diversificarea serviciilor turistice in poiana brasov
DESCRIPTION
turismTRANSCRIPT
INTRODUCERE
Turismul reprezintă un fenomen economico – social specific civilizaţiei moderne,
puternic ancorat în viaţa societăţii. Prin caracterul său de masă şi conţinutul complex, turismul
antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra evoluţiei
economiei şi societăţii, asupra relaţiilor internaţionale.
Activitatea de turism este considerată o prestaţie de
servicii, componentă a sectorului terţiar.
Turismul îşi găseşte locul şi rolul în cadrul unei societăţi pe 2
planuri:
a) ca sferă de satisfacere a consumurilor complexe ce decurg
din deplasarea şi sejurul turiştilor pentru a-şi petrece integral
sau parţial timpul liber, deplasare şi sejur, motivate de nevoia
de odihnă, recreere, informaţie, cultură, satisfacerea unor pasiuni etc., al căror rezultat este
refacerea forţei de muncă.
b) ca sfera a comerţului invizibil, sursă de mărire a PNB.
Turismul se constituie ca domeniu distinct în cadrul sectorului terţiar, activitatea
turistică fiind o activitate prestatoare de servicii.
Studierea activităţii turistice în ansamblul ei sau doar a unor aspecte ale acestui complex
fenomen este deosebit de interesantă şi atractivă. Aceasta cu atât mai mult deoarece este vorba
de staţiunea Poiana Braşov, una dintre cele mai frumoase staţiuni montane din Europa. Ea
reprezintă un atractiv obiect de studiu pentru cunoaşterea diferitelor aspecte legate de
activitatea turistică desfăşurată aici.
S-a ales spre analiză în cadrul acestei lucrări, modalităţile prin care se pot diversifica serviciile
turistice în această staţiune. Este nevoie de o astfel de diversificare deoarece Poiana Braşov
doreşte să se impună atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, ca o destinaţie de vacanţă care
satisface cele mai exigente cerinţe ale turiştilor.
pg. 3
Staţiunea montană de turism Poiana Braşov este situată la o altitudine de cca. 1000m
şi posedă o serie de avantaje :
- turiştii pot stabili legături permanente cu alte zone şi oraşe (Braşov, Râşnov, Zărneşti, Bran,
etc.), ei pot efectua excursii, vizite, putând petrece timpul liber chiar dacă condiţiile meteo
sunt nefavorabile;
- posibilitatea asigurării unui caracter polivalent şi o exploatare continuă atât în sezonul de
iarnă cât şi în cel de vară.
Un dezavantaj al staţiunii îl constituie altitudinea la care este pârtia de schi, faţă de alte
staţiuni montane. Drept urmare, grosimea stratului de zăpadă precum şi durata menţinerii
acesteia este mică, respectiv scurtă. Sezonul de schi, când are loc şi o suprasolicitare a pârtiei,
se concentrează în lunile XII, I, II, sezon completat sau descompletat cu inversiunile de
temperatură din lunile martie şi aprilie. Solicitarea aerului ozonat din staţiune, duce la
practicarea în acest sens a drumeţiei, înlesnită de infrastructura de transport. Acest fapt face ca
pe plan local să se promoveze noi produse turistice prin panouri publicitare. Calitatea cadrului
natural este cea care cultivă sentimentul de frumos în rândul turiştilor.
Lucrarea de faţă este structurată pe patru capitole, demarând cu prezentarea aspectelor
teoretice legate de serviciile turistice în general, apoi se va prezenta staţiunea Poiana Braşov
din punct de vedere al aşezării şi al potenţialului turistic, atât cel natural cât şi cel antropic. În
capitolul 2 al lucrării se va analiza oferta şi cererea turistică în staţiunea analizată. Capitolul 3
prezintă principalele căi de valorificare ale potenţialului turistic din staţiune, mijloacele de
diversificare ale serviciilor turistice precum şi modalităţile de promovare ale activităţii
turistice din Poiana Braşov. În capitolul 4 s-a realizat un studiu de caz al stațiunii Poiana
Brașov și anume : Prezentarea stațiunii; Oferta actuală și valorificarea acesteia; Dezvoltare
și promovare.
Poiana Braşov reprezintă într-adevăr o staţiune montană care are toate condiţiile să
concureze cu cele mai renumite staţiuni de profil din Europa. Pentru aceasta mai este însă
necesar să se ţină cont de îmbunătăţirile care trebuie aduse bazei tehnico – materiale astfel
încât calitatea serviciilor turistice oferite să se ridice la nivelul cerut de turismul actual.
pg. 4
Cap.1: CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND SERVICIILE TURISTICE
Pentru abordarea ştiinţifică a lucrării se impune prezentarea succintă a unor elemente
teoretice privind serviciile turistice. Definiţiile formulate de majoritatea specialiştilor în
domeniul serviciilor pun un accent deosebit pe faptul că acestea constituie "o activitate al
cărei rezultat este nematerial şi, în consecinţă, nestocabil"1. Prin urmare, prestarea unui
serviciu nu se concretizează, în esenţă, în produse cu existenţă de sine stătătoare.
1.1. Conţinutul şi structura serviciilor turistice
Pentru o perioadă lungă de timp importanţa activităţilor de servicii a fost neglijată,
serviciile fiind încadrate în sfera neproductivă a economiei. Această situaţie s-a schimbat
radical în decursul ultimelor două, trei decenii pornind de la următoarele ipoteze:
Numai serviciile pot crea locuri de muncă în număr suficient de mare pentru a rezolva sau
limita problema şomajului.
Sectorul terţiar nu este îngrădit decât de reglementări care sunt repuse în discuţie în cadrul
unui proces de liberalizare a schimburilor internaţionale.
Oferta de servicii diferenţiate şi adaptate la cerere este un element esenţial al
competitivităţii întreprinderilor, oricare ar fi domeniul lor de activitate.
Definiţiile enunţate au o arie largă de cuprindere, de la cele bazate pe un singur
criteriu de diferenţiere între bunuri şi servicii, până la cele detaliate care enunţă mai multe
caracteristici ale serviciilor, sau după caz, diferitele genuri de activităţi din sfera serviciilor.
Principala idee desprinsă din majoritatea definiţiilor clasifică serviciile ca fiind
activităţi al căror rezultat este nematerial şi nu se concretizează într-un produs cu existenţă de
sine stătătoare, însă există foarte multe servicii care se concretizează în bunuri materiale, cum
ar fi: alimentaţia publică, serviciile cinematografice, editoriale, de informatica, etc.
Sinteza teoretică şi practică privind definirea serviciilor şi delimitarea lor de bunuri
conduce la concluzia că acestea „reprezintă o activitate umană, cu un conţinut generalizat
1 Ecolle,E. – „L’economie des services”, Ed. PUF, Paris,2000,pag 7.
pg. 5
având ca rezultat efecte utile, imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi
sociale”2.
Serviciile turistice au rolul de a concretiza oferta turistică, prin intermediul acestora
oferta turistică devenind reală.
Analistul Philip Kotler formulează în felul următor definiţia unui serviciu:
"Orice acţiune sau execuţie pe care un subiect o poate efectua pentru un altul, care
este eminamente intangibilă şi care nu are drept consecinţă transferul proprietăţii asupra
unui lucru, este un serviciu. Producerea sa poate să fie sau să nu fie legată de cea a unui bun
material..." 3
Una din caracteristicile cele mai importante ale ofertei turistice este rigiditatea, care
poate să scadă foarte mult prin intermediul serviciilor turistice, care reprezintă elementul cel
mai dinamic al ofertei. Produsul turistic, care este rezultatul asocierii între resurse, bunuri şi
servicii turistice ca fiind determinat şi individualizat între celelalte produse turistice, în
principal, prin acţiunea prestaţiilor (serviciilor) turistice.
Foarte multe ţări, prin intermediul dezvoltării şi diversificării serviciilor turistice au
reuşit să-şi sporească potenţialul turistic, chiar dacă acesta era mai modest, în schimb alte ţări
sau zone
care deţin resurse turistice deosebite, de excepţie, n-au putut să se includă în circuitul turistic
sau să le valorifice la potenţialul lor din cauza absenţei sau nedezvoltării serviciilor turistice.
Serviciile turistice sunt cele care adaptează produsul turistic la nevoile specifice ale
grupurilor de turişti, sau chiar la nivelul fiecărui turist în parte.
Succesiunea de prestaţii turistice (organizare şi comercializare a ofertei turistice,
transport, cazare, restauraţie, agrement, tratament, producerea şi distribuirea de bunuri de
consum turistic) argumentează apartenenţa turismului în sfera terţiarului.
Complexitatea serviciilor turistice, rezultată din caracteristicile specifice, trăsăturile
proprii ale fiecărui serviciu în parte duc la recunoaşterea specificităţii turismului.
2Ioncică, M. – „Economia serviciilor”, Ed. Uranus, Bucureşti, 2000, pag 10.33 Ioncică, M. – „Economia serviciilor”, Ed. Uranus, Bucureşti, 2000, pag 13.
pg. 6
Trăsăturile proprii, mecanismele specifice de funcţionare şi proporţia variată a
serviciilor turistice care intră în alcătuirea ofertei produsului turistic, duc nu numai la
argumentarea specificităţii de asamblare a turismului ci şi a imprimării unei multitudini de
forme de manifestare specifice în întreaga activitate turistică.
Cerinţele turismului actual, de a fi un important mijloc de creştere a calităţii vieţii ce
pot îndeplini prin rolul serviciilor turistice de asigurare a condiţiilor pentru refacerea plăcută
şi utilă a timpului liber. De asemenea, creşterea calităţii vieţii are loc în urma consumului
prestaţiei turistice care duce la dobândirea de către turist a unui plus de informaţii, cunoştinţe,
educaţie etc.
Serviciile turistice contribuie la creşterea timpului liber, la sporirea frumuseţii
mediului înconjurător şi la protejarea acestuia.
Toate aceste considerente despre rolul serviciilor turistice "duc la concluzia că acestea
se dovedesc a fi componenta determinantă şi dominantă a ofertei turistice."4
În continuare o altă definiţie luată în considerare ar putea fi aceea că "serviciul turistic
reprezintă un ansamblu de activităţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în
perioada în care se deplasează şi în legătură cu aceasta."5
Activităţile din componenta serviciului turistic sunt destinate pe de o parte satisfacerii
unor nevoi curente zi de zi ale consumatorului turistic iar, pe de alta parte a unor nevoi
specifice turismului şi formelor acestuia.
Conţinutul prestaţiei turistice se îmbogăţeşte continuu pe măsura creşterii cerinţelor
turismului contemporan, una din cerinţele acestuia fiind asigurarea odihnei active a turistului.
Acţiunile de "loisir activ" ţinând să devină o parte din ce în ce mai importantă a serviciilor turistice din cauza unor fenomene care au dus la sporirea solicitărilor pentru formele odihnei active.
Aceste fenomene sunt creşterea timpului liber, sporirea efectelor negative ale
concentrării urbane, transformarea turismului în fenomen de masa etc.
4 Istrate,I.;Bran,F.;Roşu A.G. - "Economia turismului şi a mediului înconjurător",
Ed.Economică, Bucureşti, 2003, pag 11.
5 Cristureanu, C.; - "Economia şi politica turismului internaţional", Ed. Abeona, Bucureşti, 2003, pag
21.
pg. 7
Serviciile turistice se pot structura după mai multe criterii, în:
a) Servicii legate de organizarea voiajului (prestaţii de transport, publicitate turistică etc.)
Servicii determinate de sejur (necesităţi cotidiene, agrement, tratament, servicii speciale etc.)
b) După motivaţia cererii şi importanţa în organizarea vacanţei, se clasifică în:
• Servicii de bază (cazare, alimentaţie, transport, agrement, tratament)
• Servicii suplimentare sau complementare (informare, cultural-sportive, închirieri
de obiecte etc.)
c) După natura lor sunt servicii turistice:
• Specifice (legate de desfăşurarea propriu-zisă a activităţii)
• Nespecifice (rezultate din infrastructura generală).
Serviciile nespecifice se adresează nu numai turiştilor ci şi rezidenţilor (transport în
comun, telecomunicaţii, frizerie, coafură etc.)
d) După forma de manifestare a cererii sunt grupate în:
• Servicii ferme (angajate anterior consumului turistic prin agenţiile de turism)
• Servicii spontane (născute în momentul utilizării cererii cu oferta). Caracterul cel
mai spontan îl au serviciile suplimentare, deşi şi cele de bază sunt spontane în cazul
turismului neorganizat.
e) Relaţiile financiare dintre prestatori şi beneficiari împart serviciile în:
• Servicii cu plată (plătite cu anticipaţie, simultan sau ulterior prestaţiei turistice)
• Servicii gratuite (ele pot fi efectiv gratuite sau parţial gratuite şi au rolul de a
stimula cererea turistică). Plata serviciilor turistice se pot efectua cash, cu cecuri, cărţi de
credit etc.
f) Alte criterii utilizate pot fi formulate de turism, aria de localizare a prestărilor, forma de
prezentare (globale sau activităţii independente) în raport cu natura prestatorilor etc.
pg. 8
Serviciile turistice de bază şi suplimentare.
Servicii turistice de bază.
Serviciile de bază sunt destinate satisfacerii unor nevoi esenţiale pentru şederea
turiştilor în afara reşedinţei permanente şi sunt numite aşa pentru că au cea mai mare
importanţă în motivaţia cererii turistice.
Statutul de servicii de bază este dat şi de ponderea pe care acestea o ocupă în structura
totală a cheltuielilor de vacanţă (serviciile de bază cum ar fi transportul, cazarea şi alimentaţia
ocupă cam 80 - 85 % agrementul 10 - 15%, iar serviciile suplimentare 10-15%).
Această pondere diferă pe forme de turism şi pe ţări. În concepţia modernă de turism,
agrementul este considerat serviciul turistic de bază.
Serviciile de transportAcestea asigură deplasarea turiştilor pe toată durata călătoriei, în cazul turismului
itinerar sau de la locul de reşedinţă la locul de vacanţă şi înapoi, în cazul sejurului.
Serviciul de transport se prestează atât pentru turismul organizat cât şi pentru cel
neorganizat şi vizează nu numai transportul turiştilor, dar şi operaţiuni, facilităţi legale de
deplasarea bunurilor consumului turistic.
Forme de transportTransportul rutier deţine locul I în derularea traficului turistic intern şi internaţional.
În ţara noastră transportul rutier deţine locul principal în traficul intern turistic (78%)
iar ponderea ocupată în circulaţia turistică din străinătate este de aproximativ 50%.
Transportul rutier are câteva avantaje:
Îmbarcarea şi debarcarea se face în imediata apropiere a locuinţei turistului şi a locului de
cazare
Libertatea de mişcare
Costurile repartizate pe fiecare membru sunt mai reduse în cazul călătoriei cu automobilul
decât cu alte mijloace de transport.
Dezavantaje ale mijloacelor rutiere:
pg. 9
Oboseala celui care conduce
Viteza nu poate fi prea mare.
Transportul aerian ocupă locul II în traficul turistic internaţional şi este utilizat în
general pe distante foarte lungi.
Navele aeriene sunt preferate pentru călătorii de scurtă durată, pentru turismul de
afaceri şi reprezintă mijlocul de călătorie turistică cel mai confortabil.
Dezavantajele sunt legate de costul mare al călătoriei şi de necesitatea completării
acestuia cu alte mijloace de transport. În transportul aerian se folosesc curse regulate şi
charter.
Transportul naval ocupa locul III în traficul turistic internaţional şi este utilizat mai
puţin ca mijloc de deplasare, de regula având loc o combinare între conţinutul călătoriei şi
deplasare (turismul de croazieră). Călătoriile maritime şi fluviale sunt costisitoare, au viteze
reduse de deplasare şi necesită completarea lor de multe ori cu alte tipuri de mijloace.
În ţara noastră aceste mijloace ocupă locul IV în circulaţia turistică şi se caracterizează
prin lipsa confortului.
Transportul feroviar ocupă locul IV în traficul internaţional şi locul II în călătoriile
turistice interne şi internaţionale efectuate de turiştii romani (30 % din traficul intern şi 20 %
din cel extern). Mijloacele feroviare au cea mai veche tradiţie dar sunt cel mai puţin solicitate.
În organizarea transporturilor turistice feroviare se folosesc curse regulate şi speciale precum
şi o gamă largă de aranjamente.
Transportul pe cablu, ca mijloc de deplasare şi totodată de agrement are un rol
important în dezvoltarea turismului de agrement montan.
Transporturile asigură accesul turiştilor în anumite zone permiţând astfel valorificarea
superioară a potenţialului turistic al zonei sau ţării respective (se întâlneşte efectiv cererea de
oferta).
Pentru a contribui la dezvoltarea turismului transporturile trebuie să se efectueze rapid,
sigur şi confortabil. Timpul este foarte necesar turismului şi de aceea nu trebuie pierdut pe
drum. Confortul călătoriei vizează în special condiţiile din interiorul mijlocului de transport,
dar şi alte elemente cum ar fi: transportul turiştilor de la punctul de destinaţie la unitatea de
pg. 10
cazare şi invers, călătoria să nu se întrerupă chiar dacă se efectuează cu mai multe mijloace de
transport, serviciile
unor ghizi specializaţi, alegerea unor trasee interesante, prestaţii auxiliare legate de bagajele
turiştilor etc.
Serviciile turistice de transport trebuie să asigure o corelaţie între numărul turiştilor în
creştere şi explorarea raţională a mijloacelor de transport.
Dezvoltarea turismului este de asemenea, influenţat de costurile mijloacelor de
transport care ocupă o pondere ridicată în totalul tarifului pentru o călătorie. Aceste costuri
trebuie să scadă, pentru a stimula cererea turistică, fără însă a scădea calitatea serviciilor de
transport.
Serviciile de cazare
Aceste servicii sunt denumite în practică sub numele de industrie hotelieră. Din timpul total de vacanţă aproximativ 50 % este consumat de turişti în incinta spaţiului de cazare.
Amploarea circulaţiei turistice a determinat ca în timp majoritatea unităţilor de cazare
să fie implementate în staţiuni (aproximativ 70 % din unităţile de cazare sunt localizate în
cadrul staţiunilor turistice )
Structurile de cazare pot fi clasificate, conform criteriilor investiţiei şi pe baza unor
elemente de rentabilitate, preţuri, clientelă, în:
Hoteliere
Extrahoteliere
Nepermanente.
Structurile hoteliere sunt grupate în lanţurile de hoteluri: voluntare (1/4); integrate
(1/2); independente (1/2). Preferinţa turiştilor pentru un hotel sau altul depinde de:
Nivelul şi diversitatea serviciilor oferite
Calificarea personalului şi gradul de dotare cu personal
Ambianţa
Curăţenia la locul respectiv
Confortul
Spaţii sociabile destinate copiilor
pg. 11
Întâlniri cu caracter socio-artistic
Alte elemente ca: nivelul clientelei, persoanele importante care vizitează hotelul
etc.
Perspectivele dezvoltării hoteliere, reducerea dimensiunilor hotelurilor şi sporirea
preocupărilor privind diversificarea topologiei lor. Cazarea extra-hotelieră cuprinde reşedinţe
secundare, satele de vacanţă, apartamente mobilate ca modalităţi de suplimentare a ofertei în
perioada de vârf, etc. Cazarea nepermanentă cuprinde campingurile, casele de agrement şi
altele.
Unităţile de cazare se pot structura şi după categoria de confort (de la o stea, la cinci
stele), formele de proprietate (publică, mixtă, privată, cooperatistă, obştească, integral străină)
şi zonele turistice (litoral, Delta Dunării, balnear, munte, oraş).
Serviciul hotelier este compus dintr-o serie de prestaţii care se adaugă la funcţia de
bază şi anume cazarea. Cele mai importante prestaţii hoteliere sunt:
a) Cazarea propriu-zisă şi activităţile complementare ei (serviciu de schimb valutar,
păstrarea obiectelor de valoare, curăţirea hainelor şi a încălţămintei, asigurarea parcării auto,
manipularea bagajelor, repararea unor obiecte din dotarea turiştilor, spălatul şi călcatul
lenjeriei, primirea corespondenţei turiştilor şi distribuirea ei, altele la cererea clienţilor).
Calitatea cazării depinde de dotarea hotelurilor, de caracteristicile tehnico-constructive
ale instalaţiilor, de calitatea personalului, de frecvenţa înlocuirii şi existenţa obiectelor din
inventar destinate igienei personale, de amploarea operaţiilor de cazare de calitatea
echipamentului sanitar, de existenta unor spaţii speciale amenajate pentru întâlnirea cu
prietenii, pentru afaceri, manifestări de diverse tipuri etc.
b) Serviciile de alimentaţie publică. Calitatea acestora depinde de existenţa spatiilor de
servire, producţie şi aprovizionare, de organizare a acestora, a programul de lucru, formele de
servire, de respectare a condiţiilor de odihnă ale turiştilor, etc.
c) Servicii distractiv-recreative şi de agrement
d) Servicii de informare, intermediere şi închiriere
e) Servicii comerciale (vânzarea de diverse bunuri necesare turiştilor)
f) Servicii diverse
pg. 12
Gama de prestaţii este dependentă de tipul construcţiei, categoria de confort, gradul de
dotare, etc. Varietatea prestaţilor hoteliere este direct proporţională cu categoria de confort,
adică cu hotelul de o categorie ridicată care trebuie să asigure o gamă largă de prestaţii.
Totodată, diversitatea serviciilor trebuie corelată cu specificul şi destinaţia hotelurilor,
staţiunilor turistice.
Serviciile de alimentaţie publică
Apar în toate formele de vacanţă şi reprezintă cam 30 % din cheltuielile de vacanţă.
Trăsăturile specifice ale acestor servicii sunt6:
Prezenţa în toate monumentele cheie ale derulării vacanţei (locuri de îmbarcare, mijloace
de transport, locuri de sejur, agrement).
Varietatea sortimentală şi tipologică (adaptarea la locul şi momentul desfăşurării
prestaţiei, la nevoie de hrană şi divertisment).
Necesitatea de a se adapta cerinţelor clientului.
Preparatele trebuie să fie pentru turismul internaţional atât din bucătăria naţională cât
şi internaţională, adică preparate comune şi specifice anumitor zone.
În cazul turismului balnear varietatea meniului nu trebuie să afecteze reuşita
tratamentului.
În ultimii ani a apărut ca motivaţie principală "gastronomia" pentru destinaţiile de
călătorie.
