3ulpxovhwghsodqxulghpdqdjhphqwdoulvfxo ......situată în sud-estul europei, românia are un relief...

RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.2.2019

SWD(2019) 52 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Al doilea set de planuri de management al bazinelor hidrografice – Stat membru:

România

care însoţeşte documentul

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

referitor la punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa (2000/60/CE) și a

Directivei privind inundațiile (2007/60/CE)

Al doilea set de planuri de management al bazinelor hidrografice

Primul set de planuri de management al riscului la inundații

{COM(2019) 95 final} - {SWD(2019) 30 final} - {SWD(2019) 31 final} -

{SWD(2019) 32 final} - {SWD(2019) 33 final} - {SWD(2019) 34 final} -
















1

Cuprins Acronime și definiții ..................................................................................................................... 5

Cuvânt înainte .............................................................................................................................. 6

Informații generale ...................................................................................................................... 7

Stadiul raportării celui de al doilea plan de management al bazinelor hidrografice ................. 9

Principalele puncte forte, îmbunătățiri și puncte slabe ale celui de al doilea plan (set de

planuri) de management al bazinelor hidrografice ................................................................... 10

Recomandări .............................................................................................................................. 22

Guvernanța și participarea publicului............................................................................. 25

1.1 Evaluarea punerii în aplicare și a conformității cu cerințele DCA în cel de al doilea

ciclu ...................................................................................................................................... 25

1.2 Principalele modificări în ceea ce privește punerea în aplicare și conformitatea de la

primul ciclu ............................................................................................................................. 27

1.3 Progresele înregistrate în privința recomandărilor Comisiei ........................................ 27

Caracterizarea districtelor hidrografice ......................................................................... 28


ciclu ...................................................................................................................................... 28


primul ciclu ............................................................................................................................. 43


Monitorizarea, evaluarea și clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de

suprafață .................................................................................................................................... 46


PMBH ..................................................................................................................................... 46


primul PMBH ......................................................................................................................... 70


Monitorizarea, evaluarea și clasificarea stării chimice a corpurilor de apă de suprafață

.......................................................................................................................................... 74

2


ciclu ...................................................................................................................................... 74

4.2 Principalele modificări în ceea ce privește punerea în aplicare și conformitate de la

primul ciclu ............................................................................................................................. 88


Monitorizarea, evaluarea și clasificarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană

.......................................................................................................................................... 91


ciclu ...................................................................................................................................... 91


primul ciclu ............................................................................................................................. 96


Monitorizarea, evaluarea și clasificarea stării chimice a corpurilor de apă subterană. 98


ciclu ...................................................................................................................................... 98


primul ciclu ........................................................................................................................... 104

6.3 Progresele înregistrate în privința recomandărilor Comisiei ...................................... 104

Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate și artificiale și definirea

potențialului ecologic bun........................................................................................................ 105


ciclu pentru desemnare ......................................................................................................... 105


primul ciclu ........................................................................................................................... 107


Obiective de mediu și excepții........................................................................................ 110


ciclu .................................................................................................................................... 110


primul ciclu ........................................................................................................................... 115


3

Programul de măsuri ..................................................................................................... 118


ciclu .................................................................................................................................... 118


primul ciclu ........................................................................................................................... 130


Măsuri privind captările și deficitul de apă .................................................................. 133


ciclu ................................................................................................................................. 133


primul ciclu ........................................................................................................................... 134

10.3 Progresele înregistrate în privința recomandărilor Comisiei................................... 134

Măsuri legate de poluarea generată de agricultură ...................................................... 135


ciclu și principalele modificări în ceea ce privește punerea în aplicare și conformitatea de la

data primului ciclu ................................................................................................................ 135


primul ciclu ........................................................................................................................... 136

Nu s-au identificat modificări majore în niciunul dintre districtele hidrografice pentru aspecte

legate de subiect. ................................................................................................................... 136


Măsuri legate de poluarea generată de alte sectoare în afară de agricultură .............. 139





Măsuri referitoare la hidromorfologie .......................................................................... 144


ciclu ................................................................................................................................. 144


primul ciclu ........................................................................................................................... 146

4


Analiză economică și politici de tarifare a apei ............................................................ 149





Considerații specifice zonelor protejate (identificare, monitorizare, obiective și măsuri) .

........................................................................................................................................ 153


ciclu ................................................................................................................................. 153


primul ciclu ........................................................................................................................... 156


Adaptarea la secetă și la schimbările climatice ............................................................ 158


ciclu ................................................................................................................................. 158


primul ciclu ........................................................................................................................... 158


5

Acronime și definiții

Directiva privind

SCM

Directiva privind standardele de calitate a mediului

DI Directiva privind inundațiile

Km kilometru

km2 kilometru pătrat

TPM Tip principal de măsuri

PM Program de măsuri

Directiva privind

AC/CC

Directiva privind asigurarea calității/controlul calității

DH District hidrografic

PMBH Plan de management al bazinului hidrografic

IEA+ Indice privind extracția apei+

DCA Directiva-cadru privind apa

WISE

Anexa 0

Sistemul european de informații privind apa

Statele membre au raportat informațiile structurate privind cel de al

doilea set de planuri de management al bazinelor hidrografice în

sistemul WISE (Sistemul european de informații privind apa). Având

în vedere disponibilitatea cu întârziere a orientărilor privind

raportarea, statele membre au putut include în raportare o anexă 0,

care constă într-o notă explicativă succintă cu informațiile pe care nu

le-au putut raporta și motivele acestui fapt. Această anexă a fost

elaborată utilizând un șablon inclus în orientările privind raportarea.

În cazul în care statele membre au raportat toate informațiile solicitate,

această notă explicativă nu a fost necesară.

http://water.europa.eu/

6

Cuvânt înainte

Directiva-cadru privind apa (DCA) (2000/60/CE) prevede, la articolul 18, că fiecare stat

membru raportează Comisiei Europene planul său (planurile sale) de management al bazinelor

hidrografice (PMBH-uri). Cel de al doilea set de PMBH-uri trebuia să fie adoptat de statele

membre în decembrie 2015, iar aceste planuri urmau să fie raportate Comisiei Europene până

în martie 2016.

Raportul de evaluare al acestui stat membru a fost elaborat pe baza informațiilor raportate de

statele membre prin intermediul raportării electronice în Sistemul european de informații

privind apa (WISE).

Rapoartele statelor membre reflectă situația raportată Comisiei Europene de fiecare stat

membru în 2016 sau 2017 și fac trimitere la PMBH-urile elaborate anterior. Este posibil ca

situația din statele membre să se fi modificat de atunci.

7

Informații generale

România (harta A) are o populație totală de 22,3 milioane (populația totală rezidentă este de

19,9 milioane) și o suprafață totală de 238 391 km2. Situată în sud-estul Europei, România are

un relief muntos în partea nordică, în timp ce vasta luncă a Dunării domină sudul țării. La

vărsarea în Marea Neagră, fluviul Dunărea formează o deltă.

Harta A Harta districtelor hidrografice:

Sursă: WISE, Eurostat (frontiere)

Districte hidrografice internaționale (din cadrul Uniunii

Europene)

Districte hidrografice internaționale (din afara Uniunii

Europene)

Districte hidrografice naționale (din cadrul Uniunii

Europene)

Țări (din afara Uniunii Europene)

Ape de coastă și de tranziție

100 % din suprafața României face parte din districtul hidrografic internațional al Dunării,

reprezentând aproximativ 29 % din suprafața acestuia. Partea românească a DH al Dunării

cuprinde 11 subunități/sub-bazine hidrografice.

În tabelul A sunt prezentate informații privind suprafețele districtelor hidrografice naționale,

inclusiv frontierele comune ale țărilor, iar în tabelul B, cota care corespunde României.

RO

BlackSea

RS

MD

UA

RO1000

BG1000

HU1000

BG2000

PL2000

SK40000

BG3000

PL9000

0 100 200

km

8

Tabelul A Prezentare generală a districtelor și subunităților hidrografice ale României

DH /

Sub-bazin Nume

Dimensiune

(km2)

% din

teritoriul RO Țări cu frontiere comune

RO1000 Dunărea 238 962* BG, HU, MD, RS, UA

Sub-bazin

RO9SO Someș - Tisa 22 452 9,4 HU, UA

RO8CR Crișuri 14 939 6,3 HU

RO7MU Mureș 28 540 11,9 HU

RO1BA Banat 18 312 7,7 RS

RO2JI Jiu 16 759 7 -

RO3OT Olt 25 388 10,7 -

RO4AG Argeș - Vedea 21 543 9 -

RO5IL Buzău - Ialomița 26 471 1011,1 -

RO10SI Siret 27 949 11,98 UA

RO11PR Prut - Bârlad 20 569 8,7 MD, UA

RO6DL Dobrogea Litoral 16 041* 6,4* BG, MD, RS, UA

* inclusiv apele de tranziție și de coastă

Sursă: Planurile de management al bazinelor hidrografice raportate în WISE.

