curs 7,8,9_stud

Afecţiuni ale sistemului

endocrin

diabetul zaharat

creşte riscul lezării trunchiurilor nervoase la efectuarea anesteziei locale (edem, ischemie)

tip I – secreţie pancreatică scăzută de insulină

regim igieno-dietetic şi administrare de insulină

tip II – rezistenţă periferică la insulină

doar regim igieno-dietetic,

regim igieno-dietetic asociat cu antidiabetice orale

Complicaţii

hiperglicemia perioperatorie de peste 250 mg/ dL

vindecarea tardivă a

plăgilor

imunodepresie neuropatia diabetică

conduita în cabinetul stomatologic:

tratamentul nu va fi întrerupt sau modificat decât cu

acordul medicului nutriţionist. Dacă pacientul nu se

poate alimenta, nu va fi administrată nici doza de

antidiabetice orale sau insulină corespunzătoare

mesei eliminate (risc de hipoglicemie!)

înainte şi după efectuarea tratamentelor, pacientul

va efectua controale de specialitate şi îşi va adapta

tratamentul de fond în vederea menţinerii glicemiei

a jeun şi postprandiale între 80-250 mg/dL

programarea să nu interfereze cu orarul de masă

şedinţe de tratament scurte


nu vor fi utilizate SAL cu concentraţii crescute

de vasoconstrictori

cresc riscul de ischemie la nivelul

filetelor nervoase

neuropatie diabetică cu tendinţă la hTA ortostatică

nu se administrează sedative

se va lucra cu scaunul stomatologic în poziţie

cât mai apropiată de orizontală

nivelul glicemiei nu poate fi controlat eficient

antibioprofilaxie înaintea intervenţiilor sângerânde


zahărul şi soluţia perfuzabilă de glucoză la îndemână

administrare promptă în cazul semnelor de hipoglicemie

intervenţie de chirurgie orală

urmărit 7-10 zile postoperator de stomatolog şi nutriţionist

va adapta tratamentul diabetului la

modificările metabolice postoperatorii

tireotoxicoză (hipertiroidie)

GENERALE

intoleranţă la căldură

transpiraţie excesivă

scădere ponderală cu apetit păstrat/crescut

CARDIOVASCULARE

tahicardie de repaus

fibrilaţie atrială

tensiune arterială diferenţială crescută

suflu sistolic

NEUROMUSCULARE

astenie fizică

hiperreflexivitate

tremor al extremităţilor

NEUROPSIHICE

insomnii

labilitate psiho-afectivă

semne clinice:

tireotoxicoză (hipertiroidie) semne clinice:

TEGUMENTARE

tegumente subţiri, calde, umede, cu aspect catifelat

păr moale, fin, mătăsos

separarea unghiilor de patul unghial, în special la nivelul inelarului

DIGESTIVE

creşterea tranzitului intestinal

apetit crescut

OCULARE

privire caracteristică fixă

mărirea fantelor palpebrale

rărirea clipirii

încetinirea mişcărilor pleoapei şi insuficienţa ridicării sprâncenei la orientarea în sus a privirii

exoftalmie – la 40% din pacienţii cu boală Graves- Basedow

tireotoxicoză (hipertiroidie) semne clinice:

ORALE

tremor fin al limbii cu hiperreflexivitate

osteoporoza osului alveolar

apariţia bolii parodontale

carioactivitate crescută

accelerarea erupţiei dentare

- la tineri predomină simptomele de nervozitate

- la vârstnici predomină simptomele cardiovasculare şi miopia

criza tireotoxică

creştere fulminantă a semnelor şi simptomelor

tireotoxicozei

URGENŢĂ MEDICALĂ GRAVĂ

mortalitate

30-50 %

spitalizare imediată

conduita în cabinetul stomatologic

nu se întrerupe tratamentul de fond

sedare prealabilă (midazolam)

evitarea SAL cu vasoconstrictor adrenergic,

se pot folosi felipresina sau ornipresina

antibioprofilaxie la pacienţii imunodeprimaţi

amânarea tratamentului până la

compensarea funcţiilor tiroidiene la pacienţii

decompensaţi

Hipotiroidia La copii – cretinismul

Talie redusă

Disproporţii morfometrice

Macroglosie

Nas îngroşat, lat

Ochi larg deschişi

Păr rar

Tegumente uscate

Abdomen protuberant cu hernie ombilicală

Alterarea dezvoltării mentale

Întârzierea vârstei osoase

Întârzierea erupţiei dentare

Hipotiroidia La adult – debutul hipotiroidiei

este insidios şi nespecific:

