conta manageriala1.doc
DESCRIPTION
În lucrarea de faţă am propus prezentarea metodei evoluate de conducere prin costuri – Metoda GP în cadrul unei fabrici de îmbrăcăminte S.C NEW FASHION S.A, din Târgu Secuiesc, prin prezentarea sintetică a aspectelor teoretice privind metoda pe care am îmbins cu exemplificări în contabilitatea de gestiune în cadrul societăţii analizate.Problematica modului de aplicare a contabilităţii de gestiune în România este un aspect ce ţine de fiecare entitate economică , alegerea modalităţii de punere în practică fiind în ultima instanţă o modalitate de exercitare a raţionamentului profesional. Aceată libertate de alegere se poate solda uneori cu o punere în practică deficitară, multe dintre întreprinderile din România având o contabilitate de gestiune organizată în mod rudimentar. Pentru a evita astfel de situaţii, este importantă cunoaşterea elementelor conceptuale specifice fiecărei metode, dublată de o bună cunoştere a mediului economic.Societatea sus menţionată este o fabrică producătoare de îmbrăcăminte elegante de bărbaţi, cu capital social stărin, societatea practicându-si activitatea pe piaţa română de mai mult de 10 ani, furnizând marfă de înaltă calitate în statele membre ale Uniunii Europene. Aplicarea metodei GP o consider favorabilă, deoarece prodicţia de îmbrăcăminte este una constantă, adică fără modificări majore de la un sezon la altul, datorită faptului că societatea are contracte şi comenzi pentru perioade lungi, şi fără, mărcile fabricate sunt n mare căutare mai ales în ţăriile Uniunii Europene.TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studiiMasterat – Politici contabile, audit şi control de gestiune
PROIECT LA CONTABILITATEA MANAGERIALĂ
Studentă: Vitalyos Maria Kinga
Master – PCAG An.II
BRAŞOV
2012
CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................................2
CAPITOLUL 1. Prezentarea metodei GP....................................................................41.1 Noţiuni generale..................................................................................................41.2 Lucrările de stabilire a GP-urilor.........................................................................51.3 Stabilirea costului pe produs...............................................................................7
CAPITOLUL 2. Calculaţia potrivit metodei GP.............................................................9
CONCLUZII...............................................................................................................16
2
INTRODUCERE
În lucrarea de faţă am propus prezentarea metodei evoluate de conducere
prin costuri – Metoda GP în cadrul unei fabrici de îmbrăcăminte S.C NEW FASHION
S.A, din Târgu Secuiesc, prin prezentarea sintetică a aspectelor teoretice privind
metoda pe care am îmbins cu exemplificări în contabilitatea de gestiune în cadrul
societăţii analizate.
Problematica modului de aplicare a contabilităţii de gestiune în România este
un aspect ce ţine de fiecare entitate economică , alegerea modalităţii de punere în
practică fiind în ultima instanţă o modalitate de exercitare a raţionamentului
profesional. Aceată libertate de alegere se poate solda uneori cu o punere în practică
deficitară, multe dintre întreprinderile din România având o contabilitate de gestiune
organizată în mod rudimentar. Pentru a evita astfel de situaţii, este importantă
cunoaşterea elementelor conceptuale specifice fiecărei metode, dublată de o bună
cunoştere a mediului economic.
Societatea sus menţionată este o fabrică producătoare de îmbrăcăminte
elegante de bărbaţi, cu capital social stărin, societatea practicându-si activitatea pe
piaţa română de mai mult de 10 ani, furnizând marfă de înaltă calitate în statele
membre ale Uniunii Europene. Aplicarea metodei GP o consider favorabilă, deoarece
prodicţia de îmbrăcăminte este una constantă, adică fără modificări majore de la un
sezon la altul, datorită faptului că societatea are contracte şi comenzi pentru
perioade lungi, şi fără, mărcile fabricate sunt n mare căutare mai ales în ţăriile Uniunii
Europene.