Nu se poate face diferenţiere netă între cele distincte numai turiştilor şi rezidenţilor.
Serviciul de alimentaţie publică se poate desfăşura în restaurante (clasice sau specifice
15% din totalul de alimentaţie publică), hanuri, bufete, cofetarii şi patiserii (15% - 20 %),
chioşcuri etc.
Conţinutul prestaţiei de alimentaţie publică cuprinde procesul de producţie, de
comercializare şi de servire. La acestea se pot adăuga şi procesul de aprovizionare.
6Cristureanu, C.; - "Economia şi politica turismului internaţional", Ed. Abeona, Bucureşti, 2002, pag
102.
pg. 13
Procesul de producţiePreparatele sunt realizate pe baza comenzii turistice, gama de sortimente este
determinată de tipul unităţii şi posibilităţile tehnice de realizare; producţia culinară presupune
respectarea principiilor de alimentaţie ştiinţifică şi a unor lucrători calificaţi.
Procesul de comercializarePresupune existenţa unor spaţii de comercializare şi a unui personal cu pregătire
adecvată.
Procesul de servirePresupune existenţa unui cadru adecvat, a unor spaţii şi a unor condiţii de consum a
preparatelor culinare. Procesele care alcătuiesc serviciul de alimentaţie publică diferă în
funcţie de tipul unităţii, categoria de confort şi beneficiarul prestaţiei.
Serviciile de agrement
Agrementul este ansamblul mijloacelor şi formelor capabile să asigure individului o
stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, a unei împliniri, să lase o
impresie şi o amintire plăcută.
Uneori agrementul poate fi motivul principal al călătoriei turistice (alpinism, schi,
tenis, cultural). Rolul său este în realitate cu activitatea turistică şi cu nevoile turistului.
În realitate cu activitatea turistică agrementul contribuie la crearea gradului de
atractivitate a staţiunilor turistice, la individualizarea şi diversificarea ofertei turistice;
creşterea încărcărilor şi a eficienţei economice (stimulează cererea turistică) prelungirea
sezonului turistic sau atenuarea concentrării sezoniere etc.
În relaţie cu nevoile turistului agrementul contribuie la destinderea, recrearea acestuia
şi la amuzamentul, atmosfera de comunicare a turistului (destindere psihică).
Criteriile de structurare ale serviciilor de agrement sunt forma de turism (cel mai
frecvent - literal, montan de vara sau / şi de iarnă, de week-end, balnear, parcuri de distracţie
etc.), forma de participare a turismului (activa sau pasivă) şi locul de desfăşurare (la nivelul
unităţii sau al staţiunii). Ca activitatea de agrement să se desfăşoare în bune condiţii trebuie să
pg. 14
existe echipamente adecvate, personal cu pregătire de specialitate şi programe de agrement
(organizare de festivaluri, concursuri, expoziţii etc.)
Serviciile de tratament balnear
În ultimele decenii în lume a crescut durata de viaţă a oamenilor dar şi numărul de boli, s-au agravat unele afecţiuni. Toate acestea au dus la dezvoltarea staţiunilor balneare. Factorii terapeutici naturali sunt considerate pe de o parte de neînlocuit în tratarea unor afecţiuni iar, pe dealtă parte, o alternativă a terapiei cu mijloace medicamentoase. Produsele industriei farmaceutice au preţuri extrem de mari, au multe efecte limitate şi secundare, toxice şi de aceea se dezvoltă în ultimii ani interesul pentru valorificarea factorilor naturali terapeutici. Tratamentul balnear este folosit în afecţiunile cardiovasculare în domeniul terapeutic, de recuperare, în profilaxia secundară, în afecţiunile aparatului locomotor etc.
Pe lângă serviciile de tratament în hotelurile şi staţiunile specializate s-au dezvoltat şi
serviciile destinate odihnei şi petrecerii timpului liber.
În staţiunile şi hotelurile româneşti cu specific balnear, pe lângă modernizarea bazei
materiale de cazare, a alimentaţiei publice şi a bazei materiale de cazare, a alimentaţiei
publice şi a bazei de tratament, se încearcă şi diversificarea mijloacelor de agrement, care sunt
insuficiente.
Serviciile suplimentareAceste servicii contribuie la crearea mărcii unui produs turistic, la alegerea destinaţiei
turistice de către consumatorul turistic. Aceste servicii sunt concepute în scopul diversificării
produselor turistice pentru a creşte gradul de confort, comoditate al vacanţelor.
În condiţiile unor servicii de baza comparabile, serviciile suplimentare pot avea rolul
principal în alegerea unei anumite unităţi de cazare, staţiuni turistice. Ele contribuie la
creşterea competitivităţii staţiunilor şi unităţilor, la creşterea încasărilor din turism, iar la cele
care se bazează pe valorificarea factorilor naturali, potenţează acţiunea acestora. Unele din
serviciile suplimentare au o existenta independentă, iar altele se asociază serviciilor de bază.
Se vor enumera caracteristici al serviciilor suplimentare precum:
Apar în toate momentele vacanţei, dar şi înainte ca turistul să aleagă o anumită destinaţie
pg. 15
(servicii de informare).
Cele mai multe servicii suplimentare se efectuează în unităţi de cazare .
Gama acestor servicii depinde de nivelul de confort si de forma de turism, relaţia fiind
proporţionalitate directă.
Unele servicii suplimentare depind de locul unde se află situată unitatea de cazare
(organizarea de excursii, vânzarea de presă, procurarea de bilete de concerte, închirierea de
cărţi, televiziune etc.).
Unele servicii presupun mijlocirea personalului (ex. cel de recepţie) iar altele, contactul
nemijlocit al acestuia cu clientul (frizerie, cosmetică, curăţatul şi călcatul hainelor, spălatul şi
călcatul lenjeriei de corp).
Cele mai numeroase servicii suplimentare sunt comune tuturor unităţilor de cazare cu
acelaşi grad de confort indiferent de locul în care se află acestea, dar se întâlnesc în servicii
suplimentare specifice unor unităţi, din cauza comportamentului acestora a formelor de turism
practicate şi a motivelor principale pentru care turiştii vin în unitatea respectivă.
Serviciile turistice specifice mai ales hotelurilor din marile centre urbane şi care depind
de turism sunt serviciile suplimentare de comunicare (fax, telefax, telefon), de deplasare
(închirierea de automobile, asigurarea parcării, procurarea de bilete de călătorii), de
secretariat, traducere şi închiriere de săli pentru diverse manifestări. Din grupa serviciilor
suplimentare fac parte şi acele servicii care asigură destinderea, recrearea turistului. Aceste
servicii ce caracterizează prin largi posibilităţi de diversificare. Ele pot suplini uneori lipsa
temporală a factorilor naturali.
Tipul de staţiune îşi pune amprenta asupra solicitării predominante a unor anumite
servicii suplimentare de destindere. De exemplu, în cazul staţiunilor balneare, cele mai
solicitate servicii sunt cele cu caracter cultural; în cel de litoral accentul cade pe valorificarea
mediului acvatic iar în cele de munte organizarea programelor de seară din diverse unităţi de
alimentaţie publică. În staţiunile de litoral şi de munte alte servicii suplimentare de destindere
care sunt foarte solicitate, sunt cele cultural-artistice.
Gama cea mai largă de servicii suplimentare de destindere este specifică hotelurilor şi
staţiunilor cu sejururi mai lungi (de exemplu staţiunile balneo-climaterice şi mai puţin
oraşele.)
pg. 16
Serviciile suplimentare pot fi cu plată şi gratuite din punct de vedere al relaţiei dintre
client şi unitate. Pentru ca serviciile suplimentare să poată fi efectuate corespunzător trebuie
să existe spaţii adecvate, instalaţii specifice, mobilier, diverse echipamente, personal
specializat etc.
Serviciile suplimentare se grupează astfel:
- Servicii de informare a turiştilor. Informarea intervine la nivelul agenţiilor de turism, al
unităţilor de cazare şi a ramurii de turism. Informaţia se transmite printr-o multitudine de
forme pe tot parcursul călătoriei, dar şi înainte de efectuarea acesteia. Informaţia trebuie să
aibă caracter obiectiv şi să fie rapidă şi completă.
- Servicii de intermediari (rezervări şi închirieri). Dintre acestea fac parte închirierea de
autoturisme, rezervarea de locuri pentru mijloacele de transport, pentru manifestările cultural-
artistice, de spaţii de cazare şi închirierea de obiecte pentru practicarea diferitelor sporturi sau
necesare sporirii confortului, asociindu-se mai mult serviciilor de cazare.
- Servicii culturale recreativ-distractive. Avem aici participarea la manifestări folclorice,
organizarea unor concursuri pe diferite teme, vizitarea de muzee, case memoriale, expoziţii,
organizarea de excursii etc.
- Servicii cu caracter sportiv. Pentru acestea trebuie să existe personal de specialitate, dotări
adecvate şi puncte de închiriere a materialelor sportive.
- Servicii cu caracter special determinate de natura particulară a unor forme de turism
(servicii de secretariat, traducere, dactilografiere pentru oamenii de afaceri); servicii de
îngrijire a persoanelor handicapate, a animalelor turiştilor.
- Servicii diverse (schimb valutar-banear, de organizare a meselor festive, asigurări,
păstrarea bunurilor de valoare, plata ulterioară a prestaţiei turistice, reduceri de tarife etc.)
1.2. Caracteristicile serviciilor turistice
Domeniul particular de activitate al serviciilor în sfera economică a permis
identificarea unui set de trăsături caracteristice care pot constitui criterii de delimitare a
serviciilor faţă de celelalte componente ale activităţilor economico-sociale. Evident, aceste
trăsături caracteristice îşi pun, într-o măsură sau alta, amprenta asupra modului de
comercializare a sferei serviciilor şi, ca atare, se impune precizarea că proprietăţile acestor
pg. 17
trăsături nu se regăsesc în totalitatea lor în fiecare tip de serviciu prestat.
Philip Kotler, în opera citată, ”Managementul marketingului”, distinge patru trăsături
caracteristice ale serviciilor, şi anume:
1. intangibilitatea;
2. inseparabilitatea;
3. variabilitatea;
4. perisabilitatea.
La aceste caracteristici, în lucrarea Principiile marketingului, Philip Kotler şi
colectivul de autori au mai adăugat şi o a cincea trăsătură:
5. lipsa proprietăţii;
Tabelul 1. Caracteristicile serviciilor turistice
Nr
CRT
Ph. Kotler în lucrarea
Managementul
Marketingului
Ph. Kotler şi colectiv,în
lucrarea Principiile
marketingului
M. Ioncică în lucrarea
Economia serviciilor
1 intangibilitate intangibilitate intangibilitate
2 inseparabilitate inseparabilitate inseparabilitate sau
individualitate, coincidenţă în
timp şi spaţiu a producţiei şi
serviciilor
3 variabilitate variabilitate eterogenitate şi variabilitate
4 perisabilitate perisabilitate perisabilitate sau nondurabilitate
5 lipsa proprietăţii lipsa proprietăţii
pg. 18
6 forma nematerială a serviciilor
7 nestocabilitate
8 inseparabilitate de persoana
prestatorului
În lucrarea “Economia serviciilor”, prof. dr. Maria Ioncică, sintetizând punctele de vedere
ale unei pleiade de analişti, mai distinge şi alte trei trăsături caracteristice ale serviciilor:
forma lor nematerială;
neelasticitatea;
inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului.
În continuare se vor prezenta caracteristicile serviciilor turistice.:
1.Serviciile sunt intangibile. Spre deosebire de bunurile materiale, ele nu pot fi văzute,
gustate, simţite, auzite sau mirosite înainte de a fi cumpărate. O persoană supusă unei operaţii
estetice de îndepărtare a ridurilor nu poate constata rezultatele acesteia decât după ce a
suportat-o deja, iar pacientul aflat în cabinetul unui medic psihiatru nu poate prevedea
urmările consultaţiei.
Pentru a-şi micşora incertitudinea, cumpărătorii vor căuta semne sau dovezi ale
calităţii serviciului. Ei vor încerca să aprecieze calitatea acestuia în funcţie de locul,
echipamentul, materialului informativ, simbolurile şi preţurile pe care le-au văzut. lată de ce
sarcina prestatorului constă în a "produce dovezi", în a "materializa non-materialul",
respectiv în a "tangibiliza intangibilul". În timp ce vânzătorii de bunuri trebuie să apeleze la
idei abstracte pentru a-şi comercializa produsele, prestatorii de servicii trebuie să producă
dovezi palpabile şi să apeleze la imagini pentru ca oferta lor abstractă să devină vandabilă.7
În industria turismului, decizia de acceptare a unui serviciu sau a unui produs turistic -
compus dintr-un pachet de servicii - va putea fi sensibil influenţată de imaginea pe care şi-o
formează cumpărătorul potenţial cu privire la calitatea, diversitatea şi atractivitatea
componentelor intangibile înglobate în ofertele prestatorilor.
7 Neagu, V. –“ Servicii şi turism”, Editura Expert, Bucureşti,2000, pag.12.
pg. 19
Spre exemplu, numele şi sigla unei întreprinderi prestatoare de servicii turistice (hotel,
agenţie etc.) constituie argumente pentru concretizarea imaginii privind calitatea serviciilor
prestate sau intermediate.
Figura 1.Exemplu de siglă turistică
2.Inseparabilitatea poate fi oglindită prin diferenţierea dintre bunurile materiale,
care sunt fabricate, inventariate, depozitate, distribuite de mai mulţi intermediari şi
consumate mai târziu, este caracteristică serviciilor ca producţia şi consumul lor să aibă loc
simultan. Cum serviciul este furnizat de o persoană, prestatorul devine parte componentă a
serviciului respectiv.
Deoarece clientul este şi el prezent în momentul serviciului, relaţia dintre prestator şi
consumator se constituie ca o particularitate a serviciului şi atât prestatorul, cât şi
cumpărătorul influenţează rezultatele prestării serviciului.
3.Serviciile au un grad foarte ridicat de variabilitate, ele depinzând de cine, când şi
unde le prestează. Consumatorii de servicii percep această variabilitate şi caută să obţină cât
mai multe informaţii cu privire la calitatea serviciilor, discutând şi cu alte persoane înainte de
a alege un prestator sau altul.
Firmele prestatoare de servicii pot realiza controlul calităţii prestaţiilor parcurgând un
proces în trei etape:
pg. 20
Prima etapă constă în selectarea şi pregătirea unui personal calificat. Companiile de
transporturi aeriene, băncile, hotelurile investesc importante sume de bani în pregătirea unui
personal capabil să presteze servicii de calitate superioară, astfel încât cineva care ar dori să
se cazeze într-un hotel sau altul - să zicem Crowne Plazza Hotels Resorts, Majestic, Lido,
Sofitel etc. – să fie întotdeauna întâmpinat de acelaşi personal amabil şi atent cu clienţii.
A doua etapă constă în standardizarea procesului de servire în cadrul întreprinderii.
0 a treia etapă urmăreşte măsurarea gradului de satisfacţie a nevoilor consumatorilor
prin intermediul sondajelor în rândul cumpărătorilor, condicilor de propuneri şi reclamaţii,
analizei cumpărărilor realizate de consumatori, în aşa fel încât o prestaţie necorespunzătoare
a unui serviciu să fie depistată şi corectată.
4. Serviciile nu pot fi stocate. Perisabilitatea serviciilor nu reprezintă o problemă dacă
cererea este fermă, deoarece în această situaţie va fi mai uşor să se aloce din timp personalul
de servire corespunzător, pentru a face faţă cererii. Dar, dacă cererea fluctuează - ca, de
exemplu, în industria turismului unde factorii de sezonalitate imprimă o dispersare inegală în
timp şi în spaţiu
a volumului şi a structurii consumului turistic - firmele prestatoare vor întâmpina dificultăţi
în satisfacerea ei.
Analistul Karl Sasser a prezentat o serie de strategii pentru o mai bună sincronizare
dintre cererea şi oferta de servicii. Astfel, în ceea ce priveşte cererea, K Sasser recomandă:
• ”Preţurile diferenţiate vor produce modificări în intensitatea cererii pe timpul trecerii de la
perioadele de solicitări maxime la cele cu solicitări minime. De exemplu, practicarea unor
preţuri reduse pentru filmul de după-amiază şi tarife reduse pentru închirierile de autoturisme
de la sfârşit de săptămână.
• Stimularea cererii în perioada solicitării minime: Firma McDonald's a deschis
restaurantele Egg McMuffin, specializate în servirea micului dejun; hotelurile profilate pe
primirea oamenilor de afaceri oferă minivacanţe pe perioada sfârşitului de săptămână.
• Serviciile complementare oferite în perioadele de vârf pot constitui alternative pentru
clienţii a căror cerere n-a fost încă satisfăcută. Se pot aminti aici barul hotelului în care
clientul este cazat, unde el va putea aştepta eliberarea unei mese la restaurant, sau automatul
pg. 21
(casierul automat) din dotarea unei bănci. Sistemele de rezervare reprezintă o modalitate de a
face faţă cererii, la care companiile aeriene. hotelurile şi medicii recurg în marea majoritate a
situaţiilor.
În ceea ce priveşte oferta, strategia lui K. Sasser are în vedere următoarele recomandări:
• Zilierii pot fi angajaţi pentru a presta servicii în perioadele în care cererea este maximă.
Colegiile apelează la profesori suplinitori pe perioada examenelor de admitere, iar
restaurantele angajează chelneriţe cu ziua, atunci când situaţia impune acest lucru.
• Creşterea randamentului activităţilor curente în perioadele de vârf. Astfel, angajaţii
îndeplinesc în aceasta perioadă numai sarcinile cele mai importante, iar medicii primari sunt
ajutaţi de medicii specialişti când solicitările sunt mai mari.
• Stimularea participării consumatorului la prestarea serviciului se poate realiza, de pildă,
prin completarea fişei medicale chiar de către client sau prin încărcarea în sacoşa proprie a
articolelor de băcănie direct de câtre cumpărător.
• Asocierea în procesul de prestare a serviciilor poate fi şi ea stimulată, de exemplu, în
situaţia în care mai multe spitale achiziţionează în comun anumite echipamente medicale.
• Posibilităţi de extindere a ofertei pe viitor, cum ar fi cazul achiziţionării de câtre un parc de
distracţie a terenului înconjurător, în vederea dezvoltării lui ulterioare.”8
5.Lipsa proprietăţii. Când consumatorii achiziţionează un bun tangibil, de pildă, o
maşină sau un calculator, ei au acces personal la acest produs o perioadă nelimitată de timp.
În realitate, ei posedă produsul şi îl pot vinde când nu mai au nevoie de el. Serviciilor le
lipsesc însă aceste proprietăţi, iar consumatorul de servicii are acces la prestaţia respectivă
pentru o perioadă limitată de timp.
Petrecerea unui concediu într-o staţiune rămâne o amintire, spre deosebire de un bun
tangibil, care rămâne la dispoziţia cumpărătorului.
Petrecerea unui concediu într-o staţiune rămâne o amintire, spre deosebire de un bun
tangibil, care rămâne la dispoziţia cumpărătorului. Din cauza lipsei proprietăţii, furnizorii de
servicii trebuie să facă eforturi deosebite pentru a împrospăta identitatea mărcii şi relaţiile
cu consumatorii, utilizând una sau mai multe din metodele următoare:
8 Neagu, V. –“ Servicii şi turism”, Editura Expert, Bucureşti,2000, pag.12.
pg. 22
E
i pot oferi stimulente consumatorilor pentru a utiliza repetat serviciile lor, ca în cazul
programelor călătorilor fideli promovate de British Airways sau de alte mari companii de
transporturi aeriene.
E
i pot crea cluburi sau asociaţii ale membrilor, lăsând impresia că se oferă un drept de
proprietate (exemplu: Clubul clienţilor companiei British Airways, Clubul Toshiba pentru
utilizatorii cuptoarelor cu microunde, Clubul Mediterranee, Clubul Inter Continental etc.
C
ând este posibil furnizorii de servicii pot transforma dezavantajul lipsei de proprietate într-un
avantaj: de exemplu, un consultant în realizarea de proiecte industriale poate pretinde că,
utilizând cunoştinţele sale, clientul va reduce costurile, ştiind că acel client ar avea varianta
angajării permanente a unui proiectant. Preferând să plătească pentru a i se presta anumite
servicii decât să le execute singură (de exemplu, stocarea produselor), firma îşi va reduce
costurile şi va beneficia de o mai mare flexibilitate.
Trecerea în revistă a trăsăturilor caracteristice ale serviciilor asociate cu un produs
specific permite concluzia că, de regulă, în optica clientului, decizia de achiziţionare a lui
este motivată de evaluarea utilităţii şi atractivităţii a trei niveluri ale produsului în cauză9:
- beneficiul aşteptat de consumator în urma utilizării produsului de bază;
- caracteristicile tangibile ale produsului;
- serviciile intangibile care "îmbogăţesc" produsul.
Serviciile turistice au trăsături comune cu ale celorlalte servicii din sfera terţiarului, dar
şi trăsături specifice.
9 Kotler, Ph. şi colectiv, Principiile marketingului,Ed TEORA Bucureşti,2004, pag. 702.
pg. 23
Cele trei niveluri ale produsului:
pg. 24
SERVICII PREVÂNZARE
(prestate în amonte)
Servicii de livrare servicii
şi facilităţi de
de credit garanţie
SERVICII POSTVÂNZARE
(prestate în aval)
CALITATEA
Marca Funcţio-
Produsului nalitatea
Ambalajul Designul
Beneficiul
aşteptat de client
I. PRODUSUL DE BAZĂ
II. PRODUSUL TANGIBIL
III. SERVICII INTANGIBILE
Figura 2. Cele trei niveluri ale produsului.
După: Neagu, V. –“ Servicii şi turism”, Editura Expert, Bucureşti,2000, pag.12.
Trăsături comune: nematerializarea, intangibilitatea, dependenţa de baza tehnico-
materială şi coincidenţa, în timp şi spaţiu a producţiei şi consumului lor.
Trăsăturile specifice sunt rezultatul naturii deosebite a ofertei şi cererii turistice, a
felului cum se realizează întâlnirea lor, a condiţiilor de vânzare-cumpărare a produsulu turistic
etc.
Între trăsăturile specifice amintim:
Consumul de munca vie; superior celorlalte ramuri ale terţiarului.
Complexitatea serviciilor turistice, atât pe ansamblu cât şi fiecare prestaţie în parte.