Tabelul B Bazine hidrografice transfrontaliere în funcție de categorie și ponderea în

România, exprimată în procente (%)

Numele bazinului

hidrografic

internațional

District hidrografic

național

Țări cu frontiere

comune

Categoria de coordonare

1

km² %

Dunărea RO1000 BG, HU, MD, RS, UA 238 962* 29,6*

* inclusiv apele de tranziție și de coastă

Sursă: Raportarea electronică în WISE

Categoria 1: Acord internațional, organism de cooperare permanentă și PMBH internațional

existent.

Categoria 2: Acord internațional și organism de cooperare permanentă existent.

Categoria 3: Acord internațional existent.

Categoria 4: Nu există nicio colaborare oficială.

9

Stadiul raportării celui de al doilea plan de management al

bazinelor hidrografice

La 22 decembrie 2015, au fost publicate un PMBH unic/național pentru România (Dunărea) și

PMBH-uri pentru 11 subunități, întreg teritoriul României fiind alocat unui singur bazin

hidrografic (Dunărea). Documentele sunt disponibile de la Agenția Europeană de Mediu

(AEM), Registrul central de date EIONET https://cdr.eionet.europa.eu/.

https://cdr.eionet.europa.eu/

10

Principalele puncte forte, îmbunătățiri și puncte slabe ale celui de

al doilea plan (set de planuri) de management al bazinelor

hidrografice

Principalele puncte forte și deficiențe ale celui de al doilea PMBH al României sunt

următoarele:

Guvernanța și consultarea publică

În ceea ce privește participarea publicului și implicarea activă a părților interesate,

publicul și părțile interesate au primit informații printr-o serie de metode, inclusiv prin

intermediul mass-mediei, precum și cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Apei și a Zilei

Dunării.

Comitetele de Bazin, existente pentru fiecare sub-bazin, au contribuit la informarea

publicului și, de asemenea, au sprijinit implicarea activă a părților interesate.

Caracterizarea DH

A existat o scădere semnificativă (11 %) a numărului de corpuri de apă de tipul râurilor

între cele două cicluri, ca urmare a aplicării unei metodologii actualizate bazate pe

studii de cercetare.

Potrivit informațiilor raportate în PMBH, tipologia a fost revizuită și mai multe tipuri

au fost armonizate.

Există încă decalaje în ceea ce privește condițiile de referință specifice tipului pentru

elementele calitative biologice în cazul unor tipuri din toate categoriile de apă. Conform

informațiilor furnizate ulterior de România, condițiile de referință au fost raportate în

WISE numai pentru situațiile existente, dar în PMBH au fost incluse valori de referință

specifice tipului pentru aproape toate elementele calitative biologice. În plus, pentru

tipurile de ape de coastă și ape de tranziție, nu au fost stabilite condiții de referință

pentru niciunul dintre elementele calitative hidromorfologice sau fizico-chimice.

Conform informațiilor furnizate ulterior de România, există condiții de referință

hidromorfologice specifice tipurilor pentru corpurile de apă de tranziție și de coastă.

Nu există tipuri de intercalibrare echivalente pentru cele două tipuri de corpuri de apă

de tranziție din cauza lipsei unor tipuri comune. Conform informațiilor furnizate

ulterior de România, nu a fost posibil din punct de vedere tehnic să se finalizeze

11

evaluarea comparabilității în cadrul procesului de intercalibrare. Pentru 59 % din lacuri

și 47 % din râuri nu există un tip de intercalibrare echivalent, deși limitele de clasă

utilizate pentru toate tipurile naționale au fost cele de tip intercalibrat:

transferarea/utilizarea rezultatelor intercalibrării la tipurile neintercalibrate este un

element esențial pentru baza clasificării stării.

S-a efectuat o caracterizare suplimentară privind formarea geologică a acviferelor

asociate corpurilor de apă subterană, raportându-se dacă corpurile de apă subterană erau

stratificate sau nu. Corpurile de apă subterană au fost asociate corpurilor de apă de

suprafață și ecosistemelor terestre.

Importanța presiunilor a fost definită ca praguri și a fost asociată neîndeplinirii

obiectivelor atât pentru apele subterane, cât și pentru apele de suprafață. Cu toate

acestea, în cazul corpurilor de apă de tranziție, presiunile antropice necunoscute au

reprezentat singurul tip de presiune raportat, indicând existența unor deficiențe în ceea

ce privește evaluarea impactului și a presiunilor actuale pentru această categorie de apă.

Potrivit informațiilor furnizate ulterior de România, presiunile necunoscute exercitate

asupra corpurilor de apă de tranziție au fost presiuni indirecte din zona de captare a

apei, iar măsurile luate în amonte ar conduce la îndeplinirea obiectivelor de mediu

pentru corpurile de apă de tranziție.

România a raportat indicatori ai decalajelor pentru presiunile semnificative care trebuie

eliminate pentru atingerea obiectivelor de mediu în cazul celor mai multe dintre aceste

presiuni. Impactul presiunilor semnificative (poluarea punctiformă și difuză) a fost

evaluat cantitativ prin aplicarea instrumentelor de modelare, iar rezultatele

monitorizării emisiilor poluante au fost folosite.

România a raportat inventare ale substanțelor prioritare pentru fiecare dintre cele

11 subunități ale sale. 37 de substanțe prioritare au fost incluse în cel puțin unul dintre

aceste inventare. Abordarea în două etape prezentată în Ghidul nr. 28 elaborat în cadrul

strategiei comune de punere în aplicare a fost utilizată pentru întocmirea inventarelor

pentru nouă dintre cele 37 de substanțe prioritare din inventare. Pentru aceste substanțe,

în conformitate cu ghidul, au fost puse în aplicare Nivelul 2 (aport riveran) sau

Nivelul 1 (informații privind sursele punctiforme) + Nivelul 2. Aceeași metodologie a

fost pusă în aplicare și pentru alte substanțe. Calitatea datelor a fost evaluată ca fiind

nesigură sau medie.

12

Monitorizarea, evaluarea și clasificarea stării ecologice

Rețeaua de monitorizare a fost extinsă de la primul PMBH, numărul parametrilor

monitorizați a crescut, iar nivelul de încredere al evaluării stării s-a îmbunătățit.

Cele mai multe elemente calitative biologice au fost monitorizate cel puțin la frecvența

minimă recomandată. Există unele decalaje în monitorizarea elementelor calitative

necesare, întrucât condițiile morfologice nu au fost monitorizate în apele de coastă și în

apele de tranziție.

Numeroase corpuri de apă au fost clasificate pentru mai multe elemente calitative

biologice și elemente calitative de sprijin decât în primul PMBH. Macrofitele nu au

fost clasificate în râuri și lacuri, iar peștii nu au fost clasificați în lacuri1, din cauza

lipsei metodelor.

De la primul PMBH, au fost dezvoltate mai multe metode de evaluare pentru

elementele calitative biologice. Cu toate acestea, metodele pentru macrofitele din râuri

și lacuri2 și peștii din lacuri încă lipseau.

Metodele de evaluare a elementelor calitative biologice din râuri sunt sensibile la mai

multe tipuri de impact semnificativ. Cu toate acestea, nu există metode de evaluare a

elementelor calitative biologice care să fie sensibile la poluarea chimică, la schimbările

hidrologice, la acidifiere și la intruziunea salină în râuri, chiar dacă aceste efecte au fost

raportate ca fiind semnificative.

Numeroase tipuri de râuri și lacuri naționale nu sunt asociate niciunui tip de

intercalibrare. Pentru toate tipurile naționale, limitele de clasă folosite au fost cele

specifice tipurilor intercalibrate.

Condițiile morfologice au fost evaluate în ceea ce privește starea ecologică/potențialul

ecologic, iar limitele de clasificare sunt legate de limitele de clasă pentru elementele

calitative biologice sensibile. Regimul hidrologic sau al mareelor din toate categoriile,

precum și continuitatea râurilor au fost raportate ca fiind evaluate, însă limitele de

clasificare nu sunt legate de limitele de clasă pentru elementele calitative biologice

sensibile.

1 Trebuie remarcat faptul că peștii nu sunt relevanți pentru 26 % din corpurile de apă de tipul lacurilor naturale. 2 Metodele pentru macrofite sunt în prezent intercalibrate și au fost incluse în ultima decizie privind

intercalibrarea.