Contabilitatea managerială, numită şi„contabilitatea analitică” în Franţa sau„contabilitatea de gestiune”
în România are rolul de a servi ca instrument în luarea deciziilor de către managerii firmei, de a asigura
cuantificarea corelaţiei dintre cheltuieli şi producţia care le-a ocazionat , în calitatea lor de mărimi economice
determinabile prin măsurare şi calcul prn aplicarea unei metode, numită metodă de calculaţie a costurilor sau
metode de conducere prin costuri.
3
CAPITOLUL 1. Prezentarea metodei GP
1.1 Noţiuni generale
Colectarea cheltuielilor, repartizarea acestora pe produse şi calculul costului
efectiv sunt operaţiuni de mare volum şi complexitate în întreprinderile moderne,
datorită numeroaselor activităţi economice care concură la fabricaţia şi
comercializarea produselor. Pe de o parte, cheltuielile unei companii sunt ocazionate
de activităţi principale: producţia, logistica internă şi externă, comercializarea. Pe de
altă parte, numeroase cheltuieli se datorează aşa-numitelor activităţi de susţinere:
aprovizionarea, dezvoltarea tehnologică, gestiunea resurselor umane, infrastructura
firmei, gestiunea calităţii, protecţia muncii şi mediului, activităţile financiare, etc, care
sunt defapt cheltuielile indirecte, cheltuieli ce se materializează la nivel de societate,
făcând dificil efortul de conectare directă cu un anumit produs1.
Deoarece este practic imposibilă atribuirea analitică şi absolut corectă la
fiecare produs a cheltuielilor indirecte, deoarece nu se poate găsi o unitate de
măsură comună activităţilor eterogene din producţie, Georges Perrin, inginer francez,
a dezvoltat metoda de calculaţie a costurilor GP. ”Logica lui a fost următoarea: într-o
fabrică, fiecare operaţiune are o constantă de timp ce se poate calcula în unităţi GP.
Este posibilă calcularea numărului de unităţi GP necesare pentru fabricarea fiecărui
articol în cazul în care timpul de lucru pentru fiecare operaţiune este cunoscut. Apoi,
întreaga producţie rezultată într-o perioadă dată poate fi calculată în unităţi GP.
Costul de producţie ascoiat cu o unitate GP poate fi apoi calculat: el este egal
cu cheltuielile firmei şi chetuielile de funcţionare ale perioadei împarţite la numărul de
produse, măsurată în termeni de echivalenţi GP, produse în cursul aceleiaşi
perioade”2. El a încercat o “unificare” a producţiei prin cumularea “efortului de
producţie” direct şi indirect într-o unitate de măsură etalon, denumită ”articol de
bază”. Această metodă se bazează pe alegerea unui produs standard şi
1 Bendean I., ”Managementul costului pe baza metodei UVA”, Revista Gestiunea și contabilitatea firmei, Nr. 8(163), Anul XIV, Ed. Tribuna Economica, București, p. 342 Alcouffe S., Berland N., Levant Y., ”Actor-networks and the diffusion of management accounting innovations:A comparative study”, France
4
determinarea unor indici de echivalenţă consideraţi stabili pentru transformarea
tuturor produselor ce făceau parte din aceeaşi familie în produs standard.
Georges Perrin introduce ipoteza “constantei ipotetice” care se poate explicita
în următorul mod: relaţia dintre “eforturile de producţie” utilizate pentru diferite
produse rămâne stabilă în timp, astfel metoda GP este parte a unei abordări bazate
pe un echivalent al producţiei.
De la detalierea verticală a activităţii companiilor pe “centre de analiză” şi
funcţiuni administrative s-a ajuns la fragmentarea transversal a acestora, “pe
activităţi”. Metoda GP se fondează pe o analiză de detaliere a fluxurilor din unităţile
economice, pe ”game operatorii” respective pe operaţiuni elementare de muncă
(posturi), realizate ăn condiţiile tehnico-organizatorice bine stabilite, în consumuri de
resurse precise, într-un timp dat. Aceste game operatorii şi posturi constituie defapt
ansambluri de mijloace materiale şi umane care au o funcţionalitate omogenă3.
