1

1. INTRODUCERE

Gimnastica prin mijloacele sale, potrivit lui (Mitchell şi colab. 2002),

poate fi o pârghie viabilă în strădania celor direct implicaţi în

acţiuni/activităţi dirijate ce au ca scop general atingerea obiectivelor

educaţiei fizice şi sportului. În cadrul orelor de gimnastică, elevii/copiii

realizează o serie de activităţi complexe, ce implică sărituri, alergări,

rostogoliri, întoarceri în jurul axelor, mişcări în diferitele planuri ale

corpului, fapt ce le conferă acestora un cadru optim pentru dezvoltarea

aptitudinilor psihomotrice necesare, mai târziu, în activităţile cotidiene.

Gimnastica susţine (Mitchell şi colab. 2002) „dezvoltă

posturile/ţinuta corporală; dezvoltă rezistenţa; mobilitatea, tonusul; dezvoltă

aptitudini ce pot fi aplicate în alte ramuri sportive; dezvoltă încrederea şi

disciplina de sine; dezvoltă orientarea spaţială şi coordonarea mişcărilor” (p.

1).

Credem că este necesar să subliniem, încă odată, că gimnastica, prin

mijloacele sale (exerciţii şi aparate specifice) poate contribui la corectarea

unor atitudini corporale deficitare sau la ameliorarea unor deficienţe deja

instalate.

2. PLANURILE ŞI AXELE CORPULUI

Ştim, cu toţii, că o serie de cunoştinţe ne sunt utile doar atunci când

reuşim să le transpunem şi în sfera practică. Pornind de la această premisă

ne-am gândit că, pentru studenţi, pe lângă aspectul teoretic, ar fi utilă

prezentarea unor exemple, concrete, cu privire la mişcările ce pot fi realizate

în diferitele planuri ale corpului respectiv în jurul axelor principale ale

acestuia.

În desenul următor (fig.1) au fost cuprinse planurile corpului şi axele

acestuia:

2

Sursa: Lippert (2011, pag. 27)

Fig. 1 Planurile şi axele corpului

1. Planul transversal (PT). Cunoscut şi sub denumirea de planul

orizontal, trece la nivel orizontal prin mijlocul corpului, împărţindu-l egal

într-o parte superioară şi una inferioară. (Paşcan 2005; Cucu şi Mărcuţ 2005;

Behnke, 2006). Ca şi exemple de mişcări putem aminti răsuciri ale capului,

răsuciri ale trunchiului, rotări de trunchi.

Răsucirea capului Răsucirea trunchiului

3

2. Planul sagital (PS). Este un plan vertical, ce desparte corpul în

jumătatea stângă şi jumătatea dreaptă. (Paşcan 2005; Cucu şi Mărcuţ 2005;

Behnke, 2006). Îndoirea capului înainte, păşirea înainte, rostogolirea înainte,

sunt exemple de mişcări efectuate în planul sagital.

3. Planul frontal (PF). Este un plan vertical, ce împarte corpul în

jumătatea anterioară respectiv cea posterioară. (Paşcan 2005; Cucu şi Mărcuţ

2005; Behnke, 2006). Depărtarea membrelor inferioare lateral, îndoirea

trunchiului lateral, roata laterală sunt mişcări realizate în plan frontal.

Axele corpului, sunt determinate de intersecţia planurilor, rezultând

astfel axul transversal, sagital (anteroposterior) şi axul longitudinal.

1. Axul transversal - este situat la intersecţia planului frontal cu cel

transversal. Ca şi exemple, putem aminti rostogolire înainte grupat, salt

înainte grupat, etc.

2. Axul sagital (anteroposterior) - este determinat de intersecţia

planului sagital cu cel transversal. În jurul axului sagital se poate efectua

roata laterală, saltul lateral, etc.

3. Axul longitudinal - este determinat de intersecţia planului frontal cu

cel sagital. Ca posibilităţi de mişcări, putem aminti sărituri pe verticală

cu diferite grade de întoarcere. Tabelul de mai jos sintetizează legătura

dintre planurile corpului, axele acestuia şi principalele mişcări ce pot fi

efectuate în jurul axelor.

