curs 2 2013

DIAGNOSTICUL IN PATOLOGIA ORALĂ

DIAGNOSTICUL IN PATOLOGIA ORALĂ

Stabilirea diagnosticului presupune parcurgerea următoarelor etape :

● anamneza (1)

● examen clinic (2)

● examinări complementare(3)

PRINCIPII IN DESFASURAREA ANAMNEZEI

- medicul se prezintă pacientului;- se adresează nominal;- incepe cu intrebari « deschise »;- alterneaza intrebarile

« deschise » / »inchise »;- evita intrebarile care sugereaza un raspuns;- evita jargonul medical;- explica necesitatea intrebarilor specifice;- se evalueaza starea mentala a pacientului;- se evalueaza asteptarile pacientului de la

tratament.

DIAGNOSTICUL IN PATOLOGIA ORALĂ - Anamneza

►poate orienta stabilirea diagnosticului a. Datele administrative b. Factori de risc (fumat, alcool, droguri, profesionali, şocuri, risc oncologic, boli autoimune)c. Antecedente heredo-colateraled. Antecedente personale

- fiziologice- patologice

e. Motivul prezentăriif. Istoric


a. Datele administrative

- varsta;

- sex;

- apartenenta la grupuri etnice;

- ocupatia.

► regiunea geografica - raport intre leziunile carioase si concentratia de fluor din apa potabila;

- obiceiuri;

► profesia:

a. mediu toxic:»intoxicatii profesionale cu Pb, Hg, Bi»leziuni carioase a dintilor frontali – cofetari;»eroziuni dentare - muncitori din industria acizilor;

b. suprasolicitări dentare ocluzale


b. Factori de risc:- fumat: durata (ani) şi cantitatea

(nr.ţigări/ zi ± obiceiul de a mesteca tutun;

- alcool: cantitatea zilnică şi tipul de băuturi ;

- droguri,- profesionali: profesia actuală şi

anterioară ;- şocuri, evenimente stressante;- factori de risc oncologic,- boli autoimune.


c. Antecedente heredo-colaterale:

- afecţiuni similare în familie ;- afecţiuni generale care:

► pot fi corelate cu afecţiunea actuală a pacientului; ► pot influenţa

● evoluţia afecţiunii actuale;

● tratamentul afecţiunii actuale.


c. Antecedente personale patologice:

- diagnosticul manifestarilor orale ale afectiunilor sistemice;

- identificarea afectiunilor / medicatiei ce pot influenta tratamentele stomatologice / interventiile chirurgicale



- formular - economie de timp;- nu am omis date importante;- medico-legal;



- formular - a citit si inteles intrebarile;- se verifica verbal datele;- medic specialist;- rubrica pentru pacient;- anamneza medicamentoasa.

• Anexă la fişa de examinare• Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . • Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . • Data naşterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . • Adresă: Judeţ . . . . . . . . . . . . . . . . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . • Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. Nr. . . . . . • Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . • Ocupaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . • Data naşterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sex M / F• Vă rugăm să răspundeţi la întrebările de mai jos. Răspunsurile

dumneavoastră vor fi înregistrate şi vor fi confidenţiale, în concordanţă cu legile în vigoare. Aceste informaţii sunt vitale pentru alegerea unui tratament cât mai potrivit pentru dumneavoastră.

• Dacă aveţi orice nelămurire cu privire la modul în care sunt formulate întrebările sau de altă natură, vă rugăm să solicitaţi ajutorul personalului medical.

• Fumaţi? Da Nu

• În cazul unui răspuns afirmativ, precizaţi câte ţigări fumaţi / zi . . . . . . . . . . . . . . . .

• Luaţi medicamente pentru plăceri personale? Da Nu

• În momentul de faţă vă aflaţi sub tratament pentru vreo afecţiune? Da Nu

• Aţi fost vreodată sub tratament cu anticoagulante? Da Nu

• corticosteroizi? Da Nu

• antidepresive? Da Nu

• Aţi făcut vreodată radioterapie? Da Nu

• Suferiţi de - afecţiuni ale inimii? Da Nu

• - hipertensiune arterială? Da Nu

• - boli reumatismale? Da Nu

•

• - diabet zaharat? Da Nu

• - anemie? Da Nu

• - afecţiuni hepatice? Da Nu

• - astm? Da Nu

• - afecţiuni alergice? Da Nu

• - epilepsie? Da Nu

• - tulburări de coagulare ale sângelui? Da Nu

• - alte afecţiuni? Da Nu

• Pentru răspunsurile afirmative, precizaţi care sunt acestea: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Sunteţi alergic la Penicilină? Da Nu

• alte medicamente? Da Nu

• diverse substanţe chimice, altele? Da Nu

• Pentru răspunsurile afirmative, precizaţi care sunt acestea: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Aţi fost anesteziat înaintea tratamentelor stomatolgice? Da Nu

• Aţi prezentat vreodată efecte adverse după anesteziile locale? Da Nu

• Aţi prezentat vreodată sângerări prelungite după extracţii sau răniri? Da Nu

• În momentul de faţă urmaţi vreun tratament medicamentos? Da Nu

• În caz de răspuns afirmativ, precizaţi (dacă este posibil: medicamentele, doza, motivul administrării) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

•

• Doar pentru femei • Sunteţi însărcinată?

Da Nu• • Vă rugăm să precizaţi orice alte informaţii legate de antecedentele

medicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Declar că am citit şi înţeles cele scrise mai sus. Recunosc că am primit răspuns satisfăcător la toate întrebările pe care le-am avut în legătură cu cele expuse mai sus. Declar că nu voi trage la răspundere nici pe medical dentist nici e orice alt membru al personalului pentru omisiunile sau greşelile pe care e posibil să le fi făcut în completarea acestui formular în cazul în care aceştia acţionează într-un fel sau altul pe baza declaraţiilor mele.



- cronologic: afecţiunile, intervenţiile

chirurgicale, eventualele accidente pe

care pacientul le-a suferit;

- data diagnostării, tratamentele

efectuate, rezultatul terapeutic obţinut,

starea prezentă (vindecat/activ), etc.

- tramentele medicamentoase efectuate

în prezent şi în antecedente (lichen plan oral,

hiperplazii gingivale, xerostomie, etc. )

• Antecedente stomatologice– diagnosticul dureri dentare;– excluderea dintilor ca si cauza a simptomelor

cervico-faciale;

Se noteaza corelatia dintre simtome si orice tratament stomatologic / lipsa acesteia.


DIAGNOSTICUL IN PATOLOGIA ORALĂ – Motivul prezentării

►consemnarea motivelor cu cuvintele pacientului;► durata, evolutia in timp a semnelor si simptomelor► tratamente si eficienta acestora;►factori relevanti din istoricul medical; relatia temporala dintre acesti factori si MP

• Mp – sugereaza dg;

- dg. provizoriu - examen clinic, examinari complementare → dg de certitudine.

• Tratamente ineficiente – reconsiderarea dg!• Concordanta semne fizice – durere.



► durere: - tipul: lancinanta, pulsatila, curentare. etc.- severitatea;- durata: de la debut; durata crizelor dureroase;- natura: continua, periodica, paroxistica; prezenta

intre atacuri?- factori declansatori – asocierea cu tratamente

stomatologice!- localizarea: teritoriu de distributie, localizata /

iradiata, afecteaza terotoriul de distributie al unui nerv;


► tulburări funcţionale: instalate brusc/progresiv, de diferite grade, continue / intermitente / discontinue.

► formaţiuni, leziuni : bine delimitate / difuze, instalate progresiv / brusc, s-au extins treptat, au/nu tendinţa de a regresa, şi-au modificat aspectul de la debut/ nu. ► fenomene generale asociate – febră, stare generală alterată, adinamie.

► fenomene locale asociate – adenopatie, tumefacţie, modificarea temperaturii, culorii locale, leziuni cutanate asociate

DIAGNOSTICUL IN PATOLOGIA ORALĂ - Istoric

Istoricul afecţiunii:►când a debutat afecţiunea;► felul debutului: brusc/insidios;► simptomatologia asociată; ► evoluţia acesteia;► alte afecţiuni asociate;► factori agravanţi / amelioranţi ai

simptomatologiei;► tratamente urmate, medicaţa administrată,

doza, intervalul de timp, rezultate, efecte secundare, recidive după întreruperea medicaţiei;

► starea actuală apreciată de pacient.

