cf - modul ii - man - an ii sem 2 - ur

UNIVERSITATEA „HYPERION” BUCURESTI

FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE

Lect.univ.dr. USTINIA RACHITA

CONTABILITATEA FINANCIARA

MODUL II

BUCURESTI

2011

ÎN

VĂ

ŢĂ

MÂ

NT LA

D

IS

TA

NŢĂ

Contabilitatea financiară – Modul II 2

Universitatea “Hyperion” din București, Facultatea de Stiințe Economice

Introducere

Cursul de “Contabilitate financiara” se adreseză studentilor

inscrisi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Stiinte

Economice.

Lucrarea de fata urmareste sa-i ajute pe viitorii absolventi sa

inteleaga mai bine complexitatea si modul de tratare a informatiei

contabile, ca baza pentru fundamentarea viitoarelor decizii de

conducere a unitatilor socio-economice.

Ilustrarea cu exemple semnificative a celor mai bune practici de

realizare a inregistrarilor contabile aferente activitatilor curente ale

operatorilor economici din Romania, pun in evidenta temeinica

pregatire profesionala a autoarei, dar, totodata, ofera si modele de

urmat pentru cei care se afla la inceputul activitatii lor profesionale.

Cursul “Contabilitate financiara” este structurat in zece unitati de

invatare (capitole), fiecare dintre acestea indicand urmatoarele

elemente: timp estimativ de studiu pentru asimilarea informatiei;

competente specifice unitatii de invatare; cuprins al unitatii de

invatare; teme de control; bibliografie specifica unitatii de invatare.

Evaluarea cunostintelor – consta in evaluarea finala, concretizata

prin examenul sustinut in perioada de sesiune.



Cuprinsul suportului de curs

CUVINTE CHEIE 7

1. Unitatea de invatare nr. 1 – CONTABILITATEA

FURNIZORILOR DE MARFURI

9

1.1. Comercializarea marfurilor în activitatea de comert primite

de la furnizori utilizand metoda inventarului permanent

10

1.2. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primit de

la furnizori cu reduceri sub forma de rabat comercial

12

1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului 12

1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului 13

1.3. Contabilitatea decontarilor comerciale pe baza de efecte

comerciale

15

1.4. Acceptarea si incasarea efectului de plata (a Cambiei) pentru

datoriile fata de furnizori, create in urma achizitiilor de

marfuri

19

1.5. Acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de

primit

20

1.6. Modalitati de incasarea a efectelor de comert 21

1.7. Tema de control 22

1.8. Bibliografia specifica unitatii de învatare 22

2. Unitatea de invatare nr. 2 - CONTABILITATEA TAXEI

PE VALOAREA ADAUGATA

24

2.1. Inregistrarile contabile ale TVA-ului 25

2.2. Constatari de bunuri lipsa din gestiune pentru care s-a dedus 26



in contabilitate TVA la achizitie

2.3. Contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern 27

2.4. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de

catre Organele Vamale

30


2.6. Bibliografia specifica unitatii de invatare 32

3. Unitatea de invatare nr. 3 - OPERATII GENERALE

PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII

34

3.1. Operatii generale privind subventiile pentru investitii 35



4. Unitatea de învatare nr. 4 - PRINCIPALELE

INFORMATII SI SITUATII PRACTICE PRIVIND

CONTABILITATEA TREZORERIEI

38

4.1. Principalele informatii si situatii practice privind

contabilitatea trezoreriei

39



5. Unitatea de invatare nr. 5 - CONTABILITATEA

INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT

43

5.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt 43



6. Unitatea de invatare nr. 6 - OPERATIUNILE DE 47



ACOPERIRE A FLUXURILOR DE TREZORERIE

IMPOTRIVA RISCURILOR

6.1. Aspectele teoretice 48

6.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni 49




TRANZACTIILOR LA BANCI

53

7.1. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni

bancare in lei

54

7.2. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni bancare in

valuta

58



8. Unitatea de învatare nr. 8 - INFORMATII SI

TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND

CHELTUIELILE

62

8.1. Aspectele teoretice 63

8.2. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile 66



9. Unitatea de invatare nr. 9 – INFORMATII SI

TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND VENITURILE

75

9.1. Apectele teoretice 76



9.2. Contabilitatea cifrei de afaceri 79

9.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare 82




OPERATIUNILOR PRIVIND REZULTATUL

EXERCITIULUI FINANCIAR (CONTUL 121

“PROFIT SAU PIERDERE”)

