de pres/revista presei/revista... · web vieweste vorba de vegetație ripariană, care formează un...

16.08.2017

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI9 - 16 august 2017

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

16.08.2017

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................6

Teme ANAR..................................................................................................................7„Apele Române” înlocuieşte cosaşii cu un robot de 60.000 euro................................7Propunere|Noi reguli pe plajă, după ce 18 oameni s-au înecat vara aceasta..............7Apele Române cumpără robot de tuns iarba...............................................................9INHGA: Cod galben de inundații pe râuri din județele Tulcea şi Constanța, în următoarele ore...........................................................................................................9Cuscra-bodigard a lui Blaga a ajuns spaima licitatiilor................................................11La plaja pe Lacul Morii................................................................................................12Poluarea cu deşeuri toxice de la Glina a ajuns şi în Berceni.......................................13Proiect: Primaria Sectorului 6 vrea sa amenajeze cea mai lunga pista de alergat din Bucuresti pe digul de la Lacul Morii si cea mai mai mare plaja artificiala din Romania pe insula.....................................................................................................................16Habitate protejate de pe Tisa, măcelărite cu bani europeni......................................18Demnitarul care a distrus şpaga de 250.000de lei de frica unui flagrant...................34Teme similare.............................................................................................................35Acţiuni ale GNM privind combaterea braconajului piscicol.......................................35Preturile la energie alertă pentru sistema.................................................................37Cod portocaliu de vreme rea......................................................................................38Furtunile au facut prapad...........................................................................................38Furtunile au facut prapad, cel mai aglomerat drum a fost blocat..............................38Vreme dezlantuita in vestul tarii................................................................................38Alunecare de teren in Zarnesti...................................................................................39Domenii incluse în procesul de descentralizare (II)....................................................40Teme de mediu...........................................................................................................42Compensaţii financiare pentru proprietarii de pădure din zonele protejate.............42Delta Dunarii, otravita pentru maruntis.....................................................................43

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

16.08.2017

Mihai Goțiu: Este foarte greu ca un organism care are scopuri comerciale, cum e Romsilva, să devină un protector al pădurilor...........................................................44Comunicat de presă - Federația pentru Apărarea Pădurilor......................................45

PRESA LOCALĂ............................................................................................................46ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................46

Teme ABA...................................................................................................................46Heineken poluează Mureşul!.....................................................................................46A început refacerea pasarelei pietonale de la barajul Bezid (traducere)...................50Pârâul Sărat: încă se curăță urmele poluării cu ulei (traducere)................................52Amendă mare din cauza zerului curs în pârâul Feernic (traducere)...........................53SMAR oferă consultanță juridică pentru recuperarea banilor de către angajații ABA................................................................................................................................... 55Teme similare.............................................................................................................56Un pod peste Târnava Mare se va construi la Sighişoara...........................................56Avram Iancu a ajuns în țară. Înotătorul a fost întâmpinat de aproape 1.000 de oameni.......................................................................................................................56Bezidul Nou nu vrea să moară...................................................................................57Ce n-a văzut încă „Dorel”. Lucrări la reţeaua de apă fără gropi şi săpături................58Teme de mediu...........................................................................................................59Reprezentanții Ministerului Mediului au intrat în grota cu probleme de pe autostradă.Nu s-au găsit lilieci, dar totuşi, mai trebuie nişte avize!...........................59Caracatiței verzi i se scurtează tentaculele! (V)..........................................................61Transilvania furată caracatiței verzi i se scurtează tentaculele! (III)...........................65Răspunsul primit de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba la adresa primarului din Sebeş, Dorin Nistor, cu privire la incidentul tehnologic intervenit pe platforma Kronospan..................................................................................................................67Afaceri în paradis. Opt ani de proces cu firma Schweighofer luând Retezatul la ras. 68Workshop despre geodiversitatea şi biodiversitatea din Țara Hațegului, în Geoparcul Dinozaurilor................................................................................................................71Afaceri ilegale la Ocolul Silvic.....................................................................................73

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

16.08.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................74Teme ABA...................................................................................................................74Habitate protejate de pe Tisa, măcelărite cu bani europeni......................................74Teme similare.............................................................................................................89Someş Sunt Riveran...................................................................................................89Someşul – readus la viaţă în acest weekend..............................................................92Revin bărcile pe Someş..............................................................................................94Opinia cititorului: “Sub podeț, coteț! Valea Zalăului se poate numi valea plângerii” 95UPDATE O avarie la conducta de aducţiune de la Vîrşolţ lasă Zalăul şi patru comune fără apă......................................................................................................................96Aductiunea de apa de la Virsolt: Zalaul si patru comune - fara apa...........................97Teme de mediu...........................................................................................................99Gunoaiele din Sighet, transportate în Baia Mare.......................................................99S-A HOTĂRÂT: Teren pentru groapa de gunoi temporară de la Sighet....................101Transport ilegal de gunoi, postat pe Facebook. Cu ce rezultate..............................102Oraşul din România care îşi produce singur curentul electric din gunoi..................104Percheziții la Cluj. Trei pădurari care tăiau ilegal arbori au fost reținuți..................105Primarul din Beliş, reținut pentru defrişări ilegale. Prejudiciu de 250.000 euro (surse)................................................................................................................................. 106Expertiza de la depozitul ecologic Fărcaşa se lasă aşteptată....................................107Sancţiuni de 2700 de euro pentru proprietarii de ambarcaţiuni de pe Tarniţa şi Beliş................................................................................................................................. 108Înconjurați de gunoaie, clujenii consideră că locuiesc într-un oraş „destul de curat”................................................................................................................................. 109PROBLEME CU GUNOAIELE: Sesizare către Garda de Mediu depusă de mai mulți sigheteni de pe strada Tepliței.................................................................................111REPORTAJUL ZILEI: S-a scumpit gunoiul în Sighet....................................................112Gilău - Tarnița: ”Animale” pe două picioare aruncă saci cu gunoaie lângă pădure - VIDEO.......................................................................................................................114REPORTAJUL ZILEI: S-a scumpit gunoiul în Sighet....................................................115

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

16.08.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.....................................................117Teme ABA.................................................................................................................117Reclamaţii de furt de balast pe malul râului Suceava...............................................117

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT...................................................119Teme ABA.................................................................................................................119Revine Titu Bojin în politica înaltă a Timişului?........................................................119Teme similare...........................................................................................................120Primăria vrea o duzină de fântâni publice în Timişoara. În acest timp multe din cele existente stau închise...............................................................................................120Mai vine un val de caldura: coduri galbene si portocalii in Timis.............................121Teme de mediu.........................................................................................................121Se rezolvă în sfârşit problema deşeurilor în Caraş-Severin......................................121Infringementul pentru poluarea de la Moldova Nouă pune pe jar Ministerul Economiei................................................................................................................ 122Senatorul Mihai Goţiu: Parcurile naționale sunt în pericol!.....................................123Satul Gârlişte, sufocat de gunoaie. Problema deşeurilor afectează întreg judeţul Caraş-Severin...........................................................................................................124

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU...........................................................125Teme similare...........................................................................................................125Angajat al unei societăți din Târgu Jiu exploata ILEGAL balast de pe albia pârâului Valea Brătuii!........................................................................................................... 125Cod galben de caniculă în Gorj.................................................................................126Punte pietonală la Turcineşti. Localnicii circulă tot pe podul avariat.......................126Două drumuri judeţene aşteaptă finanţare europeană...........................................127Peste 18 tone de balast, confiscate de polițişti........................................................128Consiliul Județean Gorj a depus proiecte pentru modernizarea pe fonduri europene a două drumuri județene.........................................................................................128S-a finalizat puntea pietonală peste râul Jiu.............................................................130

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.........................................................131Teme similare...........................................................................................................131

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

16.08.2017

Viituri şi alunecări de teren pe TRANSALPINA..........................................................131Teme de mediu.........................................................................................................131Caracatiţei verzi i se scurtează tentaculele..............................................................131Depistat cu material lemnos fără documente de provenienţă.................................135Nu Consiliul Judeţean, nu Prefectura, nu primăriile, Fondurile de vânătoare ar trebui să asigure hrana mistreţilor!....................................................................................135Ocolul silvic privat din Avrig nu mai administrează pădurile comunei Cîrţişoara.....137

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

16.08.2017

Teme ANAR„Apele Române” înlocuiește cosașii cu un robot de 60.000 euroAdministrația Națională „Apele Române” şi-a anunțat intenția de a cumpăra un robot autopropulsat şi telecomandat pentru a executa „lucrări de cosiri şi defrişări mecanizate pe terenurile în pantă” în locul tradiționalilor cosaşi.Este vorba, potrivit profit.ro, de terenurile din bazinul hidrografic Argeş-Vedea, iar caietul de sarcini invocă, drept justificare a licitației, lipsa de eficiență a cosaşilor, în condițiile în care aceştia acoperă o suprafață de aproximativ 451 de hectare. Robotul va trebui să aibă motor Diesel de 38 CP şi o viteză de lucru de cel mult 8 km/h. De asemenea, robotul va trebui să toace vegetația de până la 12 centimetri.Anunțul de participare la licitație a fost publicat de Administrația Națională „Apele Române” Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea pe 11 august. Valoarea estimată a contractului este de 285.714 lei fără TVA, iar ofertele pot fi depuse până pe 14 septembrie.Administrația Națională „Apele Române” este o instituție publică de interes național coordonată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.Din 17 mai, ANAR este condusă, din nou, de Victor Sandu, fiind susținut de ALDE. Sandu a fost demis anul trecut de ministrul Cristiana Paşca Palmer. /Digi 24, http://www.digi24.ro/stiri/economie/apele-romane-inlocuieste-cosasii-cu-un-robot-de-60-000-euro-777514

Propunere|Noi reguli pe plajă, după ce 18 oameni s-au înecat vara aceastaSalvamarii propun ca, de anul viitor, plajele să fie închise atunci când marea este foarte agitată. Steagul roşu va însemna că turiştii sunt anunţaţi că niciun salvator nu este la post şi că intră în apă pe propria răspundere. De la începutul verii şi până acum, 18 oameni s-au înecat pe litoralul românesc.

Pe întreg litoralul, oamenii se aventurează în larg fără să ţină cont de steagurile arborate.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

http://www.digi24.ro/stiri/economie/apele-romane-inlocuieste-cosasii-cu-un-robot-de-60-000-euro-777514

http://www.digi24.ro/stiri/economie/apele-romane-inlocuieste-cosasii-cu-un-robot-de-60-000-euro-777514

16.08.2017

Sorin Mirea, salvamar: Chiar nu avem nicio autoritate să facem mai mult de atât, decât să îi avertizăm şI ulterior când sunt în pericol de înec să acţionăm.Gabriel Culea, coordonatorul salvamarilor din Mamaia şi Constanţa: Avem persoane care ne răspund: „Da, mulţumesc, o fac pe propria răspundere. Eu am venit să ma distrez”.O distracţie fatală pentru 18 oameni, de la începutul acestui sezon şi până acum. Iar anul trecut, marea a luat 40 de vieţi.Alin este de 6 ani salvamar. A ajutat mii de oameni. Una dintre misiunile pe care nu o să le uite niciodată a fost salvarea la limită a cinci băieţi.Alin Lupu, salvamar: Am observat cinci băieţi cu o barca pneumatică spartă, încercau să se ţină de ea, au fost traşi de curenţi în larg, ei nu au ascultat de sfaturile mele.În încercarea de a-i face pe turişti conştienţi de pericol, salvamarii au propus autorităţilor închiderea plajelor atunci când marea este învolburată. Mai exact, steagul roşu ridicat, niciun salvamar la post, iar o pancartă să îi atenţioneze pe turişti de acest lucru. Aşa cum se întâmplă în alte ţări.Gabriel Bălan, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor Profesionişti şi Salvamarilor din România:Se afişează semne, care avertizează că zona este periculoasă, sunt curenţi, cei care intră în apă o fac pe propria răspundere. Având în vedere că operaţiunile de salvare în astfel de condiţii sunt foarte periculoase, v-am spus şi o repet, nici salvamarul nu este nu este un zeu.Propunerea a ajuns pe masa Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, care o va analiza la sfârşitul sezonului. După 1 octombrie specialiştii vor da şi un răspuns. /Digi 24, http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/propunere-noi-reguli-pe-plaja-dupa-ce-18-oameni-s-au-inecat-vara-aceasta-776937

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/propunere-noi-reguli-pe-plaja-dupa-ce-18-oameni-s-au-inecat-vara-aceasta-776937

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/propunere-noi-reguli-pe-plaja-dupa-ce-18-oameni-s-au-inecat-vara-aceasta-776937

16.08.2017

Apele Române cumpără robot de tuns iarba

/Click

INHGA: Cod galben de inundații pe râuri din județele Tulcea și Constanța, în următoarele oreRâurile mici din județul Tulcea şi jumătatea de nord a județului Constanța vor fi sub avertizare Cod galben de inundații în următoarele ore, potrivit prognozei pe termen scurt, emisă luni de Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).Potrivit hidrologilor, până la ora 12:00, se vor înregistra torenți, pâraie şi viituri rapide, cu posibile efecte severe de inundații locale şi creşteri de debite şi niveluri, respectiv posibile depăşiri ale Cotelor de inundație, pe râurile mici din județul Tulcea şi jumătatea de nord a județului Constanța.Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinul hidrografic Taița, precizează INHGA.Atenționarea a fost transmisă către: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Administrația Națională Apele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

16.08.2017

Române, Ministerul Administrației şi Internelor, S.C. Hidroelectrica S.A., Administrațiile Bazinale de Apă: Dobrogea — Litoral, Sistemele de Gospodărire a Apelor: Tulcea. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/08/14/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-judetele-tulcea-si-constanta-in-urmatoarele-ore-10-50-24/Ziare.com, http://www.ziare.com/stiri/inundatii/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-judetele-tulcea-si-constanta-in-urmatoarele-ore-1477221/Ziua News, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/inhga-cod-galben-de-inunda-ii-pe-rauri-din-jude-ele-tulcea-i-constan-a-in-urmatoarele-ore-758020/Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/news-alert-meteorologii-au-emis-cod-galben-de-inundatii-ce-judete-sunt-vizate-16693202

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.mediafax.ro/social/news-alert-meteorologii-au-emis-cod-galben-de-inundatii-ce-judete-sunt-vizate-16693202

http://www.mediafax.ro/social/news-alert-meteorologii-au-emis-cod-galben-de-inundatii-ce-judete-sunt-vizate-16693202

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/inhga-cod-galben-de-inunda-ii-pe-rauri-din-jude-ele-tulcea-i-constan-a-in-urmatoarele-ore-758020

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/inhga-cod-galben-de-inunda-ii-pe-rauri-din-jude-ele-tulcea-i-constan-a-in-urmatoarele-ore-758020

http://www.ziare.com/stiri/inundatii/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-judetele-tulcea-si-constanta-in-urmatoarele-ore-1477221

http://www.ziare.com/stiri/inundatii/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-judetele-tulcea-si-constanta-in-urmatoarele-ore-1477221

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/08/14/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-judetele-tulcea-si-constanta-in-urmatoarele-ore-10-50-24

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/08/14/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-judetele-tulcea-si-constanta-in-urmatoarele-ore-10-50-24

16.08.2017

Cuscra-bodigard a lui Blaga a ajuns spaima licitatiilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

16.08.2017

/Jurnalul National

La plaja pe Lacul MoriiAutoritatile sectorului 6 vor sa transforme pana anul viitor toata insula de pe Lacul Morii intr-o plaja artificiala. Proiectul include si piste destinate biciclistilor. Primarul si-a exprimat intentia catre Ministerul Apelor si Padurilor. /Digi 24/Adevarul.ro, http://adevarul.ro/news/bucuresti/proiect-ambitios-alprimariei-sectorului-6-cea-mai-plaja-artificiala-romania-lacul-morii-1_598c8e965ab6550cb8e5d8d1/index.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://adevarul.ro/news/bucuresti/proiect-ambitios-alprimariei-sectorului-6-cea-mai-plaja-artificiala-romania-lacul-morii-1_598c8e965ab6550cb8e5d8d1/index.html



16.08.2017

/Ziare.com, http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/proiect-ambitios-al-primariei-sectorului-6-cea-mai-mare-plaja-artificiala-din-romania-pe-lacul-morii-6886771

Poluarea cu deșeuri toxice de la Glina a ajuns și în BerceniMii de români se expun riscurilor, consumând apă infestată de la robinet. Direcția Sanitar Veterinară a avertizat în repetate rânduri locuitorii din Berceni şi alte localități învecinate să nu folosească apa la băut sau gătit.Direcția de Sănătate Publică Ilfov a anunțat că apa din mai multe comune din județ este infestată cu substanțe precum mangan, amoniu sau nitrați.„La Berceni amoniul determinat a fost de 3,365 pe litru față de normalul de 0,5 mg, mangan tot la Berceni 55g/l față de maxima 50g/l, la Dărăşti mangan 56,37 față de max 50/l, la 1 Decembrie amoniu 12,32 față de 0,5, Ghermăneşti nitrații 76,4 față de 50 mg/litru", a afirmat Dănuț Crăciun, director executiv DSP Ilfov.Numeroase alerte au fost lansate de la începutul anului de către Direcţia de Sănătate Publică Ilfov cu privire la apa de la robinet. „Este un atentat la sănătatea publică”, atrag atenţia specialiştii care spun că apa infectată nu trebuie folosită nici pentru gătit. Analizele efectuate de autorităţile sanitare din Ilfov arată că în comuna Berceni apa care curge la robinet este otrăvitoare. În apa de la robinet s-au gasit cantităţi care depăşeau limitele admise de amoniu, nitraţi, mangan sau aluminiu.„Cele mai recente bulentine de analiză a apei prelevate de operatorul SC Euro Apavol SA din sistemul centralizat de alimentare cu apa a locuitorilor din comuna Berceni evidenţiază neconformităţi după cum urmează: număr colonii la 36 de grade Celsius (la cişmea str. Domniţa Bălaşa, str. Înfăţişării, sursa F1 ieşire bazin); amoniu; nitriţi, mangan. Prin urmare, calitatea apei furnizate în această localitate nu este corespunzătoare, nefiind potabilă şi nu poate fi folosită de populaţie pentru băut, prepararea hranei şi alte scopuri casnice”, se arată în sesizarea Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Ilfov. Localitatea Berceni se afla în imediata apropiere a gropii de gunoi Glina, unde în urmă cu ceva timp au fost depozitate cantități importante de deşeuri toxice periculoase cu conținut de cianuri provenite de la secția de galvanizare a fostei platforme ARO

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/proiect-ambitios-al-primariei-sectorului-6-cea-mai-mare-plaja-artificiala-din-romania-pe-lacul-morii-6886771



16.08.2017

Câmpulung, deşeuri care „prezintă sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului înconjurător şi care nu puteau fi depozitate în țara noastră”, aşa cum susțin procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție în rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a firmei care a depozitat aceste deşeuri la groapa de gunoi Glina.O anchetă începută de procurorii Parchetului General a scos la iveală detalii şocante despre activitățile care aveau loc la groapa de gunoi Glina. Anchetatorii au aflat că la groapa de gunoi Glina au fost aduse substanțe extrem de periculoase. ”Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză concluzionează faptul că obţinerea unor nămoluri/şlamuri cu conţinut de substanţe periculoase a fost cauzată de aplicarea necorespunzătoare şi/sau incompletă a procedurilor de tratare a deşeurilor periculoase – şlamuri galvanice, nerespectarea procedurilor de prelevare a probelor de deşeuri pentru analizele fizico-chimice, trimiterea la ICIM Bucureşti a unei probe prelevate din alte deşeuri decât cele transportate la depozitul Glina, amestecarea deşeurilor la locul de tratare şi depozitare, trimiterea la depozitul Glina a altor deşeuri decât cele pentru care se realizaseră determinările la ICIM Bucureşti”, se arată în raportul procurorilor de la Parchetul General.“Potrivit rapoartelor de expertiză criminalistică întocmite de experţi din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu sprijinul specialiştilor de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi S.C. W.R. S.R.L., deşeurile analizate fizico-chimic sunt deşeuri de tip nămol sau şlam rezultate din tratarea prin procedee fizico-chimice a apei rezultate din procesele tehnologice de tratare chimică a suprafeţelor metalice (procese de galvanizare, procese de zincare); totodată, s-a determinat pH-ul şi conţinutul de substanţă uscată, prezenţa şi concentraţiile azotului amoniacal, sulfaţilor, cianurilor totale, cromului hexavalent, metalelor grele (cupru, nichel, plumb, zinc), ale hidrocarburilor policiclice aromatice şi ale produselor petroliere totale”, se arată în comunicatul procurorilor.Deşeurie ecotoxice periculoase au fost amestecate cu mii de tone de deşeuri menajere provenite de la populație, contaminând tot corpul de deşeuri de la groapa de gunoi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

16.08.2017

Glina, apele de suprafață şi pânza freatică, prezentând riscuri imediate sau întârziate pentru sănătatea populației, aşa cum spun procurorii în rechizitoriu.Groapa de gunoi Glina este autorizată să primească doar deşeuri menajere şi provenite din construcții şi nu avea dreptul să primească aceste deşeuri cu conținut de cianuri deoarece nu deține instalațiile necesare pentru tratarea deşeurilor periculoase.Deoarece dşeurile toxice au fost amestecate cu deşeurile menajere, contaminand toată masa de deşeuri iar sistemele de construcție sunt prevazute pentru un depozit de deşeuri menajere se pare ca acestea au fost penetrate de substanțele toxice care au ajuns în pânza freatica, până în Berceni şi în zonele de unde acest cartier se alimentează cu apă.Localitatea Berceni se alatură cetățenilor afectați din comuna Glina care sunt în prima linie de luptă împotriva deşeurilor toxice depozitate la groapa de gunoi Glina.Cetățenii afectați din comuna Glina şi din împrejurimi somează în mod public autoritățile competente să pună la dispoziția publicului rapoartele de control şi situația exactă aferentă depozitării de deşeuri toxice şi cianuri care a avut loc în urmă cu ceva timp la groapa de gunoi Glina. Acestea sunt informații absolut necesare pentru populație iar comportamentul autorităților trebuie să fie etic şi conform obligațiilor legale care le revin.Poluarea cu substanțe toxice a gropii de deşeuri Glina şi răspândirea acestora în zonele limitrofe şi în Berceni trebuie să fie bine cunoscută de cetățeni pentru a nu-i pune pe aceştia într-un pericol şi mai mare față de expunerea actuală şi să îi împiedice pe cei afectați direct să ia măsuri de prevenție.Cetățenii speriați şi afectați solicită urgent să se publice prin mijloacele de comunicare în masă adecvate procesul verbal întocmit la groapa de gunoi Glina odată cu depozitarea deşeurilor toxice şi amestecate ulterior cu deşeuri menajere de către societatea Global Eco Center S.r.l. în înțelegere cu Ecorec S.A. şi administratorii acesteia.De asemenea se solicită Administrației Naționale Apele Române luarea de măsuri urgente pentru protecția apelor subterane, evitarea răspândirii substanțelor toxice și în alte zone ale Bucureștiului, cât și suspendarea Autorizației de Gospodărire a Apelor deținută de Ecorec în vederea limitării poluării în viitorul apropiat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

16.08.2017

Alături de cetățenii care au solicitat până în prezent către Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov suspendarea procedurii de atribuire a unei noi Autorizații Integrate de Mediu gropii de gunoi de la Glina şi stoparea poluării iar nu continuarea acesteia, se alătură şi cetățenii afectați din Berceni care au apa otrăvită la robinete şi sunt expuşi pericolelor asemenea cetățenilor din localitățile Glina şi Popeşti-Leordeni. /Jurnalul.ro, http://jurnalul.ro/stiri/social/poluarea-cu-deseuri-toxice-de-la-glina-a-ajuns-si-in-berceni-749161.html/Agerpres, https://www.agerpres.ro/ots/2017/08/09/poluarea-cu-deseuri-toxice-de-la-glina-a-ajuns-si-in-berceni-13-46-34/News.ro, https://www.news.ro/comunicate/comunicat-de-presa-poluarea-cu-deseuri-toxice-de-la-glina-a-ajuns-si-in-berceni-apa-de-la-robinet-este-otravita-cu-substante-toxice-asa-cum-rezulta-din-comunicatul-directiei-de-sanatate-publica-17137975

Proiect: Primaria Sectorului 6 vrea sa amenajeze cea mai lunga pista de alergat din Bucuresti pe digul de la Lacul Morii si cea mai mai mare plaja artificiala din Romania pe insulaPrimaria sectorului 6 vrea sa amenajeze digul de pe Lacul Morii, urmand sa faca acolo cea mai lunga pista pentru biciclete si de alergare din Bucuresti, a explicat primarul Gabriel Mutu pentru HotNews.ro. Digul a fost deja preluat de la Apele Romane, iar Primaria urmeaza sa faca studiul de fezabilitate pentru a stabili valoarea investitiei. In faza a doua, pe insula Lacul Morii, primaria vrea sa amenajeze cea mai mare plaja artificiala din Romania, insa proiectul este doar la stadiul de idee. "La Lacul Morii, proiectul se imparte in doua parti. Prima parte se refera la amenajarea digului, si aici avem un protocol semnat cu Apele Romane prin care am luat in administrare toata zona de promenada si coborarea de pe dig, ca sa putem intretine spatiul verde. Digul va fi amenajat de la barajul Ciurel pana la podul catre insula Lacului Morii. Se va reface pavajul, cu sistem iluminat, cosuri de gunoi, banci si doua piste, una de alergat si una pentru biciclete. Va fi cea mai lunga pista de biciclete din Bucuresti si vom avea cea mai lunga pista de alergat in aer liber din Bucuresti, sunt in jur de 4km

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

https://www.news.ro/comunicate/comunicat-de-presa-poluarea-cu-deseuri-toxice-de-la-glina-a-ajuns-si-in-berceni-apa-de-la-robinet-este-otravita-cu-substante-toxice-asa-cum-rezulta-din-comunicatul-directiei-de-sanatate-publica-17137975



https://www.agerpres.ro/ots/2017/08/09/poluarea-cu-deseuri-toxice-de-la-glina-a-ajuns-si-in-berceni-13-46-34

https://www.agerpres.ro/ots/2017/08/09/poluarea-cu-deseuri-toxice-de-la-glina-a-ajuns-si-in-berceni-13-46-34

http://jurnalul.ro/stiri/social/poluarea-cu-deseuri-toxice-de-la-glina-a-ajuns-si-in-berceni-749161.html

http://jurnalul.ro/stiri/social/poluarea-cu-deseuri-toxice-de-la-glina-a-ajuns-si-in-berceni-749161.html

16.08.2017

dus/4 km intors. Intentia este ca la final sa avem o pista circulara, dar in acest moment nu vom putea face asta deoarece pe partea digului natural spre cartierul Militari se vor executa lucrari de reparatii de catre apele Romane prin fonduri europene si nu vrem sa investim degeaba", a explicat primarul sectorului 6, Gabriel Mutu, pentru HotNews.ro. Primartul promite ca acest proiect va fi gata anul viitor, lucrarile urmand sa inceapa dupa ce se finalizeaza studiul de fezabilitate si licitatia pentru desemnarea constructorului. Cea de-a doua faza se refera la amenajarea insulei Lacul Morii. Aceasta trebuie preluata de la Apele Romane, iar aici se doreste amenajarea unei plaje artificiale."Dorim sa amenajam cea mai mare plaja artificiala din Romania unde toata lumea sa aiba acces gratuit. Sunt foarte multe persoane care nu isi permit sa plateasca 50 de lei intrarea la strand, in weekend, atunci am spus sa le oferim aceasta alternativa. Va fi o plaja artificiala cu nisip unde vor fi mici bazine, ca sa te racoresti si niste dusuri. In lac nu se poate face baie fiindca reprezinta rezerva strategica de apa a Bucurestiului. Nu se permite lucrul acesta. Nici nu vrem sa afcem acest lucru, este periculos, acolo sunt curenti foarte puternici", a mai explicat primarul. /HotNews, http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21946429-proiect-primaria-sectorului-6-vrea-amenajeze-cea-mai-lunga-pista-alergat-din-bucuresti-digul-lacul-morii-cea-mai-mai-mare-plaja-artificiala-din-romania-insula.htm/Curierul National, http://www.curierulnational.ro/Actualitate/2017-08-09/Primaria+Sectorului+6+vrea+sa+amenajeze+o+pista+de+alergat+pe+digul+de+la+Lacul+Morii

Habitate protejate de pe Tisa, măcelărite cu bani europeniO parte din zăvoiul amplasat în Situl Natura 2000 Tisa Superioară (SCI şi SPA) a fost afectat semnificativ de un proiect de îndiguire şi consolidare a malurilor râurilor, câştigat de un consorțiu din care face parte şi o firmă cercetată pentru ”practici corupte”. Proiectul a fost comandat de Apele Române şi finanțat cu aproximativ 14,5 milioane de euro din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”. Ironia sorții vrea ca siturile Natura 2000 să fie acea categorie de arii protejate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.curierulnational.ro/Actualitate/2017-08-09/Primaria+Sectorului+6+vrea+sa+amenajeze+o+pista+de+alergat+pe+digul+de+la+Lacul+Morii

http://www.curierulnational.ro/Actualitate/2017-08-09/Primaria+Sectorului+6+vrea+sa+amenajeze+o+pista+de+alergat+pe+digul+de+la+Lacul+Morii

http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21946429-proiect-primaria-sectorului-6-vrea-amenajeze-cea-mai-lunga-pista-alergat-din-bucuresti-digul-lacul-morii-cea-mai-mai-mare-plaja-artificiala-din-romania-insula.htm



16.08.2017

care adăposteşc fix speciile şi habitatele considerate prioritare la nivel european. Asta înseamnă că banii Uniunii Europene au fost folosiți ca să măcelărească habitate protejate de Europa.Vezi aici un scurt film despre drama râului Tisa:Primul care a tras un semnal de alarmă asupra distrugerilor provocate mediului de proiectul “Îndiguire şi consolidare de mal pe râul Tisa în zona BF 254÷319”, a fost biologul maramureşean Peter Lengyel, în 2015. Presa nu a preluat nimic din spusele sale, cu excepția unui minuscul portal local. În prezent există mai multe voci avizate care au constatat că impactul asupra mediului este de netăgăduit şi totuşi ”nu există” nici un responsabili pentru distrugerea din aria protejată.Autorităţile știu din 2015 de o parte a problemeiComisariatul Județean Maramureş al Gărzii de Mediu, urmare a unui control efectuat în 2015 la şantierul de ”consolidare şi îndiguire” a malurilor Tisei, a constatat o serie de ilegalități, dintre care unele au dus la ”degradarea suplimentară a unor suprafețe de habitat din Situl Natura 2000…care nu este permisă” de către firmele alese să execute lucrările comandate de Apele Române (DOC 1 şi DOC 2 ataşate). Controlul s-a lăsat doar cu o banală amendă de 60.000 lei (aprox. 13.500 euro).Specialişti în mediu consultați de România Curată susțin că la respectivul şantier de îndiguire şi consolidare a malurilor Tisei, pe de o parte s-au distrus în mod ”inutil” părți de zăvoi şi din lunca inundabilă, care constituiau habitate pentru specii protejate la nivel european, precum şi prin consolidările de mal, care pe alocuri sunt mai înalte decât nivelul luncii inundabile, diminuând frecvența de inundare a luncii, adică de alimentare cu apă şi nutrienți, factorii cheie care ”țin în viață” lunca.Distrugerile ar fi putut fi evitate dacă Agenția pentru Protecția Mediului Maramureş, cea care are rolul de ”supervizor” al documentației şi care avea drept de ”veto”, ca reprezentant al autorității de mediu a statului român ar fi fost atentă la documentația pe care o avizează. Însă APM MM a considerat că proiectul distructiv pentru Tisa nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului. Cităm: ”Proiectul NU va urma să implice una din următoarele acțiuni (îndiguire, desecare, etc), care să creeze schimbări în zonă ca rezultat al naturii, mărimii, formei sau scopului noii investiții

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

16.08.2017

Patru cercetători care au studiat situl Natura 2000 Tisa Superioară, spun același lucruRăzvan Bătinaş, manager de proiect al ”Studiului integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale (SIENPHCTS)”, derulat prin intermediul MMAP în intervalul 2015-2017, vorbeşte în prezentarea video de la final de proiect, despre impactul negativ indus de îndiguirile Apelor Române asupra sitului Natura 2000: ”Am regăsit la nivelul sitului recent o serie de amenajări la nivelul albiei, care au presupus printre altele crearea unui dig de protecție a localităților, în contextual derulării unor fenomene extreme din punct de vedere hidrologic, dig care poate să ridice anumite obstacole în ceea ce priveşte biodiversitatea şi conservarea unor specii. Considerăm că acest aspect ar putea să fie vulnerabil pentru o serie de specii, în special pentru castori, care au fost semnalați în zonă şi localnicii ne-au transmis că prezența lor nu mai este la fel de densă, aşa cum se petrecea în trecut”.De asemenea, în cadrul aceluiaşi proiect, biologul Alexandru Lapoşi, declara: ”Dacă într-o pădure stratul ierbos de multe ori lipseşte, în zăvoi de la stratul ierbos, la cel al tufişurilor, la copacii bătrâni, coronamentul, toate etajele sunt bine dezvoltate şi de aici este marea atracție pe care o reprezintă pentru toate tipurile de specii care locuiesc în mod normal în habitatele de pădure. În multe locuri zăvoiul Tisei este singurul brâu de vegetație cu copaci, cu arbori, într-o zonă întinsă de culture agricole şi de localități. De aceea concentrează un număr foarte mare de specii, atât în perioada de cuibărit cât şi în perioada de migrație, când sunt folosite zăvoaiele ca coridoare de trecere… Valea Tisei este atestată ca unul dintre principalele culoare de migrație a speciilor acvatice în această parte a țării. De aici şi observațiile valoroase din literatura de specialitate, specii rare care pot fi văzute în perioada de migrație sau în perioada iernii. Din păcate, ca peste tot în sit, există o uriaşă presiune antropică, care se caracterizează uneori prin intervenții destul de brutale, cele mai importante şi cele mai dăunătoare ar fi întreruperi pe lungimi însemnate în zăvoi, consolidări de maluri care s-au făcut cu distrugerea complete a vegetației. Asta reprezintă o problemă nu numai pentru păsări, ci şi pentru mamifere şi pentru amfibieni şi reptile, care se adăpostesc în vegetația malurilor…

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

16.08.2017

Pornind de la afirmațiile grave făcute în respectiva filmare, România Curată a luat legătura cu trei dintre membrii echipei de proiect care a ”bătut la picior” malurile Tisei în cursul anului 2016, în cadrul proiectului finanțat prin EEA Grants, rugându-i să explice ce efecte au constatat că au fost produse în aria protejată de şantierul Apelor Române. De asemenea, am cerut şi opiniile biologului sitului Natura 2000 Tisa Superioară şi ale prof. dr. Monica Marian, de la Universitatea de Nord Baia Mare, care face parte din colectivul ştiințific al Asociației Heidenroslein, custodele sitului.Constructorii nu au respectat ceea ce scria în studiiCiprian Corpade, membru al echipei de proiect, expert în cartografiere: ”Nu ştiu dacă respectivele avize ale autorităților s-au dat pe baza unor studii incomplete sau incorect realizate sau dacă e situația în care avizele sunt în regulă, dar constructorii nu au respectat ceea ce scria în studii. Asta e esența a ce vreau să vă transmit… În mare parte, acea fâşie de luncă este inclusă într-o categorie de habitat protejat la nivel european. Este vorba de vegetație ripariană, care formează un habitat protejat. Ei bine, acea fâşie de luncă este situată acum în afara digului, raportat la cursul de apă. Ori acea fâşie de luncă este un ecosistem dependent de dinamica râului. Mai exact, dependent de viiturile care sunt o manifestare naturală a oricărui râu. Aportul de apă şi de sedimente necesar acelei vegetații ripariene, se asigură într-o mare măsură prin viiturile regulate pe care le produce râul. Ei bine, prin apariția digului care încătuşează râul, s-a produs, da, un efect asupra ecosistemului, prin faptul că s-a întrerupt dinamica între apă şi vegetația ripariană. În cazul digurilor, amplasarea lor vizează nişte obiective precum apărarea unor zone de intravilan, a unor terenuri cu valoare importantă, nu se trasează chiar pe oriunde. Aşadar există nişte astfel de obiective la care răspunde nevoia de a amenaja nişte diguri. Numai că da, în cazul de față, nu cred că se pune problema oportunității amenajării acelui dig, ci a traseului ales pentru amplasarea sa”.Poziţionarea digului nu a ţinut cont de distribuţia habitatelorRăzvan Bătinaş, managerul proiectului: ” Proiectul nu a avut în vedere să sublinieze impactul digului asupra habitatelor. Nu ăsta a fost scopul studiului, să punem la zid o instituție, o asociație sau o companie, ci am încercat să vedem care e actuala configurație a habitatelor, a ecosistemelor care sunt acolo şi cum comunitățile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

16.08.2017

conştientizează că trăiesc într-o arie protejată în care valorile biodiversității trebuie conservate… Digul era necesar, pentru că poate că nu anual, dar la 2 sau la 3 ani Tisa se revărsa în spațiul comunităților care erau acolo. Unul dintre marile lipsuri este că întreg canalul de scurgere, cu porțiunile riverane, care includ şi ecosistemele, nu sunt prinse absolut deloc într-un studiu integrat. De ce a fost aleasă metodă constructivă, această poziționare (n.r. a digului), cei mai în măsură să ofere un răspuns sunt cei care au construit digul. Noi am sesizat doar ce s-a întâmplat din punct de vedere al naturii… Probabil că poziționarea digului nu a ținut perfect cont de distribuția habitatelor şi speciilor în zona de zăvoi, în zona de luncă. Asta e o poziție personală… Noi ne-am ocupat şi de partea de ornitofaună. Studiile au luat în evidență tranzitul acesta al păsărilor migratorii, existența unor specii care s-au dezvoltat şi au creat comunități stabile în cadrul zăvoiului Tisei, dar într-un perimetru în care nu există acest dig. În fişa sitului se precizează şi de prezența castorului, care e o specie aflată în obiectivul celor care se ocupă de biodiversitate. Unul din partenerii noştri din proiect este un specialist norvegian foarte renumit în domeniu, a remarcat nişte urme ale acestor specii care s-au aciuat acolo. Din ceea ce presupunem noi, prezența digului cu siguranță a mutat sau a presupus oarecare schimbare în comportamentul speciei, pentru că ştim foarte bine că îi place o zonă extrem de naturală în care să îşi poată prelua acele lăculețe, acele habitate specifice. În momentul în care eu între albie şi zona de tranzit, zona litorală, pun nişte bariere de tipul unui dig care are un profil cu o anumită înclinare, are o anumită structură rigidă- piatră, rosturi şi aşa mai departe- probabil că aici castorul fie s-a adaptat, fie a căutat să migreze din acea parte. Repet, noi nu am făcut noi un studiu neapărat pe castori, dar probabil că sunt specii sensibile la această structură rigidă care a apărut acolo, fără ca asta să fie evidențiat printr-un număr mai redus de specii vis a vis de proiectul pe care l-am derulat”.Biodiversitatea a fost ciuntităSabin Bădărău, expert în proiect: ”Noi trebuia să facem o cartografiere, o evaluare a stării de conservare a habitatelor Natura 2000 din sit… şi asta am făcut noi: am identificat, am cartografiat şi am evaluat starea de conservare a habitatelor în anul 2016… În situl Natura 2000 Tisa Superioară am fost puşi în fața faptului împlinit, adică