13

De la primul PMBH, au fost dezvoltate metode de evaluare pentru majoritatea

elementelor calitative fizico-chimice. În ceea ce privește râurile și lacurile, toate

elementele fizico-chimice generale/toți parametrii fizico-chimici generali sunt evaluate

(evaluați) în ceea ce privește starea ecologică/potențialul ecologic, cu excepția

condițiilor de transparență și salinitate din lacuri. Condițiile termice nu au fost

considerate relevante pentru lacuri, corpurile de apă de tranziție și corpurile de apă de

coastă, deoarece nu există evacuări în aceste categorii de apă.

De la primul PMBH, numărul de puncte de monitorizare pentru poluanții specifici

bazinelor hidrografice a scăzut în cazul lacurilor, dar a crescut în cazul râurilor. Nu au

existat prea multe schimbări în ceea ce privește apele de tranziție și apele de coastă.

Monitorizarea a fost raportată pentru 11 poluanți specifici bazinelor hidrografice

diferiți, aceasta efectuându-se cel puțin la frecvența minimă recomandată. Metodele

analitice sunt în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) sau cu articolul 4 alineatul (2)

din Directiva privind AC/CC (2009/90/CE) pentru toate substanțele.

Numărul de corpuri de apă în stare ecologică bună sau mai bună a crescut de la primul

PMBH.

Monitorizarea, evaluarea și clasificarea stării chimice a corpurilor de apă de

suprafață

Toate corpurile de apă și toate apele teritoriale au fost clasificate. Între cele două

PMBH-uri, s-a înregistrat o ușoară creștere a proporției corpurilor de apă aflate într-o

stare chimică bună (de la 93 % la 98 %), însoțită de o ușoară scădere corespunzătoare a

corpurilor de apă care nu au reușit să atingă o stare bună (de la 7 % la 2 %).

Toate corpurile de apă de tranziție și de coastă și toate apele teritoriale sunt

monitorizate în ceea ce privește starea chimică. Doar aproximativ un sfert din corpurile

de apă de tipul râurilor și lacurilor sunt monitorizate. Aceasta înseamnă că aproximativ

un sfert din corpurile de apă de tipul lacurilor și al râurilor au fost clasificate pe baza

opiniilor experților, și aproximativ 50 %, prin grupare.

Numărul de substanțe prioritare monitorizate și numărul de corpuri de apă monitorizate

au crescut între cele două PMBH-uri, ceea ce a dus la creșterea nivelului de încredere în

evaluarea stării. Cu toate acestea, 56 % din corpurile de apă de suprafață din România

erau încă clasificate din punctul de vedere al stării chimice ca prezentând un nivel

scăzut de încredere (și numai 1 % prezentau un nivel ridicat de încredere).

14

37 dintre cele 41 de substanțe prioritare au fost monitorizate în apă și utilizate pentru

evaluarea stării. Au fost incluse toate substanțele prioritare identificate ca fiind

evacuate. Cele patru substanțe care nu au fost monitorizate nu au fost luate în

considerare nici în inventare (prin urmare, nu este clar dacă acestea sunt evacuate). În

peste 80 % din cazuri, frecvența de monitorizare aplicată a fost cel puțin frecvența

minimă recomandată. Frecvențele reduse au fost determinate de incapacitatea de a

efectua prelevări de probe în timpul perioadei de secetă pentru corpurile de apă

temporare, de incapacitatea de a efectua prelevări de probe în anumite condiții

meteorologice specifice iernii sau de datele raportate incorect în WISE.

Mercurul, hexaclorbenzenul și hexaclorbutadiena au fost monitorizate în biotă pentru

evaluarea stării, la frecvența minimă recomandată. Monitorizarea este efectuată în ceea

ce pare a fi un număr foarte limitat de puncte.

9 dintre cele 14 substanțe prioritare obligatorii sunt monitorizate în sedimente în râuri și

lacuri pentru evaluarea tendințelor. Trei dintre aceste nouă substanțe au fost

monitorizate și în alte categorii de apă de suprafață. Unele dintre aceste substanțe sunt

monitorizate în ceea ce pare a fi un număr foarte limitat de puncte. Frecvența prelevării

de probe este frecvența minimă recomandată.

Monitorizarea, evaluarea și clasificarea stării cantitative a corpurilor de apă

subterană

30 din 143 de corpuri de apă subterană nu sunt monitorizate. Cu toate acestea, având în

vedere analiza presiunii și a impactului și rezultatele evaluării stării, toate corpurile de

apă subterană au fost clasificate ca având o stare cantitativă bună și nu s-a constatat că

nu îndeplinesc obiectivele de mediu.

Monitorizarea, evaluarea și clasificarea stării chimice a corpurilor de apă

subterană

Gradul de acoperire a monitorizării de supraveghere s-a îmbunătățit în cel de al

doilea ciclu, însă nu este încă complet. Toți parametrii de bază prevăzuți de DCA au

fost monitorizați.

Nu toate substanțele care prezintă riscuri sunt monitorizate. Cu toate acestea, România

a clarificat ulterior că toate corpurile de apă subterană care sunt expuse riscului de a nu

atinge o stare chimică bună și toate substanțele care generează acest risc sunt supuse

monitorizării operaționale.

15

Suprafața corpurilor de apă subterană care nu au prezentat o stare bună a scăzut de la

primul PMBH la cel de al doilea. Aproximativ 10 % din corpurile de apă subterană nu

respectă obiectivul privind starea chimică bună.

Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate și artificiale și definirea

potențialului ecologic bun

S-a efectuat o analiză actualizată a presiunilor antropice, în special a modificărilor

hidromorfologice, pentru a sprijini desemnarea corpurilor de apă puternic modificate,

și, de asemenea, o analiză mai detaliată a altor mijloace alternative de a obține

beneficiile modificărilor. Mai mult, neatingerea unei stări bune a fost verificată prin

metodologii îmbunătățite de evaluare.

Numărul elementelor calitative biologice utilizate pentru definirea potențialului

ecologic bun/maxim pare să fi crescut de la primul ciclu. Metodele de evaluare a

diferitelor elemente calitative biologice au fost revizuite și îmbunătățite. Prin urmare, a

crescut numărul elementelor calitative biologice care pot fi evaluate în diferite categorii

de apă pentru a clasifica starea și potențialul. De asemenea, și nivelul de încredere al

evaluării potențialului ecologic s-a îmbunătățit de la primul ciclu. Cu toate acestea,

pentru apele de coastă, nu au fost raportate metode de evaluare a elementelor calitative

biologice sensibile la modificări hidrologice sau morfologice.

Au fost raportate măsuri de atenuare pentru definirea potențialului ecologic bun.

Conform informațiilor furnizate ulterior de România, descrierile efectelor preconizate

asupra elementelor calitative biologice sunt furnizate ca o abordare generală într-un

catalog de măsuri de atenuare și refacere.

Obiective de mediu și excepții

Obiectivele de mediu pentru starea ecologică și chimică a corpurilor de apă de suprafață

și starea chimică și cantitativă a apelor subterane au fost raportate în toate districtele

hidrografice.

S-au raportat factorii determinanți, presiunile și poluanții care au condus la excepții.

Articolul 4 alineatul (5) a fost aplicat pentru apele de suprafață în primul ciclu și este

aplicat pe scară mai largă în cel de al doilea PMBH. Aplicarea excepțiilor de la

16

articolul 4 alineatul (4) s-a limitat la râuri și lacuri între primul și cel de al doilea

PMBH și a rămas stabilă pentru corpurile de apă de coastă și de tranziție.

Articolul 4 alineatul (7) a fost aplicat ca urmare a modificărilor noi în cazul a patru

corpuri de apă de tipul râurilor. Sunt necesare informații suplimentare pentru a evalua

dacă sunt îndeplinite toate cerințele de la articolul 4 alineatul (7) și dacă efectele tuturor

modificărilor planificate recent în ceea ce privește starea/potențialul corpurilor de apă

sunt evaluate la nivelul elementelor calitative.

Program de măsuri

Aproape 75 % din măsurile planificate (stabilite în primul ciclu) au fost puse în

aplicare. Au existat unele întârzieri în punerea în aplicare a primului program de măsuri

(PM) din cauza lipsei de finanțare, a lipsei unui mecanism și a întârzierilor în procedura

de licitație pentru atribuirea contractelor.

România a raportat că finanțarea a fost asigurată pentru toate sectoarele relevante

pentru cel de al doilea PM. Pentru punerea în aplicare a măsurilor în România, este

necesară o cantitate însemnată de investiții.

Noua legislație sau noile regulamente de punere în aplicare a PM în primul ciclu au fost

deja adoptate în România.

În cazul celor mai importante presiuni, există o serie de tipuri principale de măsuri

operaționale pentru a le aborda. Nu au fost identificate presiuni semnificative drept

cauze ale neatingerii unei stări cantitative bune de către corpurile de apă subterană. În

cazul unor presiuni semnificative asupra corpurilor de apă de suprafață nu există tipuri

principale de măsuri pentru a le aborda.

