-uefiscdi, programul parteneriate În domeniile prioritare
TRANSCRIPT
1
RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC - RST - AL ETAPEI IV/2015,
DIN PROIECTUL COMPLEX
”BLOCURI URBANE ÎN ZONE CENTRALE PROTEJATE, EXPUSE LA HAZARDURI
MULTIPLE – EVALUARE, CARTARE ŞI STRATEGIE DE REDUCERE A
RISCURILOR; STUDIU DE CAZ BUCUREŞTI: ZONA DESTRUCTURATĂ DE
DEMOLĂRILE REGIMULUI COMUNIST”(Acronim URBASRISK)
Ministerul Educaţiei Nationale si Cercetarii Stiintifice, ANCSI-UEFISCDI,
Programul PARTENERIATE ÎN DOMENIILE PRIORITARE
Contract nr. 53/2012
Etapa 4/2015 - Organizare urbana si relocare/Sinteza elementelor si analizelor principiilor
arhitecturale si patrimoniale ale zonei expuse hazardului- sistem al riscului arhitectural si
urbanistic/Pregatirea sau revizuirea procesului de planificare urbana. Implementarea
analizelor de risc global ca metoda in fundamentarea planurilor de reabilitare arhitecturala si
urbanistica.
Bucureşti, Decembrie 2015
2
Colectiv de elaborare Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti
Prof.dr.arh. Gociman Cristina Olga – Director Coordonator
Prof.dr.arh. Florescu Tiberiu
Drd.arh.urb. Moscu Iosif Cristian
Ing. Somesan Afrodita – manager proiect
Conf.dr.ing. Georgescu Mihaela
Dr.ing. Dinu Elena
Arh. Hogea Claudiu
Urb. Stanescu Iulia Malina
Ec. Rusanescu Catalina Alina
Colectiv de elaborare INCD URBAN-INCERC - Sucursala INCERC Bucureşti:
Dr. ing. Georgescu Emil-Sever, CS I - Director Proiect
Conf. univ. dr. ing. Craifaleanu Iolanda - Gabriela, CS I
Dr. ing. Dragomir Claudiu Sorin, CS III
Dr. ing. Dobre Daniela, CS III
Ing. Croicu Nicolae Cristian, ACS
Tehn. pr. Petrescu Luminiţa
Tehn. pr. Ciotea Ilie
3
RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC - RST - AL ETAPEI IV/2015,
DIN PROIECTUL COMPLEX
”BLOCURI URBANE ÎN ZONE CENTRALE PROTEJATE, EXPUSE LA HAZARDURI
MULTIPLE – EVALUARE, CARTARE ŞI STRATEGIE DE REDUCERE A
RISCURILOR; STUDIU DE CAZ BUCUREŞTI: ZONA DESTRUCTURATĂ DE
DEMOLĂRILE REGIMULUI COMUNIST” (Acronim URBASRISK)
Ministerul Educaţiei Nationale si Cercetarii Stiintifice, ANCSI-UEFISCDI, Programul
PARTENERIATE ÎN DOMENIILE PRIORITARE
Contract nr. 53/2012
Etapa 4/2015 - Organizare urbana si relocare/Sinteza elementelor si analizelor principiilor
arhitecturale si patrimoniale ale zonei expuse hazardului- sistem al riscului arhitectural si
urbanistic/Pregatirea sau revizuirea procesului de planificare urbana. Implementarea
analizelor de risc global ca metoda in fundamentarea planurilor de reabilitare arhitecturala si
urbanistica.
CUPRINS
1. GENERALITATI
2. STADIUL ACTUAL LA NIVEL EUROPEAN SI INTERNATIONAL PRIVIND
HABITATUL TEMPORAR
2.1. CONCEPTE, PRINCIPII ŞI SOLUTII PRIVIND LOCUINŢELE TEMPORARE
NECESARE ÎN URMA DEZASTRELOR
2.2. SINTEZA EXPERIENŢEI EUROPENE ŞI INTERNATIONALE
2.3. SINTEZA METODOLOGICĂ ŞI ANALIZA MULTI-CRITERIIALĂ
2.4. SOLUŢII TEHNOLOGICE ACTUALE SI COSTURI
2.5. STRATEGII DE REFACERE SI PROTECTIE A MEDIULUI DUPA
RECONSTRUCŢIA ZONEI
3. STADIUL ACTUAL LA NIVEL EUROPEAN SI INTERNATIONAL PRIVIND
REDUCEREA RISCULUI LA DEZASTRU (DRR) PRIN PROIECTE URBANE SI
ARHITECTURALE
Activitate 4.2. Reducerea riscului la dezastru (DRR) prin proiecte urbane si arhitecturale
/Proiecte de interventie generate de conservare a indicatorilor urbani existenti.
4. DISEMINARE HABITAT IN ZONA STUDIULUI DE CAZ
5. PROPUNERI DE INTERVENTIE IN ZONA PRIN REGLEMENATRI DE
URBANISM
6. DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETARII / PARTICIPAREA LA
CONFERINTE INTERNATIONALE SI NATIONALE
Activitate 4.3. Participari conferinte internationale / Diseminarea rezultatelor cercetarii
7. CONFIGURARE CARTE: PLAN DE IDEI
Activitate 4.4. Configurare carte: plan de idei, bibliografie, fise documentare cu referinte8.
CONCLUZII
9. ANEXE
10. BIBLIOGRAFIE - REFERINTE
4
RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC - RST - AL ETAPEI IV/2015,
DIN PROIECTUL COMPLEX
”BLOCURI URBANE ÎN ZONE CENTRALE PROTEJATE, EXPUSE LA HAZARDURI
MULTIPLE – EVALUARE, CARTARE ŞI STRATEGIE DE REDUCERE A
RISCURILOR; STUDIU DE CAZ BUCUREŞTI: ZONA DESTRUCTURATĂ DE
DEMOLĂRILE REGIMULUI COMUNIST”(Acronim URBASRISK)
Ministerul Educaţiei Nationale, UEFISCDI, Programul PARTENERIATE ÎN
DOMENIILE PRIORITARE
Contract nr. 53/2012
Etapa 4/2015 - Organizare urbana si relocare / Sinteza elementelor si analizelor principiilor
arhitecturale si patrimoniale ale zonei expuse hazardului- sistem al riscului arhitectural si
urbanistic / Pregatirea sau revizuirea procesului de planificare urbana. Implementarea
analizelor de risc global ca metoda in fundamentarea planurilor de reabilitare arhitecturala si
urbanistica.
1. GENERALITATI
1.1. DEFINIRE HABITAT
Habitatul este o retea spatial-functionala multistructurala in care locuinta ca structura
de baza coexista cu structurile complementare, facilitati publice, comert, educatie, sanatate.
Conformarea habitatului este o expresie a determinarilor geo-climatice, socio-politice
si religioase a fiecarei comunitati ca un rezultat al dezvoltarii sale organice. Aceasta
caracteristica formeaza o dimensiune istorica cat si una culturala.
Distrugerea brutala a habitatului ca un rezultat al hazardurilorr naturale sau antropice
impune refacerea, reabilitarea,reconstructia acestuia in diverse modalitati.
1.2. CLASIFICAREA HABITATULUI- functie de modul de producere
- Habitatul planificat
- Habitatul administrat
- Habitatul subintegrat
1.2.1. Habitatul planificat - este solutia cea mai simpla si mai rapida pentru rezolvarea
cerintelor unei crize de masa si reprezibta o edificare coerenta proiect-executie pentru
ansambluri de locuinte si servicii.
1.2.1.1. Avantaje
Habitatul planificat este obiectul unei investitii mari sustinuta de la buget sau de
catre mari intreprinzatori pentru a satisface rapid cererea de locuinte si servicii tinand cont de
o concentrare de responsabilitati si competente
El permite un management corect al investitiei si o administrare lesnicioasa
1.2.1.2. Dezavantaje
Omogenitatea solutiilor care poate impune monotonie, un grad scazut de flexibilitate
care nu permite evolutia spatial-functionala putand genera patologii socio-urbane. De
asemenea el necesita terenuri libere de mare suprafata, care nu intotdeauna sunt disponibile
decat pintr-o extindere urbana, sau prin eradicarea unor zone destructurate de tip
“bidonneville”,”slums”.
1.2.2. Habitatul administrat- este o solutie moderna de interventie in teritoriu, initiativa
apartiand investitorului, administratia specificand doar posibilitatile sau interdictiile de
5
constructie rezultate din regulamentele de urbanism- P.O.T; C.U.T, retrageri,
aliniamente, regim de inaltime.
Acest tip de habitat este o permanenta juxtapunere intre initiativa individuala,
controlul si indrumarea administratiei, creand probleme la relatia intre privat si public atat
din punct de vedere managerial, financiar cat si in privinta proprietatii. Localitati istorice sunt
exemplul elocvent al acestei cresteri organice a acestui tip de habitat.
1.2.3. Habitatul subintegrat- apare sub presiuni demografice extraordinare ca un produs al
autoconstructiei din diferite materiale cu un nivel foarte redus de venituri.
Toate aceste tipuri de habitat coexista, habitatul planificat fiind prevalent in
perioadele economiei planificate centralizate, de tip socialist (cartiere de locuinte ieftine de
tip “social”, mari cvartaluri dormitor ale oraselor “moderne” sau chiar noile centre civice),
habitatul administrat in perioadele cu orientare economica liberala, iar cel subintegrat apare
mai ales in tarile in curs de dezvoltare.
1.3. CLASIFICAREA HABITATULUI – dupa durata estimata a folosintei, intalnim habitat
permanent sau temporar:
1.3.1. Habitatul permanent- este cel anterior explicitat ca modalitate de locuire permanenta
1.3.2. Habitatul temporar – cuprinde unitati locative prezervate in caz de dezastre sau de
servicii minimale apte sa preia pe o perioada de cateva luni, maxim 2 ani, cazarea populatiei
sinistrate si care pot fi ulterior dezafectate sau pastrate, in functie de solicitare. Habitatul
temporar este curent folosit in operatiuni tip “sertar” de inlocuire a habitatului subintegrat,
(populatia din “slums” este mutata intr-un campus de locuinte temporare pe perioada in care
zona destructurata se reconstruieste).
1.4. DETERMINARI SPECIALE POST- HAZARD
Teritoriul agresat de hazard este ca un organism bolnav ce trebuie supus unei terapii
intensive dar si unor operatiuni chirurgicale.
1.4.1. Culegere multicriteriala de informatii
Interventia in teritoriu trebuie facuta pe baza unei diagnoze bazate pe informatii
multicriteriale complete specializate; culese simultan, coroborate cu banca de date, transmise
spre factorii de decizie conform schemei implementate. Monitorizarea, procesarea si
interpretarea datelor este un proces permanent de evaluare in timpul tuturor etapelor post
dezastru, in interventie, reabilitare si reconstructie.
1.4.2. Diagnoza si schema de interventie in scenariu anticipat
1.4.2.1.Deciziile se vor lua conform schemei de interventie, in mod ierarhic pe trepte de
competenta si conform gradului de avariere, distrugere al localitatilor, concluzionand:
a) distrugerea totala a localitatilor rurale si urbane
b) distrugerea partiala a localitatilor implicand:
- distrugeri ale habitatului
- distrugeri ale spatiilor de productie
- distrugeri ale retelelor vitale
- distrugeri ale infrastructurilor de transport
Distrugerile habitatului pot genera migrari ale populatiei spre alte zone si aparitia
habitatului subintegrat.
1.4.2.2 Interventia in zonele calamite trebuie sa asigure populatiei:
- un climat de securitate al vietii
- o revigorare si stimulare a dezvoltarii economice
- o crestere a calitatii habitatului si implicit a calitatii vietii
6
1.4.3. Urgenta primara si secundara (interventia si reabilitarea)
Operatiunea de refacere si restructurare a organismului urban cat si al teritoriului nu se
poate desfasura decat intr- o stare de cvasinormalitate in care viata se poate derula ceea ce
implica mai intai interventia post-dezastru care inseamna:
- acordarea primului ajutor populatiei- sanitar, hrana, ingroparea
mortilor
- relocarea de urgenta a populatiei sinistrate
- curatenia teritoriului, localitati de daramaturi, moloz, noroi
- refacerea partiala a retelelor vitale
- refacerea partiala a infrastructurilor de transport
- rezolvarea nevoilor de locuire temporara a populatiei
- refacerea capacitatilor de productie al institutiilor
1.5. CLASIFICARE HABITAT TEMPORAR
Habitatul temporar se refera la gazduirea provizorie a familiilor afectate de hazard, in
perioada de criza si pana in momentul in care isi recapata locuinta permanenta.
In investigarile de risc, termenii de locuinta si adapost (refugiu) sunt folositi
impreuna, fara a se face o delimitare foarte clara intre ei. Quarantelli a facut o distinctie intre
acestia, in definirea celor patru etape de locuire de dupa procedura unui hazard. O diferenta
esentiala intre cei doi termeni ar fi ca pe parcursul adapostirii, activitatile normale, zilnice,
sunt incetate, in timp ce locuirea ar presupune reluarea activvitatilor si responsabilitatilor
gospodaresti. Quarantelli a folosit urmatoarele definitii care corespund celor patru etape in
cadrul reconstructiei de dupa hazard.
Adapost de urgenta: locul unde o familie sta pe durata punctului culminant al situatiei
de criza. Acesta poate fi amenajat in spatii publice, in casa unui prieten sau a unei rude.
Deoarece timpul de sedere in adapostul de urgenta este scurt, nu este nevoie a se asigura
hrana si/sau alte servicii. In aceasta zona am dezvoltat in etapa III/2014 ideea de centru de
securitate prin conversia unei scoli in centru de primire sinistrati, dotata cu facilitati
independente.
Adapost temporar: locul unde o familie sta imediat dupa dezastru pentru un termen
scurt. Aceasta poate fi un cort, un adapost improvizat, rulota, un spatiu de interes
public,casa prietenilor/rudelor sau o alta casa. Durata sederii dicteaza nevoia de hrana,
asigurarea serviciilor medicale de urgenta si a altor facilitati, poate fi centrul de securitate
Locuinta temporara: locul unde o familie domicilizata temporar si isi reincepe
responsabilitatile si activitatile gospodaresti. Acesta poate fi o casa prefabricata, containere,
un cort rezistent pe timp de iarna, un adapost propriu, o rulota, un apartament sau o casa a
rudelor/prietenilor.
Locuinta permanenta: locul unde o familie va locui permanent dupa hazard.
Aceasta se refera la familiile ce isi recapata casele reconstruite sau care se muta in
cartiere noi ale comunitatii din care fac parte.
Cassidy Johnson mai foloseste pe langa cei patru termeni explicati anterior si notiunea
de acomodare temporara care se refera la toate posibilitatile diferite de gazduire utilizate in
mod frecvent dupa aparitia unui hazard. Este foarte important sa se face distinctia intre
notiunea de casa temporara si acomodare temporara, din moment ce locuinta temporara se
refera numai la cazuri speficice ale acomodarii temporare. Un exemplu concret de case
temporare pot fi casele adunate in colonii si construite de organizatii folosind materiale de
constructii prefabricate si proiecte standard, iar acomodarea temporara poate lua forma
corturilor, adaposturilor construite individual, rulotelor si caselor sau apartamentelor
prietenilor/rudelor. In toate cazurile de acomodare temporara familia isi va relua activitatile
7
zilnice si responsabilitatile gospodaresti intr-o locatie care se vrea a fi temporara.
1.6. NECESITATEA ORGANIZARII HABITATULUI TEMPORAR
In intervalul de criza, imediat urmator hazardului, una din principalele probleme care
se ridica este cea de asigurare a unui adapost.
La Kobe, dupa marele cutremur, peste 38.000 de persoane au fost relocate in spatii
publice, apoi in locuinte temporare construite pe cca.320ha de pamant puse la dispozitie de
stat. Au fost folosite si doua vapoare pentru cazarea temporara a 80 de persoane.
In amplasamentele de habitat temporar s-au construit 17 bai publice comunale, 22 de
bai pentru grupuri mici ( 5 persoane) si 46 de bai familiale, aproximativ 200 de boxe pentru
dus si peste 2000 de toalete. In final au fost construite cca. 40.000 de locuinte temporare
usoare din lemn, care au rezolvat problema locuintelor pana la reconstruirea zonelor distruse.
S.I. Khan atrage atentia ca trebuie locate temporar si functiunile de educatie,
administratie publica si de servicii.
In Turcia datorita marilor probleme legate de rezolvarea locuirii post-seism, a condus
la infiintarea de catre Ministerul Reconstructiei si Asezarilor a unei activitati de productie si
depozitare panouri usoare. 1.20x2.70m, din beton usor turnat in cadre metalice pentru pereti,
acoperite cu ferme de lemn si invelitoare traditionala.
Problema locuirii dupa dezastru trebuie sa fie una interdisciplinara care sa prevada
evaluari si solutii atat din punct de vedere arhitectural/urbanistic, cat si din punct de vedere
economic, social si psihologic.
Propunerile pentru strategiile privind solutiile pentru etapele ale locuirii temporare
sunt raportate in primul rand la necesitatile ce trebuie sa fie atinse in cadrul fiecarei etape de
acest fel si la principalele premise ale cercetarii precum:
1) abordarea interdisciplinara a situatiei de urgenta;
2) analiza de risc global la multihazard
3) strategiile de interventie, trebuie sa fie identificate inaintea producerii dezastrului
pentru a fi eficiente si rapide;
4) planificarea participativa ca factor esential pentru succesul interventiilor;
Strategiile de interventie sunt unice si trebuie sa fie realizate in raport cu contextul
preexistent dar adaptate realitatii locale post-dezastru.
1.7. ADAPOST DE URGENTA
In vederea cazarii sinistratilor se pot utiliza resurse existente, care nu au fost afectate
la dezastru, prin relocarea temporara (la rude, prieteni) sau prin rechizitionarea, reorganizarea
unor spatii de cazare existente in administrarea unor institutii sau societatii ca hoteluri,
moteluri, campinguri, internate, cazarmi.
Conversia unor spatii institutionale cu caracter multifunctional: institutii de
invatamant prescolar, scolar si universitar, institutii administrative ale caror spatii nu sunt
permanent folosite, ca sali de sport, salile polivalente, salile de asteptare in gari, autogari,
aerogari, unele spatii de depozitare, metrou, spatii expozitionale.
Reamintim propunerea organizarii centrelor de securitate prin conversia organizata si
anticipata a unor spatii publice special dotate.
1.8. ADAPOST TEMPORAR
Avand in vedere ca deteriorarile habitatului pot fi considerabile si relocarea de
urgenta, este de obicei provizorie, se impune ridicarea unor constructii rapide si usoare care
sa rezolve problema sinistratilor pana la consolidarea sau reconstructia imobilelor avariate.
Adapostul temporar care poate fi realizat prin amplasarea pe terenuri virane private
sau publice-parcuri a unor constructii provizorii pentru preluarea unui numar mare de
8
sinistrati. Ele sunt organizate pe modelul taberelor cu zone monofunctionale- zona de locuit,
de nevoi de: hrana, igiena, asistenta medicala, administratie, racordate la sisteme de utilitati,
flexibile.
Ele pot fi folosite pana la 6 luni de la hazard.
1.8.1. Definitie: constructii usoare, din elemente, standardizate, cu montaj rapid, corturi,
containere de organizare de santier, rulote
1.8.2. Amplasarea
1.8.2.1. Regim juridic. Adapostul temporar poate fi amplasat pe terenuri proprietate publica,
rezervate prin PUG in acest scop, parcuri, campusuri universitare, terenuri agricole in
intravilan, sau extravilan.
1.8.2.2 Regim tehnic- Terenurile de amplasare trebuie sa fie in zone cu facilitati in
proximitatea de drumuri si retele cu studii preliminare cunoscute (studii topo, geo.
hidrologice).
De asemenea aceste zone nu trebuie sa fie deteriorate sau expuse ecologic si sa aiba
studii de mediu intocmite. Ele ar trebui sa fie fost anterior studiate prin PUG-uri sau PUZ-uri
si pastrate ca rezerva de dezvoltare.
1.8.3 Principii de organizare
1.8.3.1. Construirea unor grupuri sociale de emergenta, racordate la retele
Campusurile de adapost temporar trebuie sa fie gandite ca niste unitati de vecinatate
ierarhizate dupa capacitatea de locatie la 200-500 de oameni. Zonele de locare pot fi
racordate la retele sau pot avea independenta de alimentare din surse proprii, rezervor de apa
cu put forat, grup electrogen si fosa biodegradabila.
Din motive de rapiditatea de montaj si de costuri reduse, dotarile sanitare si punctele
de apa vor fi centralizate astfel incat vor exista:
a) spatii sanitare colective, pe sexe-grupuri sanitare si dusuri
b) spalatorii si uscatorii comune
c) blocuri alimentare comunitare
Utilizarea structurilor de cazare existente din interiorul localitatii afectate sau din
afara ei si inchiriate din fonduri sociale. Acesta solutie se poate dovedi eficienta doar in cazul
in care numarul sinistratilor nu este foarte mare. Tipurile structurilor de cazare existente ce
pot fi folosite in acest caz, sunt:
- hoteluri, moteluri, campinguri, cazarmi, camine studentesti
- locuinte inchiriate sau sociale
1.8.4. Strategii pentru organizare adaposturi temporare
In ceea ce priveste actiunile identificate in urma cercetarii ce pot fi realizate in cadrul
strategiilor intr-o etapa anterioara producerii dezastrelor si care pot facilita disponibilitatea si
adaptarea cat mai rapida a acestor adaposturi, fac parte urmatoarele:
1.8.4.1. identificarea constructiilor cu potenjtial pentru adapostirea posibililor sinistrati din
zonele vulnerabile si care prezinta un risc crescut de producere a dezastrelor datorate unor
fenomene naturale extreme;
1.8.4.2. stabilirea constructiilor publice care care pot fi importante ca adaposturi temporare;
1.8.4.3.datorarea constructiilor propuse ca adaposturi temporare cu echipamemte si
cazarmament pentru locuire de scurta durata in vederea adaptarii cat mai rapide atunci cand
se prevede pericolul producerii unui dezastru.
1.8.4.4. instruirea personalului autoritatilor responsabile cu ameliorarea situatiei de urgenta
dar si celui angajat al institutiilor ce functioneaza in aceste constructii cu privire la modul de
adaptare rapida in vederea pregatirii acestora pentru adapostire;
1.8.4.5. informarea populatiei cu privire la existenta acestor adaposturi posibile existente, in
scopul identificarii celor mai apropiate.
9
1.9. LOCUINTA TEMPORARA
Constructia de locuinte temporare minimale compacte in care familiile isi reiau viata ,
ele fiind dotate cu toate zonele functionale: bucatarie, baie, loc de dormit si eventual spatiu de
zi.
Construirea unor cladiri pentru servicii face obiectul unei etape secunde, in cazul in
care locatia temporara se prelungeste peste 6 luni; acestea pot fi: invatamant prescolar si
scolar, institutii locale, politie, dotari sanitare, dispensare dotari comerciale si de prestari
servicii, cladiri pentru birouri.
1.8.1. Strategii pentru locuinte temporare
- pentru a treia etapa a locuirii de urgenta, aceea de utilizare a locuintelor de tranzitie
(pentru locuirea temporara), in urma cercetarii au fost identificate mai multe tipuri de solutii
de tipul locuintelor care sunt propuse (urbane sau rurale), dar si in functie de natura
dezastrului, de numarul de sinistratii si bineinteles de nivelul de dezvoltare al zonei:
- utilizarea unor structuri de cazare existente (interventie non-arhitecturala) ca si in cazul
celor pentru adapostire imediata si destinate utilizarii de catre sinistrati atunci cand numarul
acestora nu este foarte mare, dar folosite de aceasta data pe o perioada mai mare de timp
(intre cateva luni si cativa ani), pana la reconstruirea locuintelor permanente;
- realizarea unor campusuri sau asezari temporare organizate in zone functionale si dotate
cu toate utilitatile si functiunile necesare locuirii (interventie arhitecturala).