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

16.08.2017

digurile pe lângă albie fuseseră trasate deja, lucrările erau făcute, albia îndiguită. Am mai evaluat ceea ce s-a mai găsit pe-acolo de evaluat, în lungul Tisei. Biodiversitatea a fost ciuntită. N-au mai rămas decât vreo 30% din habitatele existente inițial. Digurile acelea normal că erau necesare, pentru că satele alea erau expuse inundațiilor, numai că digurile trebuiau trasate în lungul luncii, nu în lungul albiei. Albia trebuia lăsată să inunde lunca, unde nu sunt satele. Ei au trasat, că era şi mai economic, digul, pe lângă albie. Albia, când se revarsă nu mai inundă lunca, unde erau acele păduri ripariene, acele adevărate jungle de luncă şi unde sunt o grămadă de specii valoroase. Ecosistemele de luncă au fost distruse. Digurile trebuiau trasate la periferia luncilor. În momentul în care Apele Române au trasat digurile astfel, albia aceea la revărsări nu mai inundă lunca, pădurea ripariană, ea rămâne fără apă şi gata, s-a terminat şi cu vidra şi cu broasca țestoasă de apă şi cu tot ecosistemul. Nici 30% n-a mai rămas”.Prin defrișarea unui segment de zăvoi dispare un habitat pentru păsăriAlexandru Lapoşi, biologul sitului Natura 2000 a descris pentru România Curată care este impactul şantierului de consolidare şi îndiguire a malului Tisei, efectuat de către contractorii Apelor Române: ”Cu digul nu am probleme, ci cu faptul că lucrările s-au făcut neglijent, în sensul că acolo s-au tăiat copaci şi s-a intrat cu buldozere. Eu nu ştiu tehnologia de construcție a digului şi dacă asta presupune un haos din ăla…, fiindcă după ei a rămas mai multă distrugere decât ar fi fost cazul din punctul meu de vedere, dar eu nu sunt specialist în construcții de diguri. Apoi, legat de consolidări, eu am dubii că sunt necesare atât de multe câte s-au făcut. Dar acolo ştiți cum se fac lucrările astea, politic iau nişte bani pe nişte lucrări, dar, din nou, eu nu sunt specialist în consolidări de maluri. Am văzut doar că s-a consolidat în anumite locuri şi că şi acolo s-a defrişat fără nici un rost. Nu văd, pentru o consolidare de mal care are 20 de metri să zicem, de ce s-au defrişat 50 de metri din zăvoi. Nu văd rostul. Eu sunt ornitolog. Din punct de vedere al păsărilor, cel mai valoros habitat în toată zona aia, este zăvoiul Tisei, pentru că zăvoiul Tisei are aspectul de junglă… Prin defrişarea unui segment de zăvoi, de fapt prin desființarea zăvoiului, se întrerupe conectivitatea. Acolo îți dispare un habitat pentru păsări, dar păsările sunt afectate mai puțin. În afară de faptul că în sectorul respectiv nu mai au nici o posibilitate de a trăi şi de a cuibări, păsările zboară peste partea asta. Mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

16.08.2017

mare problemă cu întreruperea conectivității pe lungimi mari este la mamifere, la amfibieni, la reptile mici. Aceste animale nu se aventurează pe teren deschis ca să traverseze. Dacă sunt nevoite să o facă, o fac cu multe pericole posibile pentru ele, fiindcă sunt expuse. Zăvoiul care a fost defrişat noi am recomandat inclusiv în documente, ca peste tot unde a fost defrişat, să se refacă cât mai rapid cu specii autohtone. Dacă nu se replantează rapid să se asigure continuitatea lui de-a lungul apei, aşa cum era, terenul abandonat va fi ocupat cu specii invazive. Zăvoiul oricărui râu este un mediu extrem de permisiv, adică se regenerează natural foarte repede, dar nu întotdeauna se regenerează cum am dori noi. În al doilea rând, sunt de neînlocuit sălciile mai vechi de 50-100 de ani, dar nici acelea nu sunt peste tot de-a lungul zăvoiului… Legat de structura de bolovani a consolidărilor de bani, aceasta, în prima fază, deranjează puternic grupele de amfibieni şi mamifere care folosesc malul, rădăcinile din mal, pământul, toate cavitățile care se formează în mod natural într-un mal de pământ. Însă în timp, printre pietrele alea se formează alte habitate de felul ăsta pentru că pietrele alea nu-s zidite şi între acei bolovani apar alte oportunități pentru alte specii, care se vor adăposti între pietrele alea, că în final apa lucrează. Dar ca să vezi ce specii sunt avantajate şi ce specii dezavantajate, asta necesită iarăşi nişte studii de lungă durată. Eu aş zice că amfibienii, cum sunt broaştele de pădure, sunt cei mai dezavantajați, fiindcă nu ştiu în ce măsură se pot descurca cu bolovanii ăia. esență, faptul că sunt pietrele în apă nu e o problemă aşa de mare”.Zăvoiul nu va mai fi niciodată la felBiologul Alexandru Lapoşi consideră că chiar şi după ce Apele Române ar realiza lucrări de reconstrucție ecologică după distrugerile provocate, situl Natura 2000 Tisa superioară va fi mai sărac: ”Copacii ăia bătrâni nu se vor mai putea reface, fiindcă nu poți să faci un copac de 50 de ani decât în 50 de ani. Cu ăia n-ai ce face”. Lapoşi subliniază însă că tăieri de arbori seculari au fost şi înainte ca Apele Române să investească în zonă: ”Însă copacii seculari din zăvoi, din păcate, se taie şi fără nici un fel de rost, tăieri făcute probabil de localnici. Asta pentru că zăvoiul Tisei este supus unei presiuni antropice uriaşe…. Peste tot în lungul Tisei sunt localități şi terenuri agricole. De când lumea, oamenii au avut nevoie de lemne şi s-au dus şi au tăiat din zăvoi. Asta nu-i o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

16.08.2017

noutate şi nu ştiu cum o să putem noi să-i dezobişnuim de asta… Am găsit şi cazuri de sălcii bătrâne tăiate, care nici măcar n-au fost luate de acolo. Ăsta e un fenomen care se datorează faptului că prea multă lume are drujbe. Se duce în zăvoi, taie un copac, constată că nu-i trebuie decât un sfert, ia un sfert, restul rămâne acolo. Se întâmplă”.Studiul de evaluare adecvată și proiectarea îndiguirilor, realizate de aceeași firmă controlată de un fost ministru al Mediului din Guvernul NăstaseAtât ”Studiul de evaluare adecvată”, cât şi proiectarea îndiguirilor, au fost realizate în cadrul Aquaproiect SA, o firmă cu o istorie controversată, societatea fiind controlată până în 2015 de Aurel Constantin Ilie, un fost ambasador la Moscova şi ministru al Mediului din Guvernul Năstase (a cărui nevastă, Leontina s-a întovărăşit într-un business cu o altă ministră a mediului din Guvernul Năstase, Speranța Ianculescu). În sediul Aquaproiect SA funcționează şi două dintre firmele soțului Anei Birchall (PSD), ministru delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul Grindeanu. România Curată a documentat implicarea Aquaproiect SA în betonarea Crişului Pietros, principalul râu din Parcul Național Apuseni, pentru a proteja ”calitatea apei mării”, precum şi implicarea într-un caz mult mai grav, cel al stabilirii debitului de servitute al râului Jiu (ultimul mare râu al României neantropizat întru totul.Presa citează însă şi alte situații controversate în care ar fi fost implicată Aquaproiect. În cazul îndiguirilor din situl Natura 2000 Tisa Superioară, firma de proiectare Aquaproiect am găsit-o în dublă ipostază. Pe lângă cea de proiectant, pentru care e deja celebră, Aquaproiect a fost autorizată (de către ex-managerul Rafo Oneşti, bogatul politician Marin Anton, pe perioada când era secretar de stat la Ministerul Mediului în Guvernul Boc- vezi DOC 5 ataşat) să presteze şi expertize de mediu pe bani publici. Aşa se face că studiul de evaluare adecvată realizat pentru râul Tisa, Aquaproiect susține că impactul îndiguirilor de pe Tisa nu are impact asupra habitatelor decât pe termen scurt, pe perioada şantierului, ulterior urmând ca natura să-şi reintre în drepturi.România își sacrifică biodiversitatea ca să nu piardă câţiva metri din teritoriul naţionalÎntr-un răspuns oferit României Curate de Aquaproiect (Vezi DOC 10 ataşat) referitor la proiectul de îndiguiri şi consolidări de maluri pe râul Tisa, reprezentanții companiei au dat o serie de explicații legitime, în care s-a menționat de la nevoia de protejare a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

16.08.2017

comunităților de inundații, până la un interes strategic al statului român, acela de a nu risca de amorul biodiversității, pierderea cândva în viitor în favoarea Ucrainei a câtorva zeci de hectare din teritoriul național (care însumează 23.839.100 ha), în cazul în care mersul naturii va face ca râul să-şi modifice uşor traseul, aşa cum mai obişnuiesc (obişnuiau) să facă la răstimpuri râurile Terrei, pe vremea când îşi permiteau luxul de curge libere: ”Lucrările s-au impus datorită mobilităţii în plan a cursului de apă, care conduce la pierderi de teren prin prăbuşirea malurilor sau erodarea lucrărilor existente, activarea de braţe secundare, toate acestea ducând la modificarea liniei de graniţă între România şi Ucraina, stabilită prin acorduri bilaterale pe linia mediană a luciului de apă din albia minoră” (vezi aici în DOC 14 ataşat cum respectă ungurii Tisa).Ironia sorții face ca speciile protejate care, urmare a acestui şantier, şi-au pierdut habitatele pe malul românesc al Tisei, să găsească mai încurajatoare trecerea frontierei pe malul ucrainian, care cel puțin vizual, pare mai puțin antropizat.Custodele declară că nu avea puterea să se opună intereselor statului românMaria Magdalena Payer, custodele sitului Natura 2000 Tisa Superioară începând cu decembrie 2011, a declarat inițial că nu a refuzat să dea aviz pozitiv pentru proiect, fiindcă oricum APM-ul putea să nu țină cont de avizul său negativ, fapt infirmat de specialişti consultați de noi. Custodele sitului a explicat că n-a avut motive credibile ca să nu dea avizul: ”Soluția aceasta a fost adoptată înainte de a fi eu custode. A fost la dezbatere publică. A fost aprobată soluția de Ministerul Mediului. Avizul pozitiv l-am dat eu în 2012, dar toate soluțiile erau deja acceptate de Minister şi dacă custodele nu dă o altă soluție viabilă şi eu nu am găsit o altă soluție viabilă… Custodele dacă ar fi respins proiectul, ar fi trebuit să-şi asume răspunderea notarială pentru toate prejudiciile provocate de inundaţii. Maria Magdalena Payer susține că le-a solicitat celor de la Aquaproiect să îi dea asigurări că prin soluția tehnică să nu întrerupă comunicarea naturală între lunca şi albia Tisei: ”Cu Aquaproiect am discutat de mai multe ori. Am spus că impact de scurtă durată este de înțeles, pentru că este lucrare de construcție şi au zis că impact pe termen lung nu o să fie. De aceea le-am dat aviz pozitiv”.Custodele Maria Magdalena Payer, a admis că afectarea habitatelor de către şantier ”este semnificativă”, iar pe termen lung ”dacă nu se găsesc soluții pentru alimentarea cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

16.08.2017

apă a zonei (n.r. lunca inundabilă, bogată în habitate, care a fost despărțită de albie prin îndiguirile Apelor Române) atunci impactul va fi de lungă durată”.Soluția pe care custodele Maria Magdalena Payer a propus-o în dialogul cu noi pentru remedierea distrugerilor este reconstrucția ecologică la finalizarea şantierului: ”Trebuie stabilit exact gradul de afectare. De-aia trebuie studiul acela de evaluare a impactului, pe care trebuie să-l facă Apele Române pe principiul poluatorul plăteşte…Apele Române, la finalizare, au obligația ca dacă au depăşit impactul preconizat din evaluarea adecvată, să refacă. Dacă în studiul de evaluare adecvată scrie impact minor sau nesemnificativ şi la fața locului tu ai constatat impact semnificativ sau impact major, atunci în calitate de custode, se solicită refacerea mediului. Am calitatea oficială, pentru că ce s-a scris în evaluare, nu corespunde în momentul de față realității”.Unul din câștigătorii contractului din situl Natura 2000, în pușcărie după ce i-a pus gresie ministrului MediuluiProiectul de consolidare şi îndiguire a malurilor Tisei are un puternic miros de bani (europeni). Valoarea lui a fost de 60.732.214 lei şi a fost atribuit de Apele Române, filiala Someş-Tisa, în 19 martie 2012, unui consorțiu format din firmele Socot SA din Târgu Mureş (95%) şi Lescaci Com SRL din Negreşti Oaş (5%). Constructorii digurilor şi ai consolidărilor de mal sunt şi cei care au provocat distrugerile din zăvoiul bogat în biodiversitate al Tisei.Cele două firme câştigătoare au fost depistate că primeau contracte de la autorități aflate în coordonarea Ministerului Mediului pe bază de acte de ”corupție”. Mai mult, la momentul adjudecării contractului de pe râul Tisa, cele două firme aveau influență directă la ministrul Mediului. E vorba de Laszlo Borbely, unul din cei mai influenți lideri ai UDMR, care a ocupat portofoliul de resort în intervalul 23 decembrie 2009-5 aprilie 2012.Mai jos prezentăm indiciile că între reprezentanții socităților către care s-a atribuit contractul şi ministrul Borbely, existau relații.Indiciul 1: Unul din cei doi câştigători ai contractului de pe Tisa Superioară, Ioan Ciocan alias ”Nonu” (ginerele unui influent PSD-ist din nordul țării), e chiar cel care cu câteva luni mai devreme de atribuirea contractului, i-a amenajat lui Laszlo Borbely celebrul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

16.08.2017

apartament de pe Calea Victoriei, una din zonele ultracentrale ale Capitalei. ”Operațiunea apartamentul” s-a derulat prin intermediul consilierului personal al lui Laszlo Borbely, un personaj pe nume Szepessy Szabolcs.În mod incredibil, în 2012 urmărirea penală față de Laszlo Borbely a fost oprită, nu fiindcă faptele acestuia n-ar fi existat, ci fiindcă Parlamentul a blocat investigația DNA, refuzând încuviințarea urmăririi penale. Dovada de netăgăduit că faptele s-au petrecut întocmai cum susține DNA, este că acel consilier personal al ministrului, care a făcut cărăuşie cu foloasele necuvenite destinate lui Borbely, a fost condamnat pentru complicitate la cumpărare de influență, în acelaşi lot de inculpați cu patronul Lescaci Com SRL. În mod absurd ”cărăuşul foloaselor necuvenite” a fost pedepsit, însă ”destinatarul foloaselor necuvenite” e şi azi un onorabil ”ales al neamului”, pitulat în spatele ”imunității politice”. Această anomalie lăsată ”intenționat” în legislația românească (în ciuda denunțurilor repetate ale societatății civile), care i-a permis lui Laszlo Borbely să fie ”scăpat” de ”tovarăşii de castă politică” de răspunderea penală, deşi faptele comise de acesta sunt evidente, a fost dată recent ca exemplu negativ la Consiliul Europei de către şefa DNA, Codruța Kovesi, care a redeschis cazul Borbely în 2015.Dovezile apropierii dintre Borbely şi patronul firmei Lescaci Com SRL, unul dintre cei doi câştigători ai contractului din 2012 pentru îndiguirea malului Tisei din situl Natura 2000, constă într-o serie de interceptări ale SRI din martie şi aprilie 2011 la solicitarea procurorilor DNA. Patronul Lescaci Com SRL a fost înregistrat în timp ce discuta cu directorul Socot SA (cealaltă companie din consorțiul câştigător al contractului de pe Tisa), despre o întâlnire avută de cel din urmă cu Laszlo Borbely, în care s-a discutat despre o anumită asociere de firme, cu care ministrul ar fi agreat (citiți aici stenograma respectivei interceptări: doc 30 ataşat). Din suma interceptărilor şi probelor depuse la dosar, reiese că Laszlo Borbely a făcut demersuri, în calitate de ministru, pentru a ajuta firma lui Ioan Ciocan, care i-a dat foloase necuvenite, pentru a primi lucrări.Indiciul 2: Contractul pentru Tisa a fost atribuit de Apele Române (entitate coordonată de Ministerul Mediului) în ultimele zile ale mandatului de ministru ale lui Laszlo Borbely. Una din cele două firme câştigătoare e cea care a cumpărat gresia care a fost lipită în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

16.08.2017

locuința lui Borbely. Relevantă în acest sens este o altă interceptare telefonică a SRI. E vorba despre un dialog care demonstrează că amenajarea imobilului ministrului a fost făcută cu materiale decontate în contabilitatea firmei Lescaci Com SRL. Conform procurorilor, ”comanda de plată de către SC Lescaci Com SRL Negreşti Oaş se făcea doar după ce unul din membrii familiei Borbely (Borbely Laszlo şi Borbely Melinda) alegea materiale sau bunurile cu care s-a utilat apartamentul (citiți aici stenograma respectivei interceptări: doc 40 ataşat)Conform RL, care a publicat informații din dosarul penal, ”valoarea lucrărilor şi dotărilor efectuate de Ioan Ciocan la apartamentul familiei Borbely de pe Calea Victoriei ar fi de fapt mai mare ”dat fiind faptul că o parte din aceste lucrări şi dotări nu au fost facturate, fiind efectuate la negru. Aşa cum este dovedit, aceste lucrări nu trebuiau să fie achitate de către numitul Borbely Laszlo către SC Lescaci Com SRL Negreşti Oaş toată activitatea de reamenajare şi dotare a apartamentului având un caracter ascuns, de o manieră în care să nu se afle public cine este proprietarul apartamentului şi beneficiarul lucrărilor şi nici cine este finanţatorul acestor lucrări”.În 25 noiembrie 2016, cu trei zile înainte de a fi condamnat definitiv în dosarul DNA de cumpărare de influență a ministrului Laszlo Borbely, Ioan Ciocan s-a retras din funcția de administrator al Lescaci Com SRL, unde era asociat unic, director general şi administrator, ulterior firma fiind trecută pe numele fiicei sale Bianca-Angela.Firma care i-a pus gresie lui Borbely, s-ar fi retras din contractul de pe Tisa imediat după atribuireActualul director general al Lescaci Com SRL, Adrian Andreka, a declarat pentru România Curată referitor la contractul de îndiguiri din situl Natura 2000 Tisa Superioară, câştigat în asociere cu Socot SA pe finalul mandatului de ministru al lui Borbely, că firma s-a retras din asociere imediat după atribuire şi că n-a prestat niciodată lucrări în aria protejată: ”Noi am fost o asociere la licitația respectivă. Noi am fost doar în calitate de asociat. Lider era Socot Târgu Mureş. În momentul în care s-a semnat contractul, din motive legate de conducerea societății, am decis să nu participăm la lucrarea aia şi noi nu am participat cu absolut nimic legat de execuție. Noi din contract nu am beneficiat de nimic şi automat n-am executat nici lucrări în zona respectivă”.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

16.08.2017

Referitor la legăturile lui Ioan Ciocan cu Lescaci Com SRL, actualul director, Adrian Andreka, a încercat o rupere de trecut: ”Domnul Ciocan nu are nici o legătură cu societatea noastră. Pur şi simplu nu are nici o legătură cu societatea în momentul de față”. Legat de gresia pentru apartamentul de pe Calea Victoriei al soacrei fiului adoptiv al lui Laszlo Borbely, facturată pe numele societății Lescaci Com SRL, şeful societății a devenit evaziv: ”Acum eu ce să vă zic? Astea să le hotărască Justiția. Dacă Justiția o zis că nu ştiu care erau acuzațiile domnului Ciocan, de trafic de influență, de ce l-a condamnat, dacă Justiția o zis că-i aşa, să-i dăm crezare. Dar acum cum ar fi ca eu, care sunt acum la societatea asta, să spun NU. Mă crede cineva? Iar dacă spun DA, iarăşi… Nu pot să mă bag în asta. Nu am nici o legătură cu domnul Ciocan”.Cu toate că Adrian Andreka, actualul director general al Lescaci Com SRL, s-a delimitat insistent de predecesorul său Ioan Ciocan, Andreka a fost ales în 2015 vicepreşedinte al organizației de tineret a PSD Negreşti Oaş. În aceeaşi filială politică județeană vicepreşedinte e socrul lui Ion Ciocan, fostul deputat, prefect şi preşedinte al CJ Satu-Mare Gheorghe Ciocan, supranumit ”Taurul din Certeze”.Gheorghe Ciocan, e suficient de ”barosan” ca la un moment dat să fi împărțit un lot de casă în Eforie Sud cu conjudețeanul său Ioan Mircea Paşcu, ex-deputat de Satu Mare şi ex-ministru al Apărării în Guvernul Năstase, despre care s-a speculat că a acordat lucrări către Lescaci Com SRL. În prezent dl Paşcu este europarlamentar şi la debutul lui 2017 a fost ales vicepreşedinte al Parlamentului European. La începutul anilor 2000, firma Lescaci Com SRL a avut relații de afaceri şi cu Imperial Oil SRL, firmă controlată Corneliu Iacobov, fostul consilier al lui Viorel Hrebneciuc.În afară de ”abonamentul” la diversele ”Administrații Bazinale” subordonate Apelor Române, Lescaci Com SRL a mai câştigat contracte şi cu alte entități de stat: Transelectrica, RAAN, MAPN, Complexul Energetic Craiova, Complexul Energetic Rovinari şi Consiliul Local Zlatna.Celălalt câştigător al contractului de pe Tisa, audiat de procurori în 2005 şi menționat în alte două dosare penaleFirma Socot SA, cealaltă companie din consorțiul câştigător al contractului de îndiguire şi consolidare a malurilor Tisei, e un abonat constant al bugetului Apelor Române, fiind o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

16.08.2017

societate răsfățată cu contracte atribuite preponderent de filialele ANAR din Ardeal şi Banat.Conform unei ştiri din 2005 atribuite Mediafax, ”Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor a trimis la PNA o sesizare care vizeazã contractele atribuite unui numãr de patru firme, printre ele şi firma târgumureşeanã Socot SA… în urma inundaţiilor catastrofale care au lovit sãptãmânile trecute vestul ţãrii”. Sesizarea PNA-ului a survenit urmare a faptului că în Guvernarea Năstase, respectivele lucrări de îndiguire fuseseră atribuite prin încredinţare directã, printre cei cercetați fiind şi nevasta fostului ministru al Mediului din Guvernul Adrian Năstase. La scurt timp dosarul a fost închis, fără să fie găsit nici un vinovat. Numele societății Socot SA a fost pomenit de DNA şi în 2007 într-un giumbuşluc cu fonduri europene SAPARD, al primarului din Sântana de Mureş.La un moment dat, unul din membrii consiliului de administrație al Socot SA a fost şi consilier personal al directorului general al Apelor Române. E vorba de Mircea Eugen Urzică, nume publicizat în vara lui 2016 când a fost trimis de judecată de DNA, fiindcă în calitatea sa de consilier personal al directorului general al ANAR, ar fi fost complice la infracțiunea de trafic de influență într-o relație contractuală cu o companie ce avea contract cu Apele Române. De asemenea, la Socot SA acționar, preşedinte al CA-ului şi director a fost inginerul Laurean Eugen Popa (acum pensionat), personaj care a fost co-administrator la MIF SA, alături de Ioan Chioralia, ex-directorul Apelor Române Mureş. Laurean Eugen Popa e şi cel care în primăvara lui 2012 a semnat ca director în numele SOCOT SA contractul cu Administrația Bazinală de Apă Someş Tisa, pentru îndiguirile ce urmau să fie construite în situl Natura 2000 Tisa Superioară.Întâmplător, Laurean Eugen Popa este şi un prieten vechi al ministrului de resort de la momentul semnării contractului, Laszlo Borbely, după cum a relatat chiar directorul executiv al societății, Gheorghe Nemeş, în cadrul unui dialog purtat cu România Curată: ”Astea-s poveşti de adormit copiii, cu privilegiate cu Borbely. Vă dați seama că sunt doi oameni mai în vârstă, se salută, care vorbesc despre lucruri. Toate stenogramele ştiți ce sunt? Sunt pentru securişti, nu pentru oameni serioşi. Poate avețit treburi mai serioase să povestim, dar astea sunt chiar caraghioase pentru mine. Sunt la o vârstă la care sunt trecut prin viață… Alea-s (n.r. stenogramele) de-acu 5 ani, 7 ani… Ei sunt din Târgu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

16.08.2017

Mureş amândoi. Ce pot eu să zic? … Poate că s-au sunat la telefon. Se cunosc de acum 50 de ani. Și eu, am acum 65, am prieteni cu care vorbesc tot felul de prostii. Vorbesc şi lucruri adevărate şi neadevărate. Stenogramele-s nişte prostii de-astea de adormit copiii, zic eu. Dar mă rog, nu-mi plac când abordați chestii de-astea aşa, sau cei care abordează, mie îmi displac total indivizi de genul ăsta, care abordează asemenea chestiuni…..Eu am o relație privilegiată cu foarte multă lume şi din Guvern şi de peste tot, din toate partidele. Ce-ați vrea? Sunt trădător, vânzător? Astea-s copilării domnule. Bănuiesc că sunteți trecut de 20 de ani, că atunci se maturizează omul”.Referitor la asocierea cu Lescaci Com SRL pe şantierul de pe râul Tisa, directorul Socot SA a declarat: ”Aia-i treaba noastră domne, da’ de ce vreți să ştiți? …Lucrează şi în asociere cu noi. Asta este”.În ciuda faptului că o parte semnificativă din zăvoiul Tisei amplasat în aria protejată a fost distrus în cadrul şantierului de consolidare a malurilor şi în ciuda constatărilor Gărzii de Mediu, şeful Socot SA consideră că societatea sa n-a greşit cu nimic: ”N-am încălcat nici o lege domnule… Nu s-a distrus nimic domule acolo… N-am defrişat domne nimic. A venit Garda de Mediu şi a dat sarcina Apelor Române să verifice cine a defrişat… Eu sunt paznic la ape cine defrişează?”. Întrebat cum se face că zăvoiul a fost defrişat fix în zona unde Socot avea de făcut diguri şi consolidări de mal, răspunsul şefului companiei Socot SA a fost: ”Păi nu poți să faci digul peste pomi, domnule… N-a defrişat nimeni, domnule…N-am defrişat domne arbori seculari”.Laszlo Borbely, în prezent consilier de stat al prim-ministrului Sorin Grindeanu, nu a răspuns solicitărilor repetate ale României Curate de a comenta relațiile sale cu conducerile Socot SA şi Lescaci Com SRL şi nici dacă în atribuirea de către Apele Române, pe finalul său de mandat, a contractului pentru îndiguirea Tisei a avut vreo influență relația sa cu patronul Lescaci Com SRL şi cu şeful Socot SA.Încheierea articolului se cuvine să o lăsăm unui localnicErvin Traistă, proprietarul unei case de vacanță şi al unor terenuri în Teceu Mic, județul Maramureş, în situl Natura 2000 Tisa Superioară, şi-a vărsat amarul într-un dialog cu România Curată: ”Au distrus totul. Au fost măcelărite 7 familii de castori. Au zis că am interese personale ca să-mi păstrez grădina. Mi-au distrus şi grădina. Au zis că am

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

16.08.2017

interese personale. M-au sunat după aia, m-au amenințat. S-au interesat, cine, ce. Am fost sunat de la Baia Mare de un şef de la Apele Române care mi-a zis că-s un tâmpit şi un prost, că nu vede nici un castor. I-am zis: «Domnule, castorul nu e un cerb lopătar cu coarne de 2 metri. În fața dumitale sunt nişte crengi roase care au fost distruse de excavator, cuiburile-s tot aşa». Nici n-a vrut să stea de vorbă cu mine. A zis că-s un nebun. Eu nu am puterea nici fizică, nici financiară să mă cert cu mastodonții ăştia. V-o zic aşa, în față…A fost un petic de pământ pe care e casa noastră de sfârşit de săptămână, la care mergem din când în când… Este o grădină care pe mine nu mă interesează pentru grădinărit. Nu am mălai, nu am cartofi. Eu nu trăiesc din grădina aia. Eu efectiv am păstrat acea casă, acea grădină, pentru aceste animale. A fost un colț de rai cu vulpe, cu rață sălbatică, cu castori, cu vidră, iar acum să vină cu excavatoarele. Asta e… Începând de la Bocicoiu Mare şi până la deversarea Tisei în spațiul rusesc, să se radă total şi să nu fie o autoritate care să spună: ”Bă, nu mai tăiați lemne” de . Nimeni n-a venit să-i oprească. S-au tăiat mii de metri cubi de plopi şi plante care trăiesc pe lângă apă. Nu mai există nimic. Pe baza la proiectul ăsta cu digul s-a dat liber să se taie toți arborii şi acum s-a spus că nu e voie şi că trebuie reîmpădurire şi resălbăticire. Dar sunt numai minciuni şi aberații, fiindcă în momentul de față e un dezastru şi un haos… Nu mai puteți să faceți nimic. Eventual faceți un scandal. Cum puteți să readuceți la viață copaci de peste 200 de ani, care s-au tăiat, domne? Au fost plopi care au delimitat grădina mea de dig şi mi-au tăiat plopii de peste 200 de ani. Inginerul care era cu băieții care defrişau- erau vreo 20 de oameni cu 20 de drujbe- mi-a zis că au comis o greşeală că s-au defrişat în zona respectivă toți arborii. Efectiv i-au îmburdat şi i-au lăsat pe jos, acolo. Nici nu i-au dus, nici nu i-au cărat. A fost ceva ca în România. Ce să vă zic? Pot să vă spun că aici, la Teceu Mic a fost ultimul loc şi cel mai sălbatic din toată revărsarea asta a Tisei, de la ruşi, de la Valea Vişeului şi până jos la ruşi. A fost ultimul rai pe pământ. Acum, momentan, este de vânzare. Nu ne mai interesează casa noastră de vacanță. Suntem iubitori de animale, de natură”. /Romania Curata, http://www.romaniacurata.ro/habitate-protejate-de-pe-tisa-macelarite-cu-bani-europeni/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.romaniacurata.ro/habitate-protejate-de-pe-tisa-macelarite-cu-bani-europeni/


16.08.2017

Demnitarul care a distrus şpaga de 250.000de lei de frica unui flagrant

/Adevarul, http://adevarul.ro/news/eveniment/demnitarul-distrus-spaga-250000-lei-frica-unui-flagrant-am-fost-speriat-puteam-urmariti-banii-erau-marcati-1_5989d5235ab6550cb8d551d0/index.html/Money.ro, http://www.money.ro/demnitarul-care-a-distrus-spaga-de-250-000-de-lei-de-frica-unui-flagrant/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.money.ro/demnitarul-care-a-distrus-spaga-de-250-000-de-lei-de-frica-unui-flagrant/

http://www.money.ro/demnitarul-care-a-distrus-spaga-de-250-000-de-lei-de-frica-unui-flagrant/

http://adevarul.ro/news/eveniment/demnitarul-distrus-spaga-250000-lei-frica-unui-flagrant-am-fost-speriat-puteam-urmariti-banii-erau-marcati-1_5989d5235ab6550cb8d551d0/index.html



16.08.2017

Teme similareAcţiuni ale GNM privind combaterea braconajului piscicol

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

16.08.2017

/Infomediu Europa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

16.08.2017

Preturile la energie alertă pentru sistema

/Romania Libera

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

16.08.2017

Cod portocaliu de vreme reaFurtunile puternice au facut prapad in jumatate de tara. Mai multe strazi au fost inundate, iar traficul aerian a fost si el afectat, o cursa Low Cost a fost directionata catre Budapesta. Sambata noaptea, in Timis, vantul puternic a rupt firele de electricitate, iar mai multe localitati au ramas in bezna. /ProTV

Furtunile au facut prapadFurtuni si ploi torentiale in vestul tarii. In Prahova peste 5000 de oameni au ramas fara electricitate. Mai multi copaci au fost scosi din radacini si pusi la pamant, iar grindina a facut si ea pagube. In Bihor, o aversa puternica a inundat o portinune din DN1. /B1TV

Furtunile au facut prapad, cel mai aglomerat drum a fost blocatDupa zile intregi de canicula, Romania este maturata de ploi si vijelii puternice.In Bran a fost rupere de nori. In localitatea Scoeriu puhoaiele au intrat in curtile oamenilor. Inundatii au fost si in vestul tarii, in urma unei ploi torentiale. DN1 a fost blocat. In Arges un cioban si trei vaci au murit dupa ce au fost trasniti. /Romania TV

Vreme dezlantuita in vestul tariiFurtuni si ploi torentiale in vestul tarii. Douazeci de localitati din Timis au ramas fara electricitate din cauza avariilor provocate de vijelie. Cel mai afectat a fost Caras -Severin unde peste 5000 de oameni au ramas fara electricitate. Curentul a fost oprit si in Timisoara. In Bihor, o aversa puetrnica a inundat o portinune din DN1. /Bucuresti FM

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

16.08.2017

Alunecare de teren in Zarnesti

/Libertatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

16.08.2017

Domenii incluse în procesul de descentralizare (II)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

16.08.2017

/Tribuna Economica

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

16.08.2017

Teme de mediuCompensaţii financiare pentru proprietarii de pădure din zonele protejate

/Infomediu Europa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

16.08.2017

Delta Dunarii, otravita pentru maruntis

/Catavencii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

16.08.2017

Mihai Goțiu: Este foarte greu ca un organism care are scopuri comerciale, cum e Romsilva, să devină un protector al pădurilorVicepreşedinte Senatului, Mihai Goțiu, a atenționat, într-o conferință de presă la Reşița, că parcurile naționale se degradează într-un ritm incredibil de rapid şi că trebuie găsite soluții pentru a stopa acest lucru.‘În cele două zile de documentare pe teren, plus restul documentărilor mele, am văzut ilegalități, abuzuri, o exploatare total iresponsabilă, o nesimțire în ceea ce priveşte exploatarea, probabil şi pentru că ei cred că nu vor fi traşi vreodată la răspundere, că nimeni nu va face vreodată vreun control real. Nu ştiu care sunt cauzele, ori o legislație prea permisivă, ori că legislația nu se aplică. Dar concluzia este foarte clară, şi anume, că parcurile naționale se degradează într-un ritm incredibil de rapid, aşa încât nu ştiu în ce măsură, dacă lucrurile vor continua la fel, vom mai putea vorbi de parcuri naționale în adevăratul sens al cuvântului’, a declarat senatorul USR Mihai Goțiu, citat de Agerpres.Potrivit acestuia, o primă soluție pentru oprirea unor astfel de practici ar putea fi o înăsprire a legislației sau o supra-reglementare la nivel de metodologie, respectiv, contravenții, ridicări şi anulări de avize, luarea dreptului de a mai exploata păduri, până la fapte încriminate penal.‘Oricât de bună ar fi legea, dacă o interpretăm cu rea credință vom avea tot astfel de rezultate. O altă problemă se referă la faptul că este foarte greu ca un organism care are scopuri comerciale, cum e Romsilva, să devină un protector al pădurilor. Nu ştiu ce am putea schimba în gena unor şefi de la Romsilva, deşi am găsit oameni foarte dedicați, că principalul lor scop este să producă bani, indiferent de distrugerile pe care le lasă în urmă şi care niciodată nu se cuantifică‘, a precizat Goțiu. /Romania Curata, http://www.romaniacurata.ro/mihai-gotiu-este-foarte-greu-ca-un-organism-care-are-scopuri-comerciale-cum-e-romsilva-sa-devina-un-protector-al-padurilor/

Comunicat de presă - Federația pentru Apărarea PădurilorLegea 175/ 2017- O lege împotriva pădurii, împotriva interesului național, o lege care defavorizează micii proprietari de păduri, desființează autoritatea personalului silvic în apărarea pădurii şi Favorizează grupurile de interese

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://www.romaniacurata.ro/mihai-gotiu-este-foarte-greu-ca-un-organism-care-are-scopuri-comerciale-cum-e-romsilva-sa-devina-un-protector-al-padurilor/

http://www.romaniacurata.ro/mihai-gotiu-este-foarte-greu-ca-un-organism-care-are-scopuri-comerciale-cum-e-romsilva-sa-devina-un-protector-al-padurilor/

16.08.2017

Federația pentru Apărarea Pădurii si Confederația Consilva solicită Parlamentului României şi, mai ales, inițiatorilor Legii 175/2017 de modificare şi completare a Legii 46/2008 — Codul silvic să revină de urgență asupra unor prevederi ale acestei legi, care aduc un prejudiciu imens țării şi pădurii româneşti, bun de interes național.I. Neluând în considerare realitățile sectorului silvic, Legea 175/ 2017 transformă Codul silvic într-un instrument de protejare si facilitare a unor grupuri de interese în accesarea masei lemnoase din pădurile României. Astfel, articolul 59 din Codul silvic se completează prin Legea 175/2017 cu două alineate care legiferează aplicarea unui Regulament de valorificare a masei lemnoase din pădurile statului, contestat în 2015 si 2016 de societatea civilă pe motiv că interzice statului român să fie valorificatorul masei lemnoase recoltate din pădurile statului, lăsând peste 80% din această masă lemnoasă la cheremul unor beneficiari privați.Acordarea cu dedicație a celei mai mari şi mai valoroase părți din masa lemnoasă din pădurile statului beneficiarilor privați constituie o lovitură dată interesului național şi nu are precedent în economia forestieră a țărilor din Uniunea Europeană.II. În România sunt circa 500.000 proprietari de păduri cu proprietăți până în 2 ha, care nu au posibilități financiare pentru a susține paza şi administrarea acestor păduri. De aceea, în Legea 46/ 2008 — Codul silvic s-a prevăzut că pentru pădurile până în 30 ha, proprietate a persoanelor fizice sau juridice, statul acorda subvenții pentru pază şi administrare. Prin Legea 175/2017, la Alineatele 10 şi 12 ale articolului 16, aceasta măsură de salvare şi protecție a pădurilor proprietarilor săraci este anulată prin obligarea proprietarilor la plata serviciilor silvice. Astfel sunt condamnate la distrugere peste 800.000 ha de păduri.III. Tot prin Legea 175/ 2017 se completează articolul 51 din Codul silvic cu un nou alineat, prin care o parte din atribuțiile care confereau autoritate personalului silvic pentru pază şi apărarea pădurilor sunt transferate unităților de poliție şi jandarmerie. Aplicarea acestui alineat creează o stare de tensiune dată fiind lipsa de eficiență, complică inutil procedurile de constatare a contravențiilor sau infracțiunilor silvice, nu va aduce o ameliorare a situației furtului de masă lemnoasă şi distrugerii pădurilor şi aduce atingere imaginii şi autorității personalului silvic. În România sunt peste 400.000

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

16.08.2017

ha păduri distruse, toate în zone unde guvernanții au desființat structurile de personal silvic, iar acolo unde personalul silvic a rămas, acesta a apărat pădurea de hoți, uneori, cu prețul vieții. Sunt 4 pădurari omorâți de infractorii surprinşi în pădure furând lemn şi peste 600 de pădurari, tehnicieni şi ingineri silvici care au suferit vătămări corporale grave. În condițiile în care personalul silvic, spre deosebire de alte categorii profesionale de pază şi apărare, nu beneficiază de salarii şi pensii speciale, salariul mediu al acestui personal fiind sub salariul mediu pe economie.Marile neajunsuri şi pericolul aplicării Legii 175/ 2017 asupra pădurii, starea de nemulțumire provocată de conținutul acesteia şi de lipsa de transparență prin care s-a elaborat această lege determina Federația pentru Apărarea Pădurilor şi Confederația Consilva să solicite d-nei deputat Doina Până, ministrul Apelor şi Pădurilor, şi Parlamentului României modificarea de urgență a legii. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/08/08/comunicat-de-presa-federatia-pentru-apararea-padurilor-19-29-56

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABAHeineken poluează Mureșul!Un lucru e cert: PR-ul companiei multinaționale Heineken a pățit ca în vorba aia „Gura bate fundu’!” Ultima strategie de marketing a companiei Heineken se inspiră din curentul „New world” unde ecologia, resursele regenerabile, realitatea virtuală, bărbile îngrijite şi maşinile electrice înseamnă viitor. Heineken şi-a propus să devină cel mai verde berar din lume până în 2020, acționând pe trei căi: mediul înconjurător, rolul berii în societate şi oamenii (angajați, comunități etc.) Nu-i aşa că sună bine?Pârâul Rotunda – coşul de gunoi al Heineken. „Cel mai verde berar” îşi spală la propriu mizeria în pârâul Rotunda conform „Notei de constatare 126/28.07.2017” care precizează că o comisie formată din comisari ai Gărzii de Mediu şi Administrația Bazinală

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/08/08/comunicat-de-presa-federatia-pentru-apararea-padurilor-19-29-56

https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/08/08/comunicat-de-presa-federatia-pentru-apararea-padurilor-19-29-56

16.08.2017

Mureş au descins, în urma unei sesizări, în aval de locul numit Cascada Cristeşti de pe râul Mureş. La confluența dintre pârâul Rotunda şi râul Mureş inspectorii au constatat că apa pârâului avea o culoare albăstrui-negru (gen canalizare) şi au făcut cercetarea la fața locului mergând pe pârâu în sus până la depistarea sursei poluării. S-a constatat fără drept la poveşti că sursa poluării este o fisură în conducta de ape uzate tehnologic ale fabricii de bere din Ungheni unde Heineken produce Berea Neumarkt: „În urma verificărilor efectuate în 28.07.2017, ora 10:00 s-a constatat la ultimul cămin de vizitare al canalizării pluviale faptul că prin conducta de evacuare ape pluviale se evacuau în pârâul Rotunda ape uzate tehnologice, iar organoleptic s-a constatat că provin din procesul de fabricare a berii, aparținând de S.C. Heineken România S.A., cu sediul în Bucureşti (…), punct de lucru Ungheni (…) reprezentată prin Moldovan Edvin-Ștefan în calitate de director (…)”.Analizele de laborator devastatoare pentru Heineken! Comisarii Gărzii de mediu şi ai Administrației Bazinale Mureş au prelevat mostre de apă în amonte de pârâul Rotunda, în aval, la deversare în râul Mureş, dar au luat probe şi la locul unde se produce poluarea efectivă adică la gura de deversare a apei pluviale a fabricii din Ungheni. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos unde în partea stângă aveți valorile constatate, iar în dreapta valorile care ar fi trebuit să fie în condiții normale (conform normativelor). Precizăm că tabelul complet se găseşte în fotocopii, ataşate mai jos, dar din moment ce acesta nu prezintă valorile normale nu ar fi fost concludent pentru dumneavoastră astfel că am ales să vi le prezentăm comparativ, acolo unde valorile au fost depăşite (deci cele care sunt în parametrii normali nu le-am trecut în tabelul de mai jos).