Fatigabilitate

Letargie

Intoleranţă la frig

Slăbiciune şi crampe musculare

Constipaţie

Apetit scăzut cu creştere în greutate

Scăderea memoriei

Încetineală psihomotorie

Tegumente uscate

Voce răguşită, îngroşată

Acuitate auditivă scăzută

În final – tabloul clinic al mixedemului florid:

Facies inert, inexpresiv, infiltrat

Rărirea părului

Edeme periorbitale

Tegumente reci, aspre, palide, cu „consistenţă de aluat”

Macrostomie xerostomie

Bradicardie

Bradichinezie, reflexe diminuate

Sindrom de tunel carpian (prin infiltrarea ligamentelor)


amânarea tratamentului până la compensarea funcţiilor tiroidiene şi a complicaţiilor generale existente

Nu se întrerupe medicaţia de fond

Nu se administrează sedative, narcotice, analgetice în

doze mari pot reacţiona exagerat

pot necesita suport respirator până la

metabolizarea şi eliminarea lor

Nu se folosesc SAL cu vasoconstrictor adrenergic

Monitorizarea pulsului şi TA

hTA, bradicardia sunt complicaţii frecvente

Controlul riguros al sângerării

anemia însoţeşte deseori hipotiroidia

La pacienţii decompensaţi

excesul de glucocorticoizi,

hipercorticismul, sindromul Cushing

datorat hipersecreţiei endogene sau tratamentului cronic cu doze mari de corticosteroizi

facies de „lună plină”

obezitate cu distribuţie centripetă (trunchi obez cu membre subţiri)

tegumente subţiri, cu vergeturi şi tendinţă la echimoze

atrofii musculare (respectă miocardul şi diafragmul)

osteoporoză

imunodepresie

retenţie hidrosalină şi HTA (uneori)

hiperglicemie şi diabet zaharat (uneori)

vindecare dificilă a plăgilor

hirsutism

tulburări psihice


manevre blânde la extracţii pentru a evita apariţia fracturilor - risc crescut datorită osteoporozei

hipercorticism exogen - se va dubla doza de prednison în ziua intervenţiei sângerânde.

antibioprofilaxia infecţiilor locale

dacă hipercorticismul este secundar unei afecţiuni neoplazice se va proceda în consecinţă

dacă pacientul prezintă HTA sau DZ se va proceda corespunzător

vindecarea plăgilor poate fi favorizată prin folosirea preparatelor topice cu vitamina A

Deficitul de glucocorticoizi

(hipocorticismul, boala Addison) Hiperpigmentaţie cutanată şi la nivelul

mucoaselor - pete la nivelul buzelor,

- lizereu roşu-vineţiu de-a lungul coletului dentar, mucoasei jugale în dreptul M1 şi M2, mucoasei palatine, limbii.

hTA

hipotrofie cardiacă

oboseală musculară

astenie psihică

poate fi asociat cu deficitul de mineralocorticoizi

Conduita în cabinetul stomatologic:

dublarea dozei de prednison în ziua intervenţiei,

în special în cazul manevrelor sângerânde


dacă apar semnele

CRIZEI ADDISONIENE

hTA,

hipoglicemie,

durere abdominală,

diaree,

vărsături,

scădere a temperaturii,

delir,

comă

perfuzie cu glucoză 5%,

administrare rapidă în bolus a 200 mg hemisuccinat de

hidrocortizon

afecţiuni ale medulosuprarenalei:

feocromocitomul

transpiraţie paroxistică excesivă

cefalee paroxistică

HTA paroxistică

hipotensiune ortostatică

tahicardie paroxistică

intoleranţă la glucoză

pierdere în greutate

tulburări psihice

Tratament doar în condiţii de spitalizare

Afecţiuni renale

Insuficienţa renală cronică (IRC)

Complex de simptome clinice şi

funcţionale renale, apărute ca urmare a

reducerii progresive şi ireversibile a

nefronilor, indiferent de cauză

HTA malignă,

diabet zaharat,

glomerulonefrită cronică,

nefrita interstiţială,

pielonefrita cronică,

rinichiul polichistic

conduita în cabinet

Irigaţii antiseptice cu clorhexidină 0,2%

Pentru pacienţii ce beneficiază de terapie conservativă

sau dializă peritoneală

IR compensată nu reprezintă o contraindicaţie pentru

intervenţiile stomatologice sângerânde

Medicaţia aleasă în concordanţă cu modul de excreţie

şi metabolizare

Obligatorie colaborarea cu medicul nefrolog

Control atent al hemostazei, mai ales la pacienţii anemici

Se reduce la minim administrarea de AINS

afectează funcţia renală (scad prostaglandinele)