In functie de tipul localitatilor pentru care sunt propuse (urbane sau rurale) si de
mijloacele economice de interventie ale autoritatilor locale si nationale, acestea pot fi de trei
tipuri:
1.8.2. Tipologie locuinta temporara
Asezari self-settled sau improvizate (realizate de catre populatia sinistrata, cu mijloace si
resurse proprii si fara o planificare strategica anterioara);
- Centre colective- sunt structuri de locuire temporara realizate in mod organizat si
printr-o planificare initiala de catre autoritatile responsabile prin construirea unor cladiri
colective temporare multietajate, realizate din sisteme de module cuplate intre ele (cele mai
utilizate sunt de tipul containerelor standard) in vederea utilizarii eficiente a spatiului (terenul
pe care se amplaseaza), a resurselor tehnice utilizate pentru asamblare, cat si pentru economia
de energie utilizata pentru intretinerea acestora. Centrele colective sunt folosite in general
pentru localitatile urbane in care suprafetele de teren liber sunt limitate si unde numarul
sinistratilor este de regula foarte mare;
- Taberele planificate sunt asezari temporare realizate in mod planificat prin instalarea
unor unitati de cazare temporara aduse la fata locului gata asamblate sau sub forma unor
kituri ce se monteaza rapid, dar si a unor alte dotari specifice, necesare in desfasurarea
procesului de locuire.
1.8.3. Etapizare
In ceea ce priveste actiunile ce pot fi realizate intr-o etapa anterioara procedurii
dezastrelor, fiind menite sa faciliteze o implementare rapida si eficienta a solutiilor gasite,
acestea sunt:
identificarea ariilor sau a spatiilor publice deschise cu potential ce pot functiona ca
amplasamente pentru inserarea solutiilor de locuire temporara.
propunerea unor solutii de locuire temporara prin programe de locuinte temporare, in
functie de amplasamentele disponibile identificate pentru fiecare localitate sau zona
evaluata si supusa scenariilor de interventie realizate in etapa primara a strategiei in
care sunt evaluate numarul posibil al sinistratilor dar si impactul hazardului asupra
amplasamentelor stabilite;
10
optimizarea solutiilor propuse prin implicarea in realizarea acestora la nivel
consultativ;
realizarea solutiilor propuse;
proiectare;
fabricare;
stabilirea depozitelor pentru materialelor necesare sau a kiturilor de locuinte
temporare pregatite cat mai aproape de amplasamentele sau ariile de insertie propuse
pentru realizarea asezarilor temporare;
realizarea stocurilor pentru fiecare zona in care s-a stabilit furnizarea unor solutii de
locuire temporara si distribuirea lor catre depozitele stabilite in apropierea
amplasamentelor stabilite;
pregatirea si dotarea cu utilitati a amplasamentelor stabilite;
instruirea personaluluiautoritatilor responsabile cu privire la modul de realizare a
asezarilor temporare folosind amplasamentele stabilite, dotarile aferente si stocurile
de materiale sau kituri disponibile pentru construirea locuintelor temporare, in functie
de solutia aleasa;
informarea populatiei cu privire la amplasamentele in care asezarile temporare vor
functiona in cazul unor posibile dezastre in scopul identificarii celor mai apropiate
asezari temporare viitoare, dar si cu privire la modul de instalare a unitatilor de
locuire atunci cand este vorba de un numar mare de unitati de cazare individuale si
izolate, ce pot fi realizate chiar de catre beneficiari, in scopul eficientizarii procesului
de realizare a locuintelor temporare dar si in cel al facilitarii procesului de acceptare a
noilor conditii de locuire prin asumarea lor si familiarizarea cu solutiile propuse.
1.10. TRANSPARENTA DECIZIONALA
Principalul obiectiv al etapei cercetarii este crearea unui cadru general si oferirea
unor directii de abordare in realizarea unor strategii de interventie pentru locuirea de urgenta,
inainte ca un eveniment sa se produca si care sa cuprinda printre altele realizarea unor
programe de locuinte temporare planificate strategic si cu participarea populatiei in luarea
deciziilor si stabilirea solutiilor, atat in ceea ce priveste amplasamentele destinate asezarilor
temporare, cat si in ceea ce priveste tipurile unitatilor de cazare necesare.
Cunoscand aceste solutii si avand posibilitatea de a participa la dezvoltarea lor,
oamenii din fiecare asezare, ca potentiali utilizatori ai acestor solutii de locuire, vor fi mult
mai pregatiti in a infrunta conditiile post-dezastru si mai deschisi in acceptarea formelor de
locuire temporara.
In plus, avand la indemana aceste strategii bine planificate ce cuprind solutii concrete
privind adapostirea de urgenta dar si locuirea temporara, autoritatile locale vor putea gestiona
mai usor situatia de urgenta iar populatia, informata fiind cu privire la existenta acestor solutii
va beneficia mult mai rapid de acestea.
Amplasarea
Mai mult decat atat, populatia va putea participa si fizic la realizarea asezarilor
temporare prin instruirea unor lideri cu privire la modul de instalare a locuintelor, lasand in
grija echipelor specializate realizarea infrastructurii si dotarea cu utilitati. Diminuarea
timpului necesar pentru realizarea asezarilor temporare va facilita accelerarea procesului de
recuperare. In foarte multe cazuri locuintele temporare pot fi instalate de catre beneficiari
chiar pe terenurile fostelor locuinte permanente permitand totodata utilizarea dotarilor
existente din gospodarie si a serviciilor si utilitatilor locale. In plus acest lucru i-ar face pe
beneficiari sa nu mai resimta toate problemele legate de stramutare, permitandu-le in acelasi
timp familiilor sa-si reia mai usor activitatilor zilnice si sa ramana aproape de fosta locuinta,
mentinand astfel legaturile sociale din comunitati, bineinteles daca aceasta decizie este
11
facilitata de eliminarea riscurilor viitoare dar si de actiunea dezastrului curent.
Instruire
De asemenea intruirea unor voluntari din randul populatiei cu privire la modul de
instalare a locuintelor temporare, inainte ca un dezastru sa aiba loc, dar si incurajarea tuturor
beneficiarilor in a-si ridica singuri locuintele, ii poate face pe oameni mai constienti de
solutiile pe care le au la dispozitie in cazul pierderii locuintelor permanente, astfel incat sa se
evite o serie de probleme sociale inerente in situatiile de urgenta, iar impactul psihologic
asupra familiilor, datorat stramutarii si locuirii temporare, sa fie diminuat. Asadar, este foarte
important ca populatia sa cunoasca solutiile de locuire temporara ce li se adreseaza in cazul
crearii unor situatii de urgente, intr- o etapa anterioara producerii unui dezastru.
1.11. REGIMUL JURIDIC AL LOCATIEI
Guvernul, ONG-urile si irganizatiile de intrajutoare trebuie sa posede cunostinte
despre problemele locale ale fiecarei situatii de criza care se poate produce.
Un factor foarte important in cadrul problemelor locale care trebuie luat in
considerare este proprietatea asupra terenului. Daca proprietarii terenurilor au spatiu adecvat
pe pamantul lor, ei isi pot construi locuinte temporare chiar langa casele daramate in timpul
perioadei de reconstructie. In situatia in care nu au spatiu adecvat, este foarte probabil ca pe
langa nevoia de habitat temporar sa fie nevoie si de o locatie pentru aceasta. Daca familiile
afectate de cutremur nu sunt proprietare de terenuri, ci chiriase ale apartamentelor, in mod
sigur vor avea nevoie de o acomodare temporara cat si de un amplasament pentru aceasta.
Pentru a putea alege o strategie pentru dezvoltarea habitatului temporar este necesar a
se cunoaste situatia proprietarilor de terenuri si a posibilitatilor familiilor de a-si ridica singuri
locuinte temporare pe pamanturile proprii.
1.12. ASOCIEREA IN COMUNITATI
Un alt aspect care trebuie luat in considerare este problema locuirii impreuna.
Particularitatile cultural-religioase ale populatiei afectate de dezastru trebuiesc luate in
considerare de cei ce se ocupa de realizarea caselor. Aceasta este o adevarata problema
pentru agentiile internationale care pot sa nu fie familiarizate cu obiceiurile locale. In zonele
rurale, problemele culturale devin mai importante deoarece familiile au nevoie de spatiu
aditional pentru dependinte, animale si ateliere.
1.13. CLIMA
Clima zonei afectate de hazard este foarte importanta pentru alegerea tipului de
habitat temporara astfel incat acesta sa furnizeze adapost. In zona de clima temperata, trebuie
studiata posibilitatea pentru a nu se cheltui inutil pe sisteme de habitate temporare resitente la
capriciile vremii. In zonele de clima blanda, nevoie de adapostire fata de mediul inconjurator
este mult mai mica, oamenii putand trai in corturi sau adaposturi cu izolatie redusa.
1.14. EFECTELE PE TERMEN LUNG ALE ACOMODARII TEMPORARE
Deciziile luate cu privire la strategiile de punere in aplicare a habitatului temporar pot
avea efecte pe termen lung. daca banii si resursele sunt concentrate pe realizarea habitatului
temporar, procesul de reconstructie permanenta poate fi intarziat.
1.15. ACHIZITIA, PLANIFICAREA SI TIMPUL DE CONSTRUCTIE
Este necesara o planificare realista pentru procurarea, planiificarea si constructia
habitatului temporar. Experienta anterioara a altor state a aratat ca achizitia, planificarea si
constructia habitatului temporar, de obicei a necesitat mai mult timp decat a fost initial
prevazut, daca planurile de pregatire sunt facute inainte de producerea dezastrului, timpul
12
necesar realizarii habitatului temporar este mult diminuat deoarece e eliminata perioada
necesara gasirii spatiului pentru realizarea acestuia. Daca aceste locatii sunt determinate
inainte de producerea catastrofei si daca se realizeaza acorduri intre proprietari de terenuri si
agentiile de reconstructie in vederea inchirierii pamanturilor necesare la realizarea habitatului
temporar, timpul necesar intrarii in functiune a acestuia este mult diminuat.
1.16. LOCUINTA PERMANENTA – REABILITARE, RESTRUCTURARE,
RECONSTRUCTIA, INVESTITII NOI
Din aceste motive, la fel de importanta ca si furnizare rapida a unor locuinte
temporare, este refacerea asezarilor permanente intr-un timp cat mai scurt posibil de la
producerea dezastrului, care sa ii stabilizeze pe oameni si sa le ofere certitudinea unei locuiri
intr-o casa sigura si permanenta.
1.16.1. Etape
Avand in vedere acest aspect esential pentru recuperarea completa a conditiilor de
normalitate, reconstruirea, incearca sa demonstreze importanta introducerii procesului de
refacere a asezarilor permanente in cadrul aceleasi strategii, astfel incat toate etapele de
interventii privind locuirea de urgenta sa fie aplicate simultan dar sa fie, totodata, gandite si
planificate intr- o etapa anterioara hazardului. In acest sens, necesitatea intelegerii si
respectatii unei agende de interventie bine stabilite inaintea producerii hazardului, astfel incat
autoritatile si organizatiile implicate in procesul de ameliorare a situatiei de urgenta sa nu
actioneze haotic si neorganizat, este de o reala importanta.
Ajungand la etapa locuirii permanente realizata prin intoarcerea la vechile locuinte
reparate, sau prin ocuparea unor noi locuinte aparute in urma procesului de reconstruire
putem spune ca aceasta etapa reprezinta incheierea procesului de revenire completa la
conditiile de normalitate si de refacere a comunitatilor si a asezarilor permanente.
Deciziile ce se impun cand este necesara reconstruirea asezarilor ca urmare a
distrugerii fondului construit in urma hazardului, dar si atunci cand fosta asezare, prezinta un
risc crescut in cazul producerii unor fenomene naturale extreme in viitor, sunt cele legate in
primul rand de: alegerea ampalsamentului pentru noile locuinte; alegerea sistemelor de
construire, a tehnicilor de proiectare si a materialelor ce vor fi folosite (prefabricate sau
materiale locale); alegerea tipului de locuinte, ca mod de functionalizare si organizare a
spatiului, precum si a finisajelor folosite. Acest lucru presupune fie valorificarea traditiei in
ceea ce priveste forma noilor locuinte, raportate la forma celor anterioare dezastrului, fie
folosirea unor noi tipologii de spatii si forme.
In ceea ce priveste actiunile ce pot fi intreprinse intr- o perioada anterioara producerii
dezastrelor care sa facilizeze accelerarea procesului de refacere a asezarilor permanente
acestea pot fi urmatoarele:
realizarea unor proiecte de implicare a firmelor si distribuitorilor de materiale de
constructii in programe sociale, prin care acestia pot sa furnizeze anumite stocuri de
materiale de constructii necesare pentru reconstruirea si reparerea locuintelor
permanente. Aceste programe pot presupune: incheierea unor contracte intre firmele
sau distribuitorii de materiale pentru constructii si autoritatile publice responsabile cu
refacerea asezarilor permanente; realizarea unui stoc strategic de materiale pentru
constructii, monitorizat de catre autoritatille publice responsabile si administrat de
catre partenerii privati intr-un sistem de rulaj pemanent de tip,,buffer”; crearea unor
kituri de unelte si alte materiale necesare pentru repararea locuintelor in vederea
furnizarii lor catre proprietarii locuintellor avariate, pentru repararea acestora;
implicarea firmelor de constructii interesate de participarea la programe sociale si de
reconstruirea in urma dezastrului, prin incheierea unor contracte prin care aceasta sa
asigure utilajele si forta de lucru, precum si preluarea proiectelor de reconstruire;
13
contractarea arhitectilor si a inginerilor proiectanti in realizarea proiectelor de
reconstruire imediat ce un dezastru s-a produs, astfel incat aceste proiecte sa fie gata
la scurt timp dupa ce toate masurile legate privind achizitia de materiale si terenuri au
fost intreprinse
gasirea unor solutii in ceea ce priveste evitarea sau expunerea proiectelor de
constructii, realizate in regim de urgenta sau pentru reconstruirea dupa dezastre de
catre autoritatile nationale, de la realizarea unor proceduri administrative de licitatii si
achizitii care sa permita demararea procesului de reconstruire la scurt timp de la
producerea dezastrului.
1.16.2. Strategia de reconstructie si posibilitatile de realizare
Inainte de a alege strategia de realizare a habitatului temporar, guvernele, ONG-urile
si agentiile de intrajutorare trebuie sa estimeze cat mai realist cu putinta momentul in care
reconstructia propriu-zisa va avea loc. In situatia in care casele permanente vor fi gata pentru
folosire in urmatorii 1-2 ani dupa dezastru, habitatul temporar va trebui sa fie functional
numai pe parcursul de iarna, adaposturi construite individual, locuinte temporare ieftine cum
ar fi casele din carton, rulotele si casele familiilor/prietenilor. In situatia in care procesul de
reconstructie dureaza mai mult, habitatul temporar trebuie sa fie construit din case temporare
din lemn sau din case prefabricate.Organizatiile care se ocupa de managementul situatiilor de
criza, trebuia sa inteleaga ca habitatul temporar realizat din locuinte durabile va necesita mai
mult timp pentru constructie, va fi mai scump si va necesita mai multe resurse in perioada de
reconstructie.
Aceste motive amintite mai sus conduc la o amanare inevitabila a procesului de
reconstructie permanenta. In acelasi timp, habitatul temporar va fi folosit mai mult decat a
fost initial prevazut devenind chiar permanent. Efectele pe termen lung ale habitatului
temporar, chiar daca par imprevizibile, ar trebui intelese si planificate de la inceput.
2. STADIUL ACTUAL LA NIVEL EUROPEAN SI INTERNATIONAL PRIVIND
HABITATUL TEMPORAR
Activitate 4.1. Habitat temporar – locatie de medie-urgenta (organizare urbana si relocare,
dimensiune patrimoniala si civica) /Documentare fundamentala asupra tehnologiilor,
costurilor, timpului de realizare a habitatului temporar
2.1. CONCEPTE, PRINCIPII ŞI SOLUTII PRIVIND LOCUINŢELE TEMPORARE
NECESARE ÎN URMA DEZASTRELOR
(Daniel Félix, Jorge M. Branco, Artur Feio, Temporary housing after disasters: A state of
the art survey, Habitat International, Volume 40, October 2013, Pages 136–141 - citarile din
acest text apartin autorilor)
Numărul de dezastre naturale a crescut drastic, provocând pagube mari cladirilor si cu efecte
serioase asupra populatiei. Programele de reconstrucţie a locuinţelor avariate/distruse joacă
un rol decisiv privind recuperarea în caz de dezastru şi asigurarea de locuinţe temporare este
un pas crucial al acestor programe.
Locuinţa temporara este unul dintre cele 4 tipuri de bază de adăposturi disponibile post-
dezastru (potrivit UNDRO, 1982). Astfel:
- adăpost de urgenţă - un loc unde supravietuitorii stau pentru o perioadă scurtă de
timp, care poate fi casa unui prieten sau într-un adăpost public (cateva ore…cateva
zile);
14
- adăpost temporar – un adapost pentru o şedere de scurtă durată, în mod ideal, nu mai
mult de câteva săptămâni după dezastru, acest lucru poate fi un cort, un adăpost public
etc.;
- locuinţa temporara - locul unde supravieţuitorii pot locui temporar, de obicei
planificate pentru şase luni pana la trei ani, revenind la activitatile lor zilnice normale,
şi poate lua forma unei case prefabricate, o casă închiriată etc.;
- locuinţa permanenta - casa reconstruita sau consolidata pentru a trăi permanent in ea.
Locuinţele temporare sunt extrem de importante in procesul de recuperare de după dezastre,
permiţând oamenilor să se întoarcă la activităţile lor normale (locul de muncă, activitati
casnice, şcoală, socializare etc.
Oamenii sunt protejati în adăposturi de urgenta, dar nu isi pot relua viaţa de zi cu zi şi de
aceea este imposibil să rămână mai mult timp în ele. De asemenea, adăposturile temporarese
pot degrada rapid, din cauza factorilor externi, şi necesitatea de aii stramuta pe oameni din
ele, în scopul de a le înlocuicu soluţii de adaposturi mai durabile şi rezistente subliniază, de
asemenea, importanţa de a oferi de la inceput locuinţe temporare. Locuinţele temporare sunt
esenţiale pentru a promova succesul de reconstrucţie în ansamblu, deoarece permitun timp
suficient pentru o planificare comunitară adecvată pentru a reduce riscul şi de a creşte
durabilitatea constructiilor viitoare (Johnson, 2008).
Tipuri de soluţii pentru locuinţele temporare
Cele mai multe dintre soluţiile de locuinte temporare existente sunt prefabricate, produse în
masă şi standardizate şi două grupe principale pot fi identificate: locuinte temporare gata
facute, construite în totalitate în fabrică, transportate la locul unde vor fi amplasate,cu sisteme
de transport complexe, si locuinte de realizat cu ajutorul unor kituri de asamblare,
prefabricate, care constau in elemente de constructie de mici dimensiuni si usoare.
15
Fig.1. Locuinte temporare prefabricate
Fig. 2. Locuinte realizate pachetizat, cu ajutorul unor kituri de asamblare
Probleme legate de locuinţele temporare
Locuinţele temporare sunt, de asemenea, o problemă controversată de reconstrucţie de dupa
dezastre, în principal din cauza unor aspecte privind durabilitatea (nesustenabilă în termeni
de costuri şi nici din punct de vedere al problemelor de mediu) şi de inadecvare culturala
(UNDRO, 1982; Barakat , 2003; Johnson, 2007a; Johnson, 2007b; Johnson, 2008; Hadafi &
Fallahi, 2010).
Importul şi transportul unităţilor sau materialelor necesare pentru o locuinta temporara pot
implica costuri extrem de ridicate. O unitate de casă temporară poate costa mai mult decât
una permanentă şi unele studii arata că ar putea fi de trei ori mai scumpa Mai apar cheltuieli
legate de infrastructurile necesare, pentru a face aşezările temporare funcţionale (drumuri,
apă, canalizare, electricitate etc.). De asemenea, mai apar probleme legate si de inexistenta
unor planuri ulterioare pentru desfiintarea si demolarea acestor locuinte temporare, care
implica pierderi mari de resurse.
După îndepărtarea locuintelor temporare, toată infrastructura, fundatiile, molozul, gunoiul
etc., ar trebui să fie eliminate, în scopul de a restabili locul aşa cum a fost înainte de a fi
ocupat. Daca nu sunt efectuate corespunzator, apar consecinţe mari asupra mediului/poluarea.
In ceea ce priveste aspectul cultural, locuintele temporare trebuie sa nu neglijeze condiţiile
culturale şi locale, precum şi nevoile utilizatorilor
Un ghid pentru locuinte temporare ar trebui sa aibă 5 principii de bază:
înţelegerea contextului - cultura, tradiţiile, organizarea socială, sisteme economice şi
politice, convingeri religioase, clima etc.
participarea comunităţii-implicarea utilizatorilor garantează faptul că soluţiile se vor
potrivi nevoilor lor, aşteptărilor şi standardelor de viaţă locale; implicarea lor în
lucrările de construcţie ar putea avea beneficii in recuperarea comunitatii de dinainte
de dezastru
utilizarea resurselor locale -materiale, tehnici de construcţie şi forţa de muncă, care
contribuie la reducerea costurilor de refacere, la îmbunătăţirea economiei locale şi
integrare culturală şi locala
planificare înainte de producerea dezastrului-este esenţial să se creeze soluţii cât mai
flexibile, în scopul de a face mai uşoare adaptările necesare reutilizarii ulterioare;
proiectarea locuintelor temporare înainte de producerea dezastrului- locul de
amplasare a locuintelor temporare trebuie să fie stabilit cu atenţie, pentru a se asigura
că oamenii nu se simt stramutati, ca sunt aproape de locurile lor de muncă, servicii şi
16
facilităţi, scoli, puncte de asistenţă medicală, centre comunitare, magazine, cafenele,
edificii religioase, au oportunitati de socializare, exista posibilitatea amenajarii de
piete, parcuri, gradini etc.; de obicei, locuintele temporare sunt construite în zone
periferice, care pot provoca izolarea socială şi nevoia unei infrastructuri şi servicii
suplimentare cum ar fi transportul cu autobuzul reprezintă un consum de mai multe
resurse.
În etapele anterioare ale acestui proiect au fost analizate cutremurele distructive recente care
au readus în atenţie problema impactului direct şi indirect ale unor seisme care au cauzat
efecte majore în perioada de refacere, unele in directa corelatie cu locuirea temporară, cum ar
fi:
- Paralizia funcţiunilor urbane şi socio-umane
- Evacuarea unui centru istoric pentru o lungă perioadă
- Înstrăinarea unor categorii de populaţie de altele
- Pierderea identităţii şi memoriei publice a localităţii prin demolarea unor clădiri
simbol
- Cumularea unor vulnerabilităţi fizice şi sociale
2.2. SINTEZA EXPERIENŢEI EUROPENE ŞI INTERNATIONALE
LOCUIRE TEMPORARA ÎN ITALIA DUPĂ CUTREMURUL UMBRIA-MARCHE
DIN 26 SEPTEMBRIE 1997
Până în anii 1990, în Italia se acumulase cea mai bună experienţă a construirii de adăposturi
provizorii. S-au utilizat case-container şi locuinţe din materiale uşoare, prefabricate care
asigurau între 20 şi 40 mp pentru o familie. Deşi aveau o durată proiectată de viaţă de până la
10 ani, prefabricatele au rezistat, în cazuri excepţionale, chiar peste 60 de ani, deşi în general
nu în absenţa reconstrucţiei spaţiilor permanente de locuit.
Studiile din zonele Irpinia şi Basilicata afectate de cutremurul din 23 noiembrie 1980 au
arătat că a existat o interacţiune complexă între utilizarea adăposturilor tradiţionale şi
multitudinea modelelor de refacere şi reconstrucţiei. Monitorizările efectuate până la 20 de
luni după seism au arătat că majoritatea "noilor oraşe" şi multe dintre grupările de clădiri din
prefabricate au fost în întregime lipsite de utilităţile esenţiale (inclusiv de purificarea apei).
Cutremurele din 1997, 2002 şi 2009 au pus probleme noi şi solutii noi.
- Cutremurul din 1997 a afectat zona centrală a Italiei, sud-estul Florenţei şi la nord-est de
Roma, o zonă de 45 km2 din regiunile Umbria şi Marche;
- A cauzat 13 morţi şi 119 răniţi iar într-un mare număr de mici localităţi 80% din fondul
locativ a devenit nelocuibil, 10 municipalităţi din Umbria şi 8 din Marche fiind declarate
zone de dezastru.