Eterogenitatea care se exprimă prin participarea unui mare număr de purtători în realizarea
produsului turistic (prestatori s-au specializat în timp).
Substituirea serviciilor prin care se asigură adaptarea produsului turistic activ la cerinţele
turiştilor şi prin care se stimulează cererea. Substituirea nu trebuie făcută pentru a înlocui nişte
deficienţe în organizarea unor activităţi şi de asemenea, trebuie realizată cu atenţie pentru a nu
se oferii turistului ceea ce n-a cumpărat.
Individualizarea sau particularizarea la nivelul grupurilor şi al persoanei. Personalizarea la
nivelul clientului devine din ce în ce mai importanta în dezvoltarea turistică.
Dinamismul înalt. Serviciile sunt componenta cea mai dinamică a ofertei turistice.
Fluctuaţiile sezoniere ale serviciilor rezultate în urma oscilaţiilor cererii turistice.
Ordinea în care se derulează consumul turistic este una sigură şi logică.10
Orice produs turistic are o schemă generală de derulare din care pot lipsi unele servicii
în funcţie de specificul vacanţei (odihnă, tratament, agrement), forma de turism (organizat,
uniorganizat, neorganizat), locul şi momentul acţiunii.
Schema generală este următoarea" (pentru turismul organizat şi efectuat cu mijloace de
transport în comun).
Aproape toate serviciile din schemă sunt însoţite de servicii suplimentare, turiştii
solicitând serviciile suplimentare separat sau împreună cu cele de bază.
10 Minciu. R. -„Economia turismului”, Ed. URANUS, Bucureşti, 2000, pag.76.
pg. 25
Cunoaşterea conţinutului şi caracteristicilor serviciilor turistice permite găsirea unor
soluţii de diversificare şi dezvoltare a lor şi pe aceasta bază asigură desfăşurarea unei activităţi
turistice de bază.
1.3. Mijloace de diversificare a serviciilor turistice
Diversificarea serviciilor de bază şi suplimentare precum şi creşterea calităţii lor se
reflectă în creşterea cererii turistice şi în satisfacerea mai bună a nevoilor turiştilor, în
personalizarea produselor turistice (adaptarea produselor la nivelul fiecărui client.)
Diversificarea produselor turistice creşte competitivitatea produselor turistice, eficienţa
acestora şi atenuează sezonalitatea activităţii turistice.
Complexitatea serviciilor turistice duce la o multitudine de modalităţi prin care se
poate realiza diversificarea şi dezvoltarea acestora.
Diversificarea serviciilor turistice se poate face prin:11
Alcătuirea unor programe mai variate.
Antrenarea în circuitul turistic al unor zone.
Diversificarea fiecărui serviciu de baza în parte.
Creşterea formelor de agrement.
Sporirea serviciilor suplimentare.
O contribuţie importantă în serviciile turistice revine personalului turistic.
Perfecţionarea personalului turistic cuprinde atât ridicarea calificării sale cât şi sporirea
calităţilor pe care acesta trebuie să le deţină (amabilitatea, inventivitatea etc.)
Dezvoltarea bazei tehnico-materiale (echipamente, instalaţii) mai buna organizare a
muncii, introducerea progresului în informatică constituie tot atâtea căi de dezvoltare şi
diversificare a serviciilor turistice. Întrebuinţarea serviciilor de baza priveşte mai ales,
aspectul calitativ al acestora iar în cazul serviciilor suplimentare îmbunătăţirea se referă la
multiplicarea acestora, aici putând apărea o multitudine de combinaţii
Serviciile de transport se dezvoltă şi se diversifică totodată cu:
Dezvoltarea reţelei de drumuri şi a echipării acesteia.11 Minciu. R.;- op.cit., pag.36.
pg. 26
Mărirea numărului de vehicule rutiere.
Perfecţionările din domeniul feroviar ca urmare a introducerii progresului tehnic.
Creşterea vitezei aeronavelor; creşterea frecvenţei zborurilor.
Creşterea capacităţii navelor şi reducerea costurilor de exploatare.
Mărirea instalaţiilor pe cablu putând apărea o multitudine de combinaţii.
Diversificarea serviciilor de transport are loc prin diversificarea formelor de transport, a
tipurilor de aranjamente (această măsură duce şi la scăderea dezavantajelor fiecărui mijloc
de transport în parte).
Printre noile tipuri de aranjamente ale mijloacelor de transport avem "Fly and drive",
"Europabus", curse charter pentru studenţi, sportivi, evenimente sociale, "Rail-rate", sistemul
închirierilor în transporturile rutiere "Rail Group Junior", "Student Rail Pass" etc.
Dezvoltarea serviciilor de alimentaţie publică se poate face prin mărirea volumului
activităţii dar mai ales calitativ, prin modernizarea şi perfecţionarea producţiei şi prin
diversificarea şi îmbunătăţirea formelor de comercializare şi servire.
Perfecţionarea producţiei culinare vizează introducerea catering-ului în alimentaţia
publică care înseamnă separarea activităţii de producţie de cea de comercializare şi servire şi
care duce la creşterea productivităţii muncii (creşte randamentul muncii, activitatea
restaurantului se degresează) la economii de materii prime, la o alimentaţie raţională
ştiinţifică, la lărgirea sortimentului, la calitatea confort superioară a preparatelor sub toate
aspectele, la reducerea pierderilor generale de fluctuaţia cererii, la economisirea de spaţii de
producţie, la folosirea mai bună a forţei de muncă şi la satisfacerea mai bună a cererii în
perioadele de vârf.
Dezvoltarea serviciilor de alimentaţie publică are loc şi prin apariţia a noi tipuri de
unităţi (snack-bar, drugstore, bistro) sporirea funcţiilor unităţilor de alimentaţie publică în
funcţie de varietatea cerinţelor şi prin sisteme moderne de comercializare şi servire
(autoservire, fast-food).
Economia de timp care se realizează în unităţile fast-food se poate efectua şi în cele
clasice prin mărirea numărului de personal şi organizarea activităţii (renunţarea la locurile de
muncă).
pg. 27
Serviciile se alimentaţie publică se dezvoltă şi prin diversificarea serviciilor
suplimentare care au loc în aceste unităţi de alimentaţie publică (program de dans, programe
folclorice asociate cu servirea mesei.)
Serviciile de tratament balneo-medical se pot diversifica prin mărirea numărului de
proceduri de boli care pot fi tratate, prin valorificarea mai bună a factorilor naturali de cură şi
prin modernizarea bazei de tratament, astfel încât aceasta să răspundă cât mai bine atât
cerinţelor bolnavilor cât şi celor care sunt veniţi în sejururi de odihnă (iniţiere fizică, cure
antistres, cure antifumat etc.)
Diversificarea serviciilor suplimentare se pot efectua folosind o multitudine de aranjamente
aceasta rezultând din varietatea şi complexitatea acestor servicii.
Diversificarea serviciilor se efectuează în primul rând, prin diversificarea acestor
servicii complementare pentru ca acestea, în majoritatea ţărilor cu activitate turistică
puternică, joacă rolul determinant în asigurarea forţei de atracţie a unei unităţi de cazare, a
unei staţiuni sau unei destinaţii turistice.
La noi în ţară diversificarea serviciilor suplimentare lasă mult de dorit, accentul în alegerea
destinaţiei turistice pe serviciile de bază. Se impune deci, diversificarea acestor servicii, în
România fiind cunoscut faptul că acestea au o contribuţie importantă la creşterea
încasărilor medii pe zi – turist, la prelungirea sejurului şi a sezonului turistic.
pg. 28
Cap. 2: ANALIZA OFERTEI ŞI A CERERII TURISTICE ÎN STAŢIUNEA POIANA
BRAŞOV
Poiana Braşov a devenit cea mai elegantă staţiune din ţară pentru practicarea
sporturilor de iarnă şi odihnei şi una dintre cele mai apreciate destinaţii ale turiştilor străini
veniţi să viziteze România.
Actuala ofertă turistică a staţiunii poate satisface, în general, cele mai exigente cerinţe
ale turiştilor români şi străini, fiecare sezon având o paletă largă de agrement.
2.1. Baza tehnico-materială existentă şi oferta de servicii
Oferta turistică se materializează prin folosirea factorilor de producţie, în care pe
primul plan se înscrie ca importantă baza tehnico-materială şi forţa de muncă. Echipamentul
turistic este tot atât de diversificat şi specializat ca şi serviciile turistice.
În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului un loc important revine bazei materiale a
cazării. Importanţa cazării decurge din stringenţa necesităţii pe care o acoperă, respectiv
înnoptarea. Nu este de conceput un consum turistic fără utilizarea unuia dintre elementele
materiale ale capacităţii de cazare. Mai mult chiar, de dimensiunea şi structura bazei materiale
a cazării depind pe plan cantitativ şi structural celelalte elemente funcţionale ale ofertei
turistice.
Din punct de vedere al calităţii, aceste două componente ale bazei tehnico-materiale
sunt standardizate pe nivele exprimate în numărul de stele sau categorii.
Dezvoltată cu precădere în cea de-a doua jumătate a secolului XX, staţiunea Poiana
Braşov a devenit cea elegantă staţiune din ţară destinată practicării sporturilor de iarnă şi
pg. 29
odihnei şi una dintre cele mai apreciate destinaţii ale turiştilor străini veniţi să viziteze
România.
Sfera serviciilor oferite de staţiunea Poiana Braşov este complexă, acoperind în
majoritate serviciile de bază şi suplimentare ce dau contur unei oferte atractive, la care se
pot aduce însă numeroase îmbunătăţiri.
Pe ansamblul staţiunii sunt oferite servicii de cazare concretizate în peste 2200 locuri,
servicii de alimentaţie însumând peste 5000 locuri, servicii de agrement susţinute de o bogată
bază de agrement şi numeroase servicii suplimentare.
În staţiune există numeroase terenuri pentru practicarea sporturilor: pârtii de
schi, de săniuş, un patinoar (momentan în renovare), un stadion, terenuri de tenis, de
volei şi de baschet, de minigolf etc. La acestea se adaugă o piscină acoperită, piscine în
aer liber, săli de sport. Accesul în partea superioară a Masivului Postăvaru este asigurat
prin două telecabine şi o telegondolă. Telegondola urcă până în dreptul cabanei
Cristianul Mare, iar telecabina cu 52 m mai sus, imediat sub creasta principală a
Postăvarului. Cu excepţia zilelor cu condiţii meteorologice nefavorabile mijloacele de
transport funcţionează 6 zile pe săptămână.
Aceste dotări sunt împărţite în subzone funcţionale, judicios distribuite:
- subzona centrală cuprinzând lacul, restaurantul Mioriţa şi o piscină acoperită
pe malul lacului, restaurantele Capra Neagră, Coliba Haiducilor şi Şura Dacilor,
Complexul turistic multifuncţional Favorit şi un complex comercial.
- trei subzone cu hoteluri şi vile aşezate în jurul subzonei centrale dar la o
oarecare distanţă de aceasta: spre este de centru, în jurul hotelului Ciucaş, şi spre nord,
în jurul restaurantului Poiana Ursului. Prin această dispersare a fost evitată crearea de
străzi, păstrându-se ambianţa de staţiune montană.
- subzona pentru sportivi, aşezată la baza versantului de nord-est a Masivului
Postăvaru, cuprinzând staţiile de plecare ale telecabinei şi a telegondolei, locul de sosire
a pârtiilor de schi, patinoarul, stadionul, terenurile de volei, tenis, handbal ;
- subzona gospodărească, în nord-estul staţiunii, cuprinde construcţii sociale şi
baza de servire.
pg. 30
2.1.1. Echipamente şi servicii de cazare
Reţeaua unităţilor de cazare are rolul de a crea condiţiile pentru odihna turistului. Importanţa acestei componente a resurselor materiale este dată de faptul că turistul îşi petrece în unităţile de cazare aproximativ jumătate din timpul său.
Cazarea turiştilor este asigurată prin servicii propriu-zise de cazare, majoritatea în
hoteluri de 2 şi 3 stele, precum şi de o serie de servicii complementare menite să asigure
condiţii de confort optime turiştilor pe durata sejurului. Printre serviciile complementare
prestate către turişti se numără: primirea, înregistrarea pe formulare speciale şi transmiterea
către clienţii hotelurilor a unor mesaje care le sunt adresate; servicii de poştă şi
telecomunicaţii; manipularea bagajelor clientelei; asigurarea parcării autoturismelor clientelei;
păstrarea temporară la solicitarea clientului a unor obiecte de valoare în seifurile hotelurilor,
spălatul, călcatul şi curăţirea chimică a lenjeriei şi îmbrăcămintei clientelei; room-service;
minibaruri instalate în camerele hotelurilor; rezervarea de locuri la mese în unităţile de
alimentaţie ale altor complexe hoteliere sau unităţi de alimentaţie independente; rezervarea de
locuri de cazare în alte unităţi hoteliere la solicitarea clientului; existenţa în camerele de hotel
a ustensilelor mărunte necesare curăţirii încălţămintei, de aparate TV color; chemarea taxi-
urilor solicitate de turişti; organizarea de recepţii, mese festive, banchete.
În continuare, se va face o analiză a evoluţiei în timp a dimensiunilor şi calităţii bazei
materiale a cazării:
pg. 31
Denumirea unităţii de cazare Anul punerii în
funcţiune
Reparaţii
capitale
Hotel RUIA 1928 1989
Cabana JUNILOR 1936-1937 1987
Cabana POSTĂVARUL 1940 -
Cabana CRISTIANUL MARE 1940 -
Hotel POIANA URSULUI 1944 1987
Hotel SPORTUL 1951-1953 1989
Hotel ALUNIŞ 1961 1988
Hotel POIANA 1964-1965 1993
Hotel BRADUL 1966-1967 1991
Cabana CETATEA RÂŞNOV 1967 1993
Hotel ALPIN 1976 -
Hotel INTIM 1976 -
Hotel CIUCAŞ 1977 -
Hotel ŞOIMUL 1977 -
pg. 32
Tabelul 2. Evoluţia în timp a bazei materiale a cazării
Sursa: S.C. POIANA BRAŞOV S.A.
Datele de mai sus arată că în anul 1928 a intrat în funcţiune primul hotel din Poiana
Braşov purtând denumirea „Ruia”. În anul 1989 se fac reparaţii capitale, hotelul dispunând în
prezent de 46 locuri de cazare.
Între 1936-1944 sunt date în funcţiune încă 4 unităţi de cazare, respectiv 3 cabane -
Junilor, Postăvarul, Cristianul Mare - şi un hotel - Poiana Ursului - . Din aceste unităţi numai
la două s-au realizat reparaţii capitale, în anul 1987 - Cabana Junilor care, în prezent, şi-a
schimbat denumirea în Cabana Căprioara şi hotelul Poiana Ursului. Capacitatea de cazare a
acestor unităţi este de 188 locuri din care 39 în hotel.
Alte 5 unităţi devin funcţionale între anii 1951 - 1967 din care 4 sunt hoteluri - Sportul,
Aluniş, Poiana, Bradul - şi Cabana Cetatea Râşnov.
Toate unităţile sunt supuse la reparaţii capitale între anii 1988-1993.
Cele mai multe unităţi au fost date în folosinţă între anii 1976-1989, respectiv 6
hoteluri - Alpin, Intim, Ciucaş, Şoimul, Caraiman, Piatra Mare -, un Centru de echitaţie şi
Satul de vacanţă Poiana Ursului.
Evoluţia în timp a capacităţii de cazare se prezintă în tabelul următor:
Perioada 1928 1936 - 1944 1951- 1967 1976- 1989
Nr. de locuri 46 188 483 1625
Tabelul 3. Evoluţia în timp a capacităţii de cazare
pg. 33
Se constată că ritmul de creştere a dimensiunilor bazei materiale a cazării incepe să
creştere importantă între anii 1976-1989, respectiv 34,38% din totalul capacităţii de cazare,
dar cea mai semnificativă creștere se înregistrează în perioada 2002 – 2006, respetiv 51% din
totalul capacității de cazare.
S-au efectuat reparaţii capitale ale bazei materiale a cazării în proporţie de 44,44%,
respectiv 8 unităţi dintr-un total de 18.
Dimensiunile bazei materiale ale cazării cunosc cea mai importantă creştere între anii
1976-1989, perioada în care este dat în funcţiune şi primul hotel de 3 stele - hotel Alpin.
Exceptând cabanele Postăvarul şi Cristianul Mare, tuturor unităţilor date în funcţiune între
anii 1928-1967 le-au fost realizate reparaţii capitale, procentul fiind de 80%.
Deci, staţiunea Poiana Braşov dispune de o bază materială a cazării relativ nouă în
proporţie de 44,44% şi recondiţionată în proporţie de 44,44% pentru unităţile cu o vechime
mai mare de 30 de ani.
Cele două condiţii ce trebuiesc îndeplinite pentru dezvoltarea şi ridicarea calităţii
serviciului de cazare sunt: existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate şi existenţa unui
personal calificat.
În cele ce urmează se va prezenta baza materială de cazare care există la ora actuală în
staţiunea Poiana Braşov.
Echipamentele turistice cuprind unităţi de cazare şi alimentaţie, precum şi unele dotări
pentru practicarea sporturilor de iarnă. Astfel, în 2002, staţiunea avea un total de 2636 de
locuri de cazare, din care 2385 în hoteluri.
În continuare se vor prezenta hotelurile din staţiunea Poiana Braşov şi cu dotările
aferente.
Hotel Sport ***/****
este amplasat într-un spaţiu montan încântător,
este cel mai modern din staţiune,
are arhitectura elegantă,
dispune de 89 spaţii de cazare, toate cu facilităţi proprii,
pg. 34
are 9 camere double şi 80 apartamente,
camere cu pat matrimonial, majoritatea cu balcoane,
duş, TV cablu, telefon bar de zi, ascensor, room-service , terasă,
parcare, primeşte în custodie animale, centru de închiriere echipament şi material
sportiv, birou de prestaţii turistice.
Hotel Miruna ****
a fost construit în 1999,
are o arhitectură modernă şi o ambianţă elegantă,
are toate utilităţile pentru a satisface cele mai exigente gusturi, complexul
turistic "Miruna" este destinaţia oamenilor care apreciază serviciile de calitate,
are 40 de locuri de cazare, în 3 camere double, 7 apartamente de 2 locuri, 1
apartament de 4 locuri, 1 apartament de 5 locuri (1 apartament de 2 locuri, o camera
double şi o cameră cu 1 pat), 1 vilă de 6 locuri (1 apartament de 2 locuri şi 2 camere
double),
restaurant, sală de conferinţe, aer condiţionat, room - service, telefon, fitness,
salon mic dejun, televizor, babysitting, fax, masaj, saună, bar, parcare, minibar, internet,
acest hotel nu acceptă rezervări on-line.
Hotel Alpin***
6 apartamente, 129 double,
camere cu vană şi duş, frigider în cameră, televizor şi telefon, şemineu,
încălzire centrală, ascensor, room - service, seif, piscina acoperită, frizerie - coafură,
şcoală de schi, magazin, cinema cu 250 locuri, parcare, acceptă cărţi de credit VISA,
casă de schimb valutar.
Hotel Ruia ***
23 de apartamente,
50 de locuri la terasă,
frigider în cameră, grupuri sanitare proprii, TV., au încălzire centrală,
şcoală de schi, acceptă cărţi de credit, parcare.
pg. 35
Hotel Poiana ***
57 spaţii de cazare: 4 apartamente, 9 garsoniere, 44 double,
toate camerele au facilităţi proprii: duş, TV cablu, telefon,
bar de zi, salon de mic dejun cu 80 de locuri, ascensor, primeşte în
custodie animale, terasă, room-service, parcare, serviciu de închiriere echipament de
schi, teren de tenis.
Hotel Bradul ***
61 double, 3 apartamente cu câte 3 camere,
toate au facilităţi proprii; duş, TV cablu, telefon,
minibar , salon de mic dejun cu 100 de locuri, ascensor, primeşte în
custodie animale, terasă, room-service, parcare, serviciu de închiriere echipament de
schi, club de biliard.
Hotel Caraiman ***
244 camere double, 1 apartament, 80 locuri la terasă, seif,
grădiniţă, ascensor, parcare, magazin, frizerie - coafură, room - service,
TV şi telefon, casă de schimb, centru de informaţii, agenţie de turism.
Hotel Ciucaş **
480 paturi, dintre care 227 camere cu 2 paturi, 12 garsoniere, şi 1
apartament,
televiziune prin cablu, telefon cu acces la liniile naţionale şi
internaţionale, saună-masaj, discotecă, room - service, bar de zi, braserie, parcare,
restaurant cu 460 de locuri, sală de conferinţe pentru 100 de persoane cu
echipamentul necesar, centru de închiriere şi păstrare a obiectelor de valoare.
Hotel Piatra Mare**
pg. 36
6 single, 171 double,
100 locuri la terasă,
TV (fără cablu), telefon, room - service, seif, ascensor, centru de
informaţii, agenţie de turism, magazin, frizerie - coafură, parcare, încălzire centrală,
acceptă cărţi de credit.
Hotel Şoimul **
107 double,
telefon, TV., garaj, ascensor, parcare, încălzire centrală, seif, acceptă
cărţi de credit.
Hotel Căprioara **
6 double, 3 camere cu 3paturi, 2 camere cu câte 4 paturi,
grupuri sanitare proprii,
100 locuri la terasă,
room - service, telefon public, garaj şi parcare, încălzire centrală, seif.
Hotel Poiana Ursului *
l0 double, 5 camere cu 3 paturi, 6 double, 3 camere cu 3 paturi,
room -service, centru de închiriere, parcare, încălzire centrală, seif,
magazin; teren de joacă, se acceptă cărţi de credit VISA.
Hotel Capra Neagră *
400 de locuri
telefon şi bar în cameră, room-service, ascensor, încălzire centrală, seif,
centru de informaţii, parcare, casa de schimb valutar, se acceptă VISA, grădiniţă, aer
condiţionat.
pg. 37
Vilele din staţiunea Poiana Braşov sunt prezentate în cele ce urmează: Vila Liliana
** ;Vila Dragon ;Vila Ghiocelul ;Vila Valentin ;Casa Viorel **** ;Vila Mesteacănul ;Vila
Molidul ;Vila Orizont ;Vila Pajura ****.
La acestea se adaugă 12 vile cu 75 de locuri din satul de vacanţă amplasat vis-a-vis de
complexul Favorit. Cinci dintre aceste vile sunt de trei stele, iar restul de şapte au două stele.