România a cartografiat o serie de măsuri naționale de bază și suplimentare pe baza

tipurilor principale de măsuri predefinite și derivate la nivel național. Un procent ridicat

(63 %) din măsurile naționale suplimentare au fost cartografiate pe baza TPM 14 -

Cercetare, îmbunătățirea bazei de cunoștințe pentru reducerea incertitudinii.

Nu au fost raportate informații pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice din

apele de suprafață, însă aceștia sunt abordați în termeni generali (de exemplu, în

TPM 21 - Tratarea apelor reziduale).

Au fost raportate tipuri principale de măsuri pentru unele substanțe prioritare care

determină neatingerea stării bune pentru corpurile de apă de suprafață. Nu au fost

17

raportate tipuri principale de măsuri pentru trei substanțe prioritare care au fost

raportate drept cauza neatingerii unei stări bune de către corpurile de apă de suprafață;

acestea sunt, însă, acoperite de alte măsuri, cum ar fi TPM 1 - Construirea sau

modernizarea stațiilor de tratare a apelor reziduale (tipul de presiune 1.1), TPM 21 -

Măsuri de prevenire sau de control al cantității de poluare din zonele urbane,

transporturi și infrastructura construită.

Au fost raportați indicatori privind decalajele care trebuie eliminate de tipurile

principale de măsuri și indicatori pentru amploarea și progresele înregistrate în punerea

în aplicare a măsurilor până în 2027. În ceea ce privește PM, acest aspect reprezintă un

adevărat punct forte al punerii în aplicare de către România. S-au definit indicatori

semnificativi atât pentru decalajele privind starea bună, cât și pentru nivelul de punere

în aplicare impus de măsuri, pentru toate ciclurile următoare de planificare.

Potrivit Legii apelor, PMBH și planurile de management al riscului de inundații nu au

fost integrate într-un plan unic. S-a raportat că a existat coordonare în toate aspectele.

18

Măsuri privind captările și deficitul de apă

Presiunile legate de captarea apei nu au fost raportate ca fiind relevante pentru

România, niciun corp de apă de suprafață sau de apă subterană neconfruntându-se cu

probleme legate de cantitatea apei. Cu toate acestea, s-au înregistrat variații locale între

subunitățile din România în ceea ce privește cererea și disponibilitatea apei.

Principalele utilizări pentru consumul de apă nu sunt raportate. Extinderea planificată a

irigațiilor finanțate de Uniunea Europeană de la 0,8 la 1,8 milioane de hectare ar putea

conduce la viitoare presiuni semnificative legate de captări, ceea ce reprezintă un motiv

de îngrijorare.

PMBH nu include un plan de alocare și de management al resurselor de apă. Există un

regim de concesiuni, autorizații și/sau licențe pentru controlul barării și al captărilor de

apă, precum și un registru al barărilor și captărilor.

Măsurile de promovare a utilizării eficiente și durabile a apei [articolul 11 alineatul (3)

litera (c) privind măsurile de bază] au fost puse în aplicare în ciclul precedent, iar

pentru perioada 2016-2021 sunt planificate noi măsuri și/sau modificări semnificative.

Măsuri legate de poluarea generată de agricultură

Există o legătură clară între presiunile agricole și măsurile agricole.

S-a efectuat o evaluare a decalajelor privind nutrienții și pesticidele și au fost stabilite

obiective de gestionare a poluării cu nutrienți.

Punerea în aplicare a măsurilor de bază pentru controlul poluării difuze generate de

agricultură la sursă este asigurată în toate bazinele hidrografice, aceleași reguli

aplicându-se în întregul DH.

Au fost raportate măsuri suplimentare pentru reducerea poluării generate de agricultură.

Finanțarea măsurilor este garantată, iar costurile măsurilor au fost raportate.

Măsuri legate de poluarea generată de alte sectoare în afară de agricultură

Au fost stabilite măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de

efluenții proveniți din aglomerările umane în vederea reducerii poluării din surse

punctiforme și din surse difuze de poluare.

Au fost raportate TPM-uri pentru mai multe substanțe prioritare individuale care

determină neatingerea obiectivelor vizate, dar nu pentru toate. Au fost instituite măsuri

generale pentru altele și pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice. TPM 15 -

„Măsuri pentru eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe

19

periculoase prioritare sau pentru reducerea emisiilor, evacuărilor și pierderilor de

substanțe prioritare” se numără printre TPM-urile cartografiate și care contribuie la

combaterea presiunilor semnificative.

Măsuri referitoare la hidromorfologie

Au fost identificate presiuni hidromorfologice semnificative numai pentru râuri, iar

pentru abordarea acestor presiuni, s-au raportat mai multe tipuri principale de măsuri

operaționale. Cu toate acestea, pentru corpurile de apă afectate de modificările

hidromorfologice (pierderea fizică a întregului corp de apă sau a unei părți a acestuia),

care reprezintă cea mai mare parte a corpurilor de apă cu presiuni hidromorfologice

semnificative, se propun doar măsuri de cercetare, ca prim pas în stabilirea măsurilor

adecvate pentru următorul ciclu.

Nivelul de ambiție în ceea ce privește eliminarea decalajelor pentru o presiune

hidromorfologică semnificativă variază de la neeliminarea decalajului până la

eliminarea completă a acestuia în perioada 2015 și 2021. În cazul râurilor afectate de

presiuni hidromorfologice semnificative pentru care nu se prevede niciun progres până

în 2021, informațiile raportate indică faptul că decalajul va fi complet eliminat până în

2027, cu excepția anumitor porțiuni ale râurilor afectate de infrastructurile de protecție

împotriva inundațiilor și de producerea de energie hidroelectrică, ale căror niveluri de

presiune rămân neschimbate până în 2027.

Debitele ecologice au fost derivate și implementate parțial, și anume pentru unele

corpuri de apă relevante, dar încă se lucrează în acest sens. Pentru primul PMBH nu au

existat orientări pentru definirea debitului ecologic, însă au existat obligații pentru

asigurarea debitului minim pentru protejarea ecosistemelor acvatice, în conformitate cu

Legea apelor. În cadrul celui de al doilea PMBH a fost elaborată o metodologie pentru

determinarea debitului ecologic, care, în 2015, se află încă în curs de validare. Conform

informațiilor furnizate ulterior de România, metodologia este în prezent finalizată.

Au fost puse în aplicare măsuri de retenție naturală a apei pentru a aborda modificările fizice cauzate de infrastructurile de protecție împotriva inundațiilor. În plus, unele

măsuri legate de retenția naturală a apei sunt incluse și în măsurile din planul de

management al riscului la inundații, stabilind o legătură între DCA și Directiva privind

inundațiile. De asemenea, se remarcă faptul că a existat o propunere de instituire a unui

grup de lucru interministerial pentru refacerea zonelor umede de-a lungul Dunării și a

20

principalilor afluenți, ca măsură de reducere a riscului de inundații și de implementare a

infrastructurii verzi și a sistemelor de retenție a apei.

Analiză economică și politici de tarifare a apei

Calculele legate de recuperarea costurilor rămân limitate - costurile legate de mediu și

resurse au fost parțial incluse.

În ceea ce privește explicarea modului în care politicile de tarifare a apei oferă

stimulente adecvate pentru ca utilizatorii să utilizeze în mod eficient resursele de apă,

sunt menționate mai multe cerințe legislative naționale, dar nu se explică în mod

specific modul în care politicile de tarifare oferă „stimulente adecvate”.

Au fost furnizate trimiteri la acte legislative, care includ detalii despre principiul

„poluatorul plătește”.

A fost utilizată o definiție generală a serviciilor din domeniul apei. Ratele de recuperare

a costurilor sunt de exact 100 % pentru toate serviciile din domeniul apei, sugerând

anumite probleme metodologice.

Considerații specifice zonelor protejate (identificare, monitorizare, obiective și

măsuri)

Au fost identificate toate tipurile relevante de zone protejate, iar starea tuturor

corpurilor de apă de suprafață și subterane asociate a fost evaluată ca prezentând un

nivelul de încredere ridicat sau mediu.

Au fost stabilite obiective specifice pentru zonele protejate pentru apă potabilă și pentru

zonele de producție de crustacee. Acestea au fost îndeplinite în mare măsură în zonele

protejate pentru apă potabilă și pe deplin, în zonele de producție de crustacee.

Cu toate acestea, nu s-au stabilit obiective specifice pentru zonele protejate asociate

habitatelor și păsărilor; obiectivele de mediu ale DCA sunt considerate suficiente pentru

a asigura un stadiu corespunzător de conservare în toate siturile Natura 2000. Nu există

dovezi ale unei evaluări a nevoilor legate de caracteristicile de interes în zonele

protejate individuale.

