DIN PATRIMONIUL ARHITECTURAL

NOI DATE PRIVIND CÎTEV A MONUMENTE DE ARHITECTURĂ DIN JUDEŢUL ARGEŞ

Arh. J\!lAJUA J\lULTESCU, m·h. AT,EXANDilU J\rl ULŢESCU

M ul ţ im ca clem ente lor ca re inlră în procesul rcccplă r i i a rt is ti ce ş i islori ce a va loril or de pa lrim oniu a făcuL ş i va

face în conLinua re ca acţiunea el e repera re ş i punere în va loa re a aces lora să fi e pe rmanent în plină d esfăş ura re . Trehui e s5 intre în t ra cli(.ie ca una din el a loriil e a rhit"ec ~il or - indife­rent de locul unde îşi d esfăşoa ră ac Li v iLa Lea - dat ori e ci r {)noa re pe ca re şcoa la să le-o inoc ulez· cu cea ma i m are se ri o­.z itate ş i pcnLru ca re aceasta trebui e să- i fo cii compe le nţi - , aceea a d epi stă rii va loril or arhitec t ura le, a ev icl e n~i e rii ş i

.;i clînc ir ii c unoaşte rii celor semna .late sau s Ludiate par\.ia l. Boga t.ul pa tr im oniu arhiLec tura l a l jude Lu lui Argeş es te

bine repreze ntai. în ceea ce pri veş l.c a rhitec t.u ra c i v il ă . Ex i s t ă ·da le despre cur(il e d omneş Li de la Cimpulun rI ş i Curtea de

Fig. 1. Conacu·1 Budi şlenil or d in Du deasa , j ude \ ul Argeş. Fa\ada de vest.

A rgeş, s in i. cu nosc u Le c ur ~ il e fo rtifi ca te ele la Bă j e~ Li , cul e le ·de la Ş ui e i , HrLcvo i cş Li , Raco,· i ~a , B ucl easa e le., conacele de la Ştcfă neş li Vtllea Ma rc, Go l eşL i , D răghi c i , L ucicni , ])opeşt i-Pa l a n ca, Jz,·oru, Bo rzeş Li , Mer i şa ni ~ i num eroa e .nite le, l ăsî n d de-o pa rl.e \'n loros ul patr im oniu el e l1 1 ·hi Lccl ură

popul a ră cl in zo nă; sîn l. reprrze nt a l.e a ic i c lape a le cl cz , · o lt ăr ii

arhiLect urii civ ile înc<' pîncl clin secolul iii X IV-iea p inu în : eco I u 1 a I XX-1ca 1 •

Dat.e le noi prczc nLat.c î n a rLi colul dr fo~ă se refe ră la evo-111\ia reşedin\,cl o r dczvo lln lc cli n d o u ă s~il e: B ucleasa (fi g. l şi

2) ş i Me r i şn ni (fi g . 3).

1 P•nlrn ha biL:.i Lul clu pă secolul a l X I V-lca cx i slă o bogaLă biblio­gra fi c pc epoci ; pent rn habilalul lna inl de secolul ni X IV-l cn !n zon ă,

v zi Dinu Ant onescu, „Arhitectura ", 1979 , 1, p. 01,

1n sa tul lh1dea. a i, s iLuaL la 10 km nord-est el e P il cş Li , se păs lrează un g rup el e monum e nLe clin care cel ma i c1111 osc 11 t ('S LC conn('ul B11cli ş lenil or . Co nce nt ra rea el e 111 onu111 e nLe la l3 11deasn a r fi Lrebu i t să i n Lrc în a ten \.ia ce rce lă ri lor arhi tecturi i Ycchi rom â n eş ti pl cc încl de 1:1 co ns icl erenlul că domeniile fc uda k , o da lă create, ră mînea 11 în poses ia 11nor gc nern \ii a le act' l c i a~ i fa milii . F elul cfe v i ~1 ~ă se m odifi că de ln genera-ţ i e la genera \,ie, iar l oc uin~n era fi e m odifi ca tă, fi t> înl oc uit ă cu o n it a de ni\'elul cc rn L ln 111 oment 11l respect iv. Ma i ex i s t ă :;; i

" N. SLo icescu, B ibliogra fia loca lilă/ilor ş i monumen telor f'e11daie din Jlomiin ia, J . Tn ra Romfmcască, 1970, p. 105, unde se spec ifi că fapl ul că sa t ul cs lc conse mn ul doc11111cnlar pcnlru p ri ma dată în 1526.

