1

BUILD UP Skills QualiShell Schema naţională de calificare pentru forţa de muncă din construcţii

pentru realizarea de anvelope de înaltă performanţă ale clădirilor

D6.2.1 Raport atelier de lucru 1 noiembrie 2013

noiembrie, 2013

2

Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului BUILD UP Skills QualiShell, derulat în perioada 1 octombrie 2013 – 31 mai 2015 în cadrul programului Energie Inteligentă Europa finanţat de Comisia Europeană prin Agenţia Europeană pentru Competitivitate şi Inovare (EACI). Proiectul BUILD UP Skills QualiShell urmăreşte dezvoltarea şi implementarea la nivel naţional a schemelor de calificare a montatorilor de sisteme termoizolante de anvelopă şi a montatorilor de sisteme de tâmplărie termoizolantă, prin dezvoltarea de instrumente care să permită introducerea cunoştinţelor şi competenţelor adecvate în calificările relevante şi să stimuleze evoluţia sistemului naţional al calificărilor şi a viziunii actorilor cheie din sectorul construcţiilor, asigurând trecerea efectivă de la practicile curente de realizare a clădirilor la realizarea corectă a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero în România. Acest raport reprezintă livrabilul D.6.2.1 din cadrul pachetului de lucru WP 6 şi prezintă sinteza consultărilor desfăşurate la atelierul de lucru din cadrul Seminarului Naţional de lansare a proiectului din data de 1 noiembrie 2013.

Întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestui raport revine autorilor. Acesta nu reprezintă

în mod obligatoriu poziţia Uniunii Europene. Nici EACI, nici Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru orice utilizare care poate fi făcută din informaţiile conţinute de prezentul raport. Informaţii suplimentare Mai multe detalii privind BUILD UP Skills QualiShell pot fi găsite la www.iee-robust.ro/qualishell Mai multe detalii privind proiectele BUILD UP Skills pot fi găsite la www.buildupskills.eu Mai multe detalii privind Programul IEE pot fi găsite la http://ec.europa.eu/intelligentenergy

3

CUPRINS

1. INTRODUCERE ............................................................................................................................... 4

2. GRUPUL DE LUCRU 1 - TEMA 1: CERINŢE ŞI NECESAR DE CALIFICARE A FORŢEI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL CONSTRUCŢIILOR ................................................................................... 5

3. GRUPUL DE LUCRU 2 - TEMA 2: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU MONTATORI SISTEME DE TERMOIZOLAŢIE ŞI TEMA 3: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU MONTATORI SISTEME TÂMPLĂRIE TERMOIZOLANTĂ ............................................................... 8

4. GRUPUL DE LUCRU 3 - TEMA 4: IDENTIFICAREA DE MECANISME EFICIENTE PENTRU PROMOVAREA DE PARTENERIATE ÎNTRE SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI SECTORUL CONSTRUCŢIILOR ....................................................................................................................... 13

5. AUTORI / CONTRIBUITORI ........................................................................................................... 18

6. ACRONIME .................................................................................................................................... 19

4

1. INTRODUCERE

În cadrul Seminarului Naţional de lansare a proiectului "BUILD UP Skills QualiShell – Schema

naţională de calificare pentru forţa de muncă din construcţii pentru realizarea de

anvelope de înaltă performanţă ale clădirilor" din data de 1 noiembrie 2013, organizat la

Hotel Howard Johnson Bucureşti - Sala Platinum, care a avut ca scop principal reactivarea

Platformei Naţionale pentru Calificare (PNC), au fust supuse dezbaterii în cadrul a 3 grupuri de

lucru, patru teme de discuţii extrase din obiectivele proiectului. Cele patru teme au fost alocate

următoarelor grupuri de lucru:

GRUPUL DE LUCRU 1

TEMA 1: CERINTE ŞI NECESAR DE CALIFICARE A FORŢEI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL

CONSTRUCŢIILOR

Moderatori: Gabriel Mocanu (CSCon), Raluca Hanta (PSC)

GRUPUL DE LUCRU 2

TEMA 2: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU

MONTATORI SISTEME DE TERMOIZOLAŢIE

şi

TEMA 3: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU

MONTATORI SISTEME TÂMPLĂRIE TERMOIZOLANTĂ

Moderatori: Ligia Florea (PPTT), Cristian Groza (QETICS)

GRUPUL DE LUCRU 3

TEMA 4: IDENTIFICAREA DE MECANISME EFICIENTE PENTRU PROMOVAREA DE

PARTENERIATE ÎNTRE SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI SECTORUL CONSTRUCŢIILOR

Moderatori: Tiberiu Andrioaiei (PSC), Ioana Vlad (PSC)

Numărul total al participanţilor a fost de aproximativ 60 de persoane, reprezentând firme de

construcţii, furnizori de cursuri de formare profesională continuă, asociaţii şi autorităţi publice

din domeniu, institute de cercetare şi universităţi.