Fiecare vilă dispune de: frigider în cameră, grădiniţă, grup sanitar propriu, încălzire
centrală, televizor, televiziune prin cablu, maşină de spălat rufe, spaţiu de joacă pentru copii,
spaţiu privat, seif, acceptă cărţi de credit VISA, serviciu de fax, telefon public, parcare
Campingul Căprioara dispune de 40 de locuri.
2.1.2. Echipamente şi servicii de alimentaţie publică
Serviciile de alimentaţie sunt prezente în toate momentele-cheie ale consumului
turistic, respectiv toate unităţile de cazare dispun de cel puţin o unitate de alimentaţie. De
asemenea, unităţile de agrement dispun de unităţi de alimentaţie publică - Complexul Favorit
dispune alături de baza materială de agrement specifică şi de diverse unităţi de alimentaţie ca:
restaurant cu specific românesc şi spectacole de varietăţi, bar de zi, bar de zi-popicărie,
cofetărie. Varietatea tipologiei serviciilor de alimentaţie poate satisface o gamă largă de
cerinţe ale clienţilor prin: restaurante clasice sau cu specific, baruri, bufete, cofetărie, braserie,
bar-discotecă.
O menţiune trebuie făcută pentru cele 6 restaurante cu specific care dau o deosebită
culoare ofertei turistice a staţiunii Poiana Braşov şi se înscriu prin calitatea serviciilor şi
preparatelor într-un căutat punct de atracţie pentru turişti având ca principală motivaţie
turistică gastronomia, "vacanţa gastronomică" fiind o nouă formă de turism a cărei
atractivitate este unanim recunoscută. Cel mai vechi dintre ele este restaurantul Capra Neagră
cu specific vânătoresc, înfiinţat în anul 1942, care şi-a câştigat un renume binemeritat prin
preparatele sale vânătoreşti. Următorul restaurant, înfiinţat în 1960, este Coliba Haiducilor,
restaurant cu specific românesc, ale cărui preparate şi servire ireproşabilă a dus la clasificarea
acestui restaurant pe locul 4 în lume la categoria restaurante cu specific. În 1996 s-a pus în
funcţiune restaurantul Şura Dacilor cu specific românesc, care cucereşte prin ambianţa
pg. 38
deosebită, preparatele româneşti şi personalul costumat cu o vestimentaţie originală venită din
timpuri îndepărtate ale istoriei româneşti. Restaurantul Vânătorul, funcţional din 1975, este un
restaurant cu specific vânătoresc ale cărui preparate constituie deliciu şi plăcerea vizitării lui.
Restaurantul Mioriţa este un restaurant unde se servesc preparate româneşti şi se pot viziona
frumoase programe folclorice cu dansuri şi cântece româneşti. Restaurantul Favorit oferă
programe de varietăţi, înscriindu-se pe linia mai modernă a turiştilor care vizitează staţiunea.
Majoritatea unităţilor de cazare hoteliere, cu excepţia hotelurilor Bradul, Poiana şi
Aluniş, dispun de unităţi de alimentaţie - cel puţin restaurant şi bar de zi.
Complexul Sportul - Categoria I
180 de locuri la restaurant,
2 săli de conferinţă 40 / 200,
discotecă - karaoke 100 locuri,
bar-100 locuri,
servicii de transmitere - primire prin fax, copiere documente, bar, centru de informaţii şi
schimb valutar, agenţie de turism, centru de închiriere echipamente sportive, sală de sport,
saună, şcoală de schi, acceptă cărţi de credit VISA, centru de închiriere maşini, pistă de schi
proprie iluminată, teren de tenis, telecabină, teleschi, telescaun, o sală pentru tenis de masă -
şah, sală de fitness.
Complexul Favorit - Categoria I
250 de locuri într-o sală de conferinţă,
250 de locuri la mese,
·2 baruri 20 /40,
2 separeuri intime,
bar de noapte, sală de ping-pong; biliard, bowling, telefon public, club de noapte, ring de
dans şi cabaret.
Restaurant Capra Neagră
500 locuri mese,
pg. 39
bar de noapte şi de zi,
berărie,
separeuri intime.
Restaurant Şoimul (unitate categorie I, inclus în cadrul Hotelului Şoimul)
500 locuri mese,
bar de zi,
berărie.
Restaurant Poiana Ursului (unitate categorie I, inclus în cadrul Hotelului Poiana
Ursului)
120 locuri mese,
bar de zi,
cafenea,
locuri la terasă,
separeuri intime.
Restaurant Căprioara (unitate categorie I, inclus în cadrul Hotelului Căprioara)
100 locuri mese,
60 locuri la terasă.
Restaurant Ruia (unitate categorie I, inclus în cadrul Hotelului Ruia)
80 locuri mese,
bar de zi,
50 locuri la terasă.
Restaurant Ciucaş (unitate categorie I, inclus în cadrul Hotelului Ciucaş)
80 locuri mese,
pg. 40
bar de zi,
cafenea,
berărie,
80 locuri la terasă.
Restaurant Vânătorul (unitate categorie I)
este un restaurant cu specific vânătoresc (carne de cerb, căprioară; fazan, urs, mistreţ),
160 locuri mese,
separeuri intime,
organizează mese festive,
are program artistic după 21:30 şi este deschis în funcţie de fluxul de clienţi;
.Restaurant Stâna Turistică (unitate categorie I)
restaurant cu specific, cu preparate de stână,
are 150 locuri mese şi 150 locuri la terasă,
măsuţe în pădure.
Restaurant Şura Dacilor (unitate categorie I)
oferă o servire în stil arhaic, în 4 saloane cu specific diferit, meniuri în cel mai pur stil
tradiţional cu produse din ferma proprie,
au obiceiuri străvechi, vânat la proţap, ţuică fiartă, muzică de taraf, toamna se poate
admira cămara cu borcane cu murături, cârnaţi, afumături,
300 locuri mese,
100 locuri la terasă,
magazin, berărie, separeuri intime.
Cabana Haiducilor (unitate categorie I)
bucătărie tradiţională, produse naturale din ferma proprie, vinuri din cele mai renumite
podgorii, taraf, primiri la focuri de tabără, toamna se poate admira cămara cu borcane cu
murături, cârnaţi, afumături,
pg. 41
170 locuri mese şi 100 locuri la terasă,
separeuri intime.
Restaurant Mioriţa 240 locuri mese şi 60 la terasă,
bar de zi cu 100 de locuri,
separeuri intime.
Staţiunea Poiana Braşov dispune de o bază a restaurării bogat diversificată, cu un
număr suficient de locuri care poate acoperi solicitările turiştilor chiar şi în cazul unei ocupări
integrale a capacităţii de cazare disponibilă.
Nivelul calitativ al bazei de restaurare este superior, având posibilitatea satisfacerii
celor mai exigente cerinţe ale turiştilor care vizitează staţiunea.
2.1.3. Echipamente şi servicii de agrement
Baza tehnico-materială de agrement cuprinde o gamă de mijloace şi dotări destinate să
asigure posibilităţi cât mai largi şi diversificate pentru petrecerea plăcută a timpului liber de
către turişti.
Staţiunea Poiana Braşov dispune pentru agrement de un complex cu multiple dotări,
complex numit „Favorit” oferind: restaurant cu program de varietăţi, cofetărie, bar de zi, sală
de biliard, bar de zi-popicărie, tenis de masă, jocuri mecanice, remmy.
În baza de agrement a staţiunii sunt incluse şi terenuri de tenis de câmp, baschet, volei,
stadion, piscină acoperită, terenuri de fotbal şi piste de alergare; pe timpul iernii pe pârtii
amenajate cu diferite grade de dificultate pentru schi, patinoar .
Serviciile de agrement acoperă atât cerinţele pentru odihnă cât şi cele pentru
agrement.
pg. 42
Activitatea turistică de agrement cea mai intensă se desfăşoară în perioada sezonului
de iarnă, când oferta turistică are două mari compartimente în:
- oferta turistică specifică;
- oferta turistică complementară, cuprinzând activităţi ce se desfăşoară pe tot parcursul
anului.
Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale din staţiunea Poiana Braşov a impus ca
din ansamblul activităţilor de bază să se desprindă una nouă, de aceeaşi importanţă cu cea de
cazare şi masă, menită să influenţeze în mod direct activitatea turistică, aceasta fiind
constituită dintr-un tot unitar care formează activitatea de agrement.
Agrementul cuprinde într-o paletă elastică toate activităţile menite să scoată turistul din
starea de oboseală, stres, să-l deconecteze de activitatea cotidiană, oferindu-i cele mai variate
mijloace de sport, distracţie, divertisment şi amuzament, în vederea dezvoltării sale fizice şi
spirituale, refăcându-i forţa necesară pentru continuarea activităţii zilnice.
Actuala ofertă turistică a staţiunii Poiana Braşov poate satisface cele mai exigente
cerinţe ale turiştilor români şi străini, fiecare sezon având o paletă largă de agrement.
Activitatea turistică cea mai intensă se desfăşoară pe perioada sezonului de iarnă, când oferta
turistică are două mari componente: oferta turistică specifică şi oferta turistică complementară
(apreschi).
Oferta turistică specifică sezonului rece
Principala atracţie a staţiunii Poiana Braşov o reprezintă pârtiile de schi. În timpul
iernii staţiunea devine o adevărată capitală a schiului din Carpaţii româneşti. Persistenţa
stratului de zăpadă, grosimea adecvată şi condiţiile de relief favorabile au permis amenajarea
a numeroase pârtii de schi cu grade variate de dificultate, pentru practicarea schiului alpin şi
de fond. Peste 12 km de pârtie sunt utilate cu instalaţii moderne de transport pe cablu (tabelele
4, 5, 6.).
pg. 43
Numele
pârtiei
Grad de
dificultate
Lungimea Diferenţa de
altitudine
LupuluiDificilă 2860m 775m
Sulinar Medie 2441m 645m
Kanzel Medie 350m 128m
Ruia Medie 540m 198m
Drumul Roşu Uşoară 3820m 650m
Bradul Uşoară 433m 75m
Slalom-Poiana Medie 460m 217m
Camelia Uşoară 300m 40m
Drumul
Albastru
Uşoară 800m 90m
Tabelul 4. Pârtiile de schi din Poiana Braşov şi Masivul Postăvarul
Mijloc transport Lungi
mea
Diferenţa de
altitudine
Capacitatea de
transport pe oră
pg. 44
Telecabina: Teleferic -
Kanzel, Sport – Postăvaru
2449m
2802m
693m
737m
350 persoane
504 persoane
Telegondola: Teleferic–
Cristianul Mare
2050m 646m 400 persoane
Tabelul 5. Mijloace de transport pe cablu
Numele
teleschiului
Lungimea Diferenţa de
altitudine
Capacitatea
de transport pe oră
Kanzel286m 128m 900 pers.
Ruia 541m 197m 900 pers.
Slalom 528m 217m 600 pers.
Bradul 455m 75m 900 pers.
Subteleferic 492m 169m 500 pers.
Stadion 300m 32m 900 pers.
Tabelul 6. Teleschiuri din Poiana Braşov
Schiorii începători au la îndemână câteva pârtii chiar în staţiune. Pârtia Bradul, situată
în faţa hotelului cu acelaşi nume, are o lungime de 433 m şi o diferenţă de altitudine de 75 m
şi este dotată cu teleschiul Bradul cu o lungime de 455 m şi o capacitate de 900 de persoane.
În apropierea teleschiului Bradul se mai află telecabina "Sport - Postăvarul" cu o lungime de
2802 m şi o capacitate de transport de 504 persoane pe oră. Pârtia Camelia, amplasată la est
de vila "Camelia" este cea mai uşoară pârtie din Poiana Braşov, având numai 40 m diferenţă
de altitudine şi 300 m lungime. Drumul Albastru, cu o lungime de 800 m şi Drumul Roşu cu
3820 m sunt tot pârtii uşoare. Aceasta din urmă este una dintre cele mai îndrăgite pârtii de
pg. 45
legătură dintre Culmea Postăvarul şi Poiana Braşov. Caracterul de "drum ascuns" în pădurea
de molid (lărgimea ei este redusă adeseori la câţiva metri) spre deosebire de celelalte pârtii
largi, deschise, conferă acestui "Drum Roşu" un farmec aparte. Instalaţia de transport care o
deserveşte este telegondola "Teleferjc” - Cristianul Mare, care are o lungime de 2050 m şi o
capacitate de transport de 400 de persoane pe oră. Tot aici amintim şi de mica pârtie
"Stadion", dotată cu teleschiul cu acelaşi nume care are o lungime de 300 m şi o capacitate de
transport de 900 de persoane pe oră.
Schiorii cu pregătire medie în tehnica schiului alpin au la dispoziţie pârtiile Sulinar,
Kanzel, Ruia şi Slalom. Pârtia Sulinar a fost amenajată din anul 1930, dar a cunoscut mai
multe modernizări. Este o pârtie foarte solicitată atât pentru agrement, cât şi pentru
concursuri, având o lungime de 2441 m şi o diferenţă de nivel de 645 m. Instalaţia de
transport aflată la dispoziţia turiştilor pentru această pârtie este telecabina "Teleferic" -
Kanzel, cu 2449 m lungime şi capacitate de transport pe oră de 350 de persoane. Pârtia
Kanzel are o lungime de 350 m, fiind o pârtie lată, cu persistenţa cea mai îndelungată a
zăpezii. Panta este mai accentuată în partea dinspre linia teleschiului Kanzel care are o
lungime de 286 m şi o capacitate de 900 de persoane. Pârtia Ruia este destinată mai ales
slalomului special. Are 540 m .lungime, '198 m diferenţă de nivel şi este dotată cu teleschi cu
o lungime de 528 m şi o capacitate de transport pe oră de 600 de persoane.
Schiorii avansaţi au la dispoziţie pârtii dificile:Lupului şi Subteleferic. Pârtia Lupului,
una dintre cele mai cunoscute şi mai dificile pârtii din Carpaţi, are o lungime de 2860 m şi o
diferenţă de nivel de 775 m. Este principala pârtie pe care se desfăşoară concursurile de schi.
Instalaţiile de transport aflate la dispoziţia turiştilor sunt telegondola "Teleferic" Cristianul
Mare şi telecabina "Teleferic" - Kanzel. Pârtia Subteleferic, aflată la 600 m de hotelul
"Teleferic" are o lungime de 1000 m şi 280 m diferenţă de nivel, fiind dotată cu teleschi, a
cărui lungime este de 492 m şi care are o capacitate de transport de 500 de persoane pe oră.
Pentru cei care preferă plimbările liniştite sau pentru schiorii de fond se recomandă
întinderile puţin denivelate din Poiana de Jos (Poiana Mare). Spre sfârşitul sezonului de iarnă,
când limita covorului alb se ridică tot mai sus este indicată Poiana Ruia.
Practicarea săniuşului se poate realiza pe numeroase pante din staţiune, locul cel mai
indicat fiind cel de la sud de restaurantul "Capra Neagră". Foarte solicitat este şi Drumul
Vechi al Poienii".Pentru turiştii sosiţi în Poiana Braşov, dornici să înveţe sau să se
perfecţioneze în practicarea schiului alpin şi fond, se organizează cursuri, atât pentru adulţi,
cât şi pentru copii, cu durata de 4-5-6 zile, pe cinci clase de învăţare. Turiştii sunt îndrumaţi pg. 46
de instructori de schi atestaţi, staţiunea Poiana Braşov având 250 de astfel de instructori,
vorbitori ai mai multor limbi străine.
Aproximativ 2000 de garnituri de schi (schiuri cu legături, beţe şi bocanci de schi)
pot fi închiriate de la hotelurile "Sport", "Alpin", "Ciucaş", "Şoimul", "Piatra Mare" şi
"Caraiman" de către turiştii străini şi, respectiv, hotelurile "Bradul" şi “Teleferic" de către
turiştii români.
În apropierea restaurantului "Şura Dacilor" există un patinoar artificial, dar care în
prezent nu funcţionează. Iarna, în perioadele mai reci se poate amenaja şi un patinoar natural
pe terenul din faţa hotelului "Poiana".
Plimbările cu sănii trase de cai constituie o altă atracţie a staţiunii în timpul iernii.
Cele cinci atelaje ale Centrului de echitaţie şi cele două atelaje de la restaurantul "Coliba
Haiducilor" pot oferi turiştilor plimbări la Râşnov şi Bran, turul staţiunii Poiana Braşov,
vizitarea Stânei Turistice din Poiana Mare etc.
Apreschi - activităţi de agrement pe tot parcursul anuluiPiscinele "Alpin" şi "Cristal" (aceasta din urmă are 33 m lungime, 20 m lăţime şi
1,2-2 m adâncime) oferă turiştilor condiţii de înot, saună şi masaj. În plus la hotelurile " .
Alpin" şi "Sport" există sală de fitness. .
La Complexul "Favorit" agrementul de incintă cuprinde: popicărie mecanică cu
patru piste, biliard cu opt mese, tenis de masă, jocuri distractive (şah, table, rummy,
minifotbal), jocuri electronice şi cinematograf. Pentru popice mai există şi alte două piste
la vila "Pajura", iar mese de biliard la hotelurile "Sport", "Caraiman" şi "Şoimul".
Pentru tinerii turişti mai ales, discoteca "Violeta" şi discotecile de la hotelurile
"Sport", "Teleferic", "Ciucaş", "Şoimul", precum şi videodiscotecile de la hotelurile "Piatra
Mare" şi "Bradul" oferă posibilităţi foarte atrăgătoare de petrecere a serilor.
În fiecare seară, la restaurantele "Favorit" şi "Capra Neagră" se desfăşoară un
program de varietăţi care cuprinde muzică, dans, acrobaţii. La acesta se adaugă cabaretul
de la clubul de noapte "Teleferic".
Restaurantul " Mioriţa" oferă un atractiv program folcloric, iar restaurantele "Şura
Dacilor", "Coliba Haiducilor", "Vânătorul" şi "Stâna Turistică" încântă turiştii cu arta
culinară tradiţională românească acompaniată de muzica de taraf. La diferite date
calendaristice se organizează programe cuprinzând obiceiuri româneşti. În special pentru
pg. 47
turiştii străini, dar şi pentru cei români, se organizează seri româneşti cu spectacol de
folclor şi degustări de vinuri la Crama "Cerbul Carpatin" din Braşov, seri medievale la
restaurantul "Cetate" din Braşov şi seara chinezească la restaurantul chinezesc. Pentru toate
acestea se asigură transferul cu autocarul.
Oferta turistică specifică sezonului cald
O mare atracţie prezintă drumeţiile montane din Masivul Postăvarul şi împrejurimi,
cele 22 de trasee turistice marcate oferind privelişti de neuitat în timp de vară.
Staţiunea Poiana Braşov oferă posibilitatea practicării unei game largi de sporturi în
perioada de vară datorită bazei sportive existente. Astfel, cele trei terenuri din zona hotelului "
Poiana" şi terenul din zona hotelului "Piatra Mare" sunt destinate tenisului de câmp. Pentru
minigolf există un teren în zona hotelului "Poiana", iar minifotbal, handbal, volei şi baschet
se pot practica pe cele două terenuri din zona lacului "Poiana".
Pentru împătimiţii schiului, pârtia "Bradul" oferă condiţii pentru practicarea schiului pe
iarbă.
Pe lacul Poiana se pot face plimbări cu bărci (există 20 astfel de bărci) şi hidrobiciclete
(în număr de 5). Lacul Poiana stă la dispoziţia pescarilor care pot petrece câteva ore plăcute
pe malul acestuia. Pentru pescuitul de agrement se pot organiza şi deplasări la lacuri din
împrejurimi.
În perioada verii se organizează deplasări cu autocarul la lacul Moacşa, aflat la 40 de
km, unde se poate practica wind-surfingul şi unde se pot închiria yolle şi alte ambarcaţiuni.
Pentru iubitorii sporturilor hipice la Centrul de echitaţie se organizează cursuri de
călărie în manej, plimbări şi excursii călare, precum şi plimbări cu căruţe şi trăsuri trase de
cai. Centrul de echitaţie dispune de 20 de cai, două trăsuri şi cinci căruţe.
pg. 48
ExcursiiAtât iarna, cât şi vara turiştii din staţiunea Poiana Braşov se bucură de numeroase
excursii atractive care conferă o notă aparte vacanţei şi dau posibilitatea cunoaşterii unor zone
deosebit de frumoase. Aici se înscriu vizitarea oraşului Braşov, Castelului Bran, Complexului
Sâmbăta, Cetăţii Făgăraş, oraşelor Sinaia, Sighişoara şi Sibiu, excursiile pe Transfăgărăşan, la
Tuşnad şi Lacul Sf. Ana, la Cheile Bicazului, la mânăstirile din Nordul Moldovei şi în Delta
Dunării.
Datorită diversificării necesităţilor de consum turistic şi creşterii concurenţei între
ofertanţii de turism, staţiunea Poiana Braşov trebuie să asigure o diversificare şi o
modernizare permanentă a bazei tehnico-materiale a agrementului pentru a reuşi să atragă un
număr cât mai mare de turişti, ştiut fiind faptul că centrul de greutate al opţiunii de consum
turistic s-a deplasat dinspre componentele "statice" (cazare, restaurante) spre cele dinamice
(agrement şi transport).
Agenţia de turism Poiana Braşov desfăşoară o bogată activitate pe pieţele externe.
Derulează contracte directe în Anglia, Belgia, Israel, Grecia, Danemarca; contracte indirecte
prin firma Condor Travel pentru Israel şi prin firma Mondo Intertours pentru Israel şi Spania.
Tot prin agenţia turistică sunt pregătiţi ghizi pentru drumeţii montane şi instructori de
schi - anual în Poiana Braşov organizându-se şcoli de schi pentru începători.
Studiind repartiţia domeniului pe staţiuni, localităţi şi puncte turistice montane din
ţară, se observă că:
suprafaţa este de 57,4 ha;
numărul de pârtii - 13;
lungimea pârtiilor - 13,49 km.;
capacitatea optimă pers ./ oră este 5280.
Ţinând cont de cele menţionate mai sus, se poate aprecia că Poiana Braşov se situează
pe locul întâi în ţară la numărul de pârtii şi pe locul doi, după Sinaia, la ceilalţi trei indicatori.
În ceea ce priveşte structura pârtiilor pe grade de dificultate, din 71 de pârtii existente
În România, doar 3 (21%) sunt pârtii foarte uşoare, toate găsindu-se în Poiana Braşov.
