UNIVERSITATEA DIN PETROSANIFACULTATEA DE MINESPECILAIZAREA: MASTER-EIREM 11

TEMATICA LABORATOR

REDUCEREA EMISIILOR ȘI IMISIILOR ATMOSFERICE

Sef lucr.dr.ing.mat. CIOLEA DANIELA IONELA

PETROSANI, 2013

1

Cuprins

1. Măsuri secundare de reducere a emisiilor de oxizi de sulf

2. Măsuri primare de reducere a emisiilor de NOx

3. Măsurile secundare de reducere a emisiilor de NOx

4. Tehnici combinate pentru reducerea emisiilor de SO2 şi NOx

5. Dispozitive de control/reţinere a pulberilor

6. Măsuri de reducere a emisiilor de CO2

7. Combaterea vibraţiilor si zgomotelor

2

1. Măsuri secundare de reducere a emisiilor de oxizi de sulf [1] [3]

Normele legislative privind SO2 conform Legii nr. 104/2011 – Calitatea aerului înconjurător se redau în tabelul 1. [2] [9]

Tabelul 1. Norme legislative privind SO2

Dioxidul de sulf – SO2 Marja de toleranţă

Prag de alertă

500 μg/m3 – măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaţă de cel puţin 100 km2 sau pe o întreagă zonă sau aglomerare

Nu

Valori limită

350 μg/m3 – valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane a nu se depăşi mai mult de 24 de ori într-un an calendaristic

(150µg/m3) 43%

125 μg/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane a nu se depăşi mai mult de 3 ori într-un an calendaristic

Nu

20 μg/m3 – valoarea limită pentru protecţia ecosistemelor (an calendaristic şi iarna 1 octombrie - 31 martie)

Nu

3

Procedeul de spălare cu NH3

Procedeul de spălare cu NaOH

Procedeul de spălare cu peroxid

de hidrogen(apă oxigenată)

Procedeu de spălare cu CaCO3/ Ca(OH)2

Absorţia de tip pulverizare

uscata

Procedee cu injecţie de sorbenţi

Procedee umede

Procedee semi-uscate

Procedee uscate

Procedeul cu cărbune activ

Procedeul DESONOX

ProcedeulWellman-Lord

Procedee uscate

Procedee umede

Procedee neregenerative

Procedee regenerative

Procedee de desulfurare a

gazelor de ardere

Fig. 1. Măsuri secundare pentru reducerea emisiilor de oxizi de sulf

Procedee cu injecţie de sorbenţi

Procedeul de spălare cu CaCO3/ Ca(OH)2

2. Măsuri primare de reducere a emisiilor de NOx [1] [3]

Modificarea arderii

Arderea cu exces redus de aer

Introducerea etapizată de aer

Recirculare gaze de ardere

Reducere temperatură aer

preîncălzit

Introducerea etapizată

(în trepte) a combustibilului

Introducerea etapizată (în trepte) a aerului în focar

Arzătoarecu NOx redus

În focar

Arzătoare cu NOx redus

Arzătoare cu NOx redus

Introducere aer în arzătoare oprite

Introducere diferită pe etaje

arzătoare

Introducere aer postardere

În focar(postardere)

Fig. 2. Măsuri primare de reducere a emisiilor de NOx

4

3. Măsurile secundare de reducere a emisiilor de NOx [1] [3]

Tehnologia Rata generală

de reducere

a NOx

Alţi parametri de performanţă

ObservaţiiParametru Valoarea

0 1 2 3 4

Reducerea catalitică selectivă -

SCR

80 – 95%

Temperatura de lucru

320-420 oC (praf ridicat)260-320 oC (la evacuare)

Scurgerile de amoniac cresc cu creşterea raportului NH3 /NOx ceea ce poate cauza probleme, ca de exemplu un procent prea mare de amoniac în cenuşa zburătoare. Aceasta este o problema care poate fi rezolvată prin utilizarea unui volum mai mare de catalizator şi / sau prin îmbunătăţirea amestecului de NH3 si NOx în gazele de ardere.Reacţia incompletă dintre NH3 şi

NOx poate avea ca rezultat formarea de suflat de amoniu care se depune pe elementele din aval cum ar fi catalizatorul şi preîncălzitorul de aer, crescând cantitatea de NH3 în apa uzată din procesul de desulfurare a gazelor de ardere şi creşterea cantităţii de NH3 în cenuşa zburătoare.Durata de viaţă a catalizatorului este

de 4 - 5 ani pentru arderea cărbunelui.