- la 17 octombrie 1997, în ambele regiuni erau 38.000 de persoane rămase fără locuinţă; în
regiunea Umbria 95 de localităţi au fost desemnate pentru locuire temporară; 4 dintre ele
au fost echipate cu dotări infrastructurale, corespunzător pentru instalarea adăposturilor
temporare; numai 1.000 din cele 3.000 de adăposturi necesare au fost gata (până la
sfârşitul lui decembrie majoritatea acestora au fost gata);
- Locuirea de urgenţă a fost organizată în 2 etape: la început s-au adus corturi şi barăci
speciale autotractate, iar apoi s-au construit locuinţe modulate familiale de cca. 30 m2, cu
acces la utilităţi. Coloniile de locuinţe au fost organizate ca mici aşezări, cu un centru
comunitar, sală de reuniuni, spaţii de recreaţie pentru tineret etc.
17
LOCUIRE TEMPORARA ÎN ITALIA DUPĂ CUTREMURELE DIN ZONA MOLISE,
31 OCTOMBRIE ŞI 1 NOIEMBRIE 2002
Cutremurele din 2012 s-au produs în partea centrală şi de est a Italiei şi au afectat mai multe
oraşe.
- s-au înregistrat 30 morţi şi 173 răniţi, 10.278 persoane fără locuinţă.
- cel mai afectat a fost orăşelul San Giuliano di Puglia, un oraş istoric cu cca. 1200
locuitori. Avariile clădirilor au fost deosebit de grave, multe ireparabile şi au murit 30
persoane, dintre care 27 au fost elevi şi 1 profesor în şcoală, şi alte 2 persoane din San
Giuliano.
- Costul reconstrucţiei a fost evaluat preliminar la 300 milioane Euro. Guvernul a acordat
imediat un ajutor de 50 milioane Euro.
- Au fost organizate cca. 30 de tabere cu 2408 corturi, 235 rulote – pentru bătrâni şi
bolnavi. Imediat după seism s-a decis evacuarea oraşului iar populaţia evacuată 1163
persoane a fost cazată imediat în corturi apoi în câteva hoteluri turistice, la cca. 30 minute
distanţă cu auto, cu plata din fonduri publice.
- În cazul San Giuliano, etapa de urgenţă a perioadei de recuperare a durat 8 luni, au fost
efectuate două inspecţii de specialitate pentru a stabili siguranţa clădirilor şi etichetarea
pentru intervenţie - reparaţie, consolidare sau demolare precum şi sprijinirea provizorie.
Deciziile de demolare sau păstrare au fost controversate iar relaţiile cu populaţia dificile.
- În Italia, demolarea de urgenţă, pe motiv de siguranţă publică este efectuată de guvern şi
pompieri, dar manipularea şi depozitarea materialelor este de competenţa Primarului şi
administraţiei locale. Materialele rezultate din demolări a fost depozitate temporar lângă
localitate dar în acest caz, ca urmare a unor discuţii privind aspectul legal şi lipsei unei
alte soluţii, pompierii a continuat să se ocupe de demolări (oraşul fiind evacuat) dar nu s-a
rezolvat problema mutării ruinelor. În ianuarie 2003, guvernul a trimis armata să se ocupe
de ruinele depozitate dar consiliul nu decisese ce va face cu materialele şi nu avea loc de
depozitare, astfel încât armata a fost retrasă !!!.După 6 luni s-a găsit un loc de depozitare
(cu întreruperi de transport din cauza unor plângeri privind protecţia mediului !!!) şi a fost
degajat oraşul.
- Lucrările la noul sat de refugiaţi, de cca. 270 case, au început la 20 noiembrie, şcoala
fiind deschisă pe 1 decembrie iar pe 23 decembrie s-a inaugurat şantierul primelor 30 case
în prezenţa Primului Ministru Silvio Berlusconi; centrul şi principalul nucleu de locuinţe
au fost finalizate la mijlocul lunii martie 2003 iar în noiembrie 2003 a început
reconstrucţia localităţii.
LOCUIRE TEMPORARA DUPĂ CUTREMURUL L’AQUILA, ITALIA, 2009
- Cutremurul s-a produs la ora locală 3:33 în data de 06.04.2009, având focarul la
adâncimea 10-12 km. Magnitudinea a fost ML=5,8 sau MW = 6,3 (sursa INGV) iar falia a
trecut, practic, pe sub localitatea L’Aquila, epicentrul fiind la 3.4 km de centrul istoric al
oraşului cu 72 800 locuitori.
- În centrul istoric 100 000 de clădiri au fost grav avariate, inclusiv 11 din cele 12 biserici
din L'Aquila, 308 oameni au murit, 202 au fost grav răniţi şi aproximativ 1300 au suferit
răni uşoare. Aproximativ 67.000 de persoane au rămas fără locuinţă şi s-au impus
interdicţii în zona oraşului L'Aquila şi pentru alte 15 centre orăşeneşti din cele 49 care au
apărut pe listele oficiale ca fiind grav afectate. Primarul localităţii L’Aquila a luat decizia
de a evacua localitatea iar aproximativ jumătate din locuitori (circa 31.422), au fost cazaţi
în corturi amplasate în spaţiile disponibile de către echipele de la Protecţia civilă, în timp
18
ce restul (circa 32.969) au fost mutaţi în estul Italiei, în hoteluri rechiziţionate la Marea
Adriatică; din alte date se apreciază că aproximativ o treime au fost lăsaţi să se descurce
singuri.
- Potrivit legilor în vigoare s-a efectuat imediat după cutremur inspecţia şi evaluarea
siguranţei structurilor, (în acest caz - aproximativ 40000 de clădiri) cu sute de evaluatori.
La o primă evaluare a clădirilor au rezultat că 50% din clădiri sunt utilizabile, 30%
temporar utilizabile, 20% colaps sau în vecinătatea colapsului. Numărul clădirilor
raportate clasificate după tipul de utilizare: private – 38034; publice – 905; spitale – 43;
cazărmi – 139; şcoli – 450, funcţiuni economice - 1181.
- In 2009 s-au înfiinţat în regim de urgenţă tabere de corturi în spaţiile disponibile,
asigurându-se toate facilităţile persoanelor care locuiau. În foarte puţine locuri s-au
permis tabere improvizate de localnici, în special datorită faptului că acestea sunt dificil
de controlat.
LOCUIRE TEMPORARA ÎN GRECIA DUPĂ CUTREMURUL DIN 7 SEPTEMBRIE
1999
- Cutremurul de magnitudine Mw = 5,9 a afectat suburbiile nordice ale capitalei Greciei,
Atena;
- a cauzat prăbuşirea a 65 clădiri, 143 de morţi, şi 7000 răniţi, a lăsat fără locuinţă 72.000
persoane, cca. 100.000 persoane au fost declarate afectate, 30.000 pierderi de locuri de
muncă; pierderile a fost evaluate la 600 milioane dolari SUA.
- Evaluarea de urgenţă a siguranţei clădirilor a început a doua zi, sub coordonarea
Ministerului Mediului şi Lucrărilor Publice, având prioritate spitalele, podurile, staţiile de
pompieri, etc. fiind aplicate placarde în 3 culori (metodologia EPPO, 1998).
- Cca. 50% dintre clădiri au fost declarate nesigure (placarda galbenă sau roşie). Câteva
săptămâni mai târziu, s-au efectuat inspecţii de ordinul 2 şi uneori de ordinul trei, la cca.
220.000 apartamente şi clădiri de afaceri (cca. 65.000 clădiri). Cca. 93.000 a fost
declarate avariate, dintre care cca. 6% „periculoase – nereparabile”. Toate evaluările au
durat 2 luni.
- Locuirea provizorie. Un mare număr de familii a fost cazate în hoteluri. După 2 săptămâni
erau ridicate 20.000 corturi (8.000 în locuri publice şi 12.000 distribuite individual) şi 349
toalete chimice. În termen de o lună au fost selectate 70 de amplasamente pentru cele cca.
7.500 case semipermanente de tip container. Au fost distribuite corturi, pături şi hrană.
Alimentarea zilnică a inclus cca. 57.000 persoane.
LOCUIRE TEMPORARA ÎN TURCIA DUPĂ CUTREMURELE DIN AUGUST ŞI
NOIEMBRIE 1999
- Cutremurele au avut loc în 17 august 1999 ( Izmit-Kocaeli) şi 12 noiembrie 1999 (Duzce)
şi au cauzat 15.585 morţi şi 24.885 răniţi, dar alte surse menţionau un număr de dispăruţi
aproximativ egal cu cel al pierderilor de vieţi, numărul răniţilor era evaluat la 49.000.
- Numărul sinistraţilor a fost cuantificat la 400.000-600.000 de persoane, dintre care
114.000 copii de vârstă şcolară, la o populaţie totală urbană de cca. 700.000 locuitori;
până la 16 decembrie 1999, erau cazaţi în corturi cca. 200.000 de locuitori. Ploaia şi
zăpada din acea perioadă au creat o situaţie critică, în acest caz fiind necesare corturi
izolate termic.
19
Problema locuirii temporare se prezenta astfel (Erdik (2002)
- corturi instalate după câteva zile - 165.000 corturi au fost distribuite familiilor afectate
- au fost construite 28.000 corturi într-un total de 162 de tabere de corturi
- 20.000 persoane mai locuiau în 2002 în 33 de astfel de oraşe
- cca. 40.000 de locuinţe prefabricate - construite după câteva luni,
- Cu privire la asigurarea cazării provizorii în barăci prefabricate, Ministerul Lucrărilor
Publice a încheiat contracte cu 25 de companii pentru producerea a 25.900 barăci până la
sfârsitul lunii noiembrie; până la acest termen fuseseră construite 10.960 barăci din care
4.283 au fost oferite familiilor pentru relocare (cca. 20.000 de persoane), eliberându-se
corturile.
- 130.000 familii au primit 300 milioane USD împrumut
- 92.000 proprietari au primit 100 milioane USD pentru reparaţii ale avariilor mai puţin
severe
- pentru repararea a cca. 50.000 locuinţe mediu avariate (in aprox. 6.000 clădiri
rezidenţiale)
- 600 milioane USD au fost cheltuiti pentru reabilitarea infrastructurii urbane
LOCUIRE TEMPORARA DUPĂ CUTREMURUL SICHUAN / WENCHUAN,
CHINA, 2008
- Cutremurul din Provincia Sichuan-Wenchuan, China, din 12 mai 2008 cu magnitudinea
Ms = 8.). a produs avarii în 417 districte din 16 provincii, peste 440.000 km2, cu 45.61
milioane populatie expusa. Pierderile de vieti s-au referit la 69.225 persoane, 17.939
disparuti si 379.640 raniti, 2.585.829 raniti uşor, cauzate in cea mai mare parte de
prabusirea cladirilor si caselor, majoritar cladiri publice ca scoli, spitale, birouri,
magazine etc;
- Au fost 4,5 milioane sinistrati, peste 3.5 milioane de gospodarii rurale distruse sau
avariate, 1.66 milioane locuinte urbane rurale distruse sau avariate iar după alte date peste
5 milioane clădiri prăbuşite şi 21 milioane avariate.
- În zona muntoasa cu climat aspru iarna, dintre cele 3.5 milioane de gospodarii rurale
distruse sau avariate, 530.000 urmau sa petreaca iarna in adaposturi cu protectie termica
improvizata. Dintre cele 1.66 milioane locuinte urbane rurale distruse sau avariate,
370.000 urmau sa fie reconstruite cu protectie termica.
LOCUIRE TEMPORARA ÎN ROMANIA DUPĂ CUTREMURUL DE VRANCEA DIN
4 MARTIE 1977 SI ALTE DEZASTRE (INCENDII, INUNDAŢII)
Experienţa cutremurului din 4 martie 1977 este îndepărtată şi reflectă o situaţie dintr-un alt
tip de societate. În Bucureşti şi în câteva mari oraşe cu un mare număr de clădiri prăbuşite sau
avariate, existau suficiente clădiri proprietate de stat, în curs de finisare, care au permis
cazarea şi atribuirea de locuinţe definitive, mobilate, sinistraţilor.
Una din excepţii a constituit-o Zimnicea, localitate distrusă 80%, unde cazarea celor rămaşi
fără locuinţă s-a făcut în tabere de corturi şi barăci, relativ confortabile dar rudimentare. Este
semnificativ că reconstruirea eficientă şi relativ rapidă a orăşelului pe bază de blocuri
20
prefabricate s-a dovedit mai puţin inspirată, localnicii preferând, după un timp, să-şi refacă
unele case particulare pe terenul grădinilor proprii.
În celelalte cazuri din ultimele două decenii, inundaţiile, alunecările de teren şi incendiile au
impus anumite măsuri de asigurare a locuirii de urgenţă sau temporare. De exemplu, dpă
incendiul produs la 21 aprilie 2002 în cartierul Drumul Taberei din Bucureşti presa a raportat
că doar o familie a acceptat să fie cazată la căminul oferit de autorităţi, fiecare descurcându-
se cu ajutorul rudelor şi prietenilor sau chiar prin rămânerea la locul dezastrului.
Oamenii preferă să ramână lângă bunurile proprii, fie acestea şi distruse, deorece acolo erau
şi vecinii, relaţiile sociale, umane, amintirile, etc.. Acest comportament nu este neobişnuit
nici în raport cu experienţa internaţională (L’Aquila 2009), excepţie făcând doar unele
dezastre de mare amploare cu evacuări integrale de aşezări umane, sau regimurile autoritare.
O explozie care a afectat o cladire din cartierul 1 mai din Bucureşti in 2003 a arătat că deşi nu
au fost afectate prea multe familii, teama privind siguranţa structurii a impus evacuarea unui
număr de persoane, dintre care unii nu aveau rude sau perieteni care să îi primească în cea
noapte. Iniţial, Protecţia Civila a oferit adăpost într-o locaţie de la Mogoşoaia dar aproape în
acelaşi timp s-a oferit de către Primarul general cazare într-un bloc finisat, nelocuit, care a
fost acceptată de mai mulţi locatari, fiind în interiorul oraşului.
Dar la blocul respectiv nu funcţionau utilităţile, astfel încât de abia spre miezul nopţii s-a
asigurat electricitate, nu existau paturi şi cazarmament, astfel încât oameni în vârstă au dormit
pe jos şi nimeni nu s-a gândit să le asigure hrana. In acel caz Primăria sectorului respectiv nu
fusese anunţată, astfel incat pregătirea pentru dezastre trebuie atent planificată şi este
necesară o decizie unitară a diferitelor autorităţi.
Containerele standardizate aduse in satele afectate de inundatii sau alunecari de teren nu au
fost apreciate deoarece in anotimpul rece pot fi incalzite numai electric, se produce condens
de la gatit etc.
OPŢIUNI PRIVIND ASISTENŢA CU ADĂPOSTURI TEMPORARE VS. LOCUINTE
PERMANENTE – EXPERIENŢA DIN NOUA ZEELANDĂ
(Sonia Giovinazzi, Joanne R. Stevenson, Anna Mason, Jon Mitchell, Assessing temporary
housing needs and issues following the Darfield and Christchurch Earthquake, New Zealand)
Prevederile pentru asistenţă cu adăposturile tmporare în urma dezastrelor, publicate de
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Ajutor in caz de Dezastru (UNDRO, 1982) afirmă că
reconstrucţia accelerata a locuinţelor permanente este de preferat in locul utilizarii locuinţelor
temporare. Experienţele internaţionale au demonstrat că aşezările temporare, concepute
pentru a fi utilizate pe termen mediu (6 luni … 2 ani), folosite însă timp de zeci de ani, au
avut consecinţe sociale negative pentru populaţia stramutata şi cu consecinţe economice,
sociale şi de mediu negative.
Tendinţa internaţională pentru gestionarea de locuinţe temporare este o abordare în două
etape: de la răspunsul de urgenţă pe termen scurt (corturi, centre de asistenţă socială) la
răspunsul pe termen lung (locuinţe de înaltă calitate, conceputepe baza standardelor de
proiectare), exceptand prevederile pe termen mediu (soluţii temporare pe termen mediu-scurt
/ case de calitate inferioară).
21
Bazele de date cu privire la amplasarea şi disponibilitatea resurselor pentru locuinţe
temporare pot şi trebuie să fie colectate şi întreţinute în timpul "statu-quo" (înainte de un
dezastru), pentru a uşura colectarea datelor post-criză privind necesitatile. Autorităţile locale
pot realiza proiecte de definire a domeniului în orice moment, înainte de un dezastru, pentru a
determina zonele care pot fi potrivite pentru locuinţele temporare şi să evalueze cerinţele de
infrastructură pentru construirea pe aceste zone.
Factorii de decizie, practicienii şi cercetătorii implicaţi în gestionarea problemelor privind
locuinţele temporare ar trebui să devină conştienţi de importanta cunoasterii nevoilor în urma
unui dezastru şi să se străduiască să stabilească şi să menţină aceste relaţii în timpul reluarii
activitatii obisnuite "business-as-usual".
Datele trebuie să fie colectate în mod eficient şi împărtăşite în mod corespunzător, pentru a
asigura decizii în timp util şi informari corecte cu privire la locuinţele temporare.
Fig. 3. Strategia adoptată pentru a răspunde nevoilor de locuinţe temporare post-dezastru: a)
tradiţionale; şi b) strategie nouapost Cutremur (Bertolaso, 2010)
2.3. SINTEZA METODOLOGICA SI ANALIZA MULTI-CRITERIALA
CRITERII PRIVIND PROIECTAREA UNITATILOR DE ADĂPOST TEMPORAR
PENTRU SITUATIA POST-DEZASTRU - EXPERIENTA DIN TURCIA
(Sinan M. Sener, M. Cem Altun, Design of a post disaster temporary shelter unit, 2009)
În proiectarea unitatilor de adăpost temporar, principalele obiective pot fi enumerate după
cum urmează;
Luarea n considerare a cerinţelor utilizatorilor în circumstanţe extraordinare,
Utilizarea emporara si multiplă a unităţii,
evaluarea impactului negativ minimasupra mediului, în toate etapele.
Procesul de proiectare a unităţilor de adăpost temporar cuprinde cateva sub-procese:
stabilirea obiectivelor de proiectare. În stabilirea obiectivelor de proiectare sunt
utilizate date de intrare de la trei surse. O sursă importantă sunt datele de intrare
colectate din experienţele trecute. O altă sursă este munca de cercetare privind
sistemele de adăpost temporar existente. De asemenea, cerinţele utilizatorilor, în
general, sunt utilizate în elaborarea obiectivelor de proiectare.
22
dezvoltarea de criterii de proiectare şi de evaluare pentru locuintele temporare. În
baza unor criterii de proiectare şi de evaluare, etapele de planificare şi de proiectare
vor avea nu numai un caracter arbitrar şi instituţional, dar, de asemenea va fi asigurată
o procedura de luare a unei decizii raţionale, sistematice şi deschise.
Producţia şi stocarea sistemelor de adăpost temporar în perioada pre-dezastru vor
conduce la o economie de timp în etapa de recuperare post - dezastru.
Prin utilizarea de criteriide proiectare şi de evaluare se va asigura, de asemenea, o
utilizare raţională a resurselor limitate în perioada de post dezastru. Acest lucru va
conduce la economii, costuri mai mici, utilaje de constructii, echipamente şi manoperă
utilizate mai eficient.
CRITERII
Criterii pentru materialele de constructii, tehnologie, tip de construcţie temporara:
-selectia materialelor si sistemului structural
-performanţă structurala
-productie
-stocare
-transport
-constructie pe amplasament
-asamblare/demolare
-rezistenta la diferite miscari
-integrarea sistemelor de servicii
-durabilitate
-usor de curatat
Criterii pentru aspecte ecologice:
-impact ecologic
-interactiunea cladire/teren
-impact asupra mediului
Criterii pentru fizica constructiilor:
-confort climatic interior
-calitatea aerului din interior
-mediu sănătos
-performanţă termică
-etanşeitatea la apă şi performanţă la umiditate
-performanta acustica
-performanţă la foc
-performanţa iluminat
-etanşeitate la aer a anevelopei exterioare
-etanşeitatea îmbinărilor
Criterii pentru organizarea spatiala:
- cerinţe spaţiale ale utilizatorilor
- cerinţe de confidenţialitate
- flexibilitate
- interacţiune cameră/comportamentul utilizatorului
- cerinţele utilizatorilor cu handicap sau în vârstă
Criterii sociologice:
23
-cerinţe sociologice
-comunicare vizuala
- psiho-sociologice de după dezastru
- efecte
- securitate
Criterii estetice: cerinte estetice
evaluarea sistemelor existente utilizand criterii de proiectare si evaluare
Un exemplu de rezultat "materializat" al deciziilor de proiectare pentru unitatea de adăpost
temporar/locuinta temporara de dupa un dezastru, din procesul de evaluare, poate fi rezumat
după cum urmează:
• materialul de bază trebuie să fie din lemn, pentru îndeplinirea criteriilor de
proiectare, cum ar fi "evitarea poluării mediului de orice fel", "fara emisii dăunătoare
pentru materialele", "utilizarea de materiale reciclabile" si "durabilitate" etc.
• unitatea trebuie să fie construita din panouri din lemn prefabricate, pentru
îndeplinirea criteriilor de proiectare, cum ar fi "uşurinţa din procesul de fabricaţie",
"uşurinţa de construcţie", etc.
• panourile de lemn prefabricate ar trebui sa fie de cel mult 100 kg şi cel mult 3mx1m
dimensiuni, pentru îndeplinirea criteriilor de proiectare, cum ar fi "uşurinţa de
transport pe orizontală şi verticală"
• panourile prefabricate vor avea detalii simple de conectare, pentru îndeplinirea
criteriilor de proiectare, cum ar fi "uşurinţa de asamblare (fără a avea nevoie de
manoperă specializata)"
• numărul componentelor va fi limitat, pentru îndeplinirea criteriilor de proiectare,
cum ar fi "uşurinţa de transport pe orizontală şi verticală" "usor de asamblat", etc.
• panourile de lemn prefabricate trebuie să fie de tip sandwich, cu un panou de izolare
termică din vată minerala, pentru îndeplinirea criteriilor de proiectare, cum ar fi
"confort interior climatic" "eficienţa energetica în utilizare şi producţie", "evitarea
poluării mediului de orice fel", etc.
• unitatea va avea "fundaţii prefabricate", pentru îndeplinirea criteriilor de proiectare,
cum ar fi "de interacţiune temporară a unităţii cu terenul"
• unitatea este formata din "două subunităţi separate si conectate cu un spatiu semi-
deschis", pentru îndeplinirea criteriilor de proiectare, cum ar fi "de asamblare în mai
multe etape", "imagini familiare", "flexibilitate în spaţiu şi forma" etc.
• cele două subunităţi furnizează "spaţiu optim", pentru îndeplinirea criteriilor de
proiectare, cum ar fi "cerinţă de spaţiu legate de acţiunile de bază", " vieţii private
acustice şi vizuale" etc.
• incinta de separare/ de legătură tip spaţiu semi-deschis va da posibilitatea de a fi
"construita chiar de către utilizatori", pentru îndeplinirea criteriilor de proiectare, cum
ar fi "preferinţele estetice ale utilizatorului", "permisiunea
pentrupersonalizare/individualism ", "imagini familiare" , "relaţii sociale" etc.
24
Fig. 4. Sectiune unitate de locuinta temporara
Fig. 5. Planul unei unitati de locuinta temporara
Fig. 6. Prototip unitate de locuinta temporara, construit dupa un dezastru
Este necesara contopirea alternativelor "fragmentare" şi a “celui mai bun" sistem existent, în
proiectarea "finală",
25
CRITERII DE SELECŢIE PENTRU AMPLASAREA LOCUIRII TEMPORARE -
EXPERIENŢA DIN IRAN
(Tweet Soltani A, Ardalan A, Darvishi Boloorani A, Haghdoost A, Hosseinzadeh-Attar MJ.
Site Selection Criteria for Sheltering after Earthquakes: A Systematic Review, August 29,
2014)
Autorii consideră ca trebuie să existe criterii adecvate de selectie a amplasamentelor potrivite
pentru adăposturile/locuintele temporare, in caz de cutremure (considerarea sezonului,
condiţiilor meteorologice, numărului persoanelor afectate, tipul adăpostului şi modelul,
timpul estimat pentru fazele de răspuns şi de recuperare).
Decizia cu privire la adăpostirea după cutremur se face de obicei într-o perioadă limitată de
timp, după eveniment, fără a ţine cont de standarde esenţiale, şi bazata pe reacţiile individuale
şi experienţele autorităţilor. Aceste decizii sunt cel mai important dezavantaj în acest
domeniu.