Fig . 2. Casa IIagi T udorncltc din Buden sa. Fa \ada de est , lna inte de ulli­mc lc rcpnrn~ ii.

F ig. 3. Fos la Casă a agronomulu i clin Mcri şani, judc\:ul Argeş, vcd •rc a ln lurii de s ud-est.

71

http://patrimoniu.gov.ro

o

I I to ~ - 2 9!1

...• I\ ! ·-1 ---------------------

I

- - - - - .J.

9 10

Fig. 4. Planul ruinelor co11ac11lui de la Budcasn, ars la 1764.

10

Fig. 5 a, b. Planurile celor dou ă ni veluri ale conacului Buclişlcnilor cu propunerea ele restaurare.

p os ibilitatea distrugerii acesteia de ca lami tă ! i naturale şi a refacerii ci pe alt amplasam ent . La Budeasa există tre i casc ş i alte clădiri anexe, aflate în diverse stadii de conserva re , ş i care apar(:in acel e i aş i familii.

1. Constnw! ia 3 plasată între atenansele mai noi a le co na­cnl ui cunoscut, ş i la sud-est de acesta, păstrează z idurile (fig. 4) alcătuind un început de dreptunghi mai larg - probabil casa - din ca re se detaşează un i eş ind , even Lua l foişorul. Prote­jate de o şapă realizată în anul 1927 cu ocaz ia lu c răril or de lărgire a conacului , aceste ziduri se mai co nservă pînă la înăl­ţimea de cca 1,85 m deasupra nivelului actua l al terenului. Pe unul din e le es lc vizibilă şi azi o firidă a pivni(ci ce alcă­tuia primul nivel a l casei4 •

2. Ansamblul conacului Budiştenilor~' cuprind e co na c ul propriu-zis cu parcul, capela c ur\;ii cu zidul_ ele incintă, deve­nită biseri ca satului , şi curtea gospodărească, azi sediul C.A.P . Budeasa.

a După datele împărtăşite cu deosebită a mabilitate de familia arh . Ion Budişteanu, casa aceasta a fost construită de Mirică Bucliştcanu ş i a ars la 1764, dată după care nu a ma i fost refăcută.

4. Proiectul de r esta urare, a lcătuit de către 111stilulul ele proiec tări ~ Argeş, la comanda Comitetului judeţean de cultură şi ed ucaţ i e socialisUi şi a primărie i comunei Buclcasa, pentru ansa mblul ele monumente din localitate, prevede şi cercetări arheologice în zona acestei conslrncli i.

5 Paul Cernovocleanu, Paula Petrescu, Monumenil! istorice din comuna Budeasa (descrier ea conacului, inscripţii , foto casă, biseric:I ş i cruce), "Monumente şi muzee", I , 1958, p. 149-166.

72

Lucrările de resLaururc încep ute la cona c în a nul Hl82 au pus în eviden!,ă e lem e ntc ce îmbogălesc cun oşt i nţ.elc noastre asupra arhitecturii sale.

MonumenLul se compune din do uă părţi (fig. 5) şi anume: partea veche - un drepLunghi de cca. 15,50 m pe 11 ,50 m -ş i cea nouă, a dă uga l ă în două etape; bucătăria la parler ş r dorm itoa rele la elaj, în a nul H.l22 ş i foişorul de pc lat ura de es L, în 19276 •

Parlea veche a co nac ului , cu aspectul e i atît de unitar az i, este ş i ca rezulLatut unei su ite de inter\'en!,ii , constînct chiar din comp l etăr i şi dezafectări.