Îndoirea capului înainte Îndoirea trunchiului înainte

Îndoirea trunchiului lateral Depărtarea membrelor inf. lateral

4

Planuri Axe Mişcări

Sagital Axul transversal Flexie şi Extensie

Frontal Axul sagital anteroposterior Adducţie şi Abducţie

Transversal Axul longitudinal Rotaţie/Intoarceri

Sursa: adaptat după (Behnke 2006, p. 28)

3. POZIŢIILE FUNDAMENTALE ALE CORPULUI

3.1 Poziţia stând

În cazul acestei poziţii corpul este în

ortostatism/orientat pe verticală în raport cu

suprafaţa de sprijin (solul), având greutatea egal

distribuită pe ambele picioare. Călcâiele sunt

lipite,vârfurile picioarelor uşor depărtate, membrele

inferioare apropiate, trunchiul drept, braţele întinse

pe lângă corp cu palmele lipite de coapse, privirea

fiind orientată înainte (Paşcan 2009; Cucu, Mărcuţ

2005)

Stând Pe genunchi Aşezat Culcat dorsal

Culcat facial Culcat costal Atârnat În sprijin

5

3.2 Poziţia pe genunchi

În cazul poziţiei „pe genunchi” corpul este orientat

pe verticală în raport cu suprafaţa de sprijin (solul),

membrele inferioare sunt flectate, unghiul dintre

gambe şi coapse fiind de aproximativ 90°, genunchii

şi călcâiele sunt lipite, vârfurile picioarelor întinse,

membrele inferioare apropiate, trunchiul drept,

braţele întinse pe lângă corp cu palmele lipite de coapsă, privirea orientată

înainte

3.3 Poziţia aşezat

În cazul poziţiei „aşezat” membrele inferioare sunt

întinse şi apropiate, cu partea inferioară (a acestora)

în contact cu solul, vârfurile fiind întinse (flexie

plantară). Trunchiul formează cu coapsele un unghi

de 90°, braţele fiind întinse pe lângă corp, cu palmele

sprijinite pe sol şi cu degetele orientate înainte.

6

3.4 Poziţia culcat dorsal

În acest caz, subiectul se află cu întreaga suprafaţă

posterioară a corpului în contact cu solul. Picioarele

sunt întinse şi apropiate, iar braţele întinse pe lângă

corp.

3.5 Poziţia culcat (facial/decubit ventral)

În acest caz, subiectul se află cu suprafaţă anterioară a

corpului în contact cu solul. Membrele inferioare sunt

întinse şi apropiate, braţele îndoite, pe lângă corp, cu

palmele sprijinite pe sol.

3.6 Poziţia culcat (costal/decubit costal)

În acest caz, subiectul se află cu suprafaţă

costală/laterală a corpului în contact cu solul.

Membrele inferioare, sunt întinse şi apropiate, braţul

dinspre sol întins sus în continuarea corpului, iar braţul

opus, întins pe lângă trunchi, cu palma pe coapsă.

3.7 Poziţia atârnat

În acest caz subiectul se află suspendat cu corpul

dispus pe verticală, având braţele întinse, iar membrele

inferioare întinse şi apropiate. (Paşcan 2009).

7

3.8 Poziţia în sprijin

În acest caz subiectul este cu corpul întins dispus pe

verticală, membrele inferioare întinse şi apropiate,

întreaga greutate corporală fiind preluată de către

centura scapulo-humerală.