Aceasta dovedeşte adaptabilitatea staţiunii la tendinţele înregistrate pe plan mondial -
pg. 49
segmentul tinerilor şi al începătorilor sau al celor cu tehnică medie şi sub medie este în
continuă creştere în totalul cererii pentru sporturilor de iarnă (30-35 % din total).
2.1.4. Serviciile suplimentare oferite în staţiunea Poiana Braşov
De asemenea, turiştii pot beneficia la cerere de o multitudine de servicii suplimentare
care satisfac atât cerinţe personale cum sunt: spălatul şi călcatul lenjeriei de corp, călcatul şi
curăţatul îmbrăcămintei; cerinţe cu caracter cultural-informativ, respectiv: organizarea de
excursii prin propria agenţie de turism, închirieri de diverse echipamente sportive; precum şi
cerinţe cu scop de agrementare a turiştilor, de exemplu: organizarea şcolii de schi care se
finalizează cu un adevărat spectacol la restaurantul Mioriţa, organizarea de concursuri,
asigurarea de spaţii şi mijloace pentru satisfacerea unor pasiuni ca biliardul, tenisul de masă,
jocuri electronice, remy, înot. Nu mai puţin importante sunt serviciile suplimentare oferite
turiştilor pentru satisfacerea nevoilor de comunicare, şi anume: servicii telefonice, de fax,
telex, room-service, închirierea de săli pentru conferinţe etc.
În final, se poate concluziona că baza tehnico-materială a staţiunii Poiana Braşov este
complexă şi acoperă toate serviciile de bază ale turiştilor, începând cu cele de cazare şi
terminând cu cele suplimentare, dotările fiind proiectate să asigure servicii la un nivel ridicat
de calitate.
Staţiunea Poiana Braşov dispune de echipamente turistice variate , deţinând o ofertă
turistică bogată şi competitivă, pentru diverse segmente de piaţă. Aşa cum s-a putut constata
serviciile oferite sunt în general de bună calitate, ea detaşându-se astfel de celelalte staţiuni
montane din ţara noastră.
2.2. Analiza circulaţiei turistice
pg. 50
Dinamica relaţiilor umane în contextul economic, social, cultural ş.a. impun un grad
ridicat de mobilitate al oamenilor, necesitatea şi posibilitatea de a călători cât mai des pe
distanţe din ce în ce mai mari.
Având în vedere că produsul turistic nu poate fi consumat la locul comandării acestuia
face necesară deplasarea turistului către destinaţia produsului turistic.
Conform observaţiilor Organizaţiei Mondiale a Turismului principalul mobil al
deplasărilor turistice internaţionale este vacanţa, respectiv 70% din totalul sosirilor
internaţionale, restul atribuindu-se voiajelor din motive religioase, familiale, sportive.
România dispune de un potenţial natural şi antropic deosebit de bogat. Cea mai mare
creştere în dinamica turismului românesc s-a înregistrat în deceniile 7 si 8, tot în această
perioadă înregistrându-se cele mai înalte ritmuri de creştere a circulaţiei turistice.
Începând însă cu 1980 imaginea turistică a României a suferit o deteriorare continuă,
după 1989 luând forme acute care au dus la reducerea substanţială a circulaţiei atât pentru
turiştii străini cât şi pentru cei români. Între 1980-1990, perioada în care s-a promovat o
politică de restrângere a sosirilor turistice, numărul turiştilor străini sosiţi în România se situa
între 4-4,5 milioane, din 1990, odată cu libera circulaţie a graniţelor, creşte la 6,4 milioane
după care începe să scadă ajungând în 1995 la 5,4 milioane sosiri.
Este interesant de remarcat că 90% din turişti provin din ţările vecine: Moldova,
Bulgaria, iar destinaţiile tradiţionale - litoralul şi staţiuni balneare - pierd din clientelă în
favoarea turismului montan, între cele mai căutate destinaţii înscriindu-se staţiunile Poiana
Braşov şi Sinaia.
Astfel, tendinţele înregistrate în cererea turistică sunt: diminuarea accentuată a cererii
turistice internaţionale, scăderea ponderii solicitărilor pentru excursii interne, reducerea
ponderii turismului de masă şi scăderea medie a sejurului.
În cererile turiştilor străini pentru oferta românească tendinţele sesizate sunt: scăderea
cererii turistice internaţionale datorită instabilităţii politice, scăderea calităţii serviciilor,
nediversificarea programelor turistice; creşterea nesemnificativă a numărului de înnoptări în
bazele de cazare din ţara noastră în neconcordanţă cu numărul mare de turişti străini
înregistraţi la frontieră; accentuarea utilizării mijloacelor de transport rutiere şi aeriene;
pg. 51
diminuarea cererii pentru turismul de litoral în favoarea celorlalte forme de turism şi
modificarea duratei sejurului mediu ca urmare a schimbării motivaţiei turistice.
Oferta turistică este marcată de evoluţii ca: valorificarea necorespunzătoare a
resurselor turistice cu repercusiuni negative asupra valorii pe piaţa a acestora şi implicit o
prezentare necompetitivă a produsului turistic românesc pe piaţa internaţională; lipsa
condiţiilor promovării eficiente a ofertei turistice pe piaţa turistică internaţională şi, nu în
ultimul rând, aplicarea unei politici tarifare greşite dublată de lipsa unei concepţii clare
privind politica economică şi tarifară.
Toate aceste tendinţe înregistrate în cererea şi oferta turistică atât pentru turiştii români
cât şi străini afectează nu numai turismul românesc în ansamblul său şi în mod particular
fiecare componentă a sa, fiecare regiune, fiecare unitate turistică.
2.2.1. Indicatorii circulaţiei turistice
Circulaţia turistică a unei zone se poate determina făcând analiza mai multor indicatori
şi anume:
Numărul de turişti - totalul turiştilor care vizitează o staţiune;
Numărul de zile turistic - se obţine din însumarea tuturor zilelor de
şedere ale fiecărui turist; este egal cu numărul înnoptărilor;
Durata medie a sejurului – se determină ca raport între numărul zilelor
turistice şi numărul total de turişti;
Coeficientul de utilizare a capacităţilor de cazare (C.U.C.);
C.U.C = , unde:
CEU – Capacitatea efectiv utilizată, care e dată de numărul înnoptărilor sau numărul
zile turist;
CT – Capacitatea teoretică sau maxim posibilă, este exprimată de capacitatea turistică
în funcţiune.
pg. 52
În cele ce urmează se vor prezenta în evoluţie cei mai reprezentativi indicatori ai
circulaţiei turistice.
Număr turiştiTuriştii care vizitează în prezent Poiana Braşov pot fi clasificaţi în următoarele
segmente:
a. Turişti străini care reprezintă între 30-41% din total şi provin în principal din
Anglia, Israel, Spania etc. Aceşti turişti sunt, în general, sosiţi în grupuri prin agenţii tour-
operatoare partenere şi motivaţiile principale ale sosirii sunt practicarea sporturilor de iarnă în
sezonul rece şi odihnă în sezonul cald. Există şi turişti străini, reprezentaţi de oameni de
afaceri cu interese în România, care sejurează în staţiune pe cont propriu, motivaţia turistică
fiind odihna în week-end.
b. Turiştii autohtoni au aceeaşi motivaţie turistică cu cea a turiştilor străini, practicarea
sporturilor de iarnă în sezonul rece şi odihnă-agrement în sezonul cald. O componentă cu o
pondere semnificativă o constituie clientela ce frecventează staţiunea pentru participarea la
diferite congrese sau reuniuni profesionale, ştiinţifice sau culturale care se organizează în
staţiune.
Se va analiza numărul de turişti înregistraţi în spaţiile de cazare a staţiunii Poiana
Braşov în perioada 2005-2008.
Număr turişti, din care
AnulTotal Turişti români
(valoare absolută)
% Turişti străini
(valoare absolută)
%
2005 118157 84125 71 34032 29
2006 124522 98063 78 26459 22
2007 105259 73815 70 31444 30
2008 101843 72594 71 29249 29
pg. 53
Tabelul 7. Indicatorul număr turişti în perioada 2005-2008 în staţiunea Poiana Braşov
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Analiza datelor tabelului de mai sus arată o scădere a numărului total al sosirilor în
staţiune. Astfel, dacă în anul 2005 numărul total al sosirilor era de 118157 turişti, în anul 2008
scade la 101843 turişti reprezentând în valoare absolută 16314 sosiri mai puţin.
Numărul sosirilor la turiştii români înregistrează nivelul maxim în 2006 (98063) şi
minim în 2008 (72594).
Numărul sosirilor turiştilor străini, ca valoare absolută, nu înregistrează creşteri sau
scăderi majore însă creşte ponderea acestora în totalul sosirilor, situându-se la nivel minim în
2006 (22%) şi ajungând maximă în 2007 (30%).
Grafic, evoluţia numărului de sosiri turişti se prezintă astfel:
Fig.3 Reprezentare grafică a evoluţiei numărului total de turişti
sosiţi în staţiunea Poiana Braşov între anii 2005-2008
pg. 54
Fig.4 Reprezentare grafică a evoluţiei numărului de turişti români
sosiţi în staţiunea Poiana Braşov între anii 2005-2008
Fig.5 Reprezentare grafică a evoluţiei numărului de turişti străini
sosiţi în staţiunea Poiana Braşov între anii 2005-2008
Se observă că, dacă la sosirile de turişti străini variaţiile sunt foarte mici în schimb la
sosirile de turişti români variaţiile sunt mari şi într-un proces continuu de relativă scădere.
Dacă în ceea ce priveşte turiştii străini principala explicaţie a acestei evoluţii este
"deschiderea" graniţelor după 1989 ca element pozitiv şi situaţia politică instabilă ca element
pg. 55
cu repercursiuni negative, evoluţia numărului de sosiri pentru turiştii români este rezultatul
acţiunii mai multor factori şi anume:
♦ scăderea veniturilor reale ale populaţiei după anul 1989, anul mişcărilor
revoluţionare care au înscris România pe noul drum al unei societăţi capitaliste în care cererea
şi oferta ar trebui să se manifeste liber pe piaţă în găsirea echilibrului necesar unei economii
sănătoase. Tergiversarea modalităţilor de realizare a trecerii de la vechea organizare
economică, politică ş.a. la noua formă de societate a avut ca efect o continuă înrăutăţire a
nivelului de trai al populaţiei autohtone.
♦reorientarea fluxurilor turistice: turişti români, din păcate din ce în ce mai
puţini, care îşi pot permite o vacanţă preferă să o petreacă în afara graniţelor ţării.
Concluzia care se desprinde este că această scădere a numărului total al sosirilor de
turişti în staţiune cu 16314 turişti în 2008 faţă de 2005 se datorează scăderii importante a
numărului de sosiri a turiştilor români care, datorită situaţiei economico-financiare dificile
şi în continuă deteriorare a dus la îngustarea segmentelor de populaţie care îşi pot permite
o vacanţă.
Creşterea ponderii sosirilor de turişti străini în totalul sosirilor de la 22% în 2006. la
30% în 2007 este o creştere relativă, artificială, valorile absolute înregistrând diferenţe
nesemnificative. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor existente, diversificarea gamei de servicii
oferite şi nu în ultimul rând promovarea ofertei turistice a staţiunii Poiana Braşov în mod
eficient şi mult mai amplu pe piaţa internaţională ar putea duce la creşterea numărului de
sosiri a turiştilor străini.
Număr zile-turistSe va analiza indicatorul număr de zile-turist pe perioada 2005-2008 în cadrul staţiunii
studiate.
Anul Număr
Zile / turist
din care
români străini
2005 395168 244372 150796
2006 357390 251869 105521
pg. 56
2007 326258 215076 111182
2008 309785 217756 92029
Tabelul 8. Indicatorul număr zile-turist în perioada 2005-2008 în staţiunea analizată
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Se va observa scăderea continuă a numărului zile-turist atât la turiştii români cât şi
cei străini. Scăderea este mai bruscă şi mai accentuată la turiştii români cu repercursiuni
negative asupra duratei medii a sejurului. Astfel, în 2008 scăderea în valoare absolută faţă
de 2005 este de 85383 zile - turist.
La turiştii străini, în 2008 scăderea în valoare absolută faţă de 1998 este de 58767 zile-
turist.
În continuare, se va observa influenţa acestor scăderi ale numărului de zile turist
asupra duratei medii de sejur.
Durata medie a sejurului (S)
Acest indicator se calculează ca raport între numărul de zile-turist şi numărul de turişti
şi reflectă posibilitatea ofertei turistice de a reţine turistul într-o anumită regiune, staţiune
turistică etc.
Se calculează, în continuare, durata medie a sejurului pentru turişti români şi turişti
străini, conform formulei menţionate:
S = , unde: NZT – număr zile turist şi NT – număr turişti.
- pentru total turişti:
S2005 = = 3,3 zile;
S2006 = = 2,8 zile;
pg. 57
S2007 = = 3,1 zile;
S2008 = = 3,05 zile;
Din analiza datelor, se observă că cea mai importantă scădere a duratei medii a
sejurului pentru total turişti se înregistrează în anul 2006 (2,8 zile) şi cea mai bună durată s-a
înregistrat în anul 2005 (3,3 zile).
pentru turiştii români
S2005 = = 2,9zile;
S2006 = = 2,5 zile;
S2007 = = 2,9 zile;
S2008 = = 3 zile;
Situaţia economico-financiară precară a populaţiei autohtone a dus nu numai la
micşorarea numărului de sosiri a turiştilor români în staţiune dar şi la reducerea duratei medii
a sejurului.
pentru turiştii străini
S2005 = = 4,4zile;
S2006 = = 3,9 zile;
S2007 = = 3,5 zile;
S2008 = = 3,1 zile;
Din analiza datelor se observă că durata medie a sejurului în această perioadă este într-
o . continuă scădere. Explicaţia scăderii duratei medii a sejurului este dată, pe de o parte, de
pg. 58
scăderea calităţii serviciilor iar, pe de altă parte, de nediversificarea serviciilor, programelor
turistice. Acest fenomen este datorat condiţiilor naturale nefavorabile practicării sporturilor
albe - în ultimii ani clima s-a "îmblânzit", temperatura medie din timpul iernii a scăzut,
zăpada topindu-se mai repede. Astfel, se scurtează automat durata sezonului hibernal şi durata
medie a sejurului.
Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare (C.U.C.)
Se calculează ca raport între capacitatea de cazare efectiv ocupată la un moment dat
sau într-o perioadă dată (număr înnoptări) şi capacitatea de cazare maxim posibilă (în funcţie
de numărul de locuri şi numărul zilelor calendaristice de funcţionare.
C.U.C. = {NZT (înnoptări)/Capacitatea maximă} * 100
Capacitatea maximă = nr. locuri cazare * nr. zile funcţionare
La nivelul staţiunii, coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare turistică între anii
2005-2008 se prezintă conform următorului tabel:
Anul NZT
(înnoptări)
Capacitatea
maximă (locuri-zile)
Coeficientul de utilizare a
capacităţii de cazare turistică (%)
2005 395168 781273 50,58
2006 357390 779137 45,87
2007 326258 834846 39,08
2008 309785 812657 38,12
Tabelul 9. Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare turistică între anii 2005-2008. Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
pg. 59
Datele de mai sus arată că faţă de 2005, gradul de ocupare a bazei tehnico-materiale
scade în 2008 cu 12,46 %, cel mai înalt nivel atingându-se în 2005 iar cel mai scăzut în
2008.Toate componentele care intră în calculul gradului de ocupare influenţează rezultatul
obţinut.
Analiza activităţii turistice ne arată că influenţele negative ale situaţiei economico-
financiare şi instabilităţii politice au dus la scăderea numărului total de turişti şi cu deosebire a
numărului de turişti români, la scăderea numărului de zile-turist şi a duratei medii a sejurului.
2.2.2. Analiza sezonalităţii activităţii turistice în staţiunea Poiana Braşov
În acest subcapitol se va face o analiză a sezonalităţii activităţii turistice în cadrul
staţiunii Poiana Braşov.
Turismul, fenomen stabil la mutaţiile social – economice, înregistrează în evoluţia sa o
serie de fluctuaţii: unele au caracter continuu, structural, fiind provocate de dinamica unor
factori de tendinţă au de schimbări rapide şi spectaculoase în domeniul tehnicii, altele au
caracter alternativ, datorându-se unor condiţii naturale, specificului cercetării sau influenţei
unor situaţii conjuncturale.
“Sezonalitatea în turism prezintă o serie de particularităţi faţă de alte sectoare ale economiei, datorită dependenţei mari a circulaţiei turistice faţă de condiţiile naturale, caracterul nestocabil al serviciilor turistice şi rigidităţii ofertei, etc.”1)
Variaţiile sezoniere ale activităţii turistice sunt determinate, în principal de condiţiile
de realizare a echilibrului ofertă – cerere şi se definesc printr-o mare concentrare a fluxurilor
1) Minciu, R., Ispas, A. Economia turismului. Univ. Transilvania Braşov, 2003, p.72
pg. 60
de turişti în anumite perioade ale anului, în celelalte remarcându-se o reducere importantă sau
chiar o stopare a sosirilor de turişti.
Frecvenţa mai mult sau mai puţin constantă a variaţiilor sezoniere, provoacă în
economia turismului modificări specifice, mult mai pregnante decât în alte sectoare
economice, sezonalitatea accentuată influenţând creşterea preţului de cost şi diminuarea
rentabilităţii provocând în mai multe cazuri o dezvoltare inegală a diferitelor zone de interes
turistic.
Variaţiile sezoniere ale cererii în turism sunt de două feluri: variaţii sezoniere
artificiale şi variaţii sezoniere naturale. Printre cele dintâi pot fi menţionate acelea care
privesc mecanismul concediilor plătite, a vacanţelor şcolare şi care se disting prin caracterul
lor economico-organizatoric. Din a doua categorie fac parte variaţiile sezoniere cauzate de
schimbarea condiţiilor climatice în cursul diferitelor anotimpuri.
Problemele legate de diminuarea implicaţiilor provocate de sezonalitate sunt tot atât de
vechi ca şi turismul însuşi. Eforturile prestatorilor de servicii unt orientate spre oferirea unor
condiţii stimulative, intensificarea propagandei, diversificarea ofertei de servicii, astfel încât
să se atenueze, pe cât posibil, fenomenul sezonier. Pentru aceasta este necesară efectuarea
unei analize minuţioase în urma căreia să se poată formula soluţii eficace în legatură cu
permanentizarea activităţii turistice în zonă.
Pentru a înţelege mai bine implicaţiile sezonalităţii în industria turismului, este
necesară cunoaşterea frecvenţei solicitărilor de servicii turistice, în decursul unui an
calendaristic, respectiv a oscilaţiilor în repartizarea în timp a volumului şi intensităţii
fluxurilor de turişti din diferite zone.
Sezonalitatea se reflectă fie în utilizarea incompletă bazei tehnico-materiale şi a forţei de muncă, influenţând negativ calitatea serviciilor turistice şi costurile acestora, termenul de recuperare a investiţiilor, rentabilitatea; fie în nivelul scăzut al satisfacerii nevoilor consumatorilor afectând în felul acest dezvoltarea circulaţiei turistice.
În funcţie de condiţiile naturale, poziţia geografică a staţiunilor, faţă de circuitele turistice interne şi internaţionale, gradul de atractivitate şi diversitate a ofertei de servicii, se poate spune că activitatea turistică a staţiunilor din zona Braşov, se concentrează în două perioade de sezon, diferenţiate ca durată, având totodată şi frecvenţe diferenţiate de solicitări. Aceste oscilaţii sunt caracteristice staţiunilor de munte, destinate atât sporturilor de iarnă cât şi turismului de vară.
pg. 61
Se pot stabili următoarele etape ale unui sezon turistic:
perioada sezonului de vârf, marcată prin intensitate maximă a activităţii
turistice;
perioada de început şi sfârşit de sezon, marcată de solicitări mai puţin intense;
perioada de extrasezon, caracterizată printr-o activitate redusă.
În tabelul 10. se va prezenta evoluţia indicatorului sosiri de turişti pe trimestre în perioada
2006 – 2008, în staţiunea Poiana Braşov.
Anul
Trimestre
Număr turişti
2006 124522
I 36098
II 22430
III 40262
IV 25732
2007 105259
I 32489
II 19016
III 28825
IV 24929
2008 101843
I 30032
II 18232
III 31452
IV 22127
pg. 62
Tabelul.10. Dinamica indicatorului număr turişti pe trimestre,
în perioada 2006 – 2008, în staţiunea Poiana Braşov
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Din cele prezentate mai sus se observă că cei mai mulţi turişti s-au înregistrat în trimestrul al III-lea, în anul 2006 şi 2008, iar în anul 2007 în trimestrul I.
Diferenţele între trimestre sunt semnificative, putându-se vorbi de o sezonalitate într-o
anumită perioadă, circulaţia turistică înregistrând concentrare cu oscilaţii semnificative.
Sezonalitatea activităţii turistice poate fi determinată cu ajutorul mai multor metode
statistico-matematice printre care şi coeficientul de concentrare „Gini corectat”.
În cele ce urmează se va face o analiză a sezonalităţii cu ajutorul coeficientului de concentrare „Gini corectat”. Formula de calcul pentru acesta este următoarea:
CG = , unde:
n = numărul momentelor seriei, în cazul nostru n = 4 trimestre;
pi = ponderea faţă de unitate a fiecărui element (în cazul nostru al fiecărui
trimestru).
Coeficientul de concentrare „Gini corectat” ia valori în intervalul [0;1]; o valoare apropiată de zero sugerează o distribuţie mai uniformă a fenomenului (o sezonalitate mai redusă), iar o valoare apropiată de 1 evidenţiază concentrarea într-o anumită perioadă.
În tabelele 11, 12 şi 13 se vor prezenta ponderile sosirilor de turişti pe trimestre în staţiunea Poiana Braşov în anii 2006, 2007, 2008, apoi se vor calcula pentru fiecare an în parte coeficienţii de concentrare.
TRIMESTRE%
I 28.98
pg. 63
II 18.01
III 32.33
IV20.68
TOTAL 100
Tabelul 11. Ponderea sosirilor de turişti pe trimestre în anul 2006
CG 2006=
CG 2006=
CG 2006=
CG 2006=0.73
Având în vedere rezultatul obţinut, se poate observa că valoarea coeficientului de
concentrare Gini corectat tinde spre unu, deci se poate vorbi de sezonalitate mai accentuată într-o
anumită perioadă, fenomenul sezonier fiind înregistrat, mai ales în trimestrul al III al anului 2006.