Indicator de calitate Probă evacuare pluvială, 27.07.2017, ora 10:20

Limite pentru clasa a II-a de calitate

Reziduu filtrabil uscat la 105°C

1.030 mg/l 750

CCO-Cr 55.277 mg/l O2 25

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

16.08.2017

CBO5 14.360 mg/l O2 5

Suspensii 1.778 mg/l 0

Amoniu 7,1 mg/l N 0,8

Fosfor total 20,1 mg/l P 0.2

Substanțe extractibile cu solvenți organici

47,6 mg/l 0

Detergenți 2,212 mg/l 0,2

Azot total 140 mg/l N 7

Concret ce înseamnă aceste cifre? În afara faptului că s-au constatat depăşiri flagrante cu diferite substanțe chimice, detergenți şi produse petroliere, cea mai mare problemă o reprezintă faptul că acest cocktail chimic este mare consumator de oxigen şi pe unde trece (deci apa râului Mureş) ucide tot, indirect. Consumă oxigenul din apă, iar peştii încă nu au învățat să respire la masca de oxigen.Heineken ne poluează de nu se ştie când, dar sigur nu de ieri-alaltăieri! Nota de constatare a Administrației Bazinale de Apă Mureş ne dezvăluie un alt detaliu sumbru, care la prima vedere ar putea trece neobservat: „Nu se poate stabili cu precizie timpul de când durează acest fenomen, dar precizăm că în secțiunea pârâul Rotunda, aval de punctul de deversare, s-a format un strat neuniform de nămol cu o grosime de 50-60 cm” la care adăugăm o altă constatare care trebuie menționată aici, şi anume că se estimează că debitul apelor uzate deversate în pârâul Rotunda a fost de 10 litri/sec. Evident reprezentanții Heineken au ales calea cea mai simplă şi au declarat autorităților că „această deversare a apelor uzate s-a produs accidental, prin fisurarea conductei de apă uzată tehnologică, care a pătruns în canalizarea pluvială, situată la o cotă inferioară. Începând cu data de 28.07.2017 unitatea a întreprins următoarele măsuri pentru stoparea fenomenului: blocarea canalizării pluviale, preluarea acestor ape şi pomparea lor în stația de pre-epurare, inspecția video a rețelei de canalizare prin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

16.08.2017

unitate specializată” Dar cât de binevoitori şi plini de intenții sunt reprezentanții Heineken România S.A. față de această poluare? Cel mai elocvent răspuns vine chiar de la directorul general al Administrației Bazinale de Apă Mureş, Cristian Bratanovici care a declarant în exclusivitate pentru punctul.ro că: „Avem dubii cu privire la onestitatea şi corectitudinea celor de la Heineken România S.A. ținând cont de grosimea stratului de nămol de pe pârâul Rotunda, dar acordăm prezumția de bună intenție cu respectarea termenelor din nota de constatare şi mai menționăm faptul că împricinații au achitat contravaloarea contravenției ieri 07.08.2017 conform OP anexat dovedind intenții bune, dar deocamdată insuficiente” Heineken nu poluează pentru prima dată „accidental”!!!! În august 2014, la fabrica de cidru Bulmer, o companie deținută de Heineken, un container de apă reziduală contaminată cu amoniu (exact ca în cazul pârâului Rotunda) a fost golit într-o scurgere a apelor pluviale de suprafață care conducea spre pârâul Widemarsh Brook din oraşul Hereford, Marea Britanie. La acea vreme s-a estimat că au decedat între 2.000 şi 3.000 de peşti din speciile care populau pârâul. Heineken a plătit nu doar amenzile către Agenția de mediu din Hereford, dar şi peste 150.000 de lire sterline către ONG-uri din zonă pentru repopularea cu peşti a pârâului afectat! În august 2008, fabrica Universal Beverages o subsidiară a Heineken UK a fost găsită vinovată pentru o serie de incidente soldate cu poluarea pârâului Preserves Brook care deversează în râul Leadon din Ledbury, Marea Britanie. Vinovatul? Levigatul din resturile tehnologice de mere rezultând poluarea consistentă cu materii organice a râului Leadon. Amenzile au fost de ordinal zecilor de mii de lire sterline şi Heineken a fost obligată să finanțeze refacerea populației de peşte. Heineken a mai fost implicată într-un scandal internațional recent, cu ecouri puternice în Ardeal. Igazi Csiki Sor – care se traduce în „Adevărata bere Ciuc” a pierdut procesul cu Heineken privind denumirea de „Ciuc” a berii. Guvernul maghiar a intervenit subtil ca un elefant în această dispută şi a cerut Heineken să scoată steaua de pe eticheta berii sau riscă să fie interzisă în Ungaria cu totul pe motiv de promovare a unei imagini cu încărcătură istorică negativă (steaua comunistă). Heineken a doua zi a căzut la pace cu Igazi Csiki Sor, vom vedea ce urmează. Aşadar, ce învățăm din aceste exemple? Poluarea asta a fost accident sau strategie? Acceptăm orice „rahat” la propriu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

16.08.2017

sau la figurat din partea unei multinaționale sau ne cerem dreptul de a trăi într-un mediu civilizat şi curat? Poate fi o multinațională obligată să țină cont de nevoile şi comunitatea locală? Da, Guvernul Ungariei a demonstrat cu vârf şi îndesat. Mențiune specială şi mulțumiri! Acest subiect a ajuns la punctul.ro prin intermediul pescarilor din Mureş mari iubitori de natură şi de … peşti. Peşti care sunt din ce în ce mai rari în zona poluată. Pescarii ne-au furnizat filme de la fața locului, ne-au furnizat informații şi au sesizat autoritățile. Pentru asta, vreau sincer să le mulțumesc! Rămâneți atenți şi vigilenți şi ne va fi tuturor un pic mai bine! /Punctul MS, http://www.punctul.ro/heineken-polueaza-muresul-video/

A început refacerea pasarelei pietonale de la barajul Bezid (traducere)La sfârşitul lunii septembrie va începe reumplerea lacului. Aşa cum am prezentat de mai multe ori, la data de 13 februarie s-a prăbuşit podul pietonal care duce la turnul de manevră al barajului Bezid. Conform procedurii aplicate în asemenea cazuri, o comisie tehnică numită de către Administrația Națională „Apele Române” a examinat la fața locului cauza incidentului şi a elaborat o soluție tehnică pe baza căreia pasarela poate fi reabilitat. Utilajele au ieşit pe teren în data de 30 iulie. Domnul Dávid Csaba, directorul tehnic al Administrației Bazinale de Apă Mureş ne-a prezentat desfăşurarea lucrărilor. Dânsul a declarat că, comisia tehnică a decis scăderea nivelului apei din lac până la o cotă care permite efectuarea unei analize al fundației stâlpului pe care stă podul pietonal. Din acest motiv a fost începută evacuarea apei din lac începând din luna februarie, iar procedura a fost una îndelungată, deoarece din motive tehnice şi de siguranță după evacuarea unei cantități de apă procedura trebuie întreruptă pe două săptămâni. Inițial în lac erau 16 milioane de metrii cub de apă, momentan sunt 1,2 milioane, ceea ce este 8% din cantitatea medie. Lucrările au fost începute la data de 30 iulie. Prima dată a fost îngrădită o zonă de 7x5 metri în jurul stâlpului. Aici a trebuit scos nămolul pe 2,5m, ca experții să poată stabili dacă stâlpul s-a fisurat sau nu. Spre noroc acesta nu s-a fisurat, astfel în următoarea etapă poate fi pregătit terenul pentru injectarea betonului. Fundația stâlpului de sprijin al podului va fi consolidată cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://www.punctul.ro/heineken-polueaza-muresul-video/

16.08.2017

tehnologia utilizată la construirea tunelelor. În paralel cu lucrările de pe teren amintite va fi confecționată şi pasarela pietonală nouă cu structură metalică şi cutiile de comandă cu toată rețeaua electrică, deoarece grinda care s-a prăbuşit a smuls şi cablurile. S-ar putea să apară o problemă datorită faptului, că în țară există doar la Timişoara o firmă care se ocupă de betonări la presiune mare şi este posibil să întârzie lucrările din acest motiv. Până atunci va fi pregătit sistemul de conducte necesar injectării betonului. Conform estimărilor, lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul lunii septembrie, dar nu este exclusă nici finalizarea lor până sfârşitul lunii august. Lucrările vor fi finanțate din bugetul propriu al Administrației Bazinale de Apă Mureş.După acestea lacul va începe reumplerea lacului. Pârâul Cuşmed, care alimentează lacul Bezid are un debit de 30 l/sec. La prima umplere a lacului acumulării complexe, debitul pârâului era de 140 l/sec. Aceasta înseamnă că vor fi necesari de aproximativ 2,5 ani pentru umplerea lacului la nivelul la care era de înaintea producerii incidentului. Pentru aceasta ar fi nevoie de perioade ploioase. La întrebarea dacă ruinele satului vor ajunge la suprafață Dávid Csaba a răspuns că în 27 de ani natura a distrus deja mare parte din ruine şi nu prea a mai rămas ce să fie salvat. Dânsul a confirmat faptul că: rolul barajului nu s-a schimbat, şi chiar dacă în ultima vreme sunt perioade mai mult secetoase, Administrația Bazinală de Apă Mureş trebuie să fie pregătită şi pentru perioadele ploioase, cu debite semnificative, deoarece apa stocată în lacul de acumulare asigură protecția împotriva inundațiilor a localităților din aval. /Nepujsag MS, http://www.e-nepujsag.ro/op/article/jav%C3%ADtj%C3%A1k-b%C3%B6z%C3%B6di-g%C3%A1t-gyalogh%C3%ADdj%C3%A1t

Pârâul Sărat: încă se curăță urmele poluării cu ulei (traducere)Este în curs curățarea Pârâului Sărat de poluarea cu ulei care s-a întins pe suprafața apei pe o secțiune de un kilometru în ultimul week-end din luna iulie. Atunci a avut loc un accident cu un autoturism pe strada Nicole Bălcescu, iar din încărcătura camionului a curs ulei de transformator în canalul pluvial şi în pârâu. Uleiul de culoarea galbenă s-a întins în câteva clipe pe suprafața pârâului, iar de aici a ajuns şi în râul Târnava Mare. Urmele poluării sunt încă vizibile şi zilele acestea. Uleiul se vede pe pietre, pe plante şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/jav%C3%ADtj%C3%A1k-b%C3%B6z%C3%B6di-g%C3%A1t-gyalogh%C3%ADdj%C3%A1t



16.08.2017

pe suprafața apei şi se simte mirosul lui caracteristic de-a lungul pârâului. A fost lansată o procedură penală împotriva firmei care din județul Harghita care a cauzat poluarea, dar încă nu a fost luată o decizie – ne-a informat Balla Izabella, şefa Comisariatului Județean Harghita a Gărzii Naționale de Mediu. Specialiştii au ieşit de mai multe ori la fața locului şi a fost elaborat un raport care va fi utilizat ca dovadă pe parcursul procedurii penale. Pârâul va fi curățat în cel mai scurt timp. Echipa de lucru de la Administrația Bazinală de Apă Mureş a lucrat şi în timpul săptămânii la fața locului: prima dată au colectat uleiul la pragurile de piatră construite pe pârâu, iar după aceea au curățat şi malurile. Probabil până la sfârşitul săptămânii vor finaliza lucrările de igienizare. Miercuri am adus de la Târgu Mureş un material specific, biodegradabil, care ajută la colectarea uleiului. Cu acest material şi cu barajele absorbante va trebui să strângem uleiul de pe suprafața apei – a explicat Ádám Mózes, şeful filialei din Odorhei a Administrației Bazinale de Apă Mureş. Dânsul nu ne-a putut furniza informații privind analizele probelor de ape prelevate în cursul săptămânii trecute: aşa cum a spus, rezultatele există, dar ele nu au fost încă comunicate. Dânsul a mai adăugat, că contrar poluării semnificative, paguba este mult mai mică decât cel aşteptat/estimat. Uleiul a rămas mai mult pe plantele de pe mal şi în nămol. Puieții de peşti au murit din cauza poluării. Membrii organizației civile UTCA nu sunt de acord cu cele comunicate de către angajatul Administrației Bazinale de Apă Mureş. Magyari Lajos ne-a declarat: mortalitatea piscicolă şi de insecte este semnificativă pe secțiunea de pârâu amintită. „Incidentul s-a produs tocmai în perioada de depunere a icrelor. Peştii din Târnava Mare au venit în zonele mai retrase a pârâului Sărat ca să-şi depună icrele, iar puieții sensibili au murit din cauza poluării”. Voluntarii de la UTCA au făcut de mai multe ori repopulări cu peşti şi curățări de albie pe pârâul Sărat. Toate au fost în zadar, a mai adăugat Magyari demoralizat. “Din adânciturile mai mici ale albiei am salvat câteva puieți - circa o sută de bucăți de bucăți de peştişori – pe care le-am transferat pe porțiunile superioare pârâului. Câțiva peşti au scăpat, au înotat în râul Târnava Mare, dar apa poluată a ajuns până la urmă în râu, exact în porțiunea protejată, acolo unde în ultimii ani au fost efectuare de mai multe ori repopulări de peşti.” – a enumerat problemele Magyari. Atunci când noi am fost la fața locului, încă se simțea mirosul puternic de ulei şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

16.08.2017

pe alocuri - pe pietre şi printre rogoz - se vedea uleiul de transformator cu culoarea ei galbenă caracteristică. Nu se ştie în ce măsură s-a reuşit eliminarea poluării de pe pârâu. Pârâul se va curăța cu timpul, dar uleiul este transportat pe porțiunile inferioare a râului Târnava Mare – a comunicat Balla Izabella şi a mai adăugat, că ploile din aceste zile au îngreunat activitatea de curățare, deoarece poluarea depusă pe maluri a fost spălată de ploi şi transportată în râul Târnava Mare. /Udvarhelyi Hirado HR, https://szekelyhon.ro/aktualis/szejke-patak-meg-takaritjak-az-olajszennyezes-nyomait

Amendă mare din cauza zerului curs în pârâul Feernic (traducere)Societatea Gordon Prod SRL a primit o amendă semnificativă din cauza zerului care a curs la sfârşitul lunii iunie în pârâul Feernic, pe porțiunea dintre Bisericani şi Mihăileni. În urma poluării produse, Societatea Gordon Prod SRL a primit amendă de la două instituții. Din cauza nerespectării prevederilor de protecția mediului şi condițiilor stabilite în avizul de mediu, firma a fost amendată cu 50 de mii de lei – a comunicat Balla Izabella, şeful Comisariatului Județean Harghita a Gărzii Naționale de Mediu. Călin Fokt, purtătorul de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Mureş ne-a informat, că fabrica de prelucrare a laptelui a primit o amendă de 35 de mii de lei din partea Administrației Bazinale de apă Mureş. Purtătorul de cuvânt a spus, că această poluare a fost trecută în procesul verbal al evenimentului ca poluare artificială, deşi pârâul a fost poluat cu zer şi nu se detaliază, dacă este vorba de un accident sau de o defecțiune tehnică. Nu au obiectat. Péter János, directorul tehnic al firmei Gordon Prod SRL a spus, că firma a plătit amenzile fără să conteste cele incluse în procesele verbale. „Recunoaştem, că am fost vinovați, dar numai cine nu munceşte nu greşeşte. De foarte mult timp ne confruntăm cu această problemă, fără un rezultat, dar un lucru este cert: niciodată nu am vrea să poluăm intenționat din gospodăria noastră”- a spus directorul tehnic. Dânsul a declarat, că în afară de achitarea amenzilor, au mai plătit şi analiza de laborator, care a costat 3500 de lei şi au chemat o firmă specializată pentru curățarea albiei pârâului –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

https://szekelyhon.ro/aktualis/szejke-patak-meg-takaritjak-az-olajszennyezes-nyomait

https://szekelyhon.ro/aktualis/szejke-patak-meg-takaritjak-az-olajszennyezes-nyomait

16.08.2017

adunând şi cheltuiala acesta costurile accidentului care a cauzat poluarea se ridică peste o sută de mii de lei. Soluție durabilă. După ce a fost anunțată poluarea a fost întocmit un proces verbal şi de poliția națională, iar în baza celor incluse în acesta vor fi verificate periodic măsurile luate pentru prevenirea poluării – a spus Péter János. Ca şi soluție provizorie, vor acorda atenție sporită neutralizării zerului, cantitatea care nu va fi transportată de către gospodari pentru hrănirea animalelor, firma o va transporta la o stație de epurare din județul Mureş - în vederea evitării altor poluări. Între timp vor încerca să dezvolte condițiile locale necesare neutralizării zerului. Proiectele bazinului de decantare vor fi finalizate la sfârşitul lunii septembrie, dar au fost deja comandate filtrele pentru extragerea apei din zer – am aflat de la director. Apă curăță cu acest filtru poate fi folosită pentru curățarea echipamentelor, maşinăriilor. Dânsul a spus încă o dată, că în cazul în care nu reuşesc să obțină finanțare, vor construi din banii proprii bazinul de decantare. Directorul şi-a exprimat regretul privind faptul că amenzile semnificative şi lucrările de curățare al albiei tot nu au soluționat problema periclitării faunei din pârâul Feernic, deoarece duminica din cauza nivelului scăzut de apă albia pârâului era aproape uscată pe porțiunea amintită. /Udvarhelyi Hirado HR, https://szekelyhon.ro/aktualis/borsos-birsag-a-nyikoba-omlott-savo-miatt

SMAR oferă consultanță juridică pentru recuperarea banilor de către angajații ABASindicatul Mureşul (SMAR) va asigura, prin intermediul specialiştilor şi ai colaboratorilor săi, pentru toți membri SMAR, asistență şi consultanță juridică gratuită în litigiile ce vor fi deschise în perioada imediat următoare de către ANAR şi ABA-urile, litigii având ca obiect intenția acestor instituții de a recupera bani ca urmare a pierderii de către aceste instituții a proceselor cu Curtea de conturi a României. Iată comunicatul transmis de SMAR: „Conform deciziei luate în cursul zilei de 4 august în forul său de conducere, Sindicatul Mureşul (SMAR) va asigura, prin intermediul specialiştilor şi ai colaboratorilor săi, pentru toți membri SMAR, asistență şi consultanță juridică gratuită în litigiile ce vor fi deschise în perioada imediat următoare de către ANAR şi ABA-urile unde colegii noştri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

https://szekelyhon.ro/aktualis/borsos-birsag-a-nyikoba-omlott-savo-miatt

16.08.2017

lucrează, litigii având ca obiect intenția acestor instituții de a recupera bani ca urmare a pierderii de către aceste instituții a proceselor cu Curtea de conturi a României. În acest sens, vom pune la dispoziția colegilor noştri inclusiv modele de întâmpinare ce vor putea fi depuse la instanțele de judecată în procesele ce vor fi astfel deschise. Dorim inclusiv, în acest fel, să ne asigurăm că intențiile abuzive ale ANAR şi ale ABA-urilor, ca urmare a deschiderii acestor procese, nu vor produce niciun efect negativ asupra membrilor noştri, intenția de recuperare a unor sume de bani manifestată explicit în această perioadă fiind, considerăm noi, una ilegală şi imorală. Am luat această decizie ştiind că, pentru banii încasați, colegii noştri s-au prezentat la serviciu zi de zi unde, indiferent de locul de muncă, de multe ori în condiții foarte grele, au realizat lucruri deosebite în domeniul gospodăririi apelor, asigurând populația şi bunurile acesteia că nu vor avea de suferit ca efect al revărsării acestora. Iar pentru acest lucru trebuie respectați şi ajutați, nu şicanați şi purtați prin procese urâte şi grele, procese care le pot irosi banii şi energia, resurse demn de a fi utilizate in scopuri mai bune de către aceştia. Îndemnăm celelalte sindicate din ape să facă acelaşi lucru vizavi de membrii lor, fiecare dintre aceste structuri sindicale având obligația de a proteja interesele membrilor pe care ii au, membri care ne susțin aceste structuri sindicale cotizând lunar din banii munciți de ei„, se arată pe pagina de socializare a SMAR, Sindicatul Mureşul. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/smar-ofera-consultanta-juridica-pentru-recuperarea-banilor-de-catre-angajatii-aba/

Teme similareUn pod peste Târnava Mare se va construi la SighișoaraAproape 7 milioane de lei a obținut municipalitatea prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) pentru construirea unui pod ce va lega două cartiere importante din Sighişoara. Este vorba de cel mai mare cartier din oraş, Târnava 2, cunoscut de localnici ca fiind cartierul Bărăgan, ce va fi legat de cartierul Viilor. În momentul de față nu există ieşire din cartier decât peste calea ferată. Alte 3,5 milioane de lei, tot din fondurile PNDL, vor fi investite pentru introducerea canalizării în Hetiur,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.punctul.ro/smar-ofera-consultanta-juridica-pentru-recuperarea-banilor-de-catre-angajatii-aba/

http://www.punctul.ro/smar-ofera-consultanta-juridica-pentru-recuperarea-banilor-de-catre-angajatii-aba/

16.08.2017

spune viceprimarul Municipiului Sighişoara, Toth Tivadar: „Nu există o alternativă de ieşire din cartierul respectiv numai peste calea ferată. Se vor începe lucrările de reabilitare a căii ferate. Din păcate, nu a au fost prevăzute pasaje supraterane, poduri şi trebuie să ne gândim la o soluție alternativă. Iar al doilea proiect este canalizarea în cartierul, satul Hetiur pe care au demarat-o în 2009 dar nu s-a finalizat. S-a realizat cam 20% din lucrări.” Anul acesta vor fi demarate procedurile de licitație a lucrărilor iar dacă cele de canalizare se vor finaliza într-un an de zile cele de construire a podului se vor întinde pe parcursul a trei ani. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/un-pod-peste-tarnava-mare-se-va-construi-la-sighisoara.html

Avram Iancu a ajuns în țară. Înotătorul a fost întâmpinat de aproape 1.000 de oameniAu trecut aproape două luni de când Avram Iancu, bibliotecarul din Petroşani care şi-a propus să traverseze înot Dunărea, de la un capăt la celălalt, a pornit de la izvoarele ei spre Delta Dunării. După un efort considerabil şi aproape 2.000 de kilometri parcurşi, hunedoreanul a ajuns la granița României. A fost întâmpinat ca un adevărat erou de românii veniți pe malul Dunării, la Moldova Nouă. „În sfârşit, acasă! După ce am străbătut înot şase țări şi patru capitale, după ce am îndurat hipotermie, caniculă, furtuni şi valuri, am atins pământul patriei noastre, la Moldova Nouă. Primirea a depăşit orice imaginație: 1.000 de compatrioți! Vă mulțumesc români! Mulțumesc echipei de suport pentru munca din spatele efortului meu. Trăiască România!”, a scris Avram Iancu pe pagina sa de Facebook. În 21 iunie, bibliotecarul în vârstă de 41 de ani, a pornit înot, fără costum de neopren, de la izvoarele Dunării, din Munții Pădurea Neagră (Germania) spre Delta Dunării, într-o cursă care potrivit acestuia, va însuma 2.860 de kilometri. „Am recitit romanul Pilotul de pe Dunăre, a lui Jules Verne, unde am redescoperit o poveste fascinantă. Cu exact 100 de ani înaintea naşterii mele (1876-1976), Jules Verne dădea viață unei călătorii celebre: Ilia Brus (bulgarul Sergiu Ladko), câştigătorul concursului de pescuit a Ligii Dunărene, anunța faptul că va naviga la bordul unei şalande (bărci), pe întreg parcursul Dunării, de la izvoare la revărsare, trăind numai din peştele pescuit în timpul călătoriei. Călătoria este fabuloasă, plină de mister, de suspans, de conotații

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

http://www.radiomures.ro/stiri/un-pod-peste-tarnava-mare-se-va-construi-la-sighisoara.html

http://www.radiomures.ro/stiri/un-pod-peste-tarnava-mare-se-va-construi-la-sighisoara.html

16.08.2017

profunde, diverse. Personajul romanului şi-a propus să parcurgă, cu barca, câte 50 de kilometri pe zi. Eu mi-am propus să parcurg această distanță înot. Vreau să dau, pur şi simplu, viață acestui roman. Și pentru mine, această călătorie este plină de conotații. În calitate de bibliotecar, mergând pe urmele acestui personaj, într-un mod mult mai greu, doresc să atrag atenția asupra lecturii cărților care, iată, pot schimba vieți, pot scrie şi rescrie poveşti care se pot transforma, la rândul lor în… romane”, a scris Avram Iancu. Dunărea este mândria națională a românilor, spune bibliotecarul din Petroşani. În august 2016, Avram Iancu a înotat încontinuu 18 ore şi jumătate şi a reuşit, la cea de a patra încercare, să devină primul român care traversează, fără costum de neopren, Canalul Mânecii. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/avram-iancu-a-ajuns-in-tara-inotatorul-din-petrosani-a-fost-intampinat-de-aproape-1-000-de-oameni/

Bezidul Nou nu vrea să moarăDe 27 de ani încoace localnicii din Bezidul cel Nou se întâlnesc în prima zi de sâmbătă a lunii lui Gustar pe malul lacului de acumulare. Anul acesta întâlnirea a avut un aspect inedit: participanții veniți din țară şi de peste hotare au găsit lacul secat. Încă din primăvară a fost secat, după ce o grindă (prefabricată din beton, de 18 m) aferentă pasarelei de acces la turnul de manevră al acumulării s-a prăbuşit în cuveta lacului. Vizitatorii s-au putut plimba pe pământul uscat al fostelor ulițe, evitând cu grijă terenurile înverzite, ce ascund fântâni neastupate, beciuri deschise. Mergând de la ruină la ruină îşi depăneau amintirile.m Comemorarea satului a început cu rugăciunea rostită de preotul catolic Boldizsár Ferenc, rugăciune urmată de episcopul Unitarian, fiul satului Bezidul Nou, Szombatfalvi József. În prezența consulul Ungariei la Consulatul Principal din Miercurea Ciuc , Körösi Viktor Dávid, a preşedintelui Comunității Evreieşti din Târgu Mureş, Dub László şi a numeroşilor rude şi supraviețuitori ai şocului strămutării, a fost decernat plăcuța comemorativă primarului oraşului Sângeorgiu de Pădure, Csibi Attila Zoltán declarat încă de anul trecut, cetățean de onoare al Bezidului Nou. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/intalnirea-localnicilor-izgoniti-din-bezidul-nou//Vasarhelyi Hirlap MS, https://szekelyhon.ro/aktualis/romtol-romig-bozodujfaluban

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

https://szekelyhon.ro/aktualis/romtol-romig-bozodujfaluban

http://www.punctul.ro/intalnirea-localnicilor-izgoniti-din-bezidul-nou/

http://zhd.ro/eveniment/avram-iancu-a-ajuns-in-tara-inotatorul-din-petrosani-a-fost-intampinat-de-aproape-1-000-de-oameni/



16.08.2017

/Nepujsag MS, http://www.e-nepujsag.ro/op/article/b%C3%B6z%C3%B6d%C3%BAjfalu-nem-akar-meghalni

Ce n-a văzut încă „Dorel”. Lucrări la reţeaua de apă fără gropi şi săpăturiApa Prod S.A. a găzduit un seminar practic privind reabilitarea conductelor de canalizare fără săpătură. O firmă de specialitate din Cluj a venit la Deva cu tehnica necesară prezentării acestei modalități de reabilitate. Evenimentul s-a desfăşurat la sediul Apa Prod S.A. – Baza de Producție şi s-a adresat operatorilor de apă şi canalizare din județ şi administrațiilor locale. Cum funcționează reabilitarea fără săpături. Tehnologia prezentată vine atât în sprijinul societăților de alimentare cu apă şi canalizare, prin durata mare de viață a acestor lucrări, cât şi al populației, prin disconfortul minim creat utilizând această tehnologie. S-au efectuat două demonstrații: de cămăşuire colector prin tehnologia UV şi de cămăşuire racord prin inversie – apă caldă. “Această tehnologie presupune introducerea unui tub flexibil în conducta existentă – în cazul nostru, acest tub este confecționat dintr-o răşină impregnată cu fibră de sticlă. Acest tub se montează la fața locului. Întărirea materialului se realizează prin tehnologia UV, tubul luând forma conductei. Acest sistem se foloseşte, în special, pentru reabilitarea colectoarelor. În cazul racordurilor, acestea fiind de dimensiuni mai mici, se foloseşte tot o fibră de sticlă impregnată cu răşină, care are ca declanşator apa caldă”, a precizat Doru Vescan, directorul firmei de specialitate. Tehnologiile descrisă mai sus sunt folosite, în special, la reabilitarea sistemului de canalizare din centrele istorice şi din zonele unde drumurile au fost reabilitate şi nu se pot efectua spargeri ale carosabilului. Tehnologie aplicată deja de către Apa Prod S.A. Această tehnologie nu este nouă pentru operatorul regional de apă şi canalizare, Apa Prod S.A. Ea a fost aplicată în cadrul programului ISPA, în Deva şi Hunedoara. “Noi am implementat această tehnologie în anii 2010-2011 şi am reabilitat 11 kilometri în municipiul Hunedoara şi 570 de metri în municipiul Deva. Este o tehnologie care presupune deranj stradal zero. Se pretează mai ales acolo unde avem rețelele reabilitate pe fonduri europene, în zonele unde avem o foarte mare circulație pietonală şi în piețe unde nu întotdeauna se pot efectua spargeri. Este recomandat ca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/b%C3%B6z%C3%B6d%C3%BAjfalu-nem-akar-meghalni

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/b%C3%B6z%C3%B6d%C3%BAjfalu-nem-akar-meghalni

16.08.2017

această tehnologie să fie cunoscută de autoritățile locale, astfel încât să o poată folosi atunci când intenționează să implementeze un proiect complex”, a declarat Victor Arion, directorul general al Apa Prod S.A. La evenimentul găzduit de Apa Prod S.A. au participat reprezentanți ai operatorilor de apă din Deva şi Valea Jiului, ai Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Aqua Prest”, precum şi reprezentanți ai unor administrații locale din județ. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/ce-n-a-vazut-inca-dorel-lucrari-la-reteaua-de-apa-fara-gropi-si-sapaturi//Servus HD, http://www.servuspress.ro/seminar-pentru-reabilitarea-conductelor-de-canalizare-fara-sapatura-la-apa-prod_144064.html

Teme de mediuReprezentanții Ministerului Mediului au intrat în grota cu probleme de pe autostradă.Nu s-au găsit lilieci, dar totuși, mai trebuie niște avize!Misterul grotei cu lilieci de la Șoimuş, care împiedică desfăşurarea lucrărilor la Autostrada Lugoj – Deva, pare că a fost dezlegat. Ieri, directorul Direcției de Biodiversitate din Ministerul Mediului, Adi Croitoru (în foto), a venit la locul cu pricina şi a intrat personal în peşteră pentru a vedea cu proprii ei ochi dacă mamiferele îşi au sau nu habitatul în acel loc. Soluția găsită a părut a fi extrem de simplă. Asta, după ce, de aproape doi ani, factorii implicați în respectiva problemă au dat-o din colț în colț, lăsând impresia că existența peşterii, considerată inițial ca fiind antropică, este un obstacol de netrecut. Prin urmare, nici proiectul autostrăzii nu ar mai fi putut continua. Grota este situată în peretele unui deal de pe marginea drumului Deva – Brad, în zona comunei Șoimuş. A fost desemnată „peşteră”. Înainte de a intra în grotă, reprezentanta Ministerului Mediului, Adi Croitoru, a relatat, pe scurt, „povestea peşterii”. În urmă cu doi ani, constructorul a anunțat CNAIR că în calea construirii autostrăzii se află o „peşteră”, iar CNAIR s-a adresat Comisiei Naționale de Speologie, care, la rândul ei, a desemnat-o ca fiind „peşteră”. De la acel moment a pornit scandalul, fiind vorba despre un presupus habitat populat de o specie de mamifere protejate prin lege. Nimeni nu a ştiut să dea sau nu şi-a asumat o soluție la această problemă. Inițial, Ministerul Mediului a acceptat varianta relocării liliecilor, dacă ei existau, într-o peşteră care urma să fie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.servuspress.ro/seminar-pentru-reabilitarea-conductelor-de-canalizare-fara-sapatura-la-apa-prod_144064.html

http://www.servuspress.ro/seminar-pentru-reabilitarea-conductelor-de-canalizare-fara-sapatura-la-apa-prod_144064.html

http://zhd.ro/eveniment/ce-n-a-vazut-inca-dorel-lucrari-la-reteaua-de-apa-fara-gropi-si-sapaturi/

http://zhd.ro/eveniment/ce-n-a-vazut-inca-dorel-lucrari-la-reteaua-de-apa-fara-gropi-si-sapaturi/

