cred ca ramane

8/17/2019 Cred CA Ramane

1/69

SCOALA POSTLICEALA SANITARA ”FUNDENI”

LUCRARE DE DIPLOMA

Ingrijirea pacientului cu ulcer

gastro!uo!enal

ANUL "#$$

CUPRINS

CAPITOLUL I

Istoricul %oli


2/69

De&initie

Anato'ia sto'acului si !uo!enului

Fi(iologia sto'acului si !uo!enului

CAPITOLUL II

Notiuni generale ale ulcerului gastro!uo!enal

CAPITOLUL III

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-

duodenal

CAPITOLUL IV

STUDIU PE CAURI


3/69

Istoricul %olii

Ulcerul gastric si cel duodenal continua sa fie o problema medicala

majora. Ele provoaca dureri puternice si tulburari digestive la aproximativ

10 la suta din oameni in anumite perioade ale vietii lor, iar in urma unor

complicatii severe, ca, de exemplu, hemoragia, pot constitui, chiar in zilele

noastre, cauza unei morti premature.

Pana in 197, singurul tratament radical al ulcerului, menit sa tina

sub control secretia gastrica acida, era tratamentul chirurgical, in diferitele

lui variante. !nterventiile chirurgicale nu erau totdeauna reusite, pacientulramanand adesea un infirm, incapabil sa se alimenteze in mod obisnuit.

"u douazeci de ani in urma, cercetatori britanici au descoperit o

noua clasa de medicamente #antagonisti ai receptorilor H 2 ai histaminei$,

care au schimbat viata suferinzilor de ulcer. %dministrate in forma de

comprimate, aceste medicamente au putut controla secretia gastrica acida,

determinand disparitia rapida a simptomelor. &otusi, acestea din urma

reapareau daca pacientii nu luau cate o doza mica in fiecare noapte.

Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune

minora. "and incep sa simta arsuri gastrice inghit cateva comprimate

antiacide sau beau un pahar cu lapte. 'u isi dau seama ca ulcerul poate

deveni o boala foarte grava.


4/69


5/69

(E)!'!&!E

*lcerul gastro+duodenal reprezinta o lezare a mucoase digestive de la

nivelul stomacului sau duodenului, mergand de la o usoara leziune, pana la

perforarea peretelui tubului digestiv de la acest nivel pe intreaga sa

grosime. %fectarea mucoasei stomacului se numeste ulcer gastric, iar

lezarea mucoasei duodenului produce ulcerul duodenal.


6/69

CAPITOLUL I

Notiuni !e anato'ie si &i(iologie

a sto'acului si !uo!enului

$)$ Anato'ia sto'acului si !uo!enului

Aparatul !igesti* cuprinde un grup de organe a caror functie

principala este digestia. Segmentele tubului digestiv sunt cavitatea bucala,

faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros. Pe langa

aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale

caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor glandele salivare,

ficatul si pancreasul. &ractul digestiv sau gastro+intestinal seamana cu un

tub, ale carui portiuni difera ca marime, structura si functie.


7/69

&ubul digestiv

&ubul digestiv poate fi divizat in trei portiuni portiunea ingestiva,deasupra stomacului, servind doar la transportul alimentelor, portiunea

digestiva, formata din stomac si intestinul subtire, unde alimentele sunt

pregatite pentru a fi absorbite si portiunea ejectiva, formata din intestinul

gros pe unde resturile digestive sunt eliminate.


8/69

Sto'acul

-tomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre

esofag si duoden. Este asezat in etajul superior al cavitatii abdominale,

intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja

gastrica.

-tomac

ona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa o parte

din epigastru si cea mai mare parte a hipocondrului stang. !n ortostatism, la

examenul radiologic, stomacul are forma de carlig cu o portiune lunga,

verticala si o portiune scurta, orizontala, orientata spre dreapta.

-tomacul are / fete, / margini si / extremitati


9/69

fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara,

orientate in plan frontal.

marginile stomacului dreapta sau mica curbura, cu

concavitatea spre dreapta si superior, stanga sau marea curbura,

cu convexitatea spre stanga si inferior.

extremitatile stomacului superioara, orificiul cardia si

inferioara, orificiul piloric prin care se continua cu duodenul.

Anatomo-functional , stomacul are 2 portiuni

verticala sau digestiva care se imparte in

+ fundul sau fornixul stomacului , situat deasupra planului

orizontal care trece prin cardia. %ceasta portiune din stomac

reprezinta camera cu aer, care nu se umple cu alimente.

+ corpul stomacului pana la incizura angulara.

orizontala sau de evacuare care cuprinde

+ antrul piloric

+ canalul piloric


10/69

-eparatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura angulara

si depresiunea data de sfincterul antrului. Prima este o depresiune

anatomica bine vizibila in orice imprejurare la examenul radiologic, iar cea

de+a doua este o depresiune functionala, realizata din actiunea fibrelor

musculare oblice ale stomacului. Portiunea verticala este mai voluminoasa,saculara si cuprinde aproximativ /2 din stomac, iar portiunea orizontala

este mai ingusta, tubulara si cuprinde 12 din stomac.

"a dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul are o lungime

de /3 cm, latime maxima intre cele doua curburi 1/ cm, grosime masurata

intre cei doi pereti 4 cm. "apacitatea mijlocie a stomacului este de

1200cm2. !n anumite imprejurari, mai ales in stari patologice, capacitatea

sa se poate modifica un obstacol la nivelul cardiei va ingreuna

patrunderea alimentelor in stomac, ceea ce va duce la micsorarea

capacitacii acestuia, iar un obstacol la nivelul regiunii pilorice va impiedica


11/69

evacuarea chimului gastric in duoden si astfel va determina cresterea

capacitacii gastrice.

-tomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut

la locul sau prin presiunea exercitata de contractia muschilor peretilor

abdominali, prin structura anatomica de continuitate a acestuia intre esofag

si duoden, prin pediculii vasculo+nervosi, prin diferite structuri peritoneale

care+l leaga de organele invecinate si prin aderenta fetei posterioare a

fundului stomacului la peretele posterior al abdomenului.

-tructura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubuldigestiv

seroasa reprezentata de peritoneul visceral

musculara formata din fibre musculare netede dispuse in 2

straturi longitudinal , extern, circular , mijlociu, care la nivelul

pilorului formeaza sfincterul piloric si oblic, intern. 5uschiistomacului imprima peretilor acestuia doua tipuri de miscari

+ peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii

stomacului si se dispun in straturi

+ peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.

submucoasa – care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului

si plexul nervos vegetativ 5eissner.

mucoasa – care captuseste fata interna a stomacului, avand o

grosime de aproximativ / mm.


12/69

&unicile stomacului

!ucoasa "ormea#a numeroase cute sau plici mucoase$ care suntmai accentuate cand stomacul este gol sau cand se contracta%

!ucoasa este "ormata dintr-un epiteliu de in&elis cilindric simplu$ unaparat glandular$ un corion si o musculara a mucoasei%

Aparatul glandular este "ormat din glande unicelulare$ raspanditeprintre celulele epiteliale si care secreta mucus cu rol protector "atade actiunea "ermentilor proteolitici' si din glande gastrice$ situate in

Inervatia stomacului

parasimpatica ( prin ner&ul &ag$ cu rol e)citomotor si secretor

simpatica prin plexul celiac, cu rol inhibitor.


