pe această scală.

Numeraleordinale(forma masculină/ feminină/) primul/ prima

al doilea/ a doua

al treilea/ a treia

al patrulea/ a patra

al cincilea/ a cincea

Am două poziții favorite: prima poziție este culcat pe spate, a doua este culcat pe o parte.

Numerale

colective(douăsaumaimulteobiecte/personane împreună) amândoi/amândouă

toţi trei/toatetrei

Amândouă pozițiile sunt confortabile.

Toți trei, doctorul, asistenta și pacientul,au contribuit la realizarea protocolului.

Numerale repetitivede + cardinal numeral + ori o datăde douăori/ de zeceori/ de douăsprezeceori

Cred că am schimbat poziția de șase ori.

Fracții Numeral cardinal +-ime o pătrime, 1⁄100 o sutime 1⁄5 o cincime

1⁄10 o zecime

o jumătate trei pătrimi -3/4

⅔ două treimi

Are nevoie de jumătate din această doză. Trebuie să luați un sfert din acest medicament.

Numerale multiplicative:

dublu, triplu etc,

Medicul a recomandat o doză dublă.

Numerale distributive

Doi câte doi

din două în două ore

Schimbarea poziției trebuie să aibă loc din 2 în

2 ore.



Exprimareaorei15 minute/ un sfert de oră30

min-30 minute/o jumătate de oră9.05-

nouășicinci9.30 –nouătreizeci/

nouășijumătate

9.45- nouăpatruzecișicinci/ zecefără un sfert

Data 01.04- întâiaprilie03.03- treimartie

Anii1990-o mienouăsutenouăzeci2017-două

mii șaptesprezece

Secolele al XIX-lea- secolul al

nouăsprezeceleaal XX-lea -secolul al

douăzecilea

Procedura de repoziționare s-a terminat la ora 9.15.

S-a internat pe 4 aprilie 2017.

Procente: 45 % -patruzeci și cinci la sută/ 45

de procente

20% din pacienți au luat acest medicament.

aparat urogenital feminin - european commission

Documents