URGENŢE DE MEDIU

• Arsuri şi degerături • Intoxicaţia cu monoxid de carbon • Hipotermia • Urgenţele legate de căldură • Înecul şi accidentele de scufundare • Accidente de altitudine • Medicina de dezastre sau catastrofă Arsuri • Clasificare etiologică • Epidemiologie • Elemente de fiziopatologie • Clinică • Leziuni de inhalare • Tratament: – prespital – departamentul de urgenţă – spital - transfer în Centrul de arsuri şi Chirurgie Plastică Arsuri: Clasificare, epidemiologie • Arsuri: – termice – chimice – electrice • Frecvenţă: 1,25 mil./an (SUA) • Vârsta: 18-35 ani, lichide fierbinţi-copii 1-5 ani şi bătrâni • Mortalitate: 4 % (SUA) Fiziopatologie • Efectele asupra homeostaziei locale şi sistemice: – alterarea membranei celulare(pompa de Na)-tulb.fluidelor şi electroliţilor din şocul arşilor – Modif hemodinamice:depresie miocardică cu scăderea DC (fact depresie miocardică circulanţi, creşterea RVP) – Acidoză metabolică (hipoxie, hipoperfuzie tisulară) – Alterări hematologice(creştere Ht, vâscozitate sang.- anemie) • Pierdere de lichide semnificativă – Zona de distrugere- necroză +flictene – Zona de reacţie edematoasă perilezională (alterarea permeabilităţii capilare, edem, sechestrare volemică locală)

1

– Pierdere de lichide 10-20 %,rapidă- şoc hipovolemic. • Leziunea produsă de arsură este o leziune progresivă: – Local: • Eliberarea substanţelor vasoactive • Tulburări ale funcţiei membranei celulare • Formarea edemului perilezional – Sistemic: • Ax neurohormonal ( histamină, kinine, serotonină, ac. arahidonic, radicali liberi de O2) • Afectare pluriorganică (cord, pulmon,rinichi,ficat, metabolism) • Factori care influenţează prognosticul: gravitatea arsurii, leziuni de inhalare, leziuni asociate, vârsta, patologie preexistentă

Arsuri termice: elemente clinice • Suprafaţa arsă - regula cifrei “9”A. B. Wallace

Arsuri termice: elemente clinice • Profunzimea: – Gr. I - eritem, edem, căldură locală, usturime, 7 zile – Gr. II - epiderm şi cel din str. germinativ bazal (derm superficial), flictenă, vindecare “cu restitutio ad integrum” 14-21 zile – Gr. III - epiderm şi derm profund, flictenă hemoragică, vindecare “per secundam intentionem” cu cicatrice, escară subţire, elastică, nedureroasă, de obicei albă – Gr. IV - piele, ţesut celular subcutanat, muşchi, os, escară, vindecare imposibilă, grefă cutanată .

2

Gravitatea arsurilor (ABA)

Grave Medii Uşoare Gradul I-II, > 25 %, 10-50

ani Gradul I-II, > 20 %, < 10

sau> 50 ani Gradul III-IV, > 10 % Palme, plante, faţă, perineu Articulaţii mari Extremităţi circumferenţial Asociate cu leziuni de

inhalare Asociate cu fracturi sau alte

traumatisme Arsuri electrice Arsuri la n.n. sau vârstnici Pacienţi cu risc crescut: afecţiuni cardiace,