Consimtamantul pacientului

• Tipul de investigatie / interventie;• Riscuri / complicatii posibile;• Evolutie;• Declaratie semnata si datata de medic• Sectiune pentru pacient / reprezentant legal:

– procedura a fost explicata, inteleasa;– drept legal de semnatura;– proceduri inacceptabile.

Semnat si datat de medic si pacient / reprezentant legal

DIAGNOSTICUL IN PATOLOGIA ORALĂ – Examenul clinic

► examen clinic general

► examen clinic loco-regional:

- exobucal (al feţei şi gâtului);

- endooral;

► înregistrarea datelor (imagini!):

- fotografiere;

- cameră intraorală.

Inregistrarea datelor (imagini!)

• Tripla necesitate:

- de ordin medical

- de ordin stiintific

- de ordin medico-judiciar

DIAGNOSTICUL IN PATOLOGIA ORALĂ – Examenul clinic

Priviti pacientul inainte de a privi in cavitatea bucala!

Examenul clinic general

1. Examen clinic general- dezvoltare somatică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- stare generală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - orientare temporo-spaţială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - atitudine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - coloraţia tegumentelor şi mucoaselor . . . . . . . . . . . . .

- tensiunea arterială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - pulsul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Rezultatele consultului de la medicul de familie şi / sau specialist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Examenul clinic general - Inspecţie

► semne de afectiune cardio-vasculara:

• obezitate morbida;

• semne de dependenta nicotinica;

• xantelasma;

• degete hipocratice;

• unghii cianotice;

• hemoragii ale patului unghial;

Xantelasma: un ansamblu de papule / placi galbui usor proeminente, in unghiul intern al pleoapelor, constituite din depuneri de colesterol.

Degete hipocratice: curbarea unghiei si hipertrofia ultimei falange

Unghii cianotice

Hemoragii ale patului unghial

Anestezia locală la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare• consult cardiologic (maximum 1 lună);• administrarea medicaţiei de rutină (excepţie medicaţia anticoagulanta - modificată / adaptată de medicul cardiolog, sub controlul coagulogramei);• poziţie semişezând;• reducerea descărcării de catecolamine endogene:

- anestezie topica;- analgezie bună fără a depăşi doza de 0,036 mg de epinefrină (echivalentul a 2 carpule de 1,8 ml de Lidocaină 2% cu 1:100.000 epinefrină);- aspirare înaintea injectării anestezicului (evitarea injectării intravasculare).

• premedicaţie sedativă (Midazolam 7,5 mg per os);

Profilaxia endocarditei bacteriene infecţioase

Se impune înaintea următoarelor intervenţii:- proceduri în cursul cărora se anticipează sângerare semnificativă;- intervenţii chirurgicale de mică amploare (extracţii, inserare de implante, replantarea, etc.);- tratamente endodontice;- tratamente parodontale;- injecţii intraligamentare;- aplicarea de aparate ortodontice.

Regim standard:► adulţi care nu sunt alergici la Penicilină

2 g Amoxicilină per os, cu o oră înaintea intervenţiei;2 g Ampicilină i.m. sau i.v. cu 30 minute înaintea intervenţiei,

la persoanele la care nu este posibilă administrarea pe cale orală.

Regimuri alternative: când pacientul a primit în ultimele 14 zile / prezintă hipersensibilitate la beta-lactamine:

600 mg Clindamicină per os, cu o oră înaintea intervenţiei sau2 g Cefazolină per os, cu o oră înaintea intervenţiei, sau500 mg Azithromicină sau Claritromicină per os, cu o oră

înaintea intervenţiei;600 mg Clindamicină i.v. cu 30 minute înaintea intervenţiei

sau1 g Cefazolină i.m. sau i.v., cu 30 minute înaintea intervenţiei,

la persoanele la care nu este posibilă administrarea pe cale orală.


► semne de afectiune pulmonara cronica:

• respiraţie şuierătoare;

• tahipnee;

• dispnee;

• tuseAfecţiunile pulmonare cronice (astm bronşic, bronhopneumopatia

cronică obstructivă) pot influenţa tratamentul stomatologic consecutiv alterării oxigenării tisulare.


► semne de afectiuni endocrine:

• extremităţi mari – urechi, nas, mâini, picioare;

• macrocheilie;

• protruzie mandibulară;

• facies caracteristic;

• mâini şi picioare in forma de sapă;



• creşterea excesivă a oaselor şi ţesuturilor moi



• mărirea tiroidei;

• transpiraţie excesivă;

• mărirea fantelor palpebrale, exoftalmie.

► tratamentele stomatologice pot fi dificile datorită anxietăţii şi iritabilităţii specifice;

Consult de specialitate !



• hiperpigmentaţie maculară cutanată generalizată, cu preponderenta la nivelul palmelor, patului unghial şi gingiilor

Examenul clinic exobucal

Insuficienţa adrenală ca efect secundar

al terapiei cu antiinflamatoare - pigmentaţia generalizată a mucoasei orale, a tegumentului capului şi gâtului.

Boala Addison:aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

http://www.emedicine.com/cgi-bin/foxweb.exe/makezoom@/em/makezoom?picture=%5Cwebsites%5Cemedicine%5Cderm%5Cimages%5CLarge%5C1872DER0761-03.JPG&template=izoom2


• risc de supresie adrenocorticală, colaps circulator, supresia răspunsului inflamator şi imun, infecţii oportuniste.

• Conduita în cabinetul de medicină dentară– consult de specialitate;– dublarea dozei de Prednison în ziua intervenţiei

stomatologice;– dacă pacientul este corticodependent se recomandă

antibioprofilaxia infecţiilor locale.



• obezitate cu distribuţie centripetă;

• faţă “în lună plină”;

• tegumente subţiri;

• tendinţa la echimoze;

• atrofii musculare (respectă miocardul şi diafragmul);

Conduita în cabinetul de medicină dentară

- consult de specialitate;-procedurile de rutină, inclusiv extracţiile, se realizează cu anestezie locală eficientă, în condiţiile asigurării controlului adecvat al durerii postoperatorii, cât mai atraumatic şi fără suplimentarea corticosteroizilor;- dacă se anticipează dureri postoperatorii semnificative, se dublează doza zilnică de steroizi în ziua procedurii, precum şi în cea precedenta, dar fără a se depăşi doza maximă fiziologică (echivalentul a 300 mg de hidrocortizon);- la pacienţii cu regim intermitent de administrare a corticosteroizilor, manoperele se realizează în ziua în care se administrează terapia steroidică (nu este necesară modificarea schemei terapeutice).- în cazul intervenţiilor sângerâde se va face antibioprofilaxia infecţiilor locale.


► semne de anemie:

• paloare (inclusiv a buzelor şi unghiilor);


► afectiuni ale glandelor parotide

Examenul clinic loco-regional - Inspecţie

► Femeile trebuiesc rugate să se demachieze deoarece fardurile pot masca diversele modificări.

► lumina adecvata;

► oglinda;

Examenul clinic loco-regional - Inspecţie

• Norma frontala: - forma feţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - simetria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - şanţuri faciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -

aspectul tegumentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - modificări de coloraţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - integritatea tegumentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - roşul buzelor şi porţiunea dermică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - volumul buzelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- culoarea roşului de buze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - conturul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- raportul buzelor - treapta pozitiva sau inversata - modificări patologice la nivelul buzelor

Forma feţei

Simetria fetei

Sanţuri faciale nazo-geniene

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

aaaaaSanturi faciale aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

Coloratia tegumentelor

Buzele: Buzele: - culoarea rosului de buze- culoarea rosului de buze

- comisurile orale- comisurile orale

Roşul buzelor şi porţiunea dermică


- volumul buzelor: mărit – buze

groase la acromegali, limfatici, etc.