85

10.1. Contabilitatea operatiunilor privind rezultatul exercitiului

financiar (contul 121 “profit sau pierdere”)

86


10.3. Bibliografia specifica unitatii de învatare 89

11. BIBLIOGRAFIA INTREGULUI aSUPORT DE CURS 91

12. NOTITELE CURSANTULUI 93



Cuvinte cheie

- inregistrari contabile,

- capital,

- capitalul social,

- aport la capitalul social,

- venituri din vanzarea activelor,

- debitori,

- debitori diversi,

- radiere societate,

- mijloc fix,

- amortizare,

- rezerve din reevaluare,

- reevaluare,

- TVA,

- venituri,

- cheltuieli,

- furnizori,

- materii prime,

- materiale auxiliare,

- imprumuturi,

- creante,

- impozit pe profit,

http://contabilul.manager.ro/search/inregistrari%20contabile/

http://contabilul.manager.ro/search/capital/

http://contabilul.manager.ro/search/capitalul%20social/

http://contabilul.manager.ro/search/aport%20la%20capitalul%20social/

http://contabilul.manager.ro/search/venituri/

http://contabilul.manager.ro/search/debitori/

http://contabilul.manager.ro/search/debitori%20diversi/

http://contabilul.manager.ro/search/radiere%20societate/

http://contabilul.manager.ro/search/mijloc%20fix/

http://contabilul.manager.ro/search/amortizare/

http://contabilul.manager.ro/search/rezerve%20din%20reevaluare/

http://contabilul.manager.ro/search/reevaluare/

http://contabilul.manager.ro/search/tva/

http://contabilul.manager.ro/search/venituri/

http://contabilul.manager.ro/search/cheltuieli/

http://contabilul.manager.ro/search/furnizori/

http://contabilul.manager.ro/search/materii%20prime/

http://contabilul.manager.ro/search/materiale%20auxiliare/



- Declaratia 101 privind impozitul pe profit,

- materiale,

- clienti,

- clienti incerti sau in litigiu,

- prorata,

- decontari comerciale,

- decontari interne,

- efecte comerciale,

- cheltuieli de exploatare,

- furnizori de imobilizari,

- angajamente financiare,

- efecte de platit,

- valute/devize,

- cheltuieli financiare,

- profit contabil,

- profit fiscal,

- Codul Fiscal,

- Declaratia 300 privind taxa pe valoarea adaugata,

- Ordinul nr.3055/2009,

- Legea nr.31/1990 (republicata) etc.

http://contabilul.manager.ro/search/Ordinul%203055/2009/

http://contabilul.manager.ro/search/Legea%2031/1990/



Unitatea de invatare nr. 1

CONTABILITATEA FURNIZORILOR DE MARFURI

Timpul de studiu individual estimat: 7 h

Competentele specifice unitatii de invatare:

Dupa studiul acestei unitati de invatare studentul va avea

cunostinte despre :

inregistrarile contabile referitoare la comercializarea

marfurilor in activitatea de comert primite de la furnizori

utilizând metoda inventarului permanent

inregistrarile contabile referitoare la comercializarea

marfurilor in activitatea de comert primite de la furnizori

cu reduceri sub forma de rabat comercial

inregistrarile contabile referitoare la decontarile comerciale

pe baza de efecte comerciale

acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de

primit

modalitatile de incasarea a efectelor de comert

Cuprinsul unitatii de invatare:

