comportamentul politic

5/7/2018 Comportamentul Politic - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-politic 1/5

COMPORTAMENTUL POLITIC :

o perspectiva de ansamblu

Anul 1944 este considerat ca fiind anul de nastere al erei moderne.In acest an,Paul Lazarsf

impreuna cu niste colegi de la Bureau of Applied Social Research,Columbia University au publi

primul studiu de inspiratie academica al unei campanii electorale.Acest studiu,primitiv in unele aspe

si avansat in altele,a impus o paradigma intelectuala solida in studiul comportamentului poliContributia sa fundamentala la dezvoltarea unei abordari moderne era plasarea alegatoru

individual in centrul de interes al investigatiei.

In aceeasi perioada au inceput sa se dezvolte cercetarile in domeniul cetateniei si polit

democratice. In consecinta,s-au constituit 3 scoli disctincte in domeniul comportamentului poli

traditia sociologiei politice,rezultat al cercetarii instituite de Bureau of Applied Research,Colum

University, traditia psihologiei politice,avandu-si originile in cercetarile conduse de Center for Surv

Research,University of Michigan si traditia economiei politice,care a demarat aplicarea serioas

conceptelor de rationalitate si interes individual in studiul comportamentului politic.

Fiecare dintre cele 3 traditii lanseaza o provocare distincta la adresa teoriei democrat

indreptandu-se totodata spre o perspectiva unitara asupra rolului cetateanului in politica democratic

Cea mai importanta caracteristica comuna este interesul pentru individ,chiar daca cele 3 traditiicontestat in mod diferit capacitatea cetateanului de a functiona intr-un sistem politic democra

Sociologii politici au considerat determinarea sociala ca pe o provocare adresata modelului cetateanu

independent.Psihologii politici au infruntat inexistenta cunostintelor politice la cetateanul tip

ajungand la teorii ale democratiei conditionate de existenta unor cetateni capabili de a lua decizii, cu

nivel inalt de discernamant si sofisticare politica.Economistii politici s-au confruntat cu cea mai gra

dilema a cetateanului: de ce ar investi un individ rational in indatoririle cetatenesti,daca efec

investitiilor individuale este extrem de mic sau lipsit de importanta?

Punctul de convergenta intre cele 3 traditii este cetateanul interesat de scop si motivat instrumen

modelul cetateanului descris de traditia economiei politice,care a stat la baza cercetarii in domen

comportamentului politic.

1.Provocarea economistilorCea mai importanta lucrare asupra cetateniei democratice a fost cea a lui Anthony Downs d

cadrul “teoriei economice a democratiei”.Conform lui Downs,abtinerea rationala este un raspu

rezonabil atunci cand sunt comparate beneficiile votantului in urma participarii la alegeri cu costur

participarii,datorita sansei microscopice pe care o poate avea un singur vot in determina

rezultatului alegerilor. Pe de alta parte,costurile informarii despre problemele politice sunt de obi

mai mari decat costurile participarii la vot.

Un studiu ce a urmat analizei a lui Downs este cel realizat de Olson, care vizeaza organizati

politice si dificultatile lor in a-si pastra membrii.Meritul ambelor analize este faptul ca au stimula

instensa activitate intelectuala atat in cadrul,cat si in afara traditiei economiei politice,avand ca sc

reconcilierea asteptarilor generate de modelele economiei politice cu realitatea empirica.Responsabilitatea civica fundamentala este o alta provocare in legatura cu decizia de a participa

alegeri si de a fi informat in problemele politice.Desi s-au adus argumente pertinente in favoar

abtinerii rationale,s-a constatat o participare destul de larga la vot.Totodata s-a descoperit

informarea si participarea politica depinde de nivelul educational al cetatenilor.Astfel,cu cat nivelul

educatie este mai inalt,cu atat gradul de informare si participare politica este mai mare.

Asa cum sustine Fiorina ,participarea si cautarea de informatii sunt activitati valorizate intrinsec,

nu pot fi reduse la un simplu calcul al beneficiilor pe termen scurt.Realizarea indatoririlor cetatene

are valoare in sine.Prin analiza asupra abtinerii rationale,Downs a aratat ca un nivel ridicat

participare poate fi explicat ca o manifestare a unei activitati valorizate intrinsec.