pulmonare, diabet

Gradul I-II, 15-25 %, 10-50 ani

Gradul I-II, 10-20 %, < 10 sau > 50 ani

Gradul III-IV, < 10 %

Gradul I-II, < 15 %, 10-50 ani Gradul I-II, < 10 %, < 10 Gradul III-IV, < 2 %

Leziuni prin inhalare • Fum- particule mici toxice, asfixiante, iritante- bronhospasm, edem al căilor aeriene, scăderea activităţii surfactantului,obstrucţie, atelectazie • Intoxicaţie cu CO sau cianuri:hipoxie tisulară • Diagnostic: istoric şi examen fizic (arsuri faciale, ale perilor nazali, modificarea vocii, spută carbonacee, wheezing) • Indicaţiile IOT: – arsuri profunde periorale şi ale feţei, – arsuri circumferenţiale ale gâtului, – insuficienţă respiratorie acută, – alterări progresive ale vocii, – depresie respiratorie sau comă, – edem supraglotic sau inflamaţie la bronhoscopie Arsuri: tratament în prespital • Stop procesului de ardere • Eliberarea căilor aeriene • Oxigenoterapie sau IOT profilactic • Iniţierea resuscitării cu fluide • Tratamentul durerii • Protecţia zonei arse • Transport Arsuri: abordare în urgenţă • ABC

3

• Fluide cristaloide: Ringer lactat 4 ml x G (kg) x suprafaţa (%), în primele 24 h ( ½ în primele 8 h, ½ în următoarele 16 h) • Monitorizare TA, FC, timp reumplere capilară, status mental, DU(0,5-1ml/kg/h) • HLG, electroliţi, uree, creatinină, glicemie, • Gaze arteriale, Rx toracic, carboxiHb, ecg, bronhoscopie • Profilaxie antitetanică • Tratamentul durerii: morfină, anxiolitice • Sondă nazogastrică Arsuri: tratament local • Iniţial: pansament curat uscat • Toaleta primară a plăgii, • Arsuri mici: pansament umed cu SF, răcire locală (reduce producţia de histamină, kinine, Tx B2) • Arsuri întinse: pansamente sterile, transfer rapid • Arsuri circumferenţiale: escarotomie • ATB topice Arsuri chimice • Substanţe din agricultură, industrie, laboratoare, militare, uz casnic • Acizi (organici şi anorganici)- necroză de coagulare • Alcali- necroză de lichefiere • Alte substanţe: fosfor, Mg- leziuni locale şi generale • Leziunile (eritem, edem, flictenă, necroză) depind de: concentraţia substanţei ,cantitate, timp de contact, mecanism de acţiune, zona afectată, integritatea tegumentelor. Arsuri chimice- tratament • Diluarea agentului chimic şi îndepărtarea de pe tegumente • Scăderea vitezei reacţiilor chimice şi fizice • Diminuarea procesului inflamator nespecific • Irigarea abundentă cu apă sau SF (excepţie oxid de Ca, fenol) • Tratament general în cazul arsurilor > 20 % • Tratament local: excizie, chirurgie plastică Arsuri electrice • Gravitatea leziunilor depinde de: – Intensitate (A) – Tensiune (U) – Tipul curentului (ca sau cc) – Rezistenţa la punctul de contact şi de ieşire – Durata contactului – Traseul curentului în corp – Factori de mediu asociaţi • Clinic: – Local: marcă electrică, leziune de gradul IV