TRIMESTRE%
I 30.86
II 18.06
III27.38
IV 23.68
TOTAL 100
pg. 64
Tabelul 12. Ponderea sosirilor de turişti pe trimestre în anul 2007
CG 2007=
CG 2007=
CG 2007=
CG 2007=0.61
Se poate observa că valoarea coeficientului de concentrare Gini corectat este mai apropiată de unu, ceea ce ne sugerează o distribuţie mai puţin uniformă a fenomenului; în cele prezentate mai sus s-a constatat o creştere a numărului de turişti în trimestrul I al anului 2007.
TRIMESTRE%
I 29.48
II 17.90
III 30.88
IV 21.72
TOTAL 100
Tabelul 13. Ponderea sosirilor de turişti pe trimestre în anul 2008
CG 2008=
pg. 65
CG 2008=
CG 2008=
CG 2008= 0.78
Valoarea coeficientului de concentrare Gini corectat calculat pentru anul 2008 ne arată
că există o sezonalitate mai ridicată decât în anul 2007, trimestrul III fiind cel în care s-au
înregistrat cei mai mulţi turişti.
Din cele prezentate anterior, se poate observa că oscilaţiile de la un trimestru la altul
sunt destul de semnificative, în anii, 2006, 2007 şi 2008, diferenţe observându-se între
trimestre, lucru care s-a observat şi din calculul coeficientului de concentrare.
pg. 66
Cap.3 MIJLOACE DE DIVERSIFICARE A SERVICIILOR TURISTICE ÎN
STAŢIUNEA POIANA BRAŞOV
Staţiunea Poiana Braşov dispune de elemente naturale şi antropice care o
individualizează în decorul staţiunilor montane din România. Diversificarea serviciilor
turistice este o soluţie optimă atunci când investiţiile şi previziunile profitabilităţii acestora
sunt sprijinite de cereri ale turiştilor şi duc la satisfacerea într-un grad cât mai mare a
variatelor opţiuni pe care aceştia le au, făcând ca imaginea turistică pe plan intern şi
internaţional a staţiunii Poiana Braşov să îmbrace elemente de noutate cu un mare grad de
atractivitate.
3.1. Căi de valorificare a potenţialului turistic din staţiunea Poiana Braşov
Valorificarea patrimoniului turistic al staţiunii Poiana Braşov are un grad relativ redus,
atât în ceea ce priveşte baza tehnico – materială, cât şi oferta de produse turistice.
Până să se spună despre staţiunea Poiana Braşov că este o staţiune modernă din toate
punctele de vedere mai este foarte mult de muncă şi mai trebuie mulţi bani pentru investiţii.
Chiar dacă Poiana Braşov şi-a dovedit forţa competitivă atât pe piaţa internă, cât şi pe
cea externă, posibilităţile sale de dezvoltare nu sunt epuizate, necesitatea diversificării şi
creşterii calităţii ofertei fiind absolut necesară.
Baza tehnico – materială ar trebui îmbunătăţită pentru că majoritatea dotărilor, atât a
hotelurilor cât şi a restaurantelor, este dacă nu depăşită, cel puţin învechită şi doar câteva
hoteluri din staţiune se ridică la normele şi standardele europene.
Oferta de produse ar trebui concepută după modelul celor internaţionale. Este
inadmisibil să ajungi la un hotel şi să nu ţi se ofere un pliant al hotelului, o hartă a staţiunii şi
câteva sfaturi utile. Broşura hotelului reprezintă cartea de vizită a acestuia şi din moment ce
aceasta lipseşte, cum se poate vorbi de imaginea turismului la noi în ţară?
Nu trebuie uitat că numeroşi turişti provin, mai ales în staţiunea Poiana Braşov, din
străinătate şi s-au obişnuit poate, cu un anumit mod de a percepe activitatea turistică.
pg. 67
Un alt element important este cel ce priveşte personalul care lucrează în turism şi în
special cei care intră în contact direct cu clientul. Pregătirea şi instruirea acestora ar trebui
făcută la cele mai înalte nivele, iar modul lor de comportare nu ar trebui să ţină de
personalitatea şi trăsăturile fiecăruia, ci de o calificare pentru munca respectivă.
Fiind o staţiune de munte, care se axează din ce în ce mai mult pe practicarea schiului
deoarece dispune de factori naturali foarte buni, Poiana Braşov trebuie amenajată cu mai
multe teleschiuri, telegondole, echipamente necesare deplasării turistului în activitatea
sportivă desfăşurată, pentru că un singur dispozitiv de teleschi nu poate deservi o întreagă
staţiune.
De asemenea ar trebui dezvoltate centrele de închiriere a echipamentelor sportive,
organizate cursuri atât de iniţiere cât şi de perfecţionare în domeniul schiului, iar aceste
cursuri ar putea fi ţinute şi pentru copiii turiştilor, bineînţeles contra unei sume de bani.
Pe perioada verii, fiecare hotel ar putea angaja un ghid montan şi ar putea afişa câteva
trasee posibile de excursii în împrejurimile staţiunii, sau la cererea turiştilor, pe un anumit
traseu.
Se impune şi dezvoltarea bazei tehnico – materiale necesare pentru practicarea
sporturilor în aer liber şi pentru activităţi recreative ale copiilor. S-ar putea amenaja un mic
parc cu obiecte specifice jocului copiilor în care aceştia s-ar putea juca sub supravegherea
unui angajat.
Momentan, staţiunea dispune de un număr mare de spaţii de cazare, foarte multe dintre
ele la un grad ridicat de confort, foarte multe restaurante, a căror bucătărie este recunoscută ca
fiind una dintre cele mai bune din domeniul culinar tradiţional. Pârtile sunt în număr mare,
însă transportul pe cablu lasă mult de dorit.
Iarna, în plin sezon, se creează aşa numitele blocaje la telecabine, iar turiştii sunt
nevoiţi să aştepte foarte mult până să urce pe Cristianul Mare. Pentru înlăturarea acestui
fenomen s-au introdus cartelele valorice. Totuşi nu au avut un efect prea mare, deoarece
numărul mare de turişti nu poate fi servit în foarte scurt timp şi continuu. Acest fenomen se
întâlneşte de regulă sâmbătă şi duminică. Poate că ar trebui să se modernizeze transportul pe
cablu prin introducerea unor noi linii de transport de capacităţi mici şi cu o viteză de transport
destul de mare astfel încât să se fluidizeze transportul de turişti pe culmile muntelui.
Inexistenţa unui patinoar adecvat are anumite repercusiuni asupra zonei. Dacă ar
exista un patinoar de capacităţi mari, s-ar putea atrage un număr mare de turişti care practică
acest sport, mai ales că nici în Braşov nu există unul. Dacă ar fi cineva dispus să investească o
pg. 68
sumă destul de mare în amenajarea unui patinoar care să funcţioneze şi vara, s-ar ajunge la o
reducere a sezonalităţii în zonă. Cine nu ar vrea să poată patina în tricou şi pantalon scurt?
Întreprinzătorii trebuie să se debaraseze puţin de atracţiile sezonului alb şi ar trebui să
se investească şi în echipamente specifice sporturilor sezonului verde, pentru că în acest sezon
activitatea turistică este foarte redusă Amenajarea unor terenuri de golf de proporţii
impresionante şi dotate corespunzător ar fi o soluţie, cu toate că turistul nu are o cultură înaltă
în practicarea acestui sport. Poate chiar simpla prezenţă a acestuia să stârnească dorinţa de
cunoaştere a clientului.
Ar trebui încurajat turismul sportiv pe parcursul verii prin crearea unor servicii şi a
unor preţuri speciale pentru grupurile de sportivi care să îşi realizeze cantonamentul în
staţiune.
Ar trebui să se reglementeze într-un fel s-au altul construcţia locuinţelor private şi
temporare deoarece acestea au luat amploare şi duc la reducerea originalităţii staţiunii., unul
din elementele esenţiale ale atractivităţii staţiunii.
Căile de acces în Poiana Braşov sunt destul de uşor de străbătut, dar calitatea
drumurilor în interiorul staţiunii lasă mult de dorit: sunt înguste, iar iama, de cele mai multe
ori, se poate circula doar într-un singur sens şi atunci când ai o maşină 4x4 !
Nu de foarte mult timp s-a făcut publică o iniţiativă a Guvernului care are intenţii de a
realiza din Poiana Braşov cel mai mare centru de conferinţe din sud-estul Europei. Este
cunoscut faptul că sunt staţiuni şi chiar ţări a căror turism se bazează pe turismul de
conferinţe. Însă pentru aceasta este nevoie de o infrastructura pe măsură, iar realizarea
acesteia a început, urmând ca în anul 2004 să se aloce sume speciale de la Comunitatea
Europeană în acest sens. Se intenţionează ca centrul să dispună de un număr de 1500 locuri în
sălile de şedinţe, echipate cu tehnologie de ultimă oră. Însă, în ceea ce priveşte cazarea şi
alimentaţia, se ridică o problemă: va fi nevoie de construirea a 5 hoteluri cu o capacitate de
300 locuri fiecare, având unităţi de alimentare pe măsura aşteptărilor, în aceeaşi situaţie
aflându-se şi serviciile suplimentare. Hotelurile existente, de mici capacităţi, urmează să
deservească segmentul de turişti veniţi în alte scopuri cum ar fi agrementul.
Realizarea acestui centru ar avea un impact deosebit atât asupra staţiunii, cât şi asupra
zonei Braşovului şi ar aduce sume importante atât întreprinzătorilor, cât şi statului.
Posibilitatea sporirii domeniului schiabil cu încă circa I50 ha, operaţie ce se poate realiza în 3
etape. Altitudinea acestui domeniu neutilizat încă vizează altitudini de peste 1250 m.
Prin utilizarea întregului domeniu schiabil al staţiunii, se mai pot amenaja încă 15
pg. 69
pârtii, variate ca lungime, diferenţă de nivel şi grad de dificultate, ceea ce ar putea duce la
asigurarea unor cât mai diversificate segmente de turişti, inclusiv a celor de sfârşit de
săptămână.
În vederea extinderii domeniului schiabil există posibilitatea realizării a încă 9
instalaţii de transport pe cablu, ceea ce va dubla capacitatea de transport a acestor instalaţii.
Atingerea şi păstrarea parametrilor de performanţă ai domeniului schiabil presupune şi
întreţinerea corespunzătoare a zăpezii. În acest scop, se impune compactarea şi regenerarea
startului de zăpadă şi aport de zăpadă pe pârtii din alte zone prin intermediul unor instalaţii
speciale, inclusiv fabricarea zăpezii artificiale. Fără o preparare continuă a zăpezii pe pârtii şi
asigurarea ei prin toate mijloacele nu se poate concepe o staţiune competitivă. A dispune de
mijloace tehnice care să confere staţiunii o anumită autonomie faţă de condiţiile
meteorologice, se consideră astăzi a fi o bună investiţie atât din punct de vedere comercial, cât
şi o problemă de prestigiu tehnologic.
3.2.Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice în staţiunea analizată
Chiar dacă, nivelul de dezvoltare al staţiunii Poiana Braşov se reflectă într-un grad
ridicat de calitate a serviciilor şi dotărilor bazei tehnico-materiale, soluţiile de diversificare a
serviciilor turistice se înscriu firesc în procesul de îmbunătăţire şi lărgire a paletei ofertei
serviciilor, ridicarea gradului de atractivitate a staţiunii.
Armonizarea celor două componente ale ofertei turistice - componenta naturală şi
componenta antropică - va preîntâmpina degradarea elementului natural cu o mare pondere
de atractivitate pentru turişti.
După cum s-a constatat, accesul în Poiana Braşov tranzitează oraşul Braşov, ceea ce
face mai dificilă ajungerea în staţiune comparativ spre exemplu cu staţiunea Predeal. Astfel,
dotarea cu autobuze sau microbuze moderne va contribui la deplasarea mai confortabilă a
turiştilor până în Poiana Braşov. Acestea ar asigura tranzitarea mai uşoară a oraşului Braşov,
fără a fi necesară schimbarea mai multor mijloace de transport.
pg. 70
În prezent, traseul autobuzelor care transportă turiştii se face până în interiorul
staţiunii. Propunerea de scurtare a traseului de la Poiana Mare până la Poiana Mică, ar duce la
micşorarea gradului de poluare atmosferică şi sonoră a staţiunii.
Se recomandă folosirea de mijloace de transport nepoluante pentru a ajunge în Poiana Braşov
din Poiana Mică, respectiv prin:
- construirea unui teleferic sau telegondole din Poiana Mică până în Poiana Mare. Pe lângă
acest avantaj, transportul nepoluant oferă turiştilor posibilitatea de a admira panorama
staţiunii;
- folosirea de trăsuri cu cai vara şi sănii cu cai iarna pentru accesul în staţiune, având în
vedere existenţa Centrului de echitaţie.
În continuare se vor prezenta principalele măsuri privind diversificarea serviciilor turistice din
staţiune, pe următoarele domenii:
Serviciile de cazare
Hoteluri:
- dotarea tuturor camerelor cu televizoare color şi telecomandă; cu minibaruri
( minifrigidere ) şi stoc de marfă; cu telefoane prin centrale automate pentru convorbiri
internaţionale;
- înlocuirea mochetei uzate din camere; holuri-culoare;
- dotarea cameristelor cu cărucioare şi ustensile pentru efectuarea curăteniei
( aspiratoare , dispozitive de şters praf etc. )
- amenajarea holurilor de primire pentru a răspunde cerinţelor actuale:
- cabine telefonice;
- camere pentru depozitarea bagajelor;
- baruri de zi cu o gamă corespunzătoare de marfă specifică;
- spaţii comerciale, inclusiv pentru ziare, reviste, plicuri, timbre, vederi;
- înlocuirea mobilierului uzat din toate spaţiile comune.
pg. 71
- dotarea cu materiale P.S.I. (extinctoare cu praf, perdele de apă pe culoare, detectoare
de fum / alarme, etc.)
- amenajarea spaţiilor comune cu dispozitive pentru reclamă şi propagandă turistică
(panouri de afişaj, spoturi, tablouri, etc.)
Aceste aspecte se au în vedere şi pentru vile, sat de vacanţă şi cabane.
Serviciile de alimentaţie publică
Unităţi de alimentaţie publică
Se au în vedere următoarele aspecte:
- dotarea secţiilor de producţie cu utilaje moderne de mare productivitate precum şi
ustensilele necesare (bucătării, bufete, baruri, cofetării, etc.).
- dotarea. cu veselă şi tacâmuri la nivelul cerinţelor turistului internaţional.
- montarea în toate sălile de restaurante a dispozitivelor şi utilajelor pentru ventilaţie-aer
condiţionat.
- dispozitive şi mijloace P.S.I.
- ambientarea sălilor din cadrul restaurantelor,
- dotarea sălilor cu cărucioare pentru servire şi debarasare.
Serviciile de agrement
Agrement
- Pentru sezonul rece se au în vedere:
- lărgirea domeniului schiabil în special în zona superioară de peste 1400 m unde există
garanţia zăpezii.
- înlocuirea teleschiului Ruia cu un telescaun ( capacitate 1.200 pers / ora ) cu plecare staţie
actualului teleschi, sosire - telecabină. Prin această instalaţie se măreşte capacitatea de
transport pe cea mai mare zonă schiabilă şi se creează posibilitatea aducerii turiştilor
începători în platoul Ruia.
- amenajarea văii “ Lamba “ şi montarea unui telescaun cu plecare din Kanzel. Prin această
instalaţie se poate utiliza valea Lambei inclusiv pădurea cuprinsă între Poiana Doamnei şi
Vale.
pg. 72
- amenajarea “Văii Seci“ cu plecare din faţa Cabanei Cristianul Mare pe o lungime de cca.
900 -1000 m şi montarea unui teleschi.
- montarea unui teleschi în zona staţiei superioare a teleschiului “ Subteleferic“ până în
platoul Ruia, realizându-se astfel legătura prin reţeaua de teleschiuri şi telescaunul Ruia,
legatură Poiana - Cristianul Mare. Această legătură impune prelungirea staţiei inferioare a
teleschiului “Subteleferic“, creându-se astfel legătura între sosire “Lupului“ şi telegondola /
cabina.
- realizarea şi executarea unui proiect pentru fabricarea de zăpadă artificială pe pârtia
Bradul şi utilajele ce se produc în ţară, diminuând în acest fel importul.
- dotarea staţiunii cu cel puţin o maşină pentru amenajat pârtiile de schi precum şi una
pentru amenajarea pârtiilor de schi fond.
- amenajarea unui garaj, a unui atelier şi a unui depozit de carburanţi pentru utilajele ce se
folosesc la amenajarea şi întreţinerea pârtiilor de schi.
- omologarea pârtiilor de schi conform H.G.R. 801/1996 şi echiparea acestora conform
normelor legale,
- repunerea în funcţiune a patinoarului din staţiune, aparţinând Ministerului Tineretului şi
Sportului precum şi acoperirea acestuia.
- amenajarea a două trambuline (mijlocie şi mare) de către M.T.S. pe vechiul amplasament
al celor care au fost dezafectate,
- amenajarea unui traseu pentru “plimbare cu sănii trase de cai în zona Centrul de Echitaţie
- Cabana Aviatorilor,
- amenajarea zonei “Drumului Vechi“ Poiana - Pietrele lui Solomon pentru a putea fi
utilizată ca pârtie de schi, de retragere, în special pentru turiştii sosiţi în week-end,
- amenajarea unui centru de închirieri şi a unei garderobe de schi în zona Telegondolei cu o
capacitate de cca. 1000 garnituri şi 1200 garnituri / garderoba.
- organizarea în cadrul “ Şcolii de schi “ a unei grădiniţe pentru copii, cu organizarea de
cursuri specifice pentru copii.
- Pentru sezonul cald se au în vedere următoarele:
- verificarea şi întocmirea unor hărţi care să cuprindă toate traseele pentru drumeţie
montană din zona staţiunii,
pg. 73
- acoperirea a două terenuri de tenis în vederea practicării tenisului pe tot parcursul anului,
precum şi posibilitatea utilizării acestei săli pentru alte jocuri sportive, inclusiv patinaj cu
patine cu role,
- refacerea terenului pentru “ cură de teren “ în zona parcării Hotelului. Piatra Mare, în
pădure.
- refacerea poligonului de tir cu arcul din zona vilei “ Camelia “,
- amenajarea a trei terenuri pentru “ badminton “ în zona pârtiei de săniuţe, în zona
Hotelului Sport şi zona Hotelului Teleferic,
- amenajarea pârtiei Bradul pentru practicarea “ schiului pe iarbă “, prin refacerea suprafeţei
de iarbă , conform cerinţelor,
- amenajarea unor trasee pentru “ drumeţie cu bicicleta” în zona Poiana - Râşnov - Pârâul
Rece ( pe drumul forestier ) şi Poiana - Bran,
- dotarea unui “ centru de închirieri “ cu echipamentul necesar pentru practicarea
alpinismului ( şcoală şi liber ) şi a tirului cu arcul,
- organizarea în piscinele Alpin şi Cristianul a unor cursuri de gimnastică aerobică
combinate cu înot, saună masaj urmărind ca efect “ întreţinerea şi tratarea sindromului
supraponderal “,
- montarea unor mese în zonele limitrofe unităţilor de cazare. pentru practicarea tenisului de
masă în aer liber,
- amenajarea unei estrade în zona stadion - Şura Dacilor pentru organizarea unor “ mese
câmpeneşti “ cu spectacol de folclor sau cu muzică de fanfară,
- amenajarea unui teren de golf în Poiana Mare (Poiana de Jos) cu 18 găuri, precum şi a
construcţiilor auxiliare ca:
- sediul clubului “ jucătorilor de golf “ cu spaţiile anexe,
- hotel de 4-5 stele cu o capacitate de cca. 50 locuri / 2 corpuri (100 locuri),
- piscină acoperită de 15x10 m cu saună şi masaj,
- locuri de joacă pentru copii,
- pistă pentru schi pe iarbă,
- pistă pentru biciclete,
- pistă pentru patine cu role,
- teren de cură,
- sală de gimnastică pentru întreţinere-aerobic,
- topogening - pentru copii,
pg. 74
- teren de tenis cu panou pentru învăţare,
- mini-poligon pentru tir cu arcul şi cu arme cu aer comprimat,
- mini-parc de distracţie pentru copii,
- solarii pentru plajă.
Amenajarea unui “ Sat turistic “
Acesta va cuprinde cca. 260 locuri / 65 case cu arhitectură rurală din cinci zone ale
ţării (Transilvania - Ţara Bârsei, Maramureş, Oltenia, Moldova, Bucovina de Nord) în zona
Valea Sticlăriei - Cabana Aviatori, malul drept (din Poiana Mare). Satul turistic trebuie să
întrunească condiţiile cerute de turismul rural, excluzând gospodăria cu aspect zootehnic.
Satul va avea păsări în incinte speciale, precum şi gospodării cu animale domestice care să
cuprindă o gamă largă, adecvată activităţii de turism.
Amenajarea gospodăriilor se va face după specificul zonelor respective, respectându-
se atât dotările cât şi partea decorativă, autentică.
Satul va dispune de restaurante cu specific din fiecare zonă, precum şi de un restaurant clasic.
Turiştii vor avea posibilitatea să servească masa şi la locuinţa proprie care va dispune de
dotările necesare pentru pregătirea diferitelor preparate, după preferinţe.
Produsele agro-alimentare vor putea fi cumpărate de la magazinele existente în satul
turistic, brute, sub formă de semipreparate sau animale şi păsări vii de la fermele zootehnice.
Dotările pe care trebuie să le aibă satul turistic vor fi menţionate în cele ce urmează:
- complex de agrement cu incintă (bowling, mese de biliard, tenis de masă, jocuri
distractive, etc.);
- cluburi pentru fiecare zonă specifică;
- locuri de joacă pentru copii;
- piscină acoperită, saună, masaj;
- piste de schi pe iarbă, pentru biciclete, pentru patine cu role;
- sală de sport de dimensiunea a două terenuri de tenis cu săli anexe pentru gimnastică
aerobică sau de întreţinere;
- terenuri de tenis şi alte jocuri sportive de echipă;
pg. 75
- miniparc de distracţii pentru copii;
- 1-2 biserici cu arhitectură din cele mai reprezentative zone ale ţării ( cult catolic şi ortodox
)
- amenajarea Văii Sticlăriei din imediata apropiere a satului turistic rezultând din două
lacuri ( cel din amonte în zona de sus a pădurii poienii, cel din aval, în marginea satului
turistic ),
- amenajarea în zona dintre lacuri a unei mori cu apă şi a unei păstrăvării, ambele lacuri
fiind populate cu peşte,
- amenajarea unei piste de schi în zona cuprinsă între capătul de jos al pădurii,
- amenajarea unei pârtii pentru săniuţe în aceeaşi zonă,
- amenajarea pe “ Lacul Mare “ a unui patinoar natural,
- amenajarea unor centre de închirieri cu materiale sportive specifice activităţii de turism,
- dotarea lacurilor cu ambarcaţiuni uşoare pentru pescuit şi plimbări de agrement,
- pârtiile de schi fond vor putea fi utilizate de către toţi turiştii, iar traseele pentru săniile
trase cu cai sunt amplasate chiar în zonă.