pot determina sângerări la nivel gastrointestinal

pacientul dializat este potenţial purtător

de HBV, HCV, HIV, CMV

conduita în cabinet Pentru pacienţii care beneficiază de hemodializă

Pentru pacienţii ce beneficiază de transplant renal

la pacienţii trataţi cu ciclosporine sunt contraindicate

eritromicina şi metronidazolul

accentuează toxicitatea ciclosporinelor


antibioprofilaxie

nu se va utiliza şuntul pentru acces decât în situaţii de urgentă

manoperele sângerânde la cel puţin 7 ore de la şedinţa

de hemodializă necesită utilizarea heparinei, care are efecte

anticoagulante până la 7 ore de la administrare

măsuri suplimentare de protecţie

Afecţiuni ale aparatului

digestiv

Afecţiuni ale tubului digestiv Refluxul gastro-esofagian şi esofagita de reflux

Ulcerul gastric şi duodenal

Afecţiuni hepatice Hepatita cronică şi ciroza hepatică

Transplantul hepatic

Afecţiuni ale pancreasului exocrin

Refluxul gastro-esofagian şi

esofagita de reflux

Simptomatologia

arsură retrosternală – caracteristică esofagitei

disfagia – sugerează apariţia stricturilor

sângerarea – în cazul eroziunilor şi ulceraţiilor

răguşeala matinală, laringita, dispneea – consecinţa refluxului sever însoţit de aspiraţie


tratamentul va fi efectuat la mai mult de 2 ore după masă

se vor evita mesele abundente înaintea tratamentului

pacientul nu va fuma înaintea intervenţiei

se vor administra 10 mg metoclopramid cu 30 min înainte de masă

poziţie şezândă în cursul tratamentului

dacă e singura opţiune posibilă va fi

administrată cu o cantitate mare de

lichide pentru a evita iritaţia esofagiană

dacă necesită sedare se va evita sedarea profundă

creşte riscul aspiraţiei pulmonare

antibioterapie

se evită clindamicina

Ulcerul gastric şi duodenal

Pentru ulcerul gastric Dureri epigastrice care pot fi accentuate de

ingestia de alimente

Greaţă, vărsături, anorexie

Pentru ulcerul duodenal Dureri epigastrice care apar la 1,5-3 ore după

ingestia de alimente şi sunt calmate temporar

de ingestia de alimente sau antiacide

Simptomatologia:

Conduita în cabinetul stomatologic

se pot administra AINS inhibitoare de COX-2 (celebrex),

diclofenac asociat cu arthrotec (analog PgE1)

nu se întrerupe terapia de fond

necesită

antibioprofilaxie

a efectuat în ultimele

2-3 săptămâni tratamentul

împotriva infecţiei

cu Helicobacter pylori

nu se vor mai folosi antibiotice din aceleaşi clase

nu se prescriu AINS clasice, indiferent de calea de

administrare reduc secreţia de prostaglandine

scad apărarea mucoasei gastro-duodenale

Hepatita cronică şi ciroza hepatică

tendinţă de hipoglicemie la post de peste 6-8 ore

tulburări trofice sistemice

reducerea clearance-ului plasmatic al substanţelor circulante, inclusiv al anestezicelor

reducerea ratei

metabolice

tulburări

de hemostază

riscul contaminării virale

sângerare abundentă şi prelungită în timpul

intervenţiei şi în primele ore după aceasta,

reapariţia sângerării la intervale de câteva ore,

datorită lizei cheagului format


evaluarea hemostazei înaintea intervenţiilor sângerânde sau potenţial sângerânde. Nu se vor efectua la pacienţii cu INR > 2,1

hemostază riguroasă chiar la pacienţii cu teste de hemostază normale

dacă apare tendinţa de sângerare tardivă – irigaţii orale din 6 în 6 ore, timp de 2-3 zile cu o soluţie de acid -amino-caproic sau acid tranexamic

pacientul va mânca înaintea intervenţiei

se vor evita intervenţiile de lungă durată, pentru a elimina riscul sângerării excesive şi cel de apariţie a hipoglicemiei

intervenţiile pe mai multe cadrane se vor face în şedinţe separate, pentru a reduce riscul apariţiei intoxicaţiei cu SAL

insuficienţă hepatică – evitarea sedativelor – risc de precipitare a encefalopatiei portale

antibioprofilaxia infecţiilor locale la pacienţii aflaţi sub corticoterapie (hepatită autoimună)

măsuri riguroase de prevenire a transmiterii infecţiilor

transplantul hepatic

sunt consideraţi pacienţi cu funcţie

hepatică normală, dar imunodeprimaţi

afecţiuni ale pancreasului exocrin

bolile pancreasului exocrin nu interferă

cu tratamentul stomatologic

dacă există un diabet zaharat asociat

se va proceda în consecinţă

dacă etiologia afecţiunii ţine de

consumul excesiv de alcool se va

proceda în consecinţă

Manifestări acute digestive

Greaţa

Se va întrerupe tratamentul

Se va linişti pacientul

Sedativ-anxiolitic cu absorbţie rapidă (midazolam)

Se va relua lucrul după apariţia sedării

Dacă fenomenul se repetă, pacientul va fi reprogramat şi sedat înainte de începerea tratamentului stomatologic.