4

– General: FV, asistolă, alte tulburări de ritm, leziuni neurologice, vasculare, musculare, mioglobinurie Arsuri electrice- tratament • Resuscitare cardiorespiratorie • Tratamentul aritmiilor cardiace • Resuscitare volemică: Ringer sau SF 20-40 ml/kg în prima oră • Tratamentul rabdominolizei: 50 mEq bicarbonat/l • Tratament local: excizie, necrectomii, amputaţii, grefe • Imunizarea antitetanică • Prevenirea infecţiei cu anaerobi Degerături şi leziuni de îngheţ • Def: leziuni tisulare consecutive acţiunii frigului • Istoric: Hannibal, Napoleon (Larrey), Primul Război Mondial • Factori predispozanţi: temp., umiditatea, vântul, oboseala, deshidratarea, hipoxia, protecţia • Fiziopatologie • Aspecte clinice • Tratament: prespital, dep. de urgenţă Degerături şi leziuni de îngheţ: fiziopatologie • Stadiu preîngheţ: răcirea ţesuturilor, creşterea vâscozităţii sangvine, ciclu vasoconstricţie/ vasodilataţie capilară • Stadiu de îngheţ: formarea cristalelor de gheaţă extracelular, deshidratarea intracelulară, hiperosmolaritatea, trecerea lichidelor prin membrana celulară • Complicaţii ischemice şi vasculare: leziuni de reperfuzie, lezarea endoteliului, eliberarea de mediatori (prostaglandine şi radicali liberi de O2), tromboze arteriale sau venoase, vasoconstricţie şi şunt arteriovenos, limitarea necrozei şi gangrena uscată Clasificarea leziunilor de îngheţ • Gr. I: eritem, edem, hiperemie, descuamare tegumentară, 5-10 zile • Gr. II: afectarea profundă, eritem, edem, flictene clare, descuamarea pielii cu formare de escare Gr. III: afectare profundă până la ţesutul subcutanat, edem, teg. gri-albăstrui, flictene violacee sau hemoragice, necroză tegumentară, gangrenă în câteva zile

Gr. IV: afectare muşchi, tendoane, oase, ţesuturi uscate, cianotice, necrozate/flictene, edem, gangrena apare la câteva ore Leziuni de îngheţ: tratament • În prespital: pansament steril uscat, combaterea hipotermiei, reîncălzire • În spital: baie de apă 40-42 C în 10-30 min, analgezice parenteral(morfină 0,1 mg/kg, meperidină 1-1,5 mg/kg) • Tratament local: – debridarea veziculelor clare, – pansament vezicule hemoragice,

5

– unguent local, profilaxie antitetanică, penicilina G (500.000/6 h), antiinflamatorii, antalgice, analgezice • Tratament chirurgical Intoxicaţia cu monoxid de carbon • Epidemiologie: mediu industrial, casnic, incendiu • Fiziopatologie • Manifestări clinice • Diagnostic • Tratament Fiziopatologie • Legare de pigmenţi respiratori şi enzime: – Hb • Reduce capacitatea de transport O2 • Modifică curba de disociere HbO2 • Formare HbCO – anemie “chimică” – Mioglobină (miocardică) – Citocrom P450 – Citocrom aa3 • Efecte toxice directe la nivel tisular manifestări clinice Neurologic: Cardiovascular: Alte efecte:ObosealaVertijGreaţă, vărsăturiLabilitate emoţionalăParestezi LetargieSomnolenţăCefaleeComăConvulsiOprire respiratorie“sdr. de interval”: 2 zile - o lună

Durere toracică (ischemie miocardică)Palpitaţi (aritmii)HipotensiunePrelungirea timpului de umplere capilarăStop cardiac

Rabdomioliză Necroză acută tubulară Edem pulmonar toxicCIDLeziuni tegumentare (flictene)

Nivele de carboxihemoglobina Sub 10% - de obicei asimptomatic (la fel ca la fumători) 10-20% - cefalee , greţuri, iritabilitate, dispnee 20-40% - aritmii, depresie SNC, vărsături 40-50% - convulsii, comă, colaps cardiovascular > 60% - adesea fatal