Din pacate,argumentele pro sau contra asupra rationalitatii cetatenilor s-au dovedit a fi ineficiente

dovada a succesului traditiei economiei politice este faptul ca a reusit sa incurajeze alte trad

intelectuale din domeniul comportamentului politic sa-si redescopere propriile radacini in ana

intereselor cetateanului si a comportamentului politic.

2. Raspunsul sociologiei politiceO idee fundamentala a scolii de la Columbia a fost aceea ca atributele sociale sunt importante

pentru ca s-ar traduce direct si deterministic intr-un set de interese si de preferinte,ci mai degra

pentru ca ele localizeaza indivizii in structura sociala,influentand astfel modul de expunere al acestola informatia politica (McPhee).

Afirmatia ca “o persoana gandeste politic dupa cum exista social,iar caracteristicile soc

determina preferintele politice” este un exemplu evident de determinism social.Key si Munger

incercat o definire a caracterului unic,independent si idiosincratic al politicii,sustinand ca dezvoltar

preferintelor politice ia intorsaturi neasteptate si ca nu exista nici o corespondenta directa in

preferintele politice si caracteristicile sociale.Teoria celor doi autori este un atac direct la ideea

preferintele politice sunt consecinte directe ale intereselor politice definite in functie de caracteristic

individuale.

In analiza sa asupra alegatorilor albi din statele din Sud,Key demonstreaza ca ostilitatea rasi

variaza in functie de concentratia populatiei de culoare din districtele investigate. Teza central

lucrarii Southern Politics este ca evolutia istorica a contextului politic din Sud a depins de dominarelativa a cetatenilor albi sau negri in cadrul populatiilor locale. In viziunea lui Key, conflictul soc

este un produs al politicii si al scopurilor,ostilitatea rasiala fiind explicata prin interesul pol

individual.

A.Contexte socialeContextele sociale au consecinte asupra politicului deoarece influenteaza probabilita

interactiunilor sociale intre grupuri si in interiorul acestora,afectand astfel fluxul informatiei releva

politic.Ele pot fi cel mai bine definite in termenii compozitiei sociale (Eulau).

Contextele se situeaza dincolo de posibilitatea unui control individual.Deciziile de localizare intr-

anumit context pot fi motivate strategic pe baza unor criterii sociale,politice si economice.In ca

absentei problemei autoselectiei,contextele sunt tratate ca exogene ale unui actor individual.

Autoselectia devine o ipoteza mai putin plauzibila in cazul unor unitati de agregare foarte mari,ca

motivele care determina apartenenta locala nu sunt relevante politic,cand demonstrarea efecte

contextuale este legata empiric de un proces dinamic,cand efectul contextual este in relatie cu

conflict social si politic si cand este implicat un mecanism de influenta contextuala mai sofisticat.

Intr-un studiu realizat de Erickson,Wright si McIver s-a demonstrat importanta culturi

politice,la nivelul statelor componente ale SUA,in determinarea structurii coalitiilor politice s

comportamentului alegatorilor individuali.Astfel,pe masura ce unitatile de agregare devin m

mari,plauzibilitatea autoselectiei ca factor determinant al efectelor contextuale devine din ce in ce m

mica.

Intr-un alt studiu,Huckfeldt si Sprague au aratat cum campaniile politice potenteaza efect

contextuale – efectele sunt mai puternice la finalul campaniei – si ca magnitudinea acestei medieri e

sistematic diferita la grupuri constituite in functie de caracteristici individuale.In alte lucr

(Grofman; Carmines) se arata ca efectul anterior,numit si “efectul Key”,poate fi demonstrat

perspectiva temporala.

Cu toate acestea,”efectul Key” este ferit de problema autoselectiei printr-o noua demonstra

Atunci cand un efect contextual isi are radacinile in ostilitatea politica sau sociala,autoselectia pier

din nou plauzibilitate.