Examenul clinic exobucal - Inspecţie

Anemie – buze palide


-buze cianotice: insuficienţa

circulatorie, asfixie, tulburări

circulatorii de cavă superioară ;

Examenul clinic exobucal - Inspecţie


- erupţii: erupţia labială cea mai des întâlnită este herpesul labial.

• cruste brune-negricioase, aderente; buze uscate şi crăpate; - eritem multiform;- boli grave (pneumonii, fibra tifoidă, peritonita,

etc.), mai ales dacă se neglijează igiena orală.


-ulceraţii :

Roşul buzelor şi porţiunea dermică-ulceraţii : ► macerarea şi fisurarea

comisurilor orale (cheilita angulară);

● etiologie:

-infecţie streptococică (Streptococcus plicatilis);

-infecţie cu Candida albicans;

- deficite nutriţionale (complex vitaminic B sau fier);

- reducerea dimensiunii verticale de ocluzie (bruxism, lucrări protetice incorecte, etc.).

Majoritatea cazurilor răspund la terapia antifungică (fără altă intervenţie

terapeutică).


-ulceraţii :

►sifilisul în forma sa primară = şancrul sifilitic:

Şancrul sifilitic

Dimensiune: variabilă;Localizare: mai ales la nivelul buzelor sau limbii;Formă: eroziune rotundă sau ovalară ;Margini: regulate;Periferie: uneori halou roşu;Fundul plat, acoperit de un exudat gri; baza indurată, îngroşată = „carte de vizită”Simptome absente = ulceraţie indoloră;Adenopatie satelită constantă.


-leziuni actinice ale buzelor = cheilita actinică

- afectează în special buza inferioară;

-Clinic:

► o modificare atrofică cu eritem asociat,

► leucoplazie cu subţierea marcată a epiteliului.

Modificările pot fi adesea observate simultan, în arii adiacente vermilonului.

Etajele fetei

INSPECTIE: Norma laterala

Examenul clinic exobucal – palpare

- elasticitatea părţilor moi . . . . . . . . . . . . . . . . .

- integritatea contururilor osoase . . . . . . . . . . . .

- sensibilitatea punctelor sinusale . . . . . . . . . . . .

- punctele de emergenţă ale ramurilor trigeminale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- grupele ganglionare superficiale . . . . . . . . . . . .

- glandele salivare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Depistarea zonelor infiltrate sau a unor noduliDepistarea zonelor infiltrate sau a unor noduli

Palpare contururi osoase

Integritatea contururilor osoase (mandibula, arcada zigomatica, malar, oase nazale, marginea

inferioara si superioara a orbitei)

Palparea ganglionilor• -gg preauriculari- imediat

înaintea tragusului• -gg retroauroculari• -gg genieni, în obraz, de-a

lungul vaselor faciale• -gg submandibulari- în loja

submandibulară, dedesubt şi înăuntrul corpului mandibulei

• -gg submentonieri• -gg cervicali superficiali-

înaintea m. st.cl.m şi de-a lungul vaselor mari

• -gg cervicali profunzi –de-a

lungul marginii posterioare a sternocleidomastoidianului

• gg.occipitali

Palparea gg. laterocervicali profunzi

• capul drept, mana pe m.scm.

• se cere pacientului sa intoarca spre mana examinatorului capul si sa se uite in jos;

• police si indexul vor palpa profund

Palparea gg laterocervicali superficiali

• ►capul intors intr-o parte;

• ► de-a lungul partii expuse a gatului se plaseaza degetele ambelor miini pe m.st.cl.m.

► palpare continua, de la mandibula la umar

Palpare gg. occipitali si

retroauriculari

• Gg.occipitali- palparea regiunii occipitale (capul in piept)-bimanual, simetric

• Gg.retroauriculari- palpare bimanuala, simetrica


►grupele ganglionare superficiale:- dacă există ganglioni palpabili, se notează:

- localizarea,- numărul,- dimensiunea, - consistenţa, - sensibilitatea la palpare, - mobilitatea/aderenţa faţă de planurile

superficiale şi profunde.


• Limfadenopatia secundara infectiei – mobila, dureroasa;

• Limfadenopatia secundara neoplasmelor – asimptomatica, fixata la tesuturile subiacente.

► Inspectie:

- amplitudinea deschiderii gurii;

- excursia mentonului în cursul mişcărilor de deschidere şi închidere a gurii - devierea mentonului;

► Palpare bimanuala:

- simetria si continuitatea miscarilor mandibulare;

- cracmente, frecaturi, crepitatii, salturi articulare, dureri, deformatii;

Examinarea articulaţiei temporo-mandibulare

Examenul clinic endooral

► sistematic;

►lumina adecvata;

► oglinda;

► sursa aer – saliva vascoasa – biocarbonat de sodiu.


► Aerul expirat – miros specific:● putrid: neoplasmul limbii, stomatita gangrenoasă, noma, supuraţiile bronho-pulmonare, cariile dentare. ● aldehidic - alcoolici ; ● amoniacal – uremie; ● acetonă (mere putrede) în diabetul zaharat cu acidoză ● fad, dulceag în angina difterică

Examenul endobucal:

1. examenul mucoasei orale1. examenul mucoasei orale

2. examenul arcadelor 2. examenul arcadelor dentaredentare

3. examenul parodon3. examenul parodonţiului ţiului marginalmarginal

Examenul clinic endooral- examinarea mucoaselor

• culoarea mucoasei orale


● Culoarea mucoasei orale:

- tradiţional: culoare roz-somon .

- mari variaţii dependente de nivelul de:

► pigmentaţie rasială,

► vascularizaţie şi

► keratinizare

Cantitatea de pigment cutanat este în general proporţional cu cantitatea de pigmentare al mucoasei orale.

Examinarea mucoaselor

- mucoasa labială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - mucoasa jugală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - palparea glandei parotide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - mucoasa linguală - faţa dorsală

- mucoasa ventrală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - mărimea limbii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- mobilitatea limbii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - consistenţa limbii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- tonicitatea limbii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - palparea limbii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - mucoasa planşeului bucal

- orificiile glandelor salivare submandibulare . . . . . . . . . . . . . . - plica sublinguală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - şanţul paralingual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - palparea bimanuală a glandelor submandibulare

- saliva parotidiană . . . . . . . . . . - palparea bimanuală a limbii şi planşeului . . . . . . . . . . . . . . . .

- mucoasa palatului dur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- mucoasa palatului moale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - mucoasa regiunii tonsilare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - amigdala palatină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- mucoasa gingivală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - mucoasa mobilă

Examinarea mucoaselor


Mucoasa labială - se examinează cu buzele

răsfrânte;- netedă, moale, lucioasă

şi lubrifiată de secreţiile glandelor salivare minore.


Mucoasa labială

► ► Mucoasa fundului de sac Mucoasa fundului de sac vestibular superior si inferiorvestibular superior si inferior

► ► Starea bridelor si a frenuluiStarea bridelor si a frenului

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

VestibululVestibulul::

- spatiu ingust:- spatiu ingust:

* extern - buze si obraji* extern - buze si obraji

* intern - dinti si procese alveolare, superior si * intern - dinti si procese alveolare, superior si inferiorinferior

- se examineaza vestibulul labial si bucal:- se examineaza vestibulul labial si bucal:

* aspectul si coloratia mucoasei* aspectul si coloratia mucoasei

* formatiuni patologice care pot umple * formatiuni patologice care pot umple vestibulul stergandu-i reliefulvestibulul stergandu-i relieful

* prezenta fistulelor sau a unor formatiuni de * prezenta fistulelor sau a unor formatiuni de tip papilomatos pe mucoasa crestelor tip papilomatos pe mucoasa crestelor

alveolarealveolare

Mucoasa jugalaMucoasa jugala::

Inspectie:Inspectie:

- cap intors spre partea de examinat;- cap intors spre partea de examinat;

- indepartarea obrazului cu 1 sau mai multe degete, - indepartarea obrazului cu 1 sau mai multe degete, proiectare lumina cu oglindaproiectare lumina cu oglinda;;

Examenul clinic endooral Mucoasa jugală:

- suplă, mobilă şi acoperă faţa internă a obrazului ;

- culoarea: roz-pală.

