Mersul, mişcările anormale, alterări ale stării de consştienţă

Clinica Sp Prof Dr Th Burghele

Tipuri de mers• Mers antalgic:

– Sciatică-mers posibil pe membrul normal– Afectiuni reumatismale

• Mers legănat-luxaţia congenitală de şold, coxartroză, miopatii, paralizia muschilor fesieri

• Mers cosind-membrul inferior bolnav târât lateral-hemiplegie spastică

• Mers talonat-dezordonat, călcând pe călcâie: tabes dorsal (meningoencefalită posterioară lombo-sacrtă, în lues)

• Mers ebrios, oscilant-intoxicaţie alcoolică, leziuni cerebeloase

Tipuri de mers

• Mers spastic-membre rigide, în extensie-paraplegia spastică, scleroza în plăci

• Mers rigid-paşi mici, cap aplecat înainte, dificultăţi de oprire,-sindrom exrapiramidal (Parkinson)

• Mers cu baza de susţinere largă-sindrom pseudobulbar

• Mers adinamic-bolnavul merge cu dificultate şi oboseşte-boli consumptive, miastenia gravis, b. Addison

• Mers dragând, isteric-trage vârful piciorului pe podea

Mişcări anormale• Tremurături: mişcări involuntare ritmice, egale, rapide, de mică amplitudine,

la anumite segmente ale corpului sau cuprinzând tot corpul– Tremurături fiziologice

• Emoţii, frică, frig,– Tremurături patologice: statice (în repaus), kinetice (în timpul mişcărilor),

stato/kinetice• Intoxicaţii cu plumb, arsenic, mercur• Hipertiroidism-tremor intenţional: se accentuează în timpul mişcărilor

intrenţionate• Parkinson: tremorul se accentuează în repaus şi diminuă în timpul

mişcărilor intenţionate; dispare în somn- Paralizie generală progresivă• Scleroză în plăci-tremor intenţional, apare în timpul mişcărilor

voluntare• Tremor senil-interesează mâinile şi capul, ritm rar• Alcoolism: tremurături mici, regulate, la degetele de la mâine,

accentuate dimineaţa pe nemâncate, diminuă după ingestia de alcool• Tremor esenţial-ereditar, apare atât în mişcare cât şi în repaus

Mişcări anormale

• Mioclonii: mişcări bruşte, involuntare, ale extremităţilor sau a unor fascicule musculare, nu dispar în somn, , nu produc mişcări ale segmentelor interesate; encefalite, uremie

– Boli ale sistemului nervos central

– Hipocalcemie, hipopotasemie

• Mişcări coreice: dezordonate, bruşte, ale extremităţilor sau la nivelul feţei, uneori mimică ciudată, sunt accentuate de mişcările voluntare , diminuş la repaus şi dispar în somn

– Coree Sydenheim (reumatism ), coreea Huntington (boală erreditară)

• Mişcări atetozice -vermiculare, coreea Sydenheim şi Hungtington

• Ticurile: mişcări repetate , steotipice, ale anumitor segmente ale corpului, boli psihice

• Contracturile: hipertonie permanentă musculară:

– Tetanos, tetanie, epilepsie, rabie, boli ale sistemului nervos central, isterie

Mişcări anormale

• Fasciculaţii musculare: contracţii limitate la fibrele musculare, manifestate ca mişcări ondulante ale muschilor-siringomielie

• Convulsii-contracţii musculare bruşte, neregulate, intermitente, care duc la deplasarea segmentelor

– generalizate/parţiale

– Tonice-contracţii musculare durabile, care determină o rigiditate şi imobilitate a segmentelor interesate: tetanos, epilepsie, tetanie, intoxicaţie cu stricnină

– Clonice-succesiune de mişcări bruşte, regulate, separate prin scurte intervale de normalizare: epilepsie, eclampsie, uremie

• Crampele musculare-contracţii tonice, trecătoare, limitate la un grup muscular care participă la un act profesional, întotdeauna acelaşi (crampa scriitorului, pianistului, etc). Nu apare la alte mişcări

Starea de conştienţă

• Constienta: forma cea mai inalta de reflectare a realitatii proprie omului, produs al creierului uman in procesul muncii, al vietii in societate, caracterizata prin prezenta gandirii si a limbajului, prin faptul ca omul isi da seama de lumea inconjuratoare si actioneaza asupra acesteia in conformitate cu anumite scopuri dinainte stabilite (Dictionarul limbii romane).