13/69

6ascularizatia si inervatia stomacului


14/69

Duodenul

Duodenul repre#inta prima portiune a intestinului su*tire$ este

"i)at de peretele posterior al a*domenului% Este cuprins intre

s"incterul piloric si ung+iul duodenojejunal% Are o lungime de , ( ./

cm% Duodenul are "orma unei potcoa&e$ in care este cuprins capulpancreasului%

Duodenului i se descriu 0 portiuni1

superioara sau su*+epatica sau bulbul duodenal % Este

sediul de electie al ulcerului duodenal 2D34%

descendenta care pre#inta in #ona mijlocie$ ampula lui

Vater in care se desc+id1 canalul coledoc$ canalul pancreatic

principal 5irsung 2D,4%

portiunea ori#ontala sau pre&erte*rala 2D.4%


15/69

portiunea ascendenta sau lateroaortica 2D04%

Portiunea ascendenta se continua prin ung+iul sau "le)ura

duodeno-jejunala cu jejunul% Duodenul este un organ

retroperitoneal$ acoperit de peritoneu% El se proiectea#a pe1

- coloana &erte*rala - intre L3-L0

- peretele a*dominal anterior ( in epigastru si regiuneaom*ilicala

Structura duodenului este repre#entata de cele 0 tunici

caracteristice tu*ului digesti&1 seroasa$ musculara$ su*mucoasa si

mucoasa% Tunica musculara este "ormata din "i*re netede

musculare dispuse intr-un strat1

- longitudinal e)tern

- circular intern


16/69

Tunicile duodenului

Tunica mucoasa contine glande Lie*er6u+n si glande 7runner%

Vascularizatia duodenului

arteriala ( este repre#entata de ramuri din artera

gastroduodenala si artera me#enterica superioara%

&enoasa ( care se &arsa in &ena porta%

Inervatia duodenului este data de ramuri din ple)ul celiac si

ple)ul me#enteric%


17/69

Fiziologia stomacului si duodenului

In "i#iologia stomacului si duodenului$ sau in "i#iologia digestiei

si a*sor*tiei mai e)act$ un rol deose*it il au si organele ane)e ale

tractului digesti& si anume pancreasul si "icatul%

Pancreasul este o glanda cu secretie mi)ta1 e)o si endocrina%

Pancreasul exocrin este o glanda acinoasa$ ai carui produsi de

secretie sunt en#imele digestice 2tripsina$ steapsina$etc4%

Canaliculele acinoase con"luea#a si se desc+id in canalul e)cretor

principal% Pancreasul endocrin este repre#entat de insuleleLanger+ans$ insule celulare raspandite in pancreas$ inconjurate de

o retea capilara sinusoidala$ in care se &arsa produsul de secretie$

+ormonii insulina si glucogonul$ cu rol in meta*olismul glucidic%

Aparatul e)cretor al pancreasului este repre#entat de , canale1

canalul pancreatic principal Wirsung $ care stra*ate glanda

de la coada la cap% Se uneste cu canalul coledoc "ormand

ampula Vater care se desc+ide in duoden la ni&elul papilei

mari% La ni&elul ori"iciului de desc+idere se gaseste sfincterul

Oddi %

canalul pancreatic accesor Santorini, care se desc+ide tot in

duoden la ni&elul papilei mici%

Ficatul este o alta glanda ane)a a tu*ului digesti&$ cea mai

&oluminoasa glanda a organismului% Produsul de secretie e)terna al

"icatului este bila% Secretia *iliara a "icatului este continua$ dar


18/69

e&acuarea ei in intestin este ritmata de perioadele digesti&e% In

perioadele interdigesti&e$ *ila este depo#itata in &e#ica *iliara$ unde

se concentrea#a de apro)imati& ,/ de ori$ prin a*sor*tia apei si a

sarurilor anorganice% Ve#ica *iliara este situata pe "ata in"erioara a

"icatului% Este un organ ca&itar%

8icat$ pancreas si &e#ica *iliara

Digestia repre#inta totalitatea proceselor de trans"ormare pe

care alimentele le suporta in trecerea prin tractul digesti& pentru

a*sor*tie% Digestia incepe in ca&itatea *ucala$ unde alimentele

introduse su"era un proces de "aramitare numit masticatie$ dupa

care sunt im*i*ate cu sali&a si trans"ormate in bol alimentar %

Secretia sali&ara inter&ine si in degradarea en#imatica a

poli#a+aridelor% Dintre en#imele sali&are$ cea mai importanta este

amilaza salivara sau ptialina care degradea#a amidonul "iert sau

copt$ in de)trine$ care au molecule mai mici%


19/69

Digestia intestinala

Digestia inceputa in ca&itatea *ucala este continuata in stomac

si terminata$ "inisata$ in intestinul su*tire% La digestia intestinala

participa1

sucul pancreatic

*ila

sucul intestinal propriu-#is

Sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului

e)ocrin% El se &arsa in duoden prin canalul 5irsung si uneori prin

canalul Santorini% Sucul pancreatic are un bogat continut enzimatic

care actionea#a asupra celor trei principii alimentare 2glucide$ lipide$

proteine4' cele mai importante sunt1

tripsina$ des"ace polipeptidele sau peptonele in di-$ tri- si

ditetrapeptide% Tripsina este secretata su* "orma de

tripsinogen si acti&ata de entero6ina#a%

lipaza pancreatica este acti&ata de sarurile *iliare$ Ca99 si

aminoaci#i% Ea descompune grasimile in glicerina si aci#i

grasi%

amilaza pancreatica are actiune mai puternica decat

amila#a sali&ara$ descompunand si amidonul crud% Do#area


20/69

amila#ei in sange$ da indicii asupra "unctiei pancreatice 2 :;


21/69

circula in sange su* "orma neconjugata$ insolu*ila numita

bilirubina indirecta sau neconjugata% La ni&elul "icatului

aceasta este conjugata cu acidul glicuronic si "ormea#a

bilirubina directa sau conjugata% Pigmentii *iliari sunt

repre#entati de *iliru*ina care ajung prin caile *iliare in

intestin% Acumularea pigmentilor *iliari in tesuturi$ da culoarea

gal*ena a tegumentelor si mucoaselor ; icter%

colesterolul este o alta su*stanta organica care se

gaseste in *ila' el este mentinut in suspensie datorita sarurilor

*iliare% Cand concentratia sarurilor *iliare scade$ colesterolul

precipita si "ormea#a calculi *iliari%

Reglarea secretiei biliare este stimulata de saruri *iliare$

produsii de digestie proteica$ grasimile si uleiurile 2mai putin

glucidele4$ secretina 2eli*erata de glandele duodenale4$ ner&ul &ag%

Substantele care maresc secretia *iliara se numesc coleretice%


22/69

Desi *ila este secretata continuu$ eliminarea ei in intestin este

ritmata de perioadele digesti&e% In perioadele interdigesti&e$ *ila se

acumulea#a in &e#ica *iliara%

:er&os$ e&acuarea *ilei este stimulata de &ag si in+i*ata de

simpatic$ iar umoral$ e&acuarea este stimulata de colecisto6inina

2eli*erata de mucoasa duodenala4%

8i*re preganglionice ale ner&ului &ag


23/69

Capitolul II

Ulcerul gastro-duodenal

Ulcerul gastro!uo!enal este o boala caracterizata prin aparitia unor

ulceratii la nivelul mucoasei esofagiene, al stomacului si duodenului sau

ansa anastomotica a stomacului operat, strabatand mucoasa si depasind

muscularis mucosa. "linic se manifesta prin sindrom ulceros, boala

interesand intreg organismul.

*lcer gastro+duodenal

Prevalenta acestei boli in omania este de 4+108. aportul

barbatifemei este de 1,3 pentru ulcerul gastric si /,/ pentru ulcerul

duodenal.


24/69

Clasificare formele uzuale de ulcer

ulcer asociat cu elicobacter p:lori #738 din ulcerul gastric si

908 din ulcerul duodenal$;

ulcer asociat cu consumul de %!'- #antiinflamatoare

nesteroidiene$;

ulcer de stress.