Agent reducător Amoniac/ uree

Rata NH3/NOx 0,8-1,0Scurgeri NH3 < 20 mg/Nm3

Fiabilitatea >98 %Rata de conversie

SO2/SO3 cu catalizator

1,0 – 1,5% (gaz evacuat)

Energia consumată la % din

capacitatea electrică

0,5 % (praf ridicat)2 % (gaz evacuat)

Căderea de presiune în catalizator

4-10 (102 Pa)

Reducerea necatalitică selectivă -

SNCR

30 – 50 (80)%

Temperatura de lucru

850-1050 oCCu toate că unii fabricanţi au raportat

un nivel de reducere a NOx de peste 80 % punctul de vedere comun este că procedeul SNCR este în general capabil de o reducere de 30-50 % a NOx ca o medie care acoperă diferitele condiţii de funcţionare. O reducere mai ridicată de NOx poate fi obţinută în cazuri speciale de cazane unde condiţiile sunt bune, în cazul în care condiţiile sunt mai rele (în cazul instalaţiilor existente) reducerea scade.

Agent reducător Amoniac/ uree

Rata NH3 1,5 –2,5

Fiabilitatea > 97 %

Energia consumată la % din

capacitatea electrică

0,1 – 0,3 %

Timpul de rezidenţă în domeniul de temperatură

0,2 – 0,5 sec.

Normele legislative privind NO2 conform Legii nr. 104/2011 – Calitatea aerului înconjurător, se redau în tabelul 2. [2] [9]

Tabelul 2. Norme legislative privind NO2Dioxid de azot – NO2

Prag de alertă 400 μg/m3 – măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaţă de cel puţin 100 km2 sau pe o întreagă zonă sau aglomerare

Valori limită200 μg/m3 – valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane, a nu se depăşi mai mult de 18 ori într-un an calendaristic40 μg/m3 – valoarea limită -an calendaristic- pentru protecţia sănătăţii umane 30 μg/m3 – valoarea limită pentru protecţia vegetaţiei

5

4. Tehnici de injectare a absorbanţilor pentru reducerea emisiilor de SO2 şi NOx. [1] [3]

Tehnologia Rata generală de reducere a

SO2/NOx

Alţi parametri de performanţă Observaţii

Parametru Valoarea

0 1 2 3 4

1. Procedeul cu cărbune activ

98%/60 – 80%

Temperatura de lucru

90-150 oCProcedeul cu cărbune activ

are de asemenea un potenţial considerabil în ce priveşte reţinerea SO3 şi a substanţelor toxice pentru aer cum ar fi mercurul şi dioxinele.Se produce numai într-o

cantitate mică apă reziduală (uzată) de la operarea prespălătorului.Au fost instalate multe

sisteme comerciale, în principal în Germania şi Japonia.Acest procedeu este

capabil să cureţe gazele de ardere provenite de la diferite tipuri de combustibil.

Reactant Cărbune activ/amoniac

Fiabilitatea 98 %Alte substanţe

reţinuteHCl, HF ; dioxina

Energia consumată la % din capacitatea

electrică

1,2 – 3,3 %

Produse colaterale

Sulf elementar, sau acid sulfuric

2. Procedeul NOXSO

97%/70% (anticipat)

Reactant

Paturi de alumină

impregnate cu carbonat de

sodiu

Procedeul NOXSO este în faza demonstrativă şi este prevăzut să fie testat pe un focar ciclon de 108 MW în SUA sub programul US DOE CCT. Fiabilitatea

Energia consumată la % din capacitatea

electrică

4 %

3. Procedeul WSA-SNOX

95%/95%

Reactant Amoniac Emisii foarte scăzute de particule (sub 5 mg/m3).Fiabilitatea

Energia consumată la % din capacitatea

electrică

0,2 %

4. Procedeul DESONOX

95%/95%

Reactant AmoniacSe produce apă reziduală

(uzată) prin faptul că se utilizează un electrofiltru umed pentru reţinerea aerosolilor de acid sulfuric.Teoretic, este posibil să se

producă SO2 lichid, acid sulfuric şi sulf elementar, dar instalaţiile date în exploatare până în prezent au produs numai acid sulfuric.