De-a lungul planului de ocluzie - un pliu, linia albă jugală = o hiperkeratoză benignă secundară iritaţiei uşoare, pe termen lung, dată de cuspizii dinţilor.


Papila canalului Stenon - locul de deschidere a canalului glandei parotide;

- deasupra liniei albe jugale, în dreptul molarului doi superior: mici mase de ţesut moale, = 4-7 mm.

- palparea uşoară a glandei salivare eliminarea salivei din duct.

- palpare:- palpare:

- presiune manuala pe suprafata - presiune manuala pe suprafata cutanata a regiunii parotidiene - cutanata a regiunii parotidiene - caracterul salivei care se scurge: caracterul salivei care se scurge: limpede, vascoasa, apoasa, limpede, vascoasa, apoasa, purulentapurulenta

- palpare bimanuala a grosimii - palpare bimanuala a grosimii obrazului obrazului

►► tumori nodulare incipiente in tumori nodulare incipiente in grosimea obrazului ;grosimea obrazului ;

►►calculi salivari calculi salivari


Glandele salivare minore şi granulele Fordyce pot determina o structură granulară a mucoasei jugale.

Glandele sebacee ectopice - granulele Fordyce - prezente la majoritatea pacienţilor (80%): mici papule alb-gălbui, 1 -2 mm , dispuse izolat sau în aglomerări uneori foarte dense.

Leucoedemul

- modificare de aspect a mucoasei;

- epiteliul îngroşat realizează un aspect opalescent, uşor plicaturat, ca un văl translucid.

- mucoasa - suplă, elastică, consistenţa nemodificată.

Examenul clinic endooral – mucoasa jugală

• Modificările patologice pot fi

- primare sau

- pot face parte din cortegiul de simptome al unor afecţiuni generale, acute sau cronice.

- stomatite: mucoasa jugală de culoare roşie intensă, tumefiată, edemaţiată, însoţită de senzaţa de

uscăciune a mucoasei orale.


► rujeolă: perioada de invazie:

-pe mucoasa jugală, fond eritematos, grup de pete albe, albe-albăstrui, de mărimea unui bob de griş = semnul lui Koplik.

- durează 2-3 zile şi

preced cu 2-3 zile

erupţiile cutanate =

= valoare semiologică


► hemoragii la nivelul mucoasei jugale:

- pot apare izolat sau

- concomitent cu cele cutanate: în bolile şi sindroamele hemoragipare (scorbut, hemofilie, leucemie acută, insuficienţă heptică gravă, etc.).


►Boala Addison: plăci pigmentare, sub forma unor pete mici, brune, cu o uşoară nuanţă violacee.


►Ulceraţii:

-traumatice sau

-infecţioase.

Stomatita aftoasă:

-ulceraţii dureroase, superficiale, rotunde-ovalare, acoperite cu un depozit opalin;

Stomatita ulceroasă şi ulcero-membranoasă:

- ulceraţii neregulate, acoperite de o masă gălbuie-aurie şi în conjurate de o zonă eritematoasă.


►Ulceraţii: traumatisme cauzate de dinţi

infecţioase.

Noma - stomatită gangrenoasă, cu punct de plecare de la orificiul canalului lui Stenon;

- debutează cu o flictenă, care se ulcerează repede, iar în jur se produce o congestie puternică.

- ulceraţia se acoperă de o masă necrotică, putridă, cenuşie-negricioasă, care are tendinţa la extindere rapidă în suprafaţă şi profunzime, mergând până la perforaţia obrazului.


http://drugline.org/img/ail/2814_2833_2.jpg

Bolta palatinaBolta palatina - joasa, plata, medie, adanca, ogivala - joasa, plata, medie, adanca, ogivala

Inspectie - palatul dur Inspectie - palatul dur - aspect, forma, adancime, starea - aspect, forma, adancime, starea mucoasei si a rugilor palatinemucoasei si a rugilor palatine

Palpare Palpare - prezenta si forma torusului palatin- prezenta si forma torusului palatin

Bolta palatinaBolta palatina - palatul moale - palatul moale

- inspectia valului palatin --> despicaturi, - inspectia valului palatin --> despicaturi, perforatii, abceseperforatii, abcese

Sifilisul

• Sifilisul tertiar: gome (ulceratii distructive), leziuni ale sistemelor cardio-vascular si nervos central;

LimbaLimba - Inspectie: - Inspectie:

- marimea, mobilitatea limbii- marimea, mobilitatea limbii

- fren lingual scurt - limiteaza miscarile limbii- fren lingual scurt - limiteaza miscarile limbii

- pozitia limbii cu insertia anterioara sau - pozitia limbii cu insertia anterioara sau posterioaraposterioara

- pentru a observa mai bine - pentru a observa mai bine marginile si baza limbii se marginile si baza limbii se tractioneaza limba cu tractioneaza limba cu ajutorul unor comprese de ajutorul unor comprese de tifontifon

Examenul clinic endooral – mucoasa linguală

►Faţa dorsală a limbii: mată, rugoasă, datorită prezenţei pe suprafaţa ei a numeroase papile mai mult sau mai puţin keratinizate.

Papile fungiforme si Papile fungiforme si filiformefiliforme

Papile circumvalate Papile circumvalate in forma de Vin forma de V

Modificari ale mucoasei linguale:Modificari ale mucoasei linguale:

- modificari de culoare: roseata (boli infecto-- modificari de culoare: roseata (boli infecto-contagioase), paloare (anemii, modificari contagioase), paloare (anemii, modificari circulatorii)circulatorii)

- leziuni ulcerative: traumatice, afte, stomatite - leziuni ulcerative: traumatice, afte, stomatite ulcero – necrotice, etculcero – necrotice, etc

- modificari fisurale - fara semnificatie sau - modificari fisurale - fara semnificatie sau asociate cu avitaminoza B;asociate cu avitaminoza B;

- limba incarcata - tulburari gastro-intestinale, - limba incarcata - tulburari gastro-intestinale, boli febrileboli febrile


► Limba scrotală: faţa dorsală prezintă

şanţuri sau fisuri adânci,epitelizate ce imită nervurile unei frunze (limba foliacee);

►anomalie congenitală transmisă autozomal dominant;

►anemia pernicioasă;

►sifilisul congenital

Sifilisul

• Sifilisul congenital: anomalii dentare (molarii Mulbery, incisivii Hutchinson), surditate, cheratita interstitiala = triada Hutchinson.


► Limba saburală: - boli febrile (scarlatină,

herpes), - deshidratare,

- diminuarea mobilităţii limbii şi- insuficienţa hepatică,limba rămâne acoperită de un

strat cremos, alb-gălbui, uneori de o grosime considerabilă, pierzându-şi în acelaşi timp umiditatea.

► Limba geografică- arii eritematoase de dimensiuni

variabile, cu atrofia papilelor linguale cu contur neregulat,albicios reliefat, datorat hiperplaziei sau keratinizării papilelor filiforme;

- aspectul este policiclic asemănător unei hărţi.

- se modifică de la o zi la alta şi pot conflua.

- există perioade în care leziunile se vindecă în totalitate.


►Limba neagră păroasă - datorată hipertrofiei şi hiperkeratozei papilelor filiforme limba apare acoperită de peri negri.

- modificările interesează cele 2/3 posterioare ale feţei dorsale ale limbii.


► Anemii grave – limba este palidă.

► anemia megaloblastică şi feriprivă :roşie, lucioasă şi netedă (atrofia papilelor); dureri, senzaţie de arsură la nivelul limbii, şi faringelui, disconfort şi modificarea simţului gustativ ►pierderea completă a gustului.


►Ulceraţile limbii:

- substanţe caustice : acizi (acid clorhidric, azotic, sulfuric, acetic) şi baze (hidroxid de sodiu).

- dinţi cariaţi, proteze dentare, muşcături în cursul acceselor de epilepsie, etc.

- stomatită aftoasă, stomatita ulcero-membranoasă, herpetică, sifilis, tuberculoză, etc.