Etiopatogenie

Exista trei linii de aparare la nivelul mucoasei

mucus ( strat aderent care impiedica actiunea pepsinei asupra

celulelor gastrice'

stratul epitelial ( participa la aparare prin1 mem*rana apicala'

glutation' e)cretia ionilor de 9$ di"u#ati pasi& in celula$ prin

transportori *a#olaterali%

circulatia sang&ina1 preia ionii de 9' asigura aportul energetic%

"and aceste linii de aparare sunt depasite, intervin mecanismele

epiteliale de refacere a mucoasei, constituite din trei linii reconstituirea

stratului epitelial prin acoperirea spatiilor libere de catre celulele adiacente;


25/69

replicarea celulelor epiteliale; vindecarea clasica prin tesut de granulatie,

angiogeneza si prin remodelarea membranei bazale.

*lcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a

mucoasei gastrice.-tudiile cele mai recente au evidentiat faptul ca cele mai

frecvente cauze de ulcer sunt infectia cu elicobacter p:lori si consumul

de %!'-, in absenta carora ulcerul este foarte rar.

Infectia cu Helicobacter pylori

Este cea mai raspandita infectie de pe glob, insa doar 10+/08 dintre

cei infectati fac ulcer. -e asociaza deseori cu duodenita si cu inflamatie

cronica predominant antrala.

Principalele efecte ale infectiei cu elicobacter p:lori sunt

+ prin intermediul cito


26/69

*lcer gastro+duodenal determinat de . p:lori

(ar, pe langa efectul .p:lori in producerea hiperaciditatii, mai

intervin si alti factori predispozanti.

Consumul de AIS

Este cea de+a doua cauza frecventa a aparitiei bolii ulceroase. %ceste

medicamente pot afecta mucoasa gastrica prin contact direct , pe cale

sistemica sau prin circuit enterohepatic.

%ctiunea acestor medicamente consta in inhibarea productiei

endogene de prostaglandine prin inhibarea ciclooxigenazei care catalizeaza

formarea endoperoxizilor din acidul arahidonic derivat din fosfolipidele


27/69

membranei celulare. !n consecinta, este afectat mecanismul de aparare si

reparatie al mucoasei gastrice dependent de prostaglandine.

=eziunile care apar pot fi diferentiate in 2 categorii

+ leziuni superficiale eroziuni si petesii #hemoragii

punctiforme intramucoase$;

+ >ulcer endoscopic? evidentiat la 10+/38 dintre consumatorii

de %!'-;

+ >ulcer clinic? care se manifesta prin hemoragie, perforare

sau obstructie, intalnit la aproximativ 1+/8 dintre consumatorii

de %!'-.

iscul de aparitie a complicatiilor este crescut la femeile varstnice,

probabil din cauza consumului crescut de %!'- la acest grup de varsta.

Ulcerul !uo!enal

Etiopatogenie

!n acest tip de ulcer apare o exacerbare a factorilor ulcerogeni #de

agresivitate a mucoasei gastrice$. %stfel sunt


28/69

masa celulelor parietale crescuta'

creste eli*erarea de gastrina la di"eriti stimulenti'

creste sensi*ilitatea celulei parietale la stimuli normali

2+istamina$ gastrina$ alimente4'

creste concentratia pepsinogenului I%

)actori ulcerogeni

-e produce astfel o hipersecretie de acid clorhidric #atat bazala cat si

stimulata$.

%cestor conditii li se asociaza urmatorii &actori patogeni factorul

genetic, fumatul #creste secretia de acid clorhidric, scade secretia de

mucus, inhiba secretia prostaglandinelor , scade secretia de bicarbonat din

pancreas, stomac si duoden, scade presiunea sfincterului piloric$, infectia


29/69

cu H!pylori #considerata factorul primordial al producerii ulcerului

duodenal$.

%proximativ 938 dintre ulcerele duodenale sunt localizate in prima

portiune a dupdenului, majoritatea fiind unice.

5icroscopic, se deceleaza infiltrat inflamator cu necroza eozinofilica.

5ajoritatea pacientilor cu ulcer duodenal asociaza gastrita antrala tip @ si

leziuni de duodenita. =a nivelul duodenului se descriu leziuni de

metaplazie gastrica, elicobacter p:lori colonizand doar mucoasa de tip

gastric.

*lcer duodenal

Clinic

"urerea abdominala este cel mai frecvent simptom, fiind de

regula intensa, ca o senzatie de foame dureroasa, de gol dureros

epigastric, de arsura, de roadere sau de sfredelire. %pare la 90+140

minute postprandial, deseori trezeste bolnavul din somn, cel mai


30/69

adesea la orele 1+/ noaptea. Sediul durerii este, in general, in

epigastru inferior cu iradiere spre hipocondrul drept. Durata este

cuprinsa intre 20+0 minute. (urerea este calmata de ingestia

alimentara sau de administrarea de antiacide. -e descrie o

periodicitate sezoniera, crizele dureroase aparand mai ales primavara

si toamna, si dureaza aproximativ / saptamani. Se insoteste uneori

de o simptomatologie conexa ce cuprinde eructatii , regurgitatie

acida, piro#is, greturi sisau varsaturi .

!n functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele

situatii deosebite cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la

ingestia alimentara sau la administrarea de antiacide, insotita de iradiere

posterioara, ne putem gandi la un ulcer penetrant in pancreas #a erodat

peretele gastric pana la nivelul subseroasei, determinand reatia inflamatorie

a pancreasului$; cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de

varsaturi, sugereaza o stenoza pilorica; o durere extrem de severa,

cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugereaza ulcer

perforat in marea cavitate peritoneala.


31/69

*lcer duodenal perforat in cavitatea peritoneala


32/69


33/69

contrast marind sensibilitatea metodei la 908 #deci aproape similara cu a

endoscopiei$.

=a examenul radiologic se observa un plus de substanta de contrast

care depaseste conturul virtual al duodenului #nisa vizualizata din profil$

sau ca o opacitate rotunda inconjurata de o zona de edem in faza activa a

ulcerului, cu pliuri convergente #nisa vizualizata in imagine directa$. Pot

aparea imagini false de ulcer din cauza pliurilor mucoasei duodenale sau a

bariului insuficient fluidizat.

=a examenul endoscopic se vizualizeaza craterul ulceros de diferiteforme si dimensiuni, acoperit de o membrana alb+sidefie de fibrina.

Endoscopia este indicata ca prima investigatie paraclinica de

confirmare a ulcerului duodenal sau ca urmare a tranzitului baritat in

urmatoarele situatii

radiologic nu se detectea#a ulcer duodenal la pacienti cu

simptome tipice'

pacienti cu aspect radiologic de *ul* de"ormat'

se impune atunci cand ulcerul este prea mic sau prea

super"icial pentru a "i detectat radiologic'

in +emoragiile digesti&e superioare la care se incriminea#a

ulcer duodenal drept cau#a%


34/69

(uodenoscopie

Pentru ca ulcerul gastric este benign, nu este indicata efectuarea

biopsiei de mucoasa duodenala sau repetarea endoscopiei la sfarsitul

tratamentului. (e mentionat ca studii repetate au aratat ca nu are nici o

justificare utilizarea de rutina a ambelor proceduri #endoscopica si

radiologica$ pentru diagnosticarea ulcerului duodenal.

"himismul gastric este inutil la pacientii cu ulcer duodenal.

(eterminarea gastrinemiei se recomanda la pacientii cu suspiciune de

gastrinom sau la condidatii la tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal.


35/69

Trata'ent

O%iecti*e+

+ ameliorarea durerii;

+ vindecarea ulcerului;

+ prevenirea recidivelor;

+ prevenirea complicatiilor;

+ tratamentul complicatiilor.

%egim de viata si igieno-dietetic renuntarea la fumat;

reducerea consumului de alcool; interzicerea utilizarii de %!'- sau

asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine #daca nu se poate

renunta la ele poliartrita, spondilita$; dieta va exclude alimentele care

produc dureri sosurile, tocaturile, carnatii, mezelurile, conservele,

condimentele si acriturile.