1.1. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primite de la

furnizori utilizand metoda inventarului permanent

1.2. Comercializarea marfurilor in activitatea de comert primite de la

furnizori cu reduceri sub forma de rabat comercial



1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului

1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului

1.3. Contabilitatea decontarilor comerciale pe baza de efecte

comerciale

1.4. Acceptarea si incasarea efectului de plata (a Cambiei) pentru

datoriile fata de furnizori, create in urma achizitiilor de marfuri

1.5. Acceptarea si incasarea de creante pe baza de efecte de primit

1.6. Modalitati de incasarea a efectelor de comert

1.7. Tema de control

1.8. Bibliografia specifica unitatii de invatare

Cele mai utilizate conturi din aceasta clasa de conturi sunt

conturi de furnizori si clienti, in care se inregistreaza operatiunile

privind cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, lucrarile

executate si serviciile prestate, precum si alte tipuri de operatiuni

similare efectuate.

1.1. COMERCIALIZAREA MARFURILOR IN ACTIVITATEA DE

COMERT PRIMITE DE LA FURNIZORI UTILIZAND

METODA INVENTARULUI PERMANENT

Exemplificare:

Societatea comerciala X are ca obiect de activitate comertul,

utilizeaza metoda inventarului intermitent si este platitoare de TVA,

inregistreaza in contabilitate urmatoarele operatiuni economico-

financiare:



1. Marfurile existente in stoc la inceputul perioadei sunt in

valoare de 5.000 lei sunt preluate pe cheltuieli.

Inregistrari contabile:

607 “Cheltuieli privind

marfurile”

= 371 “Marfuri” 5.000 lei

2. Cumpararea de marfuri pe baza de factura; cost de achizitie

este de 4.000 lei, TVA 24%.

%


marfurile”

4426 “TVA neexigibila”

= 401 “Furnizori” 4.960 lei

4.000

960

3. Inregistrarea marfurilor nevandute pana la sfarsitul perioadei

de gestiune, consemnate in listele de inventariere, pentru care se

diminueaza cheltuielile, in suma de 2.000 lei.

371 “Marfuri” = 607 “Cheltuieli privind

marfurile”

2.000 lei

4. Se inregistreaza inchiderea contului de cheltuieli.

121 “Profit sau pierdere” = 607 “Cheltuieli privind 7.000 lei



marfurile”

1.2. COMERCIALIZAREA MARFURILOR IN ACTIVITATEA DE

COMERT PRIMITE DE LA FURNIZORI CU REDUCERI SUB

FORMA DE RABAT COMERCIAL

Exemplificare:

Societatea comerciala X factureaza unui client marfuri in valoare

de 1.000 lei. Pentru respectarea clauzelor contractuale acorda o

reducere sub forma de rabat de 4%. Clientul deconteaza factura

inainte de termenul de scadenta, motiv pentru care primeste o

reducere de 3%, TVA 24%.

Factura fiscala cuprinde urmatoarele elemente:

- Pret de vanzare…………………………………………………………………… 1.000 lei

- Rabat comercial 4% (1.000 x 4%) = 40 lei

Neta comerciala…………………………………………………………………….. 960 lei

- Scont 3% (960 x 3%) = 29 lei

Neta financiara (960 – 29) = 931 lei

- TVA 24% (931 x 24%) = 223 lei

Neta de plata……………………………………………………………………….. 1.154 lei

1.2.1. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea clientului


1. Se cumpara marfuri:



1.190 lei %

960 371 “Marfuri”

230 4426 “TVA

deductibila”

= %

401 “Furnizori”

767 “Venituri din scontur

obtinute”

1.190 lei

1.154

36

- In practica curenta a agentilor economici aceasta inregistrare

se poate realiza si astfel:

%

371 “Marfuri”

4426 “TVA

deductibila”

= %

401 “Furnizori”

767 “Venituri din sconturi

obtinute”

1.190 lei

960

230

2. La decontarea facturii se inregistreaza scontul.

401 “Furnizori” = %

5121 “Conturi la banci in

lei”

767 “Venituri din sconturi

obtinute”

1.190 lei

1.154

36

1.2.2. Inregistrarea tranzactiei in contabilitatea furnizorului


1. Se inregistrarea vanzarii marfurilor:



411 “Clienti” = %

707 “Venituri din vanzarea

marfurilor”

4427 “TVA colectata”

1.190 lei

960

230

2. Incasarea facturii fiscale de la client.

%


lei”


sconturile acordate”

= 411 “Clienti” 1.190 lei

1.154

36

sau se poate inregistra scontul direct la facturare.