16.08.2017

construită. Acum, planurile au luat o altă turnură. „În cazul în care nu sunt lilieci, cu siguranță nu avem ce discuta. În cazul în care sunt lilieci, noi am pregătit un ordin de relocare, pentru că aşa este procedura noastră, fiind o specie protejată. Aceşti lilieci, după ce primim avizul Academiei Române, îi vom muta într-o altă peşteră, în condiții similare. Colegii au spus că au găsit între unul şi 10 indivizi, prin monitorizări. Eu voiam ca, în momentul în care intrăm aici, să văd şi cantitatea de guano. Eu am venit să protejez specia, în cazul în care există şi să relochez liliecii. Și, dacă nu există, vă spun cu subiect şi predicat că nu există şi închidem acest subiect şi autostrada se poate construi liniştită”, a declarat Adi Croitoru, înainte de a intra în peşteră. Au lărgit gura peşterii. Pentru ca reprezentanții Ministerului Mediului să poată pătrunde în grotă a fost nevoie de o lărgire a gurii de intrare. „Uşa” peşterii avea sub 50 de centimetri în diametru şi nu permitea accesul în interior. După ce s-au chinuit să intre în peşteră din diferite poziții, au apelat la trei angajați ai constructorului de la autostradă, care, cu târnăcoape şi lopeți au lărgit gaura. Cercetările oficialilor de la Ministerul Mediului au durat mai multe minute. La ieşire, răspunsul lor nu a fost unul ferm. Aceştia au arătat că nu au găsit lilieci şi nici semne vizibile că mamiferele ar fi populat grota, păstrând o oarecare rezervă. „Pare a fi un habitat şi este posibil să fie lilieci. Nu putem spune cu certitudine. Și atunci când nu putem spune cu certitudine, nu putem nici să considerăm că nu există”, a declarat Adi Croitoru. Aceasta a mai adăugat că soluția care va fi adoptată va împăca toate părțile. În cazul în care, pe perioada lucrărilor vor fi descoperiți lilieci, aceştia vor fi relocați de către constructor. Locul în care mamiferele ar putea fi duse a fost stabilit tot ieri: Peştera de la Romaneşti. Dar, până se va ajunge aici, este nevoie ca mai multe instituții să avizeze această decizie, printre care Academia Română şi Ministerul Mediului. Proceduri care nu au o durată precisă în timp. Grota cercetată ieri de reprezentanții Ministerului Mediului se află în perimetrul Lotului IV din Autostrada Lugoj – Deva, delimitat de localitățile Ilia şi Șoimuş, cu o lungime de 22 de kilometri. Lucrările la acest segment sunt întârziate. Conform datelor de pe site-ul CNAIR, lucrările au început în noiembrie 2013 şi aveau termen de finalizare mai 2016. Valoarea contractului este de peste 419 milioane de lei, lucrările fiind realizate de asocierea de firme Tehnostrade SRL şi Spedition UMB. /Mesagerul Hunedorean HD,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

16.08.2017

http://www.mesagerulhunedorean.ro/reprezentantii-ministerului-mediului-au-intrat-in-grota-cu-probleme-de-la-autostrada-nu-s-au-gasit-lilieci-dar-totusi-mai-trebuie-niste-avize/

Caracatiței verzi i se scurtează tentaculele! (V) O societate comercială din Harghita a pus stăpânire pe județul Mureş. Ar fi interesant de văzut documentația depusă de Direcția Silvică Mureş, pentru administrarea Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, „cu includerea Sitului Natura 2000 SCI Călimani-Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munții Giurgeului", care a avut consultanță de specialitate din partea APM Mureş. Atât a fost de ,,bine" întocmită documentația Direcției Silvice Mureş, cu consultanța specialiştilor de la APM Mureş, încât la un capitol important, care a înclinat balanța în favoarea S. C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A., a primit un punctaj incredibil ,,0". Oare de ce s-a primit acest punctaj? În consecință, Ministerul Mediului încheie cu dr. ing. Melles Elõd şi societatea pe care o conduce Contractul de administrare nr. 6/18.03.2010, pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitate de prelungire. Practic, au intrat pe mâna celor de la Gheorgheni toate proprietățile particulare din cele patru comune mureşene, plus 136.000 de hectare de pădure din județul Mureş, proprietate a statului român, în mare parte revendicată de urmaşii şi aşa-zişii urmaşi ai celor enunțați mai sus. Văzându-se stăpân pe această suprafață imensă, dr. ing. Melles Elõd a început să perceapă oamenilor taxe pe proprietățile lor, a început să emită avize de mediu pentru documentații în arii protejate, fără nicio acoperire legală, fără aprobarea Consiliului Științific şi a Consiliului Consultativ, victimă căzându-i chiar Direcția Silvică Mureş, care nu mai putea să facă nicio mişcare fără acordul celor de la Gheorgheni. Mai mult, acele taxe au fost încasate în afara cadrului legal, anterior publicării OM NR. 1142/23.07.2010 şi după data publicării, deoarece acest act normativ prevede în cadrul metodologiei de la art. 2 că acest sistem de tarife se poate institui potrivit Planului de Management şi Regulamentului, avizate, care trebuiau elaborate în maximum doi ani de la semnarea Contractului de administrare, conform OUG nr. 57/2007, stipulări nerespectate. Nemulțumirile cetățenilor s-au amplificat, deoarece cei de la Gheorgheni le percepeau şi le percep taxe cuprinse între 300 şi 900 de lei pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60




16.08.2017

proiecte minore, cum ar fi: anexe gospodăreşti, coteț de porci, wc-uri etc., în timp ce Agenția de Protecție a Mediului Mureş, instituție a statului român, percepea pentru aceleaşi avize doar 100 de lei! Mecanismul era următorul. Cetățeanul dorea să-şi facă o construcție. Solicita la APM Mureş aviz de mediu. Aceasta nu îl emitea, până când solicitantul nu aducea dovada achitării analizei documentației în ariile naturale protejate, de la Administrația Parcului, de la Gheorgheni. Anumite solicitări privind eliberarea avizului de mediu pe raza Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi a Sitului Natura 2000 se loveau de refuzul lui Meles Elõd, doar fiindcă unele persoane care solicitau aceste avize de mediu sau anumite proiecte făceau parte din categoria celor care încurcau planurile lui şi ale susținătorilor amintiți. Mai amintim că, după semnarea Contractului de administrare nr.6/18.03.2010, cei de la Gheorgheni au prezentat componența Consiliului Științific al Administrației Parcului Natural Defileul Mureşului Superior. Iată câțiva membri ai Consiliului Științific: dr. ing. Abran Peter - APM Mureş, ing. Both Jozsef - APM Harghita, dr. ing. Melles Elõd - SCOS de Regim Gheorgheni S.A., ing. Cenger Călin - APM Mureş, ing. Mihul Maria - WWF România, Papp Tamas - Grupul Milvus, ing. Pop Sorin - Direcția Silvică Mureş, ing. Korpos Attila - director al APNDMS Gheorgheni, Oroian Silvia - Facultatea de Farmacie Târgu-Mureş. Această Administrație, numită, pe scurt APN DMS, a constituit-o dr. ing. Meles Elöd, ca o subunitate a S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, subordonată acestuia, şi nu ca o administrație distinctă, cu personalitate juridică proprie, subordonată Agenției Naționale de Protecția Mediului, aşa cum prevăd reglementările OUG nr. 57/2007. Cu alte cuvinte, în loc ca Ministerul Mediului, prin structurile sale, să controleze Administrația Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, privind legalitatea actelor emise de aceasta, privind respectarea sau nerespectarea angajamentelor asumate prin Contractul de administrare, privind legalitatea amenzilor instituite de aceasta, Administrația (APNDMS) este controlată de creatorul şi stăpânul ei, dr. ing. Melles Elõd, administratorul S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA. Un lucru foarte important de menționat este faptul că, în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr.49/2011, Administrația Parcului Natural Defileul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

16.08.2017

Mureşului Superior, este obligată să aibă, în afară de Consiliul Științific, şi un Consiliu Consultativ, compus din reprezentanți ai Parcului, ai mediului, ai administrațiilor locale şi ai administratorilor sau proprietarilor de terenuri. Din păcate, din acest Consiliu Consultativ se pare că nu fac parte nici-unul din primarii comunelor din Parc şi nici un reprezentant al proprietarilor, deşi aceştia au incluse suprafețele proprietăților în pro-cent de sută la sută în perimetrul Parcului! Un fapt incredibil este că acest Consiliu Consultativ a fost constituit printr-un ordin de ministru nr. 1853/01.11.2010, semnat de ministrul Mediului Lászlo Borbely, nepublicat niciodată în Monitorul Oficial al României! Acest Consiliu Consultativ, creat prin acest ordin al ministrului, a fost făcut la propunerea Administrației Parcului Natural defileul Mureşului Superior, deşi aceasta n-a existat şi nici nu există ca persoană juridică. Cum a emis ministrul Mediului un ordin cuiva care nu există juridic?! Atât documentația ştiințifică prin care s-a declarat Parcul Natural Defileul Mureşului Superior, cât şi componența Consiliului Științific, au fost trimise Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, din cadrul Academiei Române, spre avizare. În baza avizelor primite nr.1098/CJ/25.04.2006 şi nr. B 1.752/04.04.2006 „protectorii naturii" se justifică, netemeinic, că Parcul este legal constituit, având avizul Academiei Române, neexistând, până în momentul actual, studii ştiințifice care să combată studiile avizate de Academia Română. Se pare că şi Academia Română a fost dusă în eroare prin studiile prezentate spre avizare, de către elaboratorii acestora, deoarece aceste studii pe hârtie nu corespund cu realitatea din teren. Ne punem întrebarea: care sunt speciile rare protejate, cele din curțile oamenilor din perimetrul Parcului, adică găinile, porcii şi vacile, sau cele care sunt în pădurile lăsate în afara perimetrului Parcului, revendicate de urmaşi şi aşa-zişi urmaşi ai foştilor grofi unguri, adevăratele habitate fiind în intravilanul localităților sau în păduri?! La finele anului 2012, ministrul Mediului, Lászlo Borbely, în baza unui act adițional la Contractul nr.6/2010, i-a mai făcut cadou lui Meles Elõd aproximativ 30.000 de hectare de pădure din județul Mureş. S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, pe baza acestor arii naturale protejate, înființate în anul 2007, fără niciun fel de înştiințare sau consultare a proprietarilor, ajutat de către susținători importanți, a obținut în anul 2012 un Proiect în valoare de 2,5 miloane euro, finanțat din fonduri europene, intitulat „Managementul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

16.08.2017

integrat al Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi al ariilor protejate anexe", deşi aceştia aveau obligația, asumată prin Contract, să realizeze Planul de management al Parcului până în anul 2012. Tot în perioada 2010-2012, APM Mureş în parteneriat cu Direcția Silvică Mureş au implementat un proiect finanțat prin Programul LIFE+ al Comisiei Europene, intitulat „Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Călimani-Gurghiu". Valoarea acestuia este de 941.620 de euro, din care contribuția Comisiei Europene a fost de 705.744 de euro (74,95%), iar restul a fost asigurat din bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor. Prin acest Proiect s-a urmărit reconstrucția habitatelor din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu. A.P.M. Mureş a susținut faptul că, cu aceşti bani a făcut reconstrucție ecologică a tufărişurilor de jneapăn şi bujori de munte, a reabilitat pajiştile alpine din Călimani, a refăcut habitatul pădurilor aluviale în Defileul Mureşului Superior (în Parcul Natural administrat de cei de la Gheorgheni), care au dat aviz pentru acest proiect european. Acest Proiect s-a lansat oficial, cu mult fast, printre cei prezenți la lansare fiind şi ministrul Mediului, Lászlo Borbely, foşti sau actuali parlamentari, dr. ing. Melles Elõd, şi alții, susținători ai protecției naturii. Deşi Agenția de Protecție a Mediului Mureş afirmă, prin adresa nr. 2621/16.04.2013, că proprietarii ar fi primit compensații de 300 de euro/hectar/an, banii nu au ajuns în buzunarele sau conturile acestora, fiind canalizați pe proiecte care nu au dezvoltat zona sub niciun fel. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/98501/61/CARACATI-EI-VERZI-I-SE-SCURTEAZa-TENTACULELE-V-O-societate-comerciala-din-Harghita-a-pus-stapanire-pe-jude-ul-Mure

Transilvania furată caracatiței verzi i se scurtează tentaculele! (III)Conform unui Comunicat de presă oficial, proprietarii din Defileul Mureşului şi-ar fi dat acordul, prin semnătură, pentru includerea proprietăților în regim de arie protejată şi administrarea bunurilor acestora de către o entitate privată din Gheorgheni, județul Harghita. Mai mult de atât, din acelaşi comunicat se înțelege că, consiliile locale din Defileul Mureşului ar fi emis hotărâri pentru înființarea ariei protejate la care ne referim. Spre liniştea locuitorilor celor patru comune mureşene, ar fi fost necesar ca cei care au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://www.cuvantul-liber.ro/news/98501/61/CARACATI-EI-VERZI-I-SE-SCURTEAZa-TENTACULELE-V-O-societate-comerciala-din-Harghita-a-pus-stapanire-pe-jude-ul-Mure



16.08.2017

întocmit documentația de înființare a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, să prezinte acordurile cu semnăturile proprietarilor din anii 2006-2007, la care ei fac referire. Mai mult, prin adresa nr. 2.621/16.04.2013, înaintată Instituției Prefectului județului Mureş, de către Agenția de Protecție a Mediului Mureş, adresă semnată de acelaşi dr. ing. Abran Peter, în calitate de şef compartiment biodiversitate, şi directorul executiv ing. Dănuț Ștefănescu, proprietarii află nişte lucruri incredibile şi revoltătoare. Că în data de 23.03.2006 s-ar fi desfăşurat o dezbatere la sediul APM Mureş cu tema înființării Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi că au fost invitați toți reprezentanții primăriilor din Defileu şi ai instituțiilor cu atribuții de mediu, respectiv ONG-urile de mediu, şi că limita Parcului se referă strict la județul Mureş, deoarece Primăria Toplița nu a fost de acord cu arie protejată pe teritoriul ei administrativ. Din aceasta deducem că primăriile din Defileul Mureşului au fost de acord! Se mai precizează că până la declararea prin HG nr. 1.143/2007 a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior s-au desfăşurat o serie de acțiuni de informare şi conştientizare a comunităților locale, că s-au organizat ,,ateliere de lucru la fiecare primărie şi că atunci, cu participare numeroasă, nu au fost obiecțiuni referitoare la nerespectarea proprietății". Se mai afirmă în acelaşi document că ,,problemele reale legate de proprietăți erau abandonarea masivă a fânețelor de către proprietari"!? Cu alte cuvinte, proprietarii din cele patru comune mureşene şi-au abandonat pământurile moştenite de la străbuni, părăsindu-şi casele şi terenurile, zona rămânând sălbatică, numai bună pentru declararea unei arii protejate. Poate era necesar ca Agenția de Protecția Mediului Mureş să precizeze când Defileul Mureşului a fost pustiu, pentru că din document reiese că în anii 2006-2007 fânețele erau masiv „abandonate"! Tot din acest document, proprietarii mai descoperă un alt lucru incredibil, inimaginabil, că ,,de compensații băneşti au beneficiat sute de proprietari pe mii de hectare, peste 300 euro/hectar/an, cu condiția să se fi înscris cu terenurile la apia şi au respectat condițiile de bune practici agricole, măsurile de agromediu". Oamenii au mai aflat faptul că au primit şi bani pentru că au terenurile într-o arie protejată, lucruri care sunt de-a dreptul mincinoase. Precizăm că banii dați de APIA propietarilor reprezintă subvenții pentru munca terenurilor, şi nu compensații pentru arii protejate. Prin Adresa nr.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

16.08.2017

2621/16.04.2013, cei care au elaborat documentația ştiințifică de înființare a Parcului Natural ,,Defileul Mureşului Superior" încearcă să ducă în eroare autoritățile statului român, inclusiv Ministerul Mediului, Agenția Națională de Protecție a Mediului Bucureşti, Garda Națională de Mediu, Guvernul României şi chiar Comisia Europeană. Aceştia încearcă să pară cât mai legali cu acest Parc, că au respectat prevederile OUG nr. 57/2007, OUG nr.195/2005, ale Convenției Europene din 25.06.1998 privind consultarea publicului în cazul procedurilor de emitere a reglementărilor privind ariile naturale protejate, convenție ratificată de statul român şi a altor reglementări naționale şi europene. Practic, nu s-a respectat niciuna din reglementările enunțate mai sus, cu privire la consultarea publică, acordul proprietarilor, participarea acestora la luarea deciziilor privind măsurile de mediu. Din contră, s-a ținut sub tăcere acest proiect, rămânând, intenționat, sub acoperire, pentru ca proprietarii să nu poată riposta în niciun fel în încurcarea ițelor doritorilor de arii protejate ,,protectori ai naturii", dar numai pentru interesele lor. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/98441/61/TRANSILVANIA-FURATa-CARACATI-EI-VERZI-I-SE-SCURTEAZa-TENTACULELE-III

Răspunsul primit de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba la adresa primarului din Sebeș, Dorin Nistor, cu privire la incidentul tehnologic intervenit pe platforma KronospanRăspunsul primit de la Agenția pentru Protecția Mediului Alba la adresa Primarului Municipiului Sebeş, Dorin Nistor, cu privire la incidentul tehnologic intervenit pe platforma SC Kronospan Sebeş SA, în data de 1 august 2017, la ora 3.30. În urma incidentului tehnologic înregistrat în data de 1 august 2017, în jurul orei 3.30, pe platforma industrială SC Kronospan Sebeş SA, la secția PAL, pentru siguranța şi informarea corectă a cetățenilor Municipiului Sebeş, primarul municipiului Sebeş, Dorin Nistor, a solicitat, printr-o adresă scrisă, Agenției pentru Protecția Mediului Alba, Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Alba şi ISU Alba, o serie de clarificări privind parametrii de funcționare a stației de monitorizare a calității aerului AB 2, începând cu ora 03.30, din data de 01.08.2017, determinările cu datele validate începând cu orele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

http://www.cuvantul-liber.ro/news/98441/61/TRANSILVANIA-FURATa-CARACATI-EI-VERZI-I-SE-SCURTEAZa-TENTACULELE-III

http://www.cuvantul-liber.ro/news/98441/61/TRANSILVANIA-FURATa-CARACATI-EI-VERZI-I-SE-SCURTEAZa-TENTACULELE-III

16.08.2017

mai sus menționate, precum şi planul de măsuri care se impun a fi luate de către instituțiile menționate împreună cu administrația publică locală, în situația dată. Până astăzi, Primăria Municipiului Sebeş a primit răspuns de la Agenția pentru Protecția Mediului Alba, prin care se comunică faptul că toate analizoarele din cadrul stației de monitorizare a calității aerului AB2 – Sebeş funcționează la parametrii normali şi că în urma incidentului tehnologic înregistrat pe platforma industrială a SC Kronospan Sebeş SA nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor limită pentru poluanții măsurați la stația AB2 – Sebeş. În răspunsul APM Alba se precizează că în conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător nu se impune inițierea şi elaborarea planului de acțiune pe termen scurt, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 257 din 15 aprilie 2015, privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt şi a planurilor de menținere a calității aerului. /Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/raspunsul-primit-de-la-agentia-pentru-protectia-mediului-alba-la-adresa-primarului-din-sebes-dorin-nistor-cu-privire-la-incidentul-tehnologic-intervenit-pe-platforma-kronospan-434027/

Afaceri în paradis. Opt ani de proces cu firma Schweighofer luând Retezatul la rasMaria Kendeffy, bătrâna din Austria care a dobândit domeniul din Retezat, a murit într-un azil din Viena, administrat de Ordinul Maltez. Femeia nu mai avea discernământ de multişor (sunt informații că ar fi vorba de vreo 30 de ani) şi fusese pusă sub interdicție, nemaifiind capabilă să ia decizii pentru sine. Comisia Rogatorie încuviințată de Judecătoria Hațeg nu stabilise cu precizie data de la care a început interdicția, motiv pentru care reprezentanții Academiei Române ceruseră completarea informațiilor. Procesul e de aproape opt ani la instanța de fond şi nu sunt semne că s-ar încheia prea curând. Între timp au apărut noi informații despre felul în care firma austriacului Schweighofer ia Retezatul “la ras” Colegii de la Centrul de Investigații Media (CIM) au prezentat într-o anchetă recentă cum au fost tăiate “la ras” o mare parte din pădurile domeniului din Retezat de firma austriacului Schweighofer. (http://www.investigatiimedia.ro/investigatii/retezat-de-schweighofer). La Judecătoria

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://ziarulunirea.ro/raspunsul-primit-de-la-agentia-pentru-protectia-mediului-alba-la-adresa-primarului-din-sebes-dorin-nistor-cu-privire-la-incidentul-tehnologic-intervenit-pe-platforma-kronospan-434027/



16.08.2017

Hațeg procesul, început 18 decembrie 2009 continuă cu un nou termen pentru data de 6 septembrie 2017. Aşadar, după aproape opt ani de judecată, cauza nu a depăşit instanța de fond. Opt ani la instanța de fond. Pretinsa noră a grofului Gabor Kendeffy a decedat în spitalul-azil administrat de Ordinul Maltez la data de 7 aprilie 2017. La termenul din iunie, magistratul Judecătoriei Hațeg a luat act de decesul pârâtei şi a dispus: “Prorogă punerea în discuție a obiecțiunilor formulate de către Statul român. Emite adresă către av. Majay Laszlo cu solicitarea de a depune diligențe în vederea obținerii certificatului european de moştenitor în ceea ce priveşte prezumtivii moştenitori ai defunctei Kendeffy Maria. Încuviințează solicitările Academiei Române şi emite adresă către expert Gavrilescu Gheorghe Marius pentru a răspunde la acestea, fiind comunicate şi obiecțiunile formulate de Statul român, pentru a le avea în vedere, acestea urmând a fi puse în discuție la următorul termen de judecată”, se arată în soluția pe scurt. Termenul următor (19 iulie) s-a lăsat cu o amânare şi astfel procesul a mai prin o vacanță judecătorească. Altă Mărie cu aceeaşi pălărie. Jurnaliştii Centrului de Investigații Media (CIM) au reuşit să dezlege misterul Mariei Kendeffy de cetățenie belgiană care a dobândit jumătate din domeniul Retezatului fără să fi cerut vreodată ceva statului român şi fără să fi fost împroprietărită de Comisia județean de reconstituire a dreptului de proprietate. Potrivit jurnaliştilor CIM, Maria Kendeffy din Belgia ar fi o nepoată de-a Mariei Kendeffy cea din Austria, iar cele două ar fi căzut de acord să împartă averea, dobândită inițial în întregime de bătrâna din Austria şi de fiica ei Elisabeth Pongracz. Din dosarul retrocedării reiese că Maria Gerliczy, după numele ei de fată, s-a născut la Budapesta în data de 25 iunie 1920 şi s-a căsătorit cu Nikolaus Kendeffy (presupus fiu moştenitor al lui Gabor) în 1939 la Oradea. După ce au primit muntele, „moştenitoarele” au înființat o firmă, SC Rotunda SRL, în care a fost introdus Domeniul Kendeffy ca aport de capital social în natură, evaluat la 77.749.000 lei (peste 15 de milioane de euro). Jumătate din părțile sociale ale firmei Rotunda SRL aparțin Mariei Kendeffy, dar patroana are cu totul alte date de identitate comparativ cu moştenitoarea. În Registrul Comerțului, Maria Kendeffy apare ca fiind cetățean belgian şi s-a născut la Budapesta în 24 decembrie 1934. Maria Kendeffy a murit, trăiască Kendeffy Maria. Potrivit investigațiilor CIM, bătrâna din Austria ar fi cedat nepoatei din Belgia cu acelaşi nume, la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

16.08.2017

început, doar partea de avere ce ține de Primăria Petrila, puțin sub 800 de hectare de teren. “Recent devenită proprietar al Masivului Retezat, Maria Kendeffy, împreună cu o nepoată de unchi pe care, coincidență, o cheamă fix la fel, Maria Kendeffy (aceasta din urmă stabilită în Belgia, lângă Bruxelles), deschid în România o firmă: Belforest Explorer SRL. La vârsta de 87 de ani şi câteva săptămâni, dintr-un azil-spital din Viena, Maria Kendeffy punea pe picioare, câteva mii de kilometri mai la est, în Harghita, o firmă ce avea capital social aproape 800 de hectare de pădure în Retezat. Valoarea nominală a părților sociale ale firmei era de peste două milioane de euro. Aventura bătrânei Maria Kendeffy în business-ul mare se termină după o lună şi puțin. În virtutea rudeniei, în august îi cedează participația în Belforest Explorer SRL nepoatei sale şi iese din firmă. După nici un an, în 7 iulie 2008, cealaltă Maria Kendeffy, din Belgia, rămasă asociat unic al societății, îşi vinde acțiunile către două companii din grupul Schweighofer. SPB Beteilingungsverwaltung şi Schweighofer Liegenschaftsverwaltung Gesellshaft m.b.H. cumpără cu trei milioane de euro acțiunile de la Maria Kendeffy”, scriu jurnaliştii de la CIM (http://www.investigatiimedia.ro/investigatii/retezat-de-schweighofer). După aceea firmele Schweighofer iau Retezatul cu drujba “la ras”. Ulterior, belgianca Maria Kendeffy obține şi jumătate din firma Rotunda SRL. În perioada acestor demersuri economice, bătrâna din Austria împroprietărită cu domeniul Retezat se afla, fără discernământ, într-un azil din Viena, acolo unde murise şi soțul ei în 1993. Dincolo de dubiile legate de autenticitatea moştenitorilor, există înscrisuri care vorbesc despre nelegalitate atribuirii domeniului Retezat. Acte de cetățenie în fals. Instituția Prefectului Hunedoara a admis, încă din 2013, că retrocedarea s-a făcut în condiții dubioase. „Într-adevăr există suspiciuni de fraudă în cazul retrocedărilor din Masivul Retezat. Noi am declanşat verificări asupra felului în care au fost emise titlurile de proprietate, iar Ministerul Finanțelor intervine ca parte în procesul intentat de Academia Română, ca reprezentant al intereselor statului român. Mi se pare profund incorect felul în care a fost protejată proprietatea statului de către funcționarii publici”, declara Vasilică Potecă, subprefectul județului Hunedoara de la acea vreme. Suspiciunile erau legate de cetățeniei române a celor două austriece. Maria Kendeffy pretindea că ar fi obținut cetățenia română, la cerere, cu câteva luni înainte de a fi împroprietărită de Comisia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

16.08.2017

Județeană şi a depus în acest sens un înscris (nr.4312 din 20 decembrie 2005) emis de Ambasada României de la Viena. Pe parcursul anului 2016, Direcția Generală de Paşapoarte a emis un act prin care arată că pretinsele moştenitoare din Austria au obținut cetățenia română în 2009, la trei ani după ce intraseră în posesia celor 11.000 de hectare de teren din Retezat. Conform legilor în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, cetățenii străini nu aveau dreptul la retrocedări de teren.Ce cuprinde Domeniul Kendeffy. Moştenitorii familiei Kendeffy au depus cereri de retrocedare la primăriile din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori, dar dregătorii Prefecturii au decis – caz unic în județul Hunedoara – să sară peste comisiile locale şi să execute documentele de reconstituire a dreptului de proprietate prin comisia județeană. Colectivul de lucru al Comisiei Județene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că austriecele pot fi împroprietărite cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Celor două austriece li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241, 73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006 pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/f-cat/afaceri-in-paradis-opt-ani-de-proces-cu-firma-schweighofer-luand-retezatul-la-ras/

Workshop despre geodiversitatea și biodiversitatea din Țara Hațegului, în Geoparcul Dinozaurilor”Viața secretă a pietrelor. Geodiversitatea şi biodiversitatea din Țara Hațegului” este titlul workshop-ului găzduit la Casa Pietrelor, noul punct de vizitare şi de interpretare aflat în curs de amenajare în Geoparcul Internațional UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, administrat de Universitatea din Bucureşti.Participanții la workshop, ambasadori şi voluntari pentru Geoparc, au aflat o mulțime de informații interesante în cadrul prezentărilor susținute de specialişti în paleontologie, speologie şi biodiversitate, membri ai Asociației Widerness Research and Conservation, partener în proiect. Workshopul a fost organizat de Asociația Wild Roots, în cadrul proiectului ”Casa Pietrelor, punct de vizitare şi educație non-formală în Geoparcul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

http://zhd.ro/f-cat/afaceri-in-paradis-opt-ani-de-proces-cu-firma-schweighofer-luand-retezatul-la-ras/

http://zhd.ro/f-cat/afaceri-in-paradis-opt-ani-de-proces-cu-firma-schweighofer-luand-retezatul-la-ras/

16.08.2017

Dinozaurilor Țara Hațegului”. Raluca Văcărescu le-a dezvăluit participanților, în prezentarea ”Lumea dispărută din Țara Hațegului”, informații despre cum a apărut Pământul şi evoluția lui, despre apariția plantelor şi a animalelor, dar şi despre dinozaurii pitici care au populat fosta insulă a Hațegului cu cca 70 de milioane de ani în urmă. ”Peşterile – arhive ale geodiversității” au fost prezentate de Ionuț Mirea, care i-a purtat pe participanți într-o călătorie în adâncuri unde, dincolo de frumusețea formațiunilor, se ascund o multitudine de informații despre trecutul Terrei. ”Biodiversitate – diversitate naturală” a fost prezentarea suținută de Iulia Miu. Ea a povestit despre relațiile complexe din ecosisteme, despre cum noi, oamenii, jucăm un rol important în menținerea biodiversității, despre ajutorul pe care îl primim din partea sa în viața de zi cu zi şi cât de puțin conştientizăm acest lucru. Dragoş Măntoiu a vorbit captivant în prezentarea sa ”Liliecii: o lume ascunsă a sunetelor”. El a demontat, împreună cu cei prezenți, miturile legate de lilieci, şi a explicat rolul esențial pe care aceştia îl joacă în lanțul trofic. Prezentarea a fost însoțită şi de o aplicație practică de bioacustică, ştiința ce îmbină elemente de biologie cu cele de fizică acustică, adică studiul sunetelor. Practic, cu ajutorul unor instrumente speciale au fost înregistrate sunetele scoase de lilieci, iar apoi, ținându-se cont de anumite caracteristici ale sunetelor, au putut fi determinate speciile de lilieci aflate în zonă. De asemenea, au fost montate două căsuțe destinate liliecilor. Proiectul ”Casa Pietrelor” este derulat de Asociația Wild Roots şi Geoparcul Internațional UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Noul spațiu de vizitare, aflat în curs de amenajare la Ohaba Sibişel, comuna Râu de Mori, le va dezvălui vizitatorilor legăturile dintre ”lumea nevie” (geodiversitatea) şi ”lumea vie” (biodiversitatea). La realizarea sa sunt utilizate materiale exclusiv ecologice – lut, lemn, pământ şi iarbă, dispuse astfel încât să prezinte succesiunea stratelor în natură plecând de la roca mamă – fundația de piatră, şi până la stratul fertil (pământul) împreună cu iarba care va acoperi întrega structură. Spațiul va găzdui ateliere şi activități de educație nonformală, workshopuri şi aplicații practice care să faciliteze înțelegerea noțiunilor legate de geodiversitate şi biodiversitate precum şi legăturile dintre acestea. ”Casa Pietrelor” este unul dintre cele două mari proiecte educaționale derulate în această vară pe teritoriul Geoparcului. Cel de-al doilea proiect

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

16.08.2017

este ”Călătoria lui Andi Andezit prin arii protejate şi geoparcuri internaționale”şi este derulat de Asociația Drag de Hațeg împreună cu Geoparcul Internațional UNESCO Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului – Universitatea din Bucureşti. Unul din evenimentele majore ale proiectului va avea loc pe 24 August, când este celebrată Ziua Vulcanilor. În cadrul evenimentului, simpatica mascotă Andi Andezit le va dezvălui celor prezenți informații inedite despre locurile speciale vizitate în țară şi în lume. De asemenea, în cadrul celor două proiecte urmează să fie pregătită şi o nouă generație de Ambasadori pentru Geoparc, tineri din Țara Hațegului interesați să promoveze zona la nivel local, național şi național. Proiectele ”Casa Pietrelor” şi ”Călătoria lui Andi Andezit” sunt derulate în baza unei finanțări oferită de Fundația pentru Parteneriat şi MOL România, în urma unui concurs național de proiecte. /Hunedoara Mea HD, http://www.hunedoaramea.ro/workshop-despre-geodiversitatea-si-biodiversitatea-din-tara-hategului-in-geoparcul-dinozaurilor//Servus HD, http://www.servuspress.ro/viata-secreta-a-pietrelor-geodiversitatea-si-biodiversitatea-din-tara-hategului-workshop-in-geoprac_144042.html

Afaceri ilegale la Ocolul SilvicPolițişti din cadrul Biroului Combaterea Delictelor Silvice şi un reprezentant din cadrul Gărzii Forestiere Timişoara au verificat modul de exploatare şi gestionare a materialului lemnos de către diferite persoane fizice şi juridice, pe raza comunei Densuş. „Polițiştii au constatat faptul că personalul silvic a pus în valoare, folosind fără drept un dispozitiv special de marcat, 126 de arbori din specia fag, cu o valoare estimativă de peste 76.300 lei, arbori care urmau a fi exploatați ulterior, fără drept, de către o societate comercială”, a informat Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara. Angajații ocolului silvic din Țara Hațegului sunt anchetați pentru folosirea fără drept a dispozitivelor speciale de marcat, tentativă de tăiere fără drept de arbori şi abuz în serviciu. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/afaceri-ilegale-la-ocolul-silvic/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

http://zhd.ro/eveniment/afaceri-ilegale-la-ocolul-silvic/

http://zhd.ro/eveniment/afaceri-ilegale-la-ocolul-silvic/

http://www.servuspress.ro/viata-secreta-a-pietrelor-geodiversitatea-si-biodiversitatea-din-tara-hategului-workshop-in-geoprac_144042.html

http://www.servuspress.ro/viata-secreta-a-pietrelor-geodiversitatea-si-biodiversitatea-din-tara-hategului-workshop-in-geoprac_144042.html

http://www.hunedoaramea.ro/workshop-despre-geodiversitatea-si-biodiversitatea-din-tara-hategului-in-geoparcul-dinozaurilor/

http://www.hunedoaramea.ro/workshop-despre-geodiversitatea-si-biodiversitatea-din-tara-hategului-in-geoparcul-dinozaurilor/

16.08.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAHabitate protejate de pe Tisa, măcelărite cu bani europeniO parte din zăvoiul amplasat în Situl Natura 2000 Tisa Superioară (SCI şi SPA) a fost afectat semnificativ de un proiect de îndiguire şi consolidare a malurilor râurilor, câştigat de un consorțiu din care face parte şi o firmă cercetată pentru ”practici corupte”. Proiectul a fost comandat de Apele Române şi finanțat cu aproximativ 14,5 milioane de euro din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”. Ironia sorții vrea ca siturile Natura 2000 să fie acea categorie de arii protejate care adăposteşc fix speciile şi habitatele considerate prioritare la nivel european. Asta înseamnă că banii Uniunii Europene au fost folosiți ca să măcelărească habitate protejate de Europa. Primul care a tras un semnal de alarmă asupra distrugerilor provocate mediului de proiectul “Îndiguire şi consolidare de mal pe râul Tisa în zona BF 254÷319”, a fost biologul maramureşean Peter Lengyel, în 2015. Presa nu a preluat nimic din spusele sale, cu excepția unui minuscul portal local. În prezent există mai multe voci avizate care au constatat că impactul asupra mediului este de netăgăduit şi totuşi ”nu există” nici un responsabili pentru distrugerea din aria protejată.Autoritățile ştiu din 2015 de o parte a problemei Comisariatul Județean Maramureş al Gărzii de Mediu, urmare a unui control efectuat în 2015 la şantierul de ”consolidare şi îndiguire” a malurilor Tisei, a constatat o serie de ilegalități, dintre care unele au dus la ”degradarea suplimentară a unor suprafețe de habitat din Situl Natura 2000…care nu este permisă” de către firmele alese să execute lucrările comandate de Apele Române (DOC 1 şi DOC 2 ataşate). Controlul s-a lăsat doar cu o banală amendă de 60.000 lei (aprox. 13.500 euro).Specialişti în mediu consultați de România Curată susțin că la respectivul şantier de îndiguire şi consolidare a malurilor Tisei, pe de o parte s-au distrus în mod ”inutil” părți de zăvoi şi din lunca inundabilă, care constituiau habitate pentru specii protejate la nivel european, precum şi prin consolidările de mal, care pe alocuri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

16.08.2017

sunt mai înalte decât nivelul luncii inundabile, diminuând frecvența de inundare a luncii, adică de alimentare cu apă şi nutrienți, factorii cheie care ”țin în viață” lunca.Distrugerile ar fi putut fi evitate dacă Agenția pentru Protecția Mediului Maramureş, cea care are rolul de ”supervizor” al documentației şi care avea drept de ”veto”, ca reprezentant al autorității de mediu a statului român ar fi fost atentă la documentația pe care o avizează. Însă APM MM a considerat că proiectul distructiv pentru Tisa nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului. Cităm: ”Proiectul NU va urma să implice una din următoarele acțiuni (îndiguire, desecare, etc), care să creeze schimbări în zonă ca rezultat al naturii, mărimii, formei sau scopului noii investiții.Patru cercetători care au studiat situl Natura 2000 Tisa Superioară, spun acelaşi lucruRăzvan Bătinaş, manager de proiect al ”Studiului integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale (SIENPHCTS)”, derulat prin intermediul MMAP în intervalul 2015-2017, vorbeşte în prezentarea video de la final de proiect, despre impactul negativ indus de îndiguirile Apelor Române asupra sitului Natura 2000: ”Am regăsit la nivelul sitului recent o serie de amenajări la nivelul albiei, care au presupus printre altele crearea unui dig de protecție a localităților, în contextual derulării unor fenomene extreme din punct de vedere hidrologic, dig care poate să ridice anumite obstacole în ceea ce priveşte biodiversitatea şi conservarea unor specii. Considerăm că acest aspect ar putea să fie vulnerabil pentru o serie de specii, în special pentru castori, care au fost semnalați în zonă şi localnicii ne-au transmis că prezența lor nu mai este la fel de densă, aşa cum se petrecea în trecut”. De asemenea, în cadrul aceluiaşi proiect, biologul Alexandru Lapoşi, declara: ”Dacă într-o pădure stratul ierbos de multe ori lipseşte, în zăvoi de la stratul ierbos, la cel al tufişurilor, la copacii bătrâni, coronamentul, toate etajele sunt bine dezvoltate şi de aici este marea atracție pe care o reprezintă pentru toate tipurile de specii care locuiesc în mod normal în habitatele de pădure. În multe locuri zăvoiul Tisei este singurul brâu de vegetație cu copaci, cu arbori, într-o zonă întinsă de culture agricole şi de localități. De aceea concentrează un număr foarte mare de specii, atât în perioada de cuibărit cât şi în perioada de migrație, când sunt folosite zăvoaiele ca coridoare de trecere… Valea Tisei este atestată ca unul dintre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