4. POZIŢIILE ŞI MIŞCÃRILE CAPULUI

4.1 Poziţiile capului

Capul flectat Capul aplecat

înapoi

Capul aplecat

lateral

Capul răsucit

Capul răsucit

lateralşi aplecat

înapoi

Capul aplecat

înainte şi răsucit

8

4.2 Mişcările capului

Aplecarea capului înainte/ flexie Aplecarea capului înapoi /extensie

Aplecarea capului lateral Răsucirea capului

Aplecarea capului înainte şi răsucirea spre stânga

9

5. POZIŢIILE ŞI MIŞCÃRILE BRAŢELOR

5.1 Poziţiile braţelor întinse pe direcţiile principale

5.1 Poziţiile braţelor întinse pe direcţii intermediare

Braţele jos Braţele înainte Braţele sus Braţele lateral

Braţele înainte-

jos

Braţele înainte-

sus

Braţele

lateral-jos

Braţele lateral-

sus

Braţele înapoi –

jos

Braţele înapoi -

sus

Braţele pe

diagonală

Braţele în

coroană

10

5.2 Poziţiile braţelor întinse pe direcţii oblice

5.4 Poziţiile braţelor îndoite (poziţiile mâinilor)

Braţele oblic

înainte-jos

Braţele oblic

înainte-sus

Braţele oblic

înapoi-sus

Braţele oblic

înapoi-jos

Mâinile pe şold Mâinile la

piept

Mâinile pe

umeri

Mâinile la/pe

ceafă

Mâinile pe creştet Mâinile pe

genunchi

11

5.5 Mişcările braţelor

6. POZIŢIILE ŞI MIŞCĂRILE TRUNCHIULUI

Ridicarea braţelor Coborârea braţelor

Îndoirea/flexia braţelor Întinderea/extensia braţelor

Ducerea braţelor Balsansarea braţelor înainte

Rotarea braţelor înainte/Circumducţie

12

6.1 Poziţiile trunchiului

Trunchiul drept Tr. înclinat

înainte

Tr. aplecat

înainte

Tr. îndoit

înainte

Tr. îndoit înapoi Tr. îndoit

lateral

Tr. răsucit Tr. Înclinat şi

răsucit

Tr. aplecat şi

răsucit

Tr. îndoit şi

răsucit

Tr. răsucit şi

înclinat

Tr. Răsucit şi

aplecat

Tr. răsucit şi îndoit

13

6.2 Mişcările trunchiului

Înclinarea trunchiului înainte Aplecarea trunchiului înainte

Îndoirea trunchiului înainte

Îndoirea trunchiului

înapoi/extensia trunchiului

Înclinarea trunchiului lateral Răsucirea trunchiului lateral

Înclinarea şi răsucirea trunchiului Aplecarea şi răsucirea tr.

14

7. POZIŢIILE ŞI MIŞCĂRILE MEMBRELOR INFERIOARE

7.1 Poziţiile membrelor inferioare

Îndoirea şi răsucirea trunchiului Răsucirea şi înclinarea tr.

Răsucirea şi aplecarea trunchiului Răsucirea şi îndoirea trunchiului

Stând/membrele

inf.

apropiate

Stând pe

vârfuri

Stând pe

călcâie

Stând cu

membrele inf.

semi-îndoite

15

Stând/membrele

inf.

îndoite

Stând ghemuit Stând cu

membrele inf.

depărtate (plan

frontal)

Stând cu

membrele inf.

Depărtate în

plan sagital

Stând fandat

înainte

Stând fandat

lateral

Stând fandat

înapoi

Stând cu

picioarele

îcrucişate

Stând cu un pic.

depărtat înainte

sprijinit pe vârf

Stând cu un

pic. depărtat

lateral sprijinit

pe vârf

Stând cu un pic.

depărtat înapoi

sprijinit pe vârf

Stând cu

piciorul drept

ridicat înainte

16

7.2 Mişcările membrelor inferioare

Stând cu piciorul drept

ridicat lateral Stând cu piciorul drept

ridicat înapoi Stând pe un picior uşor îndoit, celălalt ridicat

înapoi

Ridicare pe vârfuri Ridicare/trecere pe călcâie

Îndoirea/flexia membrelor inf.

