curs 3_litoralul mediteranean
TRANSCRIPT
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
1/31
Bazinul turistic al Europei
Litoralul mediteranean
Source: UNEP/MAP-Plan Bleu, 2009
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
2/31
Bazinele turistice ale Terrei
Categorii de spatii turistice
Elementele care intregesc fondul tur ist ic mondial precum si a modului de
interact iune intre resurs ele tur ist ice respect ive cu m ediul incon jurator, condu c ladi ferent ierea mai m ultor categori i de spat i i tur ist ice.
Astfel, dupa nivelul de antropizare se disting:
- spat i i cu predominanta a elementelor naturale (nemodificate
antropic) ex: Marele Canion, Cascada Niagara etc.
- spat i i uso r amenajate tur ist ic – elementele antropice se imbina cu
peisajul natural, apropape nemodificat (Mont Saint Michel, cetatile
precolumbiene etc);
- spat ii tur ist ice in deco r urb an – constituite pe baza unor elemente
caracteristice ale cadrului natural au dat configuratia specifica si ausporit atractivitatea (ex: Paris, Venetia, Atena, Praga, Rio de Janeoro
etc);
- spat i i puternic transformate – rezultate dintr-o actiune de
amenajare indreptata spre utilizarea turistica intensiva; in care
elementele originale ale cadrului natural sunt puternic modificate (ex:
Coasta de Azur, Costa del Sol etc).
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
3/31
Bazinul turistice ale Terrei
Gradul de atractivitate pentru fiecare dintre aceste spatii poate fi
stabilit in mod absolut prin numarul de turisti atrasi sau printr-un set de
indicatori specifici, in marimi relative cum ar fi: nr mediu de turisti pe
km2 / pe zi / pe trimestru etc.
Tarile ale carui teritoriu se caracterizeaza prin atractivitate turistica
datorita existentei unor factori naturali si/sau antropici de exceptie si
care sunt annual vizitate annual de fluxuri masive de turisti, se
constituie in ceea ce unii specialisti numesc bazine ale ofertei
tur is t ice .
Acestea se pot structura dupa dupa criteriul formarii si pozitiei lor in:
bazine truistice traditionale, structurate pe criterii geografice (Europei,
Americilor, Asiei, Africii etc.) si bazine turistice noi, structurate pe
criteriul pozitiei in raport cu locul de formare al cererii.
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
4/31
Bazinul Turistic al Europei
Europa reprezinta principalul bazin turistic traditional alTerrei. Prezenta unor obiective turistice de exceptie
antreneaza in Europa cele mai importante fluxuri turistice
la nivel mondial. Astfel, numai catre Europa Mediterana se
indreapta annual circa 185 milioane de turistiinternationali, concentrati mai ales in sezonul estival, iar
catre Europa Occidentala in jur de 100 milioane turisti.
La nivelul intregului continent se pot deosebi cateva axede circu lat ie tur is t ica . Astfel, Ionel Muntele si Corneliu
Iatu (2003) au creionat aceste axe dupa cum urmeaza:
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
5/31
Bazinul Turistic al Europei
a). axa mediana , pe traseul Rin – Ron – Marea Mediterana, folosita cu
precadere de turistii scandinavi, olandezi, belgieni, germani, britanici,
francezi si elvetieni care pot alege intre destinatiile dintre Franta si
Italia, sau Peninsula Iberica
b) axa occid entala - se desprinde din zona Parisului de cea mediana,
orientandu-se spre SV, spre Tara Bascilor, sau traversand Pirineii
spre interiorul Spaniei.
c) axa orientala – care se formeaza in Germania, canalizandu-se in
bazinul supeior al Dunarii, de unde strabate Elvetia si Austria, pentru
a dirija turistii spre Italia.
d) axa sud-est ica – corespunde miscarilor care au ca destinatie Grecia
sau coasta dalmata.
e) axa nord -sud - se contureza in Europa de Est, avand ca puncte de
plecare in principal Polonia si Rusia, iar ca destinatii favorite Grecia si
Turcia.
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
6/31
Exploatarea turistica a zonelor de litoral
Litoralul mediteranean constituie cea mai extinsa zonaturistica pentru turismul estival, remarcandu-se printr-un
potential natural si antropic de exceptie (valorificat
aproape in totalitate).
Dotare tehnica impresionanta – aprox .5 milioane delocuri de cazare numai in hoteluri.
Numarul de turisti internationali sositi si prin valoarea
veniturilor realizate.
Amenajarile turistice specifice se desfasoara aproape fara
intrerupere intre Gibraltar si Bosfor.