16.08.2017

principalele culoare de migrație a speciilor acvatice în această parte a țării. De aici şi observațiile valoroase din literatura de specialitate, specii rare care pot fi văzute în perioada de migrație sau în perioada iernii. Din păcate, ca peste tot în sit, există o uriaşă presiune antropică, care se caracterizează uneori prin intervenții destul de brutale, cele mai importante şi cele mai dăunătoare ar fi întreruperi pe lungimi însemnate în zăvoi, consolidări de maluri care s-au făcut cu distrugerea complete a vegetației. Asta reprezintă o problemă nu numai pentru păsări, ci şi pentru mamifere şi pentru amfibieni şi reptile, care se adăpostesc în vegetația malurilor… Pornind de la afirmațiile grave făcute în respectiva filmare, România Curată a luat legătura cu trei dintre membrii echipei de proiect care a ”bătut la picior” malurile Tisei în cursul anului 2016, în cadrul proiectului finanțat prin EEA Grants, rugându-i să explice ce efecte au constatat că au fost produse în aria protejată de şantierul Apelor Române. De asemenea, am cerut şi opiniile biologului sitului Natura 2000 Tisa Superioară şi ale prof. dr. Monica Marian, de la Universitatea de Nord Baia Mare, care face parte din colectivul ştiințific al Asociației Heidenroslein, custodele sitului.Constructorii nu au respectat ceea ce scria în studii Ciprian Corpade, membru al echipei de proiect, expert în cartografiere: ”Nu ştiu dacă respectivele avize ale autorităților s-au dat pe baza unor studii incomplete sau incorect realizate sau dacă e situația în care avizele sunt în regulă, dar constructorii nu au respectat ceea ce scria în studii. Asta e esența a ce vreau să vă transmit… În mare parte, acea fâşie de luncă este inclusă într-o categorie de habitat protejat la nivel european. Este vorba de vegetație ripariană, care formează un habitat protejat. Ei bine, acea fâşie de luncă este situată acum în afara digului, raportat la cursul de apă. Ori acea fâşie de luncă este un ecosistem dependent de dinamica râului. Mai exact, dependent de viiturile care sunt o manifestare naturală a oricărui râu. Aportul de apă şi de sedimente necesar acelei vegetații ripariene, se asigură într-o mare măsură prin viiturile regulate pe care le produce râul. Ei bine, prin apariția digului care încătuşează râul, s-a produs, da, un efect asupra ecosistemului, prin faptul că s-a întrerupt dinamica între apă şi vegetația ripariană. În cazul digurilor, amplasarea lor vizează nişte obiective precum apărarea unor zone de intravilan, a unor terenuri cu valoare importantă, nu se trasează chiar pe oriunde. Aşadar există nişte astfel de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

16.08.2017

obiective la care răspunde nevoia de a amenaja nişte diguri. Numai că da, în cazul de față, nu cred că se pune problema oportunității amenajării acelui dig, ci a traseului ales pentru amplasarea sa”. Poziționarea digului nu a ținut cont de distribuția habitatelor Răzvan Bătinaş, managerul proiectului: ” Proiectul nu a avut în vedere să sublinieze impactul digului asupra habitatelor. Nu ăsta a fost scopul studiului, să punem la zid o instituție, o asociație sau o companie, ci am încercat să vedem care e actuala configurație a habitatelor, a ecosistemelor care sunt acolo şi cum comunitățile conştientizează că trăiesc într-o arie protejată în care valorile biodiversității trebuie conservate… Digul era necesar, pentru că poate că nu anual, dar la 2 sau la 3 ani Tisa se revărsa în spațiul comunităților care erau acolo. Unul dintre marile lipsuri este că întreg canalul de scurgere, cu porțiunile riverane, care includ şi ecosistemele, nu sunt prinse absolut deloc într-un studiu integrat. De ce a fost aleasă metodă constructivă, această poziționare (n.r. a digului), cei mai în măsură să ofere un răspuns sunt cei care au construit digul. Noi am sesizat doar ce s-a întâmplat din punct de vedere al naturii… Probabil că poziționarea digului nu a ținut perfect cont de distribuția habitatelor şi speciilor în zona de zăvoi, în zona de luncă. Asta e o poziție personală… Noi ne-am ocupat şi de partea de ornitofaună. Studiile au luat în evidență tranzitul acesta al păsărilor migratorii, existența unor specii care s-au dezvoltat şi au creat comunități stabile în cadrul zăvoiului Tisei, dar într-un perimetru în care nu există acest dig. În fişa sitului se precizează şi de prezența castorului, care e o specie aflată în obiectivul celor care se ocupă de biodiversitate. Unul din partenerii noştri din proiect este un specialist norvegian foarte renumit în domeniu, a remarcat nişte urme ale acestor specii care s-au aciuat acolo. Din ceea ce presupunem noi, prezența digului cu siguranță a mutat sau a presupus oarecare schimbare în comportamentul speciei, pentru că ştim foarte bine că îi place o zonă extrem de naturală în care să îşi poată prelua acele lăculețe, acele habitate specifice. În momentul în care eu între albie şi zona de tranzit, zona litorală, pun nişte bariere de tipul unui dig care are un profil cu o anumită înclinare, are o anumită structură rigidă- piatră, rosturi şi aşa mai departe- probabil că aici castorul fie s-a adaptat, fie a căutat să migreze din acea parte. Repet, noi nu am făcut noi un studiu neapărat pe castori, dar probabil că sunt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

16.08.2017

specii sensibile la această structură rigidă care a apărut acolo, fără ca asta să fie evidențiat printr-un număr mai redus de specii vis a vis de proiectul pe care l-am derulat”.Biodiversitatea a fost ciuntită Sabin Bădărău, expert în proiect: ”Noi trebuia să facem o cartografiere, o evaluare a stării de conservare a habitatelor Natura 2000 din sit… şi asta am făcut noi: am identificat, am cartografiat şi am evaluat starea de conservare a habitatelor în anul 2016… În situl Natura 2000 Tisa Superioară am fost puşi în fața faptului împlinit, adică digurile pe lângă albie fuseseră trasate deja, lucrările erau făcute, albia îndiguită. Am mai evaluat ceea ce s-a mai găsit pe-acolo de evaluat, în lungul Tisei. Biodiversitatea a fost ciuntită. N-au mai rămas decât vreo 30% din habitatele existente inițial. Digurile acelea normal că erau necesare, pentru că satele alea erau expuse inundațiilor, numai că digurile trebuiau trasate în lungul luncii, nu în lungul albiei. Albia trebuia lăsată să inunde lunca, unde nu sunt satele. Ei au trasat, că era şi mai economic, digul, pe lângă albie. Albia, când se revarsă nu mai inundă lunca, unde erau acele păduri ripariene, acele adevărate jungle de luncă şi unde sunt o grămadă de specii valoroase. Ecosistemele de luncă au fost distruse. Digurile trebuiau trasate la periferia luncilor. În momentul în care Apele Române au trasat digurile astfel, albia aceea la revărsări nu mai inundă lunca, pădurea ripariană, ea rămâne fără apă şi gata, s-a terminat şi cu vidra şi cu broasca țestoasă de apă şi cu tot ecosistemul. Nici 30% n-a mai rămas”.Prin defrişarea unui segment de zăvoi dispare un habitat pentru păsări Alexandru Lapoşi, biologul sitului Natura 2000 a descris pentru România Curată care este impactul şantierului de consolidare şi îndiguire a malului Tisei, efectuat de către contractorii Apelor Române: ”Cu digul nu am probleme, ci cu faptul că lucrările s-au făcut neglijent, în sensul că acolo s-au tăiat copaci şi s-a intrat cu buldozere. Eu nu ştiu tehnologia de construcție a digului şi dacă asta presupune un haos din ăla…, fiindcă după ei a rămas mai multă distrugere decât ar fi fost cazul din punctul meu de vedere, dar eu nu sunt specialist în construcții de diguri. Apoi, legat de consolidări, eu am dubii că sunt necesare atât de multe câte s-au făcut. Dar acolo ştiți cum se fac lucrările astea, politic iau nişte bani pe nişte lucrări, dar, din nou, eu nu sunt specialist în consolidări de maluri. Am văzut doar că s-a consolidat în anumite locuri şi că şi acolo s-a defrişat fără nici un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

16.08.2017

rost. Nu văd, pentru o consolidare de mal care are 20 de metri să zicem, de ce s-au defrişat 50 de metri din zăvoi. Nu văd rostul. Eu sunt ornitolog. Din punct de vedere al păsărilor, cel mai valoros habitat în toată zona aia, este zăvoiul Tisei, pentru că zăvoiul Tisei are aspectul de junglă… Prin defrişarea unui segment de zăvoi, de fapt prin desființarea zăvoiului, se întrerupe conectivitatea. Acolo îți dispare un habitat pentru păsări, dar păsările sunt afectate mai puțin. În afară de faptul că în sectorul respectiv nu mai au nici o posibilitate de a trăi şi de a cuibări, păsările zboară peste partea asta. Mai mare problemă cu întreruperea conectivității pe lungimi mari este la mamifere, la amfibieni, la reptile mici. Aceste animale nu se aventurează pe teren deschis ca să traverseze. Dacă sunt nevoite să o facă, o fac cu multe pericole posibile pentru ele, fiindcă sunt expuse. Zăvoiul care a fost defrişat noi am recomandat inclusiv în documente, ca peste tot unde a fost defrişat, să se refacă cât mai rapid cu specii autohtone. Dacă nu se replantează rapid să se asigure continuitatea lui de-a lungul apei, aşa cum era, terenul abandonat va fi ocupat cu specii invazive. Zăvoiul oricărui râu este un mediu extrem de permisiv, adică se regenerează natural foarte repede, dar nu întotdeauna se regenerează cum am dori noi. În al doilea rând, sunt de neînlocuit sălciile mai vechi de 50-100 de ani, dar nici acelea nu sunt peste tot de-a lungul zăvoiului… Legat de structura de bolovani a consolidărilor de bani, aceasta, în prima fază, deranjează puternic grupele de amfibieni şi mamifere care folosesc malul, rădăcinile din mal, pământul, toate cavitățile care se formează în mod natural într-un mal de pământ. Însă în timp, printre pietrele alea se formează alte habitate de felul ăsta pentru că pietrele alea nu-s zidite şi între acei bolovani apar alte oportunități pentru alte specii, care se vor adăposti între pietrele alea, că în final apa lucrează. Dar ca să vezi ce specii sunt avantajate şi ce specii dezavantajate, asta necesită iarăşi nişte studii de lungă durată. Eu aş zice că amfibienii, cum sunt broaştele de pădure, sunt cei mai dezavantajați, fiindcă nu ştiu în ce măsură se pot descurca cu bolovanii ăia. esență, faptul că sunt pietrele în apă nu e o problemă aşa de mare”.Zăvoiul nu va mai fi niciodată la fel Biologul Alexandru Lapoşi consideră că chiar şi după ce Apele Române ar realiza lucrări de reconstrucție ecologică după distrugerile provocate, situl Natura 2000 Tisa superioară va fi mai sărac: ”Copacii ăia bătrâni nu se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

16.08.2017

vor mai putea reface, fiindcă nu poți să faci un copac de 50 de ani decât în 50 de ani. Cu ăia n-ai ce face”. Lapoşi subliniază însă că tăieri de arbori seculari au fost şi înainte ca Apele Române să investească în zonă: ”Însă copacii seculari din zăvoi, din păcate, se taie şi fără nici un fel de rost, tăieri făcute probabil de localnici. Asta pentru că zăvoiul Tisei este supus unei presiuni antropice uriaşe…. Peste tot în lungul Tisei sunt localități şi terenuri agricole. De când lumea, oamenii au avut nevoie de lemne şi s-au dus şi au tăiat din zăvoi. Asta nu-i o noutate şi nu ştiu cum o să putem noi să-i dezobişnuim de asta… Am găsit şi cazuri de sălcii bătrâne tăiate, care nici măcar n-au fost luate de acolo. Ăsta e un fenomen care se datorează faptului că prea multă lume are drujbe. Se duce în zăvoi, taie un copac, constată că nu-i trebuie decât un sfert, ia un sfert, restul rămâne acolo. Se întâmplă”.Studiul de evaluare adecvată şi proiectarea îndiguirilor, realizate de aceeaşi firmă controlată de un fost ministru al Mediului din Guvernul NăstaseAtât ”Studiul de evaluare adecvată”, cât şi proiectarea îndiguirilor, au fost realizate în cadrul Aquaproiect SA, o firmă cu o istorie controversată, societatea fiind controlată până în 2015 de Aurel Constantin Ilie, un fost ambasador la Moscova şi ministru al Mediului din Guvernul Năstase (a cărui nevastă, Leontina s-a întovărăşit într-un business cu o altă ministră a mediului din Guvernul Năstase, Speranța Ianculescu). În sediul Aquaproiect SA funcționează şi două dintre firmele soțului Anei Birchall (PSD), ministru delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul Grindeanu. România Curată a documentat implicarea Aquaproiect SA în betonarea Crişului Pietros, principalul râu din Parcul Național Apuseni, pentru a proteja ”calitatea apei mării”, precum şi implicarea într-un caz mult mai grav, cel al stabilirii debitului de servitute al râului Jiu (ultimul mare râu al României neantropizat întru totul. Presa citează însă şi alte situații controversate în care ar fi fost implicată Aquaproiect. În cazul îndiguirilor din situl Natura 2000 Tisa Superioară, firma de proiectare Aquaproiect am găsit-o în dublă ipostază. Pe lângă cea de proiectant, pentru care e deja celebră, Aquaproiect a fost autorizată (de către ex-managerul Rafo Oneşti, bogatul politician Marin Anton, pe perioada când era secretar de stat la Ministerul Mediului în Guvernul Boc- vezi DOC 5 ataşat) să presteze şi expertize de mediu pe bani publici. Aşa se face că studiul de evaluare adecvată realizat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

16.08.2017

pentru râul Tisa, Aquaproiect susține că impactul îndiguirilor de pe Tisa nu are impact asupra habitatelor decât pe termen scurt, pe perioada şantierului, ulterior urmând ca natura să-şi reintre în drepturi.România îşi sacrifică biodiversitatea ca să nu piardă câțiva metri din teritoriul național Într-un răspuns oferit României Curate de Aquaproiect (Vezi DOC 10 ataşat) referitor la proiectul de îndiguiri şi consolidări de maluri pe râul Tisa, reprezentanții companiei au dat o serie de explicații legitime, în care s-a menționat de la nevoia de protejare a comunităților de inundații, până la un interes strategic al statului român, acela de a nu risca de amorul biodiversității, pierderea cândva în viitor în favoarea Ucrainei a câtorva zeci de hectare din teritoriul național (care însumează 23.839.100 ha), în cazul în care mersul naturii va face ca râul să-şi modifice uşor traseul, aşa cum mai obişnuiesc (obişnuiau) să facă la răstimpuri râurile Terrei, pe vremea când îşi permiteau luxul de curge libere: ”Lucrările s-au impus datorită mobilităţii în plan a cursului de apă, care conduce la pierderi de teren prin prăbuşirea malurilor sau erodarea lucrărilor existente, activarea de braţe secundare, toate acestea ducând la modificarea liniei de graniţă între România şi Ucraina, stabilită prin acorduri bilaterale pe linia mediană a luciului de apă din albia minoră” (vezi aici în DOC 14 ataşat cum respectă ungurii Tisa).Ironia sorții face ca speciile protejate care, urmare a acestui şantier, şi-au pierdut habitatele pe malul românesc al Tisei, să găsească mai încurajatoare trecerea frontierei pe malul ucrainian, care cel puțin vizual, pare mai puțin antropizat.Custodele declară că nu avea puterea să se opună intereselor statului român Maria Magdalena Payer, custodele sitului Natura 2000 Tisa Superioară începând cu decembrie 2011, a declarat inițial că nu a refuzat să dea aviz pozitiv pentru proiect, fiindcă oricum APM-ul putea să nu țină cont de avizul său negativ, fapt infirmat de specialişti consultați de noi. Custodele sitului a explicat că n-a avut motive credibile ca să nu dea avizul: ”Soluția aceasta a fost adoptată înainte de a fi eu custode. A fost la dezbatere publică. A fost aprobată soluția de Ministerul Mediului. Avizul pozitiv l-am dat eu în 2012, dar toate soluțiile erau deja acceptate de Minister şi dacă custodele nu dă o altă soluție viabilă şi eu nu am găsit o altă soluție viabilă… Custodele dacă ar fi respins proiectul, ar fi trebuit să-şi asume răspunderea notarială pentru toate prejudiciile provocate de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

16.08.2017

inundaţii. Maria Magdalena Payer susține că le-a solicitat celor de la Aquaproiect să îi dea asigurări că prin soluția tehnică să nu întrerupă comunicarea naturală între lunca şi albia Tisei: ”Cu Aquaproiect am discutat de mai multe ori. Am spus că impact de scurtă durată este de înțeles, pentru că este lucrare de construcție şi au zis că impact pe termen lung nu o să fie. De aceea le-am dat aviz pozitiv”.Custodele Maria Magdalena Payer, a admis că afectarea habitatelor de către şantier ”este semnificativă”, iar pe termen lung ”dacă nu se găsesc soluții pentru alimentarea cu apă a zonei (n.r. lunca inundabilă, bogată în habitate, care a fost despărțită de albie prin îndiguirile Apelor Române) atunci impactul va fi de lungă durată”.Soluția pe care custodele Maria Magdalena Payer a propus-o în dialogul cu noi pentru remedierea distrugerilor este reconstrucția ecologică la finalizarea şantierului: ”Trebuie stabilit exact gradul de afectare. De-aia trebuie studiul acela de evaluare a impactului, pe care trebuie să-l facă Apele Române pe principiul poluatorul plăteşte…Apele Române, la finalizare, au obligația ca dacă au depăşit impactul preconizat din evaluarea adecvată, să refacă. Dacă în studiul de evaluare adecvată scrie impact minor sau nesemnificativ şi la fața locului tu ai constatat impact semnificativ sau impact major, atunci în calitate de custode, se solicită refacerea mediului. Am calitatea oficială, pentru că ce s-a scris în evaluare, nu corespunde în momentul de față realității”.Unul din câştigătorii contractului din situl Natura 2000, în puşcărie după ce i-a pus gresie ministrului MediuluiProiectul de consolidare şi îndiguire a malurilor Tisei are un puternic miros de bani (europeni). Valoarea lui a fost de 60.732.214 lei şi a fost atribuit de Apele Române, filiala Someş-Tisa, în 19 martie 2012, unui consorțiu format din firmele Socot SA din Târgu Mureş (95%) şi Lescaci Com SRL din Negreşti Oaş (5%). Constructorii digurilor şi ai consolidărilor de mal sunt şi cei care au provocat distrugerile din zăvoiul bogat în biodiversitate al Tisei.Cele două firme câştigătoare au fost depistate că primeau contracte de la autorități aflate în coordonarea Ministerului Mediului pe bază de acte de ”corupție”. Mai mult, la momentul adjudecării contractului de pe râul Tisa, cele două firme aveau influență directă la ministrul Mediului. E vorba de Laszlo Borbely, unul din cei mai influenți lideri ai UDMR, care a ocupat portofoliul de resort în intervalul 23

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

16.08.2017

decembrie 2009-5 aprilie 2012.Mai jos prezentăm indiciile că între reprezentanții socităților către care s-a atribuit contractul şi ministrul Borbely, existau relații.Indiciul 1: Unul din cei doi câştigători ai contractului de pe Tisa Superioară, Ioan Ciocan alias ”Nonu” (ginerele unui influent PSD-ist din nordul țării), e chiar cel care cu câteva luni mai devreme de atribuirea contractului, i-a amenajat lui Laszlo Borbely celebrul apartament de pe Calea Victoriei, una din zonele ultracentrale ale Capitalei. ”Operațiunea apartamentul” s-a derulat prin intermediul consilierului personal al lui Laszlo Borbely, un personaj pe nume Szepessy Szabolcs.În mod incredibil, în 2012 urmărirea penală față de Laszlo Borbely a fost oprită, nu fiindcă faptele acestuia n-ar fi existat, ci fiindcă Parlamentul a blocat investigația DNA, refuzând încuviințarea urmăririi penale. Dovada de netăgăduit că faptele s-au petrecut întocmai cum susține DNA, este că acel consilier personal al ministrului, care a făcut cărăuşie cu foloasele necuvenite destinate lui Borbely, a fost condamnat pentru complicitate la cumpărare de influență, în acelaşi lot de inculpați cu patronul Lescaci Com SRL. În mod absurd ”cărăuşul foloaselor necuvenite” a fost pedepsit, însă ”destinatarul foloaselor necuvenite” e şi azi un onorabil ”ales al neamului”, pitulat în spatele ”imunității politice”. Această anomalie lăsată ”intenționat” în legislația românească (în ciuda denunțurilor repetate ale societatății civile), care i-a permis lui Laszlo Borbely să fie ”scăpat” de ”tovarăşii de castă politică” de răspunderea penală, deşi faptele comise de acesta sunt evidente, a fost dată recent ca exemplu negativ la Consiliul Europei de către şefa DNA, Codruța Kovesi, care a redeschis cazul Borbely în 2015.Dovezile apropierii dintre Borbely şi patronul firmei Lescaci Com SRL, unul dintre cei doi câştigători ai contractului din 2012 pentru îndiguirea malului Tisei din situl Natura 2000, constă într-o serie de interceptări ale SRI din martie şi aprilie 2011 la solicitarea procurorilor DNA. Patronul Lescaci Com SRL a fost înregistrat în timp ce discuta cu directorul Socot SA (cealaltă companie din consorțiul câştigător al contractului de pe Tisa), despre o întâlnire avută de cel din urmă cu Laszlo Borbely, în care s-a discutat despre o anumită asociere de firme, cu care ministrul ar fi agreat (citiți aici stenograma respectivei interceptări: doc 30 ataşat). Din suma interceptărilor şi probelor depuse la dosar, reiese că Laszlo Borbely a făcut demersuri, în calitate de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

16.08.2017

ministru, pentru a ajuta firma lui Ioan Ciocan, care i-a dat foloase necuvenite, pentru a primi lucrări.Indiciul 2: Contractul pentru Tisa a fost atribuit de Apele Române (entitate coordonată de Ministerul Mediului) în ultimele zile ale mandatului de ministru ale lui Laszlo Borbely. Una din cele două firme câştigătoare e cea care a cumpărat gresia care a fost lipită în locuința lui Borbely. Relevantă în acest sens este o altă interceptare telefonică a SRI. E vorba despre un dialog care demonstrează că amenajarea imobilului ministrului a fost făcută cu materiale decontate în contabilitatea firmei Lescaci Com SRL. Conform procurorilor, ”comanda de plată de către SC Lescaci Com SRL Negreşti Oaş se făcea doar după ce unul din membrii familiei Borbely (Borbely Laszlo şi Borbely Melinda) alegea materiale sau bunurile cu care s-a utilat apartamentul (citiți aici stenograma respectivei interceptări: doc 40 ataşat)Conform RL, care a publicat informații din dosarul penal, ”valoarea lucrărilor şi dotărilor efectuate de Ioan Ciocan la apartamentul familiei Borbely de pe Calea Victoriei ar fi de fapt mai mare ”dat fiind faptul că o parte din aceste lucrări şi dotări nu au fost facturate, fiind efectuate la negru. Aşa cum este dovedit, aceste lucrări nu trebuiau să fie achitate de către numitul Borbely Laszlo către SC Lescaci Com SRL Negreşti Oaş toată activitatea de reamenajare şi dotare a apartamentului având un caracter ascuns, de o manieră în care să nu se afle public cine este proprietarul apartamentului şi beneficiarul lucrărilor şi nici cine este finanţatorul acestor lucrări”.În 25 noiembrie 2016, cu trei zile înainte de a fi condamnat definitiv în dosarul DNA de cumpărare de influență a ministrului Laszlo Borbely, Ioan Ciocan s-a retras din funcția de administrator al Lescaci Com SRL, unde era asociat unic, director general şi administrator, ulterior firma fiind trecută pe numele fiicei sale Bianca-Angela.Firma care i-a pus gresie lui Borbely, s-ar fi retras din contractul de pe Tisa imediat după atribuireActualul director general al Lescaci Com SRL, Adrian Andreka, a declarat pentru România Curată referitor la contractul de îndiguiri din situl Natura 2000 Tisa Superioară, câştigat în asociere cu Socot SA pe finalul mandatului de ministru al lui Borbely, că firma s-a retras din asociere imediat după atribuire şi că n-a prestat niciodată lucrări în aria

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

16.08.2017

protejată: ”Noi am fost o asociere la licitația respectivă. Noi am fost doar în calitate de asociat. Lider era Socot Târgu Mureş. În momentul în care s-a semnat contractul, din motive legate de conducerea societății, am decis să nu participăm la lucrarea aia şi noi nu am participat cu absolut nimic legat de execuție. Noi din contract nu am beneficiat de nimic şi automat n-am executat nici lucrări în zona respectivă”.Referitor la legăturile lui Ioan Ciocan cu Lescaci Com SRL, actualul director, Adrian Andreka, a încercat o rupere de trecut: ”Domnul Ciocan nu are nici o legătură cu societatea noastră. Pur şi simplu nu are nici o legătură cu societatea în momentul de față”. Legat de gresia pentru apartamentul de pe Calea Victoriei al soacrei fiului adoptiv al lui Laszlo Borbely, facturată pe numele societății Lescaci Com SRL, şeful societății a devenit evaziv: ”Acum eu ce să vă zic? Astea să le hotărască Justiția. Dacă Justiția o zis că nu ştiu care erau acuzațiile domnului Ciocan, de trafic de influență, de ce l-a condamnat, dacă Justiția o zis că-i aşa, să-i dăm crezare. Dar acum cum ar fi ca eu, care sunt acum la societatea asta, să spun NU. Mă crede cineva? Iar dacă spun DA, iarăşi… Nu pot să mă bag în asta. Nu am nici o legătură cu domnul Ciocan”.Cu toate că Adrian Andreka, actualul director general al Lescaci Com SRL, s-a delimitat insistent de predecesorul său Ioan Ciocan, Andreka a fost ales în 2015 vicepreşedinte al organizației de tineret a PSD Negreşti Oaş. În aceeaşi filială politică județeană vicepreşedinte e socrul lui Ion Ciocan, fostul deputat, prefect şi preşedinte al CJ Satu-Mare Gheorghe Ciocan, supranumit ”Taurul din Certeze”.Gheorghe Ciocan, e suficient de ”barosan” ca la un moment dat să fi împărțit un lot de casă în Eforie Sud cu conjudețeanul său Ioan Mircea Paşcu, ex-deputat de Satu Mare şi ex-ministru al Apărării în Guvernul Năstase, despre care s-a speculat că a acordat lucrări către Lescaci Com SRL. În prezent dl Paşcu este europarlamentar şi la debutul lui 2017 a fost ales vicepreşedinte al Parlamentului European. La începutul anilor 2000, firma Lescaci Com SRL a avut relații de afaceri şi cu Imperial Oil SRL, firmă controlată Corneliu Iacobov, fostul consilier al lui Viorel Hrebneciuc.În afară de ”abonamentul” la diversele ”Administrații Bazinale” subordonate Apelor Române, Lescaci Com SRL a mai câştigat contracte şi cu alte entități de stat: Transelectrica, RAAN, MAPN, Complexul Energetic Craiova, Complexul Energetic Rovinari şi Consiliul Local Zlatna.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

16.08.2017

Celălalt câştigător al contractului de pe Tisa, audiat de procurori în 2005 şi menționat în alte două dosare penaleFirma Socot SA, cealaltă companie din consorțiul câştigător al contractului de îndiguire şi consolidare a malurilor Tisei, e un abonat constant al bugetului Apelor Române, fiind o societate răsfățată cu contracte atribuite preponderent de filialele ANAR din Ardeal şi Banat.Conform unei ştiri din 2005 atribuite Mediafax, ”Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor a trimis la PNA o sesizare care vizeazã contractele atribuite unui numãr de patru firme, printre ele şi firma târgumureşeanã Socot SA… în urma inundaţiilor catastrofale care au lovit sãptãmânile trecute vestul ţãrii”. Sesizarea PNA-ului a survenit urmare a faptului că în Guvernarea Năstase, respectivele lucrări de îndiguire fuseseră atribuite prin încredinţare directã, printre cei cercetați fiind şi nevasta fostului ministru al Mediului din Guvernul Adrian Năstase. La scurt timp dosarul a fost închis, fără să fie găsit nici un vinovat. Numele societății Socot SA a fost pomenit de DNA şi în 2007 într-un giumbuşluc cu fonduri europene SAPARD, al primarului din Sântana de Mureş.La un moment dat, unul din membrii consiliului de administrație al Socot SA a fost şi consilier personal al directorului general al Apelor Române. E vorba de Mircea Eugen Urzică, nume publicizat în vara lui 2016 când a fost trimis de judecată de DNA, fiindcă în calitatea sa de consilier personal al directorului general al ANAR, ar fi fost complice la infracțiunea de trafic de influență într-o relație contractuală cu o companie ce avea contract cu Apele Române.De asemenea, la Socot SA acționar, preşedinte al CA-ului şi director a fost inginerul Laurean Eugen Popa (acum pensionat), personaj care a fost co-administrator la MIF SA, alături de Ioan Chioralia, ex-directorul Apelor Române Mureş. Laurean Eugen Popa e şi cel care în primăvara lui 2012 a semnat ca director în numele SOCOT SA contractul cu Administrația Bazinală de Apă Someş Tisa, pentru îndiguirile ce urmau să fie construite în situl Natura 2000 Tisa Superioară.Întâmplător, Laurean Eugen Popa este şi un prieten vechi al ministrului de resort de la momentul semnării contractului, Laszlo Borbely, după cum a relatat chiar directorul executiv al societății, Gheorghe Nemeş, în cadrul unui dialog purtat cu România Curată: ”Astea-s poveşti de adormit copiii, cu privilegiate cu Borbely. Vă dați seama că sunt doi oameni mai în vârstă, se salută, care vorbesc despre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

16.08.2017

lucruri. Toate stenogramele ştiți ce sunt? Sunt pentru securişti, nu pentru oameni serioşi. Poate avețit treburi mai serioase să povestim, dar astea sunt chiar caraghioase pentru mine. Sunt la o vârstă la care sunt trecut prin viață… Alea-s (n.r. stenogramele) de-acu 5 ani, 7 ani… Ei sunt din Târgu Mureş amândoi. Ce pot eu să zic? … Poate că s-au sunat la telefon. Se cunosc de acum 50 de ani. Și eu, am acum 65, am prieteni cu care vorbesc tot felul de prostii. Vorbesc şi lucruri adevărate şi neadevărate. Stenogramele-s nişte prostii de-astea de adormit copiii, zic eu. Dar mă rog, nu-mi plac când abordați chestii de-astea aşa, sau cei care abordează, mie îmi displac total indivizi de genul ăsta, care abordează asemenea chestiuni…..Eu am o relație privilegiată cu foarte multă lume şi din Guvern şi de peste tot, din toate partidele. Ce-ați vrea? Sunt trădător, vânzător? Astea-s copilării domnule. Bănuiesc că sunteți trecut de 20 de ani, că atunci se maturizează omul”.Referitor la asocierea cu Lescaci Com SRL pe şantierul de pe râul Tisa, directorul Socot SA a declarat: ”Aia-i treaba noastră domne, da’ de ce vreți să ştiți? …Lucrează şi în asociere cu noi. Asta este”.În ciuda faptului că o parte semnificativă din zăvoiul Tisei amplasat în aria protejată a fost distrus în cadrul şantierului de consolidare a malurilor şi în ciuda constatărilor Gărzii de Mediu, şeful Socot SA consideră că societatea sa n-a greşit cu nimic: ”N-am încălcat nici o lege domnule… Nu s-a distrus nimic domule acolo… N-am defrişat domne nimic. A venit Garda de Mediu şi a dat sarcina Apelor Române să verifice cine a defrişat… Eu sunt paznic la ape cine defrişează?”. Întrebat cum se face că zăvoiul a fost defrişat fix în zona unde Socot avea de făcut diguri şi consolidări de mal, răspunsul şefului companiei Socot SA a fost: ”Păi nu poți să faci digul peste pomi, domnule… N-a defrişat nimeni, domnule…N-am defrişat domne arbori seculari”.Laszlo Borbely, în prezent consilier de stat al prim-ministrului Sorin Grindeanu, nu a răspuns solicitărilor repetate ale României Curate de a comenta relațiile sale cu conducerile Socot SA şi Lescaci Com SRL şi nici dacă în atribuirea de către Apele Române, pe finalul său de mandat, a contractului pentru îndiguirea Tisei a avut vreo influență relația sa cu patronul Lescaci Com SRL şi cu şeful Socot SA.Incheierea articolului se cuvine să o lăsăm unui localnic Ervin Traistă, proprietarul unei case de vacanță şi al unor terenuri în Teceu Mic, județul Maramureş, în situl Natura

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

16.08.2017

2000 Tisa Superioară, şi-a vărsat amarul într-un dialog cu România Curată: ”Au distrus totul. Au fost măcelărite 7 familii de castori. Au zis că am interese personale ca să-mi păstrez grădina. Mi-au distrus şi grădina. Au zis că am interese personale. M-au sunat după aia, m-au amenințat. S-au interesat, cine, ce. Am fost sunat de la Baia Mare de un şef de la Apele Române care mi-a zis că-s un tâmpit şi un prost, că nu vede nici un castor. I-am zis: «Domnule, castorul nu e un cerb lopătar cu coarne de 2 metri. În fața dumitale sunt nişte crengi roase care au fost distruse de excavator, cuiburile-s tot aşa». Nici n-a vrut să stea de vorbă cu mine. A zis că-s un nebun. Eu nu am puterea nici fizică, nici financiară să mă cert cu mastodonții ăştia. V-o zic aşa, în față…A fost un petic de pământ pe care e casa noastră de sfârşit de săptămână, la care mergem din când în când… Este o grădină care pe mine nu mă interesează pentru grădinărit. Nu am mălai, nu am cartofi. Eu nu trăiesc din grădina aia. Eu efectiv am păstrat acea casă, acea grădină, pentru aceste animale. A fost un colț de rai cu vulpe, cu rață sălbatică, cu castori, cu vidră, iar acum să vină cu excavatoarele. Asta e… Începând de la Bocicoiu Mare şi până la deversarea Tisei în spațiul rusesc, să se radă total şi să nu fie o autoritate care să spună: ”Bă, nu mai tăiați lemne” de . Nimeni n-a venit să-i oprească. S-au tăiat mii de metri cubi de plopi şi plante care trăiesc pe lângă apă. Nu mai există nimic. Pe baza la proiectul ăsta cu digul s-a dat liber să se taie toți arborii şi acum s-a spus că nu e voie şi că trebuie reîmpădurire şi resălbăticire. Dar sunt numai minciuni şi aberații, fiindcă în momentul de față e un dezastru şi un haos… Nu mai puteți să faceți nimic. Eventual faceți un scandal. Cum puteți să readuceți la viață copaci de peste 200 de ani, care s-au tăiat, domne? Au fost plopi care au delimitat grădina mea de dig şi mi-au tăiat plopii de peste 200 de ani. Inginerul care era cu băieții care defrişau- erau vreo 20 de oameni cu 20 de drujbe- mi-a zis că au comis o greşeală că s-au defrişat în zona respectivă toți arborii. Efectiv i-au îmburdat şi i-au lăsat pe jos, acolo. Nici nu i-au dus, nici nu i-au cărat. A fost ceva ca în România. Ce să vă zic? Pot să vă spun că aici, la Teceu Mic a fost ultimul loc şi cel mai sălbatic din toată revărsarea asta a Tisei, de la ruşi, de la Valea Vişeului şi până jos la ruşi. A fost ultimul rai pe pământ. Acum, momentan, este de vânzare. Nu ne mai interesează casa noastră de vacanță. Suntem iubitori de animale, de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

16.08.2017

natură”. /Romania Curata, http://www.romaniacurata.ro/habitate-protejate-de-pe-tisa-macelarite-cu-bani-europeni/

Teme similareSomeș Sunt RiveranPrezentare generală:Aflat la a doua ediție, Someş Sunt Riveran reprezintă un moment din an în care Cluj-Napoca îşi întoarce fața către râul care îl străbate. Construit ca un eveniment umbrelă care reuneşte mai mulți organizatori de evenimente, Someş Sunt Riveran se va desfăşura în acest an între 11 şi 13 august cu accent pe ziua de sâmbătă, 12 august. Miza este reactivarea zonelor din preajma Someşului, zone în care nu se întâmplă de regulă nimic. Zece parteneri ai Centrului Cultural Clujean îşi vor da mâna pentru a putea da viață Someşului din cartierul Grigorescu şi până în zona Parcului Armătura.Dacă anul trecut printre evenimentele care s-au derulat s-au numărat o cursă caritabilă de rățuşte pe Someş, o "regată" de bărcuțe realizate din hârtie, s-au amplasat pe Someş diverse instalații precum barca de hârtie, realizată de artistul Blajin, parcurile Armătura şi Feroviarilor au reintrat în circuitul urban grație evenimentelor pe care mai multe ONG-uri le-au realizat în ele, pentru 2017 ne propunem să privim Someşul dintr-o altă perspectivă.Zone şi activități propuse:Treptele Ștrandului SUN - sau intrarea Someşului în Cluj-Napoca, vor găzdui evenimente sâmbătă, 12 august. Atunci găzdui mai multe discuții despre rolul apei în jurul nostru cu accent pe inițiativa intitulată Poveştile apei - nomadul non-conformist în care s-a născut viată. O călătorie între Cer. Pământ şi Ocean alături de Anna Maria Balazs pe malul Someşului Mic. Accesul este liber şi evenimentul se va întâmpla doar pe 12 august. Evenimentul este realizat de către Scena Urbană.Plaja Grigorescu - considerată un reper pe harta Clujului grație denumirii şi aspectului, plaja Grigorescu se va transforma într-o oază de vacanță, o detinație de relaxare pentru vecini şi nu numai. Mai multe piscine vor fi amenajate în zonă de către organizator,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87