1.190 %

1.154 411 “Clienti”

36 667 “Cheltuieli

privind

sconturile

acordate”

= %


marfurilor”


1.190 lei

960

230



1.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR COMERCIALE PE BAZA

DE EFECTE COMERCIALE

Din punct de vedere contabil efectele comerciale scontate

neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului

contabil si se mentioneaza in notele explicative.

Ele trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute

de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata

sau anulata.

In contabilitatea financiara aceste aspecte sunt urmarite cu

ajutorul conturilor: 403 “Efecte de platit” (P); 405 “Efecte de platit

pentru imobilizari” (P); 413 “Efecte de primit de la clienti” (A).

Aplicatia 1

Societatea comerciala X inregistreaza in contabilitate

urmatoarele operatiuni economico-financiare privind efectele

comerciale:

1. Se inregistreaza aprovizionarea cu materii prime in valoare de

2.000 lei, TVA 24%.

%

301 “Materii prime”

4426 “TVA deductibila”


2.000

480

2. Acceptarea de catre furnizor a unui efect comercial (Bilet la

ordin) in valoare de 2.380 lei.



401 “Furnizori” = 403 “Efecte de platit” 2.480 lei

3. Plata la scadenta a efectului comercial in valoare de 2.380 lei.

403 “Efecte de platit” = 5121 “Conturi la banci in

lei”

2.480 lei

4. Diferentele favorabile (+) de curs valutar constatate la

lichidarea efectelor de plata in valuta, in valoare de 2.000 lei.

403 “Efecte de platit” = 765 “Venituri din diferente

de curs valutar”

2.000 lei

5. Sumele datorate de clienti reprezentand efectele comerciale

acceptate, in valoare de 1.200 lei.

413 “Efecte de platit de la

clienti”


6. Efectele comerciale primite de la clienti in valoare de 1.200 lei.

5113 “Efecte de incasat” = 413 “Efecte de primit de la

clienti”

1.200 lei

7. Incasarea efectelor comerciale in valoare de 1.200 lei.




lei”

= 5113 “Efecte de incasat” 1.200 lei

8. Diferentele nefavorabile (-) de curs valutar, la lichidarea

efectelor comerciale de primit in valuta, in valoare de 1.000 lei.

665 “Cheltuieli din

diferente de curs

valutar”

= 413 “Efecte de primit de la

clienti”

1.000 lei

9. Incasarea efectelor comerciale de la clienti in valoare de 2.000

lei.


lei”


clienti”

2.000 lei

10. Incasarea efectelor comerciale in valuta in valoare de 4.350

lei (1.000 euro x 4,35 lei/euro).


valuta”


clienti”

4.350 lei

Aplicatia 2

In cursul trimestrului IV anul N societate comerciala X livreaza

altei societati marfuri la pret negociat de 2.000 lei, TVA 24%, cu

scadenta 30 decembrie anul N.



Valoarea marfurilor la pret de inregistrare/cumparare este de

1.600 lei. Pe data de 25 decembrie anul N, unitatea care a livrat

marfurile primeste si accepta in locul creantei un efect comercial

(Cambia) prin care trasul (o terta persoana) se obliga sa achite

valoarea respectiva.

Cambia se depune la banca pentru a se incasa.