Este recomandat sa fie alese criteriile având în vedere următoarele trei principii:
numărul criteriilor să fie cât mai mic posibil.
criteriile trebuie să fie independente unele de altele.
criteriile trebuie să fie cuantificabile.
GIS ar putea ajuta utilizatorii să aplice mai multe criterii pentru anumite scenarii şi de a
înţelege vizual ieşirile modelului selectat.Selectarea amplasamentului pentru
adăposturi/locuinte temporare implica manageri, experţi, oameni de ştiinţă, geologi, ingineri,
asistenţi sociali, antreprenori de construcţii şi localnici, agenţii guvernamentale şi
neguvernamentale.
Tabelul 1. Criterii de selecţie pentru amplasarea locuintelor temporare, în urma unui
cutremur
Categorie
principala
Criterii Definitie
Dimensiuni si
locatie
Dimensiune adecvată
(densitatea populaţiei)
Se referă atât la zona generala, cat şi zona
efectivă a amplasamentului selectat.
Dimensiuni si
locatie
Accesibilitate. Se referă la uşurinţa de a ajunge la adăpost
din zona afectată.
Dimensiuni si
locatie
Distanta fata de casele
persoanelor afectate
Adăposturile ar trebui să fie distribuite
uniform, astfel încât cetăţenii să poată ajunge
acolo rapid, înainte,in timpul, după dezastru.
Dimensiuni si
locatie
Condiţii de infrastructură Zonele de adăpost ar trebui să aibă
infrastructură electrică, alimentare cu apă,
drumuri de evacuare şi descărcare canalizare.
Dimensiuni si
locatie
Drenaj teren Drenajul apelor de suprafaţă şi de canalizare
este un criteriu essential, în special în cazul
în care apa este disponibila.
Dimensiuni si Permeabilitatea terenului. Absorbţia rapidă a apelor de suprafaţă din
26
Categorie
principala
Criterii Definitie
locatie teren este un factor important în alegerea
locului. Acesta influenţează, de asemenea,
eficienţa foselor.
Dimensiuni si
locatie
Aspectul fizic şi de
configurare periferie
Pentru management corespunzător privind
intrarea oamenilor în adăpost.
Reducerea
riscului la
dezastre
Distanţă corespunzătoare
de zonele periculoase
Adăposturilear trebui să fie amplasate
departe de posibilele pericole, cum ar fi
clădiri uriaşe, substanţe inflamabile şi
explozive, substanţe chimice periculoase,
substanţe radioactive, linii de transport de
înaltă tensiune şi pericole secundare.
Reducerea
riscului la
dezastre
Pericole geologice. Incintele ar trebui sa fie departe de faliile
seismice active, cutremure, alunecări de
teren, colaps, fluxul de moloz, lichefiere a
terenului etc.
Reducerea
riscului la
dezastre
Panta terenului. Pante de teren mai abrupte de 25 % sunt
considerate a avea un risc ridicat de pericole
geologice, în timp ce acelea care au mai
puţin de 5 % sunt considerate ca fiind stabile
şi sigure.
Reducerea
riscului la
dezastre
Elevatie. Privind ploile abundente, inundaţiile, şi
pericole din scurgere de noroi, incintele
sigure trebuie să fie situate la cel puţin 100 m
de maluri şi terase.
Reducerea
riscului la
dezastre
Standardele de protecţie a
construcţiilor
Pentru cladiri disponibile, care ar putea fi
folosite ca adăposturi de urgenţă.
Reducerea
riscului la
dezastre
Disponibilitate de
avertizare timpurie.
Având un sistem de avertizare timpurie
adecvat în caz de dezastre secundare.
Infrastructurile
de intervenţie
şi salvare
Rezerva de apa. Adaposturile ar trebui să aibă facilităţi de
apă, care ar putea satisface necesarul de apă
potabilă, apă menajeră şi apă pentru incendii.
Infrastructurile
de intervenţie
şi salvare
Distanţă corespunzătoare
de centrele medicale
Adăposturile ar trebui să fie în măsură să
ofere servicii medicale. Prin urmare, un
astfel de amplasament ar trebui să fie situat
cât mai aproape posibil de centre medicale.
Infrastructurile
de intervenţie
şi salvare
Apropierea de servicii
utilitare
Adăposturile ar trebui să fie distribuite
uniform, astfel încât cetăţenii să poată
beneficia de serviciile utilitare, cum ar fi
alimente, corturi, pături, apă şi staţie de
pompieri.
27
Categorie
principala
Criterii Definitie
Infrastructurile
de intervenţie
şi salvare
Serviciu de comunicaţii. Prevederea de semne de ghidare şi facilităţi
de comunicare, cum ar fi telefoanele si
aparate radio, etc.
Fezabilitate. Securitate şi protecţie. Este recomandat ca persoanele afectate să fie
cazate la o distanţă rezonabilă de zonele
potenţial sensibile, cum ar fi instalaţii
militare, pentru a se asigura protecţia şi
securitatea lor.
Fezabilitate. Consideratii economice. Alegerea amplasamentului selectat, în
general, trebuie să fie justificată economic
pentru costurile de instalare şi a costurilor
după stabilire.
Fezabilitate. Proprietatea asupra
terenurilor.
Dreptul de utilizare a zonei pentru incintele
de adăpost ar trebui să fie predeterminată şi
ar trebui să fie obţinutapermisiune necesara.
Fezabilitate. Precedente de utilizare a
terenurilor.
De utilizare a terenurilor înainte de cutremur.
Aspecte de
mediu
Considerare mediu
Acest criteriu se referă la variaţiile sezoniere
şi pericolele asociate de mediu şi a bolilor
care pot aparea.
Aspecte de
mediu
Recuperare ecologica. Amplasamentul nu ar trebui să fie situat în
apropierea unei zone care sunt
importante/protejate din punct de vedere
ecologic.
Aspecte de
mediu
Vegetaţie. Amplasamentul ar trebui să ofere sufficient
spatiu pentru vegetaţie. Tufe, iarbă şi copaci,
de exemplu, de reducere a prafului şi a
eroziunii.
Aspecte de
mediu
Posibilitatea de a practica
agricultura.
Condiţii de teren adecvate pentru agricultură.
Aspecte
sociale.
Cultură, tradiţie şi
compoziţia grupurilor de
populaţie
Respectarea obiceiurilor tradiţionale şi
nevoilor oamenilor, pentru a preveni
incidentele, asigurarea că adăpostul este
funcţional şi durabil.
Aspecte
sociale.
Opinie publică. Consultarea cu localnicii este o modalitate
importantă de a evita sau a limita conflictele
în locaţiile amplasamentelor pentru
locuintele temporare.
CRITERII PRIVIND LOCUINTELE PERMANENTE, REZULTATE DIN
EXPERIENŢA DUPA DEZASTRE ÎN TURCIA
28
(Ali Tolga Özden, Dezvoltarea unui model de implicare a comunităţii în programele de
locuinte temporare post-dezastru)
Aceste criterii sunt prezentate prin prisma impactului negative al neglijarii lor.
Criteriul Socio-cultural
In noile cartiere, adaptarea la stramutare se poate face pe o perioadă lungă de timp, lipsind
mediul social de dinainte de dezastru (si cauzand nefericire si disperare; “sentimentul de
refugiat/migrant”).
Criteriul Economic
Distanţa intre noile aşezări si locurile de muncă poate fi un factor important.Transportul
devine o problemă serioasă. Daca pentru reconstructie sunt achizitionate suprafete agricole
valoroase, pierderile economice şi degradarea terenurilor agricole ar putea cauza unele
probleme grave în viitor.
Criteriul Infrastructură şi planificare
Infrastructurile insuficiente produc efecte negative (drumurile neterminate, sistemul de
alimentare cu gaze naturale suprasolicitat, linii telefonice putine, lipsa dezvoltarii unui design
peisagistic corespunzator, pentru transportul catre scoala si centrul comercialpuţine masini de
transport si nededicate persoanelor cu handicap şi în vârstă).
Criteriul Calitate construcţie
Peretii exteriori, fatadele pot sa nu fie rezistente la apă şi sa nu aiba întotdeaunascurgeri de
apă de la pereţii exteriori ai locuinţelor. Materialele de constructii au calitate slabă (instalatii,
ferestre, usi, tablouri etc.), acoperişurile blocurilor nu au scurgeri corespunzatoare.
Criteriul de luare a deciziilor in procesul de refacere dupa dezastru
Cei afectati nu participa la procesul de reconstrucţie.
2.4. SOLUŢII TEHNOLOGICE ACTUALE SI COSTURI
SOLUŢII TEHNOLOGICE SI COSTURI PENTRU LOCUINTE TEMPORARE
POST-DEZASTRU IN CONTAINERE ETAJATE, LA NEW YORK, SUA
(http://www.nytimes.com/2015/10/20/nyregion/new-york-city-tests-post-disaster-housing-
that-stacks-up.html?_r=0)
(http://www.emergencymgmt.com/disaster/Emergency-Housing-Facelift-New-York-
City.html)
In octombrie 2015, presa din SUA atragea atenţia asupra proiectului FEMA din New York.
Acesta a fost lansat in 2014, ca o initiativă comună a FEMA (Agenția Federală pentru
Managementul Situaţiilor de Urgenţă), Departamentul de proiectare si constructii,
Departamentul de planificare a orasului, Biroul de management de urgență (OEM), Corpul de
ingineri al armatei SUA etc. s-a initiat si finantat un proiect pilot de dezvoltare de locuinte
temporare post-dezastru.
Originea proiectului
29
- SUA au fost puternic afectate de urganul Sandy in 2012, inregistrand 70 miliarde dolari
pierderi. Ca urmare, New York City a urgentat un program inceput cu opt ani mai inainte,
după uraganul Katrina, din 2005, de locuire urbana post-dezastru cu finanţarea FEMA.
- Este simptomatic faptul ca FEMA nu are o solutie privind locuintele temporare in zone
urbane dens populate, detine in stoc doar niste rulote traditionale. Acestea au neajunsul de
a nu putea fi parcate in masa pe strazile oraşelor iar materialele de la data constructiei
degaja formaldehida si nu mai corespund normativelor actuale de mediu interior.
- Menţionăm că în SUA FEMA este deosebit de strictă în privinţa termenelor pentru care
acordă aceste forme de locuire, evacuaţii fiind ajutaţi şi presaţi să îşi rezolve problemele
de locuire în cadrul legal existent (asistenţa din statul respectiv sau federală, asigurări,
credite etc.), astfel încât rulotele din stoc să poată fi disponibile (după dezinfectare şi
eventuale reparaţii) pentru alte situaţii de urgenţă.
Fig. 7. Cladire prototip de locuințe temporare urbane post-dezastru, Brooklyn, New York,
SUA in constructie în 2014-2015
- Oraşul New York a lansat o competitie de proiectare si a selectat 8 finalisti in 2008, apoi
a incredintat unei companii din Statul Indiana un proiect pilot. Acesta costa 1,7 milioade
de dolari, dintre care 70% sunt de la FEMA.
- Presa a comentat critic ca au fost necesari 6 ani si un uragan dezastruos pentru a se
finanta si realiza proiectul.
Soluţiile tehnologice sunt urmatoarele:
- Locuințele temporare din proiectul pilot sunt construite din containere maritime, dotate cu
aparatura din oţel inoxidabil, finisaje şi compartimentări executate din fabrică, aer
condiţionat, bucătării, instalaţii sanitare etc.
- Sunt sisteme structurale P+3 niveluri, fara lift, proiectate in acord cu normativele in
vigoare. Au fost luate de asemenea, in considerare nevoile unor persoane cu dizabilitati.
- Terenul este închiriat de la Departamentul de parcuri, amplasarea necesitand un montaj
mai complex pentru racordarea la gaze şi retea electrica. Ulterior, terenul va fi restaurat.
- Prototipul, situat în apropiere de biroul OEM din Brooklyn, are trei etaje si a fost obtinut
prin asamblarea unor unitati construite in fabrica, fiind amenajate un apartament cu 3
camere si doua apartamente cu un dormitor.
30
- Fiecare dintre cele trei unități costa intre 350.000 $ si 400.000 $, cu speranta ca
prețul ar putea fi redus la jumătate în producția de masă.
Deși locuintele sunt încă în faza de prototip, speranta este ca acestea ar putea intr-o zi
adăposti persoane timp de luni de zile, sau chiar ani, în așteptarea reconstrucției caselor
afectate de dezastru.
Aceste proiecte sunt importante pentru ca se cauta astfel modalitati de refacere dupa un
dezastru, activand industria constructoare de locuințe prefabricate si micsorand numarul de
supraviețuitori cazati din adăposturile de urgență, prin relocarea acestora in locuinte
temporare, spatii mai adecvate locuirii.
Fig. 8. Cladire prototip de locuințe temporare urbane post-dezastru, Brooklyn, New York,
SUA finalizata în 2015
Fig. 9. Zona bucatariei din apartamentele cladirii prototip de locuințe temporare urbane
post-dezastru, Brooklyn, New York, SUA
31
Fig. 10 Mobilarea interioara a cladirii prototip de locuințe temporare urbane post-dezastru,
Brooklyn, New York, SUA
SOLUŢII TEHNOLOGICE PENTRU LOCUIREA TEMPORARĂ IN CONTAINERE
IN JAPONIA
Aspecte privind dificultăţile intalnite, in general, de a oferi adăpost/locuinta temporara, din
cauza lipsei de teren plat
(http://www.designboom.com/architecture/shigeru-ban-onagawa-temporary-container-
housing-community-center/)
Cunoscutul architect Shigeru Ban considera ca pentru a rezolva problema terenului
disponibil, se poate propune un sistem structural cu trei etaje, care permite stivuirea
containerelor maritime într-un mod tablă de şah. Acest aranjament permite aerisirea şi spaţii
de locuire deschise, cu rafturi si dulapuri pentru depozitare, un element lipsă în majoritatea
caselor temporare. Aceste clădiri pot fi construite în multe situaţii de dezastru şi sunt utilizate
ca o soluţie pe termen lung datorita performantelor lor excelente din punct de vedere seismic.
Fig. 11. Prezentare axonometrica a unei cladiri/case temporare (Shigeru Ban)
32
Solutii tehnologice
- Pot fi formate 3 variante de locuinte, prin amplasarea de astfel de unităţi: de 19,8 mp,
pentru 1 sau 2 persoane; 29,7 mp pentru 3 până la 4 locuitori şi 39,6 mp pentru o
capacitate mai mare de 4 locuitori.
Fig. 12. Instalarea unitatilor tip container
Fig. 13. Cartier residential format din containere
33
Fig. 14. Planuri de etaj / nivelurile 1-3
- Centrul comunitar şi piaţa pot fi situate central în complexul astfel creat, oferind un spaţiu
de întâlnire pentru membrii comunităţii.
- Zidurile centrului pot fi formate din containere albe şi acoperite cu un acoperiş placaj
fronton.
- Ferestrele lucarna triangulate ofera lumină naturala în interior.
Zona pentru piaţa alimentară poate fi formata cu un inel de containere şi cu un acoperiş
pentru schimbarile de vreme
Fig. 15. Centrul comunitar format din containere maritime
Fig. 16. Tip acoperis si piata in aer liber
SOLUŢII TEHNOLOGICE SI COSTURI PENTRU LOCUIREA TEMPORARĂ IN
CONTAINERE IN REPUBLICA SERBIA - STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA
COST BENEFICIU PENTRU CONTAINERELE DE TRANSPORT UTILIZATE CA
ADAPOSTURI DE URGENTA
http://documents.tips/documents/studiu-de-caz-privind-analiza-cost-beneficiu-pentru-
containerele-de-transport.html
Subiectul acestei analize a fost construirea unui sat pentru relocare sinistraţi sau refugiaţi
alcătuit din 205 containere, pe o suprafața de 100х100 m, inclusiv achiziționarea de
containere pentru locuințe, activitatea de pregătire, terasamente, lucrari la trotuare,
lucrări electrice, garduri de construcții în jurul localităților, conectare la apă, sisteme
de alimentare si canalizare.
34
In Serbia exista pe piata o gama larga de containere al căror preț variază între 2.300-6.000 de
euro pe container cu dimensiuni standard de 6 m х 2,4 m, în funcție de calitatea
echipamentului.
Racapitularea costului instalarii a 205 containere de locuit de 6.0 m x 4.87 m x 2,57 m (aria
29,22 mp) şi o capacitate de locuire pentru 1.640 persoane (205 containere х 8 = 1,640), cu
costul pregătirii platoului de 100x100 m şi construirea unui sistem de alimentare cu apa şi
electric:
- Platou fără pietriș: 6 EUR х 10.000 m2 = 60.000 EUR.
- Construirea de toalete, căi și substraturi pentru container: 12,5 EUR х 10.000 m2 =
125.000 EUR.
- Instalatii electrice: 205 х 620 EUR = 127,100 EUR.
- Complex container: 205 х 7.000 EUR = 1. 435.000 EUR.
TOTAL = 1.747.100 EUR
Astfel, de la cca. 240 EUR/MP cost net container echipat dar neinstalat se ajunge pentru
tabara de 205 containere cu utilitati la cca. 292 EUR/MP per container cu teren si utilitati
aferente, ceea ce inseamna un spor de 18-20% pentru amplasare.
SOLUŢII TEHNOLOGICE SI COSTURI PENTRU LOCUIREA TEMPORARĂ IN
CONTAINERE IN ROMANIA
Case de vacanta, locuinte permanente sau temporare, case sociale etc. (firma BOGAXA)
www.bogaxa.ro/
Modelul propus este alcatuit din 2 containere de locuit modulare, unite intre ele, avand o
suprafata totala de 29.16m2.
Fig. 17. Planul containerului BOGAXA
Dimensiuni: L= 6m; l= 4,86m; h= 2,55m; termoizolatie: pardoseala, peretii si acoperisul
realizate din panouri sandwich cu spuma poliuretanica de 60mm grosime.
Structura: profile speciale din tabla de grosime3mm...12mm.
Cost: 6900 euro (+TVA)
Ansamblu social construit din containere maritime, cu majoritatea materialelor folosite
reciclabile (Pam Consult Consortium)
35
http://www.ziare.com/casa/locuinte/bulgarii-vor-sa-construiasca-in-bucuresti-locuinte-
din-containere-
Ansamblul propus însumeaza 100 de apartamente de 2 camere şi este structurat pe 5
niveluri, suprafata apartament 27 m2; cu lift (?); consum mediu 80 kWh/mp/an
Suprafata ansamblu: 3.200 de m2
pentru aproximativ 350 de persoane.
Structura: profile speciale din tabla de grosime3mm...12mm.
Cost: 12000 euro/apartament; cost ansamblu: 1,2 milioane de euro
Fig. 18 Ansambluri din containere cu trei etaje tip Pam Consult Consortium
Containere pentru case temporare (Confind SRL Campina) www.confind.ro/
Modelul propus / ansamblul format din 2…12 unitati de tip container
Dimensiuni: L= 6m; l= 2,45m; h= 2,70m;greutate: 125kg/m2
Fig. 19. Scheme de asamblare containere CONFIND
o Structura: schelet metalic - Rama inferioara executata din profil laminat cu
grinzi de intarire
o Rama superioara executata din teava dreptunghiulara 70x40x2 mm si profile
de tabla de 2,5mm indoita
o Stalpii sunt din tabla de 3mm indoita
o Acoperis de protectie din tabla 1,25mm
o Pereti si tavan din panouri sandwich din spuma poliuretanica cu grosimea de
40-100 mm
36
o Greutate specifica de 125Kg / mp si dimensiuni ce permit transportul pe calea
ferata sau cu mijloace auto.
CONTAINERE PALMEX CM GALATI
http://www.palmex.ro/
Constructii pe structura metalica
- Instalare usoara si rapida;
- Containerele sunt izolatetermic si fonic;
- Amplasarea containerelor se poate face in oricelocatie – plana sau inclinata;
- Costurile de amplasare si constructie sunt reduse;
- Rezistenta la intemperii si cutremure
- Extinderi in functie de necesitatile clientilor
Fig. 20. Containere Palmex CM GALATI
Preturi containere monobloc Palmex
L(mm) l(mm) H(mm) Pret(euro) Pret (euro) / mp
Pret euro / (L*l)
3000 2400 2700 1300 euro 181
37
4000 2400 2700 1700 euro 177
6000 2400 2700 2100 euro 146
7500 2400 2700 2750 euro 153
9000 2400 2700 3250 euro 150
VALAHUS – CONSTRUCŢII MODULARE DIN CONTAINERE
http://valahus.ro
Fig. 21. Construcţii modulare din containere - Valahus –
- Timpul de montaj / demontaj: 15 zile (??)
- Durata de viata: de 25-30 de ani
- Structura de rezistenta: profile speciale de otel; structurile modulare pot fi stivuite pana la
cel putin 3 niveluri.
- Izolatia termica: panouri tip sandwich cu spumapoliuretanica.
- Tavanul si pardoseala:izolate cu vata minerala de min. 100 mm.
- Teren disponibil pentru amplasare: 50-60 m si un numar de 20-30 de caramizi de beton pe
care sa aseze containerele.
- Cost: 8700 euro, pentru 2 containere unite pe L, cu o suprafata utila de 27 m2, cu baie si
bucatarie – cca. 320 euro/mp
- Pe site se promoveaza sistemul ca locuinta avantajoasa sub aspectul ca legea romana
privind urbanismul si disciplina in constructii asimileaza containerele modulare in
categoria baracamentelor si nu impune obtinerea unei autorizatii de constructii (fara
impozit) !!!
38
2.5. STRATEGII DE REFACERE SI PROTECTIE A MEDIULUI DUPA
RECONSTRUCŢIA ZONEI
EXPERIENŢA DIN TURCIA
Aspecte privind încheierea perioadei de ocupare a locuintelor temporare
(Hakan Arslan, Nilay Coşgun, The Evaluation Of Temporary Earthquake Houses
Dismantling Process In The Context Of Building Waste Management, Earthquake
Symposium Kocaeli 2007)
Autorii descriu procesul de locuire temporară şi consecinţele ulterioare, astfel:
- Dupa producerea unui cutremur, sunt necesare locuinte temporare, care in timp pot
produce efecte negative asupra mediului inconjurator, care tin de procesul de
relocare/reutilizare aacestor constructii.
- În mod ideal, după un dezastru, locuinţele temporare ar trebui sa fie disponibile
imediat, oferind un nivel de confort în concordanţă cu standardul în vigoare de trai, la
un cost proporţional cu durata utilizării şi uşor de demolat sau transformate după ce
nu mai sunt necesare;
- În realitate, locuintele temporare sunt prea scumpe şi mai târziu pot deveni un focar
de disfuncţie socială.
- După încheierea perioadei de ocupare a caselor temporare, este necesara planificarea
gestionării deşeurilor rezultate, în mod specific cu privire la operaţiunile de
dezmembrare.
Activitatile implicate sunt urmatoarele:
Se desemneaza o persoană responsabilă pentru gestionarea deşeurilor
Examinarea detaliilor de proiectare a construcţiei pentru a se asigura o utilizare eficientă a
materialelor
o favorizareproiecte care folosesc dimensiuni standard
o favorizare utilizare de materiale care sunt fabricate din materiale reciclate şi care
sunt reciclabile
o favorizare materiale durabile care presupun economisirea energiei
o reutilizaremateriale rezultate din demolare
o gasirea de oportunităţi pentru refolosirea materialelor din amplasamente
Evaluarea procedurilor privind materialele comandate si depozitate la amplasament
o identificare materiale irosite la faţa locului
o investigarea metodelor de depozitare în ceea ce priveşte prevenirea pierderilordin
manipularea neglijentă a materialelor sau din cauza vremii nefavorabile
Evaluare aspect amplasament
o analiza amplasamentului unde materialele noi, reutilizabile sau deseurile pot fi
stocate
o mărimea şi localizarea amplasamentului vor avea un impact semnificativ in modul
în care deşeurile pot fi gestionate
Estimarea producţiei de deşeuri la amplasament
o estimare tipuri şi cantităţi de deşeuri reciclabile şi nereciclabile care se aşteaptă să
fie generate
Investigarea opţiunilor de eliminare a deşeurilor
o identificarea reglementărilor locale privind interzicerea depozitelor de deşeuri
o identificarea firmelor locale de reciclare a deşeurilor
39
Investigarea posibilitatii de separarea deşeurilor, depozitare şi a sistemelor de transport.