Monitorizarea specifică a zonelor protejate pentru ape de suprafață a fost raportată

pentru punctele de monitorizare din corpurile de apă asociate cu zonele pentru habitate

și zonele pentru apă potabilă, precum și pentru zonele de producție de crustacee.

21

Adaptarea la secetă și la schimbările climatice

Schimbările climatice au fost luate în considerare în diverse moduri la elaborarea

PMBH în România, precizându-se că a fost utilizat Ghidul nr. 24 elaborat în cadrul

strategiei comune de punere în aplicare referitor la modalitățile de adaptare la

schimbările climatice.

În cel de al doilea PMBH, au fost incluse măsuri privind reziliența la efectele

schimbărilor climatice.

22

Recomandări

România ar trebui să continue să îmbunătățească cooperarea internațională, inclusiv

prin evaluări coordonate ale aspectelor tehnice ale DCA, cum ar fi asigurarea unei

abordări armonizate pentru evaluarea stării și a unui PM coordonat pentru a asigura

îndeplinirea la timp a obiectivelor DCA.

România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește caracterizarea

corpurilor de apă, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru stabilirea condițiilor

de referință.

România ar trebui să acționeze în continuare în ceea ce privește repartizarea presiunilor

între sectoare, lucru necesar pentru a putea identifica măsurile adecvate.

România ar trebui să consolideze în continuare monitorizarea apei de suprafață prin

acoperirea tuturor elementelor calitative relevante în toate categoriile de apă, inclusiv a

elementelor calitative hidromorfologice.

România ar trebui să finalizeze elaborarea metodelor de evaluare pentru toate

elementele calitative relevante și să se asigure că acestea sunt în conformitate cu

cerințele DCA. Metodele de evaluare pentru elementele calitative biologice trebuie să

fie sensibile la toate tipurile relevante de impact, în special la poluarea chimică,

modificările hidrologice, acidificare și intruziunea salină în râuri. Limitele de

clasificare a regimului hidrologic și al mareelor trebuie să fie corelate cu limitele de

clasă pentru elementele calitative biologice sensibile.

România ar trebui să progreseze în ceea ce privește transferul rezultatelor intercalibrării

în toate tipurile naționale.

Nivelul de încredere în evaluarea stării chimice ar trebui să fie îmbunătățit în

continuare. În special, monitorizarea ar trebui efectuată într-un mod care să ofere o

acoperire spațială suficientă, în special în biotă, iar toate substanțele prioritare ar trebui

luate în considerare la evaluarea stării. Dacă se utilizează o matrice diferită, ar trebui

furnizate explicațiile corespunzătoare, conform cerințelor Directivei-cadru privind apa.

România ar trebui să îmbunătățească în continuare monitorizarea tendințelor în

sedimente și/sau biotă, pentru a se asigura că toate substanțele relevante menționate în

Directiva 2008/105/CE sunt monitorizate într-un mod care să ofere o rezoluție

temporală și o acoperire spațială suficientă.

23

România ar trebui să continue să își îmbunătățească monitorizarea cantitativă și chimică

a apelor subterane.

România ar trebui să continue eforturile de îmbunătățire a metodologiei de definire a

potențialului ecologic pentru toate categoriile de apă la nivelul corpului de apă, inclusiv

al apelor de coastă. Acest lucru va îmbunătăți nivelul de încredere al evaluării.

Articolul 4 alineatul (5) este aplicat pe scară mai largă în cel de al doilea set de

PMBH-uri. Ar trebui depuse eforturi în continuare pentru îmbunătățirea suplimentară a

metodologiei și a justificărilor pentru evaluarea și aplicarea excepțiilor. Criteriile de

aplicare a articolului 4 alineatul (4) trebuie să se distingă clar de criteriile pentru

aplicarea articolului 4 alineatul (5) în ceea ce privește fezabilitatea tehnică și costurile

disproporționate.

România trebuie să asigure o evaluare aprofundată a noilor modificări planificate, în

conformitate cu cerințele DCA și după cum este specificat în continuare de Hotărârea

Curții în cauza C-461/13. Utilizarea excepțiilor de la articolul 4 alineatul (7) trebuie să

se bazeze pe o evaluare amănunțită a tuturor etapelor, astfel cum se prevede în DCA, în

special o evaluare prin care să se stabilească dacă proiectul este de interes public major

și dacă avantajele pentru societate sunt mai mari decât gradul de degradare a mediului,

precum și lipsa unor alternative care ar constitui o opțiune mai bună pentru mediu. În

plus, aceste proiecte se pot demara numai atunci când s-au luat toate măsurile posibile

pentru a reduce impactul negativ asupra stării/potențialului corpurilor de apă.

Informațiile respective privind aplicarea articolului 4 alineatul (7) trebuie raportate în

PMBH.

Toate TPM-urile trebuie să fie operaționale, iar toate presiunile semnificative, să fie

abordate.

România ar trebui să se asigure că măsurile se bazează pe analiza actualizată a

presiunilor și a impactului și pe evaluarea stării corpurilor de apă.

România ar trebui să se asigure că TPM-urile sunt asociate cu toate substanțele

prioritare individuale, cu poluanții specifici bazinelor hidrografice și cu poluanții apelor

subterane care determină neatingerea stării vizate.

România ar trebui să evalueze eficacitatea măsurilor de combatere a poluanților

chimici, astfel încât să poată identifica măsurile suplimentare adecvate.

24

Îmbunătățirea aplicării cerințelor prevăzute în Directiva privind tratarea apelor urbane

reziduale în ceea ce privește cerința de tratare mai riguroasă a apelor reziduale pentru

evacuarea în zone sensibile și asigurarea unor investiții care să faciliteze tratarea

corespunzătoare a apelor reziduale din orașele mari;

România ar trebui să asigure identificarea tuturor presiunilor hidromorfologice

relevante și să pună în aplicare măsuri adecvate ca răspuns la aceste presiuni.

PMBH-urile nu sunt suficient de ambițioase în ceea ce privește proiectarea și aplicarea

acestor măsuri.

România trebuie să se asigure că debitele ecologice sunt derivate și puse în aplicare în

acest al doilea ciclu

România ar trebui să continue să monitorizeze eficacitatea măsurilor în cadrul celui de

al doilea PMBH și, în cazul în care, în unele corpuri de apă, calitatea apei este în

continuare expusă riscului din cauza surselor agricole de poluare difuză, ar trebui să ia

în considerare punerea în aplicare de măsuri alternative sau suplimentare pentru a

atenua acest risc.

România ar trebui să continue să aplice recuperarea costurilor pentru activitățile de

utilizare a apei care au un impact semnificativ asupra corpurilor de apă sau să justifice

orice excepții în temeiul articolului 9 alineatul (4). De asemenea, România ar trebui să

continue să prezinte în mod transparent modul în care au fost calculate costurile

financiare, de mediu și al resurselor și modul în care este asigurată contribuția adecvată

a diferiților utilizatori. România ar trebui să continue să prezinte în mod transparent

politica de tarifare a apei și să ofere o imagine de ansamblu transparentă a investițiilor

estimate și a nevoilor de investiții.

România încă trebuie să pună în aplicare măsuri specifice în zonele sale de protecție

asociate zonelor protejate pentru apă potabilă. În plus, România ar trebui să stabilească

obiective specifice pentru zonele protejate desemnate în temeiul Directivei Habitate și

al Directivei Păsări, astfel cum se solicită în recomandările anterioare.

25

Guvernanța și participarea publicului

1.1 Evaluarea punerii în aplicare și a conformității cu cerințele DCA în

cel de al doilea ciclu

1.1.1 Măsuri administrative - districte hidrografice

România a desemnat un singur district hidrografic (DH), districtul hidrografic al Dunării. Acest

DH este împărțit în 11 sub-bazine/subunități. Aproape întregul teritoriu al României face parte

din districtul hidrografic internațional al Dunării3: 97,4 %. Restul reprezintă în principal apele

de coastă și afluenții mici asociați, care au fost anexați districtului hidrografic al Dunării

(100 %).

1.1.2 Măsuri administrative - autorități competente

România raportează existența a două autorități competente.

Administrația Națională „Apele Române” este responsabilă pentru monitorizarea și evaluarea

stării apelor subterane și a apelor de suprafață, analiza economică, analiza presiunii și a

impactului, pregătirea PMBH și a PM, participarea publicului, punerea în aplicare a măsurilor

și raportarea către Comisia Europeană.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este responsabil pentru coordonarea punerii în

aplicare și asigurarea respectării regulamentelor.

1.1.3 Planurile de management al bazinelor hidrografice - structură și evaluarea

strategică de mediu

România deține 11 sub-planuri pentru PMBH-ul său, unul pentru fiecare sub-bazin/subunitate.

A fost efectuată o evaluare strategică de mediu pentru PMBH-ul României.