6

Intoxicaţia cu monoxid de carbon: diagnostic • Istoric • Examen fizic: semne neurologice, culoarea tegumentelor • Paraclinic: co-oximetria, HbCO • Laborator:HLG, acidoza metabolică, gaze arteriale • Ecg:ischemie miocardică • Enzime miocardice,mioglobină • Radiografie toracică • CT cerebral/ IRM: leziuni ischemice Intoxicaţia cu monoxid de carbon: tratament • ABC , resuscitare în SCR • Forme uşoare: – Oxigen 100 % pe mască 4 h/ IOT • Forme severe: – Oxigen hiperbaric 100 % la 2,4 – 2,8 AT 90 min Hipotermia • Definiţie • Clasificare • Etiologie • Clinica • Particularităţi electrocardiografice • Tratament: prespital, dep. de urgenţă Hipotermia- definiţie • temperatura centrală < 35 C esofagiană sau rectală • clasificare: – uşoară 35-32 C – medie 32-30 C – gravă < 30 C Hipotermia- cauze • “Accidentală” (factori de risc: imersie, vânt, ploaie) • Metabolică: hipotiroidie, hipoadrenalism, hipopituitarism, hipoglicemie • Disfuncţie hipotalamică sau SNC (trauma, tumori, AVC, B. Wernicke) • Sepsis • Boli dermatologice, arsuri • Resuscitare cu fluide reci la pacienţi cu traumatisme • Intoxicaţii (droguri, etanol, fenotiazine, sedative, hipnotice) Hipotermia- efecte • Cardiovascular: efect inotrop şi cronotrop negativ, hipovolemie, tulburări de ritm şi conducere; • Respirator: tahipnee, apoi scade frecv. resp. şi volumul respirator, diminuarea reflexelor (pneumonie de aspiraţie);

7

• Metabolism: scăderea utilizării O2 şi prod. CO2; • SNC: depresie, confuzie, letargie, comă; • Renal: diureză ”la rece”, scăderea debitului urinar, rabdomioliză, necroză tubulară ac., insuficienţă renală (mioglobinurie, hipoperfuzie); • CID (hemoconcentraţie, creşterea vâscozităţii sanguine, modificarea testelor de coagulare); • Tulburări acido-bazice: acidoză metabolică/alcaloză.

ECG: Unda J Osborn • Alungire PR, QRS, QT, inversiune T • Bradicardie sinusală, ritm joncţional • Extrasistole, bloc AV • Fibrilaţie sau flutter atrial • Fibrilaţie ventriculară, asistolă Hipotermia- tratament • Resuscitare cardio-respiratorie • Încălzire pasivă: mediu cald • Încălzire externă activă: imersie în apă caldă, pături electrice, împachetări calde, radiator, aer cald • Încălzire internă activă:

8

– ventilaţie cu O2 cald, – fluide i.v. calde, – lavaj gastric, colonic,peritoneal, vezical, pleural, mediastinal, by-pass cardio-pulmonar, circulaţie extracorporeală Urgenţele legate de căldură • Definiţie, epidemiologie • Factori de risc • Fiziopatologie • Forme clinice • Diagnostic clinic şi paraclinic • Complicaţii • Tratament • Prognostic Hipertermia: definiţie, epidemiologie • Grup de manifestări ce apar în contextul expunerii la căldură (nu doar la soare !); • Mai frecvente vara, dar nu numai; • Grupe cu risc: vârstnici, afecţ. cardiopulmonare • Factori de mediu: – Temperatura; – Umiditatea; – Expunerea la soare; – Curenţii de aer; – Modul de îmbrăcare; • Aspect aparte la sportivi; Factori de risc • Factori fizici: febră, deshidratare, boli cronice, afecţiuni dermatologice, tulburări psihice, hipertermie malignă; • Creşterea greutăţii corpului; • Efort prelungit (atleţi, militari, pompieri) • Vârstele extreme: foarte mici şi vârstnici (capacitate de vasodilataţie şi debit cardiac scăzut); • Medicamente: alpha agonişti, amfetamine, anticolinergice, antihistaminice, cocaină, blocante-Ca, beta-blocante, diuretice; Fiziopatologie • Pierderea de căldură se realizează prin mecanisme centrale şi periferice: – Radiaţia (< 20 C) – 65 % din pierderi; – Conducţia (< 20 C) – 2 % în aer, x 25 în apă; – Convecţia 10-15 %; – Evaporarea (> 20 C) – transpiraţie; • Creşterea temperaturii centrale stimulează vasodilataţia periferică - scade TA - scade DC; • Transpiraţie – deshidratare, hipovolemie.

