Constructii An2 Sem 2 Curs Rosu I

Download Constructii An2 Sem 2 Curs Rosu I

Post on 24-Jul-2015

148 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>1. Compartimentarea cladirilor Se poate realize pe verticala sau orizontala. Compartimentarea cladirilor pe verticala Se realizeaza cu ajutorul planseelor asezate la diferite cote de nivel in functie de destinatia. Spatiul delimitat intre 2 plansee consecutive poarta numele de nivel. Un nivel ii corespunt planseul inferior si spatial pana la planseu superior. In functie de pozitia avuta pe verticala nivelele poarta urmatoarea denumire: -subsol -parter -demisol -mezanin -etaj -pod -mansarda Subsolu este nivelul situate sub cota 0 si este amplasat in totalitate sub CTS (cota terenului sistematizat) Primul subsol trebuie sa aiba cel putin 4 goluri pentru ventilare naturala si eventual ferestre pentru iluminare. Daca subsolul este amenajat pentru locuire ascesta poarta numele de demisol(DS) , acesta trebuie ingropat in pamant aproximativ 1m si trebuie sa aiba ferestre pentru ventilare si iluminare naturala. Nivelul amplasat deasupra cotei 0 poarta numele de parter. Nivelele urmatoare parterului se numesc etaje. Daca intre parter si etajul I se afla un nivel cu H mai mica decat H a parterului sau a etajului I sau daca se afla deasupra DS acesta poarta denumirea de mezanin. Unele etaje cu h diferite sunt etaje tehnice. La partea superioara a cladirilor se afla acoperisul care are rol de protectie impotriva conditiilor atmosferice. Daca structura acoperisurilor este reprezentata de sarpanta si daca panta invelitorii este mai mare de 7% spatial dintre ultimul nivel si invelitoare se numeste pod. Daca podul este mai pare si daca se pot amenaja spatii de locuit poarta numele de mansarda. La acoperisuri cu panta mai mica de 7% structura de rezistenta a acoperisului este reprezentata de ultimul planseu. 2. Compartimentarea cladirilor pe orizontala Se realizeaza cu ajutorul peretilor in incaperi si se numesc partiu. Incaperile unei cladiri pot avea diferite destinatii: - de locuit ( dormitoare etc) - de lucru ( birouri ,Sali de sport etc) - de serviciu ( bai,bucatarii,vestiare etc) - de circulatie ( hol,corridor etc)</p> <p>Incaperile cladirilor de locuit sunt denumite camere oar cele pentru gazduirea animalelor se numesc compartimente.marimea compartimentelor este subordonata tehnologiei dar trebuie sa aiba un multiplu intre travee. O travee este o poriune dintr-o construcie sau structur, care cuprinde dou puncte de sprijin (stlpi, coloane, grinzi, pile etc.) 3. Coordonarea dimensionala a cladirilor Este o conventie stabilita cu privire la dimensiunile elementelor componente ale constructiilor adaptate cu scopul dea a asigura utilizarea acestora fara ajustari ulterioare precum si inlocuirea lor cu timpulexploatarii fara modificarea proiectelelor initiale. Coordonarea modulara este concretizarea coordonarii dimensionale cu ajutorul unui sistem modular. Sistemul modular defineste regulile prin care se realizeaza coordonarea reciproca a dimensiunilor elementelor structurii si de arhitectura cu ajutorul modulului de baza sau al modulilor derivati (multimodulul sau submodulul). Modulul de baza reprezinta unitatea de lungime a coordonarii dimensionale avand marimea astfel aleasa sa asigure multiple posibilitati de utilizare si adaptare A fost convenit ca simbolul de baza sa fie M=100mm Pentru elementele de zidarie de caramida plina se foloseste modulul de baza octometric M=125mm Multimodulul este un multiplu al modulului de baza avand simbolul nM Submodulul reprezinta o fractiune a modulului de baza avand semnul M/n Sistemul modular se aplica in toate fazele de realizare a unei constructii , adica in proiectare , la producerea mat si elementelor de constructii , in executie , la elaborarea