5

2. GRUPUL DE LUCRU 1 - TEMA 1: CERINŢE ŞI NECESAR DE CALIFICARE A FORŢEI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL CONSTRUCŢIILOR

Moderatori: Gabriel Mocanu (CSCon), Raluca Hanta (PSC)

Listă participanţi

Nr. Organizaţie Nume

1 AGRECOM Andrei Cocis

2 Asociaţia Bucharest Business School Nicolae Iliescu

Asociaţia Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România

Felicia Mereuţă

4 BOG ART SRL Cornelia Stoican

5 Business Development Group Narcisa Silion

6 Comitetul Sectorial în Construcţii Andrei Provian

7 Comitetul Sectorial în Construcţii Gabriel Mocanu

8 Federaţia Generală a Sindicatelor FAMILIA Ramona Veleanu

9 Gecom Construct Nicolae Gheorghe

10 Grupul pentru Calitatea Sistemelor de Termoizolaţie ETICS Adrian Zamfirache

11 INCD URBAN INCERC Mihaela Plaiu

12 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (AMPOR)

Ovidiu Panaite

13 Patronatul Societăţilor din Construcţii Raluca Hanta

14 Primăria Târgovişte Cerasela Paraschiv

15 Primăria Târgovişte Catalin Gheboianu

16 SERVLAND Laurenţia Pascariu

Tema 1 a vizat aspecte legate de cerinţele şi necesarul de calificare a forţei de muncă

în sectorul construcţiilor precum:

analiza cerinţelor angajatorilor şi a disponibilităţii angajaţilor de a participa în procesul de

formare profesională continuă (FPC);

evaluarea resurselor interne necesare oferite de angajator: formatori, angajaţi, timp de

lucru, resurse financiare;

evaluarea resurselor externe necesare: furnizori de formare, formatori independenţi,

potenţiale resurse financiare.

Moderatorii au supus dezbaterii cinci subiecte de discuţie corelate cu tema principală:

1. cerinţe, necesităţi, disponibilităţi ale angajatorilor,

2. cerinţe, necesităţi, disponibilităţi ale angajaţilor,

6

3. evaluarea resurselor interne,

4. evaluarea resurselor externe,

5. modele de finanţare şi motivare.

Rezultatele obţinute în urma discuţiilor purtate pe marginea temei cu numărul 1, au vizat

următoarele aspecte:

Aspecte privind angajatorii/firmele de construcţii

asumarea responsabilităţii de către firmele de construcţii asupra calităţii lucrărilor

executate prin utilizarea de personal calificat sau necalificat;

responsabilizarea lucrătorilor în construcţii prin sisteme de răspundere în recepţia

lucrărilor / necesar de personal calificat în urmărirea execuţiei lucrărilor şi recepţionarea

lor;

obligativitatea din partea organelor competente ca firmele de construcţii să-şi califice

forţa de muncă proprie din interior;

utilizarea experienţei companiilor producătoare şi a asociaţiilor profesionale;

implicarea firmelor de construcţii în formarea de parteneriate între acestea şi liceele sau

şcolile profesionale de profil pentru obţinerea forţei de muncă calificate, în vederea

obţinerii calităţii în construcţii;

dezvoltarea sistemului de autoreglementări sectoriale în construcţii.

Aspecte privind angajaţii/salariaţii

lipsa motivaţiei pentru a lucra în domeniul construcţiilor;

repartizarea accesului la domeniul construcţiilor încă de la formarea iniţială;

importanţa nevoilor angajaţilor (stabilitate loc de muncă, salariu decent/motivant corelat

cu nivelul de calificare, disponibilitate de participare la cursurile de formare

profesională);

atestarea angajaţilor calificaţi şi motivarea acestora comparativ cu ceilaţi angajaţi;

acordarea protecţiei sociale sub egida Casei Sociale a Constructorilor, reglementată prin

Legea nr. 21//1997 ca fiind o organizaţie paritară unică ce soluţionează problemele

sociale ale angajaţilor din construcţii care în perioada de iarnă (noiembrie - martie) se

confruntă cu disponibilizări, şomaj, conflicte de muncă, dispersarea şi migrarea forţei de

muncă calificate, toate acestea având un impact negativ asupra disciplinei în muncă,

productivitate şi calitatea muncii.