9

Edemele Crampele musculareTemperatură crescută;Persoane neaclimatizate;Vasodilataţie periferică;Poziţie ortostatică;Trat.: exerciţii fizice, ridicarea picioarelor.

Spasme musculare dureroase;Membre sup. şi inf.;Balanţă negativă a sodiului;Trat.: hidratare orală o linguriţă sare/un pahar apă.

Sincopa Deshidratarea Sincopa ortostatică;

Temp. centrală 38-40,5 C; Hipotensiune posturală; Transpiraţii profuze; Cefalee, vertij, astenie; Persoane neaclimatizate sau deshidratate; Greaţă, vărsături; Tahicardie, hipotensiune; Trat.: lichide i.v. Trat.: poziţie clino, umplere lichidiană, orală sau i.v.(glucoză, SF). Edem cerebral/ AVC datorat călduri (heatstroke) • Temperatură centrală > 40,5 C; • Modificări ale statusului mental; • Mortalitate 10 %; • Leziuni ale tuturor organelor şi sistemelor; • Acţiunea endotoxinelor şi citokinelor. Manifestări clinice Temperatură centrală (esofagiană, rectală, vezicală) > 40,5 C; Tahicardie, tahipnee, hipotensiune; Iritabilitate, confuzie, obnubilare; Convulsii, stare de comă,hemiplegie; Echimoze, epistaxis, hematemeză, hematurie (CID). Examene paraclinice (markeri ai complicaţi lor)Chest x-ray Pulmonary edema, pulmonary congestion,

adult respiratory distress syndromeEKG Conduction abnormalities, nonspecific ST-T

wave changes, arrhythmias, myocardial infarction

ABG Respiratory alkalosis, oxygenation statusCardiac isoenzymes Myocardial injuryCBC Leukocytosis, elevated hematocrit

10

Fibrinogin, fibrin split products Coagulopathy, disseminated intravascular coagulation

LDH, AST, ALT, CK, potassium, BUN Elevated in renal or hepatic injuryLactate Commonly elevated in exertional heat

stroke, predicts poor prognosis in classic heat stroke

Calcium, phosphorus, glucose DecreasedUrinalysis Myoglobin casts, red blood cells

Tratament: răcire externă • Metode prin imersie (risc de vasoconstricţie, convulsii) – imersie în apă rece şi gheaţă; • Metode prin evaporare (permit resuscitarea): – îndepărtarea hainelor; – pulverizarea apei; – împachetări reci; Tratament: răcire internă Metode de răcire internă – irigarea stomacului sau rectului, lavaj peritoneal, by-pass cardio-pulmonar; IOT şi ventilaţie mecanică; RCP la pacienţii cu stop cardio-respirator; Lichide i.v. (glucoză, SF) cu monitorizare funcţii vitale. Complicaţii Leziuni hepatice cu icter şi coagulopatie, Purpura, hemoragii diseminate, CID Afectare pulmonară cu edem pulmonar acut sau sindrom de detresă respiratorie, Tulburări cardiace (insuficienţă cardiacă, aritmii sau chiar aspect IMA), Mioglobinurie, insuficienţă renală şi rabdomioliză. Prognostic- rezervat (2 luni) întârzierea în începerea tratamentului, coma instalată în primele 2 ore de la expunere, hipotensiune, CK, LDH fosfataza alcalină crescute, nivel TGP (AST) > 1.000 U/în primele 24 ore, alungirea timpului de protrombină. Înecul şi accidentele de scufundare • Înecul: definiţie, epidemiologie • Fiziopatologie • Diagnostic • Complicaţii • Tratament de urgenţă: – prespital – departamentul de urgenţă