unor prescriptii tehnice. Elementele componente ale unei constructii sunt distribuite fata de un sistem de referinta modular astfel incat sa formeze un tot unitar. Sistemul de referinta modular se obtine prin impartirea spatiului unei cladiri in plane perpendiculare pe 3 directii , in cuburi , avand latura egala cu modulul in baza. Sistemul de referinta modular Planele sistemelor de referinta modular sunt definite ca planele modulare de referinta si reprezinta elementele de distribuire a elementelor componente ca acestea sa formeze un tot construit. La intersectia planelor de referinta se afla axele modulare de referinta. Toate axele modulare de referinta constituie reteaua modulara de referinta , iar volumul obtinut din planele modulare de referinta reprezinta volumul modular. In sistemul modular de definesc urmatorele caracteristici dimensionale : - dim modulara - dim nominala - dim de executie - dim efectiva - dim limita Dimensiunea modulara Este un multiplu intreg al unitatii de lungime care poate fi modulul de baza sau modulii derivati Dimensiunea nominala</p> <p>Se refera la caracteristica principala a elementelor de constructie cu ajutorul careia poate fi identificat in scara de marimi a grupei din care face parte Dimensiunea de executie Se alege in functie de cea nominala astefel incat tinand cont de rosturile pentru montaj sa se asigure punerea in opera faraajustari. Dimensiunea efectiva Reprezinta dimensiunea reala dupa realizarea elementului considerat si se determina prin masuratori directe. Acesta poate avea abateri fata de dim de executie proiectata si trebuie sa se incadreze in abaterile fata de dim de executie. Dimensiunea limita Reprezinta maximul sau minimul in care trebuie gasita dimensiunea efectiva.</p> <p>Terenul de fundareAcesta reprezinta partea scoartei terestre in interiorul careia se manifesta influenta incarcarilor date de constructii transmise prin intermediul fundatiei. Scoarta terestra este formata din roci. Rocile sunt asociatii naturale minerale. Mineralele sunt corpuri solide in general omogene cu proprietati fizice si chimice constante provenite in urma unor procese naturale . cu studiul rocilor se ocupa geologia , iar cu cel al mineralelor mineralogia. Dupa geneza rocilor acestea se clasifica in 3 clase : - eruptive sau magmatice - sedimentare - metamorfice Rocile eruptive Formate prin intarirea magmei in interiorul scoartei sau deasupra acesteia. Din categoria rocilor eruptive fac parte : - granitul - bazaltul - perlitul - andezitul Rocile eruptive nealterate se prezinta ca materii compacte rezistente si impermeabile , mai sunt cunoscute si sub denumirea de roci stancoase. Rezistenta mecanica ale rocilor stancoase sunt de ordinul miilor si zecilor de mii de kilo pascalai(Kpa) Rocile sedimentare Sau format prin depuneri de substante solide provenite din procese de dezagregare. Daca depunerile raman pe loc se vor numi roci reziduale.</p> <p>Rocile reziduale</p> <p>Se caracterizeaza prin prezenta rocilor de baza in profunzime peste care se suprapun orizonturi cu grade de alterare crescatoare spre suprafata terenului. Un tip special de roci reziduale il considera solurile care contin materii organice. Cu studiul solului se ocupa Pedologia. Rocile sedimentare formate prin dezagregarea rocilor eruptive ca urmare a factorilor externi poarta denumirea de roci detritice. Acestea pot fi cimentate cu un liant de materie calcaroasa , argiloasa sau silicioasa. Prin cimentarea nisipurilor rezulta gresiile , iar a argilelor cu un liant calcaros rezulta marmelesi argilele marnoase. Rocile detritice cimentate nealterate au caracteristici asemanatoare cu cele eruptive si pot fi denumite roci stancoase. Rocile detritice care nu au fost supuse actiunii de cimentare sunt numite pamanturi. Cu studiul pamanturilor se