• Prezenta constiintei depinde de integritatea anatomica si functionala a : -sistemului reticulat activator (SRA):

-incepe in portiunea medie a puntii lui Varolio -urca in partea dorsala a mezencefalului -sinapsa in thalamus, de unde pleaca fibrele talamo- corticale -proiectiilor corticale (C)

Alterări ale stării de conştienţă• Coma: pierderea starii de constienta; stare asemanatoare somnului din care bolnavul nu poate fi trezit, ochii sunt inchisi si raman inchisi in ciuda aplicarii de stimuli puternici; fără reversibilitate rapidă• Cauze: Integritatea anatomica si functionala a SRA si C poate fi pierduta prin boli: ale sistemului nervos: - iritatie meningeala şi encefalice leziuni de masa ale emisferelor cerebrale leziuni de masa ale mezenceflului convulsii generalizate - metabolice: intoxicatii (CO, benzodiazepine, opioide, etc) Insuficienta hepatica Coma acido-cetozica din diabet Coma hipoglicemica Coma din tulburarile hidro-electrolitice si acido-bazice Hiponatremie cu hipervolemie si hiperhidratare cerebrala Acidoza metbolica (insuficienta renala) Acidoza respiratorie (insuficienta respiratorie) Clasificarea severităţii comelor: scara Glasgow, funcţie de deschiderea ochilor , răspunsul verbal,

activitatea motorie

Alterări ale stării de constienţă

• Stare vegetativa (coma trează): apare după comă; este treaz dar nu răspunde– tranzitorie sau persistenta (> 1 an)

• Catatonia (psihoze majore): sindrom specific hipomobil, asociat cu psihoze majore.

În forma tipică, pacienţii catatonici par conştienţi au ochii deschişi, dar nu fac

mişcări voluntare şi nu răspund, deşi clipesc spontan

• Mutism akinetic; bolnavul este treaz dar imobil; pacient treaz complet sau parţial care rămâne imobil şi tăcut când este nestimulat. Starea poate fi determinată de hidrocefalie, mase tumorale în regiunea ventriculului al treilea

• Abulie – forma uşoară de mutism akinetic. Bolnavii sunt treji,dar dezaferentază; mişcările verticale ale ochiului şi ridicarea pleoapelor rămân neafectate.

• Blocaj interior - Locked-in

Alterări ale stării de constienţă• Sincopa: pierderea tranzitorie a stării de conştienţă, datorată hipoperfuziei

cerebrale globale tranzitorii, care se caracterizează prin:– Debut rapid– Hipotensiune în ortostatism, cu revenirea rapidă în clinostatism– Durată scurtă– Recuperare completă– Fiziopatologie: hipoperfuzia cerebrală este consecinţa:

– scăderii debitului cardiac : disfuncţie cardiacă

reducerea întoarcerii venoase: hipotensiune ortostatică– Scade rezistenţa periferică– Intervin ambele mecanisme

– Cauze: stenoza aortică, cardiomiopatia hipertrofică, hipotensiunea ortostatică, sincopa vaso-vagală

• Lipotimia (leşinul): pierderea cunoştinţei în ortostatism fără afectarea funcţiilor vitale, cu revenirea într-un interval variabil în clinostatism

• Epilepsie: pierderea cunoştiinţei +convulsii+incontinenţă urinară

• Accidentul vascular cerebral: pierderea cunoştinţei + semne neurologice de focar