1.2 Lucrările de stabilire a GP-urilor
Presupun parcurgerea următoarelor etape:4
a. Stabilirea listei operaţiilor tehnologice
În baza documentaţiei tehnice se stabileşte o listă a operaţiilor tehnologice
ocazionate pe realizarea procesului de fabricaţie de bază, auxiliar şi de deservire.
b. Determinarea costurilor imputabile pe operaţii şi produse, precum şi
separarea
acestora din costul total de producţie.
Costurile imputabile pentru care s-a stabilit un criteriu logic de repartizare sunt
formate din:
Costurile cu salariile muncitorilor direct productivi;
Contribuţiile aferente salariilor;
Costurile cu amortizarea mijloacelor fixe;
3 Bendean I., ”Managementul costului pe baza metodei UVA”, Revista Gestiunea și contabilitatea firmei, Nr. 8(163), Anul XIV, Ed. Tribuna Economica, București, p. 344 Cernușca, L., Gomoi,B., ”Concepte și practici ale contabilității de gestiune”, Ed.Tribuna Economică, București, 2009, p.
5
Costurile cu iluminatul şi încălzitul;
Costurile cu combustibilul;
Costurile cu energia tehnologică etc.
c. Determinarea costurilor neimputabile din totalul costurilor de producţie
Costul total de prelucrare = Costul total de producţie – Valoarea materiilor
prime
Costurile neimputabile = Costul total de prelucrare – Costuri
imputabile
d. Alegerea produsului etalon sau de bază
Pe baza produsului etalon sau de bază se calculează unităţile de măsură
convenţionale numite GP-uri pe fiecare operaţie în parte şi pe fiecare produs.
e. Determinarea indicelui de baz-ă aferent produsului etalon
Indicele de bază este însuşi GP-ul care va servi la echivalarea producţiei.
Indicele de bază se determină ca sumă a raporturilor dintre costurile imputabile orare
li cantitatea de producţie orară obţinută la nivelul unei operaţii.
unde:
Ib – indicele de bază sau de cost
Copi – costul unei operaţii
Qopi – cantitatea de producţie orară obţinută la nivelul unei operaţii
f. Determinarea indicilor de echivalenţă pentru fiecare operaţie în parte,
denumiţi GP-
uri pe operaţii
Gp-urile pe operaţii se determină ca raport între costurile imputabile ale
fiecărei operaţii (Copi) şi indicele de bază (Ib).
6
g. Calculul indicilor de echivalenţă pentru fiecare produs, respectiv GP-urile
pentru
fiecare produs
unde:
GPpr – GP-ul pe produs
i – operaţia tehnologică
GP-urile stabilite pe baza relaţiei de mai sus pot fi utilizate pe o perioadă mai
lungă de timp dacă condiţiile tehnico-economice rămân neschimbate.
1.3 Stabilirea costului pe produs
Pentru stabilirea costului pe produs se parcurg următoarele etape:
a. Transformarea producţiei realizate în cursul lunii exprimată în unităţi naturale
în GP-uri (unităţi echivalente)
unde:
qj – cantitatea fizică de produs obţinută
GPpr – GP pe produs
qej – producţia echivalentă în GP-uri
j – felul produsului
b. Stabilirea costului unei unităţi GP se determină prin raportarea costurilor totale
(imputabile şi neimputabile) la producţia unei unităţi GP.
c. Determinarea costului unitar de prelucrare al produsului (j) se determină prin
înmulţirea costului unei unităţi GP cu GP-ul aferent unei unităţi din produsul
respectiv.