Greaţa nu poate fi prevenită – se va apela la ajutorul medicului anestezist.

Orice pacient la care s-a administrat un sedativ va părăsi cabinetul doar însoţit şi nu va realiza activităţi care implică o vigilenţă crescută în ziua respectivă.

Durerile abdominale

Se va întrerupe tratamentul

Administrarea orală sau intrarectală a unui antispastic (NO-SPA)

Finalizarea tratamentului stomatologic la minimum necesar (dacă starea pacientului o permite)

Transportul pacientului spre o unitate spitalicească

se întrerupe terapia

se administrează rapid 50-100mg glucoză / zahăr PO

Diagnosticat / suspect de porfirie acută intermitentă

se vor perfuza rapid IV 500mL glucoză 10%

nu se poate folosi calea orală

Afecţiuni ale sistemului

imun

HIV

Simptomatologie

Febră persistentă > 3 luni

Scădere ponderală > 10%

Diaree cronică

Oboseală

Limfadenopatii multiple > 3 luni

Transpiraţii nocturne

Altralgii

Mialgii

Diagnosticul pozitiv – prezenţa anticorpilor anti-HIV

şi / sau detectarea directă a unuia din componentele virale

Anticorpii apar la 4-8 săptămâni de la infectare

Patologie asociată

Candidoză orală

Parotidită

Leucoplazie păroasă

Erupţie dentară întârziată

Gingivită necrozantă

Herpes Simplex

Boli neoplazice, leziuni premaligne sau cu potenţial de malignizare

Sarcom Kaposi

Limfoame

Displazii intraepiteliale de cervix şi anus

HIV

Terapia de urgenţă – asanarea focarelor dento-parodontale

Antibioprofilaxia infecţiilor locale

Pacienţii seropozitivi

nu au SIDA

manifest

tolerează bine tratamentele stomatologice

intervenţiile de chirurgie

orală

tolerează mai greu tratamentele

stomatologice şi chirurgicale

din cauza

anormalităţilor hematologice

predispoziţiei la infecţii

au SIDA

manifest

Prevenirea transmiterii virusului la

personalul medical şi la ceilalţi pacienţi:

Echipament de protecţie (halat de unică folosinţă, mască,

ochelari de protecţie, 2 perechi de mănuşi)

Instrumentar ascuţit de unică folosinţă, care după utilizare se

aruncă în containere speciale

Utilizarea de containere separate pentru instrumentarul folosit

la aceşti pacienţi

Instrumentarul se dezinfectează şi se sterilizează de două ori

Spălarea mâinilor înainte şi după efectuarea unei manopere şi

imediat după ce medicul sau personalul auxiliar a venit în

contact cu sângele sau lichidele biologice

Suprafeţele din cabinet contaminate cu sânge vor fi curăţate

cu soluţie glutaraldehidă 2% (dezinfecţie 45 min şi sterilizare

10 ore) sau hipoclorit de sodiu (dezinfecţie 3’ şi sterilizare 6h)

Lucrările protetice se vor steriliza cu sol. glutaraldehidă 2 %

În caz de contaminare accidentală a

personalului medical:

se va întrerupe orice manoperă terapeutică

tratamentul local al plăgii cu apă şi antiseptic (betadine)

nu se încearcă stoarcerea plăgii şi nu se exercită presiune pe plagă

în cazul expunerii mucoaselor se spală abundent cu apă

prezentarea imediată într-o clinică de boli infecţioase pentru a începe tratamentul profilactic

profilaxia îşi pierde eficienţa dacă se aplică la mai mult de 24-36 ore după expunere

perioada de tratament necesară este de minim 4 săptămâni

tratamentul profilactic nu asigură o protecţie 100% şi nu se poate aplica în caz de insuficienţă hepatică sau renală, afecţiuni ale măduvei osoase, stări imunosupresive.