16.08.2017

Asociația Urbannect, alături de structuri de tip instalații care vor transforma zona. Vor fi amenajate baruri şi o scenă de concerte pe care seară de seară vor concerta trupe şi artişti locali. O linie de tiroliană va fi de asemenea amplasată în această zonă, iar cei mici şi cei mari vor fi invitați în fiecare zi la diverse ateliere, workshop-uri, discuții şi expoziții de către organizatori. Accesul este liber.Tot în cadrul Plajei Grigorescu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei va susține atelierul de creație Pietricel prin intermediul căruia cei mici vor fi familiarizați cu elemente ale preistoriei de tipul vaselor de lut sau măştilor. Copii vor recrea la rândul lor obiecte ceramice sub îndrumarea specialiştilor MNIT. Activitatea se va desfăşura sâmbătă în zona The Box.Zona cuprinsă între podurile albastru Zodiac şi podul Garibaldi se va transforma în prima zonă navigabilă a Someşului. În weekend-ul 12-13 august Someş Delivery readuc ambarcațiunile uşoare pe Someş, între Podul Garibaldi şi Podul Zburător (Podul Albastru), pentru a sublinia încă o dată potențialul de utilizare ca agrement pe apă a acestui segment de râu. Punctele de îmbarcare pentru plimbările pe apă vor fi Pontonul pe Someş din zona Sălii Sporturilor “Horia Demian” şi Debarcaderul din zona “La Butuci”. Aceste două amenajări temporare au fost construite pentru ediția din acest an a Someş Delivery, din luna iunie, cu scopul de a aduce oamenii mai aproape de apă şi de a testa noi utilizări ale Someşului din Cluj. Închirierea ambarcațiunilor se face gratuit.Programul plimbărilor pe apă în cele două zile va fi între 10.00 am - 20.00 pm.Podurile de peste Someş vor fi activate de către reprezentanții Casei Municipale de Cultură care propun prin grupul de epigramişti realizarea unei hărți virtuale care să conțină podurile peste Someş şi epigrame legate de aceste locații (podul Napoca, podul Horea, podul Garibaldi, pasarela Feroviarilor, podul Baraj - Grigorescu, podul Zodiac).Podul Elisabeta şi Cetățuia vor beneficia de amplasarea unor machete pentru turişti şi pentru deficienții de vedere grație aportului adus de grupurile Impact formate din elevi ai Clubului de Inițiativă Comunitară Impact din cadrul Liceului Teoretic Onisifor Ghibu.Parcul Feroviarilor va fi activat din nou de către Fundația AltArt şi Cercul Social care propune un set-up de vancață socială comunitară. Astfel diverse workshop-uri de creație vor fi oferite publicului alături de un mare picnic în întervalul 11-13 august. Totodată,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

16.08.2017

Parcul Feroviarilor îşi poate găsi şi menirea, dat fiind faptul că mare parte dintre vecinii acestui parc şi-au manifestat interesul vizavi de implicarea în luarea unei decizii care să privească reamenajarea parcului recent intrat în posesia autorităților locale.Parcul Armătura este casa Cercului Social care propune un Eco Târg şi un schimb veritabil de experiențe între membrii lor.Cluj Guided Tours organizează tururi ghidate pe malul Someşului şi în premieră pentru România primul tur ghidat alături de patrupede. Tururile necesită înscriere în prealabil, informații disponibile în programul complet.Centrul Cultural Clujean pune la dispoziția doritorilor curse gratuite cu autobuzul cu etaj, o vedetă a segmentului turistic din Vestul Europei. Acesta va face curse sâmbătă, 12 august, între orele 13.30 - 20 pe ruta Parcul Feroviarilor - Plaja Grigorescu şi retur. Accesul se face în limita locurilor disponibile.Programul complet poate fi consultat pe www.cccluj.ro.Organizatori ai evenimentelor: Scena Urbană, Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, Asociația Urbannect, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Grupurile de Inițiativă Impact, Asociația Cercul Social, Repair Cafe, Fundația AltArt, Fabrica de Pensule, Someş Delivery, Cluj Guided Tours.Promovat de Centrul Cultural Clujean cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Consiliului Județean Cluj, Prefecturii Cluj, Banca Transilvania, restaurantele Hugo şi Visit Cluj. /Cluj AM, http://www.cluj-am.ro/index.php/cultura/19328-somes-sunt-riveran /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/somesul-prinde-viata-vezi-programul-evenimentului--162366.html

Someşul – readus la viaţă în acest weekendA doua ediţie a proiectului „Someş Sunt Riveran” va avea loc în perioada 11-13 august şi îşi propune reactivarea zonelor din preajma Someşului, zone în care nu se întâmplă de regulă nimic.Zece parteneri ai Centrului Cultural Clujean îşi vor da mâna pentru a putea da viaţă Someşului din cartierul Grigorescu şi până în zona Parcului Armătura.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/somesul-prinde-viata-vezi-programul-evenimentului--162366.html

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/somesul-prinde-viata-vezi-programul-evenimentului--162366.html

http://www.cluj-am.ro/index.php/cultura/19328-somes-sunt-riveran

16.08.2017

Dacă anul trecut, printre evenimentele care s-au derulat s-au numărat o cursă caritabilă de răţuşte pe Someş, o “regată” de bărcuţe realizate din hârtie, s-au amplasat pe Someş diverse instalaţii precum barca de hârtie, realizată de artistul Blajin, parcurile Armătura şi Feroviarilor au reintrat în circuitul urban graţie evenimentelor pe care mai multe ONG-uri le-au realizat în ele, pentru 2017 ne propunem să privim Someşul dintr-o altă perspectivă.Una dintre zonele care va găzdui evenimente este intrarea Someşului în Cluj-Napoca, mai exact treptele ştrandului SUN. Astfel, în 12 august, în această zonă vor avea loc discuţii despre rolul apei în jurul nostru cu accent pe iniţiativa intitulată Poveştile apei – nomadul non-conformist în care s-a născut viaţă. O călătorie între Cer, Pământ şi Ocean alături de Anna Maria Balazs pe malul Someşului Mic. Accesul este liber şi evenimentul se va întâmpla doar pe 12 august. Evenimentul este realizat de către Scena Urbană.Plaja Grigorescu – considerată un reper pe harta Clujului graţie denumirii şi aspectului – se va transforma într-o oază de vacanţă, o destinaţie de relaxare pentru vecini şi nu numai. Mai multe piscine vor fi amenajate în zonă, alături de structuri de tip instalaţii care vor transforma zona. Vor fi amenajate baruri şi o scenă de concerte pe care seară de seară vor concerta trupe şi artişti locali. O linie de tiroliană va fi de asemenea amplasată în această zonă, iar cei mici şi cei mari vor fi invitaţi în fiecare zi la diverse ateliere, workshop-uri, discuţii şi expoziţii de către organizatori. Accesul este liber.Tot în cadrul Plajei Grigorescu, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei va susţine atelierul de creaţie Pietricel, prin intermediul căruia cei mici vor fi familiarizaţi cu elemente ale preistoriei de tipul vaselor de lut sau măştilor. Copiii vor recrea, la rândul lor, obiecte ceramice sub îndrumarea specialiştilor MNIT. Activitatea se va desfăşura sâmbătă în zona The Box.Zona cuprinsă între podurile albastru Zodiac şi podul Garibaldi se va transforma în prima zonă navigabilă a Someşului. În weekend-ul 12-13 august Someş Delivery readuc ambarcaţiunile uşoare pe Someş, între Podul Garibaldi şi Podul Zburător (Podul Albastru), pentru a sublinia încă o dată potenţialul de utilizare ca agrement pe apă al acestui segment de râu. Programul plimbărilor pe apă în cele două zile va fi între 10.00 am – 20.00 pm. Podurile de peste Someş vor fi activate de către reprezentanţii Casei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

16.08.2017

Municipale de Cultură care propun prin grupul de epigramişti realizarea unei hărţi virtuale care să conţină podurile peste Someş şi epigrame legate de aceste locaţii (podul Napoca, podul Horea, podul Garibaldi, pasarela Feroviarilor, podul Baraj – Grigorescu, podul Zodiac). Podul din zona Operei Maghiare va beneficia de amplasarea unor machete pentru turişti şi pentru deficienţii de vedere graţie aportului grupurilor Impact, formate din elevi ai Clubului de Iniţiativă Comunitară Impact din cadrul Liceului Teoretic Onisifor Ghibu. Parcul Feroviarilor va fi activat din nou de către Fundaţia AltArt şi Cercul Social, care propun un set-up de vancaţă socială comunitară. Astfel, diverse workshop-uri de creaţie vor fi oferite publicului alături de un mare picnic în întervalul 11-13 august. Totodată, Parcul Feroviarilor îşi poate găsi şi menirea, dat fiind faptul că mare parte dintre vecinii acestui parc şi-au manifestat interesul vizavi de implicarea în luarea unei decizii care să privească reamenajarea parcului recent intrat în posesia autorităţilor locale. Parcul Armătura este casa Cercului Social, care propune un Eco Târg şi un schimb veritabil de experienţe între membri. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/somesul-readus-la-viata-in-acest-weekend//Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/somesul-prinde-viata-din-cartierul-grigorescu-si-pana-in-zona-parcului-armatura--162319.html

Revin bărcile pe SomeşDacă vi s-a făcut poftă de plimbat cu barca pe râu în Cluj-Napoca sau nu aţi apucat să testaţi ambarcaţiunile de Someş Delivery, organizatorii evenimentului ţinut anual pe o porţiune de Someş anunţă că revin cu “infrastructura”. Acţiunea are loc în acest final de săptămână, ca parte a proiectului Someş Sunt Riveran, organizat de Centrul Cultural Clujean. Amintim că Someşul e încă în aşteptarea soluţiilor de reamenajare – concursul de soluţii pentru masterplan a fost lansat, iar rezultatele se vor afla în toamnă.“În weekend-ul 12-13 august readucem ambarcațiunile uşoare pe Someş, între Podul Garibaldi şi Podul Zburător (Podul Albastru), pentru a sublinia încă o dată potențialul de utilizare ca agrement pe apă a acestui segment de râu”, anunţă organizatorii Someş Delivery. Punctele de îmbarcare pentru plimbările pe apă vor fi Pontonul pe Someş din zona Sălii Sporturilor “Horia Demian” şi Debarcaderul din zona “La Butuci”. Aceste două

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/somesul-prinde-viata-din-cartierul-grigorescu-si-pana-in-zona-parcului-armatura--162319.html

http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/somesul-prinde-viata-din-cartierul-grigorescu-si-pana-in-zona-parcului-armatura--162319.html

http://ziarulfaclia.ro/somesul-readus-la-viata-in-acest-weekend/

http://ziarulfaclia.ro/somesul-readus-la-viata-in-acest-weekend/

16.08.2017

amenajări temporare au fost construite pentru ediția din acest an a Someş Delivery, din luna iunie, cu scopul de a aduce oamenii mai aproape de apă şi de a testa noi utilizări ale Someşului din Cluj. Se reactivează şi terasa, adiacentă zonei de activități pe apă, cu sprijinul Cotton Club.Programul plimbărilor pe apă în cele două zile va fi între 10.00 am – 20.00 pm, iar închirierea ambarcațiunilor se face gratuit. /Actual de Cluj, https://actualdecluj.ro/revin-barcile-pe-somes/

Opinia cititorului: “Sub podeț, coteț! Valea Zalăului se poate numi valea plângerii”“Sunt o locuitoare a municipiului Zalău şi urmăresc aproape zilnic, cu atenție, problemele pe care le ridicați în ziarul dumeavoastră. De multe ori mă regăsesc, în calitate de cetățean, în multe din subiectele pe care le dezbateți şi mă bucur că astfel de rubrică există în presa din Sălaj, la dispoziția noastră, a cetățenilor. Vreau să vă spun, deşi am observat că ați mai scris despre acest lucru, despre starea în care se găseşte Valea Zalăului. Am văzut zilele trecute cum o echipă de muncitori vopsea podul metalic din zona pieței Astralis care traversează valea în dreptul pieței. Este de apreciat faptul că se fac lucrări, însă nu ştiu dacă “înfrumusețările” îşi au acum rostul. Privindu-i pe aceşti muncitori, m-am întrebat: oare acest lucru era atât de necesar acum, când dedesubt, sub pod, sunt mormane de gunoaie? Cartoane, peturi, pungi, resturi vegetale care emană un miros groaznic, deşeuri de tot felul stăteau fără să le ridice nimeni şi se descompuneau în căldura soarelui? Desigur, şi oamenii sunt de vină pentru că acolo aruncă în permanență în acest spațiu tot felul de resturi. Oare, un strat de vopsea, pus peste rugina acestui pod, este în măsură să ne determine să credem că aceste lucruri se rezolvă doar din două mişcări de pensulă? Poate că cei care au dat dispoziție ca aceste podețe să fie vopsite au privit în sus atunci când au luat această decizie, şi nu în jos aşa cum ar fi fost necesar, înainte de a lua decizie necesară, cea de a se curăța perfect toată zona. Nu se poate să dăm cu vopsea pe un pod, iar sub acesta să vedem ceea ce se poate vedea zilnic. Vreau să aduc în vedere celor de la Primărie că nu aşa se face o treabă bună şi inteligentă, iar noi, zălăuanii, mai ales cei care locuim în zonă sau avem

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

https://actualdecluj.ro/revin-barcile-pe-somes/

16.08.2017

zilnic drum pe acolo, nici nu mai putem privi în jos, sub aceste poduri pentru că ne îngrozim. Poate că cineva se va gândi la o ordine a priorităților, la reparațiile necesare acestor poduri, la curățenia din vale şi mai apoi la vopsea şi decorat. Aşa ar face un om gospodar, altfel… se numeşte lucru de mântuială şi cheltuială degeaba. Vă mulțumesc.”Maria Opriş, Zalău /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/opinia-cititorului/opinia-cititorului-sub-podet-cotet-valea-zalaului-se-poate-numi-valea-plangerii

UPDATE O avarie la conducta de aducţiune de la Vîrşolţ lasă Zalăul şi patru comune fără apăO defecţiune majoră a conductei de aducţiune a apei de la Vârşolţ îi lasă fără apă miercuri, 9 august, pe consumatorii din Zalău şi din comunele Hereclean, Bocşa, Crişeni, Mirşid. “Ne cerem scuze clienţilor din Sălaj pentru disconfortul produs de acest incident. Angajaţii Companiei de Apă lucrează pentru a repara această avarie în cel mai scurt timp”, a precizat Marcel Zaharia, directorul general al Sucursalei Zalău.Defecţiunea s-a produs marţi, 8 august, la orele amiezii, când, din cauza stării avansate de degradare în care se află, conducta de oţel care alimentează cu apă reşedinţa de judeţ şi câteva comune din zonă a cedat. “Avaria este una de proporţii şi a determinat inundarea unui cămin de vane. Pentru evacuarea apei am cerut sprijinul celor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Porolissum” Sălaj”, a mai spus Zaharia.Pentru câteva ore, consumatorii au fost alimentaţi din rezervoarele de acumulare ale reşedinţei de judeţ, însă acestea s-au golit cu repeziciune. Primii la ale căror robinete nu a mai curs nimic au fost consumatorii alimentaţi din rezervorul Brădet – cartierele Brădet, Stadion, străzile Gheorghe Doja, B.P. Haşdeu, Corneliu Coposu, Lacului, Pârâului, Cascadei, Tipografilor, Kossuth, Mihai Eminescu, Vânătorilor, precum şi pentru cei alimentaţi din rezerva Ortelec – cartierele Ortelec şi Sărmaş, străzile Porolissum, Maxim Gorki, A. Mureşanu, Traian, George Coşbuc, cartierele Dumbrava I şi Dumbrava II. Le-au urmat, însă, şi cei din celelalte zone ale urbei, pentru ca miercuri, 9 august, furnizarea apei potabile să fie sistată şi în comunele Hereclean, Bocşa, Crişeni, Mirşid.ŞTIRE INIŢIALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93

http://www.magazinsalajean.ro/opinia-cititorului/opinia-cititorului-sub-podet-cotet-valea-zalaului-se-poate-numi-valea-plangerii



16.08.2017

O defecţiune majoră a conductei de aducţiune a apei de la Vîrşolţ ar putea lăsa Zalăul fără apă, avertizează reprezentanţii Companiei de Apă “Someş” Zalău. “Deocamdată nu ştim natura defectului, însă avaria este una de proporţii. Ca urmare nu putem estima cât timp ne va lua să o remediem sau pentru ce perioadă consumatorii vor rămâne fără apă”, ne-a declarat Marcel Zaharia, directorul Sucursalei Zalău.Potrivit acestuia, avaria s-a produs la orele amiezii, echipele de intervenţie ale Companiei având nevoie de sprijinul celor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Porolissum” Sălaj pentru evacuarea apei dintr-un cămin de apometre. “Până reuşim să evacuăm apa, care curge cu un debit foarte mare, alimentarea cu apă a consumatorilor va fi asigurată din rezervoarele de acumulare ale Zalăului. Dacă nu reuşim să remediem defecţiunea în timp util, vor rămâne fără apă, într-o primă fază, locuitorii din zona Ortelec şi din cartierele Brădet şi Stadion, apoi şi ceilalţi”, a mai spus Zaharia.Cu o lungime de 18,5 km, diametru de un metru şi o vechime de 25 de ani, conducta de aducţiune a apei de la Vîrşolţ este din oţel, din cauza stării avansate de degradare a cedat de mai multe ori de-a lungul anilor. Înlocuirea acesteia a fost cuprinsă într-un amplu proiect de reabilitare şi modernizare al Companiei, lucrările fiind estimate a se derula în cursul anului viitor. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/eveniment/zalaul-risca-sa-ramana-fara-apa

Aductiunea de apa de la Virsolt: Zalaul si patru comune - fara apaO avarie de proportii la conducta de aductiune a apei din lacul de acumulare de la Virsolt s-a produs ieri la pranz, in zona dintre Panic si Hereclean.Compania de Apa a anuntat deja de ieri dupa amiaza, intr-un comunicat, ca Zalaul si patru comune – Hereclean, Bocsa, Criseni si Mirsid – nu vor avea apa astazi.Alimentarea cu apa in Zalau a fost asigurata in unele zone pana spre seara, din rezervoarele orasului, dar directorul Companiei de Apa, Marcel Zaharia, spunea ieri dupa amiaza, la ora 15.00, ca se asteapta din moment in moment ca rezervele sa se epuizeze si sa fie sistata alimentarea. Au fost cartiere care au ramas fara apa la scurt timp dupa producerea avariei - Bradet, Ortelec. Stadion, o parte din Porolissum, zona Maxim Gorki si cartierul Traian.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

http://www.magazinsalajean.ro/eveniment/zalaul-risca-sa-ramana-fara-apa

16.08.2017

Marcel Zaharia spunea ieri la ora 15.30 ca tot Zalaul ramane fara apa "in cateva ore" si ca in rezervoarele din oras va mai fi pastrata doar cantitatea de apa necesara pentru cazurile de urgenta, respectiv incendii. In ce priveste reluarea furnizarii de apa din Virsolt, directorul Companiei de Apa nu a putut face o estimare privitor la timpul necesar remedierii defectiunii. Marcel Zaharia spunea aseara ca avaria este foarte grava, o situatie cu care Compania de Apa nu s-a mai confruntat.In primul comunicat dupa avarie, Compania de Apa anunta ca intrerupe furnizarea apei pentru consumatorii alimentati din rezervorul Bradet – cartier Bradet, cartier Stadion, strazile - Gheorghe Doja, B.P. Hasdeu, Corneliu Coposu, Lacului, Pârâului, Cascadei, Tipografilor, Kossuth, Mihai Eminescu, Vânatorilor, precum si consumatorii alimentati din rezerva Ortelec – cartierul Ortelec, strada Porolissum, cartierul Sarmas, strazile Maxim Gorki, A. Muresanu, Traian, George Cosbuc, cartierele Dumbrava I si Dumbrava II. Dupa amiaza, dupa ora 16.00, Compania de Apa a revenit cu un al doilea comunicat in care anunta ca Zalaul si comunele Hereclean, Bocsa, Criseni, Mirsid nu vor avea apa azi, miercuri 9 august. "Ne cerem scuze clientilor din Salaj pentru disconfortul produs de acest incident. Angajatii Companiei de Apa Somes S.A., Sucursala Zalau, lucreaza pentru a repara aceasta avarie în cel mai scurt timp", declara Marcel Zaharia, directorul general al Companiei de Apa - Sucursala Zalau.Comitetul pentru Situatii de Urgenta s-a reunit ieri dupa masa la Prefectura ca sa recomande apa la bidonLa ora 16.30, la Prefectura Salaj s-a reunit Comitetul pentru Situatii de Urgenta, ca urma a situatiei create prin avarierea conductei de aductiune a apei.Directorul Companiei de Apa, Marcel Zaharia, a dat asigurari ca se fac toate eforturile pentru remedierea cu celeritate a defectiunii si ca populatia va fi informata imediat ce se va relua in conditii optime furnizarea apei potabile catre consumatori. Pâna la remedierea situatiei, recomandarea facuta de Prefectura populatiei este sa folosesca pentru consumul casnic doar apa potabila îmbuteliata. Conducta de apa a Zalaului e toata gauri din cauza clorului si vechimiiConducta care aduce apa din lacul Virsolt in casele zalauanilor s-a spart serios si in februarie anul trecut intre localitatile Hereclean si Zalau, in apropiere de biserica de la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

95

16.08.2017

iesire din Hereclean. Apa din conducta tasnea la mare inaltime. Utilizatorii de facebook au facut mult haz de necaz, indemnandu-i pe zalauani sa se uite pe facturi luna urmatoare sa constate cata apa s-a risipit, sugerand ca astfel de scurgeri "umfla" costurile cu apa.Situatia este de fapt cat se poate de critica. Înca de anul trecut, fostul director al Companiei de Apa, Eugen Pop, explica de ce se tot "gaureste" conducta. Conducta a fost construita înainte de anul 1990, din otel, dar sub actiunea clorului a aparut fenomenul de coroziune, spunea Eugen Pop. Acesta explica faptul ca apa din conducta are o concetratie de clor de 0,5 miligrame pe litru, iar la consumatori acesata concentratie se diminueaza la 0,2 miligrame pe litru. trageam atunci concluzia ca daca conducta de otel a rezistat greu 25 de ani cu 0,5 miligrame de clor pe litru, ficatul zalauanului va rezista cu o concentratie de clor de 0,2 miligrame pe litru cat... va fi sa fie. Directorul DSP, Ligia Marincas, care este fan permanent al apei de la robinet, recomanda zalauanilor sa consume apa furnizata de Compania e Apa, pentru ca cea din fântânile arteziene din oras are o concentratie prea mare de amoniu. Avem de ales între clor si amoniu. Cand avem de ales. Azi nu prea avem, dupa avaria de ieri.Ultima oraDirectorul Companiei de Apa, Marcel Zaharia, ne-a anuntat aseara ca avaria a fost remediata. Echipa de interventie a reusit sa repare conducta intr-un timp record. Interventia a fost una foarte dificila, dar angajatii au dat dovada de profesionalism. Au fost ajutati si de pompieri. S-a reluat alimentarea cu apa din Varsolt si se asteapta refacerea stocului de apa din rezervele din Bradet si Otelec. Zaharia spune ca e posibil ca azi sa fie probleme cu apa in zonele afectate si ieri, dar in mare parte zalauanii vor avea apa. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/zalaul-si-patru-comune-fara-apa-a-56423

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

96

http://www.graiulsalajului.ro/zalaul-si-patru-comune-fara-apa-a-56423

http://www.graiulsalajului.ro/zalaul-si-patru-comune-fara-apa-a-56423

16.08.2017

Teme de mediuGunoaiele din Sighet, transportate în Baia MareGropile de gunoi neconforme, care au funcţionat până acum în tot judeţul, s-au închis. Cum deşeurile se produc zilnic, autorităţile au trebuit să găsească soluţii temporare pentru depozitarea acestora, până când depozitul ecologic de la Fărcaşa va deveni funcţional. Astfel, în Baia Mare, există deja o groapă deschisă lângă cea veche. În Sighetu Marmaţiei, depozitul temporar nu este încă gata, aşa că deşeurile se transportă în Baia Mare, lucru ce generează însă costuri suplimentare la salubritate.Noua platformă, ce urmează să devină funcţională la Sighet, este amplasată tot lângă vechea groapă de gunoi, închisă. Terenul a fost preluat de primărie de la CFR. Din păcate, aceasta nu se va deschide decât peste câteva săptămâni, lucru care îi costă pe sigheteni cu aproape 2 lei mai mult pe lună, după cum ne-a informat Horea Scubli, primarul municipiului: „Groapa veche s-a închis. Am reuşit să obţinem terenul aferent gropii noi, provizorie. Acesta era în custodia Regionalei CFR din Cluj. Am primit astfel aproximativ 8.400 de metri pătraţi, situaţi lângă actuala groapă de gunoi. Am făcut şi hotărârea de Consiliu Local. Procedura de proiectare am demarat-o şi cred că în timp de o lună, sau 45 de zile, să o finalizăm. Avem o mare problemă cu avizul de la Ape, nu ştiu de ce ne trebuie aviz de acolo… Până atunci, cu un sacrificiu financiar în plus din partea cetăţenilor, ducem gunoaiele în Baia Mare. Noi strângem deja banii de închidere a noii gropi, într-un fond la care nu are nimeni acces, pentru a nu avea surprize la acel moment când terenul de aici va trebui adus la forma iniţială, în momentul în care sistemul de management al deşeurilor de la Fărcaşa va deveni funcţional. Ducând deşeurile în Baia Mare atrage costuri suplimentare de 1,88 lei/persoană/lună. E mult, e puţin, depinde de cum priveşti situaţia. Însă e un cost suplimentar pe care oamenii nu-l digeră, indiferent de situaţia lor financiară în momentul respectiv, pentru că nu le place să le crească costurile lunare. Din păcate nu avem ce să facem, că alte soluţii nu găsim momentan. Civilizaţia presupune şi gunoi colectat selectiv, aşa că asta va fi încercarea anului pentru noi”.Colectarea selectivă a deşeurilor va fi introdusă în acest an şi la Sighet

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

97

16.08.2017

Edilul Sighetului mai spune că în municipiu se va introduce colectarea selectivă a deşeurilor. Asta deoarece trendul în acest domeniu într-acolo se îndreaptă: „Undeva spre sfârşitul anului trebuie să introducem şi colectarea selectivă. Tot judeţul trebuie să facă asta, nu doar noi la Sighet, deci altcumva nu se mai poate decât aşa, cu colectare selectivă a deşeurilor, iar populaţia trebuie să se conformeze. Celor care nu înţeleg le vom explica de ce este necesar. Pentru cei care nicicum nu vor înţelege vor exista amenzi, asta e! Pentru mine, acest pas este cel mai important. Degeaba am eu groapă închisă şi un centru de sortare dacă merg şi arunc totul amestecat la gunoi. Noi avem zonă de sortare pe deşeuri deja selectate la depunere. Sper totuşi ca oamenii să fie receptivi”, a completat primarul.Părerile localnicilor, cu privire la acest aspect, sunt împărţite: „Vom arunca selectiv deşeurile, pentru că aşa este civilizat în ziua de azi. Toată lumea se îndreaptă în această direcţie”, a spus George Pop. „Noi vom respecta decizia de a strânge gunoiul selectiv, că altfel poate o să primim şi amenzi şi nu vrem aşa ceva”, ne-a explicat Georgeta R. „Gunoaiele sunt tot gunoaie. De când e lumea tot aşa le-am aruncat şi nu cred că vom proceda altfel…”, a conchis doamna Mariana, localnică din Sighet. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2017/08/12/gunoaiele-din-sighet-transportate-baia-mare/

S-A HOTĂRÂT: Teren pentru groapa de gunoi temporară de la SighetConsilierii locali din Sighet au aprobat ieri transmiterea în administrarea societății de salubrizare a unui teren în vederea construirii unei platforme de stocare temporară a deşeurilor menajere. Terenul se află în apropierea fostei gropi de gunoi de la Teplița.În şedința extraordinară de săptămâna trecută, primul proiect de pe ordinea de zi prevedea transmiterea în administrarea Herodot Grup SRL, concesionar al serviciului public de salubritate din Sighetu Marmației, a unui imobil necesar pentru construirea unei platforme de stocare temporară a deşeurilor menajere. Din lipsă de cvorum, proiectul a fost amânat. Joi, tot în cadrul unei şedințe extraordinare, proiectul care permite constuirea unei gropi temporare la Sighet a fost aprobat de consilierii locali. Pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

98

http://www.graiul.ro/2017/08/12/gunoaiele-din-sighet-transportate-baia-mare/

http://www.graiul.ro/2017/08/12/gunoaiele-din-sighet-transportate-baia-mare/

16.08.2017

terenul în suprafață de 8.072 mp situat pe strada Teplița urmează să se constuiască o stație de depozitare ecologică temporară.„Acel depozit temporar este de fapt o stație de depozitare ecologică pentru că, în acest moment, terenul respectiv în suprafață de 1,8 h trebuie amenajat, noi avem proiectul terminat, mai avem nevoie de câteva avize. Acea platformă de stocare temporară este de fapt o stație de depozitare ecologică. Are folie de acoperire, drenaj, şanțuri de colectare, gard, fosă septică de colectare a leviagtului, cântar, este de fapt ca o stație ecologică. Asta aş vrea să spun sighetenilor, acolo nu va mai fi o groapă de depozitare cum a fost vechea groapă de gunoi, acolo va fi o ministație de depozitare ecologică”, a explicat Nicolae Ghirasim, adminsitratorul societății de salubrizare Herodot.În ceea ce priveşte termenul de realizare a acestei stații de depozitare, reprezentanții societății de salubrizare spun că aceasta va fi funcțională într-o lună de la obținerea autorizației de construcție.„Această platformă de stocare temporară noi ne-am angajat să o realizăm în 30 de zile lucrătoare de când avem autorizația de construcție”, a adăugat Nicolae Ghirasim.Stocarea temporară a deşeurilor menajere în cadrul platformei temporare de la Sighet se va putea realiza doar până la data începerii activității în cadrul depozitului ecologic de la Sârbi. Societatea de salubrizare are obligația ca la expirarea perioadei de transmitere în administrare a terenului să predea suprafața în starea în care a primit-o, iar la încetarea activității de stocare temporară a gunoiului întreaga cantitate de deşeuri stocată pe amplasament va fi transportară într-un depozit de deşeuri autorizat. /Maramedia, http://maramedia.ro/s-a-hotarat-teren-pentru-groapa-de-gunoi-temporara-de-la-sighet

Transport ilegal de gunoi, postat pe Facebook. Cu ce rezultateFuria cetățeanului în fața nedreptăților poate schimba lumea în care trăim. O demonstrează reacția unui localnic din Moisei, județul Maramureş, care la vederea unei maşini care descărca gunoi într-o pădure de lângă sat a filmat întreaga scenă şi a făcut publice imaginile pe internet. Rezultatul: practica ilegală a fost oprită, Primăria s-a angajat să curețe zona, în timp ce Garda de Mediu a declanşat o anchetă. Terenul pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

99

http://maramedia.ro/s-a-hotarat-teren-pentru-groapa-de-gunoi-temporara-de-la-sighet

http://maramedia.ro/s-a-hotarat-teren-pentru-groapa-de-gunoi-temporara-de-la-sighet

16.08.2017

care s-a produs poluarea aparține unui angajat al Primăriei Moisei, una intre cele mai frumoase comune din Maramureşul istoric."De ce aruncaţi gunoaie aici, e groapa de gunoi? Puteţi să îmi răspundeți? Cine v-a trimis aici? E groapa de gunoi aici? Știți că nu aveți voie să aruncați aşa, întâmplător?"Aceste imagini au fost filmate joi de un localnic din Moisei, aflat în concediu în localitate. Revoltat la vederea sacilor plini cu gunoi, aruncați la întâmplare într-o râpă, localnicul a cerut socoteală şoferului şi celor două femei din remorcă."Aici trebuie să treacă apa. Cum aruncați voi gunoaiele întâmplător? Nu ai voie să arunci un sac de gunoi, nu ce faceți voi aici. Lăsați că vă filmez şi vă pun pe internet să vă vadă lumea şi să vă săturați să aruncați gunoaie."Alexa Coman locuieşte la 100 de metri de groapa ilegală de gunoi. Lucrează în Italia de 10 ani şi spune că nepăsarea autorităților l-a făcut să ia atitudine. "Atunci când vezi că se întâmplă nedreptăți în țara ta simți nevoia să iei atitudine şi, practic, simți nevoia să izbucneşti, pentru că nu putem să înghițim tot timpul tot ceea ce vor ei."Primarul comunei Moisei, Toader Şteţcu, spune că maşina nu este a primăriei, dar recunoaşte că terenul pe care au fost aruncate gunoaiele aparţine unui angajat. Nu este de acord cu aceste practici, dar nici nu se grăbeşte să le amendeze."O să vedem acum ce vine de la mediu, că va fi sesizat şi mediul. Dacă aplică cei de la mediu, să nu aplicăm doi - şi primăria şi mediul."Problema deşeurilor în Maramureş este la fel de complicată ca şi în alte judeţe din ţară. Comuna Moisei este obligată să transporte deşeurile la Baia Mare, la o distanţă de 120 de kilometri."În luna august tot timpul avem probleme; ne trebuie trei transporturi într-o zi de joi. Ne costă 9.000 de lei într-o săptămână. Totul din bugetul local. Pentru că de la oameni, foarte greu adunăm, nu străngem nici un sfert din cât ne costă transportul", spune primarul comunei Moisei.Problema gropii ilegale din Moisei va fi rezolvată, totuşi, după ce Primăria a trimis mai mulţi angajaţi să cureţe zona. Localnicul care a filmat întreaga scenă este mulţumit că a reuşit să oprească poluarea şi spune că data viitoare va face exact la fel.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

100

16.08.2017

"Doar uniţi putem să facem ceva, putem să producem o schimbare şi de fiecare dată când se întâmplă o nedreptate trebuie să acţionăm." /Digi 24, http://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/transport-ilegal-de-gunoi-postat-pe-facebook-776126

Oraşul din România care îşi produce singur curentul electric din gunoi Autoritățile locale din oraşul Seini, județul Maramureş, au reuşit să asigure curentul electric, pentru iluminatul public din întreaga localitate, construind o instalație de biogaz. Aceasta transformă deşeurile în electricitate, rezolvând totodată şi problema poluării din zonă.Oraşul din România care îşi produce singur curentul electric din gunoiCei mai încântați sunt localnicii, mai ales că îi va costa mult mai puțin electricitatea. În plus, mirosul greu care persista până nu de mult în zonă s-a mai atenuat.Un alt beneficiu adus de acest sistem este acela că va rezolva şi una dintre marile probleme din zonă – poluarea. Aceasta provine de la fermele zootehnice, deoarece oraşul Seini are o lungă tradiție în creşterea animalelor, dar este şi una dintre cele mai poluate localități.Gunoiul provenit de la fermele zootehnice şi din gospodăriile oamenilor a afectat terenurile agricole. Sprijinite de Ministerul Mediului, prin Banca Mondială, autoritățile locale au găsit o soluție rapidă: o instalație de biogaz. Investiția se ridică la peste 2 milioane de euro.Printr-un proces de „digestie anaerobă” într-un container ermetic, bacteriile descompun deşeurile în metan, azot şi dioxid de carbon. Instalația captează şi căldura, producând, simultan, şi electricitate. Resturile rămase reprezintă îngrăşământ bio.Factura pe care primăria o plătea lunar era de peste 40.000 de lei. În plus, dispar şi cheltuielile legate de depozitarea tonelor de deşeuri, scrie identitatea.roProprietarii de ferme din zonă sunt deosebit de încântați deoarece au rezolvat problema gunoiului şi primesc, în schimbul lui, îngrăşământ bio. /Bussines Magazin, http://www.businessmagazin.ro/actualitate/orasul-din-romania-care-isi-produce-singur-curentul-electric-din-gunoi-16694715

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

101

http://www.businessmagazin.ro/actualitate/orasul-din-romania-care-isi-produce-singur-curentul-electric-din-gunoi-16694715

http://www.businessmagazin.ro/actualitate/orasul-din-romania-care-isi-produce-singur-curentul-electric-din-gunoi-16694715

http://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/transport-ilegal-de-gunoi-postat-pe-facebook-776126

http://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/transport-ilegal-de-gunoi-postat-pe-facebook-776126

16.08.2017

Percheziții la Cluj. Trei pădurari care tăiau ilegal arbori au fost reținuțiPolițiştii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj au reținut, în urma unor percheziții realizate în 8 locații de pe raza județului, trei bărbați bănuiți de tăiere ilegală şi furt de arbori.În 14 august, polițişti din cadrul Serviciului de Ordine Publică, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, în colaborare cu polițişti din cadrul Secției 8 Poliție Rurală Huedin, Poliției municipiului Cluj-Napoca şi Serviciului Criminalistic, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin, au efectuat percheziții în Cluj-Napoca, Huedin şi comunele Beliş, Poieni şi Mărişel.Prin punerea în executarea mandatelor de percheziție au fost descoperite şi ridicate bunuri şi înscrisuri care servesc ca probe în dosarul penal şi au fost sechestrate obiecte şi diverse sume de bani.În cauză au fost extinse cercetările față de trei bărbați, în vârstă de 50, 40 şi 59 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, comuna Beliş şi comuna Poieni, care la data săvârşirii faptelor îndeplineau atribuții de lucrători silvici."În baza probatoriului administrat, a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore a bărbaților, pentru săvârşirea infracțiunilor de instigare la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național, furt de arbori din fondul forestier național şi fals intelectual", arată reprezentanții IPJ Cluj.Valoarea prejudiciului stabilit până în prezent se ridică la echivalentul în lei a circa 250.000 de euro.Polițiştii continuă cercetările pentru documentarea întregii activități infracționale, sub coordonarea unității de parchet competente, urmând ca bărbații să fie prezentați magistraților. La percheziții, polițiştii au beneficiat de sprijinul jandarmilor de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca. /City News, http://citynews.ro/eveniment/perchezitii-la-cluj-trei-padurari-care-taiau-ilegal-arbori-au-fost-retinuti-1289352

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

102

http://citynews.ro/eveniment/perchezitii-la-cluj-trei-padurari-care-taiau-ilegal-arbori-au-fost-retinuti-1289352

http://citynews.ro/eveniment/perchezitii-la-cluj-trei-padurari-care-taiau-ilegal-arbori-au-fost-retinuti-1289352

16.08.2017

/Gherla Info, http://www.gherlainfo.ro/lupii-paza-la-oi-mai-multi-lucratori-silvici-din-cluj-au-fost-retinuti-de-politisti/