Erbring si Young au sustinut ca efectele contextuale ar trebui vazute ca feedback endogen

interdependentei comportamentale,impotrivindu-se astfel ideii existentei unor probleme de autoselec

De-a lungul timpului au fost aduse argumente care au sustinut existenta unei influente contextu

datorate unor caracteristici sociale comune.



In concluzie,autoselectia nu reprezinta o repudiere a influentei mediului.Oamenii aleg sa faca pa

din anumite medii si sa evite altele,dar nici una dintre aceste alegeri nu poate fi interpretata in afa

intersectiei dintre individ si mediu.

B.Retele socialeIn timp ce contextele au o structura definita si sunt externe individului,retelele sociale sunt creat

indivizilor si ale alegerilor acestora.Contextul social este o constrangere impusa de mediu asu

individului – si in special asupra pattern-urilor de interactiune sociala – ,iar cetatenii pot alege do

dintre alternativele impuse de mediu.

Intr-unul din studiile sale Finifter a examinat pattern-urile de interactiune sociala ale lucratorilorindustria de automobile din Detroit si a ajuns la concluzia ca retelele sociale apar ca produse ale u

intersectii intre contextul social impus din exterior si preferintele exogene proprii cetateanului.La ni

particular,structura sociala nu este nici determinata si nici un simplu produs rezidual al preferin

individuale,iar exercitarea alegerii individuale in procesul de construire al unei retele este condition

contextual.

Huckfeldt si Sprague au initiat o serie de analize al caror scop era intelegerea modului in care su

construite retelele politice si sociale in cadrul unui proces care are loc in timp si care presupune

indivizii sa aiba contacte repetate cu anumite contexte si sa ia decizii in legatura cu posibilitatea d

utiliza aceste contacte ca sursa de informare politica.

Conform analizei lui Downs,indivizii reduc costurile informarii cautand sa utilizeze acele surse

informare care tind sa fie in acord cu propriile lor preferinte politice.In analiza sa,Calvert a ajunsconcluzia ca cetatenii cu o intelegere mai sofisticata a vietii politice sunt mai preocupati sa obt

informatii distorsionate decat informatii obiective.Cererea individuala de informatie nu poate

inteleasa decat in stransa legatura cu oferta din mediul informational respectiv.Oamenii isi aleg surs

de informare in functie de preferintele lor,iar setul de alternative informationale care sta la dispozi

individului reflecta distorsiunea provenita de la o sursa de mediu.

Elementul esential in reconstruirea cetateanului independent este recunoasterea faptului ca a

alegerile individuale,cat si furnizarea informatiei de catre mediu opereaza probabilistic.Respecta

preferintelor politice in costruirea retelelor sociale poate fi destul de costisitoare,in special in cazurile

care e vorba de respectarea unei multitudini de preferinte la o singura alegere.Oamenii reduc ace

costuri prin compromisuri si ajung sa nu mai detina controlul total asupra fluxului de informatii

care sunt expusi.

C.Modele ale influenteiIndividualismul metodologic este unul dintre constituentele esentiale ale traditiei sociologiei polit

– cetateanul si alegerile lui politice reprezinta principalul obiect de studiu in cadrul acestei scoli.Acto

individual este inteles in contextul constrangerilor si oportunitatilor care il inconjoara si care opere

asupra pattern-urilor de interactiune sociala,asupra modului de obtinere a informatiei politice

asupra formularii alegerii politice.

O parte importanta a traditiei sociologice se centreaza pe dezvoltarea,articularea si evalua

modelelor alternative ale influentei – modele care plaseaza individul in centrul actiunii.Trad

sociologiei politice nu impune cu necesitate un anumit mecanism care sa explice procesele politic

sociale.Explicarea comportamentului individual urmareste intelegerea interdependentei dintre cetat

si o intelegere mai completa a reprezentarilor colective ale politicului (Eulau).

Conform lui Boudon ,traditia este individualista in accentul pe care il pune pe scopul individua

motivele individuale,dar este in acelasi timp sociologica prin centrarea pe factorii exte

individului,care actioneaza luand forma unor constrangeri asupra comportamentului individual.

Conform modelului coeziunii sociale a lui Burt, influenta sociala in politica are loc intre oameni

un respect reciproc ridicat si care impartasesc acelasi climat de opinie normativ.Ulterior

demonstrat ca intimitatea si interactiunea din interiorul grupurilor sociale nu determina cu necesit

un grad mai mare de influenta in domeniul comportamentului politic.

Comunicarea in afara granitelor grupurilor sociale coezive este relevanta nu numai pen

explicarea comportamentului individual.Daca intimitatea este o preconditie pentru influen



reductionismul metodologic nu este o problema serioasa pentru analiza politica.Comunicarea in afa

grupurilor sociale coezive este deci importanta,obiectivul analizei politice putand fi extins astfel incat

includa medii sociale multiple si care se intersecteaza intre ele.Conform lui Granovetter, informa

comunicata prin legaturi slabe tinde sa se disemineze.Intr-o alta ordine de idei, comunicarea soci

care are loc in cadrul unor interactiuni sociale intamplatoare,mai putin intime,poate crea o opi

publica in adevaratul sens al cuvantului – o opinie publica ce se extinde dincolo de calcul

individualesi de grupurile sociale coezive.

3.Raspunsurile psihologiei politiceA. Efectele mass-media

Un punct de interes in primele studii realizate de Columbia University l-au constituit efect

mediatice asuprea cetateanului si asupra alegerilor sale individuale.In acest sens,Kappler descrie ace

eforturi drept “modelul efectelor minimale”.Drept urmare,impactul mass-mediei asupra politicului e

atenuat datorita unei serii de motive:

1) Cetatenii nu dau suficienta atentie mesajului mediatic.

2) Mesajele sunt adesea contradictorii si interminente,avand tendinta de a se anula reciproc.

3) Procesele de la nivel individual – atentia selectiva si memorarea bazate pe predispozitii polit

preexistente – tind sa distorsioneze mesajele mediatice si sa le anuleze astfel efectele.

4) Orice mesaj care gaseste o cale catre individ a fost prelucrat in cadrul patternurilor

interactiune si comunicare sociala.

O mare parte din primele studii ale efectelor mass-media s-au centrat pe consecintele politice

distorsiunilor.Se poate sustine ca mass-media de astazi creeaza un nou tip de distorsiune – distorsiu

obiectivitatii.Informatia nedistorsionata clar este dificil de integrat si de incorporat in procesul de lua

a deciziilor,fiind mai putin folositoare si avand o influenta mai scazuta.

O evolutie semnificativa a cercetarilor asupra mass-mediei s-a realizat cand s-a luat in considera

procesul de stabilire al agendei politice.S-a pornit de la ideea ca influenta mediatica nu presupune do

informarea cetatenilor, ci mai degraba o influenta asupra modului in care percep cetatenii importa

diverselor probleme.De obicei,subiectele care se gasesc in relatarile mediatice sunt consider

importante.De aceea,legatura dintre peisajul politic real si obiectiv al subiectelor si politicilor public

perceptiile oamenilor asupra acestuia depinde in mod fundamental de ceea ce se relateaza in ma

media.

O contributie remarcabila la dezvoltarea cercetarilor interesate de stabilirea agendei politice

avut-o Erbring si colaboratorii sai, care au incercat sa demonstreze existenta unor “efecte mediat

conditionate de auditoriu si care sunt inglobate intr-un model al relevantei, specific pentru fieca

problema”.Ei au aratat ca receptivitatea fata de agenda mass-media depinde de cei care prim

mesajele,de preocuparile si preferintele personale ale oamenilor.

Iyengar si Kinder au realizat niste studii recente in care au pus in evidenta existenta altor forme

influenta mediatica.Totodata,ei au examinat si impactul fenomenului de priming . Iyengar si Kin

sustin ca presa poate “predetermina” deciziile cetatenilor prin impunerea criteriilor de evaluare

viziunea lor, “efectul de priming are cel mai mare impact atunci cand telespectatorii s

predispusi,prin existenta unei teorii bine contruite si accesibile,sa vada o conexiune in

responsabilitatile presedintelui si situatia in care se afla tara”.