Fiabilitatea 96-98 %

Energia consumată la % din capacitatea

electrică

2 %

6

5. Dispozitive de control/reţinere a pulberilor [1] [3]

Fig. 3. Dispozitive de control/reţinere a pulberilor

Normele legislative privind PM10 conform Legii nr. 104/2011 – Calitatea aerului înconjurător se redau în tabelul 3. [2] [9]

Tabelul 3. Norme legislative privind PM10

Pulberile în suspensie - PM10

Valori limită 50 μg/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (a nu se depăşi mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic)40 μg/m3 – valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane

Cu jet pulsatoriuu

Cu scuturare/ deflaţie

Cu aer invers

Tip exterior– interior

Tipinterior–exterior

EF pe parte rece

EF pe parte caldă

EF umede

EF uscate

Scrubere umede

Filtre textile

Electrofiltre (EF)

Tehnici de control a pulberilor

Nomex

Fibre de sticlă

Teflon

Ryton

Alte materialeScruber

Venturi

Scruber cu pat mobil

Combinare SO2 /pulberi

Scruber cu var umed/cenuşă zburătoare

Scruber cu suspensie de calcar/ cenuşă

zburătoare

7

6. Măsuri de reducere a emisiilor de CO2 [1]

Pentru a separa dioxidul de carbon din gazele de ardere în scopul stocării lui, (deci a evitării de a mai ajunge în atmosfera liberă, unde cauzează efectul de seră antropic) se cunosc trei soluţii principale, care s-ar putea adopta:

- capturarea pre-combustie, prin tratarea combustibilului;- separarea în urma procedeului de oxicombustie, prin tratarea oxidantului;- tratarea post-combustie.

Posibilităţile existenta de stocare CO2 se prezinta schematic in fig. 4.

În tabelul se prezintă capacitatea globală de stocare a dioxidului de carbon. [1]

Tabelul 4 . Capacitatea globală de stocare a dioxidului de carbon

Stocare CO2 Capacitatea globalăGt CO2 Procente din emisiile totale din perioada

2000-2050Rezervoare epuizate de petrol sau

gaz natural920 45 %

Straturi de cărbune neexploatabile >15 >1 %Acvifere saline adânci 400-10000 20-500 %

Fig. 4. Posibilităţi de stocare CO2

8

7. COMBATEREA VIBRAŢIILOR Sl ZGOMOTELOR [8]

Miscarea particulelor unui mediu elastic de o parte si alta a unei pozitii de echilibru genereaza vibratii acustice. O vibratie acustica capabila sa produca o senzatie auditiva constituie un sunet. In anumite conditii si limite, sunetul este o cale de informatie si permite îndeplinirea rationala si eficienta a muncii. Daca depaseste aceste limite sunetul devine zgomot.

Dintotdeauna, diferitele activitati ale omului au fost generatoare de zgomot. Dar intensitatea lui a crescut de-a lungul istoriei societatii omenesti în raport direct cu dezvoltarea tehnicii, cu înmultirea întreprinderilor industriale, a mijloacelor de transport, a oraselor supraaglomerate.

In secolul nostru si mai ales în ultimele decenii nivelul zgomotelor a atins o amploare necunoscuta în trecut, devenind o sursa poluanta de aceeasi gravitate cu poluarea chimica.

Zgomotele se pot datora si unor vibratii care apar în procesele de fabricatie: rostogolirea tobelor de curatat, tobele de macinat etc.

Asupra biocenozelor vegetale si animale efectele poluarii sonore nu sunt înca bine cunoscute, în schimb, efectele asupra sanatatii omului sunt evidente si ele formeaza obiect de studiu pentru medici, biologi, fizicieni etc.

Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o gama larga de efecte, începând cu usoara oboseala auditiva si pâna la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv, în functie de intensitatea, frecventa si  durata zgomotelor. Zgomotele intense si îndelungate genereaza nevroze. Poluarea sonora de lunga durata poate antrena modificari de comportament si reducerea capacitatii intelectuale.

Zgomotele de o anumita intensitate pot provoca traumatisme ca: ruperea timpanului, lezarea organului lui Corti etc.