-ulceraţiile neoplazice: - aspect crateriform, margini rigide, îngroşate, neregulate,

fundul murdar, sângerează uşor; - halenă fetidă, ganglioni regionali măriţi de volum, foarte

duri, nedureroşi.

Palparea limbii:Palparea limbii:

- bimanuala- bimanuala

- bidigitala- bidigitala

- noduli profunzi - noduli profunzi parenchimatosiparenchimatosi


►Varicele sublinguale - faţa ventrală:

- anomalii venoase: traiecte vasculare sinuase, pe faţa ventrală a limbii.

- nu au semnificaţie patologică şi nu necesită tratament.

►Volumul limbii:

- mărit = macroglosie: acromegalie, mixedem, limfangiomul şi tumorile limbii, etc.

- micşorat = atrofia limbii: afecţiuni bulbare, paralizie generală şi paralizia nervului hipoglos.

Regiunea sublingualaRegiunea sublinguala - inspectie: - inspectie:

- aspectul mucoasei planseului oral, plicile - aspectul mucoasei planseului oral, plicile sublingualesublinguale

- orificiile canalului Warthon si a glandelor - orificiile canalului Warthon si a glandelor sublinguale de o parte si alta a frenului limbiisublinguale de o parte si alta a frenului limbii

Calculi salivari pe traiectul canalului WarthonCalculi salivari pe traiectul canalului Warthon

Regiunea sublingualaRegiunea sublinguala - palpare bimanuala - palpare bimanuala

--> supletea planseului, gradul de infiltratie sau --> supletea planseului, gradul de infiltratie sau sensibilitatea dupa cazsensibilitatea dupa caz

Examenul clinic endooral – mucoasa gingivală

►Gingia ataşată (aderentă) - keratinizată, roz-palidă, şi mai deschisă decât restul mucoasei bucale.

- netedă, lucioasă în porţiunea ei liberă; uşoară lobulaţie vizibilă cu lupa (coajă de portocală).

Examenul clinic endooral – mucoasa gingivală

► Gingia ataşată - frecvent pigmentată, intensitatea pigmentării - proporţională cu cea cutanată; mucoasa alveolară este rareori pigmentată, chiar şi la persoanele de culoare. În situaţiile în care este prezentă, pigmentaţia rasială este bilaterală.

► Mucoasa mobilă - subţire, bogat vascularizată, de culoare mai închisă comparativ cu gingia fixă. ► Modificările survenite în aspectul clinic al gingiei pot fi un indicator atât al afecţiunilor topice cât şi al celor sistemice.

► Cea mai frecventă cauză a eritemului gingival este igiena dentară precară. ►Frecvent gingia poate fi sediul debutului unor afecţiunilor muco-cutanate (lichen plan, pemfigoid cicatriceal, pemfigus vulgaris).

► Gingivita mercurială survine în urma unei intoxicaţii profesionale / medicamentoase;- tumefacţia a gingiilor- apariţia unei dungi cenuşii pe marginea liberă a gingiilor, -hipersalivaţie.

În formele grave se extinde la toată mucoasa bucală, pe care apar ulceraţii mutiple.

►Gingivita bismutică este determinată de sărurile bismutice insolubile, care se elimină prin salivă şi produc în regiunea gingivo-dentară o infiltraţie a mucoasei tradusă printr-o dungă gingivală cenuşie cu o nuanţă albăstruie.

►Gingivita saturnină (lizereul lui Burton) survine în urma intoxicaţiilor cu plumb, şi se manifestă printr-o dungă cenuşie, albăstruie, sau negricioasă ocupând marginea liberă a gingiilor.

► Gingivitele necrotice şi hemoragice se întâlnesc şi în leucemiile acute.

2. 2. Examenul arcadelor dentareExamenul arcadelor dentare

I. examenul monomaxilarI. examenul monomaxilar

II. examenul bimaxilar II. examenul bimaxilar staticstatic

III. examenul bimaxilar III. examenul bimaxilar dinamicdinamic

II. Examenul monomaxilar. Examenul monomaxilar

- - forma arcadelorforma arcadelor::

* maxilara - parabola* maxilara - parabola

* mandibulara – elipsa* mandibulara – elipsa

- - modificari de grup dentarmodificari de grup dentar, anomalii de pozitie , anomalii de pozitie ale ale dintilor --> arcada in forma de trapez, V, Udintilor --> arcada in forma de trapez, V, U

- denivelari ale planului de ocluzie- denivelari ale planului de ocluzie

- - tipul de dentitietipul de dentitie: * temporara: * temporara

* mixta* mixta

* definitiva * definitiva

Examenul monomaxilar • maxilar: frontal - sagital - transversal - vertical lateral - sagital - transversal - vertical • mandibular: frontal - sagital - transversal - vertical lateral - sagital - transversal - vertical

Examinarea arcadelor dentare

- dinţii prezenţi (formula dentară)

8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8

8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8

I. Examenul monomaxilarI. Examenul monomaxilar

Apelul dintilor - Apelul dintilor - examinarea fiecarui dinte de la 1.8 ….4.8examinarea fiecarui dinte de la 1.8 ….4.8

- dinte prezent si integru- dinte prezent si integru

- dinte afectat:- dinte afectat:

* modificari de culoare ale smaltului* modificari de culoare ale smaltului

* prezenta cariilor - localizare, profunzime* prezenta cariilor - localizare, profunzime

* leziuni odontale necarioase: fracturi, * leziuni odontale necarioase: fracturi, eroziuni, abraziieroziuni, abrazii

* obturatii - localizare, tip material, * obturatii - localizare, tip material, corectitudine / inlay-uri;corectitudine / inlay-uri;

* lucrari protetice existente: corecte, incorecte* lucrari protetice existente: corecte, incorecte

- dinte absent: cauza si spatiul restant- dinte absent: cauza si spatiul restant

AbrazieAbrazie

Adaptare marginala incorectaAdaptare marginala incorecta Obturatie Obturatie necorespunzatoarenecorespunzatoare

Fractura unghiului Fractura unghiului incizalincizal


Apelul dintilor - Apelul dintilor - examinarea fiecarui dinte de la 1.8 ….4.8examinarea fiecarui dinte de la 1.8 ….4.8

- dinte prezent si integru- dinte prezent si integru

- dinte afectat:- dinte afectat:

* modificari de culoare ale smaltului* modificari de culoare ale smaltului

* prezenta cariilor - localizare, profunzime* prezenta cariilor - localizare, profunzime

* leziuni odontale necarioase: fracturi, * leziuni odontale necarioase: fracturi, eroziuni, abraziieroziuni, abrazii

* obturatii - localizare, tip material, * obturatii - localizare, tip material, corectitudine / inlay-uri;corectitudine / inlay-uri;

* lucrari protetice existente: corecte, incorecte* lucrari protetice existente: corecte, incorecte

- dinte absent: cauza si spatiul restant- dinte absent: cauza si spatiul restant


Apelul dintilorApelul dintilor

Percutia: Percutia: - axiala --> starea parodontiului apical - axiala --> starea parodontiului apical

- transversala --> starea parodontiului - transversala --> starea parodontiului marginalmarginal

Mobilitatea dentara:Mobilitatea dentara:

- fiziologica- fiziologica

- patologica: parodontopatii, leziuni - patologica: parodontopatii, leziuni traumaticetraumatice

Leziunile constatate Leziunile constatate --> fisa:--> fisa:

- dinte absent - “X”- dinte absent - “X”

- dinte ce trebuie extras - “+”- dinte ce trebuie extras - “+”

- radacina restanta - “V “- radacina restanta - “V “

- carii simple - “CS”- carii simple - “CS”

- pulpite - “P”- pulpite - “P”

- gangrena - “G”- gangrena - “G”

- parodontita - “Po”- parodontita - “Po”

- obturatii - “O”- obturatii - “O”

- lucrare protetica fixa - “”�- lucrare protetica fixa - “”�

- lucrare protetica mobila - “desen”- lucrare protetica mobila - “desen”

• anomalii de număr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


• - anomalii de formă, dimensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..