ocupageotehnia. Rocile metamorfice se caracterizeaza prin sistuozitateaadica straturile sunt paralele ,similare precum foile unei carti. Din categoria rocilor metamorfice fac parte sisturile cristaline. Rocile metamorfice care nu sunt supuse unor procese de alterare pot fi considerate roci stancoase adica compacte ,rezistente si impermeabile. Rocile compacte supuse alterarii sau cele cimentate cu un liant slab au rezistente mai reduse decat cele stancoase sunt permeabile compresibile si sunt cunoscute sub denumirea de roci semistancoase. Rocile stancoase sunt studiate de mecanica rocilor. Acestea se intalnesc numai in regiunile de munte exceptand aceste regiuni la suprafata scoartei terestre se intalnesc pamanturi si roci semistancoase avand grosimea de ordinea metrilor si sutelor de metrii. Aproape toate constructiile se realizeaza pe pamanturi. Geotehnica defineste pamanturile : - faza solida - faza gazoasa - faza lichida Raportul celor 3 faze nu este constant el fiind influentat de incarcarile transmise de natura straturilor componente de umiditate , temperatura etc Faza solida Influenteaza comportarea pamanturilor fata de incarcarile transmise de constructii prin fundatii . Clasificarea pamanturilor dupa structura: - structura granulara - structura in fagure - structura floculara Structura granulara este formata din particulele sedimentare ca efect al gravitatiei , structura granulara este reprezentata de nisip si pietrisuri. Structura in fagure este mai putin rigida decat cea granulara. Structura floculara se realizeaza prin sedimentarea particulelor , prin aglomerarea ca urmare a fortelor de atractie formand floculi Dupa fortele de legatura necoezive se caracterizeaza prin prezenta fortelor de frecare intre particule la suprafata de contact. Pamanturile necoezive in stare indesata sau de indesare medie sunt bune ca</p> <p>teren de fundare . pamanturile necoezive nu se mentin in marluri verticale dar talazurile inclinate au stabilitate indiferent de umiditate . in functie de marimea pamanturilor necoezive poarta urmatoare denumire : blocuri , bolovanisuri. Bolovanisurile nu sunt bune terenuri de fundare pt constructii. Pitrisurile in stare indesata sau de indesare medie sunt bune ca terenuri de fundare pentru constructii . nisipurile sunt fragmente mici de roca de dimensiuni de 0.05-7.1mm. Pamanturile intermediare Comportarea acestora este influentata de umiditate. O crestere relativ redussa a umiditatii induce pierderea coeziunii , desfacerea particulelor si mat poate fi antrenat de apa m din categoria aceasta fac parte pamanturile loessiere , prafurile argiloase, nisipurile argiloase, amestecul natural de bolovanisuri, pietris, nisip argila,malurile si namolurile. Pamanturile prafoase Intalnite sub forma de depozite aluvionale glaciare sau eoliene au dimensiunile particulelor cuprinse intre 0.005-0.05. acestea ca praf nisipo-argilos,praf,praf nisipor pot fi terenuri bune de fundare daca au compresibilitatea redusa si daca nu sunt usor antrenate de apa. Loessurile si pamanturile loessoide Sunt o categorie speciala de pamanat prafose fiind caracterizate prin prezenta unor pori mult mai mari decat dimensiunile particulelor componente. Ele mai sunt cunoscute si sub denumirea de pamanturi macroporice/ pamanturi sensibile la apa. Acestea sunt terenuri bune de fundare daca sunt uscate in prezenta apei, prezenta fortei de atractie poate disparea , aparand efectul de prabusire de aceea pentru aceste pamanturi trebuie luate masuri pentru turnarea constructiilor Malurile si namolurile Contin materii organice , au o compactitate redusa, rezistentea mecanica foarte mica ca urmare nu sunt bune terenuri de fundare. Pamanturile coezive Se caracterizeaza prin prezenta particulelor foarte fine de minerale secundare sau argiloase. Aici intra : - argilele prafoase si nisipoase - argilele aluvionale - argilele grase - argilele marnoase Dimensiunea particulelor ale pamanturilor de coeziune sunt egale sau mai mici de 0.005mm. Fundarea constructiilor este influentata de continutul de apa. Un pamant argilos in stare tare sau vartoasa are coeziune ridicata si compresibilitate redusa fiind un teren bun de fundare. Argile prafoase si nisipoase Au compactitate redusa, sunt noi si sunt terenuri slabe de fundare. Argilele aluvionale</p> <p>Sunt o categorie speciala care in functie de umiditate au o variatie de volum. Variatiile de volum sunt reprezentate de contractii si umflari. Din cauza contractiilor pot aparea crapaturi,desfaceri in bulgari sau agregate, iar din cauza umflarilor pot aparea impingeri sau ridicari aceste se mai numesc argile contractile/gonflabilesi pentru fundarea constructiilor pe argile contractile trebuie luate masuri speciale . proiectarea , executarea ,exploatarea unei cladiri pot fi intr o situatie in care terenul de fundare sa creeze probleme prin procesul de deformare. Un aspect al interactiunii constructie-teren de fundare il reprezinta conlucrarea acestora in procesul de deformare Deformarea terenului este reprezentata de compresibilitatea, iar raspunsul fundatiilor este reprezentat de tasare. Cele 3 faze alea pamantului contribuie la procesul de deformare a pamantului de sub fundatie. -faza solida contribuie prin rezemarea particulelor sau prin striviri locale ale particulelor colturoase si este ireversibila. Deformatia de volum a particulelor solide este redusa si putin reversibila -faza lichida nu are deformari proprii deoarece apa nu este un fluid compresibil. Un pamant nesaturat supus unor solicitari de compresiune transforma apa legata in apa libera fiind eliberata din pamant . un pamant saturat are deformari legate direct de viteza de drenare a apei. -faza gazoasa este puternic compresibila, contactul intre o cladire si terenul de fundare se realizeaza prin intermediul fundatiilor. Terenul de fundatie Reprezinta partea structurii de rezistenta situata sub cota terenului natural in care se realizeaza incastrarea si transmiterea incarcarilor de la constructie la terenul de fundare astfel incat sa nu fie depasita capacitatea portanta a terenului, iar tasarile rezultate sa fie uniforme si sa se incadreze in standarde. Capacitatea portanta sau presiunea conventionala reprezinta preziunea maxima pe care o poate prelua terenul de fundare. Clasificarea fundatiilor: - dupa adancimea de fundare - dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane - dupa materia din care se executa - dupa modul de executie Dupa adancimea de fundare(adancimea stratului bun de fundare) -Fundatii de suprafata(directe/mica adancime) -Fundatii de adancime(indirecte) Dupa modul de executie fata de nivelul apei freatice -Deasupra nivelului apei subterane(sau in uscat) -Executate sub nivelul apei freatice Dupa materialele din care se executa -Rigide: pot prelua doar eforturi de compresiune :executate din : piatra naturala;ciment ciclopian;pamant stabilizat;caramida -elastice: pot prelua eforturi de compresiune cat si de intindere sunt realizare din beton armat Dupa forma -izolate</p> <p>-continue sub pereti -fundatii de retele de grinzi -fundatii pe radier general Dupa modul de executie -executate la fata locului -prefabricate Alegerea tipului de fundatie se faca in urma unei analize tehnico economice tinand cont de : -caracteristicile terenului de fundare -particularitatile constructive si functionale ale cladirii -gradul de importanta al cladirii -gradul de protectie antiseismica -conditiile climatice si hidrogeologice Trebuie sa respecte urmatoarele conditii: -sa fie sigure in exploatare -incarcarile sa fie centrice -sa se evite tasarile mari si inegale -sa s...</p>