7
unde:
Cuprj – costul unitar de prelucrare al produsului j
d. Determinarea costului unitar de prelucrare al produsului j
Costul unitar al produsului j se determină prin adăugarea la costul unitar de
prelucrare a produsului j a costurilor materiale unitare pe produse (costurile cu
materiile prime şi materiale directe)
unde:
Cuj – costul unitar complet al produsului j
Cmuj – costuri materiale unitare pe produs
8
CAPITOLUL 2. Calculaţia potrivit metodei GP
Utilitatea prezentului proiect rezidă în elaborarea unui studiu de caz privind
aplicarea metodei GP la societatea New Fashion S.A.
Societatea analizată are profil industrial care produce pantaloni în 4 modele a
căror tehnologie de fabricaţie necesită 7 operaţii.
1. Stabilirea listei operaţiilor tehnologice
Operaţiile procesului
de fabricaţie
Model pantaloni şi cantităţi orare (in buc) Total produs
pe operaţii
Pantalon M1
Pantalon M2
Pantalon M3
Pantalon M4
1. Croit 1 40 35 35 30 1402. Cusut 1 35 35 30 25 1253. Cusut 2 50 50 45 45 190
4. Ştanţat şi finisat 45 45 40 40 1705. Controlul calităţii 30 40 30 35 135
6. Spălare şi călcare 30 25 25 25 1007. Ambalare 35 30 30 25 125
Tabel 1. Nomenclatorul de operaţii
2. Stabilirea cheltuileilor imputabile şi a criteriilor logice de imputare (chei de
repartiţie)
Cheltuielile imputabile sunt următoarele:
- Manoperă 558.350 lei
- Contribuţiile privind asigurările şi protecţia socială (30%) 167.505 lei
- Energie tehnologică 30.610 lei
- Încălzire iluminat 10.430 lei
TOTAL 766.895 lei
Criteriile logice de imputare stabilite pe feluri de cheltuieli sunt
următoarele:
- Pentru manoperă şi CAS: numărul orelor de funcţionare
- Pentru combustibil şi energie: kw/h
- Pentru încălzire şi iluminat: suprafaţa clădirilor de producţie
9
3. Cheltuielile neimputabile reprezintă 352.000 lei
4. Repartizarea cheltuielilor imputabile pe operaţii şi produse
Producţia realizată pentru cele 4 modele panatloni a fost:
Model Pantalon M1 Pantalon M2 Pantalon M3 Pantalon M4
Producţie (m3)
5.530 4.825 5.698 4.236
Tabel 2. Producţia realizată
Se repartizează cheltuielile imputabile pe operaţii şi produse în funcţie de
criteriile mai sus prezentate asfel:
Operaţia Număr muncitori
Număr de zile lucrate
Număr de ore lucrate
Total om-ore
lucrate
Cheltuieli imputabile
Manoperă Contribuţii
Pe lună Pe oră
Pe lună Pe oră
1. 32 22 8 5.632 80.483 457 24.145 1372. 39 22 8 6.864 98.089 557 29.427 1673. 30 22 8 5.280 75.453 429 22.636 1294. 25 22 8 4.400 62.877 357 18.863 1075. 38 22 8 6.688 95.573 543 28.672 1636. 23 22 8 4.048 57.847 329 17.354 997. 35 22 8 6.160 88.028 500 26.408 150
TOTAL 222 - - 39.072 558.350 3172 167.505 952Tabel 3. Repartizarea cheltuielilor cu manopera şi contribuţiile aferente
Coeficienţii de repartiţie la manoperă şi CAS sunt următorii:
10
Repartizarea pe operaţii a costului imputabil cu energia tehnologică:
Operaţia Număr muncitori
Număr de zile lucrate
Număr de ore lucrate
Total om-ore lucrate
Consum kw/h Cheltuieli imputabile cu
energia tehnologicăPe
lunăPe oră
1. 32 22 8 5.632 2.486 3.874 222. 39 22 8 6.864 3.258 5.077 293. 30 22 8 5.280 2.480 3.865 224. 25 22 8 4.400 3.975 6.195 355. 38 22 8 6.688 2.365 3.686 216. 23 22 8 4.048 1.958 3.051 177. 35 22 8 6.160 3.120 4.862 28
TOTAL 222 - - 39.072 19.642 30.610 174Tabel 4. Repartizarea cheltuielilor cu energia tehnologică
Coeficientul de repartiţiei pentru energia tehnologică este:
Repartizarea cheltuilelior pentru încălzire şi iluminat:
Operaţia Număr muncitori
Suprafaţa aferentă
(2m2/pers)
Cheltuieli imputabile la încălzire şi iluminat
Pe lună Pe oră1. 32 210 1.468 82. 39 222 1.552 93. 30 215 1.503 94. 25 209 1.461 85. 38 229 1.601 96. 23 192 1.342 87. 35 215 1.503 8
TOTAL 222 1492 10.430 59Tabel 5. Repartizarea cheltuielilor pentru încălzire şi iluminat
11
Coeficientul de repartiţie a cheltuielilor cu încălzirea şi iluminatul:
5.