Intr-o cercetare ulterioara, Iyengar sustinea ca principalul mod de comunicare caracteri

televiziunii (prezentarea episodica a unor evenimente specifice) incurajeaza atribuirea responsabilit

pentru aceste probleme mai degraba unor persoane decat unor forte politice si sociale mai largi

consecinta, Iyengar si Kinder vad indivizii ca victime ale mass-mediei care se afla in afara controlu

lor.

B. Rasa si politiculIntr-un studiu al lor, Carmines si Stimson sustineau ca evolutia relatiilor rasiale este resposabila

transformarile din poilitica Statelor Unite.Huckfeldt si Kohfeld au aratat ca, in acea perioa

apartenenta rasiala a devenit importanta si chiar a surclasat importanta clasei sociale ca principiu



organizare in politica americana contemporana.Cele doua studii au demonstrat ca, in circumsta

sociale,institutionale si de mediu speciale, rasa devine cea mai importanta linie de clivaj poli

Conform lui Carmines si Stimson, politica rasiala devine impornata datorita elitelor politice care a

un moment propice pentru a plasa problema rasiala pe agenda politica, pe cand, pentru Huckfeld

Kohfeld, rasa devine mai importanta atunci cand dominatia politica a albilor este amenintata nume

de prezenta negrilor si cand politicienii reusesc sa formuleze apeluri la coalizare care exploateaza

succes diviziunea rasiala.

Studiile lui Abramowitz sunt o replica la cele ale lui Carmines si Stimson si sustin ca importa

politica a rasei este exagerata.Conform teoreticienilor conflictelor de grup, politica rasiala erezultatul competitiei politice pentru resurse limitate intr albi si negri si este determinata de modu

care actorii politici evalueaza realitatea. Conform tezei rasismului simbolic, conflictul rasial e

determinat de prejudecati si de ostilitatea fata de negri.

Abordarea conflictului rasial din perspectiva teoriilor conflictului de grup se situeaza in tradi

clasica a sociologiei politice, care vede fenomenele macropolitice ca rezultate ale intersectiei din

scopurile si orientarile individuale, dar si dintre mediul politic si cel social.

C. Tehnici euristice in procesul de luare a deciziilor Anthony Downs a fost primul analist preocupat de problema informatiei politice in democratiile

masa moderne.El a identificat trei tipuri de costuri implicare in procesul de informare :

1) Costurile de achizitie, necesare colectarii, selectarii si transmiterii datelor.

2) Costurile de analiza, necesare unei analize factuale a datelor.3) Costurile de evaluare, necesare evaluarii datelor sau analizelor factuale.

Cetatenii rationali isi creeaza o serie de simplificari in procesul de colectare si de utilizar

informatiei ce le permit sa ia decizii politice si sa-si formeze preferinte politice chiar si fara a fi perf

informati.

Kahneman si Tversky au identificat patru principii euristice fundamentale care permit indivizilor

se concentreze asupra unui set limitat de informatii in luarea deciziilor.

1) Accesibilitatea – se refera la trasaturile cele mai vizibile ale unei situatii de decizie.

2) Reprezentativitatea – se refera la probabilitatea ca o anumita informatie sa fie inclusa in cl

de informatii careia ii apartine.

3) Ajustarea – se refera la schimbarile survenite la nivelul deciziei dupa formularea raspunsu

initial,provizoriu.4) Simularea – poate fi utilizata atunci cand individul nu are la dispozitie informatii relevant

este nevoit sa incerce sa anticipeze consecintele unui anumit scenariu decizional.

Brady si Sniderman au studiat euristica preferintelor, care le permite cetatenilor sa faca inferen

despre orientarile diferitelor grupuri cu privire la problemele de politica publica. Mondak observa

aceasta euristica a preferintelor propusa de cei doi autori poate fi inteleasa ca o aplicatie a euristi

ajustarii.

Prin utilizarea principiilor euristice,cetatenii realizeaza evaluari relativ informate despre vi

politica, pe baza unei cantitati restranse, chiar minimale, de informatie.O data cu interesul pen

investigarea acestor probleme, psihologia politica reuseste sa redea cetatenilor calitatea de actori

scopuri clare si motivati instrumental, in cadrul procesului politic.

comportamentul politic

Documents