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
7/31
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
8/31
Bazinul turistic al Europei
Litoralul mediteranean
Source: UNEP/MAP-Plan Bleu, 2009
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
9/31
Source: UNEP/MAP-Plan Bleu, 2009
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
10/31
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
11/31
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
12/31
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
13/31
Tendintele incasarilor din turismul international 1970-2010 (US Dollars)
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
14/31
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
15/31
Tendintele pasagerilor de croaziera in principalele
destinatii mediteraneene (2003-2008)
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
16/31
Traficul de containere in porturile din Marea Mediterana in 2005
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
17/31
Localizarea si densitatea accidentelor cu hidrocarburi in
Marea Mediterana in 2004
Rezervele productiilor de petrol si gaze naturale in regiunea
mediterana 01/01/2007
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
18/31
Deseuri generate pe cap de locuitor in 2006 (kg/loc/an)
Deseuri municipale
Deseuri industriale nepericuloase
Deseuri periculoase
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
19/31
Provenienta deseurilor marine in Marea Mediterana
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
20/31
Componenta deseurilor municipale in cateva din tarile mediteraneene
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
21/31
Populatia fara acces la instalatii sanitare
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
22/31
Tendintele in ponderea populatiei conectata la statiile de epurare 1980-2006
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
23/31
Bazin de captare
Interiorul zonei costiere, campii costiere, benzi constiere, Poluarea terestra, captarea apei
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
24/31
Exploatarea turistica a zonelor de litoral
Litoralul mediteranean spaniol
In Spania, linia tarmului mediteranean a inceput sa fie amenajata
masiv dupa 1950, turismul litoral dezvoltandu-se in mai multe
sectoare denumite local “costa” .
Cea mai mare extensiune Costa del Sol, intre Gibraltar si Capo de
Gato, prezinta un aspect puternic urbanizat (fenomenul demarbellizare), spatiul natural fiind complet transformat, pana la
disparitia elementului natural. Lantul muntilor Sierra Nevada insoteste
acest sector litoral si constitute un paravan pentru masele de aer si ca
urmare climatul este mult mai placut.
In profil teritorial, zona a fost amenajata printr-un lant continuu de
statiuni destinate in general turismului de masa (este o zona in care s-
au produs o serie de efecte necontrolate in domeniul constructiilor,
spatiu aglomerat si multe cladiri de peste 10 etaje).
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
25/31
Litoralul mediteranean spaniol
Dintre cele mai cunoscute statiuni: Estepona, Marbella, Fuengirola,
Benalmadena, Torremolinos, Torre del Mar, Torrenueva, Castell del
Ferro, Almerimar, Roquetas del Mar etc.
In statiunea Estepona sectoarele de plaja insumeaza 23 km, intre
acestea remarcandu-se: plaja La Rada, plaja El Cristo, plaja Marinaimpartita in doua sectoare: portul pentru nave de pescuit, portul pentru
ambarcatiuni de agrement. Hotelurile sunt numeroase predominand
cele mari: Gand Hotel Playabella, Los Duna Beach Hotel & SPA etc.
Statiunea Marbella prezinta sectoare inguste de plaja, din cauzadensitatii mari a cladirilor de peste 10 nivele, care formeza adevarate
ziduri de beton paralele cu marea. In sirul al doilea s-au dezvoltat
case de vacante ale unor miliardari, multi dintre ei din lumea araba, cu
terenuri de sport, piscine, terenuri de golf etc.
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
26/31
Intre Cabo de Palos si Cabo del Nao se desfasoara Costa Blanca, avand ca
centru urban important orasul Alicante, cu statiuni renumite: Benidorm, Calpe,
Altea, Villajoyossa, Santa Pola, Torrevieja, La Manga der Mar Menor etc. In
aceasta zona predomina clientela straina si de varsta a treia, capacitatea de
primire fiind deosebita. De ex., statiunea Benidorm poate gazdui pana la 300
000 turisti/serie, priminind annual peste 3 milioane de turisti.
Exista facilitati deosebite oferite pentru congrese, intalniri de afaceri sau
sportive, posibilitati de cazare pe termen lung (pentru pensionari care au
avantajul de a se bucura de iernile blande) – statiune privilegiata.
Una dintre cele mai moderne statiuni din zona este Manga der Mar Menor,
creata pe un cordon litoral de 22 km lungime si 300 m latime, ce inchide
partial o laguna – conditiile naturale si amenajarile specifice sunt favorabile
sporturilor nautice.
Litoralul mediteranean spaniol
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
27/31
Spre nord, in zona Golfului Valenciei, intre Cabo del nao si cabo de
Tartosa, se desfasoara Costa del Azahar. Este o zona care se
adreseaza prioritar turistilor interni, intrucat nu dispune de dotari
complexe (numeroase case de vacante cu propietari spanioli).