Primarul din Beliș, reținut pentru defrişări ilegale. Prejudiciu de 250.000 euro (surse)Trei persoane, între care primarul localităţii clujene Beliş, Viorel Matiş (PSD), au fost reţinuţi de procurorii clujeni, fiind acuzaţi de mai multe infracţiuni la regimul silvic, într-un dosar al cărui prejudiciu este estimat la 250.000 de euro.Potrivit unor surse judiciare, în anul 2013, Viorel Matiş, în calitate de şef de ocol, ar fi aprobat tăierea fără drept a aproximativ 5.000 de metri cubi de lemn din cantonul Ciurtuci. Conform unui comunicat de presă remis de IPJ Cluj, la data de 14 august 2017, polițişti din cadrul Serviciului de Ordine Publică, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, în colaborare cu polițişti din cadrul Secției 8 Poliție Rurală Huedin, Poliției municipiului Cluj-Napoca şi Serviciului Criminalistic, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin, au efectuat percheziții în locații din municipiul Cluj-Napoca, oraş Huedin şi comunele Beliş, Poieni şi Mărişel, județul Cluj.Prin punerea în executarea mandatelor de percheziție au fost descoperite şi ridicate bunuri şi înscrisuri care servesc ca probe în dosarul penal şi au fost sechestrate obiecte şi diverse sume de bani.În cauză au fost extinse cercetările față de trei bărbați, în vârstă de 50, 40 şi 59 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, comuna Beliş, respectiv comuna Poieni, județul Cluj, care la data săvârşirii faptelor îndeplineau atribuții de lucrători silvici.În baza probatoriului administrat, a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore a bărbaților, pentru săvârşirea infracțiunilor de instigare la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național, furt de arbori din fondul forestier național şi fals intelectual, fapte prevăzute şi pedepsite de Legea nr. 46/2008, republicată, privind Codul Silvic, respectiv de Codul Penal.Valoarea prejudiciului stabilit până în prezent se ridică la echivalentul în lei a circa 250.000 euro.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

103

http://www.gherlainfo.ro/lupii-paza-la-oi-mai-multi-lucratori-silvici-din-cluj-au-fost-retinuti-de-politisti/

http://www.gherlainfo.ro/lupii-paza-la-oi-mai-multi-lucratori-silvici-din-cluj-au-fost-retinuti-de-politisti/

16.08.2017

Polițiştii continuă cercetările pentru documentarea întregii activități infracționale, sub coordonarea unității de parchet competente, urmând ca bărbații să fie prezentați magistraților. Pentru realizarea perchezițiilor polițiştii au beneficiat de sprijinul jandarmilor de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca.Amintim că, Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, declara în 2013 că Direcţia Silvică a judeţului Cluj a fost condusă cu iresponsabilitate timp de mai mulţi ani.În urma unui audit care s-a făcut în cursul lunii mai 2013 s-a constatat, că pe raza judeţului Cluj, 15 persoane angajate la Direcţia Silvică se fac vinovate de mari nereguli în ceea ce priveşte administrarea fondului forestier, urmând să înceapă demersurile pentru concedierea acestora şi sesizarea procurorilor. „La Ocolul Silvic Beliş, şeful de Ocol, Viorel Matiş şi fostul şef de Ocol, Traian Dobrea, sunt vinovați de tăierea ilegală a 2.227 de metri cubi de lemn, cu un prejudiciu de 370.000 de lei", declara Varga citată de ZIUA de CLUJ. Cu privire la cele 15 persoane acuzate de gestionare frauduloasă a pădurilor din Cluj, ministrul mai spunea că aceştia vor fi daţi afară şi li se vor face denunţuri penale. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/primarul-din-belis-retinut-pentru-defrisari-ilegale-prejudiciu-de-250000-euro-surse--162439.html /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/59588--trei-padurari-din-cluj-re%C5%A3inu%C5%A3i-pentru-defri%C5%9Fari-ilegale-prejudiciului-se-ridica-la-250_000-euro_#sthash.QH1vnhKP.dpbs

Expertiza de la depozitul ecologic Fărcaşa se lasă aşteptatăAutorităţile judeţene încă aşteaptă raportul experţilor cu privire la starea terenului de la Sîrbi, comuna Fărcaşa, unde urmează să fie construită celula de bază pentru depozitarea deşeurilor, în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş. „Terenul este în pantă, pe el se construiesc în trepte, pe terase, celule, care necesită zeci de tone de material de construcţie. Asta înseamnă o greutate care se pune pe un teren instabil. Studiile iniţiale făcute prin anii 2010 nu au prevăzut până la urmă toate aceste probleme care au apărut. E un teren foarte prost acolo, în sensul în care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

104

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/59588--trei-padurari-din-cluj-re%C5%A3inu%C5%A3i-pentru-defri%C5%9Fari-ilegale-prejudiciului-se-ridica-la-250_000-euro_#sthash.QH1vnhKP.dpbs



http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/primarul-din-belis-retinut-pentru-defrisari-ilegale-prejudiciu-de-250000-euro-surse--162439.html

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/primarul-din-belis-retinut-pentru-defrisari-ilegale-prejudiciu-de-250000-euro-surse--162439.html

16.08.2017

toate dealurile pe care este construit acest depozit sunt mişcătoare”, a explicat Gabriel Zetea, preşedintele CJ.Reprezentanţii Consiliului Judeţean speră că acest proiect, cu o valoare de circa 60 milioane de euro, să fie totuşi terminat anul viitor. Până atunci însă, deşeurile din judeţ vor fi depozitate pe rampa temporară de la Groşi, dar şi pe cea care se construieşte la Sighet. Rampele temporare pot să funcţioneze maximum 3 ani, timp în care autorităţile judeţene trebuie să finalizeze proiectul de management integrat al deşeurilor. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2017/08/09/expertiza-de-la-depozitul-ecologic-farcasa-se-lasa-asteptata/

Sancţiuni de 2700 de euro pentru proprietarii de ambarcaţiuni de pe Tarniţa şi BelişReprezentanţii Căpităniei Dej iau măsuri pentru limitarea distracţiilor periculoase de pe lacurile Tarniţa şi Beliş.După ce Făclia de Cluj a semnalat pericolul la care se expun turiştii care se aventurează să se plimbe cu bărcile cu motor pe cele două lacuri, Viorel Federiga, şeful Oficiului Căpităniei Dej ne-a spus că zilele trecute au avut loc o serie de controale în zonă pentru a se vedea în ce măsură proprietarii de bărci şi ski-jet-uri respectă legislaţia. Viorel Federiga a declarat că verificările au vizat modul în care sunt respectate reglementările cu privire la înregistarea şi luarea în evidenţă a ambarcaţiunilor şi măsurile de siguranţă pentru cei aflaţi în bărci. Potrivit şefului Oficiului Căpităniei Dej, în acest context au fost găsite o serie de nereguli care au dus la aplicarea unor sancţiuni contravenţionale de 2700 euro. Totodată, au fost ridicate documente pentru luarea în evidenţă a ambarcaţiunilor şi intrarea în legalitate.Viorel Federiga a mai spus că deţinătorilor de ambarcaţiuni care transportă persoane pe lac li s-a pus în vedere să se autorizeze pentru a putea face activităţi turistice de agrement. Cât priveşte limitarea accesului bărcilor cu motor pe cele două lacuri, reprezentantul Căpităniei Dej a menţionat că instituţia pe care o reprezintă nu are competenţă în acest sens şi că acest lucru este exclusiv de competenţa Hidroelectrica, administratorul celor două amenajări hidrografice. În schimb, Federiga a subliniat că la nivelul Autorităţii Navele Române există discuţii în vederea adoptării unui act normativ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

105

http://www.graiul.ro/2017/08/09/expertiza-de-la-depozitul-ecologic-farcasa-se-lasa-asteptata/

http://www.graiul.ro/2017/08/09/expertiza-de-la-depozitul-ecologic-farcasa-se-lasa-asteptata/

16.08.2017

care să interzică ski-jet-urile pe lacurile interioare, aşa cum se întâmplă în Elveţia. Lacurile Tarniţa şi Beliş-Fântânele continuă să fie transformate, în fiecare weekend, de către proprietarii de bărci cu motor în locuri pentru sporturi nautice. Deşi din cele două lacuri este asigurată apa potabilă pentru sute de mii de clujeni, deţinătorii de ambarcaţiuni cu motor termic nu ţin cont de acest lucru şi nici de faptul că legislaţia interzice navigaţia bărcilor cu motor termic.Lacurile de acumulare Tarniţa şi Beliş-Fântânele sunt considerate arii protejate de avifaunistică conform legislaţiei în vigoare, rezervaţie naturală care intră sub incidenţa unei legislaţii speciale prin care este interzisă practicarea sporturilor având la bază ambarcaţiuni cu motor. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/sanctiuni-de-2700-de-euro-pentru-proprietarii-de-ambarcatiuni-de-pe-tarnita-si-belis/

Înconjurați de gunoaie, clujenii consideră că locuiesc într-un oraș „destul de curat”Clujul este un oraş curat murdar! Nu există stradă pe care să nu zacă mucuri de țigară, pet-uri, resturi menajere, ambalaje, coji de semințe. În cartiere, față de zona centrală, găsim, în plus, şi deşeuri voluminoase, oamenii aruncă pe spațiile verzi, la colțurile de stradă, toate lucrurile de care nu mai au nevoie în casă, chiar şi patul uzat din dormitor! Pe lângă mizeria aruncată direct pe stradă, la Cluj mai avem şi problema ghenelor şi a tomberoanelor de gunoi, care, de cele mai multe ori, sunt pline cu vârf, ba chiar dau pe-afară!Ziar de Cluj i-a întrebat pe clujeni cât de curat li se pare oraşul lor. Înconjurați de gunoaie, majoritatea celor intervievați consideră Clujul un oraş destul de curat. Pentru mizeria pe care totuşi o observă, oamenii îi blamează pe concetățenii lor (unii aruncă vina doar asupra „viniturilor”), şi nu pe cei care administrează oraşul. Vă redăm câteva dintre răspunsurile clujenilor:„Nu pot să spun extraordinar, dar este destul de curat! Nu ştiu la ce zonă vă referiți. Centru? Centrul este curat! Destul de curat! Bine, găsiți chiştoace peste tot! Dar… Cartierele… Nu prea ştiu ce să spun despre cartiere, eu locuiesc în Centru mai mult,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

106

http://ziarulfaclia.ro/sanctiuni-de-2700-de-euro-pentru-proprietarii-de-ambarcatiuni-de-pe-tarnita-si-belis/

http://ziarulfaclia.ro/sanctiuni-de-2700-de-euro-pentru-proprietarii-de-ambarcatiuni-de-pe-tarnita-si-belis/

16.08.2017

deci… Nu prea am o părere despre cartiere! Am fost în vizită, dar nu m-am uitat în jur, să văd cât de curate sunt!”„În procente să vă zic? Un 80% față de alte oraşe! Centrul mi se pare curat. Cartierele, la mine în Mărăşti, cât de cât e ok! Nu ştiu în celelalte, nu prea circul!”„E aşa şi aşa! Nu foarte curat! Se poate şi mai bine! Cred că Mănăşturul este unul dintre cartierele cu cea mai mare mizerie. Centrul poate fi mai curat, într-adevăr!”„Depinde de zonă. Zona centrală, în general, este curată. Chiar şi în cartiere. Dar sunt şi zone, în general, când ne îndepărtăm de centrul oraşului, care sunt murdare. Este suficient să urcăm spre Bună Ziua sau spre Borhanci, drumul de acces, şi o să vedem peste tot pet-uri aruncate, materiale de construcții aruncate! Și suntem în Cluj! Dar, în rest, consider că este destul de curat, în comparație cu alte oraşe.”„70% e curat. Dar, cu boschetarii ăştia… şi cei care au câini şi îi duc la plimbare, să fie un pic mai atenți şi urmele câinilor să le mai adune! Ce ar fi să fie şi acasă la ei tot aşa cum se întâmplă în parc, lângă Mercur, plus boschetarii, plus oameni necivilizați!”„Poate să fie şi mai curat decât cum e! Sunt zone unde e curat, sunt zone unde nu e curat Clujul! Mănăşturul şi Mărăştiul (sunt cele mai murdare zone – n.r.)! Și lumea e altcumva acolo! Și în Mănăştur, şi în Mărăşti! Zorilor, Grigorescu, Gheorgheniul sunt cartiere curate! Restul… aşa şi aşa! Numai oamenii sunt de vină! Altcineva, cine? Oamenii! Primăria şi firmele de salubritate îşi fac treaba, dar oamenii, ei sunt cei mai vinovați! Sunt coşuri! Dar pot să mai şi pună coşuri, că mai trebuie!”„Foarte murdar! Este foarte murdar, eu am lucrat în domeniul de căi publice, la firma Rosal! Din 2000 până în 2006, când erau frații Prigoană, atunci era foarte curat oraşul! În primul rând, oamenii sunt foarte vinovați, că degeaba sunt tomberoane, coşuri de gunoi, că, în loc să le arunce… şi le dau şi foc. Eu, când am lucrat în domeniu, mai stingeam coşurile, că aruncă țigările! Nu sunt civilizați, nu se vor civiliza niciodată! Nu au cei 7 ani de-acasă! Dacă vezi tu tomberonul acela, păi lasă-l acolo şi nu-l rupe şi bagă gunoiul acolo! Nu chiştoace pe stradă! Nu sunt suficiente tomberoane! Firmele astea de salubrizare ar trebui să-şi facă datoria!”„În comparație cu alte oraşe din România, Clujul este relativ curat! Dacă ar fi să ne raportăm la alte oraşe din străinătate, se poate şi mai bine! Dar nu cred că e vina

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

107

16.08.2017

autorităților, e, mai degrabă, o problemă de comportament şi de adaptare a comportamentului la normele sociale. Încep să cred că nu neapărat clujenii, cei născuți, crescuți aici, ci, mai degrabă, cei veniți din provincie (sunt vinovați – n.r.)! Nu vreau să îi blamez pe ei doar, dar, cum spuneam, se poate şi mai bine!” /Ziar de Cluj, https://www.ziardecluj.ro/inconjurati-de-gunoaie-clujenii-considera-ca-locuiesc-intr-un-oras-destul-de-curat

PROBLEME CU GUNOAIELE: Sesizare către Garda de Mediu depusă de mai mulți sigheteni de pe strada TeplițeiSighetenii care locuiesc pe strada Tepliței se plâng că societatea de salubrizare a depozitat deşeurile la groapa de gunoi, deşi aceasta a fost închisă din 17 iulie. Situația i-a enervat la culme pe oamenii care credeau că odată cu închiderea rampei de la Sighet au scăpat în sfârşit de mirosul pestilențial.Mai multe persoane care stau pe strada Tepliței au făcut o sesizare la Garda de Mediu Maramureş, prin care au reclamat că gunoiul se depozitează în continuare în zona fostei rampe din Sighet, în speranța că se vor lua măsuri. Acum autoritatea competentă verifică cine se face vinovat pentru această situație.„Referitor la depozitarea deşeurilor menajere în zona fostei rampe de deşeuri din Sighetu Marmației a fost depusă o sesizare la sediul instituției noastre în care se reclamă amplasarea deşeurilor menajere colectate de societatea autorizată în acest sens în apropierea locuințelor de pe străzile Tepliței şi Dobăieş. Facem precizarea că solicitarea se află în curs de soluționare în limitele prevederilor legale. În funcție de rezultatul constatărilor se vor aplica prevederile legale tuturor factorilor implicați. Momentan nu putem implica o anume persoană vinovată.”se arată în răspunsul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Maramureş.Neavând unde să ducă gunoiul, reprezentanții societății de salubrizare din Sighetu Marmației spun că au fost depuse deşeuri în zona fostei gropi de gunoi, însă a fost doar o soluție temporară.Potrivit Gărzii de Mediu, o situație similară a fost înregistrată şi la Cluj unde a fost sesizată neconformarea în gestionarea deşeurilor la groapa de gunoi amplasată în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

108

https://www.ziardecluj.ro/inconjurati-de-gunoaie-clujenii-considera-ca-locuiesc-intr-un-oras-destul-de-curat

https://www.ziardecluj.ro/inconjurati-de-gunoaie-clujenii-considera-ca-locuiesc-intr-un-oras-destul-de-curat

16.08.2017

apropiere de oraş. /Maramedia, http://maramedia.ro/probleme-cu-gunoaiele-sesizare-catre-garda-de-mediu-depusa-de-mai-mul-i-sigheteni-de-pe-strada-tepli-ei

REPORTAJUL ZILEI: S-a scumpit gunoiul în Sighet Majorarea tarifelor practicate de societatea de salubrizare din Sighetu Marmației pentru activitățile de salubrizare stadală şi menajeră a fost aprobată astăzi de consilierii locali. Motivele care stau la baza acestor majorări sunt închiderea gropii de gunoi de la Sighet începând cu 17 iulie şi necesitatea transportării gunoiului în Baia Mare deoarece la Sighet nu a fost construită o platformă de stocare temporară a deşeurilor menajere.În urmă cu apoximativ o săptămână viceprimarul Ildiko Bereş i-a informat pe consilierii locali că la următoarea şedință de Consiliu Local va fi supus votului un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor la gunoi, în caz contrar societatea de salubrizare urmând să nu mai ridice gunoiul. După discuțiile dintre reprezentanții administrației publice locale cu societatea de salubrizare, noile prețuri pentru gunoi au fost prezentate Consiliului Local.„Ne-am întâlnit în 2 rânduri cu conducerea societății Herodot în vederea stabilirii, avizării şi propunerii spre avizarea a noilor tarife de colectare a deşeurilor menajere şi industriale. După cum observați anexată la proiectul de hotărâre avem o anexă cu câteva poziții, cu preponderență ne interesează tarfiele practicate pentru persoanele fizice şi juridice. În prima coloană avem prețul actual, în a doua coloană este prețul actual actualizat cu taxa de mediu şi ceea ce ne interesează sunt coloanele 3 şi 4. În coloana 3 se solicită aprobarea prețului în ceea ce priveşte transportul la groapa de gunoi din Baia Mare. Deci dacă astăzi practiăm, de exemplu, la persoane fizice, un tarif de 8,27 lei/persoană/lună la o cantitate de 1,2 mc, având în vedere faptul că groapa de gunoi începând cu 17 iulie s-a închis, până când reuşim să amenajăm o groapă provizorie, gunoiul trebuie transportat la Baia Mare, drept urmare societatea Herodot a solicitat majorarea prețurilui de la 8,27 lei la 9,72 lei, deci înseamnă 1,5 lei/lună/persoană”, a explicat consilierul local Petru Rednic.Noile prețuri ar urma să fie practicate pentru o perioadă de aproximativ 2 luni, până când va fi deschisă groapa de gunoi provizorie de la Sighet. După ce va fi deschisă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

109

http://maramedia.ro/probleme-cu-gunoaiele-sesizare-catre-garda-de-mediu-depusa-de-mai-mul-i-sigheteni-de-pe-strada-tepli-ei

http://maramedia.ro/probleme-cu-gunoaiele-sesizare-catre-garda-de-mediu-depusa-de-mai-mul-i-sigheteni-de-pe-strada-tepli-ei

16.08.2017

platforma de stocare temporară a deşeurilor menajere prețurile vor scădea la 9,02 lei. În ceea ce priveşte groapa provizorie primarul Horia Scubli a prezentat în ce stadiu este lucrarea.„Am reuşit să depăşim nişte lucruri, respectiv să stabilim natura juridică a terenului, prin bunăvoița celor de la Regionala CFR am primit un înscris de la ei cum că ne-a transmis nouă terenul, dacă noi reuşeam azi să transmitem terenul societății de salubrizare, dar nu am avut cvorum, singurul hop mare este Apele Cluj. Noi am lansat procedura şi la Ape Cluj şi la mediu pentru a nu aştepta şi am să merg şi eu personal şi directorul de la Ape Cluj ne-a promis că ne ajută pentru că i-am spus că presiunea financiară este foarte mare. Din punctul meu de vedere şi din discuția avută cu reprezentanții societății de salubrizare eu cred că noi în maxim 60 de zile putem să colectăm aici şi să diminuăm valoarea cu suma aferentă transferului din Sighet în Baia Mare”, a precizat primarul municipiului Sighetu Marmației, Horia Scubli.Reprezentanții societății de salubrizare au prezentat şi ce cheltuieli presupune transportarea gunoiului în Baia Mare, dar şi construirea unei gropi de gunoi.„Practic noi trebuie să facem o excavare, o tersare a terenului, acoperire cu un strat de pământ după care vine folie protectoare, strat de drenaj, nu mai este o groapă de gunoi obişnuită, este o groapă ecologică, o groapă ecologică care la suprafața pe care o avem se ridică la 200.000 euro investiția. Această groapă de depozitare pe care noi ne-am angajat să o realizăm cu sprijinul celorlalți operatori din Maramureş într-o lună de zile costă aproximativ 200.000 euro, nu este aşa simplu că săpăm acolo, facem o groapă şi băgăm gunoiul. Tarifele cuprind amortizarea acestei investiții pentru calculul unui an de zile. Eu sper ca domnul primar să nu aibă dreptate că groapa de la Fărcaşa să se deschidă în 6 luni de zile pentru că noi atunci dăm faliment. Am făcut această investiție de 200.000 euro şi o să mi-o amortizez jumătate”, a mărturisit administratorul societății Herodot, Nicolae Ghirasin.Practic tarifele la gunoi vor fi modificate de 2 ori, prima dată pe perioada în care vor fi transportate deşeurile de la Sighet la Baia Mare şi a doua oară după ce groapa de gunoi integrată va fi funcțională la Sighet, prețul final urmând să fie de 9,02 lei/persoană/lună. Consilierul local Vasile Mih a propus ca prețul să fie recalculat şi să fie scăzut sub 9 lei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

110

16.08.2017

pentru persoanele fizice şi sub 90 de lei pentru persoanele juridice, însă propunerea nu a trecut, fiind votată doar de 6 dintre consilierii prezenți.Proiectul care prevede apobarea majorării tarifelor practicate pentru activitățile de salubrizare stradală şi menajeră din Sighetu Marmației a fost votat în unanimitate de cei 10 consilieri locali prezenți.Majorarea prețurilor a fost aprobată, însă construirea gropii de gunoi temporare din Sighet este încă în aşteptare, întrucât proiectul privind aprobarea transmiterii în administrarea Herodot Grup SRL , concesionar al serviciului public de salubritate din Sighetu Marmației, a unui imobil necesar pentru construirea unei platforme de stocare temporară a deşeurilor menajere în vederea selectării şi eliminării lui a fost amânat din lipsă de cvorum. În urma majorării tarifelor pentru activitățile de salubrizare stradală şi menajeră persoanele fizice din Sighetu Marmației vor plăti 9,72 lei/lună/persoană, iar persoanele juridice 97,21 lei/lună. /Maramedia, http://maramedia.ro/reportajul-zilei-s-a-scumpit-gunoiul-in-sighet

Gilău - Tarnița: ”Animale” pe două picioare aruncă saci cu gunoaie lângă pădure - VIDEOGropile de gunoi clandestine care se formează lângă zonele de agrement de la Tarnița şi Gilău sunt la tot pasul. Deşeurile sunt aruncate de cei care au cabane în zonă.Un clujean a surprins şi filmat două astfel de specimente. ”Au numerele de maşină CJ 13 EML sau ERL Ford C-max şi masina de servici: Angajat Bayer... CJ 16 BUY”, a semnalat cel care a filmat. La fel de vinovați sunt şi cei de la Primăria Gilău, care ar trebui să facă ceva. În acele zone erau mai demult pubele, care au fost îndepărtate. /Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/social/gilau-tarnita-animale-pe-doua-picioare-arunca-saci-cu-gunoaie-langa-padure-video

REPORTAJUL ZILEI: S-a scumpit gunoiul în SighetMajorarea tarifelor practicate de societatea de salubrizare din Sighetu Marmației pentru activitățile de salubrizare stradală şi menajeră a fost aprobată astăzi de consilierii locali.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

111

http://www.stiridecluj.ro/social/gilau-tarnita-animale-pe-doua-picioare-arunca-saci-cu-gunoaie-langa-padure-video

http://www.stiridecluj.ro/social/gilau-tarnita-animale-pe-doua-picioare-arunca-saci-cu-gunoaie-langa-padure-video

http://maramedia.ro/reportajul-zilei-s-a-scumpit-gunoiul-in-sighet

http://maramedia.ro/reportajul-zilei-s-a-scumpit-gunoiul-in-sighet

16.08.2017

Motivele care stau la baza acestor majorări sunt închiderea gropii de gunoi de la Sighet începând cu 17 iulie şi necesitatea transportării gunoiului în Baia Mare deoarece la Sighet nu a fost construită o platformă de stocare temporară a deşeurilor menajere.În urmă cu aproximativ o săptămână viceprimarul Ildiko Bereş i-a informat pe consilierii locali că la următoarea şedință de Consiliu Local va fi supus votului un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor la gunoi, în caz contrar societatea de salubrizare urmând să nu mai ridice gunoiul. După discuțiile dintre reprezentanții administrației publice locale cu societatea de salubrizare, noile prețuri pentru gunoi au fost prezentate Consiliului Local.„Ne-am întâlnit în 2 rânduri cu conducerea societății Herodot în vederea stabilirii, avizării şi propunerii spre avizarea a noilor tarife de colectare a deşeurilor menajere şi industriale. După cum observați anexată la proiectul de hotărâre avem o anexă cu câteva poziții, cu preponderență ne interesează tarfiele practicate pentru persoanele fizice şi juridice. În prima coloană avem prețul actual, în a doua coloană este prețul actual actualizat cu taxa de mediu şi ceea ce ne interesează sunt coloanele 3 şi 4. În coloana 3 se solicită aprobarea prețului în ceea ce priveşte transportul la groapa de gunoi din Baia Mare. Deci dacă astăzi practiăm, de exemplu, la persoane fizice, un tarif de 8,27 lei/persoană/lună la o cantitate de 1,2 mc, având în vedere faptul că groapa de gunoi începând cu 17 iulie s-a închis, până când reuşim să amenajăm o groapă provizorie, gunoiul trebuie transportat la Baia Mare, drept urmare societatea Herodot a solicitat majorarea prețurilui de la 8,27 lei la 9,72 lei, deci înseamnă 1,5 lei/lună/persoană”, a explicat consilierul local Petru Rednic.Noile prețuri ar urma să fie practicate pentru o perioadă de aproximativ 2 luni, până când va fi deschisă groapa de gunoi provizorie de la Sighet. După ce va fi deschisă platforma de stocare temporară a deşeurilor menajere prețurile vor scădea la 9,02 lei. În ceea ce priveşte groapa provizorie primarul Horia Scubli a prezentat în ce stadiu este lucrarea.„Am reuşit să depăşim nişte lucruri, respectiv să stabilim natura juridică a terenului, prin bunăvoița celor de la Regionala CFR am primit un înscris de la ei cum că ne-a transmis nouă terenul, dacă noi reuşeam azi să transmitem terenul societății de salubrizare, dar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

112

16.08.2017

nu am avut cvorum, singurul hop mare este Apele Cluj. Noi am lansat procedura şi la Ape Cluj şi la mediu pentru a nu aştepta şi am să merg şi eu personal şi directorul de la Ape Cluj ne-a promis că ne ajută pentru că i-am spus că presiunea financiară este foarte mare. Din punctul meu de vedere şi din discuția avută cu reprezentanții societății de salubrizare eu cred că noi în maxim 60 de zile putem să colectăm aici şi să diminuăm valoarea cu suma aferentă transferului din Sighet în Baia Mare”, a precizat primarul municipiului Sighetu Marmației, Horia Scubli.Reprezentanții societății de salubrizare au prezentat şi ce cheltuieli presupune transportarea gunoiului în Baia Mare, dar şi construirea unei gropi de gunoi.„Practic noi trebuie să facem o excavare, o tersare a terenului, acoperire cu un strat de pământ după care vine folie protectoare, strat de drenaj, nu mai este o groapă de gunoi obişnuită, este o groapă ecologică, o groapă ecologică care la suprafața pe care o avem se ridică la 200.000 euro investiția. Această groapă de depozitare pe care noi ne-am angajat să o realizăm cu sprijinul celorlalți operatori din Maramureş într-o lună de zile costă aproximativ 200.000 euro, nu este aşa simplu că săpăm acolo, facem o groapă şi băgăm gunoiul. Tarifele cuprind amortizarea acestei investiții pentru calculul unui an de zile. Eu sper ca domnul primar să nu aibă dreptate că groapa de la Fărcaşa să se deschidă în 6 luni de zile pentru că noi atunci dăm faliment. Am făcut această investiție de 200.000 euro şi o să mi-o amortizez jumătate”, a mărturisit administratorul societății Herodot, Nicolae Ghirasin.Practic tarifele la gunoi vor fi modificate de 2 ori, prima dată pe perioada în care vor fi transportate deşeurile de la Sighet la Baia Mare şi a doua oară după ce groapa de gunoi integrată va fi funcțională la Sighet, prețul final urmând să fie de 9,02 lei/persoană/lună. Consilierul local Vasile Mih a propus ca prețul să fie recalculat şi să fie scăzut sub 9 lei pentru persoanele fizice şi sub 90 de lei pentru persoanele juridice, însă propunerea nu a trecut, fiind votată doar de 6 dintre consilierii prezenți.Proiectul care prevede apobarea majorării tarifelor practicate pentru activitățile de salubrizare stradală şi menajeră din Sighetu Marmației a fost votat în unanimitate de cei 10 consilieri locali prezenți, Eugenia Godja, Petru Rednic, Traian Dacian Ghenț, Alin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

113

16.08.2017

Pontoş, Andreea Kerekeş, Nicolae Iuga, Tudor Vlad, Petru Tomşa, Vasile Mih şi Petru Moiş Stoica.Majorarea prețurilor a fost aprobată, însă construirea gropii de gunoi temporare din Sighet este încă în aşteptare, întrucât proiectul privind aprobarea transmiterii în administrarea Herodot Grup SRL , concesionar al serviciului public de salubritate din Sighetu Marmației, a unui imobil necesar pentru construirea unei platforme de stocare temporară a deşeurilor menajere în vederea selectării şi eliminării lui a fost amânat din lipsă de cvorum. În urma majorării tarifelor pentru activitățile de salubrizare stradală şi menajeră persoanele fizice din Sighetu Marmației vor plăti 9,72 lei/lună/persoană, iar persoanele juridice 97,21 lei/lună. /Maramedia, http://maramedia.ro/reportajul-zilei-s-a-scumpit-gunoiul-in-sighet/video/video

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAReclamaţii de furt de balast pe malul râului SuceavaPolițiştii au fost solicitați miercuri după-amiază pentru a interveni la un furt care era în plină derulare pe malul stâng al râului Suceava, în zona Țibeni. Reclamația era pentru un furt de balast şi a vizat aceeaşi zonă şi aceleaşi personaje care au făcut obiectul unor controale în urmă cu mai bine de trei ani.Povestea are rădăcini mai adânci şi începe din momentul în care familia Vicovan a concesionat o suprafață de 6,5 hectare de teren pe malul râului Suceava cu scopul de a amenaja o zonă de agrement. Concesiunea s-a realizat în 2012 de la Primăria Satu Mare şi avea o valabilitate de 25 de ani.„Noi am dorit să investim bani aici şi să realizăm un proiect serios. Din păcate, de la bun început am avut probleme, iar familia Orzan ne-a creat mereu fricțiuni. Cred că au parte şi de complicitatea unor oameni din Primăria Satu Mare, pentru că altfel nu-mi explic această modalitate brutală de a intra pe terenul concesionat de noi", a arătat Maricica Vicovan.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

114

http://maramedia.ro/reportajul-zilei-s-a-scumpit-gunoiul-in-sighet/video/video

http://maramedia.ro/reportajul-zilei-s-a-scumpit-gunoiul-in-sighet/video/video

16.08.2017

Femeia a recunoscut că ea şi soțul ei au un litigiu cu Primăria Satu Mare cu privire la contractul de concesiune, dar a menționat că procesul este în curs de soluționare, fără să existe o soluție până acum.„E adevărat că nu am achitat sumele de bani prevăzute în contractul de concesiune, dar asta doar pentru că nu sunt respectate condițiile contractuale şi pentru că nu ne putem folosi de teren. Cei din familia Orzan spun că li s-a transmis de către reprezentanți ai Primăriei Satu Mare că terenul e liber şi pot exploata balast, dar acest lucru nu este real. Procesul dintre noi şi Primăria Satu Mare nu s-a încheiat încă", a precizat Maricica Vicovan. în cursul zilei de ieri am încercat să luăm legătura cu primarul din Satu Mare, Ștefan Cramarciuc, dar acesta nu a fost de găsit pentru a exprima un punct de vedere. Nici din partea Poliției, instituție chemată prin intermediul serviciului 112 pentru a lua măsurile legale care se impun, nu am putut obține un punct de vedere.Trebuie spus că fotografiile cu excavatorul aflat în plină acțiune au fost surprinse de Maricica Vicovan, care la un moment dat ar fi fost fugărită de cei care se ocupau de exploatarea agregatelor minerale, dar fără a fi agresată.Precedentul din urmă cu trei aniFirma aparținând familiei Orzan a mai făcut obiectul unor verificări şi în mai 2014. La acea vreme, Comisariatul .Județean Suceava al Gărzii Naționale de Mediu a amendat firma SC Arbeicht Und Spass SRL Țibeni cu 30.000 de lei pentru exploatare de balast fără autorizație. Suplimentar, s-a dispus şi sistarea activității firmei până când administratorii acesteia vor catadicsi să facă paşii necesari pentru a intra în legalitate.O sancțiune asemănătoare a fost aplicată şi de reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava. Pentru executare de lucrări fără respectarea articolelor din Legea Apelor, firma din Țibeni a primit o amendă de 35.000 de lei.Familia Orzan a recunoscut la acea vreme că nu avea nici un fel de autorizație pentru activitatea pe care o prestează. „Noi vrem să facem aici un iaz şi am luat balast să testăm terenul. Terenul îl vom cumpăra noi pentru că a aparținut unui bărbat care a murit", a explicat Silviu Orzan. /Monitorul de Suceava

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

115

16.08.2017

Teme ABA Revine Titu Bojin în politica înaltă a Timişului?După retragerea bruscă de la conducerea judeţului Timiş, sunt tot mai multe zvonuri că un partid foarte puternic negociază să îl readucă pe Titu Bojin, şeful Apelor din Banat, pe meterezele înalte ale politicii şi ale administraţiei.Întrebat dacă va reveni, Bojin a dat un răspuns demn de un „zoon politikon”, după cum spunea celebrul filosof antic Aristotel. „Deocamdată vreau să rămân la Ape. Am şi acest proiect frumos de a face Bega navigabilă în acest an, dar şi încă unul foarte important pe râul Bârzava. În acest moment, am reuşit să facem din Spaţiul Hidrografic Banat unul dintre cele mai sigure din România, iar dacă reuşim să finalizăm lucrarea de pe Bârzava atunci vom fi chiar cel mai sigur bazin hidrografic. De fapt, cine mai ştie, în politică niciodată să nu spui niciodată! Poate voi reveni, poate nu!”, a declarat Titu Bojin, şeful UNPR Timiş şi directorul Administraţiei Bazinale de Ape Banat Timişoara. /BANATUL MEU, http://www.banatulmeu.ro/revine-titu-bojin-politica-inalta-timisului/

Teme similarePrimăria vrea o duzină de fântâni publice în Timişoara. În acest timp multe din cele existente stau închiseÎn Timişoara vor apărea o duzină de fântâni publice forate la adâncimea medie, pentru a avea apa cea mai gustoasă şi de calitatea cerută de lege.Acestea li se vor adăuga celor 96 de fântâni publice deja existente, dar, după cum se ştie, epidemiologii au constatat calitatea necorespunzătoare a apei la unele dintre acestea, din cauza forajelor învechite. Bunăoară, în apropierea unui hotel de lângă Gara de Nord, fântâna publică zace închisă de aproape doi ani, nimeni nu este interesat nici să o redea la calitatea corespunzătoare uzului, nici să o radă.„Ne-am păcălit. În urmă cu trei ani, când am fost la acest hotel (de lângă Gara de Nord), veneam şi luam apă de la această fântână, pentru că avea şi gust foarte plăcut şi era şi gratis. Acum, am coborât să luăm apă la cameră, dar nu mai are apă fântâna. Păcat”, spune o doamnă venită în delegaţie, în Timişoara.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

116

http://www.banatulmeu.ro/revine-titu-bojin-politica-inalta-timisului/

16.08.2017

Legea spune că fiecare primărie are obligaţia de a preleva probe de apă potabilă de pe raza localităţilor pe care le are în administrare de cel puţin patru ori pe an, eşantioanele fiind verificate în laboratoarele Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă.Până la verificare, primăria noastră are în vedere construirea celor 12 fântâni în Piaţa Sfântul Nicolae, pe străzile Eminescu, Divizia 9 Cavalerie, Constantin Zabulică, Badeer, Uranus, în Complexul Studenţesc, lângă căminele 2 şi 10C, pe strada Eternităţii, Calea Aradului, pe strada Matei Millo şi pe Aleea Gorniştilor.Documentatia era gata de mai mult timp, însa a fost nevoie de mai multe avize speciale, inclusiv de la Apele Banat.În referatul primăriei se arată că sursa de apă pentru noile fântâni o constituie apa subterană cantonată în straturi de medie adâncime, ce asigura un debit de exploatare maxim de până la 2 litri/s. Forajele de explorare-exploatare propuse se vor executa la adâncimea de 80-125 m. Apa freatica va fi adusă la suprafaţă prin intermediul unui foraj echipat cu pompa submersibilă. Valoarea investiţiei este de circa 600.000 de lei şi se va realiza, fiind votată în recentul plen al CLT. /ZIUA DE VEST, http://www.ziuadevest.ro/primaria-vrea-o-duzina-de-fantani-publice-timisoara-acest-timp-multe-din-cele-existente-stau-inchise/

Mai vine un val de caldura: coduri galbene si portocalii in TimisDacă v-ați bucurat că, în sfârşit, puteți respira şi ați scăpat de căldură, nu e deloc aşa. Meteorologii au emis, marți, noi avertizări de caniculă pentru vestul României, inclusiv pentru Timiş. Temperaturile vor ajunge până spre 40 de grade.Miercuri, 9 august, vestul României va fi sub cod galben de caniculă. Valul de căldură se va extinde în jumătatea de vest a teritoriului, iar în Banat, Crişana, sud-vestul Transilvaniei şi al Olteniei, vremea va fi caniculară şi disconfortul termic în accentuare. Temperaturile maxime se vor situa frecvent între 35 şi 37 de grade. Izolat, în Câmpia de Vest, ele vor atinge 38 de grade, iar minimele nocturne nu vor coborî sub 20 de grade. Joi, 10 august, valul de căldură se va intensifica şi va cuprinde cea mai mare parte a țării. Vestul României va fi sub cod portocaliu. Vremea va fi caniculară după-amiaza în cea mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

