consilierea crestina vs consilierea laica

7/27/2019 Consilierea Crestina vs Consilierea Laica

1/9

Consilierea crestina vs. consilierea seculara

Contributed by Ligia Manastireanu

Tuesday, 21 December 2004

Dupa ce-a stat intinsa in pat timp de citeva ore fara sa faca nimic,

ca in fiecare dimineata, Ana isi tiriie trupul obosit in

bucatarie, isi face o cafea, ia Paginile Aurii si-si

lasa miinile sa alunece in voie la Consilieri si

Psihoterapeuti. Ana stie foarte bine ca e deprimata de

multa vreme, ca se simte vinovata de relatia ei cu un baiat

care nu impartaseste aceleasi convingeri religioase ca si ea, caeste in conflict cu familia si ca are nevoie acuta de ajutor.

Dar se intreaba daca va gasi consilierul potrivit care sa o poata

ajuta.Consilierul A i-ar putea spune ca depresia ei e

acutizata de convingerile ei religioase. Ea are nevoie sa se

gindeasca limpede si obiectiv cu privire la problemele ei, sa

scape de falsele sentimente de vina cu privire la relatia ei si sainceapa sa gaseasca modalitati de a se bucura de viata.

Consilierul B e mai interesat sa o asculte pe Ana decit sa-i spuna

ce sa faca. O asculta cu atentie si-i raspunde:

Valorile tale religioase par sa aiba o mare importanta

pentru tine. Daca am inteles bine, vrei sa faci ceea ce este

bine, dar nu stii exact ce reprezinta acest bine. Ce inteleg eu este

ca vrei ca Dumnezeu sa te ajute sa sa depasesti

aceste momente dificile din viata ta, sa te impaci cu familia, dar

in acelasi timp sa continui relatia in care esti

implicata. Acest consilier intelege ca Ana are nevoie de o

persoana care s-o asculte cu atentie si s-o ajute sa


2/9

gaseasca o modalitate de a se impaca cu familia fara sa renunte

la prietenul ei. Religia poate fi discutata in sedintele de

consiliere, dar puterea transformarii se gaseste in relatia

terapeutica. Consilierul C ii spune ca depresia ei rezulta dinviata ei pacatoasa. Ea se simte vinovata deoarece este implicata

in acea relatie cu un baiat care nu duce o viata

crestina, fiind in conflict si cu familia din aceasta cauza.

Consilierul ii spune ca Dumnezeu ne-a dat la toti sentimente de

vina ca sa ne amintim sa ne marturisim pacatele si sa depindem

mai mult de El. Uitindu-se in Scriptura, el o ajuta sa

gaseasca pacatul din viata ei si-i cere sa-si admita caderea si sa

ceara iertare si vindecare.Acestea ar fi doar citeva din

posibilele variante de consiliere la care Ana ar putea apela.

Alegerea nu este usoara si Ana este in incurcatura. Sa

mearga la consilierul A, care-i spune ca e-n regula, ca de fapt

singurele probleme pe care le are sunt determinate de

convingerile ei religioase? Sa mearga la consilierul B, care nu-iofera nici o solutie, ci doar o asculta empatetic pina se

scurge timpul? Sau sa mearga la consilierul C, care o confrunta

deschis cu pacatul si ii pune intrebari insistente cu privire

la actiunile pe care le va intreprinde pentru a inlatura pacatul din

viata ei, in aceasta faza acuta a depresiei, cind i se pare

greu pina si sa se scoale din pat? Prima varianta este mult mai

atractiva pentru Ana, deoarece nu este deloc acuzatoare,

ii spune ca este o persoana buna, ca nu din cauza ei are

sentimente de vinovatie, sau chiar si cea de-a doua varianta,


3/9

pentru ca, desi nu-i ofera nici o solutie, o ajuta sa se simta

acceptata. Oare consilierea crestina nu ar trebui sa insemne

mai mult decit un bombardament de versete acuzatoare si de

ignorarea oricaror cunostinte de psihologie, pentru ca elenu se regasesc ad literam in paginile Scripturii?Din fericire, exista