1.1.4 Consultarea publică

Publicul și părțile interesate din România au fost informate cu privire la această consultare

prin: expediere directă prin poștă, internet, invitații adresate părților interesate, autorități locale,

mass-media (ziare, televiziune și radio), întâlniri și materiale tipărite. În plus, s-au publicat

articole tematice în reviste de specialitate, broșuri și pliante și s-au organizat festivități cu

3 Comisia Europeană, raportul statului membru: România [care însoțește raportul Comisiei către Parlamentul

European și Consiliu privind implementarea Directivei-cadru privind apa (2000/60/CE): Planuri de

management al bazinelor hidrografice], SWD(2012) 379 final, 14 noiembrie 2012.

26

ocazia Zilei Mondiale a Apei și a Zilei Dunării. Comitetele de Bazin (existente pentru fiecare

sub-bazin) au fost principalele organisme de informare și consultare a publicului la nivel de

sub-bazin și la nivel local. Documentele de consultare au fost disponibile prin expediere directă

prin poștă (atât prin poștă electronică, cât și prin poșta clasică), pentru descărcare și pe suport

de hârtie la nivel de localități. Documentele au fost disponibile pe site-ul

Administrației Naționale „Apele Române” și cele ale administrațiilor bazinale de apă (adică

administrații pentru sub-bazine) pe durata perioadei prevăzute de șase luni.

Au fost implicate activ următoarele grupuri de părți interesate: agricultură/fermieri, grupuri de

consumatori4, reprezentanți ai unor sectoare precum energia/energia hidroelectrică,

pescuitul/acvacultura, industria, autorități locale/regionale, navigație/porturi,

ONG-uri/protecția naturii, alimentarea cu apă și salubritate, precum și universități, centre de

cercetare și asociații profesionale. Implicarea activă s-a realizat prin crearea de grupuri

consultative și, de asemenea, în cadrul comitetelor de bazin5, precum și prin intermediul unor

evenimente de informare pe parcursul Zilei Mondiale a Apei și al Zilei Dunării.

Consultarea publică a avut următorul impact: adăugarea de noi informații, adaptarea la măsuri

specifice, modificări ale selecției de măsuri și angajamentul de a continua activitatea de

cercetare.

1.1.5 Integrarea cu Directiva privind inundațiile și cu Directiva-cadru „Strategia

pentru mediul marin”

România a organizat consultări comune privind PMBH și planurile sale de management al

riscului la inundații elaborate în temeiul Directivei privind inundațiile6.

Nu a avut loc o consultare comună cu privire la Directiva-cadru „Strategia pentru mediul

marin”.7 Cu toate acestea, pregătirea PMBH și a PM a fost coordonată cu punerea în aplicare a

Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (a se vedea capitolul 9).

1.1.6 Coordonare și cooperare internațională

Districtul hidrografic al României face parte din districtul hidrografic internațional al Dunării.

Există un acord internațional, un organism de cooperare permanentă și un PMBH internațional

4 România a clarificat ulterior că acestea au fost reprezentate în special de utilizatorii de apă. 5 România a informat ulterior că, în cadrul comitetelor, reuniunile au fost dedicate unor părți interesate

specifice. 6 Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații a intrat în vigoare la

26 noiembrie 2007 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32007L0060 7 Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de

acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul

marin”) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32008L0056

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32007L0060http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32008L0056

27

(cooperare de categoria 1). În cadrul PMBH-ului internațional, există legături explicite cu

PMBH-ul național. Participarea publicului a fost coordonată în cadrul districtului hidrografic

internațional al Dunării (informații suplimentare sunt disponibile în rapoartele referitoare la

coordonarea internațională cu privire la Directiva-cadru privind apa).

1.2 Principalele modificări în ceea ce privește punerea în aplicare și

conformitatea de la primul ciclu

Nu au fost remarcate modificări în ceea ce privește guvernanța.

1.3 Progresele înregistrate în privința recomandărilor Comisiei

Nu au existat recomandări bazate pe primul PMBH și PM.

28

Caracterizarea districtelor hidrografice

2.1 Evaluarea punerii în aplicare și a conformității cu cerințele DCA în

cel de al doilea ciclu

2.1.1 Delimitarea corpurilor de apă și desemnarea corpurilor de apă puternic

modificate și artificiale

Per ansamblu, au existat doar mici diferențe în ceea ce privește numărul de corpuri de apă

delimitate (scădere de 1 - 130) între cele două cicluri8. Același număr de corpuri de apă de

coastă și de tranziție au fost delimitate pentru ambele cicluri. Cu toate acestea, a existat o

scădere semnificativă (11 %) a numărului de corpuri de apă de tipul râurilor între cele două

cicluri, de la 3 262 la 2 891 (Tabelul 2.1).

Au fost raportate reduceri ale numerelor de corpuri de apă naturale, puternic modificate și

artificiale între cele două cicluri (Figura 2.12.1). Proporțional, s-au înregistrat ușoare scăderi

ale procentajelor (din totalul corpurilor de apă de tipul râurilor) pentru râurile naturale și

artificiale și o ușoară creștere a procentului corespunzător râurilor puternic modificate. De

asemenea, a existat o ușoară scădere (două corpuri de apă) a numărului de lacuri naturale și o

ușoară creștere (un corp de apă) a numărului de lacuri puternic modificate între cele două

cicluri9.

Între 2013 și 2015, delimitarea corpurilor de apă a fost revizuită și actualizată. De la primul

PMBH, o analiză aprofundată a presiunilor hidromorfologice conduce la modificarea

clasificării categoriei de corpuri de apă de la caz la caz. Delimitarea a fost validată și cu datele

de monitorizare. Redelimitarea corpurilor de apă a dus la:

Gruparea/agregarea și separarea corpurilor de apă în funcție de categoria corpului de apă,

tipologia, dimensiunea corpului de apă, presiunea apei asupra corpurilor de apă etc.;

Gruparea tipologiilor de corpuri de apă corespunzătoare cursurilor de apă nepermanente;

Validarea identificării și a delimitării corpurilor de apă în conformitate cu criteriile

stabilite în studiile de cercetare efectuate de Institutul Național de Hidrologie și

Gospodărire a Apelor, care a dus la reducerea numărului de corpuri de apă temporare

8 România a explicat ulterior că ușoara scădere este generată de faptul că două corpuri de apă au fost agregate într-

un singur corp de apă, iar un alt corp de apă a fost eliminat pe baza criteriului dimensiunii (având sub 50 ha). 9 România a clarificat ulterior că ușoara creștere (1 corp de apă) a numărului de lacuri puternic modificate între

cele două cicluri este generată de faptul că, în primul PMBH, corpul de apă respectiv a fost identificat ca bazin

de acumulare aparținând categoriei de corpuri de apă de tipul râurilor, iar în cel de al doilea PMBH, corpul de

apă respectiv a fost identificat ca un lac puternic modificat aparținând categoriei de corpuri de apă de tipul

lacurilor.

29

[adică „secare anuală” (Q95% = 0) - conform Atlasului Secării Râurilor din România

actualizat - 2014); Modificarea numelui și/sau a codului corpului de apă.

Pentru corpurile de apă asociate zonelor protejate, PMBH-ul a raportat că, în procesul de

subdivizare a corpurilor de apă în unități mai mici, a fost menținut un echilibru între limitele

zonelor protejate și corpurile de apă cu stare diferită, precum și necesitatea evitării fragmentării

apelor de suprafață.

Tabelul 2.2 arată distribuția mărimii corpurilor de apă de suprafață din România în cel de al

doilea și în primul PMBH. Nu s-au înregistrat modificări semnificative, însă se poate observa

că lungimea maximă a râurilor a scăzut, fapt ce ar putea fi legat de separarea corpurilor de apă

descrisă mai sus.

PMBH nu raportează direct cu privire la consecințele modificărilor privind delimitarea; cu

toate acestea, s-a afirmat că modificările privind delimitarea au afectat comparabilitatea stării

corpurilor de apă între cele 2 cicluri.

Tabelul 2.3 rezumă informațiile furnizate de România cu privire la modul în care au evoluat

corpurile de apă între cele două cicluri. Categoriile de corpuri de apă cu cele mai semnificative

modificări au fost râurile care au fost șterse (390), create (5), agregate (55), separate (53) și

modificate (2313).

În ceea ce privește corpurile de apă subterană, a existat o creștere cu un corp de apă subterană,

respectiv de la 142 la 143 (Tabelul 2.3). Au existat, de asemenea, unele modificări în zonele

corpului de apă, inclusiv reduceri și extinderi (Tabelul 2.4). În PMBH s-a afirmat că

modificările privind delimitarea s-au bazat pe noile date și informații (hărți geologice,

hidrogeologice, de utilizare a terenului pentru fiecare corp de apă subterană, modele

conceptuale dezvoltate pentru unele corpuri de apă subterană) obținute din studii în perioada

scursă de la primul PMBH.