Astazi se vorbeste tot mai mult de surditate profesionala, cauzata de expunerea profesionala la zgomote intense si repetate ce provoaca leziuni ireversibile ale urechii interne.

Poluarea sonora de lunga durata si de mare intensitate se repercuteaza si asupra aparatului respirator, asupra cresterii presiunii arteriale, asupra proceselor de imunitate etc. în mediile urbane, astazi este tot mai frecvent diagnosticul de hipertensiune nevrotica, datorata, printre altele, zgomotelor. Ceva mai mult, zgomotul excesiv provoaca afectiuni ulceroase, tulburari ale aparatului cardiovascular etc.

Iata de ce în prezent combaterea zgomotelor si a vibratiilor a devenit parte integranta din lupta pentru sanatatea omului, pentru mentinerea echilibrului ecologic în biosfera.

Diferitele institutii de cercetare studiaza si propun solutii concrete de limitare a zgomotelor atât la locurile de munca, în diferite ramuri industriale, cât si în transporturi si locuinte, în multe orase au fost date în folosinta mijloace de transport asa-zise silentioase, iar în domeniul constructiilor de locuinte se experimenteaza noi si noi materiale fonoizolatoare.

Organizatia Mondiala a Sanatatii, prin organismele pe care le coordoneaza, se preocupa de problema reducerii zgomotelor în egala masura ca si de mentinerea puritatii aerului, apelor si solului.

9

7.1. Masuri pentru combaterea sau atenuarea nivelului de zgomot:

atenuarea nivelului de zgomot produs de masinile unelte si de utilajele folosite; amplasarea rationala a cladirilor si a încaperilor zgomotoase, precum si a

surselor de zgomot; captusirea peretilor încaperilor cu materiale fonoabsorbante si montarea

de panouri fonoizolante si fonoabsorbante perpendicular pe directia de propagare a zgomotului;

la alegerea masinilor - unelte  si  a utilajelor, în conditii tehnice comparabile, se va acorda prioritate acelora care produc zgomotul cel mai mic, precum si acelora care sunt sau pot fi complet automatizate în masura în care aceasta corespunde si cerintelor tehnologice si economice;

acoperirea cu carcase fonoizolante si fonoabsorbante a pieselor sau a ansamblurilor de piese ale masinilor unelte si ale utilajelor care produc zgomot;

carcasarea în întregime a masinilor unelte si a utilajelor care radiaza zgomot prin întreaga lor suprafata;

prevederea orificiilor de trecere a organelor de actionare si a cablurilor de conexiune ale aparatelor de masura si de control cu canale captusite în interior cu materiale fonoabsorbante;

prevederea de atenuatoare de zgomot speciale la masini unelte si la utilajele care produc zgomote de natura aerodinamica (ventilatoare, suflante, utilaje si masini unelte pneumatice, ejectoare, motoare cu ardere interna etc.).

Pentru atenuarea nivelului de zgomot la locurile de munca, pâna la limita admisa se vor respecta urmatoarele reguli:

a) Se vor concentra într-un singur loc sau în câteva locuri din încaperea respectiva toate utilajele care produc zgomot si se vor prevedea cu carcase sau cu ecrane fonoizolante si fonoabsorbante. în cazul când aceste masuri nu pot fi luate din cauza conditiilor de exploatare, se vor prevedea cabine izolate fonic pentru personalul de deservire. Aceste cabine vor fi prevazute cu usi de acces si cu geamuri de supraveghere, care sa prezinte o izolare fonica ridicata. Organele de actionare si aparatele de masura si control ale utilajelor respective vor fi introduse în aceste cabine, luându-se toate masurile de izolare fonica.

b) Se vor captusi plafonul si peretii încaperilor cu zgomot pe o suprafata de cel putin 50%, cu materiale fonoabsorbante (placi acustice poroase, absorbanti sonori de rezonanta etc.), iar restul suprafetei se va acoperi cu tencuieli acustice.

c)  La proiectarea, modernizarea sau reconstruirea masinilor unelte si a utilajelor se vor lua masuri de reducere a nivelului de zgomot pâna la limita admisa. Câteva masuri ce se pot lua în acest sens sunt:

