2. Consumatorul şi comportamentul său (costul de oportunitate, utilitatea economică)

Consumatorul este persoana care utilizează bunuri şi servicii în scopul satisfacerii trebuinţelor sale.

El se defineşte prin trebuinţele şi preferinţele sale şi prin veniturile de care dispune.

Utilitatea economic

Preferinţele consumatorilor se exprimă în utilitatea bunurilor şi serviciilor.

Utilitatea bunurilor şi serviciilor este reprezentată de posibilitatea ca respectivul bun sau serviciu să satisfacă o anumită trebuinţă; utilitatea arată măsura în care se satisface o trebuinţă.

Din punct de vedere economic, utilitatea este satisfacţia sau plăcerea resimţită de o persoană în urma consumării unui anumit bun sau serviciu.

Aprecierea utilităţii unui anumit bun sau serviciu este subiectivă. Acelaşi bun sau serviciu poate fi util pentru o persoană dar inutil pentru alta.

Utilitatea totală

Utilitatea totală (Ut) reprezintă satisfacţia totală resimţită de un consumator în urma consumării unui număr oarecare de bucăţi dintr-un bun.

Ex: un consummator mănâncă 5 bomboane. Satisfacţia resimţită după ce a mâncat prima bomboană este, să spunem, de 10, a doua bomboană are o utilitate de 8, a treia 5, a patra 2 şi ultima 0. Utilitatea totală Ut = 10+8+5+2+0 = 25.

1

Consumatorii au libertatea de a alege ce, cât şi de la cine vor cumpăra. Consumatorul este suveran deoarece decizia producătorului de a fabrica un bun sau un altul depinde de opţiunile de cumpărare ale consumatorului.

Deci, pentru n bucăţi dintr-un produs consummate, utilitatea totală se calculează ca suma utilităţilor celor n bucăţi:

Ut = U1+U2+U3+…+Un = ∑Ui, unde i=1,2,3,…,n

Utilitatea marginală

Utilitatea marginală (Umg) reprezintă satisfacţia suplimentară resimţită de un consumator în urma consumării unei unităţi suplimentare dintr-un bun, ceilalţi factori rămânând constanţi.

Ex: revenind la ex cu bomboanele, utilitatea adusă de a doua bomboană este 8 – mai mică decât prima – deci Umg=8, … Umg=0 pentru a cincea bomboană. După aceea, utilitatea marginală devine negativă.

Bomboane consumate

Ut Umg

0 0 -

Prima 10 10-0=10

A doua 18 18-10=8

A treia 23 23-18=5

A patra 25 25-23=2

A cincea 25 25-25=0

Formula după care se calculează utilitatea marginală este : Umg=

ΔUΔQ , unde

ΔU=variaţia utilităţii, ΔQ=variaţia cantităţii consumate. Acest lucru se poate reprezenta şi grafic.

Prin definiţie, utilitatea marginală reprezintă variaţia utilităţii totale în condiţiile în care cantitatea consumată dintr-un bun se modifică cu o unitate.

2

Utilitatea marginală descreşte pe măsură ce creşte consumul.

Aceasta atinge valoarea 0 atunci când utilitatea totală este maximă, iar când Ut începe să scadă, Umg ia valori negative. Evoluţia utilităţii marginale, în funcţie de cantitatea consumată, este definită de legea creşterii marginale – conform căreia Umg se diminuează pe măsură ce creşte cantitatea în care este consumat un bun.

3

La nivelul consumatorului, creşterea cantităţii consumate dintr-un bun are următoarele efecte:

Creşterea utilităţii totale; Scăderea utilităţii marginale.