30

Figura 2.1 Proporția corpurilor de apă de suprafață din România desemnate ca fiind

artificiale, puternic modificate și naturale pentru cel de al doilea și în primul

ciclu. Trebuie avut în vedere că numerele înscrise între paranteze reprezintă

numărul de corpuri de apă din fiecare categorie de apă


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Artificial Puternic modificat Natural

31

Tabelul 2.1 Numărul și suprafața/lungimea corpurilor de apă de suprafață delimitate din România pentru cel de al doilea și primul

ciclu

Anul DH

Râuri Lacuri Ape de tranziție Ape de coastă

Număr de

corpuri de

apă

Lungime totală

(km) a corpurilor de

apă

Număr de

corpuri de

apă

Suprafața totală a

corpului de apă

(km2)

Număr de

corpuri de

apă

Suprafața totală

(km2) a

corpurilor de apă

Număr de

corpuri de

apă

Suprafața totală

(km2) a

corpurilor de apă

2016 RO1000 2 891 73 798 (72 966) 130 1 009 (999,74) 2 383 (781) 4 252 (572)

2010 RO1000 3 262 74 473 131 993 2 781 4 572

Sursă: Raportarea electronică în WISE. Valorile înscrise între paranteze au fost furnizate ulterior de România și nu au corespuns informațiilor raportate în WISE.

Tabelul 2.2 Distribuția mărimii corpurilor de apă de suprafață din România în cel de al doilea și primul ciclu

Anul DH Lungimea râului (km) Suprafața lacului (km2) Ape de tranziție (km2) Ape de coastă (km2)

Minimă Maximă Medie Minimă Maximă Medie Minimă Maximă Medie Minimă Maximă Medie

2016 RO1000 0,36 655,5

(487,5)

26,85

25,235

0, 02

(0,01) 391,53

7, 76

(7,69)

168,94

(162)

214,2

(619,37)

191,57

(390,5)

2, 27

(2,627)

107,45

(348,41)

63,01

(143)

2010 RO1000 0,36 (0,28) 499,31

(487,5) 22,87 (25,5) 0,01 392 7,58 162 619,37 390,69 2,67 348,41 142,95


Notă: Valorile înscrise între paranteze au fost furnizate ulterior de România și nu au corespuns informațiilor raportate în WISE.

52

Tabelul 2.3 Tipul de modificare a delimitării corpurilor de apă subterană și de suprafață

din România între cel de al doilea și primul ciclu

Tipul modificării corpului

de apă pentru cel de al

doilea ciclu

Râuri Lacuri Ape de

tranziție

Ape de

coastă

Ape subterane

Modificare 2313 118 2 4

Agregare 55 1

Separare 53

Agregare și separare 10

Creare 5 1

Ștergere 390 1

Zonă extinsă 9 88

Zonă redusă 45 1 28

Modificarea codului 401 8

Nicio modificare 2 26

Total corpuri de apă înainte

de ștergere

3281 131 2 4 143

Delimitate pentru ciclul al

doilea (după ștergerea din

primul ciclu)

2891 130 2 4 143


Tabelul 2.4 Numărul și suprafața corpurilor de apă subterană delimitate în România

pentru cel de al doilea și primul ciclu

Anul DH Număr Suprafață (km2)

Minimă Maximă Medie

2016

RO1000 143

21,76 (22) 44 093,83

(44 095)

1 872,76

(1 873,73)

2010 RO1000 142 21,75 42 492,64 1 857,42

Sursă: Raportarea electronică în WISE. Valorile înscrise între paranteze au fost furnizate ulterior de România și

nu au corespuns informațiilor raportate în WISE.

52

2.1.2 Identificarea corpurilor de apă transfrontaliere

Un corp de apă de tip râu transfrontalier a fost raportat de România. Nu au fost raportate

corpuri de apă transfrontaliere între țările vecine din afara UE, în urma recomandărilor de la

biroul de asistență pentru raportare. PMBH nu a raportat informații cu privire la coordonarea

delimitării corpurilor de apă de suprafață transfrontaliere cu alte țări. Nu s-au raportat corpuri

de apă subterană transfrontaliere în WISE, dar în PMBH se arată că există 17 astfel de corpuri

de apă.

2.1.3 Tipologia corpurilor de apă de suprafață

Comparând informațiile raportate pentru ambele cicluri, se observă o scădere a numărului

tipurilor principale de lacuri (fără a include subtipuri) (de la 18 la 9 tipuri de lacuri naturale) și

a tipurilor de râuri (de la 20 la 19 tipuri de râuri naturale) între primul ciclu și cel de al

doilea ciclu (Tabelul 2.5). Potrivit informațiilor raportate în PMBH, tipologia a fost revizuită și

mai multe tipuri au fost armonizate. De exemplu, tipul RO17 (flux de apă nepermanent din

zona montană) a fost comasat cu RO18 (flux de apă nepermanent din zona premontană sau de

podiș), rezultând noul curs de apă nepermanent RO17 situat în zona muntoasă a platourilor

înalte. Acesta s-a bazat pe date biotice suplimentare, precum și pe asemănările dintre

comunitățile de nevertebrate bentice.

Tabelul 2.5 Numărul de tipuri de corpuri de apă de suprafață la nivelul DH din România

pentru primul și cel de al doilea ciclu

DH Râuri Lacuri Ape de tranziție Ape de coastă

Primul Al doilea Primul Al doilea Primul Al doilea Primul Al doilea

RO1000 80 (20) 56 (19) 23 (18) 14 (9) 2 2 4 (2) 4 (2)

Sursă: Raportarea electronică în WISE. Valorile înscrise între paranteze au fost furnizate ulterior de România și

se referă numai la corpurile de apă naturale care nu includ subtipuri.

Fiecare corp de apă costieră din România a fost raportat ca având un tip național separat, unul

dintre acestea având un tip de intercalibrare echivalent. Cele două corpuri de apă de tranziție

aveau tipuri diferite, niciunul dintre ele neavând un tip de intercalibrare echivalent10. România

10 România a clarificat ulterior că nu a fost posibil din punct de vedere tehnic să se finalizeze evaluarea

comparabilității în cadrul procesului de intercalibrare. România a mai menționat că metodele naționale de

clasificare și valorile lor limită respective sunt incluse în partea 2 a anexei la Decizia (UE) a Comisiei

2018/229 din 12 februarie 2018 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a

Consiliului, a valorilor pentru clasificările sistemelor de monitorizare ale statelor membre ca rezultat al

exercițiului de intercalibrare și de abrogare a Deciziei 2013/480/UE a Comisiei, fiind în concordanță cu

definițiile normative stabilite în secțiunea 1.2 din anexa V la Directiva 2000/60/CE.

52

a raportat paisprezece tipuri de lacuri naționale (dintre care unul fiind de tip natural), dintre

care patru aveau același tip de intercalibrare echivalent. Pentru 59 % din corpurile de apă de

tipul lacurilor nu a existat un tip de intercalibrare echivalent. România a raportat 56 de tipuri de

râuri naționale, dintre care 20 aveau un tip de intercalibrare echivalent (corespunzător unui

număr de șapte tipuri de intercalibrare). Pentru 46,7 % din corpurile de apă de tipul râurilor

(excluzând bazinele de acumulare) nu a existat un tip de intercalibrare echivalent.

Tipologia fluviului Dunărea a fost dezvoltată în coordonare cu întregul district hidrografic al

Dunării pe baza unui sistem armonizat în cadrul Proiectului regional PNUD-GEF privind

Dunărea11 - „Tipul de bazin hidrografic al Dunării și condițiile bazate pe contribuțiile naționale

din țările dunărene”. În cursul primului ciclu de planificare, au avut loc sesiuni/ateliere

tematice pentru prezentarea sau armonizarea abordărilor metodologice cu Bulgaria, Ungaria,

Moldova și Ucraina.

2.1.4 Stabilirea condițiilor de referință pentru corpurile de apă de suprafață

Tabelul 2.6 indică procentul tipurilor de corpuri de apă de suprafață din România pentru care

au fost stabilite condiții de referință12.13. Pentru toate cele patru tipuri de ape de coastă s-a

raportat că au fost stabilite condiții de referință pentru toate elementele calitative biologice

relevante, dar nu și condiții specifice tipului pentru niciunul dintre elementele calitative

hidromorfologice și fizico-chimice.