Microdontie

Fuziunea

• - anomalii de structură ale smalţului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• - anomalii de structură ale dentinei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Hipoplazii ale smaltului

Hipolazii ale smaltului

Fluoroza

Amelogeneza imprefecta

Amelogeneza imperfecta

Dentinogeneza imperfecta (dentina opalescenta)

•- modificări de poziţie unidentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


- diagnosticul de edentaţie

- topografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- spaţiul edentat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- restaurat protetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- tip de lucrare protetică . . . . . . . . . . . . . . . .

- aprecierea lucrării .


33. . Examenul parodontiului marginalExamenul parodontiului marginal

Parodonţiul marginal de învelişParodonţiul marginal de înveliş

Parodontiul marginal de sustinereParodontiul marginal de sustinereGingia normalăGingia normală

InspecţieInspecţie:: - culoare: roz - palida- culoare: roz - palida- consistenta ferma, bine adaptata la coletul - consistenta ferma, bine adaptata la coletul

dinteluidintelui

- gingia aderenta - lucioasa, cu usoara - gingia aderenta - lucioasa, cu usoara lobulatielobulatie

- aspect de “coaja de - aspect de “coaja de portocala”portocala”

Palpare:Palpare:- cu sonda parodontala- cu sonda parodontala- nesangeranda- nesangeranda- nedureroasa- nedureroasa

33. . Examenul parodontiului marginalExamenul parodontiului marginal

Inspectie + Palpare:Inspectie + Palpare:

- adancimea santului gingival- adancimea santului gingival

- retractia gingivala- retractia gingivala

- migrari dentare- migrari dentare

- mobilitatea dentara- mobilitatea dentara

- aprecierea statusului igienei orale- aprecierea statusului igienei orale

Aprecierea statusului igienei orale

* Depistarea plăcii muco-bacteriene utilizând una dintre * Depistarea plăcii muco-bacteriene utilizând una dintre soluţiile revelatoare de placă:soluţiile revelatoare de placă:

- - Soluţii iod-ioduratSoluţii iod-iodurat- - Albastru de metilen 2%Albastru de metilen 2%- - Solutie fuxină bazicăSolutie fuxină bazică- - EritrozinaEritrozina- - Soluţie TalbotSoluţie Talbot- - Soluţie PlacolorSoluţie Placolor

* Tartru supra sau subgingival (calitativ, cantitativ)* Tartru supra sau subgingival (calitativ, cantitativ)- Vizual prin insuflare de aer- Vizual prin insuflare de aer- Palpare cu sonda- Palpare cu sonda- Radiografii retroalveolare +- Radiografii retroalveolare + indici de igienă indici de igienă oralăorală

* Tartru supra sau subgingival (calitativ, cantitativ)* Tartru supra sau subgingival (calitativ, cantitativ)- Vizual prin insuflare de aer- Vizual prin insuflare de aer- Palpare cu sonda- Palpare cu sonda- Radiografii retroalveolare +- Radiografii retroalveolare + indici de igienă indici de igienă oralăorală

Indicele de placa OHI-S

(DI-S) + (CI-S)

- se examinează şase suprafeţe dentare considerate reprezentative pentru întreaga arcadă

- FV: 1.6 , 1.1 , 2.6 şi 3.1 şi

- FO: 3.6 şi 4.6.

DI-S:DI-S:Scor 0 – absenţa plăciiScor 0 – absenţa plăciiScor 1 – placa acoperă Scor 1 – placa acoperă

treimea gingivală treimea gingivală Scor 2 – placa acoperă între Scor 2 – placa acoperă între

1/3 şi 2/3 din suprafaţa 1/3 şi 2/3 din suprafaţa Scor 3 – placa acoperă mai Scor 3 – placa acoperă mai

mult de 2/3 din suprafaţamult de 2/3 din suprafaţa


CI-S:CI-S:Scor 0 – absenta tartruluiScor 0 – absenta tartruluiScor 1 – tartrul acopera Scor 1 – tartrul acopera treimea gingivalatreimea gingivalaScor 2 – tartrul acopera intre Scor 2 – tartrul acopera intre 1/3 şi 2/3 din suprafata 1/3 şi 2/3 din suprafata Scor 3 – tartrul acopera mai Scor 3 – tartrul acopera mai mult de 2/3 din suprafatamult de 2/3 din suprafata


Calcul:Calcul:DiDi-S= -S= numărul punctelor acordatenumărul punctelor acordate

numărul suprafeţelor examinatenumărul suprafeţelor examinateCi-S= idemCi-S= idemDi-SDi-S+ + Ci-S= OHI-SCi-S= OHI-S::

- - 0,0-1,2 =igienă bună0,0-1,2 =igienă bună- - 1,3-3= igienă satisfăcătoare1,3-3= igienă satisfăcătoare- - 3,1-6= igienă necorespun3,1-6= igienă necorespunzătoarezătoare

II. Examenul bimaxilar staticII. Examenul bimaxilar static

--> rapoartele dintre arcadele dentare maxilare si mandibulare --> rapoartele dintre arcadele dentare maxilare si mandibulare in pozitia de intercuspidare maximain pozitia de intercuspidare maxima

--> 3 nivele:--> 3 nivele:

* incisivi* incisivi

* canini* canini

* molari* molari

--> 3 planuri:--> 3 planuri:

* sagital* sagital

* transversal* transversal

* vertical* vertical


La nivelul incisivilor:La nivelul incisivilor:

SagitalSagital::

N - fetele P a dintilor maxilari circumscriu N - fetele P a dintilor maxilari circumscriu fetele V a incisivilor mandibulari - treapta fetele V a incisivilor mandibulari - treapta sagitala de 1-2 mmsagitala de 1-2 mm



SagitalSagital:: Relatie anormalaRelatie anormala

Angrenare inversaAngrenare inversa

Ocluzie inversa Ocluzie inversa frontala cu treapta frontala cu treapta sagitala negativasagitala negativa



TransversalTransversal::



VerticalVertical::

Ocluzie deschisaOcluzie deschisa

NN


La nivelul caninilor:La nivelul caninilor:

SagitalSagital



TransversalTransversal: : N - contact intre fata P a caninului maxilar si N - contact intre fata P a caninului maxilar si fetele V a caninilor si premolarilor fetele V a caninilor si premolarilor mandibularimandibulari



VerticalVertical::

a - N: acoperire de 1/3;a - N: acoperire de 1/3;

b - ocluzie deschisa;b - ocluzie deschisa;

c - ocluzie adanca;c - ocluzie adanca;


La nivelul molarului prim permanent:La nivelul molarului prim permanent:

SagitalSagital:: N - cheia lui AngleN - cheia lui Angle



SagitalSagital:: AnormalAnormal



TransversalTransversal::

a - N - cuspizii vestibulari ai molarilor maxilari a - N - cuspizii vestibulari ai molarilor maxilari circumscriu pe cei mandibulari;circumscriu pe cei mandibulari;

b - ocluzie incrucisata; b - ocluzie incrucisata;

c - ocluzie lingualizata;c - ocluzie lingualizata;



VerticalVertical::

III. Examenul bimaxilar dinamicIII. Examenul bimaxilar dinamic

- repartizarea solicitarilor functionale ocluzale in diferite pozitii ale - repartizarea solicitarilor functionale ocluzale in diferite pozitii ale mandibulei mandibulei

Miscarea de propulsieMiscarea de propulsie - incisivii mandibulari aluneca pe fetele P - incisivii mandibulari aluneca pe fetele P (FP) ale incisivilor maxilari din I.M. in pozitia de cap la cap(FP) ale incisivilor maxilari din I.M. in pozitia de cap la cap

N: N: ghidajul anterior se realizeaza cel putin pe incisivii centrali, uneori si ghidajul anterior se realizeaza cel putin pe incisivii centrali, uneori si pe cei laterali cu dezocluzia dintilor posterioripe cei laterali cu dezocluzia dintilor posteriori

poziţia cap la cap susţinută de … coincidenţa liniilor interincisive …

Disfunctii ocluzale: Disfunctii ocluzale: - ghidaj anterior realizat de un singur - ghidaj anterior realizat de un singur incisiv = interferenta propulsiva activa;incisiv = interferenta propulsiva activa;