&ratamentul medical durerea in ulcerul duodenal este

datorata atat tulburarilor de motilitate, cat si stimularii acide a

chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi

utilizate urmatoarele clase de medicamente antiacide #5aalox, Aelusil,

%lmagel, "almogastrin, (icarbocalm acestea amelioreaza

simptomatologia, imbunatatesc vindecarea si reduc recurentele$,

antagonisti H ' #"imetidina &agamet; anitidina, )amotidina sunt utili


36/69

atat in calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in scaderea

recurentelor$, anticolinergice #Pirenzepina, &elenzepina sunt mai rar

utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele interferand

cu functia gastrointestinala$, in(ibitorii pompei de protoni #Bmeprazol,

=ansoprazol sunt cei mai puternici antiacizi, blocand %&P+aza C+D C a

membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de actiune$,

protectoare ale mucoasei prostaglandine #Enprostil, 5isoprostol,

iboprostil acestea cresc secretia de mucus gastric, cresc secretia de

bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrica, stimuleaza

refacerea mucoasei$ agenti activi topici #-ucralfat "arafate la p acid

devine polar si se leaga la suprafata craterului ulceros, creand o bariera

protectoare, leaga si inactiveaza pepsina si acizii biliari; *lcogant; @ismut

coloidal formeaza un film protector pe suprafata craterului ulceros si

previne contactul cu factorii de agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza

de prostaglandine, stimuleaza sinteza glicoproteinelor din mucus, rol

bactericid fata de elicobacter p:lori; "arbenoxolona stimuleaza sinteza

de mucus si de prostaglandine, dar este mai putin folosita din cauza

efectelor secundare retentie hidrosalina, hipo


37/69

ca o alternativa a celui medical #exista o categorie de pacienti care sunt

greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare vagotomie

supraselectiva laparoscopica$.

6agotomie


38/69

emoragie digestiva

*lcer perforat in cavitatea abdominala

Endoscopie


39/69

Complicatiile ulcerului gastro-duodenal

"ele mai frecvente complicatii ale ulcerului sunt

Hemoragia ( incidenta +emoragiei digesti&e superioare 2DS4

majore este de 3/13/////$ iar peste B dintre *olna&i se pre#inta cu DS e&identa prin1

hematemeza 2&arsatura cu sange proaspat rosu sau in zat

de cafea4' melena 2scaun moale$ lucios$ de culoare neagra (

ca pacura$ urat mirositor4' +emateme#a si melena% Alte

simptome si semne asociate care apar sunt1 astenia "i#ica$

sincopa$ setea$ transpiratiile$ socul% Principalele etape de

interventie in caz de HDS sunt1

+ prevenirea exsanguinarii este de prim ordin resuscitarea inainte

de stabilirea cauzei hemoragiei; internare in sectia de terapie

intensiva; consult terapeutic endoscopic si chirurgical cat mai

repede; tratament specific cauzei de hemoragie.

Nu se practica en!oscopie !e !iagnostic,,,

+ ec(ilibrarea (emodinamica - instalarea unei linii venoase,

introducerea rapida de ser fiziologic 0,98, transfuzie de sange


40/69

pentru mentinerea b in jur de 10 gdl #nu ne orientamdupa

hematocritFF$.

+ localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea

bolnavului, prin anamneza #istoric sau simptome sugestive de ulcer$

si endoscopie. !n caz de sangerare activa, cheag aderent si vas

sangvin vizibil, se efectueaza tratamentul endoscopic al hemoragiei

prin injectare de alcool, substante sclerozante ori adrenalina sau prin

electrocauterizare.

)otocoagulare hemoragie digestiva

Perforatia ( apare de 0-< ori mai "rec&ent la *ar*ati decat la

"emei% Consta in per"orarea peretelui gastric de catre craterul

ulceros$ cu desc+iderea acestuia in ca&itatea peritoneala si

eliminarea continutului gastric la acest ni&el% Clinic ( se

pre#inta de cele mai multe ori ca un abdomen acut $ "iind o

urgenta c+irurgicala% Pacientul sta nemiscat in pat$ cu

respiratii super"iciale% A*domenul este intens dureros$

predominant in epigastru$ cu spasm al musculaturii

a*dominale pana la contractura% Paraclinic analizele de


41/69

sange indica leucocitoza$ uneori amila#emie% Radiogra"ia

a*dominala simpla e&identia#a pneumoperitoneul%

Tratamentul este c+irurgical$ de o*icei cu sutura simpla a

perforatiei si &agotomie selecti&a%

*lcer perforat


42/69

-utura perforatiei si vagotomie


43/69

Capitolul III

Rolul AM in ingrijirea pacientului cu

ulcer gastro!uo!enal

Rolul AM in asigurarea con!itiilor !e ingrijire

7oala duce la pierderea calitatii &ietii$ modi"ica relatiile sociale

la ni&el de "amilie$ pro"esional$ timp li*er si generea#a anumite

pro*leme sociale$ moti&e care impun asistentei medicale si

celorlalte cadre medicale un e"ort deose*it in reali#area unui mediu

de ingrijire optim%

Intr-un spital$ indi"erent de sistemul de constructie ( pavilionar

/ monobloc $ "unctionea#a mai multe ser&icii 2sectii4 in raport cu

structura acestuia%

Sectia de gastroenterologie are o structura speciala care confera ofunctionalitate aparte si cuprinde saloane cu paturi, sala de tratamente,

cabinete pentru investigatii paraclinice,anexe strict necesare pentru

desfasurarea activitatii iar unele spitale avand chiar bloc operator si sala

de terapie intensiva la nivelul sectiei pentru a se putea interveni in cazul

unei urgente majore, cum este hemoragia digestiva, sau pentru a evita

transferul pacientului pe sectia de chirurgie, lucru care poate creea o stare

majora de teama si anxietate acestuia.


44/69

%tunci cand sectia are in componenta bloc operator , acesta trebuie sa

reprezinte compartimentul specific si de baza al sectiei fiind o unitate

functionala aparte el fiind izolat de restul sectiei, avand circuite separate

pentru septic si aseptic construit din materiale ce pot fi dezinfectate usor.

-tructura blocului operator trebuie sa cuprinda mai multe incaperi care sa+i

asigure functionalitatea

camera "iltru in care personalul medical se de#*raca de tinuta

de spital si im*raca alta curata si sterili#ata%

camera de pregatire a medicilor c+irurgi care cuprinde un

spatiu pentru spalarea mainilor$ dotat cu ,-. c+iu&ete cu

ro*inete speciale$ apa sterile$ sapun si solutii pentru

sterili#area mainilor%

camera de im*racare a lenjeriei sterile pentru operatie$

pre&a#uta cu o masa pe care se gasesc +alate$ masti simanusi sterile%

sali de operatie 2cel putin .-0 pentru "iecare *loc operator4$

complet i#olate de e)terior$ climati#ate cu trecerea aerului prin

"iltre speciale$ care sa asigure sterili#area aerului$ cu o

temparatura intre 3


45/69

+ mese pentru instrumentele necesare interventiei

+ mese polite pentru depozitarea casoletelor cu campuri sterile si a

cutiilor cu instrumentar

+ aparatul pentru anestezie generala si masuta cu medicamente

+ aspiratoare, bisturie electrice, aparate de chirurgie celioscopica,

aparatul oentgen mobil, lampi mobile cu picior, lampi pentru *-,

electrocauterizator, taburete rotative

camera de preaneste#ie si de tre#ire$ in care se "ace

pregatirea aneste#ica si se asigura tre#irea completa a

*olna&ului operat%

camera de spalare a instrumentarului "olosit in timpul

inter&entiei 2de o*icei o camera pentru , sali de operatie4%

camera de depo#itare a lenjeriei murdare$ maga#ia cu

aparatura si instrumentar de re#er&a$ grup sanitar$ o camera

de repaus pentru medici si personal

Sala de tratament serveste la pansarea bolnavilor precum si la

efectuarea unor examene clinice #tusee rectale vaginale, anoscopii$, a

unor proceduri speciale #spalaturi vaginale, clisme, punctii$ sau la

recoltarea de analize. !n principiu trebuie sa fie o sala aseptica si alta pentru

bolnavii septici. !ntr+o sala de pansamente trebuie sa existe in mod

obligatoriu o canapea, o masa pentru examinare, caruciorul cu solutii,

instrumente, comprese pentru pansat, dulapuri pentru instrumente #sterile si


46/69

nesterile$, chiuvete pentru spalat instrumente, cuve pentru dezinfectia unor

instrumente, seringi, ace, lame, eprubete pentru recoltat produse biologice.