Parterul se compune din intrarea pe sub foişor, h olul scă rii , casa scăr ii cc duce la eta j ş i s ufra geria, toa1e la un nivel mai ridicat clecît pivni!:e tc din parLea el e nord , a l căt uite din gî rli ci, pivni!a mică ş i pivni(a mare. Dintre elementele actua lului parter esle posibil ca ce le mai vechi să fi e cupr inse în dreptunghiul a că rui lungime îl const itui e latura lungă a pivniţei mari boltite semicilindric ş i av înd două dubl ouri . Zid uril e su fragerie i au p u Lut fi a d ă u gate într-o elapă ulterioară . Această încăpere , care are o lung im e foarte mare, este compu~~ din două mai mici între care s-a suspendat un zid ce coresp 1111-dea Jocului unel e, pe perete le ci nordic, apare un rezalit. Pentru sus\;increa zidului corespu nzălor ele la eta j, npare în toc ul zidului s uspe ndat o grindă compusă clin două profile de ca le fera Lă.

Fig. 6. Fa~ada de vest a conac ului Bucli ştcnilor cu indicarea şlrepilor de zidărie cioplit ă.

Fo i şo rul actual pare a fi o adă u g ire cu ocaz ia restaurării construc (.ie i în anul 18707 • Săpălurile începuLe penLru rea liza­rea unei cenLuri la nivelul Junda\,i il or, cerută de necesdăt.i de conso lida re, au dus la descoperirea, pe latura vest i că a clă­dirii , a unui zid perpendicular pe fo(.a dă ca re ar puLea fi zidul foişorului iniPal. Că acest zid se înălla ş i se ~esea cu zidul actuale i [a(,a cl e este co nfirma t el e faptul că la decapa­rea tencui elii a apărut Lra se ut zidului pe verti ca l ă (fi g. 6).

Problemele ricli caLe de etaj s înt şi ele destul de complexe. Eta jul se comp une din casa scăr ii , holul-corid or , sa lonul mare , iatacul de pc colţul nord-vesLic (camera bunicii), sasul cu ia La cu 1 (camera ele oaspe!:i), debaraua de pc col ~ul norcl­est.ics , precum ş i sasu l ş i iatacul (hiroul ş i biblioteca) de pe co l ţ ul su d-esti c. Actualmente, din acest sas se accede la fos­te Ic dorm itoarc ci în ari pa n ouă a casei.

lnLre efecLelc cutrem urului clin anul 1977, care au condus la actuala resLaurare , n fost ş i apari\;ia, pe tencuiala Ja\,adelor eta jului , a un or c răpături pe conturul tuturor go luril or (m od i­ficate sau închise). S-a cons tatat, astfel , cx istenla unui gol de uşă pe fatada s udi că; din sa!onul mare de la eta j, se com u­ni ca într-un ba Ico n de lcm n. Jn caz ul .în ca re cerce tăr il e ulte­ri oa rc în parcloscal:i şi pc perc\.ii sa lonului m ar\' Yor 1·r rlifi ca

« Aripa nou ă a conac ului Buclişlcnilor csk datorată, clupă mărturia arhitcct11J11i Ion Bucliştcan u , inginerului Dimitrie Buclişteanu.

7 Datorată generalului Al. Bucliştcanu , unul dintre croii războiului de incl r. pcnden'ţă a Homânici (1877-1878).

B Deasupra u ş ii ca merei ele oaspeţi cm accesul către tainiţă .

http://patrimoniu.gov.ro

I I I

' I \ / \ / - \. ---------- - - -------------------- 7 -

\ , , ////

__ __ _::~ ... -=--=--=-„---... ---=---------~-:,-._-;,;/------

li o 3 4

o

\ / \ /

„„ ~.~/li ,___ / ...... ______ .........

5 6 7 8 9

4 6

10

8 9 10

COMPLETARI DE ZIDARIE DIN DIFERITE EPO CI (SEC XIX)

ACCES LA POD

r-- · - ·1 ' ' I I

' ' ' ' L - - -J

o

Fig. 7. Planul lliscricii cona­cului Budişteni l or.