înlocuirea operatiilor cu socuri prin operatii fara socuri; înlocuirea miscarilor rectilinii prin miscari de rotatie, ori de câte ori eposibil; amortizarea vibratiilor unor parti ale utilajelor supuse la impact, prin captusirea

cu materiale care au frecare interna mare (cauciuc, pluta, bitum, pâsla, carton asfaltat, azbest, materiale plastice etc.);

micsorarea suprafetelor metalice mari ale utilajelor si instalatiilor care radiaza zgomot prin acoperirea acestora cu materiale fonoizolante sau umplerea spatiilor de aer, special practicate în aceste suprafete, cu materiale amortizoare de vibratii;

10

înlocuirea pieselor metalice cu piese din materiale plastice sau din alte materiale insonore, eventual combinarea alternativa a pieselor metalice cu piese din materiale insonore etc.

Pentru atenuarea transmiterii zgomotului în încaperile vecine si în exteriorul cladirilor, se vor respecta reguli ca:a) Amplasarea cladirilor în care se produce zgomot, pe directia vânturilor dominante, astfel încât acestea sa bata dinspre cea mai apropiata zona locuita înspre constructia respectiva, între aceasta constructie si zona locuita se va a prevedea un spatiu de protectie împotriva zgomotului, plantat cu arbori din ;, categoria foioaselor sau a coniferelor;b) Gruparea sectiilor care produc zgomot într-unul sau mai multe locuri situate la o distanta care sa previna transmiterea zgomotului spre celelalte sectii;c) masinile unelte si utilajele nu se vor monta rigid pe plafonul sau pe peretii încaperilor.

Pentru atenuarea nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport în interiorul întreprinderilor se vor lua urmatoarele masuri :a) sinele de cale ferata se vor monta pe garnituri din materiale elastice;b) partile carosabile ale drumurilor din incinta se vor asfalta, iar claxonatul se va interzice .

In ceea ce priveste personalul din unitatile economice, pentru prevenirea producerii zgomotelor daunatoare si înlaturarea efectelor negative se recomanda:

folosirea castilor acustice; obligativitatea folosirii antifoanelor; folosirea manusilor sau palmarelor pentru prinderea comenzilor vibrante,

zgomotoase; pauze la intervale scurte de timp; schimbarea periodica a locului de munca; introducerea  de  muzica  functionala  care  produce  o  deconectare

psihica, senzatia de destindere, stabilizarea atentiei etc.

7.2. Masuri de combatere a vibratiilor: agregatele care produc vibratii puternice se vor instala în subsol sau la parter, pe fundatii masive, asezate direct pe pamânt, fara nici o legatura rigida cu elementele de constructie ale cladirii; pe perimetrul dintre fundatie si pamânt se va lasa un spatiu de aer (interval acustic) cu o latime de cel putin 70 mm, care se va umple cu pasta, rumegus uscat, moloz de constructii usor sau cu alte materiale cu rezistenta acustica mica; talpa fundatiei agregatului va fi mai jos decât talpa fundatiei cladiri i si va f i izolata de pamânt cu o garnitura corespunzatoare; când e necesar sa se instaleze agregate ce produc vibratii pe pardoseala, planseele, plafonul sau peretii cladirii, acestea se vor monta pe amortizoare elastice speciale, iar între plansee si zidurile înconjuratoare etc. se vor introduce elemente de izolare împotriva transmiterii vibratiilor; între sursa de vibratii si fundatia acesteia se vor prevedea elemente elastice (arcuri de otel, garnituri de cauciuc, pluta, pâsla bituminata, azbest etc.).

Pentru combaterea poluarii sonore si înlaturarea efectelor negative exista preocupari permanente, fapt demonstrat si prin crearea de numeroase comisii si institute, de exemplu de protectia muncii, de igiena si sanatate publica, organisme însarcinate cu controlul aplicarii legii privind reducerea zgomotelor etc.