Transplantul

Conduita în cabinetul stomatologic

Eritromicina şi doxiciclina măresc concentraţia plasmatică a ciclosporinei

Rifampicina scade concentraţia plasmatică a ciclosporinei

Îndepărtarea tuturor focarelor infecţioase dentare sub antibioprofilaxie

terapia cu

ciclosporină

deprimă imunitatea umorală şi celulară,

e nefrotoxică,

determină - HTA,

- hiperpotasemie,

- tremor,

- hiperplazie gingivală,

- infecţii bacteriene, fungice sau virale

Splenectomia

Predispune la infecţii masive,

cu şoc şi CID, cu risc vital.

tratamentul intensiv şi precoce al

infecţiilor orale

efectuarea manevrelor terapeutice

sângerânde sub antibioprofilaxie

Corticoterapia cronică

favorizează apariţia infecţiilor

oportuniste,

vindecarea plăgilor este încetinită,

pericol de apariţie a necrozei osoase

aseptice

Sindromul Sjögren

Boală autoimună cronică lent progresivă, incurabilă, caracterizată prin infiltraţia limfocitară a glandelor exocrine, cu uscăciunea gurii şi a ochilor.


Tratamentul de fond al bolii nu se întrerupe

Antibioprofilaxie

Lupusul eritematos sistemic

Afecţiune de etiologie necunoscută,

în care ţesuturile şi celulele sunt modificate

de autoanticorpi patogeni şi de complexe

imune.



Antibioprofilaxie

Dacă există complicaţii cardiace, renale,

hematologice, se vor lua măsurile specifice

Poliartrita reumatoidă

Boală inflamatorie cronică, de

etiologie necunoscută, ce cuprinde

articulaţiile membrelor, simetric, bilateral,

însoţită de manifestări extraarticulare, care

afectează tipic ţesutul conjunctiv şi se

asociază cu modificări imunologice

importante.



Antibioprofilaxie

Sclerodermia sistemică

Afecţiune progresivă, manifestată

prin fibroscleroza tegumentului, organelor

interne şi vaselor.



Antibioprofilaxie

Din cauza microstomiei apar dificultăţi la

realizarea oricărei manopere terapeutice

stomatologice

Cancerul

alterarea funcţiei organelor direct afectate,

eliberarea unor substanţe biologic active

de către celulele tumorale,

efecte loco-regionale şi sistemice datorită

radio şi chimioterapiei,

efectele bolii asupra psihicului pacientului

Tumorile maligne

modificări locale la nivelul zonei de origine

modificări sistemice

produc

prin

Indiferent de localizarea tumorii, pacienţii pot

prezenta:

depresie

malnutriţie – manifestări clinice: scădere în greutate,

anemie,

tulburări de coagulare,

imunodepresie,

vindecare tardivă a plăgilor,

astenie fizică şi psihică

manifestări hematologice anemie,

leucopenie,

alterarea hemostazei (tendinţă la sângerare sau tromboză)

manifestări neurologice şi / sau endocrine

apariţia unor neoplazii secundare

Afecţiuni locale: complicaţii şi sechele ale tratamentului chirurgical în urma tratamentului multimodal

dificultăţi în fonaţie

dificultăţi neurologice în teritoriul nervilor cranieni

dehiscenţa plăgii şi apariţia fistulei oro-cutanate

complicaţii asociate radio-chimio-terapiei: – reacţii acute:

mucozita,

reacţia cutanată,

pierderea sensibilităţii gustative,

xerostomia,

infecţia (candidoza, herpes simplex, herpes zoster)

– efecte tardive: ischemia şi fibroza,

necroza părţilor moi,

osteoradionecroza,

carii dentare,

trismus


tratamentul profilactic: – pe durata chimioterapiei şi 3 săptămâni după aceasta, se folosesc periuţe

foarte moi şi se va suspenda folosirea protezelor mobile

– irigaţii cu soluţii cu clorhexidină, aplicaţii topice cu fluoruri

anestezia locală: – doar dacă nr. trombocite > 50.000 / mm3

– dacă e în tratament cu antidepresive, e contraindicată folosirea SAL cu catecolamine

terapia odontală – obturaţii cu amalgam sau compozit

manevre sângerânde – doar dacă nr. trombocite > 50.000 / mm3

– extracţiile se realizează cât mai atraumatic – risc crescut de osteonecroză

– antibioprofilaxie în cazul pacienţilor imunodeprimaţi

tratamentul protetic – protezele se confecţionează la 6 luni după finalizarea radioterapiei şi / sau 3

săptămâni de la încetarea tratamentului chimioterapeutic

– se recomandă realizarea unor proteze cu şei reziliente pentru a evita producerea ulceraţiilor mucozale

– implante endoosoase (60% rata de succes)

curs 7,8,9_stud

Documents