4 5 6 8 9 10

Fig. 8. Planuri le celor două nivelur i ale Casei Hagi Tudorache.

fapLu l că aces la es Le 1111 spa .~iu amplifi caL cu timpu l , uşa ar fi pul11 t conduce pe o p l atform ă ale cărei rosturi numai săpă ­turi le arheolog ice le vor demonstra . P e peret ele vestic - faţa­da cu foişor spre şosea - s-a u constatat modificări importante ale zidărie i în zona ferestrei clin capătul holului-coridor ele la etaj ş i a ocniţe i din iatacul a lăturat, precum şi închiderea unei fe rest re din aceast ă ulLimă încăpere. R e leve ul executat de cătrr arhit ect ul Ş t e fa n Ba l ş în anul 1948°, şi ca re a re meritul el e a mrnţiona pentru ultim a oară dese nul stu catur ii

o Cunoaştem pinii nzi tt·ei relevee a le clădirii , exec utate de către nrh. Ştefan Balş în 1948, arh. Ion Budi şlean u in 1970 şi I. P. Argeş sub conducerea arh. Alexandru Mulţescu ln 1980.

p lafoa ne lor ca re s-a u prăbu ş i t într-o e t apă următoare, figu­rează , p entru iatacul de p e colţul nord-vest ic al cona cului , o împărţ. i re a plafonu lu i în două părl:i : una m ai l argă, împodo­bită cu elemente decorative bogate ş i o alta pre l ungă,bor­dată de un chenar a semănător celui de p e coridorul central al etaju l ui. Aceas1ă zonă corespundea unui corid or a e[1 rui cx i s Le n\ă es"lc conf irm ată az i de ştrepii apănq. i în zidăria dinspre inLeri or, p e percLele nordi c al c l ăd irii, ş i de u:;;n zidită a le că re i co n turn ri au a părut în zidăria zdn1 neinat ă de cutre­mur. În pa rd osea la a cestu i cor idor se pă s lrcază a ccesul în La inii.a de deas upra pivniţei m ic i. Spre Pxter ior s-a u des­co1writ în zidărie, unde brîu l profilat al cl[i dirii lipsea, tot pe pcrcLele nordi c, amprentele grinzil or ce sus \ inea u o sală;

73

http://patrimoniu.gov.ro

o

ZIOARIE OE , ., Lt-H.Ul llR A OIN ·. OlVE H~[ LPOCI

9 10

9 10

Fig . 9. Planul pivniţelor clădirii iniţiale de la Mer i şanl cu indicarea boltirilor; Secţ.iunea prin partea veche a conacului.

ca încadra co l\; ul c lăd irii de la uşa cor id or ului dispărut (înglo­bat în iatac) pînă la actua la fereastră estică a holului-coridor de la etaj. P e peretele estic al c l ă dirii s-a u constatat modificări de zidărie şi umpleri de goluri în zona micului sas ce constituie a cces11l în do11 [1 came re de pc colţul nord-es ti c al casei , la fereas­tra holului-cor idor ~;i în ia tacul de pc colţul sud-esti c a l casei 11 nd e a [ost zidită o fereastră. Alte constată ri nu s-a u p u Lut fa ce pc pe rete le vest ic da torită a lipirii a ripii noi de acesta.

So luţ i a de resta urare adoptată p entru această clăd ire

urm ă reş te păstra rea în linii mari a aspectului consacrat de tra clj\:ie, în timp cc săpătu ril e a rheologice vor preciza t ra seul incinte i casei m ari ş i evidenţia, totodată, eventua: lele corpuri a nexe: bucătă rii , bă i , odă ile de servi ciu e tc., di s­

părute în timp . Incinta biseric ii îşi păstrează zidul ş i poarta, ocr otind o

s ui tă de morminte ale famili ei ctitorilor. Lăcaşul de cuH,

ce a co nstituit ş i el, de curîncl, obiectul unei repara\:ii10, se prezintă ca un m on ument reprezentativ pentru arhitectura secol11lui a l XVIII-lca11 (fig . 7) prin dimensi unile sa le, felul în ca re s înt rezolvat e b ol t irile diverselor spaj.ii ş i spaţ iile propriu-z ise, frumuseţea elementelor de piatră (col oa nele din t re naos ş i pro naos în spec ia l), precum ş i elega n\.a vo lu­m etriei exterioare .

Actua lele atena nse s înt refăc u te în a nii 1922- HJ27, pro­babil pe locul ocupat de vechea cur te gospodărească ampla­sată a ici după disLrngerea co nacului nr. l.