Dotări generale prevăzute în staţiunea Poiana Braşov
Construirea unei telegondole care să lege staţiunea Poiana Braşov cu oraşul Braşov.
Traseul va fi stabilit cu plecare din Braşov, zona “ Biserica Sfânta Treime “; staţie
intermediară la Pietrele lui Solomon - Poiana Braşov.
Telegondola va avea o capacitate de cca. 1200 persoane / ora şi va avea ca scop
descongestionarea staţiunii, prin limitarea accesului cu automobile, pentru braşoveni.
Se are în vedere amenajarea zonei centrale a staţiunii, prin dragarea lacului şi amplasarea în
zonă a unor dotări specifice staţiunilor montane.
Pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor în staţiunea menţionată se vor realiza următoarele:
- amenajarea a cel puţin 3 grupuri sanitare publice în zona centrală, zona Hotelului
Ciucaş, zona Hotelului Teleferic,
- amenajarea de fântâni în zonele menţionate mai sus precum şi montarea de bănci de
odihnă pe toate arterele principale din staţiune;
pg. 76
- ambientarea staţiunii prin plantarea de garduri vii din brazi, amenajarea unor zone
prin plantarea de arbuşti şi diferite specii de arbori precum şi a unor panouri de orientare, de
informare şi reclamă turistică, la nivelul staţiunilor montane din vestul Europei,
- construirea unei instalaţii cu circuit închis pentru efectuarea transporturilor turiştilor
în incinta staţiunii sau utilizarea unor minicare electrice care să evite poluarea cu gaze şi
fonic;
- amenajarea unei platforme pentru utilizarea elicopterelor atât pentru transport cât şi
pentru plimbări sau practicarea schiului în staţiunile învecinate (Clăbucet, Bucegi, Făgăraş);
- urgentarea construirii unui aeroport în zona limitrofă a oraşului Braşov;
- avizarea cu prudentă a construirii de noi capacităţi de cazare , întrucât aşa cum s-a
tratat problema, staţiunea nu poate depăşi capacitatea de 3.500 locuri.
Acţiuni turistice organizate-lărgirea ofertei turistice:
În raport cu îmbunătăţirea dotărilor prezentate mai sus, organizatorii de turism vor organiza
următoarele acţiuni turistice:
- demonstraţii sportive organizate cu diferite ocazii de către ghizii instructori sportivi
din staţiune (schi, călărie, tenis, înot, etc.);
- baluri şi carnavaluri (zăpezii, primul fulg de nea, ghioceilor , etc.);
- dotări şi obiceiuri româneşti, la diferite date calendaristice;
- cursuri pentru iniţiere şi perfecţionarea practicării diferitelor discipline sportive;
- organizarea de cursuri pentru învăţarea dansurilor populare, prepararea meniurilor
specific româneşti, etc.;
- organizarea în satul turistic a unor cursuri de iniţiere în ţesutul şi cusutul artizanal,
olărit, sculptură, etc.;
- organizarea de mese cu specific, seri vânătoreşti în zonele cu hrănitori pentru vânat.
pg. 77
Cu cele prezentate anterior se consideră că după terminarea construcţiilor începute,
dezvoltarea capacităţilor de cazare în staţiunea Poiana Braşov ar fi încheiate.
În această prezentare au fost expuse şi principalele soluţii de diversificare a serviciilor
turistice în staţiunea Poiana Braşov.
3.3. Mijloace de promovare a activităţii turistice în staţiunea Poiana Braşov
Chiar dacă serviciile turistice vor fi diversificate, foarte importantă, pentru ca acestea
să devină cunoscute, este activitatea de promovare care se va desfăşura în staţiunea Poiana
Braşov.
Activitatea de promovare a staţiunii Poiana Braşov este necesară pentru transmiterea pe
diferite căi, de mesaje şi informaţii menite să informeze pe operatorii de turism şi pe turiştii
potenţiali asupra caracteristicilor produsului turistic şi asupra elementelor componente ale
serviciilor turistice oferite spre comercializare în staţiune, să le dezvolte o atitudine
pozitivă faţă de produsul turistic şi faţă de întreprinderile prestatoare de servicii turistice.
Toate acestea au scopul de a provoca modificări favorabile în mentalitatea şi obiceiurile
turiştilor.
Având în vedere necesitatea acestei activităţi este normal să se încerce îmbunătăţirea ei. În
cele ce urmează vor fi prezentate câteva propuneri cu privire la desfăşurarea acţiunilor
promoţionale pentru staţiunea Poiana Braşov, propuneri conturate în urma studierii mai
aprofundate a cunoştinţelor teoretice în domeniu şi a contactului avut cu realitatea existentă
în întreprinderile turistice din Poiana Braşov. Din păcate posibilităţile de informare relativ
reduse au împiedicat cunoaşterea în detaliu a demersurilor care se întreprind pe linia
promovării în societăţile comerciale de turism din Poiana Braşov. Din această cauză nici
propunerile care vor fi prezentate nu vor putea atinge complexitatea aspectelor presupusă
de politica de promovare.
Prima constatare care merită subliniată este aceea că pentru creşterea eficienţei acţiunilor
promoţionale este de dorit colaborarea mult mai strânsă a unităţilor turistice din staţiune
pentru a promova un produs turistic omogen. Această conlucrare este benefică din cel puţin
două motive: primul motiv se referă la faptul demonstrat că de efectele promovării pentru
un produs turistic vizând o destinaţie pot beneficia şi ofertanţii concurenţi, deci ar fi mult
pg. 78
mai uşoară colaborarea; al doilea motiv este de ordin financiar, respectiv, unirea forţelor
pentru realizarea unor acţiuni promoţionale de anvergură, imposibil de realizat de fiecare
unitate separat, tocmai datorită insuficienţei resurselor financiare.
Având convingerea că aceasta este calea cea mai potrivită de urmat în actualele condiţii
dificile în care se află turismul în general şi desigur şi staţiunea Poiana Braşov se vor
formula propunerile plecând de la premisa că această colaborare se realizează, că eforturile
sunt unite în direcţia punerii în aplicare a unei politici de promovare de calitate.
Se vor prezenta în cele ce urmează câteva metode prin care se poate realiza activitatea
promoţională în staţiunea Poiana Braşov.
Reclama (publicitatea) se va face numai pe plan intern, pentru că pe plan extern
rezultatele ar fi aproape nule. De aceea, pentru atragerea turiştilor străini se va apela la alte
mijloace promoţionale. Se poate constata că există o cerere tot mai mare în ultimul timp
pentru turismul de iarnă, iar tinerii reprezintă o parte importantă a acestei cereri. Ca atare,
segmentul-ţintă căruia i se va adresa reclama va fi format din tineri, pe de o parte, iar pe de
altă parte de persoanele de peste 30 de ani (mature). Caracteristica comună a acestora este
reprezentată de atracţia faţă de sporturile de iarnă. Tinerii vor fi motivaţi suplimentar prin
reducerile de preţuri care se oferă pentru grupuri de 40 de persoane, cazarea urmând să se facă
în hoteluri de 2 stele. Pentru familii atracţia va fi reprezentată de facilităţile de preţuri
acordate copiilor care îi însoţesc pe părinţi, indiferent de locul de cazare.
Radioul va fi menţinut ca suport promoţional datorită existenţei înţelegerii cu postul
"Radio Unu" şi care se poate dovedi avantajos. Acest post este recepţionat nu numai pe
plan local ci şi în împrejurimi, deci audienţa este mult mai mare. Reclama actuală va fi
schimbată cu o reclamă de 30 de secunde care să incite auditoriul prin prezentarea
spectacolelor care se vor organiza cu ocazia deschiderii sezonului de iarnă, a jocurilor şi
concursurilor din aer liber. Alternativ va fi prezentată o a doua reclamă care se va axa pe
convingerea ascultătorilor de posibilitatea petrecerii unei vacanţe perfecte la Poiana
Braşov: cazare în hoteluri care oferă facilităţi de preţuri pentru copii şi pentru grupurile de
tineri, servirea mesei în restaurantele tradiţionale şi clasice, posibilităţi de învăţare şi
practicare a sporturilor de iarnă şi alte oferte de divertisment. Durata acestei reclame va fi
tot de 30 de secunde. În cursul unei zile cele două reclame vor fi prezentate de două ori,
alternativ.
pg. 79
Reclama în presa scrisă va consta în apariţia mesajului publicitar în revista "Voiaj
Magazin". S-a optat pentru acest suport datorită prestigiului de care se bucură, duratei mari de
viaţă a mesajului şi reproducerii bune a acestuia. Reclama va fi prezentată pe o jumătate de
pagină în interiorul revistei în numărul din noiembrie-decembrie. Indicii vizuali ai reclamei
vor fi reprezentaţi de imagini ale staţiunii Poiana Braşov în hainele hibernale, imagini cu
pârtiile de schi şi turiştii care învaţă să schieze, imagini din interiorul câtorva hoteluri şi
restaurante, în timp ce indicii verbali ai reclamei vor fi informaţiile despre facilităţile de
preţuri care se acordă, principalele caracteristici ale serviciilor turistice oferite, posibilităţile
de efectuare a rezervărilor (direct sau prin agenţiile de voiaj).
La redacţia acestor cotidiane vor fi însă trimise periodic ştiri referitoare la
evenimentele ce se vor desfăşura în staţiune pe perioada sezonului de iarnă.
Pentru a veni în sprijinul reclamei lansate în luna noiembrie şi a ştirilor despre
pregătirile care se fac în Poiana Braşov pentru deschiderea sezonului de iarnă, ştiri care apar
în mass - media, la începutul lunii decembrie se va desfăşura o conferinţă de presă, ca loc de
desfăşurare fiind Complexul Favorit. Cu ocazia lansării invitaţiilor de participare se va preciza
că scopul conferinţei de presă este acela de a informa pe larg toţi turiştii interesaţi asupra
serviciilor turistice oferite în Poiana Braşov în sezonul de iarnă 2003-2004, îmbunătăţirilor
care s-au realizat pentru creşterea calităţii serviciilor turistice, noutăţilor care îi aşteaptă pe cei
ce doresc să-şi petreacă vacanţa de iarnă şi sărbătorile de iarnă în Poiana Braşov. Cei invitaţi
vor fi reprezentanţii posturilor de televiziune importante (PROTV ANTENA l, TVR 1),
reprezentanţii câtorva cotidiane centrale, publicaţii economice ("Capital", "Tribuna
economică"), cotidiane locale şi, desigur, cei de la publicaţiile de specialitate ("Turism Club",
"Voiaj Magazin"). Din partea organizatorilor vor participa reprezentanţii unor societăţi
comerciale de turism din staţiune(S.C. "Poiana Braşov" S.A., S.C. "Ana Hotels" S.R.L.) care
să poată şi răspunde la întrebările ziariştilor cu privire la condiţiile de cazare, posibilităţile de
petrecere a timpului liber, preţuri practicate.
La această conferinţă de presă va fi prezentat un scurt film realizat cu ajutorul postului
local de televiziune PRO TV Braşov Acest film publicitar prezintă staţiunea Poiana
Braşov, punându-se accent pe prezentarea pârtiilor, instalaţiilor pe cablu care le deservesc,
centrelor de închiriere a materialelor şi echipamentelor sportive, monitorilor de schi şi
posibilităţile de învăţare a acestui sport. Se vor mai prezenta hotelurile de marcă din
staţiune ("Sport", "Ciucaş", "Alpin"), câteva restaurante, piscina "Cristal", câteva discoteci
şi baruri de noapte, pentru a întregi imaginea despre Poiana Braşov. Pe lângă acest film, ca
pg. 80
materiale, vor fi pregătite şi distribuite tuturor participanţilor buletine de informare în care
să se prezinte un program al evenimentelor ce urmează să se desfăşoare în Poiana Braşov
în perioada decembrie 2003 - ianuarie 2004, pentru ca prin intermediul acestor mijloace de
comunicare turiştii potenţiali să fie mai bine informaţi. O atenţie deosebită se va acorda
sublinierii faptului că staţiunea Poiana Braşov face eforturi pentru ca un număr cât mai
mare de tineri să-şi poată petrece vacanţa în staţiune, acordând reduceri de preţuri. Tot cu
această ocazie vor fi oferite participanţilor la conferinţa de presă aşa-numitele specialităţi
publicitare, respectiv pixuri şi calendare care au imprimate numele staţiunii Poiana Braşov
Pentru ca atmosfera să fie cât mai relaxată şi destinsă şi discuţiile să fie cât mai libere,
să câştige interesul celor prezenţi va fi pregătit şi un cocktail pentru invitaţi. Având în vedere
că o mare parte a acestora vin de la Bucureşti la Poiana Braşov, acesta va fi binevenit şi un
semn de ospitalitate.
Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti străini în Poiana Braşov în sezonul
de iarnă 2003-2004 se va pune accentul pe sprijinul touroperatorilor şi agenţiilor de voiaj. În
această campanie promoţională se urmăreşte sensibilizarea turiştilor englezi şi francezi al
căror număr în Poiana Braşov ar putea creşte în viitorul apropiat. Au fost alese în acest an
aceste două pieţe turistice deoarece cu celelalte ţări emiţătoare de turişti pentru Poiana
Braşov, partenere tradiţionale, există deja contacte stabilite pentru această perioadă; cu
Germania şi Italia se mizează pe contactele ce se vor stabili în principal cu ocazia expoziţiei
de la Koln, respectiv celei de la Trieste, în timp ce din Israel firma EWTR aduce permanent
turişti, relaţiile bune stabilite în decursul perioadei lungi de colaborare rămânând neschimbate.
Ca atare, la începutul lunii noiembrie va avea loc vizita unei delegaţii de 20 de
persoane, 10 englezi şi 10 francezi. Din delegaţia engleză se doreşte a face parte atât
reprezentanţi ai firmelor turistice de prestigiu din Marea Britanie (Inghams, Crystal,
Thomson), dar şi reprezentanţi ai mass-media (ziarişti de la publicaţii engleze de specialitate –
“Travel Agent Magazine", "Travel World News" şi trimişi ai televiziunii BBC care să facă
cunoştinţă cu realităţile din staţiune). Pentru delegaţia franceză se au în vedere trimişi ai
firmelor turistice Frantour, Sotair, UTA Voyages, trimişi ai câtorva publicaţii ce tratează
probleme turistice ("Espaces", "Cahiers d'Espaces", "Echotouristique") şi ai televiziunii
franceze TV 5.
Cele două delegaţii vor fi transportate de la aeroportul Otopeni în Poiana Braşov cu
autocarul. Invitaţii vor fi cazaţi pe parcursul celor cinci zile la hotelul "Sport". În ceea ce
pg. 81
priveşte asigurarea mesei, programul va fi combinat: micul dejun se va lua întotdeauna la
restaurantul "Sport", în timp ce masa de prânz şi cina vor fi servite în fiecare zi la un alt
restaurant din staţiune ("Şura Dacilor", "Coliba Haiducilor", "Vânătorul", "Mioriţa",
"Favorit", "Capra Neagră"). Pentru că în vestul Europei sunt cunoscute preferinţele-cadru şi
mai ales pretenţiile pentru ofertele şi produsele specifice sezonului de iarnă ale diferitelor
naţionalităţi, se va ţine cont de acest aspect. Astfel, englezii şi francezii sunt foarte interesaţi
de agrement, de conţinutul registrului de apres-schi şi ca atare se va acorda atenţie prezentării
în cele mai bune condiţii a ofertei staţiunii Poiana Braşov în această direcţie. în acelaşi timp
invitaţii vor fi asiguraţi că Poiana Braşov este interesată de lărgirea posibilităţilor de agrement
astfel încât să poată fi satisfăcute şi preferinţe specifice ale turiştilor englezi şi francezi. Alte
puncte ale programului vor mai fi prezentarea domeniului schiabil, prezentarea pachetului
specific "learn to ski", organizarea unui tur al staţiunii Poiana Braşov şi al împrejurimilor.
Toate acestea vor da posibilitatea reprezentanţilor mass-media din cadrul delegaţiilor să
filmeze, să înregistreze frumuseţea cadrului natural, ospitalitatea din staţiune, totul pentru a
oferi o altă imagine României în general şi staţiunii Poiana Braşov în special. Astfel de
reportaje şi ştiri incluse în revistele turistice străine sau difuzate la posturile de televiziune se
bucură de o credibilitate foarte mare, sunt convingătoare şi de aceea pot fi de mare folos
staţiunii în încercarea acesteia de a-şi crea o imagine favorabilă în ţări precum Anglia şi
Franţa. Aceasta este de altfel condiţia de bază pentru atragerea turiştilor acestor ţări în Poiana
Braşov. Într-o perioadă în care dificultăţile economice au avut ca şi consecinţă şi deteriorarea
imaginii României în străinătate, ceea ce s-a extins şi generalizat pe toate planurile, astfel
încât şi sectorul turistic a fost afectat, acest mijloc de propagandă turistică pare a fi cel mai
indicat şi cel mai eficient.
În cadrul vizitei, întâlnirile dintre invitaţii firmelor turistice engleze şi franceze şi
reprezentanţii societăţilor comerciale de turism din staţiune vor fi un prilej pentru
discutarea condiţiilor în care s-ar putea încheia diferite contracte pentru aducerea turiştilor
străini în staţiune.
Pentru atingerea obiectivului propus, un alt punct important al activităţii promoţionale este
participarea la cele trei manifestări expoziţionale. Au fost alese expoziţiile de la Moscova,
Trieste şi Koln pentru că pe lângă discuţiile dintre specialişti, accesul publicului este o
ocazie care trebuie valorificată. În acest sens în cadrul standului ţării noastre, secţiunea
ocupată de staţiunea Poiana Braşov va fi organizată şi dotată cu documentaţia necesară
pentru a înlesni şi convinge vizitatorii să cumpere un sejur organizat în Poiana Braşov
pg. 82
Desigur că pentru aceasta se va asigura şi se vor face demersurile necesare pentru ca
produsul turistic oferit să fie vândut pe piaţă de agenţiile de turism locale.
La expoziţia de la Moscova perioada de desfăşurare 29.09 - 03.10 este favorabilă pentru că
oferă timp suficient pentru încheierea unor contracte ferme cu diverşi parteneri (agenţii de
voiaj) pentru organizarea de sejururi în perioada de iarnă în Poiana Braşov.
În perioada 19 – 21. 11, la Trieste, Poiana Braşov va participa la expoziţia rezervată ofertei
turistice a ţărilor din est. Dată fiind concurenţa ţărilor vecine, Poiana Braşov va trebui să se
prezinte cât mai bine şi în acest sens va pune accent pe specificul ofertei sale turistice:
posibilitatea turiştilor de a combina, în cadrul sejurului, practicarea sporturilor de iarnă,
confortul cazării în hoteluri moderne cu şansa cunoaşterii vieţii rurale din împrejurimile
staţiunii, cu ţansa trăirii unor momente unice în locuri istorice şi chiar mitice.
Pentru expoziţia din Germania din 26 – 28.11 e va ţine cont, pe lângă celelalte măsuri
organizatorice, de una din particularităţile turiştilor germani şi anume că aceştia pun
accentul pe condiţiile de practicare a schiului şi a celorlalte sporturi pe zăpadă.
Printre materialele care vor fi pregătite pentru participarea la aceste manifestări se numără
pliantele şi afişele. Pliantele vor fi tipărite în patru limbi. De asemenea vor mai fi
prezentate hărţi cu staţiunea Poiana Braşov, cu prezentarea pârtiilor de schi pe grade de
dificultate, informaţii detaliate despre celelalte elemente ale ofertei turistice.
Un loc apare în activitatea de promovare îl ocupă promovarea la locul vânzării. Din
dorinţa de a realiza o cât mai bună informare a turiştilor potenţiali din toată ţara, se va
întreprinde următorul demers: responsabilii cu campaniile promoţionale vor face o analiză
atentă pentru selectarea celor mai importante agenţii de voiaj din principalele oraşe ale ţări;
aceste agenţii vor fi contactate din timp pentru a se stabili modalităţi avantajoase de plasare
a afişelor şi pliantelor staţiunii Poiana Braşov astfel încât acestea să fie cât mai vizibile.
Pe lângă acestea se are în vedere informarea în detaliu a lucrătorilor din aceste agenţii cu
privire la facilităţile de preţuri oferite pentru copii şi tineri, în legătură cu reclama care se
face staţiunii Poiana Braşov în mass-media astfel încât aceştia să fie în măsură să asigure la
rândul lor o informare promptă şi sigură a turiştilor potenţiali, să fie la curent cu toate
detaliile ofertei turistice din staţiune pentru a convinge eventualii clienţi să cumpere un
sejur la Poiana Braşov.
pg. 83
Pentru a motiva agenţiile de voiaj contactate să sprijine acest demers, prestatorii de
servicii turistice din staţiune vor propune acestora participarea la un concurs. Acest concurs
va consta din oferirea unei bonificaţii acelei agenţii de voiaj care în perioada 25.11 - 29.12 va
trimite cei mai mulţi turişti în Poiana Braşov
Pentru a atinge obiectivul propus prin acţiunile promoţionale, prestatorii de servicii
turistice care le-au iniţiat - S.C. "Poiana Braşov" S.A., S.C. "Ana Hotels" S.R.L. etc. - vor
propune un atractiv registru de facilităţi de preţuri în sezonul de iarnă 2003-2004. După
cum s-a menţionat deja, un prim segment vizat este cel al tinerilor. Grupurile de tineri (sub
30 de ani) de 40 de persoane care vor veni în staţiune pentru petrecerea unei vacanţe de
minimum 7 zile cu cazarea la un hotel de două stele ("Bradul", "Poiana", "Şoimul") şi mic
dejun inclus, vor beneficia de 20% reducere din costul sejurului. Pentru copiii care îi
însoţesc pe părinţi se vor aplica următoarele reduceri:
- 50% pentru copiii până la 3 ani;
- 30% pentru copiii între 3 şi 6 ani;
- 20% pentru copiii între 6 şi 10 ani.