Aspecte privind procesul de demontare a locuinţelor temporare, realizate de sectorul privat
sau public,
(Hakan Arslan, Nilay Coşgun, The Evaluation Of Temporary Earthquake Houses
Dismantling Process In The Context Of Building Waste Management, Earthquake
Symposium Kocaeli 2007)
Unele studii arată clar că există două metode pentru demontarea / demolarea locuinţelor
temporare. În primul rând, operaţiuni realizate de sectorul public, în care guvernul are un rol
de organizare. Cea de a doua posibilitate, demontarea/demolarea locuinţelor temporare la
iniţiativa sectorului privat, care include firme private şi / sau persoane fizice.
In cazul in care nu exista nici o infrastructură pentru organizarea operaţiunilor de
demontare/demolare si sunt realizate de subcontractanti neexperimentati, vor aparea pagube
mari în timpul dezmembrarii şi demolarii. Controlul şi orientarea proceselor de dezmembrare/
demontare prin astfel de subcontractanţi cresc pierderile de materiale şi cresterea cantitatii de
deşeuri.Faza de dezmembrare trebuie planificata înainte de dezastru.
Zonele pentru depozitarea temporară a materialelor de construcţie ar trebuisă fie desemnate în
mod clar in faza pre-dezastru. Faza de dezmembrare este reversul construcţiei. Deci, detaliile
de construcţie trebuie să fie luate în considerare înaintea lucrărilor de dezmembrare.
Diferitele tipuri de construcţii sau diferitele clădiri care urmeaza sa fie demolate/demontate
trebuie să fie analizate de către experţii/ arhitectii/proiectantii care au proiectat clădirea,
pentru o eficientizare a procesului.
Fig. 22. Recomandare de organizare a unui proces de demontare/demolare a caselor
temporare
40
Fig. 23. Tip de casa temporara
Demontarea incepe
cu materialele de la
acoperis (act.1)
Demontarea panourilor de
acoperis (act.2)
Panourile de acoperis sunt
numerotate (act.3)
Stivuirea materialelor
de la acoperis (act.4)
Demontarea profilelor de colt
(act.5)
Demontare profile de colt (act.6)
Demontarea
panourilor (act.7)
Dislocarea materialelor de
constructii (act.8)
Fig. 24. Etape/actiuni successive in procesul de demontare
41
Stocarea
necorespunzatoare a
materialelor electrice
Stocarea necorespunzatoare a
panourilor de tip sandwich
Fundatia de beton utilizata ca
material de umplutura
Fig. 25. Deficiente in procesul
de demontare a caselor
temporare
Demontare utilizand echipamente inadecvate
Fig. 26. Procesul dezorganizat de demontare a caselor temporare
EXPERIENŢA DIN ROMÂNIA
Situaţia de după cutremurul din 1977 nu este consemnată in publicatii. Din acea perioadă sunt
cunoscute însă efectele negative asupra mediului cauzate de organizările de şantier părăsite la
terminarea sau oprirea unor investiţii, în special fundaţiile de beton şi scoaterea din circuitul
agricol al unor suprafeţe. Unele construcţii conţineau panouri de azbociment, material care
este în present prohibit.
În prezent, un număr de locuinţe temporare de tip baracă sau container, puse la dispoziţie de
autorităţi după accidente de tip inundaţie sau prăbuşiri de teren, este încă în uz în cateva sate
sau zone urbane.
3. STADIUL ACTUAL LA NIVEL EUROPEAN SI INTERNATIONAL PRIVIND
REDUCEREA RISCULUI LA DEZASTRU (DRR) PRIN PROIECTE URBANE SI
ARHITECTURALE
Activitate 4.2. Reducerea riscului la dezastru (DRR) prin proiecte urbane si arhitecturale
/Proiecte de interventie generate de conservare a indicatorilor urbani existenti.
42
PROIECTE DE INTERVENŢIE - RECONSTRUCŢIE DUPA CUTREMURUL
SKOPJE, MACEDONIA, 26 IULIE 1963
- Cutremurul Skopje (M=6.2) a fost cel mai distructiv eveniment seismic din istoria recentă
a fostei Federatii Iugoslave. Intensitatea epicentrala a ajuns la 9 pe scara de intensitati
MCS. S-au inregistrat distrugeri si avarii severe la un număr mare de clădiri, utilitati
publice si sociale, avarierea infrastructurii, a utilitatilor de importanta vitala. Pierderile au
fost de 1070 morti si peste 3.300 de răniti grav iar înmormântarile în masă au fost
necesare, deoarece era sezon de vara.
- Cutremurul din 1963 a fost un mare dezastru urban, ca urmare a impactului seismic
asupra unui oraş cu fond construit vechi şi vulnerabil dar si cu blocuri noi fara concept
antiseismic.
- La nivel urban, din suprafata totală construita, cu cladiri de locuit, peste 80% a fost
distrusa sau grav afectata si aproximativ 75% din numarul de locuitori au rămas fără
adăpost. Circa 72% din clădirile publice importante au fost distruse sau grav avariate.
Reconstructia orasului Skopje de dupa 1963 a fost un mare succes al epocii, atat in termeni de
urbanism, cat si de inginerie seismica., o prima experienţă majoră de reconstrucţie post-
seismică în Europa, ale cărei rezultate sunt de referinţă dar care în contextul conceptelor
actuale au început să fie şi criticate. S-a organizat un concurs international pentru Planul
urbanistic general si de reconstructie a orasului Skopje, sub coordonarea Arh. Adolf
Ciborowski, architectul sef al Varsoviei, care a reconstruit orasul distrus 85% in al doilea
razboi mondial. Principiile generale din planul de urbanism aprobat au fost:
- Oraşul să fie reconstruit pe acelaşi amplasament;
- Specificul vieţii oraşului să fie păstrat, asigurându-se totodată siguranţa deplină a
oamenilor şi bunurilor materiale;
- Planul General ar trebui elaborat pentru o perioadă de dezvoltare până în 1981, cu
planuri pentru dezvoltarea pe termen lung (2000) şi să fie bazat pe date din studiile
demografice despre oraş, care ar trebui să ajungă la 350 000 de locuitori până în 1980;
- Teritoriul oraşului să cuprindă zonele din perioada dinaintea cutremurului şi să conecteze
zonele nou construite cu infrastructura existentă şi planificată (viitoare);
- Planificarea şi proiectarea să păstreze specificul naţional şi istoric al oraşului;
- Repararea şi consolidarea tuturor clădirilor având mare valoare materială, arhitecturală şi
istorică, acordându-se o atenţie deosebită structurilor clădirilor de cultură şi istorice din
oraş;
- Procesul de planificare ar trebui să stabilească pentru restul structurilor posibilitatea de a
fi incluse în plan sau de a fi demolate;
- Definirea unei strategii care să asigure o dezvoltare rapidă a oraşului bazată pe
potenţialul economic al cetăţenilor săi, al oraşului şi al întregii societăţi.
Politica de utilizare a terenului adoptată în Planul General a fost în mare măsură definită de
motivaţii de natură seismică indicând următoarele restricţii generale:
- Nicio aşezare umană extrem de populată şi nici o dezvoltare în zonele de până la 600 m
distanţă de porţiunile mai vulnerabile ale râului Vardar; nicio dezvoltare urbană pe
pantele dealurilor Vodno şi Gazi Baba.
- Expansiunea predominant spre est a oraşului, în ciuda degradării microclimatului zonei;
- Alegerea zonelor rezidenţiale din oraş şi din suburbii în zonele cu seismicitate mai
scăzută, limitarea densităţii la 250 de locuitori pe hectar în zona centrală şi între 80-120
locuitori pe hectar în suburbii;
43
- Implementarea realizărilor tehnologice actuale în repararea şi consolidarea a 16 000 de
clădiri în concordanţă cu Codul special pentru reparaţii şi consolidarea clădirilor avariate
de seism;
- În privinţa locuinţelor, au fost adoptate următoarele criterii: toate suburbiile care
cuprindeau construcţii prefabricate să fie incluse în noul plan de locuire: densitatea
locuinţelor acestor suburbii să fie sporită pentru a utiliza la maximum sistemul de
infrastructură şi pentru limitarea extinderea viitoare a centrului oraşului şi a noilor clădiri
rezidenţiale.
- Planul a propus patru concentrări principale ale locurilor de muncă în centrul zonelor
industriale. Industria a fost mutată în zonele de nord-est, est, sud-est şi sud-vest ale
oraşului, pe o suprafaţă de peste 250 de hectare.
- Prima perioadă a reconstrucţiei a fost caracterizată de construirea intensivă de
apartamente şi de rezolvarea efectivă a problemelor legate de locuire, a fost construit un
total de 22.250 de apartamente şi circa 16.000 au fost reparate, au fost construite 17
suburbii cu sisteme complete de infrastructură şi cu amenajările necesare.
- Între 1966-1973 s-a realizat reconstrucţia oraşului, pe baza noului plan urbanistic. În
această perioadă, au fost construite 13 250 de apartamente şi circa 4 500 erau în
construcţie.
PROIECTE DE INTERVENŢIE - RECONSTRUCŢIE DUPĂ CUTREMURUL
L’AQUILA, ITALIA, 2009
În Planul de reconstrucţie s-a optat pentru evitarea construirii de baracamente, trecându-se
direct la clădiri definitive. Până în luna decembrie 2009 au fost construite 150 clădiri de
locuinţe cu apartamente în suprafaţă de 36, 55, 72m2 , cu 2 şi 3 niveluri. Toate aceste clădiri
au fost prevăzute cu un sistem de izolare a bazei, având izolatori de tip pendul sau sandwich
oţel-cauciuc la bază. sistem ce permite o deplasare maximă de 30 cm în caz de cutremur.
Astfel, s-au construit 19 noi amplasamente alcătuite din clădiri de apartamente şi 24 de sate
sau cătunuri de clădiri mai mici din prefabricate cu baza neizolată.
Costul acestui exerciţiu a fost ridicat: clădirile de locuinţe cu baza izolată costau în medie
280.607 € pentru 40 mp construiţi, din care aproximativ o treime reprezentând cheltuieli cu
realizarea construcţiei, restul fiind costuri cu achiziţia şi amenajarea terenului. Izolatorii de
bază singuri au costat 55 000 € pentru fiecare clădire şi au existat îndoieli cu privire la
funcţionarea lor corectă în timpul unui seism deoarece aceştia nu sunt, de obicei, protejaţi
împotriva coroziunii şi gripajului.
În 2012 se cunoştea că din 67,459 sinistraţi, un număr de 33,787 s-au putut întoarce acasă,
21,807 s-au mutat în acele clădiri cu izolatori antiseismici, 11,482 au optat pentru
compensatii financiare iar 383 stau în locuinţe temporare.
Clădirile de locuinţe provizorii cu baza izolată au fost numite de guvernul italian "eco-
compatibile şi sustenabile" deoarece aveau panouri solare şi materialele folosite erau
economice. S-a creat în schimb o dependenţă mare de autoturismele private pentru
transportul esenţial, fără a se aduce îmbunătăţiri infrastructurii locale de transport, care a
rămas deficitară.
Unele surse scriu că în primul an de după dezastru nu s-a întreprins nici o acţiune pentru
îndepărtarea celor 4 milioane de tone de moloz care se găsea în zonele urbane avariate iar în
august 2012 se aprecia ca numai 38% din moloz a fost transportat.
44
Planul de refacere pentru L'Aquila estimează costul reconstrucţiei oraşului şi sateliţilor săi la
5.1 miliarde de euro.
PROIECTE DE INTERVENŢIE - RECONSTRUCŢIE DUPĂ CUTREMURUL
SICHUAN / WENCHUAN, CHINA, 2008
La data cutremurului, China avea deja o strategie de protectie antiseismica – Planul National
de Reducerea Dezastrelor Seismice (2006-2020). În iunie 2008 au fost elaborate şi difuzate
Cataloage cu solutii tehnice si tipuri de cladiri si ansambluri pentru reconstructie iar acţiunea
a fost organizată spre a respecta următoarele principii:
- autoajutorarea şi producţia proprie, combinate cu sprijinul statului şi asistenţa de la om la
om; credite de reabilitare pentru reconstrucţie şi subsidii pentru toate cazurile de relocare,
inclusiv la rude sau prieteni;
- controlul guvernamental combinat cu participarea socială;
- reabilitarea şi reconstrucţia in-situ, combinate cu construirea în afara siturilor afectate;
locuirea temporară într-o varietate de tipuri de sisteme şi materiale, inclusiv cu ocuparea
unor spaţii publice;
- garantarea calităţii, combinată cu mărirea eficienţei;
- abordări pe termen scurt şi lung, în care dezvoltarea economică şi socială erau combinate
cu protecţia mediului şi resurselor;
- utilizarea terenurilor care nu prezintă hazarduri să se facă fără a ocupa teren agricol.
Pentru reconstructia provinciei Sichuan, Guvernul chinez a alocat 146 mld. USD pe 3 ani.
Planurile reconstructiei rurale au fost aprobate in termen de urgenţă prin concurs international
dar cu arhitectura având uneori specific local, alteori preluat chiar din alte ţări (Nordul
Europei) cu regruparea caselor raspandite, turism rural etc. În alte cazuri, s-a trecut la credite
si lucrul in regie proprie sau la asocierea de investitori bogati din Beijing sau Shanghai, iar pe
terenul concesionat pe 49 de ani s-au construit case cu câteva etaje locuite in parte de
proprietarul local al terenului şi de oaspete (în vacanţă). Aceste proiecte şi mai ales
amplasamentele nu au fost probabil evaluate corespunzător, deoarece în august 2010 au avut
loc inundatii de pe versanţi in unele zone reconstruite. În mai 2011 s-a declarat încheierea
etapei de 3 ani a reconstrucţiei.
Problema materialelor din ruine si demolari a condus la organizarea de fabrici de caramizi din
beton cu materiale reciclate, de ex. la Dujiangyan, o fabrică având o capacitate de 20 mil.
tone funcşiona în iulie 2008.
PROIECTE DE INTERVENŢIE - RECONSTRUCŢIE DUPĂ CUTREMURELE DIN
NOUA ZEELANDĂ, 2010 ŞI 2011 Cutremurul din 4 septembrie 2010, Darfield, a avut magnitudinea Mw 7.1 şi s-a produs la
ora locală 4:35 AM, la adâncimea de 40 km. Epicentrul a fost localizat la cca. 10 km sud-est
de oraşul Darfield. La Darfield s-au produs fenomene de lichefiere pe suprafeţe mari din
zona oraşului Christchurch. La cutremurul din 4 septembrie 2010, avarierea structurilor a fost
limitată în cea mai mare parte la clădiri realizate din zidărie nearmată. În urma inspecţiilor
post-seism, a fost raportat că au existat avarii semnificative la circa 500 de clădiri în
Christchurch.
45
Cutremurul din 22 februarie 2011, Christchurch s-a produs în aceeaşi regiune –
Canterbury.. Focarul a fost localizat de USGS la 5 km, iar de CSEM la 6 km adâncime, la o
distanţă de 10 km sud-est de Christchurch. Magnitudinea atribuită de USGS a fost de 6,3 Mw
- magnitudine de tip „moment”, metoda Tsuboi. Oraşul Christchurch este situat pe coasta
Insulei de Sud din Noua Zeelandă, în apropierea unui complex de vulcani stinşi. Christchurch
este al doilea mare oraş al Noii Zeelande, autointitulat „oraş-grădină” datorită solului fertil
aluvionar pe care se află – a fost întemeiat acum 150 de ani în zona câmpiei Canterbury în
urma asanării unor mlaştini, estuare şi lagune.
Efectele cumulative ale cutremurelor din 2010 şi 2011
S-a apreciat că 50% din clădiri au fost construcţii din zidărie nearmată (URM) şi că
aproximativ 50% dintre acestea vor trebui demolate, aceasta în situaţia în care ele nu s-au
prăbuşit în urma cutremurului. Prin urmare, această evaluare a condus la decizia de demolare
a aproximativ 25% din clădirile din centrul oraşului. La acest procent se adaugă şi un procent
mai mic de clădiri din beton armat sau clădiri cu structură din lemn care au fost avariate, ceea
ce ar sugera că numărul total de clădiri care vor trebui demolate va ajunge la cca. 35%.
Aplicarea sistemului de investigare post-seismică, deosebit de riguros în Noua Zeelandă, a
condus în 2011 la blocarea şi, totodată, la evacuarea centrului oraşului Christchurch. Alte
suburbii au fost evacuate din cauza lichefierii şi inundaţiilor.
Cutremurele majore din Noua Zeelandă au readus în discuţie necesitatea unor strategii
publice asociate cu coduri inginereşti şi urbanistice riguroase, precum şi cu pregătirea
populaţiei pentru o reacţie raţională Clădirile vechi care au trecut prin cutremure succesive
produc efecte grave, la care societatea este foarte sensibilă. Politica post-seismică de
reparaţii-consolidări sau de reconstruire trebuie pregătită din timp, cetăţenii ţin la patrimoniu
chiar dacă este grav avariat.
Planul de reconstrucţie a oraşului Christchurch (http://ccdu.govt.nz)
Guvernul Noii Zeelande a înfiinţat Autoritatea Refacerii după Seismul din Canterbury
(CERA) pentru a coordona procesul de refacere. Au fost efectuate evaluări structurale
detaliate pentru a se determina care clădiri trebuie demolate şi care reabilitate. La 31 iulie
2012, Guvernul Noii Zeelande a anunţat Planul Central de Refacere al oraşului Christchurch
ca parte a unui program de reconstrucţie de 24 de miliarde de dolari americani. În plan se
prevede ca guvernul să cumpere porţiuni mari din cartierul central de afaceri şi să reducă atât
înălţimea cât şi densitatea clădirilor din centrul oraşului. Planul de Refacere - website Unităţii
Centrale de Dezvoltare a oraşului Christchurch (http://ccdu.govt.nz).
Oficial, directorul Unităţii Centrale de Dezvoltare a oraşului Christchurch, Autoritatea
pentru Refacerea după Seism, din Canterbury, ca şi alte surse, declară că:
- Planul de Refacere asigură cadrul pentru un centru reînnoit şi revitalizat al oraşului
Christchurch; un centru care nu este doar reconstruit, ci mai bun ca înainte.
- Scopul Planului de Refacere este să ajute la creşterea economică necesară cetăţenilor din
Christchurch pentru reconstrucţia caselor şi vieţilor lor, creând cadrul pentru succesul
oraşului şi al Regiunii Canterbury pentru următorii 100 de ani şi mai mult.
- Cadrul Planului de Refacere stabileşte noi graniţe pentru zona comercială a centrului
oraşului, reducând suprafaţa de teren disponibilă pentru dezvoltare de la 140 de hectare
existentă înainte de cutremur, la 60 de hectare. Acest fapt asigură un centru al oraşului
mult mai eficient şi concentrat, cunoscut ca locul unde scara dezvoltării este mai bine
corelată cu cererea viitoare.
46
- Inima noii zone de afaceri a oraşului Christchurch, adică Centrul, va oferi spaţii
comerciale, de birouri, hoteliere şi rezidenţiale. Graniţele de sud, est şi nord ale Centrului
sunt delimitate de Cadru – un spaţiu în stilul unui campus, proiectat pentru dezvoltare cu
utilizare mixtă, făcând legătura cu renumitul râu Avon.
- În interiorul şi în jurul Cadrului, Guvernul Noii Zeelande şi partenerii săi locali vor
conduce dezvoltarea unei serii de proiecte ancoră, concepute să înlocuiască spaţii civice
cheie, să stimuleze investiţii viitoare şi să atragă oamenii în centrul oraşului. Cele 17
proiecte ancoră includ un centru nou de conferinţe, un stadion, un centru de artă şi o
circumscripţie de sănătate, cu implicarea sectorului privat prevăzută în proiectare,
construcţie, funcţionare şi, în unele cazuri, în deţinere noilor spaţii.
- Oraşul va fi împărţit în zone pentru sănătate, arte şi divertisment, comerciale, de justiţie şi
urgenţă.
- Unitatea Centrală de Dezvoltare din Christchurch (CCDU) a creat planurile care detaliază
acest cartier central de afaceri cu o zonă redezvoltată de formă pătrată a oraşului în cadrul
unui spaţiu verde în formă de L. Planurile cuprind un stadion, o clădire metropolitană
pentru sport şi un centru de conferinţe cu 2000 de locuri, dar şi clădiri publice cum ar fi
un spital, tribunale şi clădiri educaţionale.
Guvernului Noii Zeelande i s-au acordat puteri speciale pentru a asigura investiţiile private,
inclusiv capacitatea de a achiziţiona teren prin expropriere, de a fuziona titluri de proprietate
şi să proceseze autorizaţiile de planificare urbană în cinci zile lucrătoare. Guvernul este decis
să folosească aceste puteri pentru a facilita refacerea. A fost înfiinţat serviciul de facilitare a
investiţiilor, Invest Christchurch, pentru a ajuta potenţialii investitori să identifice
oportunităţile, să acceseze informaţiile tehnice şi să depăşească obstacolele din reglementări.
Mai multe angajamente formale de piaţă vor fi făcute în septembrie şi octombrie în acest an.
Se consideră că:
- în reconstrucţie capitalul privat are un rol vital şi este binevenită comunitatea de investiţii.
- cererea de proprietăţi de închiriat în noul centru al oraşului creşte rapid, cu până la 4500
de obiective din sectorul public care trebuie să se mute şi un interes crescut din partea
sectorului privat.
- cel puţin 80% dintre chiriaşii dinainte de cutremur sunt aşteptaţi să revină în cartierul
central de afaceri şi numărul de rezidenţi din oraş este estimat că va creşte de la 7000
înainte de cutremur la 21000.
- riscul seismic din Christchurch scade rapid şi deja este sub cel al altor oraşe cu risc
seismic cum sunt Tokyo, Santiago şi Wellington.
- cele mai bune standarde globale pentru construcţii vor face ca noul Christchurch să fie
mai sigur şi să se refacă mai repede decât alte oraşe din lume.
Soluţia containerelor maritime
Ca soluţie temporară, în septembrie 2012, în Christchurch s-a deschis un mall realizat din
containere, şi care cuprinde un magazin alimentar, o librărie, spaţii comerciale de
verstimentaţie, electronice şi de cadouri. Mallul Re:START aduce împreună oamenii din
Christchurch în zona centrală a oraşului în timp ce au loc demolări ale clădirilor nesigure. Se
consideră că aceste containere pentru transportul maritim sunt o alternativă foarte durabilă şi
ieftină pentru o clădire standard.
Politicile publice de revenire la normal şi reconstrucţia, în raport cu demolările
fondului de clădiri patrimonial
47
Ministrul pentru Reconstrucţie al Guvernului Noii Zeelande a declarat în mod categoric că
doar un număr restrâns de clădiri de patrimoniu vor fi reconstruite. Guvernul neozeelandez a
achiziţionat cca. 7 000 de proprietăţi, în cele mai multe cazuri pentru demolarea care a
început mai întâi în cartierul central de afaceri din Christchurch. În trei luni de la cutremurul
din Lyttleton cca. 80 de clădiri istorice au fost demolate.
Până la aceste seisme, Christchurch era considerat un "oraş-gradină" având un amestec plăcut
de spaţii verzi, clădiri istorice (majoritatea în stil neo-gotic) şi structuri moderne, care îi dădea
farmecul specific. Clădirile istorice sunt în evidenţa şi sub presupusa protecţie a Fondului
Locurilor Istorice Neozeelandez, a guvernului cu sediul în Wellington. Totuşi CERA a
suprascris deciziile acestei agenţii convinsă fiind de către proprietari că reconstrucţia este
prea costisitoare, nejustificată economic sau greu de realizat din punct de vedere economic.
Astfel, deşi multe clădiri sunt importante riscă să dispară pentru totdeauna.
Este semnificativ şi contradictoriu însă că mulţi proprietari de clădiri doresc conservarea
patrimoniului arhitectural al oraşelor din Noua Zeelandă şi s-au pronunţat împotriva
demolării clădirilor vechi, chiar dacă acestea au devenit inutilizabile în urma cutremurelor.
Această situaţie a devenit critică, într-o ţară care are proceduri stricte de investigare şi de
decizie privind siguranţa clădirilor. În acest context, rezultă că fondul construit cu valoare de
patrimoniu nu poate fi păstrat numai de dragul valorii istorice; trebuie găsite şi aplicate
metode eficiente de reabilitare – consolidare a sa.