- apar obstacole posterioare fara - apar obstacole posterioare fara dezocluzie totala = interferenta pasiva dezocluzie totala = interferenta pasiva

III. Examenul bimaxilar dinamicIII. Examenul bimaxilar dinamicMiscarea de lateralitateMiscarea de lateralitate - stanga si dreapta, pastrand contactul - stanga si dreapta, pastrand contactul

intre dintiintre dinti

- partea spre care se deplaseaza - partea spre care se deplaseaza mandibula = activa (lucratoare)mandibula = activa (lucratoare)

- cealalta parte = pasiva (nelucratoare) - cealalta parte = pasiva (nelucratoare)

N: N: - conducerea miscarii de lateralitate e realizata de caninul - conducerea miscarii de lateralitate e realizata de caninul mandibular = ghidaj caninmandibular = ghidaj canin

- alaturi de canin participa mai multi dinti laterali = ghidaj de - alaturi de canin participa mai multi dinti laterali = ghidaj de grupgrup

Disfunctii ocluzale:Disfunctii ocluzale: - daca alt dinte suporta miscarea de - daca alt dinte suporta miscarea de lateralitate = interferenta laterala activalateralitate = interferenta laterala activa

- daca nu se produce dezocluzia pe partea - daca nu se produce dezocluzia pe partea nelucratoare = interferenta laterala pasiva --> nelucratoare = interferenta laterala pasiva --> disfunctii musculare si articularedisfunctii musculare si articulare

• - poziţia de repaus

• - tonusul musculaturii

Examenul funcţional - examenul grupelor musculare

• - fizionomică

• - fonetică

• - respiratorie

• - de degluţie

• - masticatorie - preferinte alimentare- preferinte alimentare

- uni sau bilateral- uni sau bilateral

• - de autoîntreţinere

Examenul funcţiilor

Înregistrarea datelor• Disconfortul şi/sau durerea (0 – 5) • Suprafaţa leziunilor ulcerative = • Suprafaţa leziunilor eritematoase = • Suprafaţa leziunilor albe =

• Scor ulceraţie = suprafaţă arie ulcerată (cm²) x 3• Scor eritem = suprafaţă arie eritematoasă (cm²) x 2• Scor zonă albă = suprafaţă arie albă (cm²) x 1

• Scor arie = scor ulceraţie + scor eritem + scor zonă albă

• Scor total = Scor durere şi/sau disconfort + Scor arie

Examenul clinic:

I. anamneza

II. examen obiectivA. exobucalB. endobucal

III. examinări complementare

DIAGNOSTICUL IN PATOLOGIA ORALĂ – Examinări complementare

►nu se recomanda haotic !

►orice examinare complementara poate da rezultate eronate !

► rezultatele neasteptate / inexplicabile trebuiesc repetate inainte de a fi luate in considerare

DIAGNOSTICUL IN PATOLOGIA ORALĂ – Examinări complementare

►teste de vitalitate

► tehnici imagistice

► biopsie, examen histopatologic

► culturi microbiene

►teste hematologice si biochimice

III. Examinări complementare

Examen radiologic Examen radiologic

- radiografii retroalveolare: carii incipiente, mai ales proximale- radiografii retroalveolare: carii incipiente, mai ales proximale

carii de cement situate sub festonul carii de cement situate sub festonul gingivalgingival

- ortopantomograma (OPT)- ortopantomograma (OPT)


Teste de vitalitate dentaraTeste de vitalitate dentara

- termice- termice

- electrice- electrice

Diafanoscopia sautransiluminarea


Diafanoscopia Diafanoscopia --> cariile de pe fetele proximale ale dintilor --> cariile de pe fetele proximale ale dintilor frontali in fazele incipientefrontali in fazele incipiente

Firul de matase Firul de matase - introdus interdentar mai ales la dintii - introdus interdentar mai ales la dintii laterali se scamoseaza daca este carie laterali se scamoseaza daca este carie proximalaproximala

Congestia papilei interdentare Congestia papilei interdentare - caria aproximala situata - caria aproximala situata sub punctul de contactsub punctul de contact

Interpretarea datelor, stabilirea diagnosticului şi elaborarea

planului de tratament

• Se verifica daca rezultatele fiecarei investigatii complementare sunt compatibile cu diagnosticul prezumtiv !

• Pot fi necesare colaborari cu medici generalisti, ORL-isti, neurologi, cardiologi, psihiatri, etc.

Interpretarea datelor, stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de

tratament• Diagnosticul afecţiunii acute • Diagnostic oncologic preventiv • Diagnostic odontal • Diagnosticul afecţiunii mucoasei orale • Diagnostic parodontal • Diagnostic de ocluzie • Diagnostic de edentaţie, protezată / neprotezată, corect /

incorect • Diagnostic ortodontic• Diagnostic chirurgical• Diagnostic funcţional • Diagnostic de afecţiune sistemică . • Diagnostic evolutiv . . .

Plan de tratament• Tratamentul afecţiunilor acute

Contolul placii• Tratamentul - leziunilor carioase profunde necomplicate • - gangrenelor simple • - gangrenelor complicate cu parodontite apicale

cronice • Tratamentul - antiinflamator al leziunilor parodontale • - detartraj manual şi cu ultrasunete • - periaj profesional • - instruirea pacientului pentru igienizarea

corectă a cavităţii bucale • - alte tratamente parodontale• Tratamentul afecţiunilor mucoasei orale • Tratament ortodontic • Tratament protetic • Tratament chirurgical

Monitorizarea pacientului

Intrebari

Aerul expirat are miros specific putrid in:

a. diabetul zaharat cu acidoză;

b. neoplasmul limbii;

c. stomatita gangrenoasă;

d. uremie;

e. noma,

Examenul clinic exobucal

Insuficienţa adrenală ca efect secundar

al terapiei cu antiinflamatoare - pigmentaţia generalizată a mucoasei orale, a tegumentului capului şi gâtului. Diagnostic clinic prezumtiv



Precizati modificarile patologice din imaginea alaturata

In imaginea alaturata se evidentiaza:

a. papila canalului Stenon;

b. glande sebacee ectopice;

c. linia albă jugală

d. Semnul Koplik

e. leziuni ulcerative ale

mucoasei jugale

Diagnostic clinic prezumtiv:

a. pustule;

b. glande salivare minore;

c. granulele Fordyce;

d. papilomatoza orala;

e. stomatita herpetica.

Precizati diagnosticul clinic prezumtiv

http://drugline.org/img/ail/2814_2833_2.jpg

Diagnostic clinic prezumtiv:

a. gingivo-stomatita ulcero-necrotica;

b. Stomatita aftoasă;

c. Noma;

d. Candidoza acuta pseudomembranoasa;

e. Leziune traumatica

Diagnostic clinic prezumtiv:a. Limba paroasa;b. Limba saburala;c. Limba scrotalăd. Limba geograficae. Limba foliacee

Descrieti leziunile din imaginea alaturata.

Precizati investigatiile complementare si tratamentul

Afta – leziunile aftoase

►Afta:- leziunea comună pentru toate

formele de aftoze;- 20-60% din populaţia generală.►Aftoze – criterii clinice şi evolutive:

► afte comune;► afte multiple;► aftoza miliară;► afte gigante,► aftoza şi SIDA,► aftoza bipolară,► aftoza asociată (boala Behcet),► aftoza recidivantă.

Criterii de clasificare ale aftozelor:

►numărul elementelor: ● 1-3 elemente = aftoza comună; ● 3-10 elemente = aftoza

multiplă ● 10-100 elemente = aftoza miliară.► dimensiunea elementelor: ● de regulă aftele au dimensiuni

sub 1 cm ; ● peste 1 cm = afte gigante

►durata puseului, variabil în funcţie de numărul şi dimensiunea elementelor : ● 8-10 zile ;

● 10-20 zile şi ● peste 21 zile.

Criterii de clasificare ale aftozelor:

►frecvenţa puseurilor : ● de obicei mai puţine de 4 pe an, sau ● peste 4 pe an pentru aftoza recidivantă.►factorii declanşatori : ● alimentari, ● hormonali, ● stress ● sau necunoscuţi.