7

Aspecte privind formarea profesională

identificarea nevoilor de formare ale companiilor şi ale persoanei;

utilizarea resurselor inactive prin integrarea şomerilor sau a deţinutilor şi calificarea lor;

desfăşurarea cursurilor de calificare în perioada de iarnă când se reduce numărul

lucrărilor în construcţii;

divizarea clară a meseriilor comparativ cu alte ţări europene (ex.Italia - tineri obligaţi la

efectuarea de 360 de ore în şcolile de meserii care conferă abilităţi/competenţe într-o

profesie şi posibilitatea/permisiunea de a urma o formă superioară de învăţământ);

lipsa standardelor ocupaţionale adecvate, barierele/piedicile sistemului în

adoptarea/conceperea de noi standarde cauzate de instabilitatea politică şi dinamica

legislativă;

necesitatea organizării structurilor care aprobă standardele ocupaţionale;

inconsecvenţa în practică a instituţiilor cu atribuţii în reglementări, finanţări etc.;

utilizarea instrumentelor adecvate pentru trecerea de la o ocupaţie la alta având în

vedere harta ocupaţională;

armonizarea clasificării ocupaţiilor din România cu nomenclatorul calificărilor;

asigurarea unui program de control pentru organismele de formare profesională;

implicare în asigurarea calităţii în procesul de formare profesională continuă;

promovarea şcolilor de meserii/ generarea de bresle.

Aspecte privind finanţarea

utilizarea fondurilor interne ale companiilor sau fonduri ANOFM în procesul de calificare

a forţei de muncă;

folosirea fondurilor europene în proiectele de formare profesională;

direcţionarea haotică a fondurilor europene deoarece nu există mecanisme adecvate de

alocare/direcţionare fonduri;

corelare indicatori între programele de finanţare şi formarea profesională;

obţinerea de fonduri nerambursabile în condiţii accesibile, fără o birocraţie excesivă

pentru a veni în spirjinul angajaţilor.

Concluzii

implicarea în crearea formării profesionale modulare şi crearea sistemului de

recunoaştere a calificării prin acte doveditoare obţinute pe parcursul învăţării până la

acumularea tuturor competenţelor necesare unei calificări.

8

promovarea colaborării/parteneriatelor între şcolile de profil şi sectorul construcţii

(producători materiale/echipamente de construcţii ,executanţi şi beneficiari).

implicarea/atragerea autorităţilor competente (de exemplu, primării) în activităţile de

proiectare, finanţare, contractare şi urmărirea execuţiei lucrărilor în sistemele de

anvelopare ale clădirilor în vederea obţinerii nivelului calitativ stabilit prin proiecte.

adoptarea de acte normative /actualizări legislative atât în sistemul de educaţie cât şi în

sectorul construcţiilor.

utilizarea fondurilor europene în procesul de formare profesională continuă.

fără forţă de muncă calificată, nu se poate obţine calitate în construcţii.

3. GRUPUL DE LUCRU 2 - TEMA 2: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU MONTATORI SISTEME DE TERMOIZOLAŢIE şi TEMA 3: FUNDAMENTAREA ŞI DEZVOLTAREA SCHEMEI DE CALIFICARE PENTRU MONTATORI SISTEME TÂMPLĂRIE TERMOIZOLANTĂ

Moderatori: Ligia Florea (PPTT), Cristian Groza (QETICS)

Listă participanţi

Nr. Organizaţie Nume

1 Administraţia Fondului pentru Mediu Andreea Dumitrache

2 Aktron SRL Vlad Stănescu

3 Aktron SRL George Spineanu

4 Alukonigstahl România Daniela Badea

5 Autoritatea Naţională pentru Calificări Liliana Andreescu

6 Comitetul Sectorial Silvicultură, Exploatarea şi Prelucrarea Lemnului, Industria Mobilei

Georgescu Olga

7 Federaţia Generală a Sindicatelor FAMILIA Dan Cristescu

8 Grupul pentru calitatea sistemelor de termoizolaţie QETICS

Cristian Groza

9 INCD URBAN-INCERC Cristian Petcu

10 Lasselsberger-Knauf Dorin Mihu

11 Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - AM POSDRU

Irina Daviţoiu

12 Ordinul Arhitecţilor din România Alexandru Belinschi

13 Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă Harilaus Kilaiditis

14 Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă Ligia Florea

15 Saint Gobain Glass Romania Leon Buzatu

16 Teraplast Viorel Moldovan

17 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Cristian Pavel

18 Veka România Ionel Popa

19 Window & Facade Technologies Dragoş Stoca

9

Rezultatele obţinute în urma discuţiilor purtate pe marginea teme lor cu numărul 2 şi 3, au vizat

următoarele aspecte, bariere şi observaţii generale:

Aspecte vizate

1. Consideraţi că actualele standarde ocupaţionale (SO) „izolator” şi „confecţioner –

montator tâmplărie din aluminiu şi mase plastice cu geam termoizolator”

îndeplinesc cerinţele din punct de vedere al competenţelor pe care trebuie să le

deţină un muncitor pentru a realiza clădiri cu consum de energie aproape zero?