Dintre cele mai importante statiuni amintim:Vinaros, Benicarlo,
Benicasim, Sagunto, Meliana, Denia (la inceputul lunii iulie sedesfasoara un interesant festival cand in apropierea marii sunt
eliberati cativa tauri), Cullera (scufundari acvatice).
Intre Cap de Tartosa si Barcelona se desfasoara Costa Dorada, cu
centrul urban tarragona si statiunile maritime mai importante: Vilanovai la Geltru, Calafell, Torredembarra, Salou etc. Zona este mai putin
intrata in circuitul international prezentand importanta pentru turismul
intern. Amenajarile turistice sunt relativ putine predominand, ca spatii
de cazare campingurile (14%).
Litoralul mediteranean spaniol
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
28/31
La nord de Barcelona, pana la Cap de Creus si granita cu Franta, se
desfasoara Costa Brava, o zona cu relief foarte variat si atragator, respectivun tarm dantelat cu promontorii muntoase ce alterneaza cu mici golfuri si
zone de plaja. Este o regiune cu traditie a coastei mediteraneene, cu statiuni
cunoscute inca din sec. XIX. In prezent, regiunea este bine acoperita cu cai
de comunicatie, pretul este accesibil, fapt pentru care este preferata de turistii
francezi.
Dintre cele mai cunoscute statiuni: Tossa del Mar, Lloret del Mar, Blanes,Roses, Mataro, Calella etc. Unele statiuni au parut pe locul unor statiuni
pescaresti.
Turismul spaniol este bine reprezentat si in zona insulara arhipeleagul
Balearelor (insulele Mallorca, Menorca, Ibiza).
Centre urbane de interes turistic: Palma de Mallorca, Ciutadella, statiunimaritime: Camp de Mar, Mahon, Santa Eulalia del Rio, Cala Millor, Port de
San Miguel etc.
In zona insulara se remarca numarul foarte mare al caselor de vacanta (peste
2 milioane).
Litoralul mediteranean spaniol
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
29/31
Litoralul mediteranean francez
(riviera franceza)
Este cea mai veche in ordinea intrarii in circuitul international si a
amenajarii.
Cuprinde statiuni turistice de talie internationala (Coasta de Azur),
unde annual sosesc circa 10 milioane turisti (dintre care mai mult de
jumatate la Nice). Orasul Nice s-a dezvoltat pe locul unei vechi
asezari din perioada romana, evoluand ca asezare pescareasca, iar
din sec. XIX se face cunoscuta ca statiune turistica (o contributie
deosebita la dezvoltarea asezarii ca statiune turistica au avut-o
britanicii, care au construit aici primele stabilimente turistice, respectiv
renumita “Promenade de anglais” care la sfarsitul sec. XIX totaliza 1km lungime. Orasul s-a extins teritorial dupa cel de-al doilea razboi
mondial, implicit si promenada s-a extins cu 9 km spre vest, insotita
de constructii noi (apartamente semirezidentiale).
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
30/31
Pe o lungime a tarmului de cca 150 km se desfasoara mai multestatiuni, intre care: Saint Tropez, Saint Raphael, Cannes, Antibes, Nice, Menton, Monte Carlo etc.
Coasta de Azur este o regiune care inregistreaza una dintre celemai intense activitati turistice la nivel mondial, si, totodata, ceamai solicitata zona turistica din lume (un raport de 100 turisti / 1locuitor) ( A. Gheorghilas – Geografia Turismului – Metode de
analiza in turism). Densitatea mare a amenajarilor turistice a creat, in timp, o serie
de probleme intre care:
- aglomeratia
- suprasaturatia
- degradarea mediului geografic
Intre solutiile care s-au gasit pentru estomparea acestor efecte
negative a fost si aceea de prelungire a amenajarilor litoraledincole de St.Tropez, pana la Toulon, unde campia litorala delargeste foarte mult, prin lucrari de amenajare turistica de tip “ex-nihilo” (din nimic nu se naste nimic ).
Litoralul mediteranean francez
(riviera franceza)
-
8/21/2019 Curs 3_litoralul Mediteranean
31/31
Spre sud (dincolo de Cap Camarat) au aparut noi
sectoare de coasta: Cote de Maure cu statiunile
Hyeres, Le Levandou, Le Canadel etc. Cote dAzur
Varoise, intre gurile Rhonului si Toulon, cu statiunile:Cassis, La Ciotat, Bandol, Sanary sur Mer, precum si
marele centru urban portuar Marsilia; Cote dAmetist,
cuprinzand mari complexe turistice in Delta Rhonului,
cu statiunile: Port Camarague, Le Grande Motte,
Sette, Gruissan, Narbone – continua amenajarile
turistice pana la granita cu Spania, prin statiunile: Port
Barcares, Canet, Banylus, Callioure etc.
Litoralul mediteranean francez
(riviera franceza)