Întinderea/extensia membrelor

inferioare

17

Ghemuire

Depărtarea picioarelor lateral/în

plan frontal

Depărtarea picioarelor în plan

sagital Fandare înainte

Fandare laterală Fandare înapoi

Încrucişarea picioarelor Păşire înainte

18

Ridicarea piciorului înainte Ridicarea piciorului lateral

Ridicarea piciorului înapoi Balansarea piciorului înainte

Balansarea piciorului lateral Balansarea piciorului înapoi

Răsucirea piciorului Rotarea piciorului

19

8. POZIŢII DERIVATE DIN POZIŢIILE FUNDAMENTALE

ALE CORPULUI

8.1 Poziţii derivate din sprijin (mixt)

8.2 Poziţii derivate de pe genunchi

Sprijin ghemuit Sprijin pe

genunchi

Sprijin culcat

facial

Sprijin culcat

înapoi/ dorsal

Sprijin culcat costal

Pe genunchi

având călcâiele

depărtate

Având

genunchii

depărtaţi

Cu membrele

inf. depărtate

Aşezat pe

călcâie

20

8.3 Poziţii derivate din sprijin pe genunchi

Aşezat pe călcâie Aşezat pe o

coapsă

Pe genunchi,

piciorul stg.

sprijinit înainte

Pe genunchi,

piciorul stg.

sprijinit lateral

Pe genunchi,

piciorul drept

sprijinit înapoi

Pe genunchi

piciorul stg.

îndoit sprijinit

înainte

Pe genunchi

piciorul stâng

îndoit sprijinit

lateral

Pe genunchi

piciorul dr.

îndoit sprijinit

înapoi

Piciorul drept sprijinit

înapoi

Piciorul drept

sprijinit lateral

Piciorul drept îndoit

şi sprijinit înapoi

Piciorul stâng îndoit

şi sprijinit lateral

21

8.4 Poziţii derivate din sprijin ghemuit

Piciorul drept ridicat

înapoi

Piciorul drept

ridicat lateral

Piciorul drept

îndoit ridicat

înapoi

Piciorul drept

sprijinit înapoi

Piciorul drept

sprijinit lateral

Piciorul drept

sprijinit înainte

Piciorul drept

ridicat înapoi

Piciorul drept

ridicat lateral

Piciorul drept

ridicat înainte

Piciorul drept

îndoit sprijinit

înapoi

Piciorul drept

îndoit sprijinit

lateral

22

8.5 Poziţii derivate din aşezat

Piciorul stâng îndoit şi sprijinit înainte

Aşezat cu picioarele

depărtate

Aşezat cu

picioarele

încrucişate

Aşezat cu

picioarele îndoite

şi depărtate

Aşezat cu

picioarele îndoite

şi încrucişate

Aşezat cu picioarele

îndoite şi încrucişate

(gen. depărtaţi)

Aşezat ghemuit Aşezat echer Aşezat echer

depărtat

23

8.6 Poziţii derivate din culcat

8.7 Poziţii derivate din sprijin culcat facial

Aşezat sprijin pe antebraţe

Culcat facial (braţele

sus) cu picioarele

depărtate

Culcat dorsal cu

picioarele

depărtate

Culcat costal cu

picioarele

depărtate (stângul

înainte)

Culcat dorsal cu

picioarele îndoite,

tălpile pe sol

Sprijin culcat facial (C.F) cu picioarele

depărtate

Sprijin C.F cu piciorul stg.

depărtat/ridicat

înapoi

Sprijin C.F cu piciorul drept

depărtat/ridicat

lateral

Sprijin C.F cu piciorul stg. ridicat

şi îndoit înapoi

24

8.8 Poziţii derivate din sprijin culcat dorsal

8.9 Poziţii derivate din sprijin culcat costal (stânga)

8.10 Poziţii derivate din atârnat

Sprijin culcat dorsal

cu picioarele

depărtate

Sprijin C.D. cu

piciorul drept

ridicat înainte

Sprijin C.D. cu

piciorul stg. ridicat

şi îndoit înainte

Sprijin culcat

dorsal cu braţele

îndoite

Sprijin culcat costal cu

picioarele depărtate

dr. înainte

Sprijin culcat

costal cu piciorul

drept ridicat lateral

Sprijin culcat costal

cu piciorul drept

ridicat şi îndoit

lateral

Sprijin culcat costal

cu piciorul drept

îndoit sprijinit

înainte, la nivelul

genunchiului stâng

Atârnat dorsal cu

braţele îndoite

Atârnat dorsal cu

genunchii la piept

Atârnat dorsal cu

picioarele depărtate

Atârnat facial

25