3. Elementele păs t rate din c ur ţ ile ansamb lului case i cunos­cute azi sub denumirea de Casa H agi Tud orache1 ~. FosLul a nsa mblu , alcăLui t clin casă cu inc inta ei ş i parc, precum ş i din cur(:i le gosp odăreşt i , se a Uă la cca . 300 m de conacul Budi şt.e nil o r , pe pa rtea dinspre rîul Argeş a şose l e i . Odi­nioa ră îmbrăcată într-o bogată profilatură, casa arc d ouă nive luri (fi g. 8). Primul ni ve l se compune din gîrlici, pivni ţă mică, b o l tită semicilindri c c 11 a rc-clublou ş i p i vn i ţă mare bol­tită semi cilindri c cu două a rce-cfubl ouri. Spre sud, dreptu n­g hiului format de pivniţe i se a lip eşte încă p ~ rea p o li gona l ă de s ub sac nasiu, iar spre nord spaţ iul des Linat intrăr ii.

Etajul cuprinde casa scă rii , holu 1-co rid or cu sac nas iul în capăt şi mai multe încăp e ri. Frumuse ţea t uturor aces tor încă­per i o const it uiau mulPmea şi ca liLaLea deosebită a stucaturi­lor ce ornau plafoa nele13 • D in păcate, toate ncesLe decora \,ii nu dispă rut cu ocazia rep a ra ţiil or recente, executate a ici pentru int roducerea c l ăd irii în c ircui t ul cconorni c14 • Din constată ril e la faţa locu lui făc ntc înaintea acesto r repa raţii a re i eş it că golurile nu fost modificate în mai multe etape. Pină la ultimele repa raţ ii , pe faţada est ică a clădirii se păstra un ma rLor pentrn forma golurilor de feres tre ini ţ ial e .

Modifica rea ş1 rpa ntc i, uni [ormiza rea gol uril or, finisajele folosite la faţa dă între ca re soclu l din m oza ic cu asize dezordo­nate ş i tencuiala din piatră artifi c ia l ă de la eta j au schimbat înfă ţ işa rea aceste i c lă diri rema rcabil e, odini oară, prin aco­peri ş ul ela nsat, albul zidurilor, decupa jul goluril or ş i frumu­seţea ornam entelor.

* Merişanii1ii, a flaţ i la o inte rsec\:ie imp o rta ntă de drumuri ,

sta ţie de poş Lă pînă la punerea în funcţie a că ii fe rate Piteşli­Curtea ele Argeş, posedă numeroase clădiri vechi a căror ce r­ce tare merită interes . lnLre acestea, ansamblul cunoscut azi sub numele de Casa agronomului , viiLorul ha n t uristic Merişa ni , atrage a Lenţia în mod deosebit.

Situat în mijlocul unui pa rc de cca. 10 h:i , el îns u ş i puLînd fi un punct de refcrin\:ă în dezv oltarea arhitecturii peisagiste la noi în ţa ră , la ca păLu l unei ale i de ulmi bătrîni a nsamblul se compune din conacul propriu-zi s, casa intendentului, cur tea gospodărească, g ra jdurile plasate într-o a t reia inc in tă ş i din hiserică.

10 Gindită ca o restaurare după cutremurul din 1977, lucrarea cc pre­vedea eliminarea igrasiei, consolidarea şi aducerea monumentului la situ­aţia iniţial ă chiar prin reînălţarea turl ei peste pronaos, prăbuşită la lnce­putul secolului al XIX-iea , s-a rezumat la consolidar e şi la o seric de tnlocuiri de finisaje fără a probar ea proiectantului.

11 Cl ădit ln 1796, ln locul unei biserici de lemn , monumentul a sule· rit stricăciuni datorate cutremurelor de la începutul secolului al XIX-lea. Turla naosului a fost reclăditi1 in 1810 dar turla pes te pronaos a r ămas din lemn. Vezi N . Sto!ccscu, op. cit.

12 Curţ.ile acestea, !n ălţate ln a doua jumătate a secolului al XVIII-iea sau ln primii ani a i secolului al XIX-iea, au aparţinut tot famili ei Budiş­ten ilor. E le au fost vlndutc la 1898 unui negustor din Piteş ti - Hagi Tudorachc.