1. Se inregistreaza factura privind livrarea marfurilor.




marfurilor”


2.480 lei

2.000

480

2. Descarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor livrate.


marfurile”


3. Inregistrarea efectului comercial acceptat (Cambia).

413 “Efecte de primit de la

clienti”


4. Cambia se depune la banca pentru a fi incasata.




clienti”

2.480 lei

5. Se inregistreaza incasarea Cambiei la termen (26 decembrie

anul N).


lei”

= 5113 “Efecte de incasat” 2.480 lei

1.4. ACCEPTAREA SI INCASAREA EFECTULUI DE PLATA (A

CAMBIEI) PENTRU DATORIILE FATA DE FURNIZORI,

CREATE IN URMA ACHIZITIILOR DE MARFURI


1. Inregistrarea facturii pentru marfurile achizitionate de la

furnizori in valoare de 2.000 lei, TVA 24%.

%

371 “Marfuri”



2.000

480

2. Acceptarea de catre furnizor a platii prin efecte de comert

(Cambia).

401 “Furnizori” = 403 “Efecte de platit” 2.480 lei



3. Platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale

(Cambia).


lei”

2.480 lei

1.5. ACCEPTAREA SI INCASAREA DE CREANTE PE BAZA DE

EFECTE DE PRIMIT


1. Se inregistreaza factura fiscala pentru marfurile vandute

clientilor in valoare de 2.000 lei, TVA 24%.



marfurilor”


2.480 lei

2.000

480

2. Acceptarea de catre client ca incasarea sa se faca prin efecte

de comert (Cambia).


clienti”




1.6. MODALITATI DE INCASAREA A EFECTELOR DE COMERT


(1) Pastrarea pana la scadenta a Cambiei si apoi incasarea ei,

ceea ce presupune:

- Remiterea efectului spre incasare la banca:


clienti”

2.480 lei

- Incasarea prin banca a Cambiei (efectului comercial):


lei”


clienti”

2.480 lei

(2) Andosarea efectelor operatia de schimbare a beneficiarului,

adica o Cambie acceptata de la un client poate fi folosita pentru a regla

o datorie fata de un furnizor.

Se andoseaza o Cambie cu valoarea de 1.500 lei acceptata de un

client la ordinul unui furnizor.

In contabilitatea vechiului beneficiar (andosantului) se va efectua

urmatoarea inregistrare:


clienti”


(3) Scontarea efectelor – operatia prin care un efect de comert

(de exemplu Cambia) se incaseaza inainte de scadenta.



- Se depune la banca spre scontare un efect de comert in suma

de 1.200 lei, pentru care se face urmatoarea inregistrare:

5114 “Efecte remise spre

scontare”


clienti”

1.200 lei

- La incasarea efectului de comert, banca deconteaza valoarea

acestuia, mai putin scontul acordat bancii (20 lei).

%


lei”


sconturile acordate”

= 5114 “Efecte remise spre

scontare”

1.200 lei

1.180

20

1.7. TEMA DE CONTROL

1. Metoda inventarului permanent – inregistrari contabile.

2. Inregistrari contabile in cazul aceptarii si incasarii creantelor pe

baza de efecte de primit.

3. Care sunt modalitatile de incasarea a efectelor de comert?

Exemplificati apoi cu ajutorul inregistrarilor contabile.

1.8. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE INVATARE

1. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor economici

conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP



nr.2374/2007 si OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura

Transversal, Bucuresti, 2008 si 2010.

2. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind contabilitatea

financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011, Universitatea

Hyperion, 2011.

3. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a autoarei

efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada

2000-2011.

4. Ustinia, Rachita – Bune practici de inregistrari contabile pentru

activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura

Sitech, Craiova, 2011.

5. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima data

prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si

OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.

6. x x x Colectia de revista: Conta, Editura Intermedia Concept,

Bucuresti, pe perioada 2009-2010.

7. x x x Diverse situatii si monografii contabile din practica

agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti,

2008-2011.

8. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura CECCAR,

Bucuresti, 2010.

9. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si modificata

ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul

nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.

10. x x x OMFP nr.2234/2011 – privind Sistemul de raportare

contabila la 30.VI.2011 a operatorilor economici din Romania.

11. x x x OMFP nr.2239/2011 – privind aprobarea Sistemului

simplificat de contabilