cod penal comentat.docx

7/23/2019 cod penal comentat.docx

http://slidepdf.com/reader/full/cod-penal-comentatdocx 1/48

Capitolul IV. Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activităţireglementate de lege

Art. 279. Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

!" ! #eţinerea$ portul$ confecţionarea$ transportul$ precum şi orice operaţie privindcirculaţia armelor şi muniţiilor sau funcţionarea atelierelor de reparat arme$ fără drept$ sepedepsesc cu %nc&isoare de la 2 la ' ani.

2" Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionea(ă şi nedepunerea armei sau a muniţiei %ntermenul fi)at de lege la organul competent$ de către cel căruia i s*a respins cererea pentruprelungirea valabilităţii permisului.

+" 2 ,e pedepseşte cu %nc&isoare de la + la !- ani

a" deţinerea$ %nstrăinarea sau portul$ fără drept$ de arme ascunse ori de arme

militare$ precum şi a muniţiei pentru astfel de arme/b" deţinerea$ %nstrăinarea sau portul$ fără drept$ a mai multor arme cu e)cepţia

celor prevă(ute la lit. a"$ precum şi a armelor de panoplie$ ori muniţiei respective %ncantităţi mari.

+!" + 0ortul de arme$ fără drept$ %n localul unităţilor de stat sau al altor unităţi lacare se referă art. !1$ la %ntruniri publice ori %n localuri de alegeri$ se pedepseşte cu %nc&isoare de la la ! ani.

1" 3entativa se pedepseşte.

4ibliografie specială

Popa Adrian Valeriu, Furt. Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Concurs deinfracţiuni, în Dreptul nr.6/1999, p. 146 Potrivitu Gigel, Turianu Corneliu, !ncadrarea "uridic# afaptei de deţinere f#r# drept de capse genofi$ %de împl&ntat 'olţuri(, în Dreptul nr.)/199*, p. 9+ Liviu Herghelegiu, Despre modul de sesiare al instanţei de "udecat# pentru infracţiuni la care serefer# art. )*9 alin.1 lit.a din Codul de procedur# penal# în caul în care şi procurorul a dat osoluţie de netrimitere în "udecat# pentru o infracţiune cone$#, Dreptul nr.+/)--), p.)- Vasilică-Cristi Danileţ , l&ngerea direct#. 0$tinderea o'iectului "udec#ţii, în .D.. nr. /)--4, p. 1-) Dorin Ciuncan, 2ul de arm# în mod legal, în .D.. nr. /1996, p. 1-) Conea Nicolae,3nfracţiuni din domeniul priind intericerea deolt#rii, producerii, stoc#rii şi folosirii armelor

c5imice şi distrugerea acestora, în Dreptul nr. 11/199*, p. 64 Liviu Herghelegiu, mor calificat,1 7lin. %1( al art. )*9 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 3 pct. 1 din 8egea nr.169/)--).

) 7lin. %( al art. )*9 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 3 pct. 1 din 8egea nr.169/)--).

7lin. %1( al art. )*9 a fost introdus prin art. 3 pct. 14 din 8egea nr. 169/)--).



în .D.. nr./)--, p.11- a!in "va#cu, 7specte teoretice şi practice priind regimul armelor şimuniţiilor, în Dreptul nr. )/)--6, p. 16+

!. Consideraţii generale

egimul armelor şi muniţiilor face o'iectul unor reglement#ri speciale. 8egiuitorul a reglementat

destul de strict condiţiile şi modul în care o persoan# poate deţine şi utilia diferite categorii dearme şi muniţie. Datorit# importanţei pe care o repreint# pentru securitatea cet#ţenilor, au fostintroduse şi în codul penal preederi care sunt menite a"ute la impunerea regimului armelor şimuniţiilor prescris de legile speciale. 7rt. )*9 Cod penal incriminea# ca infracţiuni o form#tipic#, o ariant# asimilat# şi trei forme agraate.

2. Condiţii pree)istente

a" 5biect 6ul 6uridic 'iectul "uridic îl repreint# relaţiile sociale care implic# respectarea regimului legal al armelor şi muniţiilor.

b" 5biect material

'iectul material îl constituie armele şi muniţiile.

!nţelesul noţiunii de arme8 este determinat de art. 11 alin. 1 Cod penal: instrumente, piese saudispoitie astfel declarate prin dispoiţiile legale. 7ceste dispoiţii legale la care se face referiresunt cele din 8egea nr. )9 din )--44 priitoare la regimul armelor şi muniţiilor, care definesc, în

cadrul art. ) al legii pct. 3 ;Definiţii generale<, noţiunea de arm#: ;orice o'iect sau dispoiti ac#rui funcţionare determin# aruncarea unuia sau mai multor proiectile, su'stanţe e$ploie,aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împr#ştierea de gae nocie, iritante sau deneutraliare, în m#sura în care se reg#seşte în una dintre categoriile pre#ute în ane$a< la actulnormati indicat anterior.

!ntruc&t toate aceste categorii de arme sunt arme propriu=ise, armele asimilate pre#ute de art.11 alin. ) C. pen. nu constituie o'iect material al infracţiunii. De asemenea, nu constituie o'iectmaterial al infracţiunii, piese sau p#rţi dintr=o arm# şi nici armele care nu sunt în stare defuncţionare6.

4 u'licat# în >. f. nr. + din - iunie )--4

?e$tul a fost reprodus aşa cum a fost modificat prin 8egea nr. ) din )--* %pu'l. în >. f. nr.49- din ) iulie )--*(, act normati care modific# 8egea nr. )9 din )--4

6 . 8og5in, ?. ?oader, op. cit., p. 4)



rin muniţie8$ în sensul de la art. ) din 8egea nr. )9 din )--4, se înţelege: ;ansam'lu formatdin proiectil şi, dup# ca, înc#rc#tur# de a&rlire, capsa de aprindere, precum şi celelalteelemente de asam'lare care îi asigur# funcţionarea şi realiarea scopului urm#rit<.

Cu priire la o'iectul material al infracţiunii au e$istat o serie de discuţii referitoare la includereasau nu a anumitor categorii de dispoitie ori su'stanţe în categoria armelor ori muniţiilor.

7stfel, practica "udiciar# a decis c# e$ist# infracţiunea pre#ut# în art. )*9 alin. 1 C. pen. dac#:

a( inculpatul a deţinut, pe nedrept, un pistol cu ga, iritant lacrimogen ori un pistol de împl&ntat 'olţuri*, sau o puşc# ori un pistol de construcţie artianal#+.

'( inculpatul deţine ilegal muniţie pentru arma militar# ori cartuşe de &n#toare sau capsegenofi$ de împl&ntat 'olţuri9.

c" ,ubiect activ

@u'iect acti poate fi orice persoan# care r#spunde penal. articipaţia este posi'il# su' toate

formeled" ,ubiect pasiv

@u'iectul pasi al acestei infracţiuni este statul

+. Conţinutul constitutiv al formei tip de ba(ă" a infracţiunii

atura obiectivă are un conţinut alternati şi se realiea# su' aspectul elementului material prin s#&rşirea cel puţia a uneia dintre urm#toarele acţiuni1-:

a #eţinerea. A7 deţine< arme şi muniţie înseamn# a le aea în posesie. Nu are importanţ#modul de do'&ndire a posesiei şi nici dac# este o posesie pentru sine sau pentru altul. Dac#f#ptuitorul a intrat în posesia armei sau a muniţiei printr=o sustragere, infracţiunea pre#ut# înart. )*9 C. pen. intr# în concurs cu infracţiunea de furt11.

' 0ortul. A7 purta< arme şi muniţie înseamn# a aea asupra sa arme şi muniţii. !n acestca, nu interesea# c&t timp a aut f#ptuitorul asupra sa arma ori muniţia, respecti dac# arma afost sau nu înc#rcat#, ori dac# nefiind înc#rcat#, f#ptuitorul a aut sau nu muniţii asupra sa1).

* ?.@., dec. nr. */19+, ..D. nr. /19+, p. *6 ?.@., dec. nr. 1/19+-, ..D. nr. 11/19+-, p.6 ?ri'. >un. Bucureşti, dec. nr. 119/19*, ..D. nr. 4/19*6, p. 4+.

+ ?.@., dec. nr. 61/19+-, ..D. nr. +/19+1, p. 6)

9 ?ri'.>un. Bucureşti, dec. nr. 1-)/19+, ..D. nr. )/19+6, p. +- ?ri'. >un. Bucureşti, dec. nr.)*/19+4, ..D. nr. )/19+6, p. +-

1- adu Bodea, op. cit., p. )++

11 ?.@., dec. nr. 11/19*1, ..D. nr. /19*), p. 161.



c A confecţiona înseamn# a produce arme şi muniţii, indiferent de modul de producere,important fiind ca în urma acestei actiit#ţi s# reulte fie arme, fie muniţie.

d A transporta arme şi muniţie înseamn# a deplasa dintr=u loc în altul

e 5rice operaţie privind circulaţia armelor şi muniţiilor sau funcţionarea atelierelor

de reparat arme fără drept repreint# conform art. ) din 8egea amintit#, realiarea uneia dinurm#toarele fapte: producerea, confecţionarea, modificarea, prelucrarea, repararea,e$perimentarea, &narea, cump#rarea, înc5irierea, sc5im'ul, donaţia, importul, e$portul,transportul, tranitul, transferul, trans'ordarea, depoitarea, casarea şi distrugerea armelor de focşi muniţiilor<

!n oricare din modalit#ţile alternatie enumerate de lege, fapte tre'uie s# fie s#&rşit# f#r# drept,adic# s# fie s#&rşit# cu înc#lcare dispoiţiilor 8egii nr. )9 din )--4 priitoare la regimularmelor şi muniţiilor.

:rmarea socialmente periculoasă

2rmarea periculoas# const# în producerea unei st#ri de pericol datorit# nerespect#rii regimuluiimpus de lege cu priire la arme şi muniţii.

;aportul de cau(alitate

Fiind o infracţiune de pericol raportul de caualitate este implicit.

Consumarea şi tentativa

?entatia la infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor este posi'il# şi se pedepseşte. 3nfracţiunea se consum# în momentul reali#rii laturii o'iectie. !n caul unor modalit#ţi pre#ute în te$tul de încriminare, cum sunt deţinerea sau portul, actiitatea

infracţional# are caracter continuu, epui&ndu=se în momentul reali#rii ultimului act dee$ecutare.

atura subiectivă

8atura su'iecti# se compune din intenţie, care poate fi direct# sau indirect#.

1. Varianta asimilată * art. 279 alin. 2 Cod penal

,ubiect activ poate fi numai titularul permisului care a fost retras ori care a e$pirat.

atura obiectivă. 7ceast# ariant# asimilat# constituie o infracţiune omisi#, implic&nd

pree$istenţa unui permis ala'il de deţinere şi de port arm#. entru ca aceast# inacţiune s#realiee elementul material al infracţiunii, este necesar, în primul r&nd, ca o cerere af#ptuitorului pentru prelungirea ala'ilit#ţii permisului s# fi fost respins#. !n al doilea r&nd, estenecesar ca s# fi e$pirat termenul de !- (ile sta'ilit de lege pentru depunerea armei sau muniţiei.

1) @a'in 3aşcu, 7specte teoretice şi practice priind regimul armelor şi muniţiilor, în Dreptul nr.)/)--6, p. 1*



atura subiectivă. Fapta poate fi comis# at&t cu intenţie, c&t şi din culp#.

. <orme agravate * art. 279 alin. + şi +! Cod penal

@unt pre#ute trei forme agraate ale infracţiunii:

1. deţinerea, înstr#inarea sau portul, f#r# drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum şi amuniţiilor pentru astfel de arme.

7rmele ascunse sunt considerate armele astfel fa'ricate sau confecţionate, înc&t e$istenţa lor s#nu fie ii'il# sau '#nuit#, ca de e$emplu în form# de 'aston, um'rel#, stilou, etc.

7rme militare sunt armele destinate uului militar.

Nu este necesar s# fie deţinut# la acelaşi moment at&t arma, c&t şi muniţia pentru acea arm#1.

). deţinerea, înstr#inarea sau portul, f#r# drept, a mai multor arme cu e$cepţia celor pre#ute lalit. a(, precum şi a armelor de panoplie, ori a muniţiei respectie în cantit#ţi mari.

e l&ng# tr#s#turile generale pe care acţiunile tre'uie s# le preinte, se mai cere condiţia, su'aspectul elementului material, ca aceste acţiuni s# se refere la mai mult arme sau la muniţii încantit#ţi mari. 8egiuitorul a e$ceptat, în primul r&nd, armele ascunse şi cele militare, deoarece,aşa cum am ar#tat, deţinerea, înstr#inarea sau portul c5iar a unei singure asemenea arme ori amuniţiei pentru aceasta în cantit#ţi reduse, dac# acţiunea este efectuat# f#r# drept, atrageagraarea r#spunderii penale, potriit art. )*9 alin. lit. a( C. pen. !n al doilea r&nd, legiuitorul ae$ceptat armele de panoplie, deoarece, în raport cu specificul acestor arme, deţinerea,înstr#inarea sau portul lor, f#r# drept, preint# un grad mai puţin ridicat de pericol sociale.

. a treia form# agraat#, pre#ut# de alineatul 1 al art. )*9 Cod penal.

0lementul material al infracţiunii în aceast# form# agraat# se realiea# numai prin portul dearme în anumite condiţii. 7stfel, acţiunea tre'uie s# fie efectuat# f#r# drept şi tre'uie s# ai'# locîn localul unit#ţilor de stat sau al altor unit#ţi la care se refer# art. 14, la întruniri pu'lice ori înlocaluri de alegeri. rin Alocalul unei autorit#ţi pu'lice< se înţelege imo'ilul sau partea de imo'ilîn care îşi desf#şoar# actiitatea autoritatea respecti# pu'lic# Aîntrunirea pu'lic#< presupune oadunare la care particip# un num#r mare de persoane, conocate într=un anumit scop Alocalul dealegeri< se refer# la spaţiile din cl#diri în care se desf#şoar# alegerile potriit legii electorale.

=. Aspecte procesuale. ;egim sancţionator

7cţiunea penal# se e$ercit# din oficiu.

3nfracţiunea în forma de 'a# şi arianta asimilat# se pedepseşte cu înc5isoare de la ) la + ani.

Formele agraate de alin. lit. a şi ' se pedepsesc cu înc5isoare de la la 1- ani, iar forma de la

alin. 1 cu înc5isoare de la la 1 ani.

Art. 279!. Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive

1 3'idem



!" 0rimirea$ deţinerea$ folosirea$ cedarea$ modificarea$ %nstrăinarea$ dispersarea$e)punerea$ transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materiiradioactive$ precum şi orice alte operaţiuni privind circulaţia acestora$ fără drept$ sepedepsesc cu %nc&isoare de la + la !- ani şi inter(icerea unor drepturi.

2" #acă faptele prevă(ute %n alin. !" au produs pericol public$ au avut vreuna dintreurmările arătate %n art. !'! sau !'2 ori au cau(at o pagubă materială$ pedeapsa este %nc&isoarea de la 1 la !2 ani şi inter(icerea unor drepturi.

+" ,ustragerea ori distrugerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive sepedepseşte cu %nc&isoare de la la ! ani şi inter(icerea unor drepturi.

1" #acă faptele prevă(ute %n alin. +" au produs pericol public sau au avut vreuna dintreurmările arătate %n art. !'! sau !'2$ pedeapsa este %nc&isoarea de la la 2- de ani şiinter(icerea unor drepturi.

" >n ca(ul %n care faptele prevă(ute %n alin. !" şi +" au avut consecinţe deosebit de grave$pedeapsa este %nc&isoarea de la !- la 2- de ani şi inter(icerea unor drepturi$ iar dacă s*aprodus moartea uneia sau mai multor persoane$ pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau %nc&isoarea de la ! la 2 de ani şi inter(icerea unor drepturi.

=" Ameninţarea$ adresată unui stat$ unei organi(aţii internaţionale sau unei persoane fi(icesau 6uridice$ cu folosirea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive$ %n scopul dea provoca vătămarea corporală sau moartea unor persoane ori pagube materiale$ sepedepseşte cu %nc&isoare de la + la !2 ani.

7" #acă fapta prevă(ută %n alin. =" este condiţionată de %ndeplinirea sau ne%ndeplinireaunui act sau c?nd prin ameninţare$ sub orice formă$ se pretinde a se da ori a se predamateriale nucleare sau alte materii radioactive$ pedeapsa este %nc&isoarea de la la ! ani

şi inter(icerea unor drepturi.'" 3entativa se pedepseşte.


$arin us%an, Capsele genofi$,muniţie sau materii e$ploie, în ro8ege nr. /199*, p.4- Conea Nicolae , 3nfracţiunile din domeniul priind desf#şurarea în siguranţ# a actiit#ţilor nucleare, în Dreptul nr. 6/199*, p. 4+


iscurile desf#şur#rii oric#ror tipuri de actiit#ţi cu material nuclear au determinat adoptareaunui cadrul legislati adecat = prin 8egea nr. 111 din 1996, priind desf#şurarea în siguranţ#,reglementarea, autoriarea şi controlul actiit#ţilor nucleare, act normati care a fost modificat şi



repu'licat14. eglementarea din art.)*91 Cod penal este o dispoiţie cu caracter general în raportcu reglementarea din 8egea nr. 111/1996 repu'licat#, amintit# anterior, în speţ# art. 44 4* 1.


a" 5biect 6uridic

'iectul "uridic îl repreint# un ansam'lu de alori: iata, s#n#tatea, integritatea persoanelor fiice, patrimoniul, mediul înco"ur#tor, respecti ordinea şi siguranţa pu'lic#16.

b" 5biectul material

3nfracţiunea are o'iect material, şi anume:

a materialul nuclear, aşa cum a sunt definit prin 8egea nr. 111 din 1996, repu'licat#, în ane$a ) pct.16: Aorice materie prim# nuclear# şi orice material fisiona'il special<. Deatfel, tre'uie preciatfaptul c# legiuitorul a definit în cadrul ane$ei ) a 8egii nr. 111 din 1996, repu'licat#, o serie determeni, astfel înc&t actul normati s# poat# s# fie pus în aplicare într=un mod c&t mai unitar 1*.

' materialul radioacti: Aorice material, în orice stare de agregare, care preint# fenomenul deradioactiitate, inclusi deşeurile radioactie< %ane$a ) pct. 1 din legea de mai sus(.

c" ,ubiect activ

@u'iectul acti al infracţiuni poate fi orice persoan#. 3nfracţiunea poate fi s#&rşit# în participaţiesu' toate formele.

d" ,ubiectul pasiv

@u'iectul pasi al infracţiunii în forma tip este statul.


atura obiectivă are urm#toarele tr#s#turi:

14 epu'licat# în >. f. nr. ) din )* iunie )--6

1 preentare a infracţiunilor din 8egea nr. 111 din 1996 se reg#seşte în Nicolae Conea,3nfracţiunile priind desf#şurarea în siguranţ# a actiit#ţilor nucleare în Dreptul nr. 6/199*, p. 4+

16 Nicolae Conea, 3nfracţiunile priind desf#şurarea în siguranţ# a actiit#ţilor nucleare înDreptul nr. 6/199*, p. 4+ . 8og5in, ?.?oader, op.cit., p. 4)+

1* De e$emplu, pentru înlegerea conţinutului noţiunii de material nuclear este necesar#, cel puţin, parcurgereaurm#toarelor definiţii: a( materie prim# nuclear# uraniu conţin&nd amestec al iotopilor aflaţi în natur#, uranius#r#cit în iotopul ) toriu orice form# a acestora, metal, alia", compoiţie c5imic# sau concentraţie '( materialfisiona'il special = plutoniu, uraniu ), uraniu îm'og#ţit în iotopul ) sau în iotopul ) orice materialîm'og#ţit artificial în oricare dintre iotopii menţionaţi anterior



<apta * elementul material al laturii o'iectie = poate fi realiat# prin una din modalit#ţilealternatie pre#ute la art. )*91 alin. 1 Cod enal1+:

a primirea = preluarea în st#p&nire a materialelor nucleare sau radioactie

' deţinerea e$ercitarea posesiei asupra materialelor nucleare sau radiocatie

c folosirea = între'uinţarea, în orice fel, a respectielor materiale

d cedarea = punerea la dispoiţia altei persoane a acestor materiale, indiferent dac# cel care primeşte materialele a pl#tit sau nu un preţ pentru punerea la dispoiţie.

e modificarea sc5im'area propriet#ţilor materialelor nucleare ori radioactie

f înstr#inarea trecerea acestor materiale c#tre un nou deţin#tor, cu orice titlu

g dispersarea r#sp&ndirea materialelor nucleare sau a celor radioactie. Datorit# propriet#ţilor nocie ale acestor su'stanţe c5iar şi o r#sp&ndire într=o arie relati mic#

poate produce #t#m#ri şi pagu'e însemnate.5 e$punerea presupunea preentarea acestor materiale în aşa fel înc&t alte persoane s#

poat# lua contact cu ele, direct sau indirect

i transportul deplasarea materialelor dintr=o locaţie în alt# locaţie

" deturnarea sc5im'area destinaţiei materialelor nuclearea sau radioactie, pentru a fifolosite în alte scopuri

orice alte operaţiuni priind circulaţia acestora semnific# orice alt# actiitate care are caşi o'iect materiale nucleare sau alte materii radioactie

tr#s#tur# important# a laturii o'iectie este aceea c# actiit#ţile descrise mai sus tre'uierealiate f#r# drept, adic# f#r# a fi îndeplinite condiţiile pre#ute de 8egea nr. 111 din 1996,repu'licat#, de actele normatie care o pun în aplicare, respecti de alte acte normatie incidenteîn acest domeniu.


3nfracţiunea tip este una de pericol, aşa înc&t urmarea const# într=o stare de pericol

;aport de cau(alitate

aportul de caualitate este implicit.3entativa şi consumare infracţiunii

?entatia este posi'il# şi se pedepseşte în 'aa alin. + al te$tului incriminator.3nfracţiunea seconsum# în momentul reali#rii elementului material al laturii o'iectie şi creerii st#rii de

1+ .8og5in, ?. ?oader, op. cit., p. 4)6, 4)* adu Bodea, op. cit., ol. 333, p. )91, )9)



pericol. 2n element specific îl înt&lnim în caul deţinerii, pentru c# infracţiunea do'&ndeştecaracter continuu, ea epui&ndu=se în momentul în care actiitatea încetea#.

atura subiectivă

3nfracţiunea se s#&rşeşte cu intenţie, care poate fi direct# sau indirect#.

1. <ormele agravate.

a" se reţine agraanta de la alin. ) art. )*91 Cod penal, dac# faptele pre#ute alin. 1 al art. )*91

Cod penal, descrise anterior, au dau naştere uneia din ipoteele urm#toare:

1. au produs pericol pu'lic adic# au creat o stare de nesiguranţ# şi prime"die faţ# de un num#r nedeterminat de persoane sau 'unuri. !n practica "udiciar# s=a decis c# fapta inculpaţilor care aufost surprinşi de organul de poliţie a&nd asupra lor g pul'ere o$id de uraniu, su'stanţ# careeste interis# deţinerii de c#tre persoanele fiice, întruneşte elementele constitutie aleinfracţiunii pre#ute în art. )*91 C. pen. alin. ) C. pen., deoarece in5alarea accidental# sauingestia su'stanţei g#sit# asupra inculpaţilor preint# un risc semnificati pentru organismul

uman, iar transportul sau manipularea acesteia f#r# respectarea normelor de protecţie radiologic#determin# iradiere şi contaminare a persoanelor din apropiere, ceea ce repreint# o stare de pericol pentru un num#r nedeterminat de persoane19.

). au aut una din urm#rile ar#tate în art. 1+1 sau 1+) Cod enal. 8a acest moment, nu maiinsist#m asupra urm#rilor, concretiate în ile de îngri"iri medicale sau în consecinţe raportate lasan#tatea ori integritatea fiic# sau ps5ic# a su'iectului pasi, pre#ute la art. 1+1 #t#mareacorporal# şi 1+) = #t#marea corporal# gra#, deoarece ele au fost a'ordate cu ocaia coment#riiarticolelor respectie.

. au cauat o pagu'# material# ceea ce înseamn# c# prin s#&rşirea faptei s=a creat un

pre"udiciu care este ealua'il în 'ani.!n leg#tura cu latura subiectivă, raportat la agraantele înederate mai sus, tre'uie s# facemmenţiune despre faptul c# ele sunt s#&rşite cu praeterintenţie.

b" se reţine agraanta de la alin. al art. )*9 1 Cod penal, atunci c&nd se realiea# una dinurm#toarele fapte: sustragerea sau distrugerea materialelor nucleare sau a altor materiiradioactie. @ustragerea înseamn# scoaterea din sfera de st#p&nire a deţin#torului legal, f#r#drept, a respectielor materiale, nefiind important scopul lu#rii, datorit# faptului c# aceast#actiitate în sine, preint# un pericol semnificati. Distrugerea presupune realiarea uneia dintreactiit#ţile infracţionale specifice infracţiunii pre#ute de art. )1* Cod penal.

c" se reţine agraanta de la alin. 4 al art. )*91

Cod penal, atunci c&nd faptele pre#ute la alin. al art. )*91 Cod penal, au produs pericol pu'lic sau au aut reuna dintre urm#rile ar#tate în art.1+1 sau 1+). Deci, din punct de edere al laturii su'iectie, în caul acestei agraante poiţiasu'iecti# a su'iectului actie este praeterintenţia.

19 C.7. Craioa, dec. nr. )+/)---, Dreptul nr. +/)--1 adu Bodea, op. cit., ol. 333, p. )9)



d" se a reţine agraanta pre#ut# la alin. art. )*9 1 Cod penal atunci c&nd faptele de la alin. 1şi ale art. )*91 Cod penal au aut consecinţe deose'it de grae ori dac# s=a produs moarteauneia sau mai multor persoane. Din conţinutul te$tului legal, se poate deduce faptul c# şi în acestca, faptele în cau# se s#&rşesc cu praeterintenţie.

!nţelesul e$presiei ;consecinţe deose'it de grae< se reg#seşte în art. 146 Cod penal, iar în ce prieşte a doua ipote#, e$plicaţii detaliate se reg#sesc în caul analiei art. 1+ Cod penal.

. Varianta asimilată

!. forma tip de ba(ă" a variantei asimilate * alin. = art. 279! Cod penal

5biectul 6uridic şi obiectul material sunt identice cu cele ale infracţiunii tipice.

atura obiectivă

?r#s#turile laturii o'iectie sunt urm#toarele:

a( elementul material const# în acţiunea de ameninţare aşa cum a fost descris# cu ocaia analieiart. 19 Cod penal, realiat# în condiţiile particulare ale te$tului de la alin. 6 al art. )*9 1 Cod penal

'( ameninţarea tre'uie s# fie adresat# unui stat, unei organiaţii internaţionale sau unei persoanefiice sau "uridice

c( ameninţarea se refer# la folosirea materialelor nucleare sau a altor materii radioactie, înscopul de a prooca #t#marea corporal# sau moartea unor persoane ori pagu'e materiale.


7ceast# forma a infracţiunii este una de pericol. 7meninţarea nu tre'uie s# fie pus# în practic# pentru a putea reţine aceast# form# a infracţiunii, este necesar doar s# se creee starea de pericol.


3nfracţiunea se consum# în momentul în care s=a creat starea de pericol.

Fiind o infracţiune de pericol, f#r# reultat material, tentatia nu este posi'il#.

atura subiectivă. 7ceast# form# a infracţiunii se s#&rşeşte cu intenţie direct#.

2. forma agravată a variantei asimilate * alin. 7 art. 279! Cod penal

@e a reţine forma agraat# a ariantei asimilate atunci c&nd se realiea# una din urm#toarelecircumstanţe:

1 fapta pre#ut# în alin. 6 este condiţionat# de îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act adic# serealiea# actul de ameninţare cu producerea unei #t#m#ri, folosindu=se materiale nucleare saualte materii radioactie, su' condiţia ca cel ameninţat sau un terţ s# ai'# o anumit# conduit#.



) c&nd prin ameninţare, su' orice form#, se pretinde a se da ori a se preda materiale nucleare saualte materii radioactie. !n acest ca, scopul ameninţ#rii este o'ţinerea de material nuclear sauradioacti.



Art. 2'-. Nerespectarea regimului materiilor e)plo(ive.

%1( roducerea, e$perimentarea, prelucrarea, deţinerea, transportul sau folosirea materiilor e$ploie sau orice alte operaţii priind aceste materii, f#r# drept, se pedepsesc cu înc5isoare dela la 1- ani şi intericerea unor drepturi.

%)( @ustragerea materiilor e$ploie se pedepseşte cu înc5isoare de la la 1 ani şi intericereaunor drepturi.

%( C&nd faptele pre#ute în alin. %1( şi %)( priesc o cantitate mai mare de 1 g ec5ialent trotilsau în caul c&nd cantitatea de e$ploi este însoţit# de materiale de iniţiere, pedeapsa esteînc5isoarea de la la )- de ani şi intericerea unor drepturi.

%4( Faptele pre#ute în alin. %1( şi %)(, dac# au produs pericol pu'lic sau au aut reuna dintreurm#rile ar#tate în art. 1+1 sau 1+), se pedepsesc cu înc5isoare de la la )- de ani şi intericereaunor drepturi. Cu aceeaşi pedeaps# se sancţionea# şi fapta pre#ut# în alin. %1(, dac# a cauat o pagu'# material#.

%( !n caul în care faptele pre#ute în alineatele precedente au aut consecinţe deose'it degrae, pedeapsa este înc5isoarea de la 1- la )- de ani şi intericerea unor drepturi, iar dac# s=a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este detenţiunea pe iaţ# sauînc5isoarea de la 1 la ) de ani şi intericerea unor drepturi.

%6( 7meninţarea, adresat# unui stat, unei organiaţii internaţionale sau unei persoane fiice ori "uridice, cu folosirea materiilor e$ploie în scopul de a prooca #t#marea corporal# saumoartea unor persoane ori pagu'e materiale se pedepseşte cu înc5isoare de la la 1) ani.

%*( Fapta de ameninţare cu folosirea materiilor e$ploie, s#&rşit# în condiţiile ar#tate în art.

)*91 alin. %*(, se sancţionea# cu pedeapsa pre#ut# în acel alineat.

%+( ?entatia se pedepseşte.


Di%a Traian, Turianu Corneliu, @u'iectul acti al formei agraate a infracţiunii denerespectare a regimului materiilor e$ploie pre#ut# de art. )+- alin. ) din Codul penal, înDreptul nr./)---, p. +9 Paicu Ale&andru, 2nele o'seraţii priind infracţiunea de nerespectarea regimului materialelor e$ploie, în Dreptul nr.1-/1999, p.11+ Du%itru "on, 7'rogarea



preederilor articolului 1 din 8egea nr. 1)6/199 prin 8egea nr. 14-/1996, în Dreptul nr./199+, p. 1-4 Păvaleanu Vasile, !ncadrarea "uridic# a faptelor priind regimul materiilor e$ploie, în Dreptul nr.11/199*, p. 94 'etca "on, Din nou despre implicaţiile incrimin#rilor priind regimul materiilor e$ploie, în Dreptul nr. */199*, p. 6+ Potrivitu Gigel , Turianu

Corneliu, !ncadrarea "uridic# a faptei de deţinere f#r# drept de capse genofi$ %de împl&ntat

'olţuri(, în Dreptul nr. )/199*, p.9+ 'etca "on, 3mplicaţii de drept penal su'stanţial şi de procedur# penal# ale 8egii nr.1)6/199 priind regimul materiilor e$ploie, în Dreptulnr.1)/1996, p. *4 $arin us%an, Capsele genofi$,muniţie sau materii e$ploie, în ro8ege nr./199*, p.4- Di%a Traian, Turianu Corneliu, @u'iectul acti al formei agraate a infracţiunii denerespectare a regimului materiilor e$ploie pre#ut# de articolul )+- alin. ) din Codul penal,în Dreptul nr./)---, p. +9 Conea Nicolae, 3nfracţiuni din domeniul priind intericereadeolt#rii, producerii, stoc#rii şi folosirii armelor c5imice şi distrugerea acestora, în Dreptul nr.11/199*, p. 64


8a fel ca şi în caul infracţiunii anterioare, reglementarea din art.)+- Cod penal este o dispoiţiecu caracter general în raport cu reglementarea din legea nr. 1)6 din 199 )-, priind regimulmateriilor e$ploie, modificat#)1, în speţ# art.1)).

2. Condiţii pree)istentea" 5biect 6uridic

'iect "uridic îl constituie la fel ca şi în caul infracţiunii precedente, un ansam'lu de alori:iaţa, s#n#tatea, integritatea persoanelor fiice, patrimoniul, mediul înco"ur#tor, respecti ordineaşi siguranţa pu'lic#.

b" 5biect material

'iectul material sunt materiile e$ploie, aşa cum sunt definite în art. 1 alin. ) din 8egea nr.1)6 din )* decem'rie 199, modificat#, priind regimul materiilor e$ploie: Ae$ploiii de u

)- u'licat# în >.f. nr. )9+ din )+ decem'rie 199

)1 8egea în cau# a fost modificat# succesi de: legea nr. 464 din )--1 legea nr. 4*+ din )-- legea nr. )6) din)-- şi legea nr. 4-6 din )--6

)) preentare a infracţiunilor din 8egea nr. 111 din 1996 se reg#seşte în Nicolae Conea,3nfracţiunile priind desf#şurarea în siguranţ# a actiit#ţilor nucleare în Dreptul nr. 6/199*, p. 4+



ciil, emulsiile e$ploie, amestecurile e$ploie, pirote5nice şi simple, înc#rc#turile speciale,mi"loacele de iniţiere, cele au$iliare de aprindere, precum şi orice alte su'stanţe sau amestecuride su'stanţe destinate s# dea naştere la reacţii c5imice instantanee, cu dega"are de caldur# şi gaela temperatur# şi presiune ridicat#<.

c" ,ubiect activ

@u'iectul acti al infracţiunii nu tre'uie s# deţin# o calitate anume, ca atare infracţiunea poate fis#&rşit# de c#tre orice persoan# care poate r#spunde din punct de edere penal. articipaţia este posi'il# su' toate formele sale.

d" ,ubiect pasiv

@u'iect pasi este statul


atura obiectivă preint# urm#toarele tr#s#turi:

@lementul material al laturii o'iectie se realiea# prin cel puţin una din urm#toarele acţiit#ţi: producerea, e$perimentarea, prelucrarea, deţinerea, transportul sau folosirea materiilor e$ploiesau orice alte operaţii priind aceste materii.

!ntruc&t înţelesul termenilor Adeţinerea<, Atransportul<, Afolosirea< şi Aorice alte operaţii< a fostl#murit cu ocaia analiei articolului precedent, nu om mai insista dec&t asupra a ceea ceînseamn#:

a producerea înseamn# a manufactura sau confecţiona prin orice mi"loace materiie$plosie

' e$perimentarea presupune testarea materiilor e$ploie, pentru al le putea determinacaracteristicile

c prelucrarea repeint# a supune materiile e$ploie unui proces de transformare

rintre tr#s#turile laturii o'iectie se mai num#r#: toate aceste actiit#ţi tre'uie s# ai'# ca şio'iect materii e$ploie, iar pe de alt# parte, ele se realiea# f#r# drept.

3entativa şi consumarea

?entatia este posi'il# şi se pedepseşte conform alin. + al art. )+- Cod penal. 3nfracţiunea deconsum# în momentul în care se realiea# actiitatea incriminat#. 2nele din actiit#ţile

infracţionale %de e$emplu: deţinerea sau folosirea( sunt suscepti'ile de a fi comise în form#continu#, ca în care momentul epui#rii a fi considerat momentul încet#rii acestei actiit#ţi).

atura subiectivă. 3nfracţiunea în forma pre#ut# la art. )+- alin. 1 Cod penal se comite cuintenţie, care poate fi direct# sau indirect#.

1. Varianta asimilată art. 2'- alin. 2 Cod penal

) . 8og5in, ?. ?oader, op. cit., p. 4)9



8a alineatul al doilea al art. )+- Cod penal este încriminat# sustragerea materiilor e$ploie.7&nd în edere faptul c# înţelesul termenului de sustragere a fost l#murit cu ocaia analieidispoiţiilor alin. al art. )*91 Cod enal facem trimitere la e$plicaţiile de acolo.

. <orme agravate

@e a reţine forma agraat# a infracţiunilor pre#ute la alin. 1 şi ) ale art. )+- Cod enal atuncic&nd faptele pre#ute la acele alineate, întrunesc una din urm#toarele condiţii:

a( au ca şi o'iect o cantitate mai mare de 1 g ec5ialent trotil sau în caul c&nd cantitatea dee$ploi este însoţit# de materiale de iniţiere.

'( au produs pericol pu'lic sau au aut reuna dintre urm#rile ar#tate în art. 1+1 sau 1+),circumstanţe asupra c#rora am insistat cu ocaia analiei articolului precedent.

?otodat#, dac# fapta pre#ut# la alin. 1 art. )+- Cod penala cauat o pagu'# material# adic#un pre"udiciu care poate fi ealuat în 'ani, fapta a fi încadrat# la forma agraat# a infracţiunii pre#ut# la art. )+- alin. 4, fraa a doua.

alt# form# agraat# este pre#ut# la alin. al art. )+- Cod penal. 7ceste dispoiţii suntincidente atunci c&nd una din faptele pre#ute în oricare din alineatele precedente au autconsecinţe deose'it de grae, ori dac# au cauat moartea uneia sau mai multor persoane)4.

=. Variantă asimilată, at&t forma de 'a# c&t şi cea agraat# este aproape identic#, din punctulde edere al te$tului incirminator cu cea pre#ut# al alin. 6,* ale articolului anterior. @inguradeose'ire const# în faptul c# în caul de faţ# actiitatea infracţional# prieşte materiilee$ploi'ile).



egimul sancţionator este identic cu cel al infracţiunii anterioare.

Art. 2'-!. Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri

!" >nstrăinarea$ ascunderea sau orice altă faptă prin care se pricinuieşte pierderea pentrupatrimoniul cultural naţional sau pentru fondul ar&ivistic naţional a unui bun care$potrivit legii$ face parte din acel patrimoniu sau fond$ se pedepseşte cu %nc&isoare de la 2 la7 ani.

2" #acă pierderea bunului pentru patrimoniul sau pentru fondul prevă(ut %n alineatulprecedent a fost pricinuită prin săv?rşirea unei fapte care constituie prin ea %nsăşi o altăinfracţiune$ pedeapsa este cea prevă(ută de lege pentru infracţiunea săv?rşită$ al căreima)im se ma6orea(ă cu + ani.

)4 rug#m a se edea e$plicaţiile date la articolul anterior

) rug#m a se edea e$plicaţiile date la articolul anterior.



+" <apta prevă(ută %n alin. !" nu se pedepseşte$ iar %n ca(ul faptelor prevă(ute %n alin. 2"pedeapsa nu se ma6orea(ă$ dacă %nainte ca &otăr?rea să fi rămas definitivă$ făptuitorul %nlătură re(ultatul infracţiunii făc?nd ca bunul să reintre %n acel patrimoniu sau fond.


Petru Dan, Despre nesancţionarea tentatiei la infracţiunea de ENerespectarea regimuluide ocrotire a unor 'unuriE, pre#ut# de art. )+-1 din Codul penal, în Dreptul nr.)/1996, p. *6


aţiunea te$tului incriminator deri# din necesitatea prote"#rii, inclusi prin mi"loacele dreptului penal a unor categorii de 'unuri care sunt importante din punct de edere cultural sau ar5iistic.

7parţin patrimoniului cultural naţional 'unurile descrise la art. 1 alin. ) din 8egea nr. 1+) din)---)6, modificat#)*, priind patrimoniul cultural naţional mo'il)+. @ituaţia 'unurilor care apaţinefondului ar5iistic naţional este reglementat# de 8egea nr. 16 din ) aprilie 1996 )9, a 7r5ielor

Naţionale-.

8a fel ca şi în caul altor fapte, se a analia dac# ele nu intr# su' incidenţa legilor speciale înmaterie.


a" 5biect 6uridic

)6 u'licat# în >.f. nr. - din )* octom'rie )---

)* 8egea în cau# a fost modificat# prin ordonanţa de urgenţ# nr. 9 din )--1 ordonanţa de

urgenţ# nr. 16 din )-- legea nr. 1- din )--4 legea nr. 14 din )--4 legea nr. 4++ din )--6)+ 7stfel, patrimoniul cultural national cuprinde ansam'lul 'unurilor identificate ca atare,indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, care repreinta o marturie si o e$presie aalorilor, credintelor, cunostintelor si traditiilor aflate in continua eolutie cuprinde toateelementele reultate din interactiunea, de=a lungul timpului, intre factorii umani si cei naturali.>ai fac parte din patrimoniul cultural naţional şi fac o'iectul protecţiei conform art. 4 alrdonanţei nr. 4 din )---, repu'licat# în >.f. nr. 91 din )4 noiem'rie )--6 %modificat# prinrdonanţa nr. 1 din )--*( şi 'unurile de patrimoniu ar5eologic, clasifiacate ca atare, conformlegii.

)9 u'licat# în >.f. nr. *1 din 9 aprilie 1996 şi modificat# prin 8egea nr. + din )--) rdonanţa de urgenţ# nr.

9 din )--6, respecti 8egea nr. 4*4 din 1) decem'rie )--6

- otriit art. 1 alin. 1 şi ) din legea amintit# alcatuiesc Fondul 7r5iistic National al omaniei documentelecreate de=a lungul timpului de catre organele de stat, organiatiile pu'lice sau priate economice, sociale, culturale,militare si religioase, precum si de catre persoanele fiice. rin documente care fac parte din Fondul 7r5iistic

National al omaniei, in sensul preentei legi, se intelege: acte oficiale si particulare, diplomatice si consulare,memorii, manuscrise, proclamatii, c5emari, afise, planuri, sc5ite, 5arti, pelicule cinematografice si alte asemeneamarturii, matrice sigilare, precum si inregistrari foto, ideo, audio si informatice, cu aloare istorica, realiate in tarasau de catre creatori romani in strainatate.



3nfracţiunea are ca şi o'iect "uridic integritatea patrimoniului cultural naţional şi a fonduluiar5iistic naţional.

b" 5biect material

'iect material este oricare 'un care aparţine patrimoniului cultural naţional sau fondului

ar5iistic naţional.

c" ,ubiect activ

3nfracţiunea poate fi s#&rşit# de orice persoan# fiic# sau "uridic#. @ingura cerinţ# este s# poat#s# raspund# din punct de edere penal.

d" ,ubiect pasiv

@u'iect pasi al infracţiunii este statul.


atura obiectivă. 3nfracţiunea, su' aspectul elementului material, are conţinut alternati.

<apta se realiea# prin una din modalit#ţile urm#toare:

a înstr#inarea transferul 'unului respecti c#tre o persoan# fiic# sau "uridic#, dintre celecare nu sunt îndrept#ţite s# le ac5iiţionee. !nstr#inarea se face cu înc#lcare condiţiilor pre#ute de lege pentru aceast# operaţiune1.

' ascunderea presupunea Adosirea< 'unurilor ocrotite de lege, pentru ca în acest fel s# nuîi fie aplica'il tocmai regimul legal de ocrotire

c orice alt# fapt# în aceast# categorie de actiit#ţi intr# orice fapt# %de e$empludistrugerea ori folosirea o'iectului material(, care are ca reultat diminuarea patrimoniului naţional cultural sau a fondului naţional ar5iistic.

?oate aceste fapte tre'uie s# priesc# un 'un care face parte din cele incluse, pe 'aa legii, în patrimoniului naţional cultural sau a fondului naţional ar5iistic, respecti s# cauee pierdereaacelui 'un.


2rmarea const# în diminuarea patrimoniului naţional cultural sau a fondului naţional ar5iistic.

Deci, suntem în preenţa unei infracţiuni de reultat.


0$istenţa raportului de caualitate între fapt# şi urmare tre'uie doedit#.


1 . 8og5in, ?. ?oader, op. cit., p. 4-



?entatia la aceast# infracţiune, deşi este posi'il# în unele cauri, ea nu se pedepseşte).

3nfracţiunea se consum# în momentul în care se realiea# pierderea, pentru patrimoniul culturalnaţional sau pentru fondul ar5iistic naţional, prin faptele ar#tate mai sus. 7scunderea poate fis#&rşit# su' form# continuat#, ca în care se epuiea# în momentul încet#rii actiit#ţiiinfracţionale.

atura subiectivă

3nfracţiunea se s#&rşeşte cu intenţie, care poate fi direct# sau indirect#.

1. <orme agravate

8a alineatul al doilea al art. )+-1 Cod penal, legiutorul a reglementat o cau# de agraarea ar#spunderii penale pentru situaţia în care pierderea 'unului pentru patrimoniul sau pentru fondul pre#ut în alineatul precedent a fost pricinuit# prin s#&rşirea unei fapte care constituie prin eaîns#şi o alt# infracţiune. !n acest ca nu om aea deci un concurs de infracţiuni, ci infracţiunea prin care s=a cauat pierderea a îm'r#ca 5aina unei infracţiuni agraate.

. Cau(ă de nepedepsire. Cau(ă de reducere a pedepsei.

7lineatul al treilea al art. )+-1 Cod penal, preede: o cau(ă de nedepsire, pentru fapta pre#ut#al alin. 1, respecti o cau(ă de reducere a pedepsei pentru fapta pre#ut# la alin. ), atunci c&nd:

a f#ptuitorul înl#tur# reultatul infracţiunii, f#c&nd ca 'unul s# reintre în acel patrimoniu sau fond.0ste or'a deci de acelaşi 'un şi nu de o su'stituire a acestuia prin alt 'un.

' înl#turarea reultatului infracţiunii prin modalitatea ar#tat# anterior tre'uie s# se realiee înainteca 5ot#r&rea s# fi r#mas definiti#.



3nfracţiunea în forma de 'a# se pedepseşte cu înc5isoare de la ) la * ani, iar în caul formeiagraate dac# pierderea 'unului pentru patrimoniul sau pentru fondul pre#ut în alineatul precedent a fost pricinuit# prin s#&rşirea unei fapte care constituie prin ea îns#şi o alt#

) Petru Dan, Despre nesancţionarea tentatiei la infracţiunea de ENerespectarea regimului de ocrotire a unor 'unuriE, pre#ut# de art. )+-1 din Codul penal, în Dreptul nr.)/1996, p. *6

Caua de nepedepsire îşi g#seşte e$plicaţia în interesul ca 'unul care a constituit o'iectulmaterial al infracţiunii s# fie recuperat pentru patrimoniul cultural naţional sau pentru fondular5iistic naţional adu Bodea, op. cit., p. )99



infracţiune, pedeapsa este cea pre#ut# de lege pentru infracţiunea s#&rşit#, al c#rei ma$im sema"orea# cu ani.

Art. 2'!. @)ercitarea fără drept a unei profesii

@)ercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activităţi pentru care legea cere

autori(aţie$ ori e)ercitarea acestora %n alte condiţii dec?t cele legale$ dacă legea specialăprevede că săv?rşirea unor astfel de fapte se sancţionea(ă potrivit legii penale$ sepedepseşte cu %nc&isoare de la o lună la ! an sau cu amendă.

4ibliografie specială L) *a(ac, Furt. 0nergie electric#. 0$ercitarea f#r# drept a unei profesii. Conectarea ilegal#

la reţeaua de curent electric. !ncadrare "uridic#, în Dreptul nr.1-/1996 p.14- Augustin+ngureanu, rotecţia penal# a aocaturii şi a aocatului în e$ercitarea profesiei sale, în luminalegii nr. 1/199, în .D.. nr. /1996, p. 4+ liodor Tanislav, 0$ercitarea f#r# drept a unei profesii. 7utoriaţie de încredere, în Dreptul nr.11/)--), p.1+-



a" 5biectul 6uridic

3nfracţiunea are ca o'iect "uridic relaţiile sociale care se refer# la e$ercitare unai profesii sau aunei alte actiit#ţi, în condiţiile legii.

b" 5biect material

3nfracţiunea nu are o'iect material, fiind în esenţ# o infracţiune de pericol. ?otuşi, s=a ar#tat c#

dac# actiitatea infracţional# prieşte un anumit 'un sau persoan# atunci o'eict material alinfracţiunii a fi acel o'iect sau persoan#4.

c" ,ubiect activ

@u'iect acti al infracţiunii poate fi orice persoan# care poate r#spunde penal. !n leg#tur# cus#&rşirea acestei infracţiuni în participaţie, s=a concluionat c# ea nu poate fi s#&rşit# încoautorat deoarece, autoriaţia = priit# lato sensu de a e$ercita profesia sau de a desf#şuraactiitatea se acord# fiec#rei persoane în parte.

!n alt# ordine de idei, în caul pre#ut de tea a doua a art. )+1 Cod penal, suntem de p#rere c#,su'iect al infracţiunii nu poate fi dec&t persoana care are dreptul s# e$ercite profesia sau cea care

deţine autoriaţia pentru desf#şurarea actiit#ţii.

4 . 8og5in, ?. ?oader, op. cit, p. 4)

Nici c5iar s#&rşirea faptei în aceleaşi condiţii de timp, loc sau mi"loace nu implic# s#&rşireafaptei în coautorat G. Dongoro, @. Ha5ane, ş.a., op. cit., ol. 3G, p. 4* ?. Gasiliu, D. ael,ş.a., op. cit., ol. 33, p. 19+ . 8og5in, ?. ?oader, op. cit, p. 4)



d" ,ubiect pasiv

@u'iect pasi al infracţiunii este în principal statul, dar şi asociaţiile profesionale su' tutelac#rora se desf#şoar# anumite tipuri de actiit#ţi.


atura obiectivă

?e$tul legal are în cuprinsul s#u dou# conţinuturi alternatie.

<apta poate fi realiat# prin:

a e$ercitarea f#r# drept a unei profesii sau a oric#rei alte actiit#ţi pentru care legea cereautoriaţie. 0$ercitarea f#r# drept a unei profesii înseamn# realiarea unor acte specifice profesiei repsectie, f#r# a aea calificarea necesar# sau f#r# a îndeplini alte condiţii legalenecesare pentru a face acest lucru. rice actiitate pentru care legea cere autoriaţie estee$ercitat# f#r# drept dac# cel care desf#şoar# actiitatea respecti# nu se afl# în posesia unei

autoriaţii eli'erate în condiţiile legii care reglementea# desf#şurarea acelei actiit#ţi.!n doctrin# s=a afirmat c# atunci c&nd legea nu cere e$pres e$istenţa caracterului de îndeletniciresau repetat a faptei, este suficient c5iar şi e$ercitarea unui singur act specific profesiei sauactiit#ţii respectie6.

' e$ercitarea profesiei sau actiit#ţii pentru care legea cere autoriaţie în alte condiţii dec&t celelegale. !n aceat# ipote# autorul faptei are dreptul de a e$ercita profesia, respecti are autoriaţiade a desf#şura actiitatea, dup# ca, dar nu respect# preederile legii în ce prieşte e$ercitarea profesiei sau desf#şurarea actiit#ţii respectie. 7ceast# împre"urare se înt&lneşte, de e$emplu,atunci c&nd profesia sau actiitatea este desf#şurat# în mod a'ui*.

alt# tr#s#tura a laturii o'iectie este aceea c# legea special# tre'uie s# pread# faptul c#s#&rşirea unor astfele de fapte se sancţionea# potriit legii penale. Dac# nu e$ist# aceast#norm# de trimitere în cuprinsul legii speciale, ea nu poate fi infracţiune.


2rmarea pericoloas# const# într=o stare de pericol care se crea# atunci c&nd o anumit# profesie

sau actiitate nu este e$ercitat# în conformitate cu dispoiţiile legale.


aportul de caualitate este implicit.


?entatia nu se pedepseşte. 3nfracţiunea se consum# în momentul în care se realiea# actulspecific profesiei sau actiit#ţii pentru care legea cere autoriaţie.

6 ?. Gasiliu, D. ael, ş.a., op. cit., ol. 33, p. 199

* . 8og5in, ?. ?oader, op. cit, p. 4



3nfracţiunea poate fi s#&rşit# su' forma infracţiunii de o'icei, atunci c&nd un act indiidual nurealiea#, conform reglement#rii specifice, conţinutul unei infracţiuni, îns# repetarea acestorarealiea# conţinutul infracţiunii.

Nu în ultimul r&nd infracţiunea poate fi s#&rşit# şi în form# continu#, atunci c&nd cu ocaia primului act infracţiunea se consum#, dar se epuiea# în momentul ultimului act de e$ecutare.

atura subiectivă

3nfracţiunea se comite doar cu intenţie, care poate fi direct# sau indirect. 8egea nu cere e$istenţaunui scop special pe care f#ptuitorul s# îl ai'# în edere la momentul comiterii faptei.

1. Aspecte procesuale. ;egim sancţionator


3nfracţiunea se sancţionea# cu înc5isoare de la o lun# la 1 an sau cu amend#.

Art. 2'!!

.+'

Nerespectarea regimului transportului rutier public.!" @fectuarea transportului rutier public fără licenţă de transport$ fără licenţă de e)ecuţiepentru ve&icul sau fără licenţă de e)ecuţie pentru traseu$ după ca($ ori cu licenţe cuvalabilitatea e)pirată se pedepseşte cu %nc&isoare de la o lună la un an sau amendă.

2" 0ersoana care dispune efectuarea transportului rutier public %n condiţiile prevă(ute laalin. !" sau consimte la efectuarea acestuia se pedepseşte cu %nc&isoare de la + luni la 2 aniori amendă.

+" @liberarea$ cu ştiinţă$ a unei licenţe de transport rutier public$ a unei licenţe de e)ecuţiepentru ve&icul sau a unei licenţe de e)ecuţie pentru traseu$ fără respectarea legii$ se

pedepseşte cu %nc&isoare de la = luni la + ani.!. Consideraţii generale

Desf#şurarea actiit#ţii de transport rutier este reglementat# de rdonanţa de urgenţ# nr. 1-9 din)--9, priind transporturile rutiere, modificat# şi apro'at# prin 8egea nr. 1-) din )--64-.


a" 5biect 6uridic

'iectul "uridic al infracţiunii este regimul transportului rutier, care tre'uie s# se desf#şoare încondiţiile pre#ute de legislaţia în igoare.

+ 7rt. )+11 a fost introdus prin art. unic pct. 1 din .2.I. nr. 1-9/)--4 şi este reprodus astfelcum a fost modificat prin art. unic pct. 1 din 8egea nr. +/)--.

9 u'licat# în >.f. nr. 6 din )) iulie )--

4- u'licat# în >.f. nr. 9+ din 9 mai )--6



b" 5biect material

'iect material ar putea e$ista doar în ipotea formei pre#ute la alin. şi const# îndocumentul, licenţ# de e$ecuţie pentru e5icul sau licenţ# de e$ecuţie pentru traseu, eli'erat cunerespectarea legii.

c" ,ubiect activ

@u'iect acti poate fi orice persoan# fiic# sau "uridic#, care r#spunde din punct de edere penal.

!n caul alin. su'iect acti nu poate fi dec&t funcţionarul care a eli'erat, cu înc#lcare legiidocumentele în cau#.

d" ,ubiect pasiv

@u'iect pasi este statul.


atura obiectivă. ?e$tul legal încriminea# o infracţiune care are conţinuturi alternatie,e$ist&nd astfel trei fapte distincte.

!n caul formei de la alin. ! se incriminea# efectuarea transportului pu'lic rutier prin una dinmodalit#ţile urm#toare:

a f#r# licenţ# de transport presupune desf#şurarea actiit#ţii de transport rutier pu'lic f#r# adeţine licenţa de transport, adic# documentul prin care se atest# ca întreprinderea41 indeplinesteconditiile de onora'ilitate, capacitate financiar# şi competenta profesional#, aceasta a&nd accesla transportul rutier pu'lic 4).

' f#r# licenţ# de e$ecuţie pentru e5icul repreint# desf#şurarea actiit#ţii de transport rutier f#r#licenţa de e$ecuţie pentru e5iculul respecti, adic# f#r# documentul care d# dreptul operatoruluide transport s#=şi desf#şoare actiitatea cu acel e5icul

c f#r# licenţ# de e$ecuţie pentru traseu înseamn# desf#şurarea actiit#ţii de transport rutier pu'licde persoane f#r# a deţine licenţ# de traseu, adic# documentul care da dreptul operatorului detransport rutier s# efectuee transport rutier pu'lic de persoane prin sericii regulate sau sericiiregulate speciale în trafic naţional pe un anumit traseu, conform programului de transport

41 întreprinderea în sensul conform art. alin. 1 pct. )) din rdonanţa de urgenţ# nr. 1-9 din)--, priind transporturile rutiere, modificat# şi apro'at# prin 8egea nr. 1-) din )--6, poate fiun agent economic, persoana fiica, asociatie familiala sau persoana "uridica, cu/fara scop patrimonial, orice asociatie ori grup de persoane fara personalitate "uridica, cu/fara scop patrimonial, sau orice organism oficial care are personalitate "uridica ori care depinde de oautoritate care are aceasta personalitate

4) Conform art. alin. 1 pct. )4 din rdonanţa inocat mai sus



d cu licenţe cu ala'ilitatea e$pirat# presupune faptul c# operatorul de transport a aut licenţelede mai sus, dup# ca, ala'ile la un moment dat, îns# aceastea au e$pirat, dup# trecerea perioadei de timp pre#ut# de lege4.

!n caul formei prevă(ute la alin. 2, elementul specific este faptul c# su'iectul acti dispune sauconsimte efectuarea transportului rutier pu'lic în condiţiile pre#ute la alin. 1 al art. )+1 1 Cod penal.

A7 dispune< în acest ca înseamn# a da dispoiţie c#tre un prepus ca acesta s# efectueetransportul , respecti Aa consimţi< înseamn# a=şi da acordul neec5ioc, e$pres sau tacit, însensul efectu#rii actiit#ţii de transport pu'lic rutier. ersoana c# d# dispoiţia sau îşi d# acordultra'uie s# cunoasc# împre"urarea c# transportul rutier pu'lic se efectuea# f#r# licenţ# detransport, f#r# licenţ# de e$ecuţie pentru e5icul, f#r# licenţ# de e$ecuţie pentru traseu, dup# ca,ori licenţele au ala'ilitatea e$pirat#.

!n caul formei prevă(ute la alin. +, elementul material al laturii o'iectie se realiea# prin unadin urm#toarele modalit#ţi: eli'erarea unei licenţe de transport rutier pu'lic, a unei licenţe de

e$ecuţie pentru e5icul sau a unei licenţe de e$ecuţie pentru traseu. 0li'erarea unui asemeneadocument presupune emiterea şi predarea ori înm&narea unuia din documentele amintite anterior.De aceea, aceast# form# a infracţiuni nu poate fi s#&rşit# dec&t de un funcţionar. 7cesta tre'uies# acţione# cu ştiinţ# şi f#r# respectare tuturor preederilor legale aplica'ile în materie, a&nd pe de o parte repreentarea faptului c# încalc# legea, iar pe de alt# parte urm#rind acest lucru.


2rmarea periculoas# a consta în efecturea transportului în condiţiile pre#ute la alin. 1, ori în

eli'erarea unui document în condiţiile alin. art.)+1 ind. 1 Cod penal.


aportul de caualitate tre'uie doedit.


?entatia deşi ar fi posi'il#, în anumite circumstanţe, nu se pedepseşte.

3nfracţiunea se consum# în momentul în care se realiea# elementul material şi se produce starede pericol. !n caul alin. infracţiunea se consum# în momentul în care se eli'erea#, cu ştiinţ#şi f#r# respectarea legii, unul din tipurile de licenţ#.

e de alt# parte, în caul alin.1 faptele se pot s#&rşi în form# continu#, infracţiunea epui&ndu=se în momentul ultimului act de e$ecutare.



4 de pild#, licenta de transport are o ala'ilitate de ani %art. 19 alin. 1 din rdonanţa inocat# mai sus( iar licentei de traseu are perioada de ala'ilitate limitata de perioada de ala'ilitate a programului de transport, careeste de ani. %art. 4 alin. 1= din rdonanţa amintit# anterior(



edeapsa pentru cele trei forme ale infracţiunii este dup# cum urmea#: pentru fapta de la alin. 1 = înc5isoare de la olun# la un an sau amend#, pentru fapta de la alin. ) = luni la ) ani ori amend#, pentru fapta de la alin. = înc5isoarede la 6 luni la ani.

3itlul VIII. Infracţiuni la regimul stabilit pentru anumite activităţi economice

Art. 29. ,pecula

,ăv?rşirea uneia dintre următoarele fapte

a" cumpărarea %n scop de rev?n(are a produselor industriale sau agricole carepotrivit dispo(iţiilor legale nu pot face obiectul comerţului particular/

b" cumpărarea de produse industriale sau agricole$ %n scop de prelucrare %n vederearev?n(ării$ dacă ceea ce ar re(ulta din prelucrare nu poate face$ potrivit dispo(iţiilor legale$obiectul comerţului particular/

c"*d" abrogate

se pedepseşte cu %nc&isoare de la = luni la ani.


ett. Guiu, 3nfracţiunea de specul#, în Dreptul nr. +/)--, p.1)


7nali&nd structura te$tului de încriminare putem afirma faptul c# art. )9 conţine preederi raportate la încriminarea a dou# infracţiuni distincte. Formula As#&rşirea uneia dintre

urm#toarele fapte< ne determin# s# afirm#m c# nu ne afl#m în preenţa unei singure infracţiunicu conţinut alternati, fiind or'a despre dou# infracţiuni care ar putea fi s#&rşite c5iar înconcurs.


a" 5biectul 6uridic

'iectul "uridic special îl repreint# relaţiile sociale care priesc prote"area economiei naţionaleîmpotria unor actiit#ţi de natur# s# aduc# atingere dreptului de monopol al statului în ce prieşte punerea în circulaţie a unor 'unuri44. Deşi, dup# 19+9 aria formelor de comerţ care nu pot face o'iectul comerţului particular s=a redus semnificati, totuşi interdicţia de face comerţ poate anumite domenii cum ar fi comerţul cu armament.

44 ett. Guiu, 3nfracţiunea de specul#, eista ;Dreptul<, nr. +/)--, p. 1




'iectul material al infracţiunii const# în 'unurile su' forma produselor industriale şi agricolecare au fost cump#rate în ederea re&n#rii, precum şi 'unurile care au reultat în urma prelucr#rii în scopul re&n#rii a produselor industriale şi agricole şi care nu pot face o'iectulcomerţului particular.

c" ,ubiect activ

@u'iect acti al infracţiunii poate fi orice persoan# fiic# sau "uridic#, care îndeplineşte condiţiileegale pentru a r#spunde penal. articipaţia penal# este posi'il# su' toate formele sale: coautorat,instigare ori complicitate.

d" ,ubiect pasiv

@u'iect pasi al infracţiunii este statul, deoarece acesta este #t#mat prin desf#şurarea de c#tre oalt# persoan# a unor actiit#ţi care îi aparţin în e$clusiitate.

+. Conţinutul constitutiv al formei tip de ba(ă" a infracţiuniiatura obiectivă are urm#toarele tr#s#turi:

<apta const# în am'ele situaţii în acţiunea de cump#rare a unor produse industriale şi agricole.

!n ipotea pre#ut# la art. )9 lit. a, latura o'iecti# preint# dou# tr#s#turi specifice: a(cump#rarea se face cu scopul de a reinde produsele respectie, '( actiitatea de a reinde acele produse s# nu fac# o'iectul comerţului particular.

Cea dea a dou# ipote#, pre#ut# de art. )9 lit. ', preint# urm#toarele tr#s#turi: a( cump#rarease face cu scopul prelucr#rii produselor, pentru ca astfel transformate s# fie re&ndute '( ceea ce

reult# din prelucrare nu tre'uie s# poat# s# fac# o'iectul comerţului priat.0$presia /nu pot 0ace o!iectul co%erţului particular1 tre'uie înţeleas# în sensul c# 'unurilerespectie nu pot fi puse în circulaţie de c#tre orice persoane fiice sau "uridice. Dac# în ce prieşte persoanele fiice lucrurile sunt e$trem de simple, în caul persoanelor "uridice tre'uie s# priim pro'lema în funcţie de natura, scopul, o'iectul de actiitate şi modul de înfiinţare al persoanei "uridice respectie. Dac# o anumit# operaţiune de comerţ este interis# comerţului particular, atunci acea actiitate poate fi realiat# de c#tre stat. Desigur c#, statul nu particip#direct în cadrul unor asemenea raporturi "uridice, ci prin intermediul societ#ţilor naţionale,regiilor autonome ori a instituţiilor administratie. Ca atare, aceaste persoane "uridice or fi celecare or putea realia în mod legitim operaţiunile interise comerţului particular 4.

:rmarea socialmente periculoasă2rmarea socialmente periculoas# const# în #t#marea interesului general, prin pre"udiciereamaterial# a statului.

4 pentru detalii pe aceast# tem# = HettJ Iuiu, 3nfracţiunea de specul#, eista ;Dreptul<, nr.+/)--, p. 14=16




0$istenţa raportului de caualitate tre'uie doedit#.

3entativă şi consumarea infracţiunii

?entatia la infracţiunea de specul# este posi'il# pentru am'ele forme ale infracţiunii, dar nu se

pedepseşte.

3nfracţiunea se consum# în momentul în care are loc cump#rarea produselor industriale sauagricole atunci c&nd aceast# operaţiune a fost realiat# fie în scopul re&n#rii lor, fie în scopul prelucr#rii produselor respectie în ederea &n#rii lor.

atura subiectivă

3nfracţiunea se comite numai cu intenţie direct#, deoarece, în caul am'elor ipotee, legea ceree$istenţa unui scop: scopul re&n#rii în caul pre#ut de art. )9 lit. a şi scopul prelucr#rii înederea re&n#rii în caul pre#ut de art. )9 lit. '.

Desigur c# pro'lema e$istenţei scopului &n#rii a fost discutat# în doctrin#. 7stfel, s=a susţinutfaptul c# e$istenţa unui asemenea scop a fi dedus# pe 'aa compar#rii cantit#ţilor cump#rate cuAneoile "usitificate, fireşti, ale cump#r#torului<46. 7cest punct de edere a fost consideratnepotriit, su'liniindu=se faptul c# ac5iiţioanarea unor cantit#ţi mari de produse poate aea şialte scopuri dec&t cel de a le reinde4*. !n ce ne prieşte, suntem de p#rere c# nu tre'uiea'solutiate criteriile în acest ca, circumstanţele fiec#rei fapte urm&nd a fi analiate de la ca laca, c#unt&ndu=se e$plicaţii pertinente pentru e$istenţa unei cantit#ţi mari de produse.


7cţiunea penal# se e$ercit# din oficiu.@ancţiunea este înc5isoare de la 6 luni la ani.

Art. 29=. >nşelăciunea la măsurătoare

!" >nşelarea prin folosirea unui instrument de măsurat ine)act ori prin folosireafrauduloasă a unui instrument de măsurat e)act se pedepseşte cu %nc&isoare de la + luni la ani.

2" 3entativa se pedepseşte.


*eceru Liviu, 3nfracţiuni pre#ute de 8egea nr. 1)/199- priind prote"area populaţieiîmpotria unor actiit#ţi comerciale ilicite, în Dreptul nr.*/1999, p. 111 Vasile Pătulea. Not#.Confiscare special#. Condiţii de admisi'ilitate. 3nfracţiuni concurente. !nşel#ciune la

46 G. Dongoro, @.Ha5ane, ş.a., ol. 3G, p. 4+

4* HettJ Iuiu, 3nfracţiunea de specul#, eista ;Dreptul<, nr. +/)--, p. 1*



m#sur#toare. Creare de plusuri în gestiune %?ri'. Kud. ?imiş, deciia penal#. nr.*1-/19+*(, în..D. nr. 1/19++, p. 1 Vasile Pătulea, eflecţii cu priire la încadrarea "uridic# a fapteigestionarilor de a realia enituri ilicite din manipularea frauduloas# a 'unurilor sau fondurilor '#neşti pe care le gestionea#, în ..D. nr. +/19++, p. -

! Condiţii pree)istente

a" 5biectul 6uridic

'iectul "uridic al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale care ocrotesc încrederea persoanelor în folosirea unor instrumente de m#surat corecte în cadrul desf#şur#rii unor relaţii economice.Dac# nu ar e$ista aceast# preumpţie de 'un# credinţ#, atunci ar însemna ca, de fiecare dat#atunci c&nd se m#soar# un anumit 'un, instrumentele de m#surat, precum şi modurile în careacestea sunt utiliate s# fie e$pertiate, spre a se certifica faptul c# sunt e$acte, respecti corecte%nefrauduloase(. Dealtfel, infracţiunea are şi un o'iect "uridic secundar care const# în relaţiilesociale cu caracter patrimonial, pentru c# înşel#ciunea la m#sur#toare presupune şi producerea

unei pre"udiciu patrimonial unei persoane4+

.Datorit# celor înederate anterior s=ar putea pune pro'lema dac# aceast# infracţiune nu ar tre'uiinclus# în categoria infracţiunilor în titlul G333 din partea special# a Codului penal. #spunsuleste negati, deoarece, încriminarea acestei fapte a fost realiat# cu scopul de a com'ate starea de pericol, care se creea# prin s#&rşirea ei, în domeniul circulaţiei 'unurilor materiale49.

b" 5biectul material.

ornind de la ipotea c# actiitatea de m#surare presupune, în toate caurile, e$istenţa unui 'uncare este m#surat, putem afirma c#, în caul de faţ#, tocmai acest 'un care este m#suratrepreint# o'iectul material al infracţiunii. !n doctrin# a fost indicat# şi o condiţie cu priire la

regimul acestui 'un, şi anume s# fie unul din 'unurile aflate în circuitul economic-

. !ns#, dup#aprecierea noastr#, acest# condiţie limitea# sfera 'unurilor care ar putea fi considerate o'iecteale infracţiunii pentru c# ar putea fi m#surate ine$act şi 'unuri care sunt transmise şi prinintermediul altor titluri "uridice dec&t cele specifice operaţiunilor economice.

c" ,ubiect activ

@u'iectul acti al infracţiunii poate fi orice persoan# fiic# sau "uridic#.

Cu priire la su'iectul acti al infracţiunii se impun c&tea preci#ri, care au o mare importanţ# pentru aplicarea dispoiţiilor art. )96 Cod penal:

4+ .7. @toica, op. cit., p. *

49 .8og5in, ?.?oader, op. cit., p. 4+

- 3'idem



a !n situaţia în care su'iectul acti are calitatea de funcţionar, fapta a r#m&ne su'incidenţa art. )96 Cod penal şi nu a putea fi încadrat# ca infracţiune de a'u în sericiu contraintereselor persoanelor, ori a'u în sericiul contra intereselor pu'lice1

' !n situaţia în care su'iectul acti este şi gestionarul bunurilor m#surate, iar aceast#ocaie îşi crea# plusuri în gestiune, înşel#ciunea la m#sur#toare a fi în concurs cu infracţiunea pre#ut# de art. din 8egea nr. )) din 1969. >ai mult, dac# acelaşi gestionar procedea# şi laînsuşirea plusurilor create, cele dou# fapte or fi în concurs cu infracţiunea de delapidare art.)11 Cod penal)

c &n# la apariţia 8egii nr. )*+ din )--6 doar persoana fiic# putea aea calitatea desu'iect acti al acestei infracţiuni. Dar, dup# modificarea Codului penal, persoanele 6uridice încadrul c#rora îşi desf#şoar# actiitatea persoanele fiice, care realiea# elementul material alacestei infracţiuni, or putea fi trase la r#spunderea penal#, dac# sunt întrunite condiţiile pre#ute la art. 191 din Codul penal.

articipaţia penal# este posi'il# su' toate formele ei.

d" ,ubiect pasiv

@u'iect pasi este persoana fiic# sau "uridic# careia i s=a proocat o pagu'# prin folosirea unuiinstrument de m#sur# ine$act ori prin folosirea frauduloas# a unui instrument de m#surat e$act.

2. Conţinutul constitutiv al formei tip de ba(ă" a infracţiunii

atura obiectivă. 3nfracţiunea poate fi încadrat# în categoria infracţiunilor cu conţinutalternati.

<apta se poate concretia prin una din cele dou# modalit#ţi alternatie4:

1 !nşelarea prin folosirea unui instrument de m#surat ine$act. 0senţa aceste conduite infracţionaleconst# în inducerea în eroare a cump#r#torului, astfel înc&t acesta este conins de faptul c#m#sur#toarea este at&t real# c&t şi corect#. e de alt# parte, aceast# actiitate presupune şi proocare unei pagu'e patrimoniului acestuia.

1 Concursul de te$te a fi soluţionat în acest ca potriit principiului c# incriminarea cucaracter general din cadrul infracţiunilor de sericiu sau în leg#tur# cu sericiul nu poate aeaînt&ietate în faţa încrimin#rii speciale din art. )96 Cod penal %în acest sens, G. Dongoro, @.Ha5ane, ş.a., op. cit., ol. 3G, p. 499 (

) 8iiu Beceru, 3nfracţiuni pre#ute de 8egea nr. 1)/199- priind prote"area populaţieiîmpotria unor actiit#ţi comerciale ilicite, eista ;Dreptul<, p. 111 .8og5in, ?.?oader, op.cit., p. 4+

pu'licat# în >.f. Nr. 6-1 din 1) iulie )--6

4 .7. @toica, p. *



3nstrument de m#surat poate fi considerat orice aparat ori dispoiti prin intermediul c#ruia serealiea# operaţia de m#surare. !n sc5im', instrument de m#surat ine$act poate fi consideratoricare dintre instrumentele de m#surat care indic# o cantitate sau un num#r, ori alte caracteristiciale 'unurilor m#surate, necorespun#toare realit#ţii6. Ceea ce este important, pentru a puteareţine comiterea faptei în aceast# modalitate, este c# f#ptuitorul tre'uia s# cunoasc# faptul c#, la

momentul efecut#rii m#sur#torii, se foloseşte de un instrument de m#sur# ine$act.) Folosirea frauduloas# a unui instrument de m#surat e$act. 7ceast# conduit# este caracteriat#

prin folosirea instrumentului de m#surat e$act, într=un mod care, pe de o parte, este contrar metodei sale proprii de utiliare, iar pe de alt# parte, metoda creea# o aparenţ# de eridicitatecare înseal# igilenţa cump#r#torului. Nu tre'uie omis faptul c# şi în acest ca tre'uie casu'iectul acti s# sufere un pre"udiciu material.

7stfel, constituie infracţiunea de înşel#ciune la m#sur#toare fapta de a inde '#uturi f#r# a folosi pa5arul gradat ori c5iar nem#sur&nd '#utura*.


2rmarea periculoas# poate const# dintr=un reultat concret pagu'a produs# celui înşelat lam#sur#toare şi/sau starea de pericol neîncrederea în sistemele de m#surare ale comercianţilor.


aportul de caualitate tre'uie doedit.


?entatia la înşel#ciunea la m#sur#toare este posi'il# şi se pedepseşte conform art. )96 alin. )Cod penal. Ne afl#m în preenţa tentatiei atunci c&nd f#ptuitorul a m#surat ine$act cantitatea de 'unuri, dar pagu'a nu s=a produs datorit# faptului c# cel care a recepţionat 'unurile şi=a datseama la timp de faptul c# acestea nu sunt m#surat e$act, ori atunci c&nd pe parcursuldesf#şur#rii operaţiunilor de m#surare, cump#r#torul îşi d# seama c# este înşelat şi denunţ# acestlucru.

3nfracţiunea se consum# în momentul reali#rii întregii actiit#ţi infracţionale, în una dinmodalit#ţile pre. la art. )96 alin. 1 Cod penal şi producerii pagu'ei în dauna su'iectului pasi.

atura subiectivă

3nfracţiunea se s#&rşeşte cu intenţie, care poate s# su'iste at&t su' forma intenţiei directe, c&t şiindirecte.

De e$emplu poate fi or'a de c&ntar electronic sau mecanic, recipient gradat, rigl# etc % înacest sens = .8og5in, ?.?oader, op. cit., p. 4+4(

6 7stfel, instrumentul de m#surat ine$act poate indica fie o greutate mai mare sau mai mic#dec&t cea real#, fie o concentraţie mai mare sau mai mic# dec&t cea real#

* .8og5in, ?.?oader, op. cit., p. 4+4



Dac# fapta este s#&rşit# din culp#, nu a putea fi considerat# dec&t eentual o negli"enţ# însericiu, dac# sunt întrunite celelalte condiţii pre#ute la art. )49 Cod penal+.

+. Aspecte procesuale. ;egim sancţionator


@ancţiunea este înc5isoare de la luni la ani.

Art. 297. >nşelăciunea cu privire la calitatea mărfurilor

!" 9 <alsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse$ precum şie)punerea spre v?n(are sau v?n(area de asemenea bunuri$ cunosc?nd că sunt falsificate orisubstituite$ se pedepseşte cu %nc&isoare de la unu la 7 ani.

2" #acă mărfurile sau produsele au devenit prin falsificare sau substituire$vătămătoare sănătăţii$ sunt aplicabile dispo(iţiile art. +!+.

+" 3entativa se pedepseşte.


Valerică Da!u, Tudorel *o!oc noiu, !nşel#ciune cu priire la calitatea m#rfurilor.Falsificarea de alimente sau alte produse. Deose'iri, în .D.. nr. 1/)--1, p. 1- Costel

Niculeanu. Not#. 7'u în sericiu contra intereselor persoanelor. !nşel#ciune cu priire lacalitatea m#rfurilor. 8atura o'iecti#. Diferenţiere %?ri'unalul Kudeţean Dol", deciia penal# nr.44/19+9(, în ..D. nr. 9,1)/19+9, p. 1)1 Vasile Pătulea, eflecţii cu priire la încadrarea

"uridic# a faptei gestionarilor de a realia enituri ilicite din manipularea frauduloas# a 'unurilor sau fondurilor '#neşti pe care le gestionea#, în ..D. nr. +/19++, p. -

!. Condiţii pree)istente

a" 5biectul 6uridic

'iect "uridic al infracţiunii este încrederea cu priire la calitatea m#rfurilor sau a oric#ror alte produse, atunci c&nd acestea constituie o'iectul unor operaţiuni economice sau de alt# natur#.3nfracţiunea poate aea şi un o'iect "uridic secundar, patrimoniul persoanei, atunci c&ndelementul material este realiat prin &narea unor 'unuri falsificate ori su'stituite, deoarece în

acest ca patrimoniul cump#r#torului a fi pre"udiciat prin ac5iiţionare unor 'unuri falsificateori su'stituite.

+ 3'idem

9 7lin. %1( al art. )9* este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. unic pct. ) din .2.I.nr. 9/)--).



!n literatura de specialitate a fost a'ordat# şi pro'lema conţinutului alineatului al doilea al art.)9* Cod penal. 7ceast# dispoiţie este incident# atunci c&nd m#rfuri ori produsele au deenit#t#m#toare s#n#t#ţii în urma actiit#ţii de falsificare sau su'stituire, iar efectul ei const# întransferarea faptei din sfera infracţiunii pre#ute la art. )9* Cod penal, în cadrul infracţiunii pre#ute la art. 1 Cod penal, a&nd în edere c# aloarea social# leat# este s#n#tatea şi

integritatea uman#6-

.


'iectul material const# în m#rfuri sau oricare alte produse care sunt falsificate, ori cele care aufost su'stituite, respecti acelea care au fost e$puse spre &nare sau au fost &ndute,cunosc&ndu=se c# au fost falsificate ori su'stituite.

c" ,ubiectul activ

rice pesoan# fiic# sau "uridic# poate fi su'iect acti al infracţiunii de înşel#ciune cu priire lacalitatea m#rfurilor. De asemeanea, fapta poate fi s#&rşit# în participaţie su' toate formele.entru e$emplificare, fapta poate fi realiat# în coautorat atunci c&nd elementul material alfaptei este realiat de mai multe persoane împreun# instigare dac# o persoan# determin# înorice mod o alt# persoan# s# comit# fapta respecti în complicitate, c&nd o persoan# pune ladispoiţia autorului mi"loacele prin care acesta s# falsifice, s# su'stituie, s# e$pun# la &nare sauasemenea produse.

d" ,ubiectul pasiv

@u'iectul pasi este un su'iect general, poate fi orice persoan# care sufer# un pre"udiciu de oricenatur# în urma comiterii faptei.

+ Conţinutul constitutiv al formei tip de ba(ă" a infracţiunii

atura obiectivă. !nşel#ciunea cu priire la calitatea m#rfurilor este o infracţiune comisi#, alc#rei element material se realiea# prin una din modalit#ţile alternatie pre#ute la art. )9*alin. 1 Cod penal61.

<apta poate fi comis# prin6):

6- pro'lemele legate de diferenţierile între faptele de la )9* şi 1 Cod penal, a fost a'ordate şi

în Valerică Da!u, Tudorel *o!oc noiu, !nşel#ciune cu priire la calitatea m#rfurilor.Falsificarea de alimente sau alte produse. Deose'iri, în .D.. nr. 1/)-- p. 1-=11-

61 @=a ar#tat c# infracţiunea nu îşi pierde caracterul unic dac# se s#&rşesc mai multe dintreacţiunile pre#ute la art. )9* alin. 1 Cod penal. 7 se edea în acest sens, .8og5in, ?.?oader,op. cit., p. 4+6

6) .7.@toica, op. cit., p. +



a falsificare m#rfurilor sau a altor produse, care se poate realia prin contrafacereatunci c&nd m#rfurile ori produsele sunt confecţionate din alte materii prime dec&tcele din care tre'uiau confecţionate sau prin alterare, dac# în compoiţia ori înconţinutul m#rfurilor ori produselor se adaug# alte su'stanţe care le afectea# propriet#ţile.

' su'stituirea m#rfurilor sau a altor produse se comite prin simpla %nlocuire am#rfurilor ori produselor cu altele care preint# propriet#ţi inferioare.

c e$punerea spre &nare a m#rfurilor sau produselor falsificate ori su'stituite. !n acestca m#rfurile ori produsele se oferă spre v?n(are într=un loc care este pu'lic sauaccesi'il oric#rui potenţial cump#r#tor.

d &narea m#rfurilor sau produselor falsificate ori su'stituite presupune realiareoperaţiei de tranfer a proprietăţii asupra acestor 'unuri c#tre cump#r#tor, însc5im'ul pl#ţii unui preţ.

!n leg#tur# cu ultimele dou# modalit#ţi, al#turi de alţi autori, putem afirma c# nu are importanţ#locul unde sunt e$puse în ederea &n#rii aceste 'unuri, important este ca f#ptuitorul s# lee$pun# spre &nare şi s# cunoasc# faptul c# acele 'unuri sunt m#rfuri ori produse care suntfalsificate ori su'stituite6.

eferitor la modul de încadrare a anumitor fapte, s=a ar#tat c# întruneşte elementele acesteiinfracţiun fapte de a inde carne de calitate inferioar# su'stituit# celei de calitate superioar#, cu preţul celei din urm#64.


2rmarea const# în producerea unei st#ri de pericol cauat# de neîncrederea în calitatea,

propriet#ţile anumitor produse, respecti în diminuarea patrimoniului persoanelor care aucump#rat aceste m#rfuri.


aportul de caualitate tre'uie s# e$iste şi s# fie determinat.


!n caul înşel#ciunii cu priire la calitatea m#rfurilor tentatia este posi'il# şi se pedepseşte în 'aa alineatului ) al art. )9* Cod penal. 7em tentati# atunci c&d operaţiunea de falsificare orisu'stituire nu a fost dus# p&n# la cap#t, ori atunci c&nd actiitatea material# a fost realiat# ea nu

şi=a produs efectul din motie independente de oinţa f#ptuitorului.3nfracţiunea se consum# în momentul final a actiit#ţii de falsificare, su'stituire ori în momentule$punerii spre &nare sau &n#rii în condiţiile art. )9* alin. 1 Cod penal.

6 .8og5in, ?.?oader, op. cit., p. 4+6

64 3'idem, p. 4+*



atura subiectivă

3nfracţiunea se s#&rşeşte cu intenţie. !ns#, dac# în caul primelor dou# modalit#ţi ea poate fidirect# sau indirect#, în ce prieşte ultimele dou# modalit#ţi, intenţia nu poate fi dec&t direct#. !nacesta cauri, f#ptuitorul tre'uie s# cunoasc# faptul c# acele 'unuri sunt m#rfuri ori produse caresunt falsificate ori su'stituite6.

1. Aspecte procesuale.;egim sancţionator


@ancţiunea este înc5isoarea de la 1 la * ani.

Art. 29'. #ivulgarea secretului economic

!" #ivulgarea unor date sau informaţii care nu sunt destinate publicităţii$ de către cel carele cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu$ dacă fapta este de natură să producă pagube$se pedepseşte cu %nc&isoare de la 2 la 7 ani.

2" #acă fapta prevă(ută %n alineatul precedent este săv?rşită de altă persoană$ oricare ar fimodul prin care a a6uns să cunoască datele sau informaţiile$ pedeapsa este %nc&isoarea de la= luni la ani.


a" 5biectul 6uridic

Diulgarea secretului economic are ca şi o'iect "uridic p#strarea datelor şi informaţiilor, cucaracter economic care nu sunt destinate pu'licit#ţii66. Desigur c# datele şi informaţiile de carefacem menţiune nu se înscriu în categoria secretelor ocrotite prin legislaţia referitoare la

siguranţa naţional#. >ai degra'# pot fi priite ca şi secrete comerciale6*

.

b" 5biect material

6 3dem

66 .8og5in, ?.?oader, op. cit., p. 4++

6* noţiunea de secret comercial a fost definit# de legiuitor prin 8egea nr.)9+ din )--1 pentrumodificarea şi completarea 8egii nr.11/1991 priind com'aterea concurenţei neloiale %pu'l. în>.f. nr. 1 din 1) iunie )--1(: ;constituie secret comercial informaţia care, în totalitate sau încone$area e$act# a elementelor acesteia, nu este în general cunoscut# sau nu este uşor accesi'il# persoanelor din mediul care se ocup# în mod o'işnuit cu acest gen de informaţie şi caredo'&ndeşte o aloare comercial# prin faptul c# este secret#, iar deţin#torul a luat m#surireona'ile, ţin&nd seama de circumstanţe, pentru a fi menţinut# în regim de secret protecţiasecretului comercial operea# at&ta timp c&t condiţiile enunţate anterior sunt îndeplinite<



3nfracţiunea nu are de regul# o'iect material. ?otuşi, s=a afirmat pe 'un# dreptate, c# atunci c&nddiulgarea se refer# la un suport document scris ori un suport electronic6+, care conţine date sauinformaţii, ce nu sunt destinate pu'licit#ţii, o'iectul material al infracţiunii const# în acelsuport.69

c" ,ubiectul infracţiunii

!n ipotea pre#ut# la art. )9+ alin. 1 Cod penal, su'iect acti al infracţiunii nu poate fi dec&t unfuncţionar, deoarece, conform te$tului legal, infracţiunea tre'uie s#&rşit# de o persoan# carecunoaşte datele şi informaţiile tocmai datorit# e$ercit#rii atri'uţiilor de sericiu. !n cadrulalineatului ) al articolului indicat anterior, su'iect acti poate fi orice persoan# care a"unge s#cunoasc# datele şi informaţiile, indiferent de modul în care a a"uns s# fac# acest lucru.

3nfracţiunea poate fi s#&rşit# în participaţie, su' toate formele. !n caul s#&rşirii infraţiunii încondiţiile alineatului 1 în coautorat, tre'uie ca fiecare coautor s# ai'# calitatea de funcţionar lamomentul comiterii faptei.


atura obiectivă a infracţiunii de diulgare a secretului economic are urm#toarele tr#s#turi:

a elementul material se realiea# prin acţiunea de diulgare de date sau informaţii. 7 diulga dateşi informaţii înseamn# a face cunoscute acele date sau informaţii c#tre persoane care nu suntîndrept#ţite s# le cunoasc# ori c5iar pu'licului larg. Nu interesea# mi"locul concret prin careaceste informaţii şi date sunt releate, diulgarea se poate realia în scris, prin iu grai, prinmi"loacele mass media etc.

' diulgare tre'uie s# se refere la date şi informaţii cu caracter economic care nu sunt destinate pu'licit#ţii. egimul datelor şi informaţiilor cu caracter economic care sunt destinate pu'licit#ţii

este sta'ilit prin intermediul reglement#rilor fiscale. De e$emplu, o parte a datelor cuprinse în 'ilanţul anual al unei societ#ţi comerciale se reg#sesc pe paginile de internet ale >inisteruluiFinanţelor u'lice. Dar, pe de alt# parte sunt şi date economice care nu sunt supuse regimului pu'licit#ţii, cum ar fi datele despre &n#rile pe anumite categorii de produse sau pe anumiteregiuni.

c datele şi informaţiile au a"uns la cunoştinţa f#ptuitorului datorit# atri'uţiilor de sericiu, acestafiind îndrept#ţit s# le cunoasc#.

d diulgarea tre'uie s# fie de natur# s# produc# pagu'e. Cu priire la aceast# tr#s#tur#, în doctrin#s=a afirmat faptul c# nu este necesar ca pagu'a s# se produc#, ci doar s# se creee o stare de pericol cu priire la posi'ilitatea producerii acesteia*-.


6+ !n acest# categorie putem include: CD, disc5eta ori DGD, memorJ stic, LDD

69 .7. @toica, op. cit., p. 4++

*- .8og5in, ?.?oader, op. cit., p. 4+9



2rmarea const# în starea de pericol creat# prin diulgarea datelor.



Consumarea şi tentativa.

Deşi tentatia la aceast# infracţiune este posi'il#, ea nu este sancţionat#.

3nfracţiunea se consum# în momentul în care informaţiile sau datele au a"uns la cunoştinţa persoanelor care nu erau îndrept#ţite s# le deţin# şi se creea# starea de pericol cu priire la posi'ilitatea producerii de pagu'e.

atura subiectivă

3nfracţiunea se comite cu intenţie, care poate fi direct# sau indirect#.

+. <orma atenuată

Forma atenuat# se reţine atunci c&nd f#ptuitorul nu are calitatea de funcţionar şi nu a luatcunoştinţ# datorit# atri'uţiilor de sericiu de datele şi informaţiile, care nu sunt destinate pu'licit#ţii.



@ancţiunea este înc5isoare de la ) la * ani, iar în caul formei atenuate înc5isoare de la 6 luni la ani.

Art. 299. Contrafacerea obiectului unei invenţii

Contrafacerea sau folosirea$ fără drept$ a obiectului unei invenţii se pedepseşte cu %nc&isoare de la + luni la 2 ani sau cu amendă.


a" 5biect 6uridic

3nfracţiunea are ca şi o'iect "uridic drepturile recunoscute de lege*1 autorului inenţiei, titularul 'reetului de inenţie ori succesorul în drepturi al acestuia, respecti persoana care e$ploatea#

inenţia, dup# ca.


*1 8egea nr. 64 din 11 octom'rie 1991, modificat# şi repu'licat#, priind 'reetele de inenţie, pu'licat# în >. f.nr. 41 din + august )--*



'iectul material al infracţiunii const# în o'iectul inenţiei, su' forma unui o'iect material sau aunui produs 'reetat, ori su' forma o'iectului în care se materialiea# procedeul 'reetat*).

c" ,ubiectul activ

@u'iect acti al infracţiunii poate fi orice persoan#, participaţia penal# fiind posi'il# at&t su'

forma coautoratul, c&t şi a instig#rii şi complicit#ţii.

d" ,ubiectul pasiv

@u'iect pasi este titularul 'reetului de inenţie ori succesorul în drepturi al acestuia, respecti persoana care e$ploatea# inenţia, dup# ca.


atura obiectivă.

3nfracţiunea este comisi# şi poate fi realiat# prin una dintre modalit#ţile alternatie:

a contrafacerea o'iectului unei inenţii, actiitate care poate presupune confecţionarea, unui o'iectcare are aspect ori propriet#ţi similare o'iectului inenţiei.

' folosirea f#r# drept a o'iectului unei inenţii. !n doctrin#, s=a afirmat# c# aceast# modalitate secomite prin utiliarea o'iectului unei inenţii, în ederea reali#rii unui profit, e$clu&ndu=seastfel din sfera incidenţei art. )99 Cod penal situaţia în care f#ptuitorul foloseşte o'iectul pentruuul s#u personal*. Consider#m acest punct de edere discuta'il, deoarece nu e$ist# în cuprinsulte$tului legal nici o preciare e$pres# în acest sens. 8egat de condiţia de a folosi f#r# drepto'iectul inenţiei, putem afirma c# dac# nu e$ist# consimţ#m&ntul titularului 'reetului, conformlegii.

Dealtfel, c5iar 8egea nr. 64 din 1991, amintit# anterior, încriminea# efectuarea f#r#consimţ#m&ntul titularului a unor acte*4, printre care se afl# şi fa'ricarea ori folosirea în caul încare o'iectul 'reetului este un produs. Ca atare, se pune pro'lema soluţion#rii unui concurs dereglement#ri. @oluţia nu poate fi dec&t aplicarea cu prec#dere a normei speciale, care este 8egeanr. 64 din 1991, iar în m#sura în su'sidiar se or aplica dispoiţiile Codului penal, care constituielegea general# în aceast# materie.


2rmarea const# în atingerea adus# drepturilor de proprietate intelectual# şi industrial#

recunoscute şi prote"ate de lege.

*) .7. @toica, op. cit., p. 6-* .8og5in, ?.?oader, op. cit., p. 49-

*4 7rt. coro'orat cu art. ) alin. ) din 8egea nr. 64 din 1991 încriminea# urm#toarele fapte efectuate ;f#r#consimţ#m&ntul titularului<: a( fa'ricarea, folosirea, oferirea spre anare, anarea sau importul in edereafolosirii, oferirii spre anare ori anarii, in caul in care o'iectul 'reetului este un produs '( utiliarea

procedeului, precum si folosirea, oferirea spre anare, anarea sau importul in aceste scopuri al produsului o'tinutdirect prin procedeul 'reetat, in caul in care o'iectul 'reetului este un procedeu.






Deşi este posi'il# su' aspectul elementului material, tentatia nu se pedepseşte. Consumareinfracţiunii are loc în momentul contrafacerii sau în momentul folosirii f#r# drept a o'iectuluiunei inenţii. !n ultima ipote#, aceea a folosirii f#r# drept, fapta poate aea caracter continuu, în principal deoarece folosirea se poate întinde pe o anumit# durat# de timp, desigur ţin&ndu=se contde eentualele întreruperi naturale ale folosinţei.

atura subiectivă

3nfracţiunea se s#&rşeşte cu intenţie, care poate îm'r#ca forma intenţiei directe sau indirecte.



@ancţiunea este înc5isoarea de la luni la ) ani sau cu amend#

Art. +--. 0unerea %n circulaţie a produselor contrafăcute.

0unerea %n circulaţie a produselor reali(ate ca urmare a contrafacerii sau folosirii fărădrept a obiectului unei invenţii se pedepseşte cu %nc&isoare de la + luni la + ani.


a" 5biectul 6uridic

'iectul "uridic al infracţiunii îl constituie drepturile recunoscute de lege*

autorului inenţiei,titularul 'reetului de inenţie ori succesorul în drepturi al acestuia, respecti persoana caree$ploatea# inenţia, dup# ca.


'iectul material const# în produsul contrafacerii sau în produsul reultat prin utiliarea f#r#drept a o'iectului unei inenţii*6.

c" ,ubiectul activ

@u'iect acti al infracţiunii poate fi orice persoan#, participaţia penal# fiind posi'il#.

d" ,ubiect pasiv

* 8egea nr. 64 din 11 octom'rie 1991, repu'licat#, priind 'reetele de inenţie, pu'licat# în >. f. nr. 41 din +august )--*

*6 .7. @toica, op. cit., p. 61



@u'iect pasi, la fel ca şi la infracţiunea anterioar#, este titularul 'reetului de inenţie orisuccesorul în drepturi al acestuia, respecti persoana care e$ploatea# inenţia, dup# ca.


atura obiectivă preint# urm#toarele tr#s#turi:

@lementul material const# în punerea în circulaţie a produselor realiate ca urmare acontrafacerii sau folosirii f#r# drept a o'iectului unei inenţii. 7 pune în circulaţie presupuneintroducerea produselor respectie în circuitul economic.

e 'un# dreptate, s=a ar#tat c# dac# produsele nu proin din contrafacerea sau folosirea f#r# drepta o'iectului unei inenţii, ne afl#m în preenţa infracţiunii de înşel#ciune cu priire la calitatea produselor sau înşel#ciune calificat#**.


2rmarea const# în atingerea adus# drepturilor de proprietate intelectual# şi industrial#

recunoscute şi prote"ate de lege.




?entatia la aceast# infracţiune nu este pedepsit# de lege.

3nfracţiunea se consum# în momentul punerii în circulaţie a produselor care au proenienţaamintit# anterior. Nu este necesar ca tranacţia i&nd aceste produse s# se realiee, fiind dea"uns ca ele s# fie puse în circulaţie.

atura subiectivă

@u' acest aspect, infracţiunea se comite cu intenţie direct# sau indirect#. F#ptuitorul tre'uie s#cunoasc# faptul c# produsele proin din contrafacerea sau folosirea f#r# drept a o'iectului uneiinenţii.



@ancţiunea este înc5isoarea de la luni la ani.

Art. +-!. Concurenţa neloială

<abricarea ori punerea %n circulaţie a produselor care poartă denumiri de origine oriindicaţii de provenienţă false$ precum şi aplicarea pe produsele puse %n circulaţie de

** G. Dongoro, @. Ha5ane, ş.a., op. cit, ol. 3G, p. )4



menţiuni false privind brevetele de invenţii$ ori folosirea unor nume comerciale sau adenumirilor organi(aţiilor de comerţ ori industriale$ %n scopul de a induce %n eroare pebeneficiari$ se pedepseşte cu %nc&isoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.


"oan Griga, 3nfracţiunea de concurenţ# neloial#, în ro8ege nr. 1/199, p. 14) Dan Petru, 2nele consideraţii în leg#tur# cu concurenţa neloial#, în .D.. nr. /1996, p. ) Ciuncan

Dorin, @emnificaţia reglement#rii prin dou# te$te distincte a infracţiunii de concurenţ# neloial#:articolul -1 Cod penal şi articolul din 8egea nr. 11/1991, în Dreptul nr./1996, p. 64 Paraschiv Cătălin, 3nfracţiunea de concurenţ# neloial#, în Dreptul nr. /199*, p. 6 Potrivitu

Gigel, Turianu Corneliu, 'seraţii în leg#tur# cu reglementarea infracţiunilor de concurenţ#neloial#, în Dreptul nr. /199+, p. *+ *ă2enaru Aurel, $irea "oan, Comentariu priindinfracţiunea de concurenţ# neloial#, în Dreptul nr. +/)---, p. 116 3vidiu Predescu, 3nfracţiunireglementate prin 8egea priind com'aterea concurenţei neloiale, în Dreptul nr.11/)--1, p.11- $ioara ett. Guiu, 3nfracţiunea de concurenţ# neloial#, în .D.. nr. /)--, p. 4

!. Condiţii pree)istentea" 5biectul 6uridic

'iectul "uridic îl repreint# încrederea în corectitudinea desf#şur#rii relaţiilor comerciale, precum şi drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale ale persoanelor pre"udiciate prin comitereafaptei. Din punctul nostru de edere, în situaţia de faţ#, tre'uie s# priim încrederea din dou# perspectie: a( cea a 'eneficiarului, în sensul c# acesta este conins prin actiit#ţile desf#şuratede su'iectul acti c# a ac5iiţiona produse care au anumite propriet#ţi, sau aparţin unui anumittip '( cea a celorlalte persoane, comercianţi sau nu*+, care tre'uie s# cread# c# şi cel care le esteconcurent foloseşte mi"loace licite şi loiale în competiţia economic#.

3ntens discutat# în doctrin#*9

şi mai puţin în practic#, este pro'lema dac# dispoiţiile art. -1 Cod penal sunt a'rogate tacit prin intermediul preederilor altor legi special# care reglementea#materii cum sunt: com'aterea concurenţei neloiale+-, regimul concurenţei+1, m#rcile şi indicaţiile

*+ Nu interesea# aici calitatea formal# de comerciant, respecti de persoan# înscris# la ficiulegistrului Comerţului, deoarece, aşa cum s=a argumentat în doctrin#, pornindu=se de la preederile art. 9 din Codul Comercial, cei care nu au do'&ndit aceast# calitate, r#spund înaceleaşi condiţii ca şi comercianţii $ioara ett. Guiu, 3nfracţiunea de concurenţ# neloial#,.D.. nr. /)--, p. 44 3)A)toica, op. cit., p. 6)

*9 C) Turianu, 'seraţii în leg#tur# cu infracţiunea de concurenţ# neloial#, eista Dreptul, nr.

/99+, p. +1 $ioara ett. Guiu, op. cit., p. 4 Ciuncan Dorin, @emnificaţia reglement#rii prindou# te$te distincte a infracţiunii de concurenţ# neloial#: articolul -1 Cod penal şi articolul din 8egea nr. 11/1991, în Dreptul nr./1996, p. 64 3vidiu Predescu, 3nfracţiuni reglementate prin 8egea priind com'aterea concurenţei neloiale, în Dreptul nr.11/)--1, p.11-

+- 8egea nr. 11 din 1991

+1 8egea nr. )1 din 1996



geografice+), topografia circuitelor integrate+, ori protecţia modelelor industriale+4. Fiecare dintreaceste legi special# au în cuprinsul lor te$te care încriminea# cel puţin una din modalit#ţilealternatie inserate la art. -1 din Codul penal, astfel înc&t toate ipoteele pre#ute acolo suntacoperite de te$tele din legile speciale. entru a soluţiona aceast# disput# s=a propus + ca te$tulde la art -1 Cod penal şi cel din art. al 8egii nr. 11 din 1991, modificat#, s# fie a'rogate

e$prese, argument&ndu=se c# fiecare din actiit#ţile infracţiunale sancţionate în cele dou# actenormatie sunt încriminate într=o form# mai potriit# de legi speciale, care sunt în mare partearmoniate cu reglement#rile comunitare.


'iectul material îl constituie produsele care poart# denumiri de origine, indicaţii de proenienţ#false, menţiuni false priind 'reetele de inenţii+6.

c" ,ubiect activ

@u'iectul acti al infracţiunii poate fi orice persoan# care r#spunde din punct de edere penal.

d" ,ubiectul pasiv

@u'iect pasi este at&t statul, c&t şi comercianţii concurenţi ai acelei persoane care desf#şoar#acte de concurenţ# neloial# şi care au fost pre"udiciaţi de aceasta.


atura obiectivă. 0lementul material al laturii o'iectie este caracteriat de e$istenţa unor modalit#ţi alternatie

<apta se poate comite prin una din urm#toarele acţiuni:a fa'ricarea ori punerea în circulaţie a produselor care poart# denumiri de origine ori indicaţii de

proenienţ# false. Fa'ricarea înseamn# confecţionarea produselor, iar punerea în circulaţie presupune introducerea produselor în circuitul economic+*. 7m'ele acţiuni tre'uie s# ai'a cao'iect produse care poart# denumiri de origine ori indicaţii de proenienţ# false, adic# cele carenu corespund pe deplin realit#ţii.

+) 8egea nr. +4 din 1999

+ 8egea nr. 16 din 199

+4 8egea nr. 119 din 199)

+ $ioara ett. Guiu, op. cit., p.4

+6 7 fost e$primat şi un punt de edere contrar, în sensul c# infracţiunea nu are o'iect material,deoarece 'unurile descrise anterior sunt 'unuri care au serit la s#&rşirea infracţiunii şi nuo'iecte materiale ale acesteia = $ioara ett. Guiu, op. cit., p.46

+* T) Toader , op. cit., p.



8egat de fa'ricare şi punerea în circulaţie a acestor 'unuri, se poate înt&mpla ca aceeaşi persoan#s# realiee am'ele acţiuni. !n acest ca om fi în preenţa unei infracţiuni continuate sau a unuiconcurs de infracţiuni omogen, dup# cum autorului acţionea# în 'aa unei singure reoluţii, saumai multor reoluţii infracţionale++.

Nu putem trece cu edere e$presia Am#rfuri pirat< din art. 19 ind. 1 din 8egea +/1996,modificat# şi repu'licat#, priind dreptul de autor şi drepturile cone$e +9. >#rfuri pirat pot fi şiacelea care poart# denumiri de origine ori indicaţii de proenienţ# false, aşa înc&t putem aea şiîn acest ca un concurs de reglement#ri care a tre'ui soluţionat în faoarea legii speciale.

' aplicarea pe produsele puse în circulaţie de menţiuni false priind 'reetele de inenţie se poaterealia în orice mod graare, tip#rire, lipire, coasere etc. 3mportant este ca am'ala"ul produselor sau pe produsele respectie s# poarte menţiunile care nu corespund pe deplin realit#ţii în leg#tur#cu 'reetele de inenţie.

c folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organiaţiilor de comerţ ori industriale.7ceast# modalitate se realiea# atunci c&nd numele şi denumirile de mai sus sunt utiliate în

orice mod, f#r# drept. tr#s#tur# a laturii o'iectie este aceea c# fiecare dintre aceste modalit#ţi alternatie tre'uies#&rşit# în scopul de a induce în eroare pe 'eneficiari.


2rmarea const# în crearea unei st#ri de pericol pentru economia naţional#, respecti a unui pre"udiciu, reultat din atingerea adus# unor drepturi de proprietate intelectual# sau industrial#ale unei persoane9-.


aportul de caualitate este implicit.3entativă şi consumarea infracţiunii

?entatia la aceast# infracţiune este posi'il#, dar nu se pedepseşte.

3nfracţiunea se consum# în momentul în care se comit oricare din acţiunile încriminate şi esteafectat# astfel competiţia economic#.

atura subiectivă

3nfracţiunea de concurenţ# neloial# de la art. -1 Cod penal se s#&rşeşte cu intenţie direct#,deoarece te$tul legal conţine cerinţa e$istenţei unui scop anume: scopul de a induce în eroare pe

'eneficiari. ornind de la o'seraţia c# realiarea uneia din modalit#ţile alternatie pre#ute la

++ T) Vasiliu, D) Pavel #)a), op. cit, ol.33, p.

+9 Ciprian Paul 'o%inţan, 7nalia infracţiunilor de producere şi punere în circulaţie de m#rfuri pirat, eista Dreptul, nr. 4/)--6, p. )1)=)14

9- $ioara ett. Guiu, op. cit., p.4*



art. -1 Cod penal poate aea în edere şi un alt scop 91, de lege 0erenda scopul special nu ar tre'ui limitat doar la inducerea în eroare a 'eneficiarului, ci ar tre'ui ad#ugat şi urm#torul te$t:Asau în scopul denatur#rii competiţiei economice corecte/loiale<.



@ancţiunea este înc5isoarea de la 1lun# la ) ani, sau amend#.

Art. +-2. Nerespectarea dispo(iţiilor privind operaţii de import sau e)port.

@fectuarea$ fără autori(aţie$ a oricăror acte sau fapte care potrivit dispo(iţiilor legale suntconsiderate operaţiuni de import$ e)port sau tran(it$ se pedepseşte cu %nc&isoare de la 2 la 7ani.

4ibliografie specială Dorin Ciuncan, 3nfracţiune de contra'and#, în Dreptul nr. 9/199, p.11+ Dorin Ciuncan,

Nerespectarea dispoiţiilor priind operaţii de import sau e$port, în Dreptul nr. 6/199, p. 9ocaciu Anton, 8imitele p#str#rii actualit#ţii preederilor articolul -) Cod penal, referitoare lanerespectarea dispoiţiilor priind operaţii de import sau e$port, în Dreptul nr. /199*, p. 9+ Potrivitu Gigel , Discuţii în leg#tur# cu încadrarea "uridic# a faptei persoanei fiice de a cump#radin str#in#tate mai multe autoturisme şi de a le inde în ţar#, în Dreptul nr. */199*, p. *6 Păvaleanu Vasile, 3ncriminarea faptelor de sustragere de la operaţiunile de #muire a 'unurilor prin noul Cod amal al om&niei, în Dreptul nr. )/199+, p. * Conea Nicolae, 3nfracţiunile dindomeniul amal pre#ute în 8egea nr. 141/199* %Codul amal(, în Dreptul nr. 9/199+, p. 11) "oan *urlacu, @ugestii priind armoniarea legislaţiei noastre în raport cu legislaţia european# înceea ce prieşte infracţiunile la regimul amal, în Dreptul nr. 1/)--), p.1 ett. Guiu,3nfracţiunea de nerespectare a dispoiţiilor priind operaţii de import sau e$port, în Dreptul nr.9/)--, p.1*


a" 5biectul 6uridic

'iectul "uridic îl constituie relaţiile sociale care asigur# desf#şurarea în legalitate a operaţiunilor de import şi e$port.

!n leg#tur# cu preederile art. -) Cod enal se impun dou# preci#ri:

a( te$tul în cau# şi=a redus în mod semnificati aria de aplicare. Datorit# faptului c# om&niaeste mem'r# a 2niunii 0uropene şi ca o consecinţ# parte a amale format# din statele mem're al

91 s=a afirmat c# poate e$ista şi scopul discredit#rii unui concurent = $ioara ett. Guiu, op. cit., p.4*



2.0., noţiunea de import, e$port şi tranit în ce prieşte sc5im'urile economice între statelemem're ale 2niunii 0uropene, nu mai au c&mp de aplicare.

'( la fel ca şi în caul infracţiunii anterioare, e$ist# o serie de acte normatie speciale %Codulamal şi Codul fiscal, cu prec#dere( care reglementea# unele aspecte care se reg#sesc şi înte$tul încriminator supus atenţiei9).

7rt. -) Cod penal îşi p#strea# aplica'ilitatea în caul în care este necesar# o'ţinerea uneilicenţe de e$port ori import sau a unei autoriaţii de tranit9.

b" 5biect material

'iect material al infracţiunii sunt 'unurile care sunt e$portate, importate ori tranitate, f#r#autoriaţie. Nu pot constitui o'iect material al infracţiunii 'unurile care sunt destinate uului personal sau familia94. !ns#, s=a decis c# autoturismele nu este considerate 'unuri de u personal9.

c" ,ubiect activ

oate fi su'iect acti orice persoan# fiic# ori "uridic# responsa'il# din punct de edere penal.articipaţia penal# este posi'il# su' toate formele sale.

d" ,ubiect pasiv

@u'iectul pasi este statul.


atura obiectivă

0lementul material al laturii o'iectie const# într=o acţiune şi se realiea# prin:

9) entru detalii în leg#tur# cu aceste aspecte: Dorin Ciuncan, Nerespectarea dispoiţiilor priind operaţii de import sau e$port, în Dreptul nr. 6/199, p. 9 = 61 Conea Nicolae,3nfracţiunile din domeniul amal pre#ute în 8egea nr. 141/199* %Codul amal(, în Dreptul nr.9/199+, p. 11) "oan *urlacu, @ugestii priind armoniarea legislaţiei noastre în raport culegislaţia european# în ceea ce prieşte infracţiunile la regimul amal, în Dreptul nr. 1/)--), p.1 ett. Guiu, 3nfracţiunea de nerespectare a dispoiţiilor priind operaţii de import saue$port, în Dreptul nr. 9/)--, p.1*

9 Tudorel Toader , op. cit., p. Dorin Ciuncan, op. cit., p. 6-

94 Tudorel Toader , op. cit., p. 4 3liviu A) toica, op. cit., p. 6

9 Dorin Ciuncan, op. cit., p. 61 Potrivitu Gigel , Discuţii în leg#tur# cu încadrarea "uridic# afaptei persoanei fiice de a cump#ra din str#in#tate mai multe autoturisme şi de a le inde în ţar#,în Dreptul nr. */199*, p. *6



a efectuarea oric#ror acte sau fapte care potriit dispoiţiilor legale sunt considerate operaţiuni deimport, e$port sau tranit. 7ctele sau faptele sunt încadrate în categoria actiit#ţilor de e$port,import sau tranit în 'aa preederilor din Codul amal, respecti din Codul fiscal.

!mp#rt#şim opinia e$primat# de c#tre ma"oritatea autorilor amintiţi anterior, în sensul c#dispoiţiile art. -) au natura unor dispoiţii cadru şi se completea#, în mod o'ligatoriu cute$tele legilor speciale. !n categoria actelor intr#, de e$emplu, întocmirea declaraţii amale deimport sau e$port sau a certificatelor de produc#tor ori de origine a m#rfurilor, iar în categoriafaptelor includem, de e$emplu, transportul peste graniţ# a unor 'unuri.

e de alt# parte, deşi te$tul legal foloseşte pluralul, în doctrin# s=a considerat c# suntem în preenţa infracţiunii şi dac# sesa&rşeşte un singur act sau o singur# fapt#96.

' actele sau faptele se efectuea# f#r# autoriaţie adic# f#r# a e$ista licenţa de e$port, de importori autoriaţia de tranit, eli'erate de autorit#ţile competente.


2rmarea socialmente periculoas# const# într=o stare de pericol care se crea# prin înc#lcare preederilor legale priind desf#şurarea actiit#ţilor de e$port, import şi tranit şi estecondiţionat# de realiarea unuia sau mai multor acte sau fapte, materialiate şi care suntconsiderate de lege e$port, import sau tranit.



3entativa şi consumarea infracţiunii

?entatia deşi este posi'il#, nu se pedepseşte.

Consumarea interine în momentul în care se realieaa actul sau fapta care sunt considerateoperaţiuni de impor, e$port sau tranit9*.

atura subiectivă

3nfracţiunea se s##rşeşte cu intenţie, care poate fi direct# sau indirect#.



@ancţiunea este înc5isoarea de la ) la * ani.

Art. +-2!. #eturnarea de fonduri

96 T) Vasiliu, D) Pavel #)a), op. cit, ol.33, p. 9

9* Tudorel Toader , op. cit., p. 4



!" ,c&imbarea destinaţiei fondurilor băneşti sau a resurselor materiale$ fără respectareaprevederilor legale$ dacă fapta a cau(at o perturbare a activităţii economico*financiare saua produs o pagubă unui organ ori unei instituţii de stat sau unei alte unităţi dintre cele lacare se referă art. !1$ se pedepseşte cu %nc&isoare de la = luni la ani.

2" #acă fapta prevă(ută la alin. !" a avut consecinţe deosebit de grave$ pedeapsa este %nc&isoarea de la la ! ani şi inter(icerea unor drepturi.


a" 5biectul 6uridic

'iectul "uridic principal îl constituie disciplina financiar# care tre'uie respectat# de a'soluttoate persoanele şi entit#ţile "uridice implicate în actiit#ţi financiare, iar o'iect "uridic secundar este patrimoniul persoanelor şi entit#ţilor "uridice pre"udiciate prin comiterea faptei.


'iect material al infracţiunii pot fi at&t 'anii, c&t şi resursele materiale a c#ror destinaţie a fostsc5im'at#.

c" ,ubiectul activ

,ubiect activ poate fi orice persoan# fiic# sau "uridic#, responsa'il# din punct de edere penal.Desigur c# în marea ma"oritate a caurilor, su'iect acti a fi un factor de deciie, care arecompetenţa şi puterea de a sc5im'a destinaţia anumitor fonduri '#neşti ori a resurselor materiale,în cadrul entit#ţii "uridice9+. !ns#, dup# aprecierea noastr# infracţiunea a putea fi comis# de oalt# persoan# care se foloseşte de mi"loace frauduloase pentru a crea aparenţa c# care competenţade a face asemenea sc5im'#ri. Dac# mi"locul fraudulos este el însuşi o infracţiune, aceasta a fiîn concurs cu deturnarea de fonduri. articipaţia penal# este posi'il#, su' toate formele.

d" ,ubiectul pasiv

@u'iect pasi este statul, respecti persoana fiic# sau "uridic# pre"udiciat# prin comiterea faptei.


atura obiectivă

@lementul material al laturii o'iectie se realiea# prin acţiunea de sc5im'are a destinaţieifondurilor '#neşti sau a resurselor materiale, care presupune utiliarea resurselor financiare saumateriale în alt scop dec&t cel pentru care au fost do'&ndite. @c5im'area destinaţiei fondurilor

'#neşti sau a resurselor materiale tre'uie s# se fac# f#r# a se respecta dispoiţiile legaleaplica'ile.

!n ce prieşte apartenenţa acestor fonduri şi resurse, s=a ar#tat c# ele tre'uie s# aparţin# unuiorgan ori unei instituţii de stat sau unei alte unit#ţi dintre cele la care se refer# art. 14, în ca

9+ Tudorel Toader , op. cit., p.



contrar suntem în preenţa unei alte infracţiuni99. 7stfel, în practic# s=a decis c# fondurileaparţin&nd unei cooperatie de credit a c#ror destinaţie a fost sc5im'at# prin fapta unuifuncţionar al cooperatiei, nu intr# în categoria fondurilor '#neşti de la art. -) ind. 1 Cod penal,deoarece nu aparţin nici uneia din entit#ţile "uridice menţionate în te$tul legal1--.


2rmarea poate consta fie într=o pertur'are a actiit#ţii economico=financiare, fie într=o pagu'#unui organ ori unei instituţii de stat sau unei alte unit#ţi dintre cele la care se refer# art. 14.


aportul de caualitate tre'uie s# fie sta'ilit în fiecare situaţie în parte.

3entativă şi consumarea infracţiunii

?entatia deşi este posi'il#, nu se pedpseşte.

Consumarea interine în momentul reali#rii elementului material şi producerii pertur'#rii sau

pagu'ei, în condiţiile ar#tate mai sus.

+. <orma agravată

Conform dispoţiilor alin. ) al art. -) ind. 1, fapta este mai gra# dac# a aut consecinţedeose'it de grae. Deci, este or'a de o condiţie care prieşte reultatul faptei, cu priire la carerug#m a se edea e$plicaţiile de la art. 146 Cod penal.



@ancţiunea este înc5isoarea de la 6 luni la ani, iar în caul formei agraate, pedeapsa esteînc5isoarea de la la 1 ani şi intericerea unor drepturi.

Art. +-22. Nerespectarea dispo(iţiilor privind importul de deşeuri şi re(iduuri.

!" @fectuarea oricăror operaţiuni de import de deşeuri ori re(iduuri de orice natură sau dealte mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediul %ncon6urător$ precumşi introducerea$ %n orice mod$ sau tran(itarea acestora pe teritoriul ţării$ fără respectareadispo(iţiilor legale$ se pedepsesc cu %nc&isoare de la 2 la 7 ani.

2" #acă faptele prevă(ute %n alineatul precedent au pus %n pericol sănătatea sauintegritatea corporală a unui număr mare de persoane$ au avut vreuna dintre urmările

arătate %n art. !'2 ori au cau(at o pagubă materială importantă$ pedeapsa este %nc&isoareade la + la !- ani şi inter(icerea unor drepturi$ iar %n ca(ul %n care s*a produs moartea uneia

99 Tudorel Toader , op. cit., p.

1-- fapta a fost încadrat# în preederile art. )46 Cod penal, a'u în sericiu contra intereselor persoanelor = [email protected]., @ecţia penal#, deciia nr. )*)/)--), pu'licat# în eista Dreptul, nr.)/)--4, p. )1-=)11



sau mai multor persoane ori pagube importante economiei naţionale$ pedeapsa este %nc&isoarea de la 7 la 2- de ani şi inter(icerea unor drepturi.

+" 3entativa se pedepseşte.


$inea $ircea-4te0an, egimul "uridic internaţional al su'stanţelor, produselor şideşeurilor to$ice ori periculoase, în Dreptul nr. /199+, p. 4 Ciprian 'aul 'o%iţan, 3nfracţiuni priind protecţia atmosferei, în Dreptul nr. 6/)--, p.1*9 $irela Gorunescu, 3nfracţiunea demediu infracţiunea contra deolt#rii dura'ile, în Dreptul nr. 11/)--, p.14 $irela

Gorunescu, rotecţia "uridico=penal# a mediului, în Dreptul nr.11/)--, p.19


a" 5biectul 6uridic

'iectul "uridic principal îl constituie protecţia mediului încon"ur#tor, iar o'iect "uridic secundar

este format din componentele mediului încon"ur#tor, respecti s#n#tatea, integritatea sau iaţa persoanelor. rotecţia mediului repreint# o actiitate de interes pu'lic.


'iect material al infracţiunii sunt at&t deşeurile ori reiduurile de orice natur# sau de altem#rfuri periculoase pentru s#n#tatea populaţiei şi pentru mediul încon"ur#tor, c&t şicomponentele materiale ale mediului încon"ur#tor %egetaţi, faun#, apa etc(, precum şi corpuluman.

c" ,ubiect activ

@u'iect acti al infracţiunii poate fi orice persoan# fiic# sau "uridic#, responsa'il# din punct deedere penal. articipaţia penal# este posi'il# su' toate formele.

d" ,ubiec pasiv

,ubiect pasiv este statul, precum şi persoanele fiice sau "uridice pre"udiciate prin comitereainfracţiunii.


atura obiectivă

@lementul material al laturii o'iectie poate fi realiat prin una din acţiunile alternatie:

a efectuarea oric#ror operaţiuni de import %import temporar sau definiti(, introducerea înţar# în orice mod %fie prin punctele autoriate de trecere a frontierei, fie prin alte locuri,indiferent c# introducerea a aut loc pe cale terestr#, pe calea aerului sau apei(,

' tranitarea pe teritoriul ţ#rii %ceea ce presupune c# au intrat în ţar# şi la un moment dator ieşi, nefiind important interalul de timp c&t a durat tranitul(, a deşeurilor ori



reiduurilor de orice natur# sau a altor m#rfuri periculoase pentru s#n#tatea populaţiei şi pentru mediul încon"ur#tor.

?r#s#tura comun# a acestor su'stanţe este aceea c# ele preint# un anumit grad de risc pentrumediul încon"ur#tor şi pentru populaţie. Cadrul legal al protecţiei mediului încon"ur#tor îlconstituie .2.I. 19 din )--, priind protecţia mediului încon"ur#tor. De altfel, acest actnormati este incident în ma"oritatea caurilor în care se s#&rşesc infracţiuni care priesc protecţia mediului încon"ur#tor, dispoiţiile din codul penal urm&nd a se aplica doar acolo undelegea special# nu se aplic#.

7ctul normati inocat anterior este important şi prin prisma unei alte tr#s#turi a laturiio'iectie: toate acţiunile de mai sus tre'ui s#&rşite f#r# respectarea dispoiţiilor legale priindimportul, introducerea sau tranitarea acestor su'stanţe.


2rmarea periculoas#, const# în starea de pericol cu priire la mediul încon"ur#tor sau s#n#tatea populaţiei. !n caul formei de 'a# a infracţiunii este or'a de o infracţiune de pericol.



3entativa şi consumarea infracţiunii

?entatia este posi'il# şi se pedeseşte.

Consumarea infracţiunii în forma de 'a# interine atunci c&nd se realiea# elementul materialşi se creea# starea de pericol.

atura subiectivă3nfracţiunea se comite cu intenţie, care poate fi direct# sau indirect#.

+. <orme agravate ale infracţiunii

3nfracţiunea este mai gra# atunci c&nd faptele pre#ute la alin. 1 au aut una din urm#toareleconsecinţe:

a au pus în pericol s#n#tatea sau integritatea corporal# a unui num#r mare de persoane

' au aut reuna dintre urm#rile ar#tate în art. 1+) Cod penal

c au cauat o pagu'# material# important#

d s=a produs moartea uneia sau mai multor persoane

e s=au produs pagu'e importante economiei naţionale.

!n leg#tur# cu aceste consecinţe, dorim s# remarc#m doar faptul c# unele e$presii pot cauasoluţii diferite în practica "udiciar#. 7stfel, conţinutul e$presiilor Aun num#r mare de persoane<Apagu'# material# important#< şi Apagu'e importante economiei naţionale< a tre'ui s# fie



l#murit de doctrin# şi de practica "udiciar#, deoarece te$tul legal este într=o anumit# m#sur#imprecis.



@ancţiunea este înc5isoarea de la ) la * ani, iar în caul formei agraate dac# s=a produs pericols#n#tatea sau integritatea corporal# a unui num#r mare de persoane, au aut reuna dintreurm#rile ar#tate în art. 1+) ori au cauat o pagu'# material# important#, pedeapsa esteînc5isoarea de la la 1- ani şi intericerea unor drepturi, iar în caul în care s=a produs moarteauneia sau mai multor persoane ori pagu'e importante economiei naţionale, pedeapsa este

înc5isoarea de la * la )- de ani şi intericerea unor drepturi.

cod penal comentat.docx

Documents