13 Amintesc printre a ltele de stuca turil e casei protopopului Cirslea din Popeşti-Goruneşti semnal ată de Maria Golescu în articolul „ Un arizi· teci român de la ince putul veacului al XIX-iea; meşterul I /ie Gulie „BCMI", 1943, fasc . 115-118, p . 109. Este de a ltfel izbitoare şi a semănarea vederii dinspre r ăs ărit a cl ădirii de la Popcşti-Goruneşti cu cca de la Budeasa.

14 Clădiril e au fost preluat e de o asociat.ic economică intercooperati stă cu profil industrial şi reparate ln anii 1979-1980.

15 N. Stoicescu, 1970, Bi bliografia localilăfilor ş i monumentelor feu­dale din România I, Ţara Românească, p . 425, unde se spec ifică faptul că satul este consemnat documentar pentru prima oară la 1428. Pentru nu­mele satului avansăm ca ipoteză lnfiinţarea acestuia de către locuitori din apropi erea schitului Mcriş-Corbii de Piatră , aflat la 4 km peste deal de Brădetu, vechiul sa t de pe rlul Vllsan , rlu cc se vars ă ln Argeş în dreptul Mcrişan il or .

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. JO. Aspect din foişorul de pc latura de est a conacului de la Mcrişnni .

Conacul , o clădire de mari proportii, este realizat în mai multe etape, în formă de „U".

Nucleu l său iniţial este cons tituit din ar ipa de es t ale cărei origi ni pot să coboare pînă la sfî rş itul secolului a l XVII- lea ş i începutul seco lului a l XVJJI- lea16 , Iuînd în co nsi­dera re forme le arhitecturale.

Nivelu l întîi ~fig. 9) cupri nde gîrliciul iniţial, boltit în leagăn, cu acces la două piv niţ e: pivniţa mică, boltită, de asemenea, în leagăn, ş i o pivni!ă marc - o încăpere de 7/8,35 m acoperită cu patru cupo le pe pandantivi , sprij inite de arce ca re se descarcă in mijlocul încăperii pe o co l oană de piatră sculptată, cu fus în torsa dă, capi tel şi baze gecme tricr. Şase firide ritmează pereţii aceste i încăperi. Accesul in i­ţ ia 1 a fost abandonat şi a trcbu it să fie creat un nou gîrl ici, ce l prin care se intră azi în pivni\ă, în cadrul încăperii bollilc de sub sacnas iu . Lucrările au afectat, în timp , bolta de peste· noul gîrlici şi aceasta a fost întărită cu un arc de z id ărie. U„n de mici dimensiuni a încăperii de sub sacnasiu a fost zidită, locul ei rămînînd v izibil în zona intersecţ.iei de liol\i , iar o u~ă mare a fost practicată pe peretele nordic . Stnrea zidăriei ş i bolţilor pivniţelor este admirabi l ă, iar execu­ţia deosebit de îngrijită. Tot primei etape înclinăm să î i atri­buim şi holul de intrare cu scara ce duce la odă il e de peste pivniţe de pe latura de sud a casei, încăperi cc par a fi con­temporane cu acestea.

16 lncerclnd o atribuire ne-am oprit asupra fnmiliel Mcrişanilor cu moşii in Teleorman. Barcan (din Tirnava), Mcrişanu apare tn acte, con­fon11 N. Stoicescu, Dic/ionarul marilor dregători din Ţara Romtlnească şi Moldova, 1971, Intre anii 1558 - 1568 in special ln mareic pomelnic al Mănllslirii Argeşulu i (mănllslirca eslc plasată la nord cu ccn. 20 km de llfcrişani). Un a ll Barcan Mcri şanu este consenmnt Intre 1583-1611. Stnico Bucşnnu Mcrişnni, semnalat Intre 1656-1693, apare ca martor tn proce­sele lui Mareş Băjcscu din Băjeşli (mărturiile depuse pentru moşii din zona Mrrişanilor - Băjeştli slnt apropiaţi de Merişani - pot Ci un indiciu asupra stăplnirii moşici Mcrişani de către Stnico).