11

BIBLIOGRAFIE

1. Ciolea Daniela Ionela –Depoluarea aerului, Editura Universitas, Petrosani, 2012

2. Ciolea Daniela Ionela, Dumitrescu I. – Poluarea si protectia mediului- Indrumator de laborator si lucrari de practice, Editura Universitas, Petrosani, 2012

3. Ciolea Daniela Ionela – Studiul reducerii noxelor atmosferice degajate prin arderea combustibililor solizi in centralele electrotermice, cu aplicaţie la C.E.T. Paroşeni. Teză de Doctorat, Petrosani, 2007

4. Ciolea Daniela Ionela – „Situaţia actuală pe plan mondial şi în România, privind reducerea noxelor atmosferice rezultate din arderea combustibililor solizi în C.E.T.” Referat II de Doctorat, Petrosani, 2005

5. Ionel Ioana, Popescu Fr. ş.a.- Măsurarea calităţii aerului şi dispersarea noxelor. Teme experimentale, Editura Politehnica, Timişoara, 2004

6. Ionel Ioana, Ungureanu C., Bisorca D. - Termoenergetica şi mediu, Tratat, Ediţie revizuită, Editura Politehnica, Timişoara, 2006

7. Lazaroiu Gh. - Solutii moderne de depoluare a aerului, Editura AGIR, Bucuresti, 2006

8. *** Directiva 2002/49/EC privind evaluarea şi gestiunea zgomotului ambiental

9. *** Legea. nr. 104/2011- Calitatea aerului înconjurător.

12

Teme de casa (referat pe echipe):

1. Surse naturale/antropice, caracteristici si efecte ale emisiilor de SO2. Posibilitati de reducere a emisiilor de SO2.

2. Surse naturale/antropice, caracteristici si efecte ale emisiilor de NOx . Posibilitati de reducere a emisiilor de NOx.

3. Surse naturale/antropice, caracteristici si efecte ale emisiilor de pulberi (PM) . Posibilitati de reducere a emisiilor de PM.

4. Surse naturale/antropice, caracteristici si efecte ale emisiilor de CO2. Posibilitati de reducere a emisiilor de CO2.

5. Surse naturale/antropice, caracteristici si efecte ale emisiilor fonice . Posibilitati de reducere a emisiilor fonice.

13

CERINŢE ŞI RECOMANDĂRI PENTRU REALIZAREA TEMEI

1. Se va respecta structura dupa titlul temei (max.5 pag).2. Condiţii de redactare conţinut:

- setare pagina:

- titlul CAPITOL : text Normal, Times New Roman, Centrat, la 1 rând, Caps Lock, font 14, Bold, cifre arabe.

Ex. CAPITOLUL 1POSIBILITĂŢI DE REDUCERE A NOx

iar SUBCAPITOL TITLUL ITALIC, Caps Lock, Bold, font 12, Normal, la 1 rând, stânga cu Tab de 1,26;

Ex. 1.1. Masuri primare de reducerea a NOx

în rest text obişnuit – Normal, Times New Roman, la 1 rand, font 12, aliniat cu Tab de 1,26, Justify.Ex. idem subsubcapitolul, dar fară Caps Look: 1.1.1. Arzător cu NOx redus

- se realizează tabele simple, centrate, numerotate în funcţie de capitol, intitulate şi obligatoriu cu trimitere în text (vezi tabel 1.1), idem pentru figuri care trebuie sa fie formatate si grupate;

Tabelul 1.1. Compoziţia normala a aerului

Elemente Procent CMA

………. ………. …………….

- se numerotează ecuaţiile, formulele în funcţie de capitol şi se va face referire în text (în formula (1.1) se calculează factorul de emisie);

X=Z+W-Q (1.1)- se vor utiliza/transforma unităţile de măsura în Sistemul Internaţional.3. este obligatorie scrierea cu diacritice: ă,î, â, ş, ţ.4. Bibliografia se va redacta în ordinea alfabetică a autorilor şi va fi menţionată obligatoriu ([3] sau

(Dumitrescu I., 2002)) în text pe parcursul lucrării.Ex. [1] Antonescu M. - Poluarea apei, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003

[2] Ciolea D.I., - The study of the reduction of the atmospheric noxes emited through the solid fuel’s combustion in the thermal electrical plants, applied at Paroşeni T.E.P., PhD Thesis, University of Petrosani, 2007

[3] Dumitrescu I. – Poluarea mediului, Editura Focus, Petroşani, 2002[4] *** Legea nr. 401/2011 – Calitatea aerului înconjurător.

Stânga = 2,5 cmDreapta = 2 cm Sus=2 cmJos=2 cm

Fig. 1.1. Elemente chimice

14