SO „izolator” cuprinde la momentul actual competente pentru anveloparea părţii opace

cu soluţii de izolare cu polistiren. Ar trebui ca SO „izolator” să fie modificat astfel încât

acesta să acopere toate tipurile de materiale şi sistemele utilizate pentru termoizolare.

companiile producătoare de sisteme de termoizolare asigură instruirea personalului

muncitor în tehnicile şi tehnologiile de aplicare pentru produsele/sistemele nou introduse

în piaţă.

SO „confecţioner–montator tâmplărie din aluminiu şi mase plastice cu geam

termoizolator” ar trebui modificat astfel încât ocupaţia asociată „montator tâmplărie din

aluminiu şi mase plastice” să nu mai fie exlusiv pentru aceste sisteme de profile. Noua

calificare/ocupaţie trebuie să înglobeze toate sistemele termoizolante, fie că acestea

sunt de PVC, aluminiu, metal, lemn stratificat etc.

redefinirea unităţilor de competenţă profesionale ale SO “montator sisteme tâmplărie

termoizolantă” astfel încât acestea să acopere şi sistemele de ventilare a aerului,

obloanele şi alte sisteme de umbrire.

ferestrele oberliht ar trebui luate din nou în discuţie în cadrul pregătirilor profesionale.

muncitorii trebuie să cunoască elementele de bază ale sistemelor de izolaţie, punţile

termice dar să deţină şi cunoştinţe despre efectele pe care le implică sistemele de

termoizolare asupra sănătăţii locatarilor.

redefinirea unităţilor de competenţe profesionale astfel încât acestea să acopere şi

construcţiile de tip monumete istorice pentru care se doreşte reabilitarea.

aria ocupaţională a SO “confecţioner–montator tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

cu geam termoizolator” include ocupaţiile „confecţioner geam termoizolator”,

„confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice” şi „montator tâmplărie din aluminiu

şi mase plastice” → propunere de a despărţi SO „confecţioner–montator tâmplărie din

aluminiu şi mase plastice cu geam termoizolator” în două SO, unul pentru „confecţioner

tâmplărie din aluminiu şi mase plastice cu geam termoizolator” şi altul pentru „montator

sisteme tâmplărie termoizolantă” deorece sunt persoane distincte cele care fac

confecţionarea în atelier faţă de cele care fac montajul pe şantier.

10

pentru montatori de sisteme tâmplărie termoizolantă → realizarea unui catalog care să

conţină paşii necesari.

manualul dezvoltat să fie unul modular → joncţiunea dintre toc tâmplărie şi structura

perete să conţină multe detalii desenate, explicaţii teoretice ale fenomenelor fizice din

această zonă şi să acopere toate variantele constructive → este de dorit ca o Unitate de

Competenţă din SO să fie alocată numai pentru realizarea acestei îmbinări.

2. Cum consideraţi că trebuie realizat programul de formare profesională?

o Cât de lungă să fie durata programului?

să se elaboreze programe de perfecţionare astfel încât durata acestora să fie cât mai

scurtă.

numărul de ore alocat pentru formare profesională este enorm de mare, chiar dacă

această ocupaţie este de nivel 2. Un număr de 420 ore pentru practică este foarte mare.

cursurile teoretice să conţină si o componentă de formare prin e-learnig.

o Consideraţi că sunt necesare condiţii specifice de acces la program?

minim 8 clase absolvite;

lucrătorii care fac reabilitarea să facă un curs pentru împrospătarea cunoştinţelor în

cazul în care folosesc noi tehnologii sau proceduri tehnologice, să exerseze înainte de a

intra pe şantier.

angajatul să fie obligat să facă un curs de sănătate şi securitate în muncă timp de 2 zile /

an –atractivitatea sectorului construcţii a scăzut mult, d.p.d.v. financiar dar şi din cauza

siguranţei sănătăţii la locul de muncă.

o Cum să alterneze perioadele de pregătire teoretică cu pregătirea practică?

Participanţii nu au avut o recomandare sau un punct de vedere asupra acestui aspect.