La 1875 conacul este lărgit17 adăugîndu-i-se un foişor eta ja t pe latura de est, ce oferea o frumoasă privelişte către intrarea în parc printre ulmii aleii de acces, încă un nive l în fachwerk peste toa lă aripa veche ş i încăperi pc două nivele pe colţu I nord-vest ic. Perpcnd icu lar, pc a ceastă aripă

. nouă, către vest, s-a adăugat marca sa l ă ele hal cu terasa ci spre peluza par ului ş i Argeş ş i belvederea înglobată az i în corpul bucătăriil o r .

ufrageria ş i sa la de ha l s înt încăperi de 9/G,GO m ş i 11/ G,GO m, cl espă r\,il e printr-un glasYand. Marca sa l ă de hal are înăl\. irn ca de 5 m ~ i se clrschid e către norei ş i sud prin cîlc trei go luri de m ar i dimensiun i. P lafon ul este executat din g rinzi de lemn caselalc, la intersec\ia cărora atîrnă ciubuce din lemn scu lptat. Faţade le au în cazul întregului corp adău­gat o profila tură bogată, ec l ectică. Foişornl de pe latura de est, la ·tură ce constituie nu cleul ini\ial al cona cului , este executat din zidărie la parter şi clin lemn traforat la etaj (fig. 10). 1ncăperca de la parter era l ambrisată cu panouri de lemn ornate cu ciubu ce s trun jitcls.

Aripa de vest a ansamb lului , adăuga ·t ă tot la 1875, era i ni ţin 1 separată de c l ă d irilc descri se. Rolul ei era de a adă­post i bucătăriile şi locuinţele personalului. Abia prin anii '50 ai secolului nostru s-a realizat legătura îutre 1nipi lc conac ului prin bucătăriil e a dăuga te între sa la marc de bal ş i încăperi le de pc latura de vest. Contemporane cu etapa 1875 de rcame-11ajare sînt şi casa intendentului ş i incinta grajduri lor. Grar durile, mult modiricatc azi, erau din cărămidă aparentă cu chenare a lbe de tencuia l ă. Se mai păstrează în interior stî lpi frumos profilaţi din cărămidă cc prcbcază calitatea arhitec­turi i utilitare din epocă.

Una din c l ă dirile de pe conturul curţi i gospodăreşti, cu o adincimc marc într-o :1n umită zonă, poate fi ghc\ăria din Yechime a conacu lui .

Amenajări l e prevăz ute prin proiectul de tra11sf01marc a a nsamblului în han tursitic10 constau în crearea în comic a unor spaţ:ii de cazare şi nlimcntaţ;ie, iar în celela lt e corpuri ::de acestuia, a altora productive: ţe~ii'lorii.

Biserica curţii, devenită biserica sa tului , es te o clădire repara tă în 1808 de către proprietarul de a Lunci a 1 conacului, Constantin Viişorcanuw.

U n punct muzea l cu exponate de epocă se Ya amenaja în pivn i ţe, urmărind popu larizarea monumcnt11lui , sporirea alrac ţ,iei turistice, relevarea scm niJica\ici arhitectural în acord cu respectarea ş i păstrarea va lori lor trecutului.

17 Lucrilrilc clin 1875 au fost executate de proprietarnl ele atunci al conacului, Tache Zisu, care es te şi ini\iatorul reamenajării parcului. Pro­prietatea este ln jurul anului 1901 ln posesia familiei Grildişteanu-Otctclc­şcnnu de unde pinii la naţionalizare revine doctorului Ficşinescu. Datele slnt culese din „Dlcponarul Romfm", IV, p. 317 şi ele la publlcislul Ion Cruccanll din Pileşti.

18 Depozitate ln fostele grajduri, lambriurilc ş i ornamcnlelc sint pc calc să se deterioreze grav.

19 Proiectul se execută la Jnstitulul de proiectare Argeş. ln cndrnl acţiunii de relevare a conslrucţJci s-au făcut constatările de mai sus.

2o Ionaşcu, Catagrafia Argeş, p. 6. Este singura semnalare pe care o cunoaştem a unui proprlctar plnă la 1875.

http://patrimoniu.gov.ro