un grup de consilieri crestini specialisti care incearca

sa integreze psihologia cu teologia, pentru a-i ajuta pe clienti sa-si

rezolve atit problemele spirituale, cit si pe cele

psihologice (McMinn, 1996). Aceasta integrare se refera la inter-

relationarea cunostintelor aflate in Biblie cu cele

descoperite de stiinta, punindu-se accent pe problemele

referitoare la natura cunoasterii si la natura realitatii. Dumnezeu

este sursa oricarui adevar, indiferent unde este acesta gasit

(Holmes, 1987). Dumnezeu este sursa oricarui adevar,

indiferent cum se ajunge la acesta (Timpe, 1980). Revelatia

generala (adica modul in care Dumnezeu ni se descopera

prin creatie) vine in sprijinul revelatiei speciale (modul in careDumnezeu ni se descopera in mod personal). Daca

Dumnezeu are o natura consecventa, atunci cunoasterea bazata

pe revelatie ar trebui sa fie complementara cu cea care

vine prin gindire si intuitie. In plus, ceea ce aduce impreuna

aceste doua domenii este faptul ca psihoterapia sau

consilierea ridica probleme morale si religioase. Intrebarea:

Este in regula sa ma simt nervos? nu este

doar una psihologica, ci si una morala, pentru ca ridica probleme

legate de modul in care trebuie sa ne traim viata.


4/9

Intrebarile cu care vin clientii la consiliere ii imping pe terapeuti

dincolo de ceea ce poate fi validat prin cercetari stiintifice.

Acest lucru a fost observat de Yung, care a afirmat ca

pacientii il imping pe psihoterapeut sa ia rolul preotului sise asteapta ca acesta sa-i elibereze de problemele lor. Din

aceasta cauza noi, psihoterapeutii trebuie sa ne ocupam de

probleme care strict vorbind tin de domeniul teologiei. O

alta asemanare este ca atit teologia cit si psihologia

aduc concepte si tehnologii destinate sa ordoneze viata interioara

a oamenilor si pot fi considerate prin urmare strategii

de salvare personala (Benner, 1998).Chiar daca aceste probleme

esentiale legate de asemanarile dintre cele doua

domenii au fost clarificate, si acesti psihologi integrationisti se

confrunta cu probleme mai practice, legate de deciziile pe

care trebuie sa le ia in fiecare zi in timpul sedintelor de consiliere:

Ar trebui sa se roage impreuna cu clientii sau doar

pentru ei? Ar trebui sa confrunte direct pacatul sau sa-ldirectioneze pe client sa-l marturiseasca? Este divortul acceptabil

in cazuri de violenta domestica sau abuz? Este memorarea

Scripturii de ajutor pentru schimbarea unor atitudini sau a

modului de a gindi? Trebuie incurajata stima de sine sau trebuie

interpretata ca si mindrie?

Nu exista doi psihologi care sa raspunda la fel la aceste intrebari,

deoarece nu exista doi oameni care sa aiba exact

aceeasi conceptie despre lume si viata, aceleasi valori sau

aceleasi convingeri religioase. De curind, si psihologii au


5/9

ajuns la concluzia ca valorile pe care le are consilierul si chiar

clientii influenteaza modul in care decurge sedinta de

consiliere, deoarece ei aduc aceste valori in discutie si ele

modeleaza dialogul. Stim ca in spatele oricarei tehnici exista oteorie, iar in spatele oricarei teorii exista o conceptie despre lume