În Noua Zeelandă, decizia de a demola o clădire s-a luat de multe ori din motive legate de
încasarea asigurării. Sistemul de asigurări la hazarde naturale din Noua Zeelandă, administrat
de EQC - Comisia pentru Cutremure, nu le cere proprietarilor să reducă riscul. Astfel,
anumite clădiri care sunt fie avariate, fie prezintă risc de avariere viitoare, vor avea poliţe de
asigurare mai mari sau nu vor putea fi asigurate. Deci este mai economic să fie demolate
ţinând cont că o clădire nouă este mai ieftină decât consolidarea chiar de 2-3 ori.
Opozanţii modernizării oraşului Christchurch nu sunt de părere că va rezulta un oraş mai
verde, mai atractiv şi mai primitor. Bogăţia arhitecturii neo-gotice din Christchurch a avut o
contribuţie majoră la definirea farmecului său local. Oraşul are mai puţină arhitectură
neoclasică. Acea bogăţie a fost redusă drastic şi riscă să dispară, mai ales în cazul demolării
celor două catedrale. Dar cultura Noii Zeelande pune accent pe libertatea personală şi pe
dreptul proprietarilor să dispună de posesiunile lor aşa cum cred de cuviinţă.
(Planul de Refacere, se poate consulta website-ul Unităţii Centrale de Dezvoltare a oraşului
Christchurch (http://ccdu.govt.nz).)
PROIECTE DE INTERVENŢIE - RECONSTRUCŢIE DUPĂ CUTREMURUL DIN
ROMÂNIA DIN 4 MARTIE 1977
Situaţia din România este specifică sistemului social-economic existent până în 1989. Oraşele
rurale ca Zimnicea au fost reconstruite cu blocuri tipizate, în alte capitale de judeţ afectate au
fost restructurate zonele centrale prin demolări dar de multe ori au fost consolidate clădirile
de patrimoniu.
După decenii de decizii guvernate politic in sistematizarea urbană şi teritorială, cu asanări ale
unor suburbii insalubre şi reconstrucţii sub forma unor cartiere noi, greu de contestat, cu
puţine intervenţii în zona centrală sau istorică, toate iniţiate in anii 1950-1960, Bucureştiul
părea să se fi stabilizat ca dezvoltare pe principiul sateliţilor perimetrali.
48
La cutremurul din 4 martie 1977, din totalul de peste 2 miliarde dolari SUA pierderi pe ţară,
cca. 1,42 miliarde au fost în domeniul construcţiilor (clădiri, alimentări cu apă etc.), dintre
care locuinţele au reprezentat 1,03 miliarde, fiind sectorul cel mai afectat (clădiri, alimentări
cu apă etc.), dintre care locuinţele au reprezentat 1,03 miliarde. În Bucureşti s-au cumulat
70% din pierderi, respectiv 1,4 miliarde dolari SUA. (Raportul Băncii Mondiale din 1978),
dar numai câteva prăbuşiri au fost chiar în zona demolată ulterior.
Primele decizii de după cutremur au vizat reconstruirea pe acelaşi amplasament a clădirilor
pre-1940 prăbuşite şi a câtorva demolate preventiv pe principiul „să refacem totul ca mai
iinainte”. Insă la interval de numai patru luni, in iulie 1977, au apărut semnele unei politici
noi şi aplicate cu duritate, când, aparent, s-a ordonat sa fie limitat consumul de resurse pentru
consolidări extinse şi să fie efectuate numai reparaţii locale. Acest ordin a făcut ca un mare
număr de clădiri să fie lăsate într-o stare de vulnerabilitate puţin diferită de cea dinainte de
1977, iar riscul seismic a rămas concentrat în zona arhitecturii de avangardă (1930-1940) de
pe bulevardele centrale.
La puţin timp, s-a dispus studierea construirii unui Centru Civic, având ca punct central Casa
Poporului, şi a unor fronturi de blocuri înalte şi artere de circulaţie noi, prin distrugerea
ţesutului de creştere naturală a oraşului. Intervenţia forţată şi autoritară, acre a genera un
imens consum de resurse, s-a început în zona de vatră istorică, avand clădiri istorice sau din
alte epoci, mult mai puţin vulnerabile seismic decât cele din nucleul modernizat în anii 1930-
1940 sau decât unele fronturi de clădiri sensibile (de ex. structuri cu parter slab din anii 1960)
şi s-a extins şi în alte arii, cu distrugerea patrimoniului major (numeroase biserici şi mănastiri,
inclusiv Mănăstirea Văcăreşti).
Zona protejată studiată în acest proiect a suferit traume majore, prin demolări totale sau
parţiale, ca urmare a intervenţiilor regimului autoritar, după cutremurul din 1977, dar fără a
avea o legătură cauzală tehnică directă cu avariile cauzate de acesta. Demolările din spatele
noilor blocuri au fost sistate numai temporar, din considerente economice.
În acest mod, după 1977 s-a pierdut oportunitatea de a se face intervenţii urbanistice bazate
pe analize globale de risc seismic. Nu este exclus ca in mentalul liderului din acea epocă să fi
fost doar o amânare a demolării acelor clădiri care, la urma urmei, arătau România anului
1938, anul de vârf luat ca reper şi de regimul comunist. Treptat, programul de restructurare
rurală a arătat o nucleaţie mult mai periculoasă a unor idei care se bazau pe demolări extinse
şi reconstruiri cu structuri pur urbane.
Ca urmare, experienţa din România anterioară anului 1989 trebuie analizată cu atenţie şi
disociate aspectele care au fost prea puternic influenţate de decizia politica. În mod special au
lipsit din preocupările conducerii politice protecţia patrimoniului aparent minor din
comunităţi, în timp ce patrimoniul major a fost sacrificat pentru dezvoltări sociale cărora li s-
a dat o importanţă exagerată (Complexul Cultural Văcăreşti amplasat pe locul Mănăstirii
distruse sub pretextul avarierii la cutremur).
4. DISEMINARE HABITAT IN ZONA STUDIULUI DE CAZ
Containere necesare în Scenariul S1
(Extras RST etapa 3 rezultate evaluare efecte asupra locuitorilor, ale cutremurului de
scenariu cu efecte similare celui din 4 martie 1977, I = VIII, cu caracteristici de
49
vulnerabilitate conform datelor INCERC din 1977, pentru zona pilot din Bucuresti – cladiri
de locuit si esantionul statistic selectat.)
Nr.
crt.
Categorii de efecte asupra
locuitorilor din punct de
vedere al cerintelor de
siguranta a vietii
Numarul
celor
afectati
Numar de
unitati de
containere
simple
necesare
(3
pers/unitate)
Numar de aplasamente
de containere etajate
necesare (2 etaje)
1 locuitori potential evacuati
si sinistrati din cladiri cu
grade de avariere 3, 4 si 5 –
numarul maxim
1809
600 300
3 locuitori expusi la risc in
cladiri prezentand grade de
avariere 4 si 5 – numarul
rezonabil asteptat
355 120 60
Containere necesare în scenariul S.2.
(Extras RST etapa 3 rezultate evaluare efecte asupra locuitorilor, ale cutremurului de
scenariu cu efecte seismice mai puternice decat ale cutremurului din 4 martie 1977, I= VIII ½
, luand in considerare caracteristici de vulnerabilitate amplificate, pentru a tine cont de efectul
cumulativ al factorilor de timp fata de cutremurul din 4 martie 1977, pentru zona pilot din
Bucuresti – cladiri de locuit si esantionul statistic selectat.)
Nr.
crt.
Categorii de efecte asupra
locuitorilor din punct de
vedere al cerintelor de
siguranta a vietii
Numarul
celor
afectati
Numar de
unitati de
containere
simple
necesare
(3
pers/unitate)
Numar de aplasamente
de containere etajate
necesare (2 etaje)
1 locuitori potential evacuati
si sinistrati din cladiri cu
grade de avariere 3, 4 si 5 -
numarul maxim
3061 1020 510
3 locuitori expusi la risc in
cladiri prezentand grade de
avariere 4 si 5 – numarul
rezonabil asteptat
677 225 115
Nota: Date de scenariu extrase din Raport Etapa III/ 2014: Evaluarea pagubelor
reale a multi-hazardului in conditiile evaluarii vulnerabilitatii tuturor elementelor
expuse. Stabilirea unui scenariu al riscurilor in cazul multi-hazardului in zona
centrala protejata. Documentatie internationala privind reducerea riscului la hazard.
Managementul reducerii riscului pentru blocurile aflate in zone protejate expuse
multi-hazardului prin intermediul arhitecturii, structurii si urbanismului. Participari
conferinte internationale.
50
Din combinaţiile acestor două scenarii de cutremur cu două variante de pret containere,
cu cheltuieli de santier de 30% dar fără cheltuieli de transport, rezultă un minim de cca.
203.000 euro (120 containere la cel mai mic pret) şi maxim 4.310.000 euro (1020
containere la cel mai mare pret).
Deoarece numărul teoretic al containerelor sau locurilor pentru cele etajate poate fi destul de
mare, se propune o analiza de capacitate a zonei protejate, astfel:
- stabilirea şi planul amplasamentelor pe străzile suficient de late şi a locurilor pe care
se pot amplasa containere, parter, dublu sau triplu etajate, dependente şi de racordurile
la utilităţi;
- stabilirea şi planul amplasamentelor posibile în locuri virane şi curţi, în care se pot
asambla spaţii mai mici de locuire de tip baraca de santier, cu aceleaşi condiţii
minime de confort ca în containere sau locuinţă;
- stabilirea şi planul amplasamentelor de grupare a containerelor în zonele adiacente
celei cu avarii (platoul de lângă Casa Academiei şi Parcul Izvor);
- aceste opţiuni şi soluţii să fie parte a unor documentaţii urbanistice ale zonei,
elaborate de specialişti în concordanţă cu prezentul proiect şi avizate de autorităţi;
- populaţia va fi informată şi consultată în etapa de finalizare a planurilor, pentru a şti în
ce fel li se va asigura, la necesitate, locuirea temporară.
5. PROPUNERI DE INTERVENTIE IN ZONA PRIN REGLEMENTARI DE
URBANISM
5.1. In urma stabilirii unor posibile pierderi prin scenariul de risc in cele doua ipoteze S1 si
S2 s-a estimat numarul de persoane susceptibile de a fi relocate care poate atinge 4.000 de
sinistrati.
5.2. Principiile interventiilor
5.2.1. Pastrarea populatiei afectate in proximitatea locuintelor proprii pentru a proteja
stabilitatea emotionala a indivizilor si coerenta comunitara.
5.2.2. Rotirea folosintei terenurilor apte de a deveni suport pentru habitatul temporar.
5.2.3. Rezolvarea pe cat posibil a problemelor de interventie in perimetrul afectat.
5.2.4. Transparenta decizionala
5.2.5. Implicarea comunitatilor, instruirea populatiei, formarea de lideri locali.
5.3. Etapizare interventie
5.3.1. Activarea centrelor de securitate / adaposturi de urgenta in spatii publice apte de a fi
convertite - maxim 1 saptamana
- Colegiul Mihai Eminescu
- Gradinita Regina Maria
- Tribunalul Bucuresti
- Manastirea Buna Vestire
5.3.2. Amplasare adaposturi temporare – tabere de corturi, rulote, containere – pe locatii
spatii verzi, ca sa nu se ocupe spatiile pentru locuinte temporare – 1saptamana – 2 luni.
5.3.3. Construire locuinte temporare din containere (maritime, organizari de santier) din
sisteme prefabricate cu panouri de lemn, metalice sau beton usor, etc., pe terenuri virane
ramase neconstruite in urma demolarilor din perioada construirii noului centru civic. In
situatia in care nevoia de locuire temporara este depasita se pot monta asemenea locuinte pe
spatiul central din Piata Constitutiei sau Parcul Izvor.
De asemenea, in functie de starea constructiilor de pe fiecare lot si de spatiul liber in
incinta proprie se pot monta locuinte temporare pe lot pentru a fi in proximitatea acesteia.
Durata 6 luni – 2 ani.
51
5.3.4. Asigurarea locuirii permanente este o interventie de lunga durata care se v-a face
partial pe terenurile libere neocupate de locuintele temporare si partial prin reabilitarea,
consolidarea, reconstructia cladirilor existente functie de decizia echipei multidisciplinare si
de sistemul de interventii (A, B, C,D,E,F,G,H) stabilit prin relatia intre valoarea de raportare
si de stare (etapa III/2014 – URBASRISK).
6. DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETARII / PARTICIPAREA LA
CONFERINTE INTERNATIONALE ŞI NAŢIONALE
Activitate 4.3. Participari conferinte internationale / Diseminarea rezultatelor cercetarii
Diseminarea rezultatelor cercetarii la:
6.1. Curs international
IAIA 16 Training Courses (IAIA – International Association for Impact
Assesment) – selectare prin oferta internationala a prezentarii unui curs DRR in
Japonia in 2016 – Structural Methods for Multi-hazard Risk Reduction in Protected
Central Areas of Cities, autori Cristina Olga Gociman, Tiberiu Florescu
6.2.Membru in comitetul stiintific al conferintelor stiintifice internationale : Cristina
Olga Gociman
6.2.1. Sustainable City 2016 - 11th
International Conference on Urban Regeneration
and Sustainability, 12-14 july 2016, Alicante, Spain
6.2.2. Disaster Management 2015 – 4th
International Conference on Disaster
Management and Human Health: Reducing Risk, Improving Outcomes, 20-
22 may 2015, Istanbul, Turkey
6.3. Charmain Conferinta stiintifica internationala: Disaster Management 2015 – 4th
International Conference on Disaster Management and Human Health: Reducing Risk,
Improving Outcomes, 20-22 may 2015, Istanbul, Turkey
6.4. Prezentare comunicari la conferinte stiintifice internationale
6.4.1. “Structural Methods for multi-hazard risk reduction in protected center area
of cities” papaer presented to 5th
Building Resilience Conference 2015, 17
iulie 2015, New Castle, Australia – organizat de The University of New
Castle Australia, autori: Gociman Cristina Olga, Georgescu Emil Sever,
Craifaleanu Iolanda Gabriela, Florescu Constantin Tiberiu, Moscu Cristian,
Georgescu Mihaela Stela
6.4.2. “Concept of a community security center in the multihazard environment of a
protected area in Bucharest, Romania” lucrare prezentata la Disaster
Management 2015, 20-22 mai, Istanbul, Turcia, autori: Gociman Cristina
Olga, Georgescu Emil Sever, Craifaleanu Iolanda Gabriela, Florescu Tiberiu,
Moscu cristian, Georgescu Mihaela Stela
6.4.3. “Emergency Preparedness for a Protected Area in Bucharest, using Multi-
Hazard Scenarios and Impact Mapping”, autori Emil-Sever Georgescu,
Cristina Olga Gociman, Iolanda Gabriela Craifaleanu, Mihaela Stela
Georgescu, Cristian Iosif Moscu, Claudiu Sorin Dragomir, Daniela Dobre -
The 2-nd International Conference on Dynamics of Disasters 2015, DOD-
2015 Kalamata, Greece, June 29-July 2, 2015 (Cea de a 2-a Conferinta
Internationala privind Dinamica Dezastrelor, Grecia, 29 iunie – 2 iulie 2015)
Dupa conferinta, articolul a fost selectat si recenzat de evaluatori internationali, fiind acceptat
preliminar pentru publicare in 2016 intr-un volum la Editura Springer – “Springer book of
proceedings for the DOD 2015 Conference”.
52
6.4.4. “Risks and Vulnerabilities under Multi-Hazard Threats in a Protected Area
of Bucharest, Romania”, autori Emil-Sever Georgescu, Cristina Olga
gociman, Iolanda Gabriela Craifaleanu, Mihaela Stela Georgescu, Cristian
Iosif Moscu, Claudiu Sorin Dragomir, Daniela Dobre - The International
Emergency Management Society 2015 Annual Conference, 30th
September -
2nd October 2015, Rome, Italy (Conferinta Anuala a Societatii Internationale
privind Managementul Situatiilor de Urgenta, 30 septembrie-2 octombrie
2015, Roma, Italia).
Pe langa difuzarea electronica, articolul se va publica intr-un volum ca TIEMS Conference
Proceedings si este posibil sa fie propus de TIEMS spre publicare si Jurnalului IJEM –
International Journal of Emergency Management. .
6.5. Participari conferinte internationale
6.5.1. Participare la “18th International Academic Conference”, Londra, 24-29
august 2015 – participant dna. Somesan Afrodita, manager de proiect
URBASRISK – cu scopul de a se documenta asupra exemplelor de bune
practici in abordarea metodelor cantitative (Quantitative Methods) adecvate
in dezvoltarea unei teme de cercetare si a dezvoltarii durabile (Environment
and Sustainable Development)
6.5.2. The Conference "Building a Resilient Europe in a Globalised World" of EU
Joint Research Centre – JRC, European Commission, September 30, 2015
(Conferinta anuală „Construirea unei Europe reziliente într-o lume
globalizată”, 30 septembrie 2015, Sediul Comisiei Europene, Bruxelles);
Conferinta a fost organizata de Directoratul General al a Comisiei Europene - Centrul Comun
de Cercetare (JRC), în colaborare cu Centrul European de Strategii Politice (EPSC) al
Comisiei Europene. La conferinta au participat oficiali de rang inalt ai UE si ONU, precum
si ai ICSU – Consiliul International pentru Stiinta. Dezbaterile au pornit de la rolul stiintei de
a crea rezilienta iar sesiunile tematice au abordat aspecte direct legate de Proiectul
URBASRISK:
- Resurse reziliente: energie, hrană si securitatea apei
- Rezilienta la dezastre: flexibilitatea si capacitatea de adaptare planurilor existente
- Europa rezilenta - abordarea crizei financiare
Ca finalitate, s-au discutat solutii pentru construirea unei economii si societati europene
reziliente. Cu acest prilej a fost lansat Centrul UE-JRC de utilizare a cunostintelor stiintifice
in managementul riscului dezastrelor.
La conferinta a participat dr. ing. Emil-Sever Georgescu, responsabil de proiect P1, care a
luat cuvantul la sesiunea privind rezilienta la dezastre: flexibilitatea si capacitatea de adaptare
a planurilor existente si a aratat modul in care in Romania se cerceteaza si se aplica
rezultatele proiectelor recente din PNCDI, cu referire la URBASRISK.
6.6. Comunicari la conferinte stiintifice nationale
6.6.1. CONFERINTA INCD mai 2015
6.6.2. CONFERINTA INCD octombrie 2015
6.7. Publicare capitole carti in edituri internationale
53
6.7.1. Sustainable Development volume II, Concept of a community security centre
in the multihazard environment of a protected area in Buchares, Romania,
autori: C.O. Gociman, E.S. Georgescu, T. Florescu, I.G. Craifaleanu, C.I.
Moscu, M.S. Georgescu, Wit Press Editor C.A. Brebbia, 2015, ISBN 978-1-
78466-166-3, pag. 985 – 997
6.7.2. “Structural methods for multi-hazard risk rreduction in protected center area
of cities”, autori: E.S. Georgescu, C.O. Gociman, I.G. Craifaleanu, T.
Florescu, C.I. Moscu, M.S. Georgescu; “Book of abstracts 5th International
Conference on Building Resilience”, New castle 2015, 15-17 iulie, editat de
dr. Jamee Mackee, ISBN 978-0-9943652-0-0
6.7.3. Articol “The relationship between identity and vulnerability values in caring
out intervention protected urban area”, autori: E.S> Georgescu, C.O>
Gociman, C.I. Moscu; “Sustainable Development and Planning VII – Witt
Press – Editor S. Syngellakis, ISBN 978-1-78466-034-5
6.8. Premii
SALONUL EUROINVENT 2015 - Expoziția Europeana a Creativității și Inovării
EUROINVENT, 14-16 mai 2015, Iasi (http://www.euroinvent.org/cat/e2015.pdf)
S-a primit DIPLOMA si MEDALIA DE AUR pentru proiectul de cercetare MULTI-
HAZARD SCENARIOS FOR EARTHQUAKES, CLIMATIC - HYDROLOGIC EVENTS
AND BLAST-TERRORIST EXPLOSIONS IMPACT IN A PROTECTED AREA OF
BUCHAREST, autori Emil-Sever GEORGESCU, Cristina Olga GOCIMAN, Iolanda
Gabriela CRAIFALEANU, Mihaela Stela GEORGESCU, Cristian Iosif MOSCU, Claudiu
Sorin DRAGOMIR, Daniela DOBRE.
Acest poster a avut la final mentiunea finantarii de catre UEFISCDI, astfel:
ACKNOWLEDGEMENTS: Funding for this research was provided by the Romanian
Ministry of Education and Scientific Research - UEFISCDI Agency in the framework of the
National Plan for Research, Development and Innovation, PNII, Partnership Program, Project
“Urban Blocks in Central Protected Area in Multiple Hazard Approach - Assessment,
Mapping and Strategies for Risk Mitigation. Case Study: Bucharest Destructured Zone by
Razing Occuring in the Communist Period”, under the Contract Number 53/2012, Project
URBASRISK.
54
7. CONFIGURARE CARTE: PLAN DE IDEI,
Activitate 4.4. Configurare carte: plan de idei, bibliografie, fise documentare cu referinte
Rezultate Activitati : Configurare carte: plan de idei, bibliografie, fise documentare cu
referinte
Proiect URBASRISK, Contract nr. 53 / 2012.
Pct. 61 Activitatea 4.4. 2015 din Planul de realizare.
Configurare carte : plan de idei, bibliografie, fişe documentare cu referinţe
TITLU CARTE: “REZILIENŢA URBANĂ LA HAZARDURI MULTIPLE”
„URBAN
RESILIENCE
TO
MULTIPLE
HAZARDS”
Capitol
propus
Plan de idei privind titlul
capitolului / subcapitolelor
Plan de idei privind conţinutul stiinţific
şi tehnic, contribuţiile partenerilor,
valorificarea conţinutului rapoartelor
de cercetare şi documentaţiilor
elaborate în proiect
Număr
de
pagini
Coperta
TITLU CARTE:
“REZILIENŢA URBANĂ
LA HAZARDURI
MULTIPLE”
......................
„URBAN RESILIENCE
TO MULTIPLE
HAZARDS”
Coordonatori: CRISTINA
OLGA GOCIMAN, EMIL
SEVER GEORGESCU
Editura Universitară „Ion
Mincu”, Bucureşti, 2016
Conţinut propus: cca. 240 pagini
(se va redacta în limba română şi se va
traduce în limba engleză, se va decide
ulterior daca vor fi ediţii separate sau un
volum bilingv).
Foaia de capăt interioară:
TITLU CARTE :
“REZILIENŢA URBANĂ
LA HAZARDURI
MULTIPLE”
......................
„URBAN RESILIENCE TO
MULTIPLE HAZARDS”
Coordonatori: CRISTINA
OLGA GOCIMAN, EMIL
Titlu, autori, coautori,
Prof.dr.arh. C.O. Gociman,
Dr.ing. E.S. Georgescu
Prof.dr.arh. T. Florescu
Drd.arh.urb. C.I. Moscu
Conf.dr.ing. I.G. Craifaleanu
Se va menţiona:
O abordare inovativă bazată pe rezultatele
Proiectului „BLOCURI URBANE ÎN
ZONE CENTRALE PROTEJATE,
EXPUSE LA HAZARDURI
1
55
SEVER GEORGESCU
Colaboratori: Tiberiu
Constantin Florescu,
Iolanda Gabriela
Craifaleanu, Mihaela Stela
Georgescu, Claudiu Sorin
Dragomir, Cristian Iosif
Moscu, Daniela Dobre,
Elena Andreea Calaraşu etc.