3. Consideraţi că implementarea unui sistem de asigurare a calităţii la nivel de

furnizor de formare profesională, ar îmbunătăţi pregătirea cursanţilor?

realizarea unui website care să cumprindă un Registru al persoanelor care au absolvit

aceste calificări.

furnizorii de formare profesională să aiba implementat sistemul de asigurare a calităţii,

deoarece ar îmbunătăţi pregătirea cursanţilor.

11

Bariere

erori/deficienţe grave de execuţie în montarea (instalarea, aplicarea) sistemelor de

termoizolare (în special opace), care conduc la degradarea rapidă în timp a

termoizolaţiei, la pierderea integrităţii structurale sau a rezistenţei la foc a acesteia;

atribuirea lucrărilor de creştere a eficienţei energetice a clădirilor pe loturi mari de clădiri

către un singur (mare) contractant, perpetruează şi multiplică erorile/deficienţele în

execuţia acestor lucrări;

lipsa asumării responsabiltăţilor şi/sau neîndeplinirea obligaţiilor legale de către factorii

decizionali implicaţii în întregul proces de asigurare şi control al calităţii lucrărilor

executate;

lipsa metodologiei de monitorizare atât a comportamentuluii în timp a intervenţiilor la

anvelopa clădirilor cât şi a performanţei energetice efectiv realizate prin aceste

intervenţii;

lipsa factorilor motivaţionali la nivel instituţional/organizaţional pentru creşterea calităţii

lucrărilor de eficientizare energetică a clădirilor şi a celor pentru creşterea nivelului de

calificare a executanţilor direcţi ai acestor lucrări;

lipsa factorilor motivaţionali personali, respectiv a perspectivelor de dezvoltare

profesională pentru executanţii direcţi ai montării (instalării, aplicării) sistemelor

termoizolante opace.

Observaţii Generale

montarea (instalarea, aplicarea) sistemelor de termoizolare opace necesită un volum

mare şi diversificat de operaţii manuale, folosirea de materiale, scule, echipamente şi

dispozitive diverse şi aplicarea de tehnici şi tehnologii de execuţie variate.

nivelurile de calificare şi de responsabilitate ale muncitorilor executanţi a acestor lucrări

sunt situate necesar, conform descriptorilor EQF, la Nivelul 1, „activitatea se realizează

sub supraveghere directă şi într-un contex structurat”, respectiv la Nivel 2 „activitatea se

realizează sub supraveghere cu un anumit grad de autonomie”.

întregul proces de definire, verificare şi validare a analizelor ocupaţionale (AO) şi a

standardelor ocupaţionale (SO) şi a calificărilor profesionale şi cel al dezvoltării şi

autorizării programelor de formare profesională continuă se bazează pe existenţa unui

set de bune practici pentru executarea acestui tip de lucrări dar şi pe existenţa unui

context organizatoric adecvat.

în baza experienţei acumulate la nivel naţional până în acest moment în executarea

acestui tip de lucrări, este dificil de determinat prin observare directă care sunt acele

seturi (naţionale) de bune practici ce pot fi formalizate prin AO şi SO şi la care companii

acestea sunt puse în practică.

12

Concluzii şi Recomandări

aria ocupaţionala a SO „confecţioner–montator tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

cu geam termoizolator” ar trebui să fie despărţită în două componente:

ocupaţie/arie ocupaţională pentru „montator sisteme tâmplărie termoizolanta”, pentru

că ţine de activităţi din sectorul construcţiilor;

arie ocupaţională cu SO „confecţioner–montator tâmplărie din aluminiu şi mase

plastice cu geam termoizolator” care să cuprinda ocupaţiile „confecţioner geam

termoizolator” şi „confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice” pentru că ţine

de sectorul industriei prelucrătoare.

ocupaţia „montator sisteme tâmplărie termoizolantă” să cuprindă montajul tâmplăriilor

din PVC, aluminiu, metal, lemn stratificat etc.