si viata. Chiar daca de obicei tindem sa trecem cu

vederea peste aceste conceptii despre lume si viata, ele stau la

baza teoriilor pe care se bazeaza tehnicile folosite de

psihologi si influenteaza viata celor care le utilizeaza. Mai nou,

psihologia a inceput sa genereze propriul set de

imperative morale, sustine Benner, iar acestea concureaza cu

codurile morale ale religiilor traditionale. De exemplu, ni se

spune ca pentru a fi intregi ca persoane, trebuie sa fim in relatie

cu sinele nostru inconstient sau sa cautam implinirea

sexuala, sa renuntam la normele morale sau sa ne exprimam liber

sentimentele. Browning sugereaza ca psihologia

merge atit de departe incit incearca sa raspundanesigurantelor noastre, sa ne ofere imagini generalizate asupra

Asociatia Adoramus

http://adoramus.ro/main Powered by Joomla! Generated: 12

October, 2011, 22:07lumii, sa ne formeze atitudinile pe care ar

trebui sa le adoptam fata de valorile vietii, natura mortii si

fundamentele

moralitatii. (Browning, Religious Thought, pag.120) Si care

sunt valorile pe care incearca sa ne determine sa le

adoptam, atit psihologia seculara cit si mass-media si intreaga

societate contemporana? Esti o persoana buna.


6/9

Trebuie sa crezi in tine! Trebuie sa te ocupi de

propria ta persoana, nimeni altcineva n-o va face

Rasfata-te. O meriti din plin! Ingaduie-ti

o clipa de placere (chiar daca dauneaza gravsanatatii!) Nu lasa pe nimeni sa-ti spuna ce sa faci. Tu

decizi pentru tine ce e bine si ce e

rau. Lupta-te pentru ceea ce meriti!

Spune ce gindesti. Nu te gindi la altii!De

multe ori, consilierii accepta aceste definitii ale sanatatii mintale

si isi modeleaza teoriile in jurul lor. Mesajul lor este clar:

fericirea se obtine prin evitarea disconfortului, sacrificiului si

durerii. Psihologul Albert Ellis a scris: Individul

sanatos din punct de vedere emotional ar trebui in primul rind sa

fie cinstit cu sine insusi si sa nu se sacrifice in mod

masochist pentru altii. (Ellis, Albert, The Case against

Religion, pag.3) Acest tip de etica individualist-hedonista

nu este compatibila cu spiritualitatea crestina. De-a lungulScripturii, vedem cum Dumnezeu a folosit durerea pentru a

aduce oamenii la maturitate. McMinn (1996) ne provoaca sa ne

imaginam ce s-ar fi intimplat daca Iov s-ar fi dus la

terapie cognitiva si ar fi invatat sa gindeasca in felul urmator:

Faptul ca intreaga mea familie a murit nu e

ingrozitor, pot oricind sa intemeiez alta familie!

Prietenii mei spun niste lucruri pline de rautate despre

mine, dar nu conteaza ce cred ei oricum. Sau cum ar fi

fost daca David ar fi invatat sa gindeasca in mod


7/9

sanatos dupa ce Natan l-a confruntat cu adulterul

si crima pe care le-a comis? A fost un lucru

urit din partea mea, dar si alti oameni fac greseli tot timpul. Nu

trebuie sa ma simt prea vinovat pentruasta. Am invatat din greselile mele si nu are nici

un rost sa ma invinuiesc sau sa cred ca sunt o persoana

rea in sine. Dar in realitate, Dumnezeu a folosit durerea si

fringerea lor pentru a le modela caracterele. Iata ce au

spus David si Iov in realitate: Iov: Urechea mea auzise

vorbindu-se despre Tine dar acum ochiul meu te-a vazut.

De aceea mi-e scirba de mine si ma pocaiesc in tarina si

cenusa. (Iov 42:5,6) David: Caci imi cunosc

faradelegile mele, si pacatul meu sta necurmat inaintea mea.