MULTIPLE – EVALUARE, CARTARE
ŞI STRATEGIE DE REDUCERE A
RISCURILOR; STUDIU DE CAZ
BUCUREŞTI: ZONA
DESTRUCTURATĂ DE
DEMOLĂRILE REGIMULUI
COMUNIST”(Acronim URBASRISK)
finanţat de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului,
ANCSI-UEFISCDI, în cadrul PNCDI,
Programul PARTENERIATE ÎN
DOMENIILE PRIORITARE, în perioada
2012-2016
Contrapagină foaie de capăt Datele bibliometrice de identificare, cote,
ISBN, relatia cu Proiectul URBASRISK,
contribuţii specifice la capitole, după caz
1
Prefaţă - Cadrul conceptual stiinţific şi
profesional, pe domenii specifice
- Obiectivele şi metodele de studiu
- Rezultatele obţinute
- Cadrul de finanţare al Proiectului
URBASRISK
3
1. REZILIENŢA URBANĂ
ÎN CONTEXTUL
EXPUNERII LA
HAZARDURI
MULTIPLE
CO UAUIM:
- prelucrează şi se sintetizează datele
din Raportul etapelor, 2012-2016
privind experienţa internaţională în
domeniul arhitecturii şi urbanismului
Partenerul P1 URBAN-INCERC:
- prelucrează şi sintetizează datele din
cap. 3.1, 3.2, 3.3 din Raportul etapei
I-2012.
- Aceste materiale vor constitui fişele
documentare la redactarea capitolelor
cărţii
30
1.1. Experienţa naţională şi
internaţională privind
asigurarea rezilienţei prin
proiecte de arhitectură,
urbanism, structuri
desfăşurate în zonele
centrale protejate ale
oraşelor expuse multi-
hazardurilor
- Conţinutul tehnico-ştiinţific, semantic
şi socio-economic al termenului de
rezilienţă la dezastre, în corelaţie cu
strategiile de reducere a riscurilor de
dezastre şi impactul de tip multi-
hazard
- Experienţa naţională şi internaţională
- Modalităţi de abordare
56
1.1.1. Evoluţia şi
conţinutul
normativelor
tehnice din Uniunea
Europeană şi din
România.
1.1.2. Legislaţia privind
protecţia şi măsurile
de intervenţie.
1.1.3. Cutremure distructive
de referinţă din
ultimele cinci
decenii
Experienţa naţională şi internaţională
Cu privire la normative tehnice
o Uniunea Europeană
o România
Cu privire la legislaţia privind protecţia şi
măsurile de intervenţie
o Strategia ISDR - ONU
o Uniunea Europeană -
Hotărârea Parlamentului
European din 2007şi
Strategia de Securitate
Internă (2010)
o România
- Cu privire la reducerea riscului
seismic
- Cu privire la cerinţele de urbanism în
contextul hazardurilor
Experienţa internaţională - documentare
proiecte de arhitectură, urbanism,
structuri desfăşurate în zonele centrale
protejate ale oraşelor expuse multi-
hazardurilor
Aspecte ştiinţifice de interes pentru
proiectul URBASRISK legate de
participarea la a 15-a Conferinţă
Mondială de Inginerie Seismică Lisabona,
24-28 septembrie 2012.
o Cadrul tehnic şi organizatoric al 15
WCEE
o Aspecte ştiinţifice de interes general
şi specific pentru proiectul
URBASRISK din 15 WCEE.
o Sesiunea specială 15 WCEE privind
rolul arhitecturii şi planificării
urbane în asigurarea rezilienţei la
cutremur a oraşelor-încurajarea
abordării trans-disciplinare.
o Evaluarea vulnerabilităţii seismice în
Italia
o Sistemul "Massive GIS" implementat
în Atena şi L'Aquila
o Programul naţional italian de
prevenire a riscului seismic
Cutremure distructive recente – 2009 ...
2012
- Cutremurul Wenchuan, China 2008
o Specificul dezastrului
o Strategii si politici
publice privind
managementul
57
dezastrelor seismice
locuire provizorie şi
reconstrucţie
- Cutremurul L’Aquila, Italia, 2009
o Planul de reconstrucţie
o Studiul de reconstrucţie
elaborat de OECD –
Organizatia pentru
Cooperare Economică şi
Dezvoltare şi
Universitatea Groningen
- Cutremurele din Noua Zeelandă,
2010 şi 2011.
o Efectele cumulative ale
cutremurelor
o Planul de reconstrucţie a
oraşului Christchurch
o Evaluări critice privind
politicile publice de
revenire la normal şi
reconstrucţia, în raport
cu demolările fondului de
clădiri patrimonial
- Cutremurul Haiti 2010
- Cutremurul Chile, Maule, 2010
- Cutremurul Tohoku-Sendai,
Japonia, 2011
- Cutremurele Lorca, regiunea
Murcia Spania, 2011
- Cutremurele din Italia, Regiunea
Emilia, 20 mai 2012 Mw 6.0 şi
29 mai 2012, Mw 5,8
Cutremure distructive de referinţă din
ultimele cinci decenii
- Cutremure şi învăţăminte – 1963-
2011
- Cazuri şi date specifice
o Cutremurul Skopje, 1963
o Cutremurul din 19
septembrie 1985 în Mexico
City, Mexic.
o Japonia - Cutremurul Kobe
din 17 ianuarie 1995
o Italia - cutremurul Umbria-
Marche din 26 septembrie
1997
o Grecia - cutremurul din 7
septembrie 1999
o Turcia - Cutremurele din
august şi noiembrie 1999
o Italia - cutremurele din zona
Molise, 31 octombrie şi 1
noiembrie 2002
58
Din Raportul la etapa 2013 pct. 6:
Documentare stiintifica si contacte
internationale prin participarea la
Conferinta Internationala SE-50EEE
Skopje, Macedonia, 2013.
Retrospectiva dezastrului si a
Planului urbanistic general si de
reconstructie a orasului Skopje in
raport cu obiectivele şi sarcinile
din 1965
Hărţi şi studii utilizate pentru
planificarea reconstrucţiei
Planurile de reconstrucţie,
componente majore şi impact
Reconstructia orasului Skopje
vazuta la 50 de ani de la dezastru
Documentare stiintifica la
Conferinta Internationala SE-
50EEE Skopje, Macedonia, 2013,
privind metodele de evaluare a
vulnerabilităţii, abordarile
GNDT, VULNERALP 2.0 şi
RISK-UE
- Alte date din Rapoartele etapelor
2015-2016
1.1.4. Studii precedente
privind evaluarea riscului
seismic şi abordări
multihazard în Bucureşti
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
prelucrează şi sintetizează datele din cap.
2 din Raportul etapei I-2012, cap. 4.4.
Proiecte precedente dedicate evaluării
riscului seismic şi abordărilor multihazard
- Studii privind hazardul seismic şi
vulnerabilitatea clădirilor (1977-
2008)
- Scenariul condensat de cutremur
la nivel urban – Municipiul
Bucureşti (INCERC)
- Proiectul RISKLESSCONS
- Proiectul ROSERIS
- Proiectul HERA, Universitatea
Bucureşti-UTCB
- Proiecte UAUIM
1.2. Strategii internationale şi
programe de implementare
privind reducerea riscului la
CO UAUIM:
- prelucrează şi se sintetizează datele
din Raportul etapelor 2012-2014
59
impactul hazardurilor
multiple şi rezilienţă la nivel
urban şi de patrimoniu
mondial
1.2.1. Strategii ISDR-ONU,
şi Cadrul SFDRR - Sendai
2015-2030
1.2.2. Programe de
implementare a măsurilor
pentru rezilienţa urbană
1.2.3..Strategii privind
patrimonial mondial
privind experienţa internaţională
privind reducerea riscului la hazard în
domeniul arhitecturii şi urbanismului
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
prelucrează şi sintetizează datele din cap.
2 din Raportul etapei III-2014:
STADIUL ACTUAL LA NIVEL
EUROPEAN SI INTERNATIONAL
Documentatie internationala privind
reducerea riscului la hazard.
- Strategia ISDR-ONU - Hyogo 2005 -
Cele 10 puncte esenţiale pentru a face
oraşele reziliente
- Competiţia Internaţională „100 de
Oraşe Reziliente” a Fundaţiei
Rockefeller, SUA
- Competiţia Bloomberg privind
Rezilienţa Urbană
- Declaraţia de la Veneţia privind
rezilienţa clădirilor de la nivel local
despre patrimoniul cultural protejat şi
strategii de adaptare la schimbările
climatice (2012).
- Strategia de Reducere a Riscurilor de
Dezastre pentru Proprietăţile World
Heritage - Patrimoniul Mondial -
UNESCO.
- Protocolul UNESCO– Centrul pentru
Patrimoniul Mondial, privind
intarirea reducerii riscului de dezastre
la proprietatile patrimoniului mondial
(The Olympia Protocol for
International Cooperation).
2 EVALUĂRI MULTI-
HAZARD ÎN
MUNICIPIUL
BUCUREŞTI ŞI ZONA
STUDIATĂ
CO UAUIM:
- prelucrează şi se sintetizează datele
din etapele 2012 şi 2013.
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
prelucrează şi sintetizează datele din cap.
4 din Raportul etapei I-2012:
Aceste materiale vor constitui fişele
documentare la redactarea capitolelor
cărţii
40
2.1. Identificarea hazardurilor
naturale, antropice şi
combinate care pot apărea în
zonele centrale ale oraşului
4. EVALUARE MULTI-HAZARD ÎN
MUNICIPIUL BUCUREŞTI ŞI ZONA
STUDIATĂ, din cap. 4.1:
Cu privire la identificarea tuturor
60
hazardurilor naturale, antropice şi
combinate care pot apărea în zonele
centrale ale oraşului şi a sursei reale –
sursa hazardului
- hărţi şi planuri specifice
2.2. Caracteristici generale
privind condiţiile de teren în
zona pilot studiată
Din Cap. 4.2.
Municipiul Bucureşti şi zona studiată, ca
sistem urban expus la hazarduri multiple.
Caracteristici generale privind condiţiile
de teren în zona pilot studiată
- Descriere succintă a cadrului
geostructural
- Descrierea condiţiilor
geomorfologice
- Formaţiuni litologice
caracteristice geologiei
superficiale a municipiului
Bucureşti
- Condiţii hidrogeologice
- Condiţii climatice
- Aspecte privind influenţa
condiţiilor din amplasament
asupra degradării construcţiilor
- Considerente specifice privind
microzonarea şi efectele locale
- hărţi şi planuri specifice
2.3. Hazard seismic – sursa
subcrustală Vrancea
Din cap. 4.2.2.
Hazard de bază – seismicitatea din zona
Vrancea
- Condiţii de hazard seismic
- Cutremurul de Vancea din 10
noiembrie 1940
- Cutremurul de Vrancea din 4
martie 1997
- Zonarea seismică actuală pentru
zona Bucureşti
- Considerente specifice privind
microzonarea şi efectele locale
- hărţi şi planuri specifice
Din cap. 4.3.
Zona de studiu ca sub-sistem urban expus
la hazarduri multiple
- Delimitarea şi descrierea zonei
studiate
- Hazarduri multiple în zona
studiată
61
- hărţi şi planuri specifice
3. EVALUAREA
ELEMENTELOR
EXPUSE RISCURILOR
ÎN MUNICIPIUL
BUCUREŞTI ŞI ZONA
STUDIATĂ
- CO UAUIM şi Partenerul P1
URBAN-INCERC prelucrează şi se
sintetizează datele din etapele 2012 şi
2013.
- Aceste materiale vor constitui fişele
documentare la redactarea capitolelor
cărţii
40
3.1. Identificarea caracteristicilor
habitatului patrimonial –
valoare culturală, elemente
de identitate şi ataşament.
CO UAUIM:
prelucrează şi se sintetizează datele din
Raportul etapei I-2012:
- Identificarea şi evaluarea
valorilor de raportare (culturala si
functionala) si de vulnerabilitate
de mediu, ale fonduluiconstruit.
- Aspecte privind evaluarea
pierderilor intangibile de
patrimoniu.
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
prelucrează şi sintetizează datele din cap.
5.1.1 din Raportul etapei I-2012:
Identificarea caracteristicilor habitatului
patrimonial – valoare culturală, elemente
de identitate şi ataşament.
- Memoria comunităţii - Clădirile
din ţesutul urban iniţial. Instituţii
- Blocurile de la frontul noilor
artere de circulaţie, 1980-1990
- Efectele destructurării, vizibile în
spatele blocurilor din 1980-1990
- Subzone specifice:
- subzona 1 - Antim – Bd.
Regina Maria
- subzona 2 - arteră majoră de
circulaţie – Bd. Unirii
- subzona 3 - Apolodor – Bd.
Naţiunilor Unite
- subzona 4 - Mihai Vodă –
Splaiul Dâmboviţei
62
3.2. Identificarea elementelor
specifice expuse hazardului
P1 URBAN-INCERC - prelucrează şi
sintetizează datele din cap. 5.1 din
Raportul etapei I-2012:
EVALUAREA ELEMENTELOR
EXPUSE RISCULUI ÎN MUNICIPIUL
BUCUREŞTI ŞI ZONA STUDIATĂ
Identificarea elementelor specifice expuse
hazardului:
- Identificarea categoriilor de clădiri
vs. caracteristici de vulnerabilitate
individuale sau de grup stradal care
pot contribui la un habitat patrimonial
sigur sau îl pot afecta
- Vulnerabilitatea sistemului urban
- Categorii principale de elemente
expuse / elemente la risc
- Caracteristici de vulnerabilitate
3.3. Evaluarea vulnerabilităţii
constructiilor, activitatilor
socio-economice, populatiei
CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC
3.3.1. Evaluarea
vulnerabilitatii
sistemului
arhitectural urban si a
patrimoniului natural
si construit.
CO UAUIM:
- prelucrează şi se sintetizează datele
din Raportul etapei I-2012
- fişe analitice pentru fondul construit,
referitoare la elementele specifice
expuse multi-hazardului.
Cartografierea valorii ca resurse a
elementelor expuse hazardului.
............
- prezintă criteriile de evaluare
caracteristice operei de
arhitectura, spatiului urban de
patrimoniu.
- reda conceptul utilizat şi exemple
de fişe de înregistrare şi evaluare
pe 13 criterii
3.3.2. Evaluarea
vulnerabilitatii în
exploatare şi
structurale a
constructiilor; scale
valorice pentru
vulnerabilitate.
CO UAUIM:
prelucrează şi se sintetizează datele din
Etapa II - Raportul pe 2013.
- Evaluarea vulnerabilitatii din punctul
de vedere al sigurantei in exploatare
şi a factorilor de mediu.
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
prelucrează şi sintetizează datele din cap.
2, 3 şi 4 - Raportul Etapei II/ 2013
- Evaluarea vulnerabilitatii structurale
a constructiilor; scale valorice pentru
vulnerabilitate.
63
Din Cap. 3.
Adaptari si recalibrari in ale
vulnerabilitatii in cadrul proiectului
URBASRISK
Corelatia cu investigatiile si inventarierea
cladire cu cladire pe teren in zona studiata
in scop de stabilire a prioritatilor de
interventie / triere, prin stabilirea unui
parametru de vulnerabilitate individuala /
“gradul de avariere modificat la
amplasament” (GAMA).
3.4. Cartografierea valorilor de
raportare (culturala si
functionala) si de
vulnerabilitate de mediu, ale
fondului construit.
Cartografierea valorii ca
resurse a elementelor expuse
hazardului.
CO UAUIM:
prelucrează şi se sintetizează datele din
capitolul respectiv din Raportul pe 2013
- Cartografierea valorilor de raportare
(culturala si functionala) si de
vulnerabilitate de mediu, ale
fonduluiconstruit.
Partenerul P1
URBAN-INCERC - prelucrează şi
sintetizează datele din cap. 5.2 din
Raportul etapei I-2012:
Cartografierea valorii ca resurse a
elementelor expuse hazardului.
- Cartografierea zonelor de studiu şi
categoriilor de clădiri vs.
caracteristici de vulnerabilitate de
ţesut urban care pot contribui la un
habitat patrimonial sigur
- Aspecte generale
- Instrumente software utilizate pentru
cartografiere
Aplicaţii on-line
Aplicaţii comerciale, cu
funcţionare locală şi/sau on-line
- Zona de studiu şi sub-zonele aferente
Zona de studiu
Subzona 1: caracterizare
Subzona 2: caracterizare
Subzona 3: caracterizare
Subzona 4: caracterizare
3.5. Cartografierea valorilor
vulnerabilitatii structurale
ale fondului construit şi
Baza de date
URBASRISKdb.
CO UAUIM:
prelucrează şi se sintetizează datele din
capitolul respectiv din Raportul pe 2013
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
prelucrează şi sintetizează datele din cap.
64
5 - Raportul Etapei II/ 2013
Cartografierea valorilor vulnerabilitatii
structurale ale fondului construit.
Baza de date URBASRISKdb
privind vulnerabilitatea clădirilor.
Aspecte generale
Furnizarea datelor necesare
intocmirii hartilor si corelarea cu
elementele metodologice privind
evaluarea vulnerabilităţii
Structura bazei de date URBASRISKdb
Harti sintetice realizate automatizat
pentru cartografierea valorilor
vulnerabilitatii structurale ale fondului
construit
Interpretarea datelor de cartografiere
Evaluarea comparativa a valorilor
vulnerabilitatii structurale
4. SCENARII ŞI METODE
DE EVALUARE A
PAGUBELOR SI
RISCURILOR ÎN ZONA
PROTEJATĂ STUDIATĂ
- CO UAUIM şi Partenerul P1
URBAN-INCERC prelucrează şi se
sintetizează datele din etapele 2012 şi
2013.
- - Aceste materiale vor constitui fişele
documentare la redactarea capitolelor
cărţii
30
4.1. Stabilirea unui scenariu al
riscurilor pentru patrimoniul
arhitectural si valorilor
culturale in zona centrala
protejata
CO UAUIM:
prelucrează şi se sintetizează datele din
Raportul etapei III pe 2014
Stabilirea unui scenariu al riscurilor
pentru patrimoniul arhitectural si valorilor
culturale in zona centrala protejata;
4.2. Zona de studiu ca sub-sistem
urban expus la hazarduri
multiple. Specificul zonei,
subzone de studiu şi scenarii
posibile
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
prelucrează şi sintetizează datele din cap.
3 din Raportul etapei III-2104:
SCENARII SI METODE DE
EVALUARE A PAGUBELOR SI
RISCURILOR
Specificul zonei si scenarii posibile
Zona de studiu ca sub-sistem
urban expus la hazarduri multiple
Subzone de studiu
Hazarduri multiple în zona studiată
65
4.3. Scenarii de cutremur – din
hazard seismic dominat de
sursa Vrancea
Partenerul P1 URBAN-INCERC –
prelucrează, actualizează şi sintetizează
evaluările precedente
4.4. Scenarii de fenomene
climatice / meteorologice
sau hidrologice extreme
asupra constructiilor din
zona pilot
Partenerul P1 URBAN-INCERC –
prelucrează, actualizează şi sintetizează
evaluările precedente
4.5. Scenarii de hazarduri date de
stratele geotehnice - efect de
lichefiere al terenului de
fundare al constructiilor la
seism in zona pilot
Partenerul P1 URBAN-INCERC –
prelucrează, actualizează şi sintetizează
evaluările precedente
4.6. Scenarii privind hazarduri
cauzate de explozii
Partenerul P1 URBAN-INCERC –
prelucrează, actualizează şi sintetizează
evaluările precedente
4.7. Scenarii privind hazarduri
cauzate de incendii urbane.
Partenerul P1 URBAN-INCERC –
prelucrează, actualizează şi sintetizează
evaluările precedente
4.8. Evaluarea pierderilor
intangibile de patrimoniu.
Partenerul P1 URBAN-INCERC –
prelucrează, actualizează şi sintetizează
evaluările precedente
5. MANAGEMENTUL
REDUCERII RISCULUI
PENTRU BLOCURILE
AFLATE IN ZONE
PROTEJATE EXPUSE
MULTI-HAZARDULUI
PRIN INTERMEDIUL
ARHITECTURII,
INGINERIEI DE
STRUCTURI SI
URBANISMULUI.
CO UAUIM:
- prelucrează şi sintetizează datele din
Raportul etapei III 2014 privind:
- Strategii de arhitectura si urbanism
privind interventiile in zonele
protejate, asupra valorilor culturale si
functionale ale fondului construit.
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
prelucrează şi sintetizează datele din cap.
din Raportul etapelor din 2014-2016.
Aceste materiale vor constitui fişele
documentare la redactarea capitolelor
cărţii
30
5.1. Sinteza elementelor si
analizelor principiilor
arhitecturale si patrimoniale
ale zonei expuse hazardului-
sistem al riscului arhitectural
si urbanistic.
CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC -:
5.2. Formularea activitatilor
managementului riscului,
implementarea unor strategii
sustenabile şi implicarea
Formularea activitatilor managementului
riscului, implementarea unei strategii
sustenabile, implicarea institutiilor
interesate.
- Aspecte privind managementul
66
institutiilor interesate
- Componente si activitati
- Strategii sustenabile
5.2.1. Strategii de
arhitectura si
urbanism privind
interventiile in zonele
protejate, asupra
valorilor culturale si
functionale ale
fondului construit.
CO UAUIM - prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
5.2.2. Strategii de inginerie
privind interventiile
in zonele protejate,
pentru reducerea
riscului structural.
Partenerul P1 URBAN-INCERC - -
prelucrează, actualizează şi sintetizează
formularile din etapele precedente
:
5.3..3. Reducerea riscului la
dezastru (DRR) prin
proiecte urbane si
arhitecturale.
Proiecte de
interventie generate
de conservare a
indicatorilor urbani
existenti.
CO UAUIM - prelucrează, actualizează
şi sintetizează formulările din etapele
precedente
5.3. Organizarea teritoriala a
blocurilor urbane de
securitate :
CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC - - prelucrează, actualizează şi
sintetizează formularile din etapele
precedente
5.3.1. Organizarea teritoriala
a blocurilor urbane
de securitate – retele
urbane: noduri de
protectie si linii de
evacuare - aspecte si
criterii de arhitectura
si urbanism.
CO UAUIM - prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
5.3.2. Organizarea teritoriala
a blocurilor urbane
de securitate – retele
urbane: noduri de
protectie si linii de
evacuare – aspecte si
criterii de inginerie
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
prelucrează, actualizează şi sintetizează
formulările din etapele precedente
5.3.3. Organizarea unui
centru pilot – locatie
de urgenta –
CO UAUIM şi
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
67
constructie securizata,
acces facil, utilitati
independente.
Aspecte de organizare
functionala si dotare,
aspecte ingineresti.
prelucrează, actualizează şi sintetizează
formulările din etapele precedente
5.3.4. Studiu de caz: Scoala -
centru de securitate la
risc. Colegiul Mihai
Eminescu, Bucureşti
CO UAUIM
5.4. Pregatirea sau revizuirea
procesului de planificare -
organizare urbana si
relocare.
CO UAUIM
Amplasamente, tehnologii, costuri, timp
de realizare a habitatului temporar.
5.4.1. Habitat temporar –
locatie de medie-
urgenta (organizare
urbana si relocare,
dimensiune
patrimoniala si
civica).
CO UAUIM - - prelucrează, actualizează
şi sintetizează formulările din etapele
precedente
5.4.2. Studiu de caz: Centre
de securitate şi
relocare în zonele
libere invecinate
CO UAUIM , Partenerul P1 URBAN-
INCERC -- prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
6. PROPUNERI DE
MODIFICARE A
LEGISLAŢIEI
CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC prelucrează şi sintetizează
datele din Rapoartele pe 2015 şi 2016
privind conceperea unui pachet de
modificari pentru completari in legea
urbanismului, privind reglementari ale
zonelor urbane expuse la multihazard.
Aceste materiale vor constitui fişele
documentare la redactarea capitolelor
cărţii
15
6.1. Propuneri în domeniul
arhitecturii
CO UAUIM - prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
6.2. Propuneri în domeniul
structurilor
Partenerul P1 URBAN-INCERC -
prelucrează, actualizează şi sintetizează
formulările din etapele precedente
6.3. Propuneri în domeniul
urbanismului
CO UAUIM - prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
68
6.4. Propuneri privind implicarea
pro-activă a comunităţilor
umane din zonele protejate
în vederea asigurării
rezilienţei la dezastre.
Partenerul P1 URBAN-INCERC şi CO
UAUIM prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente.
7. CONCLUZII PRIVIND
ASIGURAREA
REZILIENŢEI URBANE
PRIN INTERVENTII
ARHITECTURALE,
STRUCTURALE SI
URBANISTICE IN
ZONELE CENTRALE
PROTEJATE EXPUSE
MULTI-HAZARDULUI
CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC prelucrează şi sintetizează
datele din Rapoartele pe 2015 şi 2016.
- Aceste materiale vor constitui fişele
documentare la redactarea capitolelor
cărţii
20
7.1. Sinteza conceptelor şi
revizuirea procesului de
planificare urbana in zonele
centrale protejate expuse
multi-hazarduluipe baza
analizelor complexe de risc.
CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC - prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
7.2. Abordări şi concepte
avansate privind
managementul reducerii
riscului.
CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
7.2.1 Conceptul orasului
purtator de
securitate la
multihazard.
CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
7.2.2..Conceptul contructiei
purtatoare de
securitate;
Partenerul P1 URBAN-INCERC şi CO
UAUIM prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
Conceptul sistemului
polinuclear de centre
purtatoare de securitate si
locatii de urgenta.
CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
7.3. Implementarea analizelor de
risc global ca metoda in
fundamentarea planurilor de
reabilitare arhitecturala si
urbanistica.
CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC prelucrează, actualizează şi
sintetizează formulările din etapele
precedente
7.4. Contextul formativ şi
didactic al transferului de
cunoştinţe prin Laboratorul
CO UAUIM:
- Prezintă conceptul şi obiectivele
69
de arhitectură şi urbanism de
urgenţă.
“Laboratorului de arhitectura şi
urbanism de urgenţă din UAUIM”
- Prezintă realizări ale echipei
laboratorului
Multumiri catre ANCSI-
UEFISCDI
8. ANEXE CO UAUIM şi Partenerul P1 URBAN-
INCERC vor prezenta:
- Scurt glosar de termeni specifici.
- Fişe de identificare - exemple.
- Fotografii, planuri-hărţi
20
9. BIBLIOGRAFIE - CO UAUIM şi Partenerul P1
URBAN-INCERC vor regrupa,
selecta si completa bibliografia
relevanta din Rapoartele de cercetare
2012-2016 – cca. 150 publicaţii şi
vor cita în text şi reda ca referinţe
articolele elaborate ca rezultat al
proiectului
10
8. CONCLUZII
Cu privire la habitatul temporar – locatie de medie-urgenta – soluţii tehnologice şi
costuri
Experienţa din fiecare ţară analizată indică modalităţi de abordare utile proiectului actual, din
Italia, Grecia, Turcia, Iran, China, Japonia etc, în cazurile cele mai grave durata locuirii
temporare poate ajunge chiar la ani. În aceste condiţii, apare opţiunea de locuire temporară
vs. grăbirea refacerii celei permanente, iar România poate prelua abordări din cazurile
recente.
Se constată că soluţia containerelor de tip şantier sau case de vacanţă, precum şi tip
containere maritime, cu 1-3 niveluri, este promovată şi probată ca fezabilă în prezent în SUA,
Japonia, Noua Zeelandă, Italia, Serbia, Turcia etc.
În SUA, costul unui proiect pilot de 3 unităţi de locuit la New York a ajuns la la fiecare dintre
cele trei unități intre 350.000 $ si 400.000 $ (acestea sunt un apartament cu 3 camere si doua
apartamente cu un dormitor), considferându-se ca prețul ar putea fi redus la jumătate în
producția de masă.
În Europa şi România costurile se ridică la cca. 150 - 200 euro-mp per container sau cca.
1300 – 3250 euro per container, cost care in tabere cu utilităţi va creşte cu 20...30%. Fiind
vorba de piese reutilizabile din stocul autorităţilor de protecţie civilă, care se amortizează pe
teermen lung, costul pentru dotarea lor cu mobilier şi utilităţi trebuie considerat ca eligibil şi
necesar pentru calitatea locuirii la cerinţele societăţii de azi.
Pe de altă parte, în unele cazuri, costurile ajung sa fie comparabile cu cele ale reparaţiilor
majore sau chiar ale consolidării, ceea ce conduce la opţiunea de a scurta durata locuirii
temporare şi a trece mult mai rapid la intervenţii asupra fondului construit avariat,
70
simplificând procedurile şi finanţarea lucrărilor. In cazul acetsei zone protejate, specificul de
habitat patrimonial va impune o pregătire anticipată şi schimbarea unor reglementări actuale.
În general, studiile pilot analizate tratează proiectarea de tabere pentru un număr mare de
refugiaţi, ceea ce contravine cerinţelor şi abordărilor din studiul de faţă, care se referă la o
comunitate relativ mică în raport cu municipiul Bucureşti. Conceptul propus este de a nu se
îndepărta locuitorii de zona în care au trăit şi de care sunt legaţi.
Pe baza scenariilor si evaluarilor efectuate in etapele anterioare, in cazul unui cutremur
distructiv, sau a impactului altor hazarduri multiple în zona protejată studiată din Municipiul
Bucureşti va fi necesară asigurarea adăpostirii / cazării de urgenţă şi temporare pentru:
- locuitori salvaţi şi/sau evacuaţi din clădiri prăbuşite sau evident grav avariate;
- locuitori evacuaţi ca urmare a inspecţiei de urgenţă a clădirilor grav avariate potrivit
Metodologiei ME 003-2007 pentru investigarea de urgenţă post-seism şi stabilirea
soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a
construcţiilor avariate.
Stabilirea solutiilor tehnice aplicabile trebuie să se bazeze pe concepte şi criterii tehnice (de
arhitectură, urbanism şi inginerie structurală-seismică, dar şi de ingineria protecţiei mediului)
şi social-economice. De aceea, in acest caz s-a propus ca locuirea de urgenţă să fie asigurată
la Colegiul Mihai Eminescu iar in termen foarte scurt să se treacă la amplasarea de unităţi de
locuit in comunitate.
Pentru a se asigura locuirea temporară, se propune în zona protejată evaluarea numărului de
unităţi de locuire individuale sau de tip apartament necesare, de tip container, pornind de la
numărul de clădiri avariate evacuabile şi ipotezele-scenariile de impact din etapele anterioare
ale proiectului;
Cu privire la reducerea riscului la dezastru (DRR) prin proiecte urbane si arhitecturale
/Proiecte de interventie generate de conservarea indicatorilor urbani existenti
Experienţa naţională şi internaţională ne arată că, dacă nu există un concept anticipat adecvat
zonei afectate, deciziile luate sub presiunea situaţiei de urgenţă pot fi deficitare, pot distruge
patrimoniul şi vor respinse de comunitate pe termen mediu şi lung.
În cazul Skopje, 1963, într-un oraş distrus, la reconstrucţie s-a trecut la indicatori urbani noi,
care să eficientizeze utilizarea terenurilor în perspectiva dezvoltării de tip industrial.
Operaţiunea a reuşit parţial, deşi au fost alocate fonduri importante.
Ca abordare recentă, este cunoscut Planul Central de Refacere al oraşului Christchurch care
prevede ca guvernul să cumpere porţiuni mari din cartierul central de afaceri şi să reducă atât
înălţimea cât şi densitatea clădirilor din centrul oraşului.
În cazul acestei zone protejate, după ceea ce s-a întâmplat în anii 1980, riscurile unei noi
intervenţii lipsite de pregătire sunt la fel de periculoase ca non-intervenţia. După un viitor
eveniment distructiv, reconstrucţia „asa cum a fost” trebuie sa nu devină o simplă
cosmetizare sau o „modernizare” mascată de reparaţii, la care pot fi tentati chiar şi
proprietarii, sub presiunea pieţei imobiliare. În acelaşi timp, nu se poate bloca administrativ
71
dezvoltarea zonei protejate în cazurile în care proprietarii sau autorităţile ar iniţia proiecte de
revitalizare sau refacere.
Conservarea indicatorilor urbani existenţi se poate face prin:
- existenţa unui document / plan director local de urbanism, anticipat, şi controlul
soluţiilor arhitecturale şi de intervenţie pentru prevenire, respectiv în cele de revenire
la normal după un eveniment distructiv major;
- ghidarea unor reconstrucţii în locurile virane şi/sau remodelări arhitectural-structurale
care să păstreze specificul de valoare patrimonială, dar să poată include şi valoare
funcţională adăugată (subsoluri-parcări, supraetajări armonios integrate, mici localuri
in structurile consolidate etc);
- intervenţii pentru reducerea potenţialelor de avariere nestructurală spre străzi şi
rănirea locuitorilor;
- intervenţii pentru reducerea potenţialelor de incendii, explozii etc de la reţelele şi
clădirile vechi şi a transmiterii acestora pe frontul stradal;
Conferinte internationale si nationale / Diseminarea rezultatelor cercetarii
Rezultatele cercetării au fost diseminate astfel:
- 4 comunicari la conferinte internaţionale, care au aceptat să publice articolele în
volum cotat, respectiv în Jurnal Ştiinţific;
- 1 articol la Conferinta Internaţională în ţară;
- 1 articol şi panou cu cercetarea din acest proiect, care a primit DIPLOMA si
MEDALIA DE AUR la Expozitia Europeana a Creativității și Inovării -
EUROINVENT, 14-16 mai 2015, Iaşi
- 3 publicari in edituri internationale
- 2 participari la conferinte internationale
- Memebru comitete stiintifice
- Charmain
- Sustinere curs international Japonia
Cu privire la configurare carte: plan de idei, bibliografie, fise documentare cu referinte
- s-a configurat conţinutul cartii, s-a întocmit planul de idei, bibliografia şi referinţele.
Cu privire la implementarea analizelor de risc global ca metoda in fundamentarea
planurilor de reabilitare arhitecturala si urbanistica
Din documentaţia analizată s-a constatat că în ţările afectate de cutremure distructive, în
Italia, Turcia, SUA, Noua Zeelandă etc au fost luate în consideraţie analizele de risc urban
global, cu particularităţi date de situaţia specifică a fiecărui oraş sau zonă.
Deoarece aceste an analize de risc se pot face numai cu date detaliate, care în prezent sunt
dificil de colectat, în multe ţări s-au aplicat abordări simplificate.
În acest proiect s-a aplicat o abordare de complexitate medie, dar care a permis o cartare a
riscurilor sub impactul unor hazarduri multiple. Pe această bază se pot propune în zona
protejată planuri de reabilitare arhitecturala si urbanistica care privesc categoriile de clădiri
identificate şi evaluate pe criterii patrimoniale şi de risc.
72
9. ANEXE
9.1. LOCUINTE TEMPORARE
ELEMENTAL si arhitectural Alejandro Aravena, cunoscut pentru proiectele de arhitectura
sociala din Chile, propun o locuinta temporara pentru situatii de urgenta, modulara, realizata
din panouri eficiente termic si prefabricate
Elemental Chile [online image- 2010
http://www.elementalchile.cl/wp-content/uploads/2010/03/CASA_ELEMENTAL_TECNOPANEL.pdf
73
Unitatea de locuire de 20mp realizata pentru sinistratii din Haiti in urma cutremurului
din ianuarie 2010
Architecture for humanity
http://architectureforhumanity.org/node/783>
Global Village Shelters
http://www.gvshelters.com/#!_haiti
74
Complex de locuinte temporare din Onagawa, modul de construire, interioare si
partitii ale unitatilor de locuire
World-architects, op.cit
DETAIL daily, op.cit
World-architectects
75
Asezari temporare de tipul taberelor planificate in Haiti, Indonezia si Kobe, Japonia
Circle of blue [online image] 2010
http://www.circleofblue.org/waternews/2010/world/hold-chlera-in-haiti-the-climate-connection/
Mercy corps [online image] 2011
http://www.mercycorps.org/iswantoja/blog/24867
http://www.shigerubanarchitects.com/SBA_WORKS/SBA_PAPER?SBA_PAPER_^?SBA_paper_6.html
76
Workshopul pentru copii realizat din cunoscutele tuburi din hartie si centrul social pentru
comunitate
Copmplex de locuinte realizat sub forma unor centre colective de cazare si saptii publice
incerate intre acestea.
Complex art+design
http://www.complex.com/art-design/2012/09/onagawa-temporary-container-housing-and-community-center
77
Proiectul pentru locuinta Bollutainer
Preocesul de construire a locuintei Bollutainer
Habitainer, ,,Bollutainer”, Bollutainer
<http://habitainer.blogspot.ro
Locuinta 2Rx20 realizata din doua containere standard
Jetson Green, ,,10 Shipping Container Projects of 2009”, Jetson Green
Congresul American a adoptat un program numit Alternative Housing Pilot in valoare de 4.000000$
Gizmag, ,,Reaction system promises versatile.cost.effective emergency housing”, Gizmag
78
Propunerea UNITED_BOTTLE pentru utilizarea PET-urilor reciclate in scopul realizarii unor
locuinte temporare pentru persoane aflate in nevoie.
UNITED_BOTTLE
http://www.united-bottle.org/index.html
http://www.united-bottle.org/exhibitions.html#VanAlenInstitute
79
Organizarea Hug it forward a construit sapte scoli in Guatemala folosind sticle de plastic
reciclate si umplute cu diferite materiale
Pepsi si Fundatia My shelter au construit mai multe scoli in Philippine folosind sticle de
plastic reciclate ca elemente pentru realizarea zidariei
Hug it Forward- Creating Change For Children in Guatemala
Building Schools out of Trash
Guest blog about Bottle Schools
Bottle School
80
Casa Bryan-invelitoare din policarbonat si dormitoare realizate din butoaie imense reciclate
Capela Yancey ai carei pereti sunt realizati din anvelope reciclate de masini
81
Centrul pentru comunitatea Manson`s Band cu celebra fatada realizata din parbrize reciclate
82
Domul din baloti de paie-Gernot Minke-worshop Slovacia, 2010
Strawbale Dome
http://picasaweb.google.com/103191114823520115991/Straw
baleDomeMinke
83
Procesul de constructie a Casei din balori din paie-Eco Habitat, 2012
Eco Habitat, ,,Casa din baloti de paie.Carligu Mare”, Eco Habitat
http://eco-habitat.ro/category/proiecte-sociale/casa-din-baloti-de-paie-carligu-mare/
Casa din baloti de paie, Carligu Mare
http://eco-habitat.ro
Locuinta de urgenta propusa de catre Cal-Earth pentru Haiti
Design Boom, ,,Haiti prototype by Cal Earth Institute”.Design
Boom
Cal-Erath, ,,What is Superadobe”, Cal Erath
Haiti prototype by Cal Earth Institute
84
Alte structuri realizate de catre Cal-Earth folosind saci umpluti cu pamant si sarma ghimpata
What is Superadobe?
http://calearth.org/building-design/what-is-superadobe.html
Mini House by jonas Wagel
Mini House by Jonas Wagell
http://www.dezeen.com/2008/09/28.mini-house-by-jonas-wagell/
85
Imagini ale primei locuinte LUT/ADOBE finalizate si ale grupului sanitar
Schema functionala a primei locuinte cu zona Schema functionala celei
de dormit si cea a vetrei de-a doua locuinte
Cele trei constructii realizate in cadrul workshop-ului LUT/ADOBE 2007 organizat de
Fundatie Habitat si arta in Romania
86
VUE EN COUPE Sistemul PAN-ISOX sistemul reglabil de fundare instalarea modulelo
87
9.2. ADAPOST DE URGENTA
Compartimentari din hartie realizate de catre Shigeru Ban pentru victimele
cutremurului din 2014, Niigata, japonia
Compartimentari din hartie realizate de catre Shigeru Ban pentru victimele
cutremurului si tzunami-ului din 2011, japonia
WORK-paper tube structures
Deconcret
Architectural Record
Kukki Magazine
Alina Florea-Locuinta de urgenta fig 38,39
88
9.3. ADAPOST TEMPORAR
Asezari temporare realizate in urma dezastrelor folosind corturile
________________________________________ place, nonplace, displacement [online image]
http://www.deconcrete.org/2010/04/20/place-nonplace-displacement/
A villager rests outide a tent at a temporary settlement for those evacuated in Caidian district of Wuhan, centrel
China, 28 July 2010, as a central China`s biggest city prepared for the arrival of food peaks along the swollen
Yangtze River
http://www.novinite.com/view_inpictures.php?picture_id=4136&
Asezari temporare de tipul campingurilor de rulote realizate de FEMA
E.R Levitan, op.cit. 20
RV Basic news [online image] 2012
http://news.rvbasics.com/fema-settlement-with-major-rv-manufacturers/
Survival life [online image]
http://www.survivallife.com/category/self-sufficiency/
Soda Head [online image] 2009
<http://www.sodahead.com/united-states/first-trial-over-fema-trailer-fumes-opens-in-louisiana/question-
623815/?link=ibaf&q=fema+trailer+camping&imgurl=Http://images.sodahead.com/polls/000623815/polls_060
725_femaTrailers_hmed_10a.hmedium_5221_186696_poll_xlarge.jpeg>
89
Modul de utilizare a rulotelor
E.R. Levitan.loc.cit
Federal Emergency Management Agency, ,,National Disaster Housing Strategy”, FEMA
Zombio
The wanatchee world
Katrina Destructions
90
Asezari temporare realizate din elemente prefabricate in Koriyama,
Fukushima(japonia)
Alejandro Aravena, ,,Casa ELEMENTAL Tecnopanel, Elemental
http://www.elementalchile.cl/viviendas/casa-elemental-tecnopanel/
The Big Picture
http://www.boston.com/bigpicture/2012/03/pajans_nuclear_refugees.html
Arche nova
http://arch-nova.org/en/projects/psychosocial-and-therapeutic-help
Gorving your baby
http://www.growingyourbaby.com/2011/01/12/haiti-one-year-later-heartline-ministries-helping-
women/spl1239588_017/
91
Kitul de supravietuire ShelterBox
ShelterBox, ,,It`s all about the box”,ShelterBox
Technology exchange lab
92
EXO- Unitati de cazare realizate din module compacte prefabricate
Reaction system promises versatile, cost effective
emergency housing
93
Centre colective de cazare realizate de Karmod-spatii interioare si exemplu de
plan
TEMPOHOUSING-centre colective de cazare intr-un sistem propriu folosind
containere
Karmod Prefabricated Technologies [online image] 2012 http://www.karmod.eu/container/sleeping-
accommodations-container.html#capal, acces 12.11.2012
TEMPOHOUSING [online image] 2009
http://www.tempohousing.com/pdf/brochures/th_reference_projects.pdf, accesat 12.11.2012
94
Propuneri de compartimentare a vagoanelor de calatori Suburban Clasa II-plan
si sectiune
Proiect de locuinte mobile pe calea ferata, realizata in cadrul Manesterului “Spatiul Sacru si Arhitectura
Vernaculara”, UAUIM, echipa: arh. Lucian Luta si Liviu Fabian
A.Florea, Locuinta de urgenta. Bune practice si proiecte din Romania, (Bucuresti:Editura Universitara Ion
Mincu.2012
95
Propuneri de adaptare a vagoanelor de tren Suburban Clasa II- imagini
interioare si exterioare
Propuneri de compartimentare interioara adaptata structurii existente a
vagoanelor Suburban Clasa II
Alina Florea-Locuinta de urgenta-teza de doctorat-UIUIM
96
Locuinta temporara realizata din tuburi de hartie reciclata pentru sinistratii din
Kobe, japonia
Paper Log House
http://myweb.wit.edu/kim11/590fall05/web-content/chris.pdf
97
Asezari temporare improvizate aparute in urma cutremurului ce a afectat Haiti
in ianuarie
(image 1) Haiti`s homeless plead for tents after earthquake [online image] (2010)
http://article.wn.com/view/2010/01/26/Haitis_homeless_plead_for_tents_after_earthquake_o/,19.11.2012
98
The TuboHotel, Mexic, realizat din acelasi
tip de tuburi reciclate.
DasparkHotel
Holiday down the drain!Mexico uses recycle concrete pipes for new hotel
Spatii pentru amplasarea si configuratii posibile ale cutiei de dormit
Arch Group, ,,SLEEPBOX”, arch-gropu
http://www.arch-group.org/portofolio/diz/1/
99
9.4. REGLEMENTARI DE ARHITECTURA SI URBANISM
Fig. 1: Habitatul de Urgenta
100
Fig. 2: Accesibilitate si Cai de Comunicatie
101
Fig. 3: Interventii
102
Fig. 4: Locuinte Temporare din containere
10. BIBLIOGRAFIE-REFERINTE
Materiale documentare pentru cap. 2
Daniel Félix, Jorge M. Branco, Artur Feio, Temporary housing after disasters: A state of the
art survey, Habitat International, Volume 40, October 2013, Pages 136–141
Hakan Arslan, Nilay Coşgun, The Evaluation Of Temporary Earthquake Houses Dismantling
Process In The Context Of Building Waste Management, Earthquake Symposium Kocaeli
2007
Tweet Soltani A, Ardalan A, Darvishi Boloorani A, Haghdoost A, Hosseinzadeh-Attar MJ.
Site Selection Criteria for Sheltering after Earthquakes: A Systematic Review, August 29,
2014
Ali Tolga Özden, Dezvoltarea unui model de implicare a comunităţii în programele de
locuinte temporare post-dezastru
Sonia Giovinazzi, Joanne R. Stevenson, Anna Mason, Jon Mitchell, Assessing temporary
housing needs and issues following the Darfield and Christchurch Earthquake, New Zealand
103
Sinan M. Sener, M. Cem Altun, Design of a post disaster temporary shelter unit, 2009
http://www.nytimes.com/2015/10/20/nyregion/new-york-city-tests-post-disaster-housing-
that-stacks-up.html?_r=0)
http://www.emergencymgmt.com/disaster/Emergency-Housing-Facelift-New-York-
city.html)
http://www.designboom.com/architecture/shigeru-ban-onagawa-temporary-container-
housing-community-center/
http://documents.tips/documents/studiu-de-caz-privind-analiza-cost-beneficiu-pentru-
containerele-de-transport.html
www.bogaxa.ro/ Case de vacanta, locuinte permanente sau temporare, case sociale etc. (firma
BOGAXA)
http://www.ziare.com/casa/locuinte/bulgarii-vor-sa-construiasca-in-bucuresti-locuinte-din-
containere-
www.confind.ro/ Containere pentru case temporare (Confind SRL Campina)
http://www.palmex.ro/ containere palmex CM GALATI
http://valahus.ro VALAHUS – construcţii modulare din containere
Materiale documentare pentru cap. 3
Alexander, David: A tale of three cities and three earthquake disasters. Tafterjournal n. 50 -
agosto 2012 - numero speciale.
Ambraseys, N. (2010). Ambraseys IZIIS NNA / 1963 Skopje Earthquake Photos.
Contribution to the 14 ECEE by Prof. Ambraseys and IZIIS. 14-th European Conference on
Earthquake Engineering, Ohrid, Republic of Macedonia, 30.08-03.09.2010.
Cavalcanti, M.: Urban reconstruction and autocratic regimes: Ceausescu’s Bucharest in its
historic context. Planning Perspectives, 12 (1997) 71–109
Georgescu, E.S., Pomonis, A. (2010): The Romanian earthquake of March 4, 1977: new
insights in terms of territorial, economic and social impacts. International symposium on
strong Vrancea earthquakes and risk mitigation, October 4-6, 2007, International Conference
Center of the Parliament of Romania, Bucharest. Symposium jointly organized by the UTCB
Bucharest and the CRC 461 University of Karlsruhe, Germany
Georgescu, E. S. et al (2011): Comportarea clădirilor la cutremurele din 4 septembrie 2010,
Darfield şi 22 februarie 2011, Christchurch, Noua Zeelandă. A XXI-a CONFERINŢĂ
NAŢIONALĂ AICPS, Bucuresti, 26 mai 2011
Giurescu, D.C. : The razing of Romania’s Past. WMF, NY, US/ICOMOS. 1989.
Home, R. (2007). Reconstructing Skopje, Macedonia, after the 1963 earthquake: The Master
Plan forty years on. Papers in Land Management No. 7, 2007. Anglia Ruskin University.
Cambridge and Chelmsford.
104
Karakostas, Ch., Lekidis, V., Kappos, A., Panagopoulos, G., Kontoes, Ch, , Keramitsoglou,
I. (2012): Evaluation of seismic vulnerability of buildings in Athens and L’Aquila in the
framework of the MASSIVE seismic mitigation system. Paper 5042. Proc. 15-th WCEE,
Lisbon, 2012
Milutinovic, Z. (2001). Recovery of the City of Skopje following the 1963 devastating
earthquake. RCDRS/DPRI, Kyoto University, Japan, April, 2001.
Petrovski, J. T. (2003). Damaging Effects of July 26, 1963 Skopje Earthquake. Proc. SE-40
EEE. 2003.
Tseytlin, Sergei: L'Aquila's bitter legacy. The Italian Insider, April 6, 2012
http://ccdu.govt.nz - Planul de reconstrucţie a oraşului Christchurch