SO “izolator” să fie modificat astfel încât acesta să acopere toate tipurile de materiale

pentru termoizolare.

redefinirea unităţilor de competenţe profesionale pentru SO “izolator” şi noul SO

„montator sisteme tâmplărie termoizolantă” astfel încât acestea să acopere şi

construcţiile de tip monumete istorice pentru care se doreşte reabilitarea.

cursurile teoretice să conţină şi o componentă de formare prin e-learnig.

furnizorii de formare profesională să aibă implementat sistemul de asigurare a calităţii.

efectuarea analizei ocupaţionale trebuie să aibă la bază „Ghidul de aplicare a sistemelor

ETICS” (© 2010, QETICS), „European Guidance for the aplication of ETICS” (©2011,

EAE) şi „Ghidul pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit – Partea I Proiectarea şi

execuţia lucrărilor de reabilitatre termică a clădirilor de locuit” (elaborator de URBAN-

INCERC), care conţin descrieri detaliate ale modalităţilor corecte de executare a tuturor

operaţiilor necesare realizării în şantier a sistemelor de termoizolaţie opace.

definirea obiectivelor (şi a rezultatelor) procesului de formare profesională trebuie să se

facă conform descriptorilor EQF (Knowledge, Skills & Competence) pentru nivelul 3 de

calificare.

luarea în considerare a oportunităţii dezvoltării cadrului (organizatoric, legal) în

înfiinţarea unor echipe de lucru specializate care să funcţioneze ca IMM-uri

subcontractante şi care să îşi asume responsabilitatea pentru realizarea la timp şi în

buget a execuţiei lucrărilor specifice.

luarea în considerare a oportunităţii utilizării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiei în

dezvoltarea suportului de curs şi a instrumentelor de evaluare.

antreprenorul şi subcontractorii trebuie să aibă implementat un sistem de management

al calităţii, protecţiei mediului şi siguranţei ocupaţionale înainte de începerea unei lucrări

de construcţii finanţate din fonduri publice.

13

antreprenorul şi subcontractorii trebuie să elaboreze, pentru lucrarea ce urmează să o

execute, Documentaţia Tehnologică de Execuţie (DTE) pe baza celei primite de la

arhitect.

antreprenorul şi subcontractorii trebuie să elaboreze Proceduri Tehnologice de Execuţie

şi Fişe de operaţii pentru fiecare fază de execuţie a lucrării, să instruiască muncitorii

executanţi şi să verifice însuşirea de către aceştia a tehnologiilor de execuţie

recomandate.

antreprenorul şi subcontractorii trebuie să implementeze mecanisme de auto-

reglementare şi de auto-supraveghere proprii (RTE, RTCCC etc.) şi să elaboreze şi să

respecte Planul Calităţii şi Planului de Control al Calităţii, al Inspecţiilor şi Verificărilor

împreună cu reprezentanţii beneficiarului şi ai arhitectului.

arhitectul/proiectantul lucrării trebuie să comunice, prin DTE, executantului toate

informaţiile şi instrucţiunile relevante pentru execuţia de calitate a lucrării şi de a

supraveghea direct aceste lucrări.

organismele abilitate ale statului trebuie să reglementeze şi să supravegheze execuţia

lucrărilor de construcţii şi în special a celor finanţate din fonduri publice.

4. GRUPUL DE LUCRU 3 - TEMA 4: IDENTIFICAREA DE MECANISME EFICIENTE PENTRU PROMOVAREA DE PARTENERIATE ÎNTRE SISTEMUL EDUCAŢIONAL ŞI SECTORUL CONSTRUCŢIILOR

Moderatori: Tiberiu Andrioaiei (PSC), Ioana Vlad (PSC)

Listă participanţi

Nr. Organizaţie Nume

1 Buildings Performance Institute Europe Şerban Danciu

2 Business Development Group Dana Dolghin

3 Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului

Profesional şi Tehnic Angela Popescu

4 Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului

Profesional şi Tehnic Carmen Răileanu

5 Colegiul Tehnic Anghel Saligny Iuliana Carmen Stana

6 Colegiul Tehnic Anghel Saligny Daniel Gănescu

7 Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională în

domeniul Protecţiei Mediului Elena Laslu

8 Educaţie - Centru de Carte Margareta Casaş Costa

9 ENERO Grig Moldoveanu

10 INCD URBAN INCERC Alexandru Petrişor

11 INCD URBAN INCERC Horia Petran

14

12 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Camelia Vasile

13 Institutul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Cristiana Tatu

14 Patronatul Societăţilor din Construcţii Tiberiu Andrioaiei

15 Patronatul Societăţilor din Construcţii Ioana Vlad

16 SC Constructii Erbasu SA Iuliana Miu

17 SC PETROCONSTRUCT GROUP SRL Cristian Mitu

18 Servland Silviu Pascariu

19 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti Florin Delia

Tema 4 a vizat aspecte referitoare la identificarea de mecanisme eficiente pentru

promovarea de parteneriate între sistemul educațional şi sectorul construcţiilor şi anume:

situaţia actuală a reţelei de colaborare între formatori-angajatori-angajaţi si stat;

registrul persoanelor calificate din sectorul construcţiilor;

mecanisme de evaluare a competenţelor dobândite în mediul informal şi non-formal şi

valorizarea competenţelor angajaţilor;

parteneriate active pe termen lung şi răspândite pe scară largă.