117

http://www.ziuadevest.ro/primaria-vrea-o-duzina-de-fantani-publice-timisoara-acest-timp-multe-din-cele-existente-stau-inchise/

http://www.ziuadevest.ro/primaria-vrea-o-duzina-de-fantani-publice-timisoara-acest-timp-multe-din-cele-existente-stau-inchise/

16.08.2017

mare parte a regiunii, cu disconfort termic accentuat. Valorile maxime de temperatură vor fi cuprinse în general între 34 şi 38 de grade. Valul de căldură va persista şi vineri, 11 august, urmând ca de sâmbătă valorile termice să scadă pe fondul unei instabilități atmosferice accentuate. /DE BANAT, http://debanat.ro/2017/08/mai-vine-un-val-de-caldura-coduri-galbene-si-portocalii-in-timis_198815.html

Teme de mediuSe rezolvă în sfârşit problema deşeurilor în Caraş-SeverinProblema deşeurilor menajere în Caraş-Severin, este pe cale de a se rezolva.Este vorba despre proiectul de management integrat al deşeurilor, care se apropie de final.„Lucrările pentru Centrul de management integrat al deşeurilor de la Lupac sunt finalizate de câteva luni. Au fost efectuate testele necesare a fi făcute la finalizarea lucrărilor, care au fost pozitive. La momentul actual, se desfăşoară activităţile premergătoare recepţiei. Zilele trecute s-a primit cartea construcţiei, unul dintre documentele importante, care este obligatoriu să existe înainte de realizarea recepţiei. S-au organizat activităţile de instruire ai reprezentanţilor operatorului care va prelua acest obiectiv. Se organizează recepţia, în prezent, şi se speră ca procedura să fie finalizată în această lună, astfel încât, să fie dat ordinul de executare a serviciului de operare a centrului. Luna trecută s-a făcut şi recepţia celor trei staţii de transfer, iar în felul acesta, sistemul ar fi funcţional pentru a prelua deşeurile din judeţ„, afirmă arhitectul şef al judeţului, Victor Naidan, managerul proiectului „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Caraş-Severin”. Implementarea sistemul de management integrat al deşeurilor în Caraş-Severin a început în anul 2012 şi a avut o valoare de peste 150 de milioane de lei. /RADIO RESITA, http://radioresita.ro/257632/257632

Infringementul pentru poluarea de la Moldova Nouă pune pe jar Ministerul EconomieiMinistrul Economiei, Mihai Fifor şi secretarul de stat pentru resurse minerale, Simona Țeighiu-Jurj au făcut o vizită de lucru la Moldova Nouă pentru a vedea care mai este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

118

http://radioresita.ro/257632/257632

http://debanat.ro/2017/08/mai-vine-un-val-de-caldura-coduri-galbene-si-portocalii-in-timis_198815.html

http://debanat.ro/2017/08/mai-vine-un-val-de-caldura-coduri-galbene-si-portocalii-in-timis_198815.html

16.08.2017

situația poluării transfrontaliere generată de iazul de decantare Boşneag al companiei Moldomin.„În momentul de față, Conversmin are o soluție pentru o parte din acest iaz de decantare unde va începe să realizeze umectarea de care este nevoie pentru ca pulberile să nu se mai ridice în atmosferă”, a afirmat ministrul Economiei.„Eu am dorit, în calitate de ministru al Economiei, să efectuez o vizită în județul Caraş-Severin, având în vedere că aici sunt câteva probleme extrem de serioase şi poate cea mai importantă dintre ele este cea legată de Moldomin Moldova Nouă şi de iazul de la Boşneag, pentru care căutăm soluții urgente. Poluarea pe care o face în prezent iazul este una transfrontalieră, o chestiune ce ține de nevoia urgentă de măsuri. Știm cu toții că România a fost sesizată la Comisia Europeană şi că, acum, suntem în situația de a da răspunsuri foarte rapide în legătură cu ceea ce urmează să întreprindem pentru ca poluarea de la Boşneag să înceteze”, a declarat Mihai Fifor.Vizitei pe teren a echipei ministeriale i s-au alăturat şi reprezentanții Conversmin Bucureşti şi împreună s-au deplasat la Moldova Nouă, unde au inspectat ceea ce a mai rămas din societatea Moldomin şi au vizitat iazul de decantare de la Boşneag, pentru găsirea unor soluții rapide în vederea rezolvării problemei poluării.„Pe noi ne preocupă, în continuare, Boşneagul în sine, acolo unde Ministerul Economiei are în derulare o procedură de achiziție publică pentru proiectul tehnic de umectare a acestui iaz. Sperăm ca până la jumătatea lunii octombrie această procedură să fie finalizată şi să putem încheia proiectarea, anul acesta, urmând ca în primăvara anului viitor să trecem şi la execuție. Ceea ce cred eu însă că este mai important e faptul că niciun moment nu ne dorim să închidem această exploatare. Moldominul este în faliment, se află într-o procedură specifică acestor companii aflate în faliment, dar noi căutăm soluții pentru ca licența de exploatare, care în momentul de față este suspendată de ANRM, să nu se piardă. Totodată, vrem să găsim o soluție pentru decantarea acestui iaz, astfel încât exploatarea să poată să rămână atractivă pentru un potențial investitor”, a precizat Mihai Fifor arătând că este puțin probabil ca, dacă Moldomin se va privatiza, autoritățile locale şi de mediu să mai dea vreo autorizație pentru vreun alt iaz de decantare decât cele existente deja. /EXPRESS DE BANAT,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

119

16.08.2017

http://expressdebanat.ro/infringementul-pentru-poluarea-de-la-moldova-noua-pune-pe-jar-ministerul-economiei/

Senatorul Mihai Goţiu: Parcurile naționale sunt în pericol!Parcurile naționale se degradează într-un ritm incredibil de rapid şi trebuie găsite soluții pentru a stopa acest lucru. Declarația a fost făcută la Reşiţa de vicepreşedinte Senatului, Mihai Goţiu. Senatorul USR a făcut referire la ilegalităţile surprinse personal în Parcurile Naționale Semenic – Cheile Caraşului şi Cheile Nerei – Beuşnița.El a prezentat primele concluzii ale vizitei de documentare pe care a făcut-o, în urmă cu o lună, în Caraş-Severin. E vorba şi de zona de pe Semenic care a luat foc la doar câteva zile după ce a anunțat că va face un raport despre cele documentate. De altfel, în urma unei interpelări pe care a făcut-o Mihai Goţiu, Ministerul Apelor şi Pădurilor a trimis Corpul de Control la Ocolul Silvic Văliug.„În cele două zile de documentare pe teren, plus restul documentărilor mele, am văzut ilegalități, abuzuri, o exploatare total iresponsabilă, o nesimțire în ceea ce priveşte exploatarea, probabil şi pentru că ei cred că nu vor fi traşi vreodată la răspundere, că nimeni nu va face vreodată vreun control real. Nu ştiu care sunt cauzele, ori o legislație prea permisivă, ori că legislația nu se aplică. Dar concluzia este foarte clară, şi anume, că parcurile naționale se degradează într-un ritm incredibil de rapid, aşa încât nu ştiu în ce măsură, dacă lucrurile vor continua la fel, vom mai putea vorbi de parcuri naționale în adevăratul sens al cuvântului”. Senatorul Mihai Goţiu a mai spus că nu se va opri aici şi va continua vizitele de documentare şi în alte parcuri naţionale din ţară. /RADIO RESITA, http://radioresita.ro/257332/senatorul-mihai-gotiu-parcurile-nationale-sunt-pericol

Satul Gârlişte, sufocat de gunoaie. Problema deşeurilor afectează întreg judeţul Caraş-SeverinÎn aşteptarea noului deponeu ecologic, judeţul Caraş-Severin este asediat de gunoaie. În multe zone din județ, deşeurile sunt colectate selectiv, în funcție de datoriile pe care primăriile le au către firma prestatoare de servicii.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

120

http://radioresita.ro/257332/senatorul-mihai-gotiu-parcurile-nationale-sunt-pericol



16.08.2017

Un sat sufocat de gunoaie este Gârlişte. De aproape trei săptămâni, societatea de salubrizate nu mai ridică gunoiul menajer care acum zace pe lângă tomberoanele arhipline.Locuitorii din Gârlişte se descurcă aşa cum pot, încercând să găsească soluţii provizorii. “Mi-aduce aminte situaţia de perioada dinainte, când luam gunoiul într-un sac mare şi îl duceam în portbagaj până la Reşiţa”, îşi aduce aminte un locuitor al satului.În condiţiile unei veri caniculare, problema riscă să devină extrem de gravă. Punctele de colectare a deşeurilor se transformă în adevărate focare de infecţie şi mirosuri greu de suportat, ceea ce pune în pericol sănătatea locuitorilor.“La 40 de grade, dar hai să o luăm de la 22 de grade în sus deja este un focar de infecţie. Acolo se dezvoltă şi microbi şi bacterii. Sunt copii, sunt oameni care vin şi îşi petrec concediul la Gârlişte. Cu ce se întâlnesc?”, se întreabă un localnic care mai spune că nu a primit nicio explicaţie din partea autorităţilor locale.Viceprimarul comunei Goruia, Răzvan Văcărescu, spune că nu s-a reuşit colectarea gunoiului de trei săptămâni de pe raza localităţii din cauza unor probleme la nivel judeţean cu firma care are contract pentru colectarea deşeurilor. După ultimele discuţii s-a ajuns la concluzia că astăzi se va colecta gunoiul din localitate. “Primăria Goruia are datorii faţă de prestator de 30.000 de lei, dar acest lucru se întâmplă pentru că noi colectăm foarte puţin, pentru că prestatorul de servicii are încheiat contractul cu Primăria nu cu persoana fizică. Explicaţia fost ‘când vom plăti, vine să ia gunoiul’”, spune Răzvan Văcărescu.Situaţia din Gârlişte nu este una singulară în judeţul Caraş-Severin. Managerul de proiect al Sistemului integrat de management al deşeurilor din cadrul Consiliul Judeţean Caraş-Severin,Victor Naidan, spune că “sunt probleme în tot judeţul pentru că operatorul care asigura pentru o mare parte dintre colectori transportul la depozite conforme a intrat în faliment şi activitatea lui este destul de redusă, iar comportamentul pe care îl are cu operatorii diferă de la caz la caz, în funcţie de modul în care aceştia şi-au acoperit cheltuielile până acum”. /RADIO TIMISOARA, http://radiotimisoara.ro/2017/08/09/%f0%9f%93%b7%f0%9f%94%8a-satul-garliste-sufocat-de-gunoaie-problema-deseurilor-afecteaza-intreg-judetul-caras-severin/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

121

http://radiotimisoara.ro/2017/08/09/%F0%9F%93%B7%F0%9F%94%8A-satul-garliste-sufocat-de-gunoaie-problema-deseurilor-afecteaza-intreg-judetul-caras-severin/

http://radiotimisoara.ro/2017/08/09/%F0%9F%93%B7%F0%9F%94%8A-satul-garliste-sufocat-de-gunoaie-problema-deseurilor-afecteaza-intreg-judetul-caras-severin/

16.08.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme similareAngajat al unei societăți din Târgu Jiu exploata ILEGAL balast de pe albia pârâului Valea Brătuii!La data de 07 august a.c., polițişti din cadrul Poliţiei Oraşului Ţicleni au identificat în trafic un tânăr, de 23 de ani, angajat al unei societăți comerciale cu sediul în Târgu Jiu, în timp ce transporta cu o autoutilitară 18.300 de kg de agregate minerale – balast, pentru care nu a putut prezenta documente de provenienţă. Din verificări s-a stabilit că agregatele minerale au fost exploatate ilegal, din albia pârâului Valea Brătuii, în punctul Parcul Petrolier nr. 14. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de exploatarea ilegală de agregate minerale din zonele de protecție a albiilor. /GORJ DOMINO – Ultima oră

Cod galben de caniculă în GorjMeteorologii au emis cod galben de caniculă, joi, pentru 13 judeţe din Maramureş, nordul Crişanei, cea mai mare parte a Transilvaniei, nordul şi estul Olteniei şi în sud-vestul Munteniei. Astfel, disconfortul va fi ridicat, iar maximele termice se vor situa în general între 35...37 de grade. În judeţele Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Bihor va fi cod portocaliu, temperaturile maxime atingând şi 39 de grade. /PANDURUL – Ultima oră

Punte pietonală la Turcinești. Localnicii circulă tot pe podul avariatLucrările la puntea pietonală ridicată peste Jiu au fost încheiate, iar oamenii pot să o folosească încă de la sfârşitul săptămânii trecute. Mult solicitata punte este însă evitată de localnici, care preferă să treacă tot pe podul avariat, printre echipele de muncitori care lucrează la consolidarea lui. Lucrările vor fi gata, cel mai devreme, abia spre sfârşitul lunii octombrie.Puntea pietonală a fost construită în apropierea podului avariat. Structura este din beton, iar partea pietonală este din lemn. Accesul se face pe nişte scări betonate, iar pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

122

16.08.2017

suprafața de legătură dintre punte şi drumul de centură al municipiului Târgu Jiu a fost turnată criblură. „Puntea a fost dată în folosință de joia trecută. Sâmbătă a fost deschisă oficial, s-a pus criblură până la asfalt, ca să nu circule omul prin nămol, dacă plouă. Din drumul județean până la punte este o diferență de circa 100 de metri”, a declarat Dumitru Modrea, primarul comunei Turcineşti.Podul care leagă municipiul de localitatea de peste Jiu s-a surpat în prima zi de Paşti. Deşi au o punte provizorie, localnicii trec tot pe pod, acolo unde muncitorii lucrează de zor la consolidare. „Nu am ştiut că pot să folosesc puntea. Și, oricum, ce să fac? Să cobor scările cu bicicleta în spate?”, a spus un localnic. „Trec pe pod pentru că aşa vreau”, a explicat un alt localnic care se angajase în traversarea podului. Lucrările de consolidare vor fi gata abia peste vreo două luni. „Se lucrează intens la pod, la consolidare. Sunt lucrările în grafic. Am certitudinea şi siguranța că şi dumnealor îşi doresc cât mai repede să-i dea drumul. Cred că îşi vor respecta promisiunile, adică cel mai târziu sfârşitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie”, a mai spus primarul Dumitru Modrea.COSTURI De execuția lucrărilor se ocupă Întreprinderea de Drumuri şi Poduri a Consiliului Județean Gorj, în asociere cu Armeanca SRL. Valoarea contractului este de aproximativ 7 milioane de lei, fără TVA, bani alocați de Guvernul României. /PANDURUL – Administrație

Două drumuri judeţene aşteaptă finanţare europeanăConsiliul Judeţean Gorj vrea finanţare europeană pentru două drumuri judeţene extrem de importante pentru judeţ. Este vorba despre DJ 675B, ce traversează localităţile Câmpu Mare – Albeni – Călugăreasa – Prigoria -Zorleşti -Alimpeşti şi DJ 675C, ce traversează localităţile Târgu Logreşti, Popeşti, Bustuchin, Poiana Seciuri, Seciurile, Roşia de Amaradia, Becheni, Corsoru, Alimpeşti, Sârbeşti şi Ciupercenii de Olteț. Cele două proiecte de modernizare, anunţă reprezentanţii Consiliului Judeţean, au intrat în etapa de precontractare. Dacă ar primi finanţare europeană, Consiliul Judeţean Gorj ar aduce în judeţ nu mai puţin de 166.580.076 lei pentru modernizarea celor două obiective, respectiv o lungime totală de 62,130 km. Pentru primul drum, DJ 675B, durata de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

123

16.08.2017

implementare a proiectului este de 44 de luni de la data semnării contractului de finanţare, spun reprezentanţii Consiliului Judeţean Gorj.Cât priveşte cel de-al doilea drum judeţean, 675C, durata de implementare este tot de 44 de luni chiar dacă lungimea supusă modernizării este mai lungă, 36,5 km. „Până la sfârşitul lunii august 2017, Consiliul Judeţean Gorj va transmite către ADRSV Oltenia toată documentația necesară solicitată, în vederea semnării contractelor de finanțare pentru cele două proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere”, spun reprezentanţii Consiliului Judeţean Gorj. Având în vedere situaţia actuală a drumurilor judeţene 675 B şi 675 C, investiţia propusă urmăreşte: realizarea unui drum judeţean cu două benzi de circulaţie; realizarea unei structuri rutiere rezistente la traficul greu, de perspectivă; asigurarea scurgerii apelor pluviale; asigurarea durabilităţii în timp a podurilor, crescând durata de exploatare; asigurarea semnalizării corespunzătoare a drumului, marcaje transversale şi longitudinale şi indicatoare de circulație. /PANDURUL – Administrație

Peste 18 tone de balast, confiscate de polițiștiUn tânăr de 23 de ani, angajat al unei societăți comerciale cu sediul în Târgu-Jiu, a fost depistat, ieri, de polițiştii din Ţicleni, în trafic, în timp ce transporta cu o autoutilitară 18.300 kilograme de agregate minerale – balast, pentru care nu a putut prezenta documente de provenienţă.”Din verificări s-a stabilit că agregatele minerale au fost exploatate ilegal, din albia pârâului Valea Brătuii, în punctul Parcul Petrolier nr. 14. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de exploatarea ilegală de agregate minerale din zonele de protecție a albiilor”, a precizat Miruna Prejbeanu, purtătorul de cuvânt al Poliției Gorj. /GORJEANUL – Ultima oră

Consiliul Județean Gorj a depus proiecte pentru modernizarea pe fonduri europene a două drumuri județeneU.A.T.-Județul Gorj a depus spre finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii, prioritatea de investiții 6.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terțiare la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

124

16.08.2017

infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale, două proiecte ce vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere, respectiv: ”Modernizare drum județean (675B), ce traversează localitățile Câmpu Mare-Albeni-Călugăreasa-Prigoria-Zorleşti-Alimpeşti, până în DJ 675C”, cod SMIS 109005; Valoarea totală a proiectului este de 76.133.072,04 de lei; Lungimea drumului, supus modernizării, este de 25,58 km; Durata de implementare a proiectului este de 44 luni, de la data semnării contractului de finanțare; ”Modernizare drum județean (675C) cu originea în DN 67B, ce traversează localitățile Târgu Logreşti, Popeşti, Bustuchin, Poiana Seciuri, Seciurile, Roşia de Amaradia, Becheni, Corsoru, Alimpeşti, Sârbeşti, Ciupercenii de Olteț, până în DN 67”, cod SMIS 108998: Valoarea totală a proiectului este de 90.447.004,32 de lei; Lungimea drumului, supus modernizării, este de 36,55 km; Durata de implementare a proiectului este de 44 luni, de la data semnării contractului de finanțare.Cele două proiecte, ce vizează modernizarea infrastructurii de transport, depuse de U.A.T.-Județul Gorj în cadrul Apelului de proiecte POR 2016/6/6.1/2, au intrat în etapa de precontractare, prin implementarea acestora Județul Gorj urmând a beneficia de o investiție atrasă de 166.580.076,36 de lei pentru modernizarea infrastructurii a rețelei de drumuri publice județene pentru o lungime totală de 62,130 km.Până la sfârşitul lunii august 2017, U.A.T.- Județul Gorj va transmite către Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020, toată documentația necesară solicitată, în vederea semnării contractelor de finanțare pentru cele două proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere.Obiectivele proiectuluiInvestițiile în modernizarea infrastructurii de transport vor contribui la: îmbunătățirea gradului de acces a populației aflate în zonele de pe traseele drumurilor județene la serviciile de sănătate, sociale şi educative din oraşele şi municipiile din zonă, ceea ce va determina o creştere a adaptabilității populației la nevoile pieței forței de muncă de la nivel regional/local; creşterea mobilității populaţiei şi a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor economice, economisirea de energie şi timp, creând

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

125

16.08.2017

condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive; punerea în valoare şi creşterea potenţialului economic şi social al arealului adiacent drumului judeţean, prin atragerea de investitori, în prezent descurajaţi de starea de viabilitate a drumului judeţean; creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei; reducerea timpului de călătorie atât pentru persoanele care tranzitează zona în scop turistic/afaceri/personal, cât şi pentru transportul de marfă; îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător. “Prin modernizarea sectoarelor de drum județean se vor rezolva, în cea mai mare parte următoarele probleme: zonele nu vor mai fi considerate deficitare din punct de vedere al volumului şi al calității transportului datorită conectării infrastructurii de transport rutier judeţean la reţeaua TEN-T; satisfacerea nevoilor de deplasare a cetățenilor şi a mărfurilor; dezvoltarea transportului prin asigurarea conectivităţii prin intermediul drumurilor judeţene a zonelor cu potenţial economic, determinând îmbunătăţirea comerţului şi creşterea competitivităţii la nivel regional; asigurarea securităţii în transport, a siguranţei rutiere pentru toţi participanţii la trafic şi a protecţiei mediului înconjurător; asigurarea transportului elevilor în timp şi în siguranţă”, se arată într-un comunicat de presă transmis de CJ Gorj.Având în vedere situaţia actuală a drumurilor judeţene 675 B şi 675 C, investiţia propusă urmăreşte: realizarea unui profil transversal tip, conform prevederilor legale – drum judeţean cu două benzi de circulaţie; realizarea unei structuri rutiere rezistente la traficul greu, de perspectivă; asigurarea siguranței circulației auto şi pietonale; asigurarea scurgerii apelor pluviale; asigurarea durabilităţii în timp a podurilor, crescând durata de exploatare; asigurarea semnalizării corespunzătoare a drumului (marcaje transversale şi longitudinale, indicatoare de circulație). /GORJEANUL – Realitatea gorjeană

S-a finalizat puntea pietonală peste râul JiuPuntea pentru pietonii care vor să traverseze râul Jiu pentru a ajunge în comuna Turcineşti sau în municipiul Târgu Jiu a fost finalizată. Nicolae Muja, vicepreşedintele Consiliului Județean Gorj, a spus că este nevoie de luminarea punții, pentru ca această să fie vizibilă şi pe timpul serii: „Am discutat cu directorul de la Întreprinderea de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

126

16.08.2017

Drumuri şi Poduri să monteze acolo unde are organizarea de şantier un reflector, pentru că acea zonă nu este luminată. Trebuie să ne luăm câteva măsuri de precauție pentru că populația poate să treacă şi seara prin zona respectivă“.Se va asigura şi accesul persoanelor cu handicapNicolae Muja spune că se vor face lucrările de amenajare corespunzătoare pentru a asigura şi accesul persoanelor cu handicap pe puntea pietonală: „Am discutat cu constructorul şi trebuie să luăm măsurile necesare pentru a facilita accesul şi persoanelor cu handicap“. Un pilon al podului peste râul Jiu aflat pe drumul care leagă comuna Turcineşti de municipiul Târgu Jiu s-a surpat chiar în ziua de Paşte, iar circulația a auto şi pietonală a fost închisă. /IMPACT ÎN GORJ – Actualitate

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similareViituri şi alunecări de teren pe TRANSALPINA Pe DN 67 C, Transalpina, în zona Pasului Urdele, in urma ploilor abundente căzute noaptea trecută, pe partea carosabilă au fost aduse cantități mari de pietre şi pământ de pe versanți. CNAIR precizează că pentru curățirea părții carosabile intervin angajații districtului Rânca la fața locului cu un buldoexcavator.Recomandăm conducătorilor auto să circule cu atenție pe sectorul respectiv de drum. Menționăm că şi la această oră se înregistrează cantități ridicate de precipitații. Conducătorii auto sunt rugaţi să respecte restricţiile instituite şi semnalizarea rutieră temporară. /Vocea Valcii, https://www.voceavalcii.ro/41704-foto-video-viituri-si-alunecari-de-teren-pe-transalpina.html

Teme de mediuCaracatiţei verzi i se scurtează tentaculele Nu demult, Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea contractului de administrare nr. 6/18.03.2010 între SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA şi Ministerul Mediului, precum şi a actului adiţional la acest contract nr. 321/LB/31.01.2012 şi nr.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

127

https://www.voceavalcii.ro/41704-foto-video-viituri-si-alunecari-de-teren-pe-transalpina.html

https://www.voceavalcii.ro/41704-foto-video-viituri-si-alunecari-de-teren-pe-transalpina.html

16.08.2017

465/31.01.2012, confirmându-se că cele sesizate de noi în presă, de către proprietarii cu terenuri în cadrul Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, în numeroase petiţii, de parlamentarii mureşeni în diferite întrebări şi interpelări sunt adevărate.În urma sentinţei respective, dacă va rămâne definitivă, cei de la Gheorgheni având posibilitatea unui recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, se pare că toate actele care au avut la bază respectivul contract de administrare, modificat prin act adiţional, vor fi nule de drept. Dacă sentinţa rămâne definitivă în categoria actelor nule de drept intră şi celebrul Plan de Management realizat cu bani europeni, aproximativ 2 milioane de euro.În baza acestui contract, proprietarii din localităţile Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni, deşi nu şi-au putut administra proprietăţile, timp de 6 ani nu au primit nici o compensaţie, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, în schimb au fost taxaţi de către SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA pentru orice mişcare pe terenurile proprietate.Mai mult, prin restricţiile impuse de administrator, zona a fost înfrânată destui ani pentru a se dezvolta. Nu s-au creat nici locuri de muncă în afară de rangerii care amendau populaţia.Din surse demne de luat în seamă, am aflat că administratorul PNDMS, dr. ing. Melles Előd, şi-a cumpărat avion, probabil pentru a putea supraveghea foarte bine dezvoltarea zonei.Şi chiar are un avion frumos, cu care decolează şi aterizează la Joseni.Odată cu constatarea de către instanţă a nulităţii contractului, cei de la Ministerul Mediului ar trebui să demareze nişte acţiuni clare şi concrete pentru recuperarea sumelor de bani şi anularea tuturor actelor administrative pe care le-a emis SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA. Pentru faptul că SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA nu a respectat principalele clauze contractuale, în loc să rezilieze contractul, ministrul Mediului de atunci, László Borbély, le-a mărit suprafaţa, în urma unui act adiţional la contract, cu aproximativ 72.000 de hectare, care s-au adăugat celor 136.000 hectare, iniţiale. Din 2010 până în 2016, când a încetat contractul, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA şi Administraţia Parcului, inexistentă juridic, au fost controlaţi de către structuri subordonate Ministerului Mediului (Garda de Mediu, Corpul de Control al

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

128

16.08.2017

aceluiaşi minister) şi au fost lăsaţi să administreze Parcul în continuare, deşi în notele de constatare se precizează că APNDMS nu are personalitate juridică.Cu toate acestea, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA a beneficiat de girul Ministerului Mediului pentru a-şi putea continua activitatea şi a încasa fonduri europene. Acelaşi minister redescoperă în 2016, adică după 6 ani, că administratorul nu mai îndeplineşte condiţiile legale şi dispune încetarea contractului.Cine răspunde pentru ascunderea şi protejarea ilegalităţilor?Cum se explică faptul că cei care au urmărit şi controlat activitatea administratorului, adică Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, APM Mureş, Garda de Mediu şi alte instituţii de control ale statului român au tăcut şi nu au făcut nimic pentru respectarea legilor, în schimb au amendat pe proprietarii de drept care promovau tradiţia românească?Iată câteva fapte sesizate de proprietari pe care procurorii ar trebui să le cerceteze:Dacă documentaţiile de înfiinţare a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, întocmite de APM Mureş, prin dr. ing. Ábrán Péter, şef biodiversitate şi membru al ONG Rhododendron, conţin acordul proprietarilor, al autorităţilor locale şi composesoratelor, aşa cum precizează ei în comunicatul de presă din anul 2007, deşi nu a semnat nimeni în anii 2006-2007 asemenea acorduri şi nu s-a participat la nici un fel de consultare publică;Dacă dr. ing. Ábrán Péter era în conflict de interese, fiind angajat la APM Mureş şi, în acelaşi timp, membru în ONG-ul de mediu care a participat la elaborarea documentaţiei ştiinţifice şi la consultările publice;Includerea intravilanelor în Parc cu largul concurs al APM Mureş, Direcţiei Silvice Mureş, al CJ Mureş etc.;Emiterea Ordinului de Ministru nr. 55 din 2010, de către László Borbély, ce reglementează faptul că Parcul va avea structură proprie de administrare care va prelua tot Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu;Emiterea de către László Borbély a Ordinului 1853/01.11.2010 privind aprobarea componenţei Consiliului Consultativ al PNDMS, nepublicat în Monitorul Oficial al României, la solicitarea APNDMS, inexistentă juridic;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

129

16.08.2017

Desfăşurarea ilegală a licitaţiei pentru administrarea Parcului, din 2010, câştigată de SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, deşi acesta nu întrunea condiţiile din OUG 57/2007, în sensul că nu avea o structură de administraţie special constituită cu personalitate juridică pentru administrarea ariilor protejate. Nu era subordonată autorităţii centrale, ci era şi este o societate comercială pe acţiuni, avându-l administrator pe Melles Előd, fost şef al Ocolului Silvic de Stat Gheorgheni, desfiinţat în anul 2004, din cauza defrişărilor ilegale;Constituirea fictivă a structurii de administraţie (adică doar cu o simplă ştampilă, fără a avea personalitate juridică), numită Administraţia Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, şi acceptarea acestei structuri de către Ministerul Mediului din 2010 până în 2014;Accesarea de bani europeni de către SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni folosind Administraţia Parcului Defileul Mureşului Superior (inexistentă juridic), cu sprijinul Ministerului Mediului (2,5 milioane de euro, pentru Planul de Management al PNDMS şi a Siturilor Natura 2000);Constituirea cu acte false în 2014, de către SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, a unei asociaţii numite Asociaţia Administraţia Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, cu scopul de a obţine o încheiere civilă, adică o personalitate juridică şi a o folosi pentru Administraţia Parcului constituită fictiv în 2010. Au falsificat contractul de închiriere a spaţiului de la 2 la 8 ani;Dezinformările APM Mureş, ministerelor şi a APIA, cum că proprietarii ar fi primit compensaţii pentru restricţiile din Parc, peste 300 euro/hectar/an;Acceptarea de către Ministerul Mediului a încheierii civile 1047/CC/10.06.2014, care să ţină loc de personalitate juridică a APNDMS;Emiterea de aviz pentru taxe de către Ministerul Mediului, prin secretar de stat Anne Juganaru, către administraţia Parcului, deşi aceasta nu avea personalitate juridică;Controalele efectuate de către Garda de Mediu şi găsirea „în regulă” a Administraţiei Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi a SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, deşi structura de administrare nu exista juridic;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

130

16.08.2017

Încheierea contractului de finanţare în anul 2012 de către MMP cu SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA pentru realizarea Planului de Management în valoare de 2,5 milioane euro, deşi APNDMS nu exista juridic, fiind expiraţi şi cei 2 ani cum prevede OUG nr. 57/2007 pentru realizarea Planului de Management; Aprobarea Planului de Management prin emiterea OM 1556 în data de 29 iulie 2016, deşi contractul era încetat din 10 iunie 2016. /Informatia Harghitei, http://informatiahr.ro/de-la-incetare-spre-anulare/

Depistat cu material lemnos fără documente de provenienţăJandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vâlcea aflaţi în misiune pe linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale în zona localităţii Bălceşti din judeţul Vâlcea, au observat în apropiere de satul Delureni, pe un drum forestier, în jurul orelor 14:15, un tractor care tracta un peridoc încărcat cu material lemnos fasonat (cherestea). Jandarmii au intervenit şi l-au oprit pe bărbat iar în urma verificărilor desfăşurate s-a stabilit că acesta transporta material lemnos fără a avea documente de transport şi provenienţă. Cantitatea de 1,2 m.c. masă lemnoasă fasonată(cherestea) a fost ridicată în vederea confiscării şi predată reprezentanţilor Ocolului silvic Bălceşti, iar numitul R. Gheorghe de 40 de ani din Delureni a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 3000 lei conform legii nr.171 din 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/depistat-cu-material-lemnos-fara-documente-de-provenienta-85854/2017-08-09

Nu Consiliul Judeţean, nu Prefectura, nu primăriile, Fondurile de vânătoare ar trebui să asigure hrana mistreţilor! Autorităţile judeţului sunt în alertă, de gradul zero am putea spune, din cauza porcilor mistreţi care distrug culturile cetăţenilor. Numeroasele apeluri ale cetăţenilor, dar şi ale primarilor, au mobilizat administraţia judeţeană care, iată, în două zile consecutiv, a pus pe tapet găsirea de soluţii pentru rezolvarea situaţiei. Luni dimineaţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea a avut o întâlnire cu autorităţile ce au atribuţii directe în acest sens pentru a se stabilii măsuri de intervenţie rapidă în vederea protejării

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

131

http://www.ramnic.ro/articole/depistat-cu-material-lemnos-fara-documente-de-provenienta-85854/2017-08-09

http://www.ramnic.ro/articole/depistat-cu-material-lemnos-fara-documente-de-provenienta-85854/2017-08-09

http://informatiahr.ro/de-la-incetare-spre-anulare/

http://informatiahr.ro/de-la-incetare-spre-anulare/

16.08.2017

culturilor oamenilor. Marţi, 8 august 2017, prefectul Florian Marin a convocat o şedinţă extraordinară a Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea, fix pentru discutarea aceluiaşi subiect, porcii mistreţi.Discuţii pe toate fronturileAflăm de la preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Constantin Rădulescu, că luni dimineaţa s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Prefecturii Vâlcea, ai autorităţilor cu atribuţii în gestionarea fondurilor de vânătoare, respectiv Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, Direcţia Agricolă Vâlcea şi Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Vâlcea, precum şi cu reprezentanţi ai Direcţiei Silvice Vâlcea, în calitate de gestionar al unor fonduri de vânătoare, şi ai Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Vâlcea. Scopul întâlnirii, aşa cum v-am anunţat, a fost de a găsi împreună soluţii la problemele pe care animalele sălbatice le creează agricultorilor, cărora le distrug culturile şi le omoară animalele. „La întâlnirea de azi, s-a discutat despre necesitatea implicării tuturor instituţiilor care au competenţă în domeniu, pentru stoparea acestui fenomen, care a devenit îngrijorător în ultima vreme, din cauza migraţiei mistreţilor din alte fonduri cinegetice şi creşterii numărului de şacali şi de vulpi, ultimele cunoscute ca principali vectori de răspândire a rabiei. La încheierea discuţiilor, s-a stabilit ca fiecare instituţie prezentă să vină cu propuneri concrete, pentru rezolvarea acestor probleme, iar ca un prim pas a fost programată, pentru miercuri, 9 august, ora 10, o întâlnire între reprezentanţi ai DSVSA Vâlcea, responsabili ai Gărzii Forestiere şi gestionarii celor 47 de fonduri cinegetice, existente la nivelul judeţului nostru. Scopul acestei întâlniri este acela de a găsi soluţii în vederea diminuării efectivelor de mistreţi, iar în situaţia în care acestea nu vor da rezultatele aşteptate, în funcţie de gradul de pericol, se va analiza oportunitatea convocării Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a dispune măsurile legale care se impun în acest caz”, a spus Constantin Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea.Şedinţă şi la PrefecturăPrefectul Florian Marin a convocat şi el, în şedinţă extraordinară, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea. Principalul punct pe ordinea de zi va fi „Identificarea unor soluţii legale pentru limitarea pagubelor produse în gospodăriile populaţiei şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

132

16.08.2017

asupra culturilor agricole de către speciile de faună sălbatică de interes cinegetic (porci mistreţi)”. Întâlnirea este programată pentru ora 14.00, la sediul Instituţiei Prefectului. Materialul va fi prezentat de către inspectorul şef al Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea, domnul Gheorghe Poenaru şi de către directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Vâlcea, domnul Marin Cernătescu. Iată că se caută soluţii pe toate planurile, iar autorităţile judeţene sunt în alertă maximă. Dacă vor reuşi sau nu ca întâlnirile şi discuţiile cu toţi factorii implicaţi să ducă şi la soluţii pentru rezolvarea situaţiei vom vedea. Însă, problema trenează de ani buni şi, iată, deja s-a agravat. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/stiri/politica-si-administratie/item/53980-nu-consiliul-judetean,-nu-prefectura,-nu-primariile,-fondurile-de-vanatoare-ar-trebui-sa-asigure-hrana-mistretilor

Ocolul silvic privat din Avrig nu mai administrează pădurile comunei CîrţişoaraRecent, cu prilejul ultimei şedinţe ordinare, Consiliul Local al oraşului Avrig a adoptat o hotărâre prin care a luat act de hotărârea Consiliului Local Cîrţişoara de retragere a comunei din Regia Publică Locală Ocolul Silvic "Izvorul Florii” Avrig RA (RPLOSIF). Tot prin această hotărâre, a fost aprobat şi Actul constitutiv actualizat al structurii silvice private avrigene. Urmare a deciziei de retragere a comunei Cîrţişoara din asocierea pentru constituirea RPLOSIF, această structură silvică privată a rămas administratorul unui singur fond forestier public sibian (cel deţinut de oraşul Avrig – 5.431 ha).În conformitate cu o adresă remisă RPLOSIF Avrig de conducerea Primăriei Cîrţişoara, administrarea fondului forestier al acestei comune (aproximativ 392 de ha) a fost dată în grija Ocolului Silvic Arpaşu de Jos (structură a Direcţiei Silvice Sibiu).În afara fondului forestier al oraşului Avrig, RPLOSIF Avrig mai administrează pădurile şi păşunile împădurite (aproximativ 4.452 de ha) deţinute de comuna Apold (judeţul Mureş). /Tribuna, http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/ocolul-silvic-privat-din-avrig-nu-mai-administreaza-padurile-comunei-cirtisoara-128180.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

133

http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/ocolul-silvic-privat-din-avrig-nu-mai-administreaza-padurile-comunei-cirtisoara-128180.html

http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/ocolul-silvic-privat-din-avrig-nu-mai-administreaza-padurile-comunei-cirtisoara-128180.html

http://www.viatavalcii.ro/stiri/politica-si-administratie/item/53980-nu-consiliul-judetean,-nu-prefectura,-nu-primariile,-fondurile-de-vanatoare-ar-trebui-sa-asigure-hrana-mistretilor



de pres/revista presei/revista... · web vieweste vorba de vegetație ripariană, care formează un...

Documents