11

– Spital • Accidente de scufundare (submersie) Înecul: definiţie • Înecat (drowning) - decesul datorat asfixiei < 24 h de la imersia în apă • Aproape înecat (near drowning) - situaţia de supravieţuire după imersia în apă • Hipotermie asociată – imersie în apă rece (<20 C) sau f. rece (<5 C) • Mai frecvent la copii < 4 ani şi 15-19 ani • SUA – 1500 decese/an la copii Fiziopatologie • Aspirarea apei (“înec umed”); • Laringospasm (“înec uscat”) – 10 % dintre victime; • Ambele situaţii determină hipoxie cu efecte asupra tuturor organelor (SNC); • Nu există diferenţe între înecul în apă dulce sau sărată - ar fi necesari 11 ml/kg pentru a

modifica volumul şi 22 ml/kg pentru a modifica electroliţii; • Hipovolemie - modif. permeabilităţii capilare; • Tulb. electrolitice (hipoNa) de alte cauze Efecte pulmonare

Complianţă Producţie surfactant Difuziepulmonară

Atelectazie

Şunt intrapulmonar

Hipoxemie Efecte pulmonare • Leziuni alveolare • Scăderea capacităţii funcţionale pulmonare • Edem pulmonar noncardiogenic • Mediatori ai inflamaţiei • Vasoconstricţie • Sindrom de detresă respiratorie

Alte efecte ale îneculuiEfecte cardiovasculare: Efecte SNC: Alte efecte:

12

Creşterea permeabilităţii în relaţie capilareHipovolemieDisfuncţie contractilă miocardicăHipotensiune severăTulburări de ritm

leziuni de hipoxie- cu prognosticul pe termen lung

CID Insuficienţă renalăInsuficienţă hepaticăAcidoză metabolicăDisfuncţie multiplă de organ (MSOF)

Diagnostic • Contextul anamnestic, • Durata imersiei în apă, • Posibile traumatisme asociate, • Posibila intoxicaţie cu alcool sau droguri, • Temperatura apei, • Gradul de contaminare al apei, • Antecedente: convulsii, afecţiuni cronice, tentativă de suicid etc. Examen fizic • Asimptomatic; • Simptomatic: tuse, dispnee, wheezing, bradicardie/tahicardie, tulb. digestive, anxietate, alterarea stării de conştienţă; • Stop cardio-respirator; • Decedat.

Grad Definiție Mort %1 Pulmonar N, tuse 02 Raluri 0,63 EPA, fără hTA 5,24 EPA, cu hTA 19,45 Stop respirator 446 SCR 93

Explorări paraclinice • Analiza gazelor arteriale; • Hemoleucogramă; • Electroliţi în sânge; • Enzime hepatice; • Dozări toxicologice (alcool, droguri); • Monitorizare continuă a saturaţiei de O2; • Radiografie toracică; • Radiografie de coloană cervicală; • Computertomografie craniană; • Electrocardiogramă;

13

Tratament în prespital • Resuscitare cardio-respiratorie de bază; • Salvarea efectuată de către echipe specializate; • Manevra Heimlich controversată în prezent; • Eliberarea căilor aeriene – extracţia corpilor străini vizibili; • Ventilaţie cu mască şi balon cu O2 100 %; • Transport la spital. Intervenţia în departamentul de urgenţă • Imobilizarea coloanei cervicale – control radiologic; • Monitorizare FR, Sa O2, TA, FC, diureză, temp.; • Pacienţi asimptomatici - observaţie 6 ore; • Oxigenoterapie pentru hipoxie şi acidoză; • IOT şi ventilaţie mecanică; • Tratamentul tulb. de ritm (bradicardia, TV, FV); • Reechilibrare volemică cu cristaloide şi coloide; • Medicaţie inotrop pozitivă; • Monitorizare gaze arteriale (acidoză– bicarbonat de sodiu); • Tratamentul hipotermiei; Tratament în spital • Obiectiv: menţinerea integrităţii SNC; • Monitorizarea invazivă a PIC (risc HIC); • Tratamentul sdr. de detresă respiratorie; • Ventilaţie cu PEEP; • ATB – terapie profilactică nerecomandată; • Corticoterapie – opinii divergente; • Monitorizarea funcţiilor vitale Complicaţii Prognostic PrevenţieTulburări de ritm;Pneumonie de aspiraţie sau chimică;Sepsis; Sechele neurologice