Moderatorul grupului de lucru a supus dezbaterii patru subiecte/subteme corelate cu tema

principală:

1. discuţii despre situaţia actuală a reţelei de colaborare între formatori-angajatori-

angajaţi si stat,

2. necesitatea înfiinţării unui Registru al persoanelor calificate,

3. identificarea de mecanisme de evaluare a competenţelor dobândite în mediul informal

şi non-formal şi valorizarea competenţelor angajaţilor,

4. dezvoltarea de parteneriate active pe termen lung şi aplicate pe scară largă.

Rezultatele obţinute în urma discuţiilor purtate pe marginea temei cu numărul 4, au vizat

următoarele aspecte:

Aspecte privind situaţia actuală a reţelei de colaborare între Formator-Angajat-

Angajator şi Stat

există cateva exemple de bune practici în care firme din sectorul producătorilor de

materiale pentru construcţii au investit în dotarea de laboratoare şcolare sau alte forme

dedicate studiului practic în special pentru persoanele care urmează cursurile unei

instituţii de învăţământ formal/de stat → astfel s-au consolidat parteneriate durabile care

funcţionează şi livrează forţa de muncă specializată, însă datorită faptului că acestea s-

au dezvoltat de jos în sus, fără ca statul să intervină, nu le-a permis iniţiatorilor să le

15

dezvolte pe scară largă, rămânând cazuri sporadice → aceste exemple ar trebui

încurajate prin măsuri legislative.

principalii beneficiari ai personalului instruit în astfel de instituţii sunt pe de o parte

contractorii care găsesc în piaţă forţă de muncă bine pregatită atât teoretic cât şi practic,

iar de cealaltă parte asta se reflectă în calitatea lucrării finale care este livrată

beneficiarului.

angajatorul nu este dispus să investească în personalul propriu din cel puţin trei motive:

1. angajatul va face presiuni salariale; 2. angajatul va pleca în străinatate sau la firme

concurente pe un salariu mai mare; 3. nu doreşte să scoata angajatul din procesul de

producţie şi preferă să ia din piaţă forţă de muncă deja calificată.

o posibilitate ar fi calificarea la locul de muncă, dar în prezent aceasta este recunoscută

doar în cadrul firmei unde s-a realizat.

Aspecte privind Registrul persoanelor calificate

în prezent în România nu există un registru al pesonalului calificat din domeniul

constructiilor şi d.p.d.v. statistic nu se cunoaşte numărul muncitorilor calificaţi, în ce

specializări au fost calificaţi şi unde activează.

toţi actorii implicaţi în procesul de formare consideră necesară realizarea unui astfel de

registru la nivel de sector, registru care ar trebui administrat de o instituţie publică

(precum ANC) şi la care să aibă acces atât formatorii cât şi angajatorii.

necesitatea unor reglementări legislative.

Aspecte privind mecanisme de evaluare a competenţelor dobândite în mediul

informal şi non-formal şi valorizarea competenţelor angajaţilor

evaluarea competenţelor este extrem de importantă, aceasta trebuie să se realizeze

periodic şi nu doar pentru competenţele de specialitate câ şi pentru cele cheie → o

evaluare ineficientă pentru nevoile reale ale pieţei → angajatorii simt nevoia unui sistem

de evaluare la standarde înalte;

un prim inconvenient este faptul că angajatul evită sa participe la cursuri de formare/

specializare de teamă să nu promoveze examenul şi asta să îl afecteze pe termen lung

(poate chair să fie concediat de la locul de muncă) → schimbarea mentalităţii lucrătorilor

pentru a le creşte interesul în dobândirea unei calificări.

formatorii au creat o imagine negativă în piaţă prin faptul că furnizează cursuri de

pragătire de calitate scăzută şi emit certificate de calificare la cerere. Aceştia sunt

blamaţi de către angajatori.

16

din perspectiva instrumentelor de formare profesională, fiecare formator dispune de

materiale proprii, ceea ce creează o diversitate mare a cunoştinţelor dobândite de

cursanţi atât d.p.d.v. teoretic, cât şi practic → un sistem unitar de formare şi evaluare

profesională administrat de o instituţie publică, la care să aibă acces toţi formatorii şi

evaluatorii din piaţă, în timp real.