11 Proiectul Regional al Dunării realizat prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare/Fondul Global de

Mediu a fost lansat pentru a consolida cooperarea regională între țările dunărene și a avut ca scop abordarea

problemelor prioritare de mediu în regiunea Dunării începând cu 1992. Informații suplimentare sunt

disponibile la: http://www.icpdr.org/main/activities-projects/undpgef-drp-danube-regional-project 12 Astfel cum a fost explicat ulterior de România, condițiile de referință biologice specifice tipului (pentru râuri

și lacuri) au fost interpretate ca fiind reprezentate numai de situațiile de referință existente în prezent, în timp

ce valorile de referință specifice tipului ar putea reprezenta, de asemenea, o situație ideală sau o situație din

trecut (bazată, de exemplu, pe modelare, judecata experților). 13 România a clarificat ulterior că, în comparație cu primul PMBH, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește

elementele calitative biologice pentru care tipologia nu a fost validată integral la momentul primei raportări a

PMBH, respectiv pentru fitobentos și macrofite. România a mai declarat că analiza efectuată pentru

dezvoltarea/finalizarea metodelor sistemului de evaluare a elementelor calitative biologice în cadrul procesului

de intercalibrare a validat integral clasificarea sistemelor tipologice.

http://www.icpdr.org/main/activities-projects/undpgef-drp-danube-regional-project

52

Tabelul 2.6 Procentul aferent tipurilor de corpuri de apă de suprafață din România în

cazul cărora s-au stabilit condiții de referință pentru toate/unele/niciunul

dintre elementele calitative biologice, hidromorfologice și fizico-chimice

Categorie de

apă

Tipuri

de apă

Elemente calitative

biologice

Elemente calitative

hidromorfologice

Elemente calitative

fizico-chimice

Râuri

Toate 4 % 82 %

Unele 96 % 15 %

Niciunul 5 % 100 %

Lacuri

Toate

Unele 100 % 100 % 8 % (0%)

Niciunul 92 % (100 %)

Ape de tranziție

Toate

Unele 100 % 0 % (100 %)

Niciunul 100 % (90 %) 100 %

Ape de coastă

Toate 100 %

Unele 0 % (100 %)

Niciunul 100 % (0 %) 100 %

Sursă: Raportarea electronică în WISE. Valorile înscrise între paranteze au fost furnizate ulterior de România

pentru a corecta unele erori de raportare în WISE.

Condițiile de referință au fost stabilite numai pentru unele elemente calitative biologice14 și

unele elemente calitative hidromorfologice pentru toate tipurile de lacuri. Pentru lacuri, nu

există condiții de referință specifice tipului pentru niciunul dintre elementele calitative fizico-

chimice.

Doar în cazul a trei tipuri de râuri fuseseră stabilite condiții de referință pentru toate elementele

calitative biologice relevante; pentru restul tipurilor, acestea au fost stabilite doar pentru unele

dintre elementele calitative biologice. În cazul celor mai multe tipuri de râuri au fost stabilite

condiții de referință specifice tipului pentru toate elementele calitative hidromorfologice

relevante, în cazul a opt, pentru unele, și în cazul a trei, pentru niciunul. Nu au fost stabilite

condiții de referință specifice tipului pentru niciunul dintre elementele calitative fizico-chimice

pentru niciunul dintre tipurile de fluvii.

14 România a clarificat ulterior că, pentru elementele calitative biologice, în WISE s-au raportat condiții specifice

de referință numai pentru situațiile existente, dar în anexa 6.1.1.A.- 6.1.1.I.; în 6.1.4.A.-6.1.4.G. a PMBH au

fost incluse valori de referință pentru aproape toate elementele calitative biologice. De asemenea, România a

declarat că, după cea de-a doua raportare a PMBH, au fost definite valori de referință (în cadrul procesului de

intercalibrare) pentru toate elementele calitative biologice.

52

Pentru ambele tipuri de ape de tranziție s-a raportat că s-au stabilit condiții de referință pentru

unele elementele calitative biologice relevante, dar pentru niciunul dintre elementele calitative

hidromorfologice și fizico-chimice15.

În ceea ce privește corpurile de apă de coastă, pentru toate tipurile fuseseră stabilite condiții de

referință pentru elementele calitative biologice, dar numai unele pentru elementele calitative

hidromorfologice și niciuna pentru elementele calitative fizico-chimice.

Tipologia pentru apele de suprafață a fost parțial validată cu date biologice pentru primul ciclu.

Identificarea condițiilor de referință specifice tipului a fost coordonată cu țările vecine pentru

apele de tranziție și de coastă, și anume cu Bulgaria pentru tipurile asociate fluviului Dunărea.

Condițiile de referință pentru corpurile de apă de tipul râurilor au fost coordonate în cadrul

Proiectului Regional privind Dunărea - „Tipul de bazin hidrografic al Dunării și condițiile

bazate pe contribuțiile naționale din țările dunărene” pe parcursul primului ciclu PMBH.

2.1.5 Caracteristicile corpurilor de apă subterană

România a raportat informații cu privire la formarea geologică a acviferelor asociate cu

corpurile de apă subterană și a identificat dacă corpurile de apă subterană erau stratificate sau

nu. S-a raportat în WISE că 55 % din corpurile de apă subterană aveau legătură cu corpuri de

apă de suprafață, iar 55 % 16, cu ecosisteme terestre.

2.1.6 Presiuni semnificative asupra corpurilor de apă

În cel de al doilea PMBH, s-au raportat 30 de tipuri diferite de presiune care afectează

corpurile de apă de suprafață din România. Cele mai importante trei presiuni exercitate asupra

apelor de suprafață au fost „presiunile difuze generate de evacuările efectuate fără a exista un

sistem racordat la rețeaua de canalizare” (25 % din corpurile de apă de suprafață), „presiunile

difuze generate de activitățile agricole” (12 % din corpurile de apă de suprafață) și „presiunile

din surse punctiforme generate de apele reziduale urbane” (5 % din corpurile de apă de

suprafață) (Figura 2.2.2).

„Presiunile difuze generate de evacuările efectuate fără a exista un sistem racordat la rețeaua de

canalizare” au fost raportate ca fiind cele mai semnificative presiuni exercitate asupra apelor de

coastă (toate cele patru corpuri de apă) și asupra râurilor (25 % din corpurile de apă de tipul

15 România a explicat ulterior că a existat o eroare de raportare și că, pentru apele de tranziție, fuseseră definite

condiții de referință și pentru unele elemente calitative hidromorfologice și fizico-chimice. 16 România a explicat ulterior că a existat o eroare de raportarea în WISE și că 32 % din corpurile de apă

subterană aveau legătură cu ecosisteme terestre (în conformitate cu PMBH, capitolul 4.1, p. 86).

52

râurilor) în cel de al doilea PMBH: această presiune a afectat, de asemenea, 9 % din corpurile

de apă de tipul lacurilor (Figura 2.2). „Presiunile difuze generate de activitățile agricole” și

„acvacultura difuză” au fost cele mai importante două presiuni exercitate asupra lacurilor,

afectând 11 % din corpurile de apă. „Presiunile antropice necunoscute” au fost raportate drept

o presiune semnificativă pentru corpurile de apă de tranziție17.

România a raportat presiuni semnificative la un nivel agregat în primul PMBH. „Presiunile din

surse difuze” au afectat majoritatea corpurilor de apă de suprafață (33 %), urmate de

„presiunile generate de reglarea debitului de apă și de modificările morfologice” (13 %) și de

„presiunea din surse punctiforme” (8%); (Figura2.3).

Doar două tipuri de presiuni au fost raportate ca fiind semnificative pentru apele subterane în

cel de al doilea PMBH: „Presiunile difuze generate de activitățile agricole” și „presiunile

difuze din evacuările efectuate fără a exista un sistem racordat la rețelele de canalizare”,

ambele afectând 10 % din corpurile de apă subterană (Figura 2.). În primul PMBH, aceleași

două tipuri de presiune echivalente au fost singurele presiuni raportate, fiecare afectând 13 %

din corpurile de apă subterană.

17 România a subliniat ulterior că presiunile necunoscute asupra corpurilor de apă de tranziție erau presiuni

indirecte din zona de captare a apei, iar măsurile luate în amonte pe Dunăre vor conduce la atingerea

obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de tranziție.

52

Figura 2.2 Cele mai importante presiuni exercitate asupra corpurilor de apă de suprafață

și a corpurilor de apă subterană din România pentru cel de al doilea PMBH


10%

10%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2.2 - Difuză - Agricultură

2.6 - Difuză - Evacuări efectuate fără a exista un sistem racordat la rețeaua de canalizare

% corpuri de apă subterană

52

Figura 2.3 Comparație între presiunile exercitate asupra corpurilor de apă de suprafață

din România în primul și cel de al doilea ciclu Presiunile prezentate la nivel

agregat.


2.1.7 Definirea și evaluarea presiunilor semnificative asupra apelor subterane și de

suprafață

S-au folosit instrumente numerice pentru a evalua importanța captărilo

3ulpxovhwghsodqxulghpdqdjhphqwdoulvfxo ......situată în sud-estul europei, românia are un relief...

Documents