Impotriva Ta, numai impotriva Ta am pacatuit si am facut

acest rau inaintea Ta. Asa ca vei fi drept in hotarirea Ta si fara

vina in judecata Ta. Iata ca am fost nascut in nelegiuire si

in pacat m-a zamislit mama mea. (Psalmul 51:3-5)Psihologii contemporani ne spun ca suntem doar victime ale

mostenirii noastre genetice, ale circumstantelor vietii si ale

proceselor neuro-chimice. Dar doctrina crestina ne invata sa

ne consideram ca si participanti la pacat, nu doar victime ale

acestuia. De asemenea, ne invata sa ne preocupam intii de

cei din jurul nostru, de nevoile lor si sa-i consideram mai presus

decit noi. Bineinteles ca aceste afirmatii sunt la fel de

socante acum ca si atunci cind au fost rostite pentru prima data.

Dar cine poate sa cunoasca mai bine fiinta umana decit


8/9

Cel care a creat-o? Vestea buna pe care o aduce Cristos este ca

Dumnezeu ne poate scoate din mijlocul problemelor pe

care le avem in momentul in care suntem gata sa le

recunoastem. Deci care este cea mai buna modalitate deraportare

la un client care vine cu o problema? Sa-l convingem ca de fapt

nu are nici o problema, ca este o persoana minunata,

care nu are nevoie de nimeni pentru a fi fericit si care a

interpretat in mod gresit lumea? Sau este mai de folos sa

reflectam impreuna cu clientul nostru la modul in care se simte

incapabil sa faca fata problemelor cu care se confrunta, la

nevoia pe care o are de cei din jur si de Dumnezeu, nevoia de a-si

reface relatiile si de a-si recuperara speranta?Pentru

a putea face aceasta, trebuie sa luam in considerare si rolul

spiritualitatii in consiliere. Spiritualitatea este o expresie a

dorintei dupa o relatie transcendenta (care in cazul crestinilor

este relatia cu Dumnezeu), pe care o consideram

responsabila de clarificarea sensului existentei, de siguranta

identitatii noastre si de sentimentul implinirii. Unii sunt de

parere ca avem o vaga memorie arhetipala a locului de care

apartinem, care este undeva in afara propriului nostru sine

si implica o relatie cu cineva care este transcendent propriei

noastre persoane (Benner,1998). Cu toate ca suntem in

acelasi timp atrasi de o dorinta egocentrica de a nu ne supune

nimanui in incercarea noastra de a ne construi propriul

sine autonom, in acelasi timp stim ca ceea ce putem obtine prin

propriile noastre puteri nu este suficient de bun si nu are


9/9

un sens suficient de adinc incit sa ne determine sa traim pentru

el. Viata spirituala ne indeparteaza de aceasta iluzie a

competentei si ne determina sa venim cu slabiciunile si

dependentele noastre la Dumnezeu. Cind suntem dispusi sa nerecunoastem slabiciunile, Dumnezeu isi manifesta puterea Lui in

noi (2 Cor. 12:10). Spiritualiatea crestina incepe in

momentul in care realizam ca avem radacina pacatului in noi si

asta nu ne duce la disperare, ci la o reinnoire a dedicarii

fata de valorile Evangheliei. Disciplinele spirituale fac loc unei

schimbari interioare pe care vointa noastra nu le poate

determina. Ele sunt modalitatea lui Dumnezeu pentru a ne

permite sa devenim ceea ce nu putem deveni prin eforturi

proprii. Spiritualitatea este atit de naturala pentru om ca si

propriul trup, sustine Benner. Nu putem separa spiritualitatea

de celelalte aspecte ale vietii, deoarece ea patrunde si infuzeaza

toate celelalte domenii. Astfel, relatia noastra cu

Dumnezeu ne permite sa ne gasim adevarata identitate,adevaratul inteles si insasi viata.Ligia Manastireanu

Asociatia Adoramus

http://adoramus.ro/main Powered by Joomla! Generated: 12

October, 2011, 22:07

consilierea crestina vs consilierea laica

Documents