►leziunile sau simptomele asociate : ● alte mucoase şi/sau tegument, ● afecţiuni hematologice,

● afecţiuni digestive, ● infecţia cu HIV, ● boala Behçet, etc.

Etiopatogenie

- incomplet elucidată:

- manifestările aftoase au un factor etiologic comun, reprezentat de un virus diferit de virusul herpetic;- factorii imunologici;- infecţii microbiene: anumite specii de streptococci pot induce o stare de hipersensibilitate locală.- factori alergici: unele substanţe chimice din pastele de dinţi, miere, stafide, căpşuni, fragi, nuci, alune, migdale, etc.- factori genetici: istoria familială este evidentă în unele cazuri;- carenţe: fier, acid folic, sau vitamina B12;- alţi factori: iritaţii provocate în timpul erupţiei dentare la copii, infecţii gastro-intestinale, afecţiuni sanguine (anemia feriprivă), stress, etc.

Afta izolată – leziunea elementară

►debutează ca o maculă eritematoasă pe suprafaţa căreia survine o ulceraţie, rotundă sau ovalară,


►ulceraţie cu marginile regulate, nereliefate, cu fundul plat, acoperit de depozite fibrinoase alb-gălbui sau gri, înconjurată de un halou roşu.

► Leziunile pot fi localizate în orice zonă a cavităţii bucale.


- De obicei au dimensiuni mai mici de 1 cm.- sunt neinfiltrate (suple), extrem de dureroase şi

însoţite de tulburări funcţionale ; - nu este prezentă adenopatia satelită.


-Aftele se vindecă spontan în 1-2 săptămâni, fără cicatrici .

Afta izolată – diagnostic diferenţial

-► Diagnostic se stabileşte doar după examinarea completă a pacientului.► Diagnosticul diferenţial se face cu :

● ulceraţia traumatică

Aftă la nivelul marginii limbii în curs de vindecare Ulceraţie traumatică

Afta izolată – diagnostic diferenţial -► Diagnostic se stabileşte doar după examinarea completă a

pacientului.► Diagnosticul diferenţial se face cu :

●şancrul bucal din sifilisul primar - mult mai rare.

Aftă la nivelul comisurii labiale Şancru sifilitic la nivelul comisurii labiale

Aftoza comună (banală, vulgară, simplă)

- 1-3 elemente lezionale, de 3-6 şi chiar până la 10 mm diametru, care evoluează în 8 zile spre vindecare spontană fără a lăsa cicatrici;

- Este forma cea mai frecventă de aftoză (60-80%).

• Diagnosticul se stabileşte pe baza aspectului clinic

Aftoza multiplă

• mult mai rară;

• se caracterizează prin prezenţa a 4 - 10 elemente bine individualizate

Aftoza multiplă

• Uneori leziunile confluează, luând un aspect „herpetiform” , asemănător unui puseu de herpes recurent.

Aftoza multiplăDiagnosticul diferenţial se face cu:

► herpesul,

► lichenul plan eroziv (se suspectează în prezenţa leziunilor albe reticulare pe mucoasa învecinată),

► stomatitele buloase eritematoase polimorfe: pemfigus, pemfigoidul bulos unde eroziunile postbuloase însiţite de decolări epiteliale coexistă frecvent cu bulele intacte sau cu manifestări extraorale. Pemfigus bucal

Aftoza miliară

- formă particulară de aftoză multiplă.

- leziunile sunt foarte numeroase, 10 ► 100 elemente punctiforme, rareori confluente

Aftoza miliară – Diagnostic diferenţial

- stomatita herpetică de primo-infecţie:

- confluenţa elementelor realizează ulceraţii cu contur policiclic;

- starea generală este alterată

- adenopatie dureroasă;

- leziuni periorale.

Aftoza gigantă

- afte cu dimensiuni de peste 1 cm ► 3 cm, cu aspect crateriform, contur neregulat şi marginile reliefate datorită edemului de vecinătate; fundul leziunii este acoperit de depozite de fibrină alb-gălbui sau alb-cenuşii.

Aftoza gigantă

- leziunea este cel mai adesea unică dar pot coexista şi două – trei elemente lezionale .

Aftoza gigantă

- leziunea este cel mai adesea unică dar pot coexista şi două – trei elemente lezionale .

Afte gigante simultane cu un element cicatrizat Aftă gigantă necrotică

Aftoza gigantă

- Leziunile evoluează săptămâni sau chiar luni.

- Semnele funcţionale sunt importante: disfagie, disfonie, hipersialoree.

- Starea generală nu este afectată.

- În unele cazuri vindecare se face cu cicatrici retractile.

Cicatrici retractile, buza superioară

Aftă gigantă a vălului cicatrizată

Aftoza şi SIDA

• formă severă cu afte gigante, frecvent necrotice;

• fără tratament aftele pot evolua luni de zile. (fig. 49-54).

SIDA: aftă gigantă la nivelul limbii SIDA: aftă gigantă jugală şi

micoză

Aftoza şi SIDA

• formă severă cu afte gigante frecvent necrotice;

• fără tratament aftele pot evolua luni de zile. (fig. 49-54).

SIDA: aftă gigantă la nivelul luetei SIDA: aftă gigantă a pilierului

amigdalian

Diagnosticul diferenţial al aftelor gigante

- Ulceraţii tumorale maligne: carcinom epidermoid – nu este foarte dureros, baza este indurată.

Carcinom - marginea limbii

Carcinom epidermoid palatinal


-limfoamele maligne - mai

puţin caracteristice, cu aspect

frecvent inflamator , congestiv,

puţin sau deloc indurate.

. Limfom malign (pacient de 30 ani, HIV pozitiv)


-Ulceraţia tuberculoasă: o

ulceraţie cronică, localizată în

orice zonă a mucoasei orale,

foarte dureroasă; fundul este

acoperit de un exudat gălbui, şi

este însoţită de o adenopatie

satelită inflamatorie.

Ulceraţie tuberculoasă


- Ulceraţia cauzată de Citomegalovirus: ulceraţii fisurate, neregulate.

Ulceraţie cauzată de Citomegalovirus la pacient HIV pozitiv


-Ulceraţii iatrogene: anumite

medicamente pot fi

responsabile de apariţia

ulceraţiilor bucale, în principal

preparatele indicate în

infecţiile cu Citomegalovirus şi

antiretroviralele.

Ulceraţii iatrogene, induse medicamentos

Tratament – aftoza comună

► identificarea factorilor declanşatori pentru a fi evitaţi pe viitor (anumite alimente);

► tratament simptomatic:

- aplicaţii topice de antiseptice (clorhexidină);

- anestezice (xilocaină);

- antibiotice (tetraciclină: 1 comprimat de 250 mg dizolvat în 5 ml de apă).

Tratament – aftoza miliară

► băi bucale;

► pansamente gastrice (Maalox, Ulcar) în scop antialgic, anestezic;

► corticoizi în băi bucale (Solupred 20 mg într-o jumătate de pahar de apă) ajută la ameliorarea mai rapidă a simptomelor ( după excluderea diagnosticului de herpes).

Tratament – afte gigante

►Tratamentul de elecţie este Talidomida;

- efecte teratogene severe ► se administrează doar la pacienţii HIV pozitivi şi cu aftoză Behçet.

- doza recomandată: 100 mg/zi;

- durata medie de tratament: 1 lună.

În toate situaţiile în care aspectul leziunilor este

atipic şi acestea nu răspund rapid la tratamentul cu

Talidomidă, se impune reevaluarea diagnosticului !!!

Examinarea paraclinică a pacienţilor cu leziuni aftoase - examinarea clinică - exo şi endoorală -, completată cu :- examen radiologic (cu radiografie panoramică) şi - determinări sanguine:

- hemoleucogramă, trombocite;- VSH;- Proteina C reactivă;- Ionogramă;- Teste ale funcţiei hepatice şi renale;- Serologie HIV 1 şi 2;- RBW,VDRL (venereal disease research laboratory),

Planul de investigare va fi adaptat în continuare fiecărei forme de aftoză.

Ancheta medicamentoasă!

curs 2 2013

Documents