giena generala si corporala

%sistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea

igienei bolnavului, un element primordial referindu+se la

aerisirea salonului 2in perioadele reci se &a a&ea in &edere ca

pacientul sa "ie intors cu spatele catre "ereastra desc+isa$ sau

&a "i *ine acoperit cu patura pe spate si cap4' se &a e&ita

ase#area in #one e)puse curentilor de aer%

mentinerea curateniei riguroase a saloanelor si de#in"ectia

periodica$ aplicand masuri de asepsie si antisepsie%

curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp ( sc+im*area ei

de cate ori este ne&oie$ sau protejarea patului cu musama si

ale#a% Se urmareste ca lenjeria sa nu "ie stransa si mototolita

( "a&ori#ea#a escarele de decu*it%

&oaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai partiale sau

complete. !n masura in care bolnavul poate fi mobilizat.

%sistenta medicala va lua masuri de precautie in timpul baii, pentru

ca bolnavii sa nu fie expusi curentilor de aer.

"uratarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni,

descoperindu+se treptat numai zonele care se spala.


47/69

-copul efectuarii toaletei este indepartarea de pe suprafata pielii a

stratului cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee sau

sudoripare, a microbilor sau a altor substante straine care adera la piele,

avand ca efect activarea circulatiei cutanate, crearea unei satri de confort

pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asistenta medicala trebuie sa aiba

in vedere urmatoarele

+ sa convinga pacientul cu mult tact si delicatete

+ sa menajeze pacientul, protejandu+l cu un paravan fata de ceilalti

bolnavi

+ sa asigure o temperatura adecvata in salon, pentru a+l feri de

raceala

+ sa pregateasca materialul necesar in prealabil, pentru ca ingrijirile

sa fie cat mai operative

+ sa actioneze rapid, sigur dar cu blandete pentru a scuti bolnavul

de alte suferinte si de efort sau oboseala.

!ndiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu

musama si aleza. (aca bolnavul se poate deplasa, se prefera efectuarea baii

generale in sala de dus.

Alimentatia se poate efectua activ sau pasiv in functie de starea

bolnavului, asigurandu+se o pozitie cat mai comoda #se aseaza un prosop

pe marginea patului$, pacientul fiind asezat sprijinit #daca este posibil$, fie

prin ridicarea patului, fie pe /+2 perne, pe piept i se aseaza vasul cu

mancarea, iar asistenta medicala sta alaturi, il supravegheaza sau il ajuta.


48/69

(aca alimentatia se face pasiv, asistenta medicala trebuie sa

manifeste calm si rabdare, sa nu incarce lingura prea mult, sa nu il zoreasca

pe pacient si de asemenea sa verifice temperatura alimentelor. -e va avea

grija ca firimiturile sa nu se imprastie sub pacient. -e va supraveghea si

efectua aranjarea patului si intinderea lenjeriei deoarece favorizeaza

formarea escarelor.

!ndiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta

medicala va avea in vedere orarul meselor, prezentarea alimentelor cat mai

estetic si pe cat posibil va tine cont de preferintele pacientului, in limita

restrictiilor impuse de medic. %sistenta medicala va respecta numarul de

calorii necesare, pentru a nu fi supraalimentat #problemele de tranzit fiind

prezente in marea majoritate a cazurilor de cancer de colon, precum si

evitarea obezitatii$.

Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta uneialimentatii sanatoase, cu rol deosebit de important in cazul afectiunilor

canceroase.

"omportarea personalului fata de bolnavii imobilizati trebuie sa fie

cat se poate de atenta, deoarece acestia sunt anxiosi, irascibili, capriciosi.

%sistenta medicala va tine cont de starea psihica a bolnavului, avand

o comportare plina de blandete, calm, sa fie preocupata de programul

zilnic, sa+l scoata la aer #cu caruciorul sau eventual cu patul$ atentia cu

care este inconjurat contribuind la intarirea increderii in personalul sanitar


49/69

precum si la suportarea cu usurinta a perioadei de spitalizare de catre

bolnav.

!n cazul pacientilor cu ulcer gastro+duodenal asigurarea regimului

igieno+dietetic are un rol primordial.

-e va administra un regim cat mai complet posibil care sa contina

alimente cu toti factorii nutritivi, cu pregatire corecta si sub toate formele

de pregatire, suficient ca aport caloric, in functie de varsta pacientului si

solicitarile energetice si neuropsihice profesionale si extraprofesionale ale

acestuia.

%sistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata

in functie de fazele evolutive ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 3

mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al pacientului, mai ales

postprandial in perioada dureroasa. !naintea fiecarei mese intreaba

pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca acestea au

disparut dupa consumul de alimente. 6a cantari bolnavul o data pe

sapatamana, pentru a observa din timp scaderile in greutate.

%tunci cand pacietul prezinta inapetenta datorata simptomelor de

greata si varsaturi si alimentatia si hidratarea este afectata prin deficit,

asistenta medicala alimenteaza pacientul parenteral pentru ca acesta sa fie

echilibrat hidroelectrolitic si nutritional, instituind perfuzii cu glucoza

38,108; hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi #5arisang,

%minomel$, vitamine si electroliti dupa indicatia medicului. %ceasta

calculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari patologice,


50/69

adaugand 128 pentru fiecare grad de temperatura peste 27 0"; /0+208

pentru agitatie, convulsii, distructii celulare.

(upa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati

mici de lichide reci, oderite cu lingurita.

%sistenta medicala exploreaza gusturile si obieceiurile alimentare ale

pacientului si constientizeaza pacientul asupra importantei regimului

alimentar in mentinerea sanatatii. )ace bilantul lichidelor ingerate si

eliminate.

-erveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore

regulate si prezentate atragator. !nvata pacientul categoriile de alimente din

ghidul alimentar si echivalentele calitative si cantitative ale principiilor

alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment care declanseaza anumite

simptome cu altul. Echilibrarea psihica o face asigurand un climat cald,

confortabil, explicandu+i scopul interventiilor si incurajand pacientul.


51/69

Rolul AM in aplicarea trata'entului

&ratamentul are ca obiective

− ameliorarea durerii;

− vindecarea ulcerului;

− prevenirea recidivelor;

− prevenirea complicatiilor;

− tratamentul complicatiilor.

(aca in stabilirea diagnosticului prin etapele sale rolul major il are

medicul, asistenta medicala doar ajutandu+l pe acesta sau pe pacient, in

aplicarea tratamentului medical sarcina revine aproape in totalitate

acesteia.

!n cazul ulcerului gastro+duodenal pot fi aplicate urmatoarele tipuri

de tratament

regim de &iata si igieno-dietetic

tratament medical

tratament c+irurgical

Regi' !e *iata si igieno!ietetic

+ renuntarea la fumat

+ reducerea consumului de alcool


52/69

+ interzicerea utilizarii de %!'( sau asocierea acestora cu

administrarea de prostaglandine daca nu se poate renunta la ele,

cazul poliartritei, spondilitei

+ dieta va exclude alimentele care produc dureri sosuri, tocaturi,

carnati, mezeluri, conserve, condimente si muraturi.