6. Determinarea cheltuielilor imputabile pe fiecare operaţie este cuprinsă în
următorul tabel:
Elemente de costuri
imputabile
Costuri pe operaţii pe oră1 2 3 4 5 6 7
1 Salarii 457 557 429 357 543 329 500
2 CAS 137 167 129 107 163 99 150
3 Combustibil şi
energie
22 29 22 35 21 17 28
4 Încălzit şi iluminat 8 9 9 8 9 8 8
TOTAL 624 762 589 507 736 453 686
Tabel 6. Determinarea cheltuielilor imputabile pe fiecare operaţie
7. Stabilirea produsului de bază şi a indicelui de bază (care constituie GP-ul)
Pe baza datelor de mai sus, se constată că produsul Pantalon M2 este cel mai reprezentativ.
Operaţia Cheltuieli imputabile totale
pe operaţie
Producţia orară pentru produsul
etalon
Cheltuieli imputabile orare pe unitatea de
produs1 624 35 17,832 762 35 21,773 589 50 11,784 507 45 11,275 736 40 18,406 453 25 18,127 686 30 22,87
GP-ul de bază 122,03Tabel 7. GP-ul pentru produsul etalon
12
8. Cu ajutorul Gp-ului de bază se determină GP-urile pe fiecare operaţie, astfel:
Operaţia Cheltuieli imputabile totale
pe operaţie
GP-ul de bază GP-uri pe fiecare operaţie
1 624 122,03 5,11352 762 122,03 6,24443 589 122,03 4,82674 507 122,03 4,15475 736 122,03 6,03136 453 122,03 3,71227 686 122,03 5,6216
Tabel 8. GP-urile pentru fiecare operaţie
9. Cunoscând producţia orară planificată pentru fiecare operaţie prin care
trece un produs şi GP-ul fiecărei operaţii. Se poate determina GP-ul pe produs,
astfel:
Denumirea produsului şi a
operaţiei
GP-ul pe operaţii Cantităţi orare planificate
G.P pe unitatea de produs
Pantalon M11234567
GP total pe produs
5.11356.24444.82674.15476.03133.71225.6216
40355045303035
0.12780.17840.09650.09230.20100.12370.16060.9805
Pantalon M21234567
GP total pe produs
5.11356.24444.82674.15476.03133.71225.6216
35355045402530
0.14610.17840.09650.09230.15080.14850.18741.0000
13
Pantalon M31234567
GP total pe produs
5.11356.24444.82674.15476.03133.71225.6216
35304540302530
0.14610.20810.10730.10390.20100.14850.18741.1023
Pantalon M41234567
GP total pe produs
5.11356.24444.82674.15476.03133.71225.6216
30254540352525
0.17050.24980.10730.10390.17230.14850.22491.1770
Tabel 9. Detreminarea GP-ului pe unitatea de produs
10.Omogenizarea producţiei
Producţia fabricată exprimată în bucată se transformă în unităţi echivalente,
prin înmulţirea cantităţilor obţinute cu numărul de GP-uri pe unitatea de produs,
astfel:
Produsul Cantităţi fabricate în cursul lunii
Numărul de GP-uri pe unitatea de
produs
Producţia exprimată în
unităţi GPPantalon M1 5.000 0.9805 4.902,50Pantalon M2 4.800 1.0000 4.800,00Pantalon M3 5.300 1.1023 5.842,19Pantalon M4 3.900 1.1770 4.590,30
TOTAL 20.137,99Tabel 10. Producţia exprimată în unităţi GP
11.Determinarea costului unui GP conform formulei:
14
12.Se calculează în continuare costul efectiv unitar parţial al fiecărui produs