Acestea sunt aşadar, principalele direcţii de acţiune în cadrul activităţii promoţionale propuse.
Sfârşitul lunii februarie 2004 va fi momentul în care se va analiza în ce măsură obiectivul propus de atingere a unui coeficient de utilizare a capacităţii (CUC) de 90% în perioada sezonului de iarnă 2003-2004 a fost realizat. Se vor analiza desigur şi evoluţiile celorlalţi indicatori specifici (număr turişti, număr zile-turist, durata medie a sejurului) pentru a face comparaţie cu aceeaşi perioadă a .sezonului de iarnă 2002-2003. Desigur că se vor obţine şi încasările realizate de fiecare unitate turistică în parte, încasări care vor întregi imaginea rezultatelor obţinute. Aceasta va constitui şi baza unei decizii viitoare a responsabililor din cadrul societăţilor comerciale de turism de a mai colabora în domeniul promovării.
Ca o concluzie finală se poate sublinia că în staţiunea Poiana Braşov, în primul rând
produsul turistic însuşi prin atractivitate; diversitate şi nivelul calitativ al serviciilor prestate
care să îl diferenţieze de produsele oferite de alţi prestatori concurenţi va constitui principala
premisă care va asigura succesul acţiunilor de promovare.
pg. 84
Cap.4 Studiu de caz, staţiunea Poiana Braşov
4.1 Prezentarea staţiunii:
Complex turistic montan, de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă.
Aşezare : Staţiunea face parte din teritoriul administrativ al municipiului Braşov, în judeţul omonim.
Relief : Staţiunea se găseşte la poalele Munţilor Postăvaru, la est şi ale Munţilor Poinenii Braşovului, la vest, pe un platou întins, larg ondulat cu altitudini cuprinse între 950-1050 m.
Culmile montane secundare care se găsesc în apropierea staţiunii au altitudini cuprinse între 1450-1000m – Pisiac, Poiana Ursului, Prăpastia Lupului, Poiana Ruia; excepţie fac vf. Postăvaru (1799m), Muchia Cheii, Stejărişul, Tâmpa, etc.
Prezenţa calcarelor, a gresiilor şi conglomeratelor conferă Munţilor Postăvaru peisaje deosebite. Versantul vestic care domină staţiunea este mai înclinat, cu numeroase pârtii, este mai slab fragmentat şi prezintă unele trepte cu pante reduse.
Căi de acces : Această perlă a turismului montan, renumită mai ales pentru sporturile de iarnă, se află la 12 km de municipiul Braşov, pe un drum judeţean modernizat care leagă oraşul amintit de localitatea Râşnov, situate pe E 60 şi respectiv DN 73 A (12 km)
Staţia CFR Braşov asigură un acces comod, ea fiind aşezată pe traseul principalelor magistrale feroviare care leagă capitala de centrul, nordul şi nord-vestul României, racordându-se în acelaşi timp şi la punctele de frontieră de pe graniţa sudică (Giurgiu), vestică (Curtici) sau nord-vestică (Episcopia Bihorului).
Distanţa faţă de cel mai apropiat aeroport – Sibiu – este de 151 km, iar faţă de aeroportul internaţional Otopeni, de 164 km.
Distanţa faţă de capitală este de 184 km.
Prin poziţia sa, în zona centrală a şării, staţiunea Poiana Braşov se afşă la distanţe echilibrate de punctele de frontieră ( peste 250 km).
Clima : Climatul general este temperat continental cu influenţe mai reci şi umede ca urmare a diversităţii circulaţiei maselor de aer. Astfel se remarcă confluenţa maselor de aer umed din vest şi nord-vest cu cele continentale din est şi explică existenţa unui climat alpin montan.
Aceasta se caracterizează prin următoarele particularităţi: Durata de strălucire a soarelui de 1.800 ore în medie pe an; Temperatura medie anuală de 0-20C la altitudini înalte, iar în staţiune de 4-60C; Numărul mediu al zilelor de vară de 30-40 în zona înaltă şi 50-60 în zonele joase,
iar al celor de iarnă de 70-120, ceea ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă; Numărul mediu al zilelor cu ninsoare de 120 (în octombrie – aprilie şi chiar mai),
grosimea stratului de zăpadă fiind de circa 40 cm la sfârşitul lunii februarie; durata stratului de zăpadă oscilează între 100-120 zile în apropierea staţiunii, iat în staţiune de 90-110 zile;
pg. 85
Lipsa vânturilor, datorită modului de dispunere a staţiunii; în anotimpul cald sunt frecvente brizele de munte şi de vale;
Fenomenul de producere a avalanşelor în perimetrul staţiunii este inexistent.
Floră : Alternanţa pajiştilor (având mare diversitate florastică) cu pădurile de conifere sau foioase imprimă zonei o atractivitate deosebită.
Alte resurse turistice sunt rezervaţiile naturale: rezervaţia şi parcul natural Tâmpa, rezervaţia Stajărişul Mare din nord-vestul munţilor Postăvaru, rezervaţia peisagistică Postăvaru-culmea principală.
Acestora li se adaugă numeroasele obiective turistice antropice ale oraşului Braşov, unul dintre cele mai atractive din ţară.
Factori naturali : Climat de munţi mijlocii tonic-stimulent.
Factori naturali terapeutici : Bioclimat tonic, stimulent, caracterizat printr-o presiune atmosferică relativ joasă, aer curat lipsit de praf şi alergeni, bogat în radiaţii ultraviolete şi cu o ionizare accentuată a atmosferei.
Indicaţiile curei climaterice :
- nevroză astenică; surmenaj fizic şi intelectual; stări de debilitate;
- convalescenţă cu stare generală bună;
- hipertiroidia benignă; anemii secunadare;
- rahitismul şi tulburările de creştere la copii;
- pleurezii şi după pneumopatii virotice sau microbiene;
- unele forme de astmă bronşic şi de bronşite cronice astmatiforme.
Atracţii turistice:
Staţiunea Poiana Braşov dispune de echipamente turistice variate, deţinând o ofertă turistică bogată şi competitivă, pentru diverse segmente de piaţă. Serviciile oferite sunt în general de bună calitate, ea detaşându-se astfel de celelalte staţiuni montane din ţara noastră.
Profilul staţiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă; de aceea, agrementul se bazează pe existenţa pârtiilor de schi amenajate (în număr de 13), deservite de 10 instalaţii de transport pe cablu (2 teleferice, o telegondolă, 7 teleschiuri).
În afara acestor dotări, pentru sezonul de iarnă, staţiunea dispune şi de patinoar în aer liber, de părtii de săniuş, de câteva trasee de schi fond în împrejurimi (marcate), precum şi de şcoală de schi.
Ca activităţi „apre-schi” sau pentru sezonul estival, Poiana Braşov oferă numeroase posibilităţi: piscine acoperite, saune, cluburi de noapte, restaurante cu programe artistice, o stână turistică, bowling, hidrobiciclete sau plimbări pe lac, etc. Staţiunea este un punct de plecare spre numeroase trasee în Munţii Postăvaru sau Bucegi, iar excursiile oferite în
pg. 86
staţiune au ca destinaţii Castelul Bran, Moeciu, Şirnea, cetăţile fortificate Prejmer şi Hărman etc.
pg. 87
Restaurante şi oferta acestora:
Şura Dacilor – prin construcţia şi decoraţiunile interioare evocă un cămin al Dacilor – strămoşi ai poporului român.
Coliba haiducilor – construcţia şi interiorul acesteia evocă un refugiu al haiducilor.
Capra Neagră – oferă o ambianţă intimă, o specialităţi excelente, un spectacol de varietăţi atât pentru tineri cât şi pentru celelalte vârste.
Cerbul carpatin – amenajat în interiorul unei peşteri, oferă seri de neuitat specific româneşti într-o ambianţă specifică.
Analiza circulaţiei turistice
Capacităţi de cazare:Tabelul nr.16
DENUMIRE Nr. locuri cazareCOMPEXUL „Alpin” 272 locuriCOMPLEXUL „Alunis-Ruia” 111 locuriCOMPLEXUL „Bradul” 120 locuriCOMPLEXUL „Caraiman” 134 locuriCOMPLEXUL „Ciucas” 509 locuriHOTELUL „Intim” 64 locuriCOMPLEXUL „Piatra Mare” 348 locuriCOMPLEXUL „Poiana” 119 locuriHOTELUL „Poiana Ursului” 39 locuriCOMPLEXUL „Sport” 243 locuriCOMPLEXUL „Şoimul” 214 locuriCOMPLEXUL „Teleferic” 298 locuriVile 308 locuriTOTAL 2.779 locuri
Sursa: „Cazarea turistică în anul 1989 – reţea-capacităţi-utilizare, Ministerul Turismului
pg. 88
SOSIRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Tabelul nr.17
Tipuri de structuri de primire turistică
2007 2008
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.1)
Total judeţ2178
32287
41996
32037
13186
52567
03208
04075
52998
42793
82463
82689
52816
4
din care:
Hoteluri1655
51776
41527
51458
82232
11704
51883
52408
02047
41960
21692
61751
91923
4
Moteluri 175 206 291 390 1524 1514 1805 1821 1544 1691 1551 1185 1531
Vile turistice 1292 1507 1310 1012 939 807 1109 1465 1129 1133 1221 1355 1875
Cabane turistice 999 883 760 634 896 633 1274 1639 847 653 490 1046 1412
Pensiuni turistice urbane 1185 1482 1308 1081 1512 1296 2229 2688 2382 2316 2317 2467 2267
Pensiuni turistice rurale 188 272 268 527 694 791 1093 1595 870 849 558 875 266
1) date provizorii
pg. 89
ÎNNOPTĂRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Tabelul nr.18
Tipuri de structuri de primire turistică
2007 2008
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.1)
Total judeţ6407
26258
64786
74509
86712
05915
89234
3117932
72217
62333
58786
73783
77814
din care:
Hoteluri5092
94799
33754
43110
54735
13857
95176
17033
14767
34391
44131
24754
75230
8
Moteluri 398 282 338 455 2807 2816 3661 4014 3894 3059 2901 2155 2951
Vile turistice 4227 6003 3515 3896 3291 3076 5153 6230 4454 3815 4631 5454 5552
Cabane turistice 1928 1942 1723 957 1533 1113 4192 5941 2071 1020 933 2629 2954
Pensiuni turistice urbane 2468 3750 2751 2179 3065 3397 6271 6824 5342 4570 4579 5966 6983
Pensiuni turistice rurale 491 515 593 1690 1750 2189 3442 4973 2433 1825 1169 2624 960
1) date provizorii
1)Sejurul mediu: este un indicator al circulaţiei turistice şi arată numărul mediu de zile de
şedere a turiştilor într-o anumită zonă sau unitate de cazare.
Folosind datele din tabelele de mai sus putem calcula:
După cum se observă, pentru anul 2007, sejurul are o valoare de 2,5 zile, cu valori ridicate în perioada vacanţelor de iarnă.
pg. 90
2)Densitatea turistică: - este un indicator care arată cât de solicitate sunt ţările de destinaţie.
Are două modalităţi de calcul:
şi
Folosind datele:- Populaţia jud. Braşov: 633.140- Suprafaţa jud. Braşov:5.363 km2
Analizând rezultatele obţinute în ambele variante se poate aprecia faptul că jud. Braşov nu se confruntă cu probleme privind numărul de turişti ce revin fiecărui locuitor în parte, deci, nu apar conflicte sociale între populaţia locală şi turişti. Afirmaţia este valabilă şi în cel de-al doilea caz, ceea ce implică inexistenţa unor conflicte de mediu.
3)Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare: - acest coeficient este utilizat în aprecierea gradului de exploatare a capacităţii de cazare şi se exprimă procentual. Formula de calcul este următoarea:
Considerând o perioadă de funcţionare de 365 zile, şi o evoluţie constantă a capacităţii de cazare avem:
După cum se observă, capacitatea de cazare a oscilat, dar în linii mari s-a păstrat constantă.
pg. 91
4.2 Dezvoltare şi promovare
Propuneri de valorificare:
În scopul unei valorificări superioare a potenţialului turistic al judeţului Braşov şi a staţiunii Poiana Braşov este necesară luarea unor măsuri cu caracter concret:
crearea şi promovarea unor programe turistice care să fructifice frumuseţea atracţiilor naturale ale zonei, făcându-le cunoscute turiştilor amatori de frumos şi de petrecere diversificată a timpului liber;
promovarea turismului de afaceri, zona Braşovului fiind atât un important centru turistic, cât şi unul economic
promovarea turismului speologic în munţii Făgăraş datorită caracteristicilor aparte ale peşterilor din această zonă;
dezvoltarea grupurilor de ghizi atât pentru îndrumarea spre traseele numeroase ale zonei, dar şi pentru realizarea de programe pentru cunoaşterea specificităţii zonei prin organizarea de excursii cu programe înainte stabilite;
promovarea la nivel naţional şi internaţional, în colaborare cu societăţile de turism, a unor programe speciale pentru vacanţele de iarnă şi de vară; crearea unei imagini a unei staţiuni optime pentru petrecerea timpului liber ca o activitate constantă în tot timpul anului, dat fiind accesul relativ uşor către această zonă.
Evaluarea eforturilor investiţionale, posibilităţile de realizare şi efectele scontate în plan economic.
Desigur că pentru punerea în practică a propunerilor de la punctul anterior sunt necesare şi fonduri băneşti importante, pentru ca rezultatul scontat să fie atins, respectiv maximizarea rezultatelor utile ale întreprinzătorilor (efect maxim cu efort minim) şi satisfacerea deplină a cerinţelor consumatorului de turism.
În acest scop pot fi încurajate investiţiile localnicilor cât şi obţinerea de programe din fonduri internaţionale pentru dezvoltarea principalei regiuni de maximă atractivitate a ţării.
Apare necesitatea scutirii pe o anumită perioadă de timp de la plata unor impozite, concesionarea unor terenuri pe perioade importante de timp.
Alte modalităţi de acoperire a eforturilor investiţionale în domeniul turismului pot fi considerate sponsorizările, creditele cu dobândă redusă şi eventual subvenţiile.
pg. 92
CONCLUZII
Staţiunea Poiana Braşov este cea mai mare staţiune montană din ţară, atât prin punctele
sale de atractivitate maximă, prin posibilitatea practicării unor sporturi atât în sezonul rece cât
şi în cel cald şi nu în ultimul rând oferă posibilitatea petrecerii unui sfârşit de săptămână
deosebit de reconfortant şi plăcut.
Prin dotările existente şi prin potenţialul oferit de baza materială staţiunea Poiana
Braşov este cea mai importantă destinaţie pentru turismul montan, atât pentru turiştii români
cât şi pentru cei străini.
Profilul staţiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă, de aceea,
agrementul se bazează pe existenţa pârtiilor de schi amenajate, deservite de instalaţii de
transport pe cablu.
Circulaţia turistică în staţiune, la nivelul ultimilor ani, a înregistrat 100 – 120 de mii de
turişti anual, cu circa 400 mii de înnoptări, turiştii străini reprezentând 28 – 35%. Nivelul
acestor indicatori reflectă, o dată în plus, calitatea activităţii turistice a staţiunii, comparativ cu
celelalte, precum şi efortul susţinut de promovare a ofertei staţiunii pe pieţele externe. Turiştii
străini provin mai ales din Israel, Marea Britanie, Germania, Franţa şi alte ţări.
Pentru eficientizarea staţiunii, respectiv pentru creşterea gradului de ocupare sunt
absolut necesare lucrări de investiţii cum ar fi de exemplu: realizarea unui centru de
conferinţe a cărui folosire ar duce la ocuparea camerelor de hotel în extrasezon şi în capetele
de sezon.
Zona montană cu care este înzestrată staţiunea, sălbăticia şi naturaleţea deosebită pe
care o oferă, au făcut staţiunea un adevărat punct de atracţie pentru turiştii români cât şi
străini.
Chiar dacă Poiana Braşov şi-a dovedit forţa competitivă pe piaţa internă ca şi pe cea
externă, posibilităţile sale de dezvoltare nu sunt epuizate, iar necesitatea diversificării şi
creşterii ofertei este reală.
pg. 93
Astfel staţiunea va reprezenta totdeauna un punct de atracţie pentru toţi cei care au
vizitat-o sau care urmează să o viziteze.
Resursele turistice reprezintă pentru oferta turistică a staţiunii Poiana Braşov, „materia
primă” necesară desfăşurării actului turistic, elementul principal care motivează deplasarea
turiştilor.
Potenţialul turistic al staţiunii Poiana Braşov nu ar putea fi valorificat eficient în lipsa
protecţiei naturii. Cu acest scop, zone din jurul staţiunii au fost declarate rezervaţii de flori sau
peisaj, beneficiind de un regim special de protecţie. Printre acestea se numără rezervaţia de
Stejari Seculari de la Cristian, cu exemplare de copaci a căror vârstă este de 300 – 400 de ani,
rezervaţia de floră Stejerişul Mare, rezervaţia şi Parcul Natural Tâmpa din partea de nord a
staţiunii, declarate în anul 1980, pentru protejarea plantelor şi a peisajului.
Baza tehnico – materială ocupă un loc important în cadrul ofertei turistice a staţiunii,
permiţând punerea în valoare a potenţialului de care dispune această zonă turistică. Resursele
materiale ale staţiunii au transformat oferta potenţială în ofertă efectivă, capabilă să permită
turiştilor să beneficieze de elemente de atracţie aflate în zonă, să ofere condiţii pentru
petrecerea plăcută a vacanţei.
Aşa cum s-a putut constata din prezentarea făcută în capitolul 3, principala atracţie a
staţiunii Poiana Braşov o reprezintă pârtiile de schi. În timpul iernii staţiunea devine o
adevărată capitală a schiului din Carpaţii româneşti.
Având în vedere condiţiile naturale, poziţia geografică, gradul de atractivitate şi
diversitatea ofertei de servicii a staţiunii, Poiana Braşov se înscrie în rândul zonelor turistice
cu activitate bisezonieră.
Conform unor studii efectuate la nivel internaţional, cererea pentru turismul de iarnă
se va amplifica. Este o ocazie importantă pentru staţiunea Poiana Braşov, având în vedere că
principala atracţie a staţiunii este zăpada, ca tot mai mulţi turişti să fie interesaţi şi atraşi de
sporturile de iarnă, de toate celelalte atracţii ale unei vacanţe de iarnă la munte.
Printre punctele tari ale staţiunii Poiana Braşov se pot enumera: cadrul natural
remarcabil şi nepoluat, renumele staţiunii, accesul în staţiune este facil (deşi este situată la
altitudinea de 1020 m), pachetul specific „ learn to ski „ (superior unor oferte similare din ţări
cu tradiţie.
pg. 94
Pentru a ajunge să răspundă pe deplin exigenţelor turismului internaţional, oferta
staţiunii Poiana Braşov va trebui să fie mai diversificată. Trebuie diversificate serviciile
turistice, pornind de la cele de cazare până la cele suplimentare.
Foarte important este ca în cadrul staţiunii să se înmulţească posibilităţile de informare
rapidă şi eficientă, petru că în turism informaţia a devenit foarte valoroasă. Ceea ce există este
insuficient pentru a mulţumi mai ales turiştii străini obişnuiţi cu posibilitatea obţinerii
informaţiilor dorite într-un timp foarte scurt.
Acţiunile de promovare trebuie îmbunătăţite, aşa cum s-a specificat şi în capitolul 4,
deoarece acestea stau la baza cunoaşterii cât mai corecte şi mai concrete a staţiunii analizate.
Importanţa promovării turistice pentru staţiunea Poiana Braşov este evidentă în
condiţiile actuale în care concurenţa este mai acerbă ca oricând, exigenţele turiştilor sun tot
mai mari iar consumul turistic este influenţat de un număr crescând de factori obiectivi şi
subiectivi.
Staţiunea Poiana Braşov este şi va rămâne pe drept cuvânt cea mai modernă şi căutată
destinaţie de turism montan din ţara noastră, care prin tot ceea ce oferă reuşeşte să atragă
mulţi turişti atât români cât şi străini.
pg. 95
BIBLIOGRAFIE
CĂRŢI :
1. ALBU NICOLAE, Turism şi eficienţă Principii generale, Editura Lux Libris, Braşov,
2005.
2. ALBU NICOLAE, Turism şi eficienţă Turismul Braşovean, Editura Lux Libris,
Braşov,
3. ANASTASIEI BOGDAN, Marketing Turistic, Editura Tehnopress,
4. CRISTUREANU CRISTIANA, Economia şi politica turismului internaţional,
Editura Abeona, 2004.
5. DINU MIHAELA, Geografia turismuluI, Editura didactică şi pedagogică, R.A
Bucureşti 2005.
6. FERENŢ EMIL, Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi,
2004.
7. GLAVAN VASILE, Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
8. LUCACONSTANTIN, CHIRIAC ALEXANDRA CRINA, Manualul ghidului de
turism, 2002.
9. MANOLESCU IRINA TEODORA, Amenajarea turistică a teritoriului, editura
PIM, Iaşi, 2006
10. MINCIU RODICA, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2001.
11. NISTOREANU PUIU , Management în turism, Editura Lux Libris, Bucureşti, 2002.
12. NITA VALENTIN, Managementul serviciilor de cazare, Editura Tehnopres, 2004.
13. SANDU PETRU, Management în turism, Editura Lux Libris, Bucureşti, 1998.
14. STANCIULESCU GABRIELA, Managementul operatiunilor de turism, editia aII-a
Editura Allbeck.
15. ZAHARIA VALENTINA, Tehnica operaţiunilor de turism, Editura Ex Libris, 2002.
pg. 96
SITE-URI:
1. www.addjb.ro
2. www.anat.ro
3. www. brasov .insse.ro
4. www. brasov ean.ro
5. www. brasov spy.com
6. www.biblioteca.ase.ro
7. www.cazare.com
8. www.cotidianul.ro
9. www.cpntbv.go.ro
10. www.eddiestravel.ro
11. www.in brasov .ro
12. www.infotravelromania.ro
13. www.tourismguide.ro
14. www.trafic.ro
15. www. turism info.ro
16. www.turism.ro
17. w ww.tour-romania
pg. 97