Depinde de durata şi severitatea hipoxiei;SCR - deces 35 - 60 %;Sechele neurologice 60 – 100 %;

Supravegherea copiilor; Evitarea consumului de alcool şi droguri + sporturi nautice; Educaţia populaţiei – BLS;

Accidente de scufundare Barotrauma (efect mecanic al presiunii, leziuni tisulare): • -la coborâre: compresia gazelor în spaţii închise la niv urechii, sinusurilor; • -la revenire: la niv. urechii, sinusurilor, stomac – Barotrauma pulmonară: pneumomediastin, pneumotorax, emfizem subcutanat, emfizem pulmonar interstiţial, • Embolia gazoasă arterială dat. ruperii venelor pulmonare: cord, creier, plămân Intervenţia rapidă: salvarea victimei, ACLS, oxigenoterapie- transport în poziţie semişezândă- cameră hiperbară (recompresie)

14

Urgenţe legate de altitudine • Hipoxie acută • Boala acută de înălţime • Edem cerebral de înălţime • Edem pulmonar de înălţime • Retinopatie • Edem periferic • Probleme de somn şi alte sdr. neurologice Hipoxie acută • Scăderea PaO2<30mmHg, prin scăderea presiunii atm. a O2 • Scăderea SaO2<50~60 % • Hiperventilaţie, scăderea PaCO2, alcaloză respiratorie, eliminare de bicarbonat prin

urină • Vasoconstricţie periferică- Retenţie de fluide (renină- angiotensină- aldosteron) • Simptome: vertij, cefalee, tulb. de vedere, comă Boala acută de înălţime (Acute Mountain Sickness) > 2000 m- hipoxie hipobarică- edem cerebral (citotoxic/vasogenic) Formă uşoară: cefalee frontală, iritabilitate, tulb. de somn, simptome gastrointestinale (anorexie, greţuri, vărsături) • Tratament: oprirea ascensiunii, reaclimatizare, trat. simptomatic, analgezice, antiemetice, acetazolamidă 125-250 mgx2 Formă medie: cefalee severă, dispnee, oligurie, alterarea statusului mental • Tratament: oxigenoterapie, dexametasonă 4mg la 6h, acetazolamidă, terapie hiperbară Edem Cerebral Acut • Alterarea statusului mental, ataxie, stupor, comă • Semne neurologice de focar/nervi III şi VI • Coborâre, evacuare • O2 2-4 l/min pt. SaO2>90 % • Dexametazonă 4mg la 6h • Terapie hiperbară • Alte sindroame cerebrovasculare de altitudine: tromboze arteriale sau venoase, hemoragii cerebrale, AVC ischemic tranzitor

Edem Pulmonar AcutGrad Simptome Semne Tratament

15

Uşor Dispnee, tuse uscată, astenie

Raluri localizate

Coborâre, evacuare Oxigenoterapie Nifedipină 10-30 mg Terapie hiperbară Ventilaţie mecanică CPAP Morfină, furosemid Acetazoamidă

Mediu Dispnee, astenie, tuseuscată, cefalee, anorexie

FC = 100, FR = 16-30/min,cianoză, raluri

Sever Dispnee, ortopnee, tuse productivă, hemoptizie, comă

FC > 110, FR >30/min, cianoză, raluri, ataxie

Medicina de catastrofă • Dezastru = accident major care prin numărul victimelor, severitatea şi tipul leziunilor depăşeşte volumul resurselor medicale • Responsabilităţi medicale: – Comanda operaţiunilor medicale – Evaluarea volumului şi naturii victimelor – Adunarea şi triajul victimelor – Tratamentul în urgenţă

– Transportul înspre spital

16