Se realizează prin înmulţirea costului unitar al GP-ului (55,5614 lei) cu
numărul de GP-uri ale fiecărui produs. Costul total pe produs se obţine înmulţind
costul efectiv parţial cu producţia (cantitatea) fabricată în cursul lunii
Produsele Numărul de GP-uri pe
unitatea de
produs
Costul efectiv al unui GP
Costul efectiv
parţial (lei)
Cantităţi fabricate în cursul
lunii
Costuri totale pe produse
(exclusive materiale)
Pantalon M1Pantalon M1Pantalon M1Pantalon M1
0.98051.0001.10231.1770
55.561455.561455.561455.5614
54.478055.561461.245365.3958
5.0004.8005.3003.900
272.390266.695324.600255.043
TOTAL 1.118.728Tabel 11. Costurile totale pe produse, mai puţin materii prime şi materiale
13. Calculul costului efectiv complet pe unitatea de produs
La cheltuielile de prelucrare se adaugă valoarea materiilor prime consummate
pentru obţinerea produselor respective. Repartizarea cheltuielilor cu materiile prime
pe fiecare produs se realizează în funcţie de consumul efectiv rezultat din documente.
Produsul Costul cu materiile şi materialele consumate
Costul prelucrării
(GP)
Costul total
Cantităţi fabricate
Costul pe unitatea de
produs
Pantalon M1
598.630 272.390 696.035 5.000 174,20
Pantalon M2
623.500 266.695 665.349 4.800 185,45
Pantalon M3
659.230 324.600 740.497 5.300 185,62
Pantalon M4
589.620 255.043 700.923 3.900 216,58
Tabel 12. Costul pe unitatea de produs
15
CONCLUZII
Prin aplicarea metodei GP asupra acestei societăţi s-a ajuns la obţinerea unor
costuri unitare precise datorită utilizării unor criterii de repartizare a cheltuielilor
bazate pe legătura lor de cauzalitate.
Metoda GP răspunde la necestatea de a fi un sistem de gestiune sau de
conducere a entităţii moderne, întrucât permite controlul realizărilor în raport cu
prevederile şi obiectivele dorite, precum şi stabilirea legăturilor între toate funcţiile,
respectiv serviciile întreprinderii, pentru coordonarea eforturilor în vederea atingerii
unui ţel comun, optimizarea rezultatului financiar final.
Prin aplicarea acestei metode, întreprinderea are multiple avantaje precum:
GP-urile stabilite pot fi utilizate o perioadă mai lungă de timp, dacă
condiţiile tehnico-economice rămân neschimbate. Astfel,volumul de
muncă se reduce, evitându-se astfel repetarea lucrărilor de calculţie
care au fost aplicate mai sus.
Dă posibilitatea conducerii de a se orienta spre prelucrarea acelor
produse care asigură recuperarea costurilor repartizate prin intermediul
GP-ului şi nu a costulu total.
Comparând la sfârşit de lună numărul de GP-uri aferente producţiei
realizate cu cele ale producţiei previzionate, se poate constata modul în
care este utilizată capacitatea de producţie precum şi rentabilitatea
reală la nivel de produs.
Complicaţiile apar în cazul în care există producţie netermintă, deoarece
necesită un număr mare de calcule amănunţite.
16