în privinţa curriculei cursurilor de formare nu există flexibilitate, modificarile curriculare se

realizeaza în urma unor analize de lungă durată şi aprobari greu de obţinut, nu există

transparenţă şi nu este controlată de specialişti → scade încrederea anagajatorului în

diploma obţinută în urma cursului de formare → este necesară o mai mare rigurozitate

în definirea curriculei de curs.

instrumentele de formare şi evaluare să fie adaptate nevoilor pieţei şi capacităţii de

înţelegere ale absolvenţilor.

o criză calitativă a competenţelor dobândite în şcoală sau în urma cursurilor de formare

profesională, ceea ce duce la o rotaţie excesivă a angajaţilor la locul de muncă →

scăderea randamentului companiilor angajatoare.

lipsa în practică a competenţelor de coordonare şi management al unei echipe, deşi

competenţele există pe hârtie.

lipsa abilităţii sociale la locul de muncă → mulţi ingineri care nu au capacitatea de a-şi

gestiona echipa → lipsa randamentului forţei de muncă ca principală problemă în

finalizarea proiectelor.

lipsa competenţelor tehnice a lucrătorilor în construcţii – competenţele practice

primează.

restructurarea sistemului de învăţământ prin introducerea de specializări încă d in clasele

primare – vechile şcoli de maiştri ca un exemplu pentru o bună coordonare între piaţa

muncii şi sistemul educaţional → o restructurare a şcolilor de maiştri pentru formarea

liderilor de echipă.

Aspecte privind dezvoltarea de parteneriate active pe termen lung şi răspândite

pe scară largă

fără intervenţia statului şi a legii este dificil de realizat un sistem de parteneriate efectiv şi

durabil.

pe lângă intervenţii la nivel legislativ, este necesară şi demararea unor campanii de

comunicare cu scopul de a convinge pilonii relevanţi să realizeze parteneriate din care

toate categoriile de actori implicaţi au de câştigat.

viitorul este în mediul online → este necesară valorificarea acestui segment care în

România nu este exploatat la adevărata lui valoare, deşi facilitează interacţiunea şi oferă

flexibilitate în transmiterea informaţiilor.

17

Concluzii şi Recomandări

există parteneriate de succes care s-au clădit preponderent între producătorii de

materiale pentru construcţii interesaţi să contribuie la specializarea viitorilor angajaţi (în

special şcolari/liceeni) pentru a lucra cu materialele proprii şi şcoli profesionale ca suport

pentru studiul teoretic şi practic.

statul nu a intervenit în aceste parteneriate, acestea s-au dezvoltat de la sine dar

sporadic → pentru a impulsiona răspândirea pe scară largă a parteneriatelor este

necesară intervenţia statului.

specializarea la locul de muncă şi voluntariatul în cazul lucrătorilor tineri fără experienţă

ar putea fi o posibilitate pentru a sensibiliza angajatorii care nu sunt dispuşi să

investească în formarea personalului din resurse interne.

patronatele au posibilitatea să intervină activ în formarea personalului din construcţii,

întrucât sunt eligibile pentru a aplica în vedera obţinerii de finanţare din surse externe

organizaţiilor, oferind acestora servicii de formare a angajaţilor care să nu implice costuri

suplimentare pentru angajator.

angajatorul evită să investească în angajaţi din teama de a nu-i pierde, întrucât aceştia

devin mai performanţi.

„satisfacţia generează profit” ar putea fi laitmotivul care să aducă toţi pilonii împreună, să

conştientizeze conceptul şi să îşi unească forţele pentru reusită/succes pe termen lung.

18

5. AUTORI / CONTRIBUITORI

Autori:

Narcisa Silion BDG

Contribuitori:

Mihaela Plaiu INCD URBAN-INCERC

Horia Petran INCD URBAN-INCERC

Gabriel Mocanu CSCon

Raluca Hanta PSC

Cristian Groza QETICS

Ligia Florea PPTT

Ioana Vlad PSC

19

6. ACRONIME

AM POSDRU Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial

AMPOR Autoritatea de Management Programul Operaţional Regional

AO Analiză Ocupaţională

ANC Autoritatea Naţională pentru Calificări

ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

BDG Business Development Group

CSCon Comitetul Sectorial în Construcții

DTE Documentaţia Tehnologică de Execuţie

EACI Agenţia Europeană pentru Competitivitate şi Inovare

FPC Formare Profesională Continuă

INCD URBAN-INCERC Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii Urbanism şi

Dezvoltare Teritorială Durabilă

QETICS Grupul pentru Calitatea Sistemelor de Termoizolaţie ETICS

PNC Platforma Naţională pentru Calificare

PPTT Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă

PSC Patronatul Societăţilor din Construcţii

SO Standard Ocupaţional