Trata'ent 'e!ical

(urerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de

motilitate, cat si stimularii acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea

durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoarele clase de

medicamente antiacide #5aalox, Aelusil, %lmagel, "almogastrin,

(icarbocalm acestea amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc

vindecarea si reduc recurentele$, antagonisti H ' #"imetidina &agamet;

anitidina, )amotidina sunt utili atat in calmarea durerii, cat si in

vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor$, anticolinergice

#Pirenzepina, &elenzepina sunt mai rar utilizate in prezent, din cauza

efectelor adverse multiple, unele interferand cu functia gastrointestinala$,

in(ibitorii pompei de protoni #Bmeprazol, =ansoprazol sunt cei mai

puternici antiacizi, blocand %&P+aza C+D C a membranei celulei parietale

gastrice, avand o durata lunga de actiune$, protectoare ale mucoasei

prostaglandine #Enprostil, 5isoprostol, iboprostil acestea cresc secretia

de mucus gastric, cresc secretia de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prinmucoasa gastrica, stimuleaza refacerea mucoasei$ agenti activi topici

#-ucralfat "arafate la p acid devine polar si se leaga la suprafata

craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactiveaza pepsina

si acizii biliari; *lcogant; @ismut coloidal formeaza un film protector pe


53/69

suprafata craterului ulceros si previne contactul cu factorii de agresiune

intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine, stimuleaza sinteza

glicoproteinelor din mucus, rol bactericid fata de elicobacter p:lori;

"arbenoxolona stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar

este mai putin folosita din cauza efectelor secundare retentie hidrosalina,

hipo


54/69

secretiei acide si la distrugerea *arierei de mucus$ "a&ori#and

aparitia ? reacti&area ulcerului gastroduodenal%

!ulburarile renale se produc prin anularea e"ectului normal

&asodilatator produs de P' de aceea$ la *olna&ii cu "lu) sang&in

renal sca#ut 2insu"icienta cardiaca$ ciro#a +epatica cu ascita4 AI:S

pot produce IRA%

!ulburarile "epatice sunt re&ersi*ile si se mani"esta prin

cresterea en#imelor 2TP4 si uneori prin cresterea *iliru*inei si a

timpului de protrom*ina%

#odificarile "ematologice cele mai "rec&ente sunt1

agranulocito#a$ anemia aplastica sau tul*urari ale +emosta#ei$ iar

cele alergice1 rinita$ astm$ reactii cutanate%

Pot apare si tulburari neurologice1 ce"alee$ &ertij%

Calea de administrare a medicamentelor este indicata de

medic in "unctie de1

rapiditatea asimilarii medicamentului de catre organism

resor*tia si meta*oli#area medicamentului

interactiuni medicamentoase

compati*ilitatea tesuturilor "ata de su*stanta administrata

Asistenta medicala e"ectuea#a administrarea medicamentelor

in conditii de igiena$ asepsie$ de#in"ectie$ sterili#are si mentinere a


55/69

masurilor de supra&eg+ere si control a in"ectiilor nosocomiale sau

intraspitalicesti%

Pregatirea injectiei

Asistenta medicala are o*ligatia sa supra&eg+e#e si sa

participle acti& la administrarea medicatiei$ cunoscand "oarte *ine

regulile generale de administrare a medicamentelor precum si

e"ectele secundare ale acestora$ pentru a putea in&ata pacientul sa

nu se sperie la aparitia lor$ "apt care ar putea declansa starea de

an)ietate a acestuia% Deose*it de importanta este cunoasterea de

catre asistenta medicala a cailor de administrare a

medicamentelor$ aceasta putand "i orala sau enterala si parenterala

2ocoleste tractul digesti&$ are e"ect mai rapid4$ precum si a te+nicilor

de e"ectuare a tratamentului medicamentos parenteral 2injectii s%c%$

i%m%$ i%&%4 cu respectarea regulilor de asepsie si antisepsie% Va urmari

"unctiile &itale si &a nota in 8O &alorile acestora$ pentru a putea

constata e"ectul medicatiei si diminuarea simptomelor *olii%

!edicamentele sunt su*stante "olosite in scopul de a pre&eni$

a ameliora sau a &indeca *olile$ e)trase sau sinteti#ate din produse

&egetale$ animale sau din su*stante minerale% Actiunea lor asupra

organismului depinde de structura lor c+imica$ de do#a administrata

si de calea de administrare% Aceeasi su*stanta poate "unctiona ca

aliment$ medicament sau to)ic$ dupa cantitatile introduse in


56/69

organism$ asistenta medicala a&and rolul de a cunoaste "oarte *ine

pre#entarea medicamentelor$ cantitatea de su*stanta continuta$

do#area si timpul de actiune al acestora%

Di"erentierea actiunii medicamentelor asupra organismului

este in "unctie de do#ele de administrare% Se deose*esc1

doza terapeutica ( do#a utili#ata pentru o*tinerea e"ectului

terapeutic dorit$ "ara ca prin aceasta sa se produca &reo actiune

to)ica asupra organismului'

doza maima ( este do#a cea mai mare suportata de

organism "ara sa apara "enomene to)ice reactionale'

doza toica ( este cantitatea care$ introdusa in organism$

pro&oaca o reactie to)ica periculoasa'

doza letala ( este do#a care produce e)itus-ul%

In &ederea urmaririi e"ectului medicamentelor$ asistenta medicala

tre*uie sa cunoasca1 e"ectul ce se asteapta de la medicamentul

respecti&$ pentru care a "ost de "apt administrat$ timpul necesar

dupa care poate "i asteptat e"ectul$ e"ectele secundare ale

medicamentelor$ "enomenele de o*isnuinta si de acumulare$

"enomenele de +ipersensi*ilitate%

Administrarea medicamentelor se "ace tinand cont de anumite

reguli$ dintre care amintim1 respectarea intocmai a medicamentului

prescris$ identi"icarea medicamentelor prin citirea etic+etei si a datei

&ala*ilitatii$ &eri"icarea calitatii acestora$ respectarea cailor de


57/69

administrare$ a do#ajului prescris si a orarului de administrare$

respectarea somnului pacientului$ e&itarea incompati*ilitatii intre

medicamente$ administrarea imediata a medicamentelor desc+ise$

respectarea ordinii succesi&e de administrare a medicamentelor

2solutii$ picaturi$ injectii$ o&ule &aginale$ supo#itoare4$ administrarea

medicamentelor in pre#enta asistentei$ ser&irea *olna&ului cu do#e

unice de medicament$ respectarea asepsiei si antisepsiei la

administrarea parenterala$ pentru e&itarea in"ectiilor no#ocomiale%

Caile de administrare ale medicamentelor sunt1

respiratorie$

orala ? *ucala$

percutana$

rectala$

parenterala$

prin aplicatii locale%

Calea orala sau bucala este calea naturala de administrare a

medicamentelor$ acestea putand "i introduse su* di&erse "orme1

lic+ide 2solutii$ in"u#ii$ decocturi$ tincturi$ uleiuri$ e)tracte4 sau solide

2pra"uri$ ta*lete$ granule$ su*stante mucilaginoase4%

Se renunta la aceasta cale de administrare cand1


58/69

• medicamentul se descompune su* in"luenta sucurilor

gastrice sau este inacti&at de acestea'

•

*olna&ul re"u#a luarea medicamentelor pe aceasta cale'

• medicamentul are proprietati iritante asupra mucoasei

digesti&e'

• *olna&ul este inconstient 2coma$ are trismus4

• medicamentul nu se resoar*e pe cale digesti&a'

• medicul doreste sa ocoleasca sistemul &enei porte%

!edicamentele ast"el introduse au e"ect1 - local sau general$

acestea se resor* la ni&elul mucoasei digesti&e$ patrund in sange

des"asurandu-si e"ectul asupra intregului organism sau doar asupra

unor anumite organe% !edicamentele lic+ide se pot administra ca

atare sau diluate cu apa$ ceai$ lapte$ iar pentru mascarea gustului

de#agrea*il pot "i indulcite cu mire$ siropuri% Cand medicamentele

solide nu pot "i ing+itite ca atare$ se mojarea#a 2se pisea#a4 apoi pot

"i diluate cu apa sau ceai%

Administrarea medicamentelor pe cale parenterala o"era

anumite a&antaje ce nu pot "i neglijate1

a*sor*tia este usoara$ iar e"ectul se instalea#a rapid'

do#ajul este precis$ a*sor*tia ne"iind in "unctie de conditiile

speciale ale tu*ului digesti&'


59/69

medicamentele sensi*ile la actiunea sucurilor digesti&e$ nu

sunt alterate sau modi"icate in stomac sau intestin'

se pot introduce medicamente si in ca# de intoleranta

digesti&a sau cand calea enterala este contraindicata%

Prin calea parenterala se intelege de o*icei ocolirea tu*ului

digesti& si administrarea medicamentelor prin injectare% Injectia

repre#inta introducerea su*stantelor in stare lic+ida in organism prin

intermediul unui ac ce tra&ersea#a tesuturile%

Prin calea parenterala se intelege de o*icei ocolirea tu*ului

digesti& si administrarea medicamentelor prin injectare% Injectia

repre#inta introducerea su*stantelor in stare lic+ida in organism prin

intermediul unui ac ce tra&ersea#a tesuturile%

Ast"el1

se utili#ea#a calea subcutana cand su*stantele sunt usor

resor*a*ile$ au densitate mica si presiune osmotica apropiata

cu cea a organismului$ nu pro&oaca iritatia sau lipoli#a

tesutului celular adipos de su* piele'

se recurge la calea intramusculara daca densitatea

medicamentului este mai mare$ daca prin stagnarea in

tesuturi ar pro&oca iritatia acestora$ iar e"ectul urmarit tre*uie


60/69

sa se instale#e rapid sau daca intar#ierea a*sor*tiei ar

produce modi"icari in compo#itia medicamentului injectat'

calea intravenoasa se "oloseste cand se asteapta o

actiune prompta si cand su*stanta medicamentoasa

introdusa printre tesuturi ar pro&oca distructii tisulare$ ne"iind

suportata de celulele tesuturilor moi%

Asistenta medicala are un rol deose*it de important in

administrarea medicamentelor pe cale parenterala$ de aceea ea

tre*uie sa cunoasca "iecare te+nica "oarte *ine$ locurile de electie$tipul solutiilor care pot "i injectate pe cale s%c%$ i%m% sau i%&%$regulile de

asepsie precum si modalitatea de a inter&eni in ca#ul unor

accidente sau incidente$ dintre care amintim1 durere &ie prin le#area

ner&ului sciatic 2situatie in care se impune retragerea acului4$

+ematom prin inteparea unui &as 2se e&ita aceasta situatie printr-o

aspirare dupa introducerea acului ( daca apare sange se retrage

sau se introduce acul mai pro"und$pana trece de &asul de sange

respecti&4$ supuratie aseptica datorita unor su*stante ce nu sunt

resor*ite$ ruperea acului ce impune e)tractia c+irurgicala 2toate

acestea pentru injectia intramusculara4' injectarea solutiei in tesutul

peri&enos$ mani"estata prin tume"ierea tesuturilor si durere$ "le*algia

produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor su*stante

iritante$ +ematom prin strapungerea &enei$ ameteli$ lipotimie sau

colaps 2toate acestea in ca#ul injectiei i%&%4'

Perfuzia endovenoasa urmareste introducerea in circuitul

sang&in$ picatura cu picatura a unor solutii i#otone$ +ipertone sau


61/69

+ipotone cu scopul de a sustine aportul necesar de lic+ide si

electroliti sau pentru reec+ili*rare +idroelectrolitica$ +idroionica si

&olemica si introducerea unor medicamente prin care se urmareste

e"ectul prelungit%

Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are

rolul de a monitori#a "unctiile &itale1 respiratia$ tensiunea arteriala$

temperatura$ pulsul$ diure#a si scaunul%

Indicatiile tratamentului chirurgical pentru ulcerul

duodenal 1

ulcerul complicat prin per"oratie$ penetratie$ steno#a

2indicatii a*solute4$ +emoragie 2indicatii di"erentiate in "unctie

de ca#4%

ulcerul re#istent la tratament medical corect condus F-<

saptamani% De o*icei ast"el de ca#uri au ca su*strat ulcerepenetrante$ prepilorice sau post*ul*are$ ulcere endocrine% De

mentionat de asemenea re#istenta relati& "rec&enta la

tratament medical a ulcerului aparut la adultul tanar sau

&arstnic$ sau in ca#urile in care in antecedente e)ista un

episod +emoragic sau per"orati&%

O indicatie relati&a este constituita de imposi*ilitatea

*olna&ului de a suporta costul ridicat al unui tratament medical

e"icient care tre*uie sa "ie de lunga durata pentru pre&enirea

recaderilor%


62/69

O*iecti&ul principal al inter&entiei c+irurgicale este reducerea

secretiei clor+idropeptice$ "actor patogenic esential in determinismul

ulcerului duodenal% In masura in care este posi*il$ operatia &a ridica

si le#iunea ulceroasa%

Inter&entia c+irurgicala implica ( pregatirea preoperatorie si

ingri!irile postoperatorii %

Pregatirea preoperatorie

Se e"ectuea#a di"erentiat in "unctie de terenul *olna&ului 2&arsta$

tare *iologice4$ de gra&itatea *olii si comple)itatea operatiei care &a

tre*ui practicata %

Inaintea e)ecutarii inter&entiei c+irurgicale$ indi"erent de &arsta

pacientului$ de a"ectiunea pentru care se internea#a si de durata

actului operator$ *olna&ii tre*uie pregatiti psi+ic$ *iologic si

c+irurgical%

Pregatirea psihica a *olna&ului incepe din momentul

internarii si are drept scop adaptarea *olna&ului la noile conditii de

&iata$ o*tinerea increderii in personalul medical si resta*ilirea

ec+ili*rului sau psi+ic%

Asistenta medicala are un rol "oarte important in asigurarea

con"ortului ( care este unul din "actorii care ajuta *olna&ul sa-si

mentina un tonus psi+ic optim ( ast"el saloanele &or "i *ine aerisite

si luminate$ cu temperatura de ,//-,,/C% Aceasta &a cuceri

increderea *olna&ului printr-un comportament corect si *ine&oitor$


63/69

&a calma teama care-l domina la gandul ca &a su"eri o inter&entie

c+irurgicala cu posi*ile urmari ne"aste$ ii &a e)plica$ in termeni

simpli$ in ce consta *oala sa si ce posi*ilitati terapeutice e)ista$ &a

com*ate an)ietatea acestuia prin administrare de tranc+ili#ante

usoare ? *ar*iturice 28eno*ar*ital$ Dia#epam4%

Pregatirea biologica di"era in "unctie de &arsta$ a"ectiune$

stare generala$ natura inter&entiei si &i#ea#a atat cercetarea

constantelor +emostatice$ cat si tratarea unor e&entuale tare

*iologice$ ce ar putea ingreuna e&olutia postoperatorie "a&ora*ila%

Pregatirea preoperatorie presupune reali#area unui *ilant *iologic

riguros% In a"ara L$ a VS-ului$ a pro*elor +epatice si a celorlalte

constante sang&ine$ se recomanda si e"ectuarea unei radiogra"ii

pulmonare si EG% O urocultura de rutina se &a e"ectua la cea mai

mica suspiciune de in"ectie urinara%

E)amenul "i#ic si istoricul medical al pacientului pot impune

necesitatea e"ectuarii unor teste suplimentare sang&ine si de alta

natura cum ar "i1 grup sang&in si R+$ timp de sangerare si

coagulare$ uree sang&ina$ proteinemie$ colesterol$ EA7 pentru

intregirea in&estigatiilor si in ca#ul unei operatii mai mari%

E&aluarea preoperatorie corecta este importanta si pentru

anticiparea complicatiilor generate de su*stantele aneste#ice ? alte

medicamente$ mai ales cand coe)ista a"ectiuni cardiace$

pulmonare$ +epatice sau renale gra&e% Anemia si ni&elul sca#ut de


64/69

G tre*uie corectate% !edicatia antiin"lamatoare tre*uie intrerupta cu

cate&a #ile inaintea inter&entiei c+irurgicale%

Inter&entia c+irurgicala se reali#ea#a de o*icei cu anestezie

generala i%&% ? intu*atie orotra+eala$ dar se poate e"ectua si

anestezie rahidiana ? *loc epidural% Alegerea ii apartine

aneste#istului si se *a#ea#a pe e)istenta unor pro*leme medicale

speci"ice%

Pregatirea chirurgicala a *olna&ului$ presupune aplicarea

unor masuri care sa asigure des"asurarea actului c+irurgical in

conditii optime%

Igiena *olna&ului tre*uie a&uta in &edere inca de la internare$

cand se "ace *aie generala$ apoi acesta &a im*raca ru"e curate% De

la aceasta regula "ac e)ceptie doar urgentele majore a caror igiena

&a "i "acuta de asistenta medicala pe portiunea de interes c+irugical%

In seara premergatoare inter&entiei *olna&ul este din nou in&itat

sa "aca *aie generala$ im*raca lenjerie curata$ tegumentele paroase

din #ona de interes c+irurgical &or "i rase apoi de#in"ectate cu alcool

si deri&ati de iod si pansate steril%

$lisma preoperatorie nu este intotdeauna necesara ( acelasi

e"ect se poate o*tine prin administrarea cu 3,-,0 ore inainte de

operatie$ de la)ati&e usoare cu e"ect mai putin *rutal si consumati&


65/69

si cu un mai mic e"ect psi+ologic neplacut asupra *olna&ului% In

ca#ul persoanelor de se) "eminine se indepartea#a mac+iajul si

lacul de ung+ii$ pentru o*ser&area corecta si atenta a circulatiei%

Ingrijiri postoperatorii

Scopul ingrijirilor in perioada postoperatorie este recuperarea

rapida a pacientului$ pre&enirea sau$ dupa ca#$ recunoasterea si

tratarea complicatiilor$ precum si asigurarea con"ortului pacientului

pana la e)ternarea sa din spital%

In perioada postoperatorie ingrijirile acordate de asistenta

medicala joaca un rol "oarte important in e&olutia "a&ora*ila a

pacientului% Dupa operatie$ pacientul &a "i transportat$ "ie la salonul

de tre#ire$ "ie la sectia de terapie intensi&a sau la salon$ in "unctie de

tipul de inter&entie c+irurgicala si de aneste#ie la care a "ost supus

si de tarele asociate de care su"era% Transportul din sala de operatie

se "ace cu *rancardul% Este indicat ca pe timpul transportului sa "ie

insotit de medicul aneste#ist$ care sa-i asigure o &entilatie optima%

Asistenta medicala din sectia in care este adus pacientul

tre*uie sa ceara in"ormatii despre tipul de operatie$ pierderea de

sange estimata$ tu*urile de dren$ diagnosticul postoperator si

complicatiile intraoperatorii%

Patul tre*uie sa "ie curat si incal#it$ iar in sectia de terapie

intensi&a$ cand pacientul se a"la inca su* e"ectul aneste#iei$ este

indicat ca acesta sa "ie dotat cu *are de protectie laterala care sa

impiedice caderea% In apropierea patului tre*uie sa se gaseasca1


66/69

tensiometru$ stetoscop$ aspirator$ apasator de lim*a$ pipa impotri&a

ing+itirii lim*ii$ ta&ita renala$ set de tra+eostomie$ sursa de o)igen%

Po#itia *olna&ului in pat tre*uie sa permita miscarile

respiratorii si eliminarea secretiilor% Po#itia tre*uie sa "ie sc+im*ata

o*ligatoriu odata la ma)imum , ore%

Asistenta medicala &a "i pregatita sa dea date despre starea

pacientului$ &alorile pulsului$ TA$ temperaturii$ drenajului$ diure#ei

precum si despre e&entualele alterari ale semnelor &itale$ iar aceste

date le &a nota in 8O%

Asistenta medicala tre*uie sa urmareasca continuu pacientul in

aceasta "a#a si sa semnale#e oricare din modi"icarile ce pot sur&eni

in starea acestuia% O atentie deose*ita tre*uie acordata calmarii

durerilor si a agitatiei de dupa tre#ire$ e)istand acum posi*ilitatea

de control asupra durerii prin PCA sistem 2patient control

analge#ic4% Acest sistem este deose*it de util in primele F ore dupa

o inter&entie c+irurgicala$ putand "i monitori#ata durerea pacientului

si e"ectul analge#icelor administrate%

Asigurarea aportului de lic+ide se reali#ea#a prin per"u#ii i%&% in

perioada imediat postoperatorie$ administrarea per os "acandu-se

imediat ce toleranta digesti&a o permite$ in prima #i dandu-i apa$

ceai neindulcit$ limonada$ #eama de compot$ iar din a doua #i se

poate da supa de legume strecurata%


67/69

Pacientul "ara sonda urinara tre*uie sa urine#e in primele F-3,

ore de la operatie$ iar primul scaun tre*uie sa apara la 0


68/69

.i%liogra&ie

Patologie c+irurgicala ( 8lorea Ticmeanu$ Sorin Simion$

Editura !edicala$ 7ucuresti ( ,///

C+irurgie ( !ircea Constantinescu$ Editura didactica si

pedagogica$ 7ucuresti ( 3>>F

+id de nursing ( Lucretia Titirca$ Editura Viata medicala

romaneasca$ 7ucuresti ( 3>><

Anatomia si "i#iologia omului ( I%C%Voiculescu$ I%C%Petricu$

editia IV$ 7ucuresti ( 3>><

Te+nica ingrijirii *olna&ului ( Carol !o#es$ Editura !edicala$

7ucuresti ( 3>>>

Su*stante medicamentoase ( Agenda medicala ( ,///

7oli interne ( Pro"%dr% Dan eorgescu$ Editura :ational$

7ucuresti ( 3>><

Patologie c+irurgicala ( Pro"%dr%:icolae Angelescu$ Editura

Celsius$ 7ucuresti ( 3>>@

Ingrijirea *olna&ului ( Garl ein# Gristel$ Editura All$ 7ucuresti

( 3>><

Te+nici de e&aluare si ingrijiri acordate de asistenta medicala -

Lucretia Titirca$ Editura Viata !edicala Romaneasca$

7ucuresti ( ,///

Urgente medico-c+irurgicale ( Lucretia Titirca$ Editura

medicala$ 7ucuresti ( 3>>>

C+irurgie ( Sil&ian Dasc+ie&ici si !i+ai !i+ailescu$ Editura

!edicala$ 7ucuresti ( 3>>>


69/69

7iologie ( !anual pentru clasa a I-a ( I%T% E)arcu$ Ileana

Ciu+at$ Sil&ia +erg+escu$ !aria Soigan$ Editura !inisterului

In&atamantului$ 7ucuresti ( 3>>F

Atlas de anatomie ( Tre&or 5eston

Cursuri de nursing ( Pro"esor instructor !aria S#a*o

!anual de ingrijiri speciale acordate de asistenta medicala (

Lucretia Titirca$ Editura Viata !edicala Romaneasca$

7ucuresti - ,///

Curs de semiologie medicala ( I% Petrescu$ Editura Didactica si

pedagogica$ 7ucuresti ( 3>>F Ingrijirea omului *olna& si sanatos ( C+iru 8lorian$ Editura

!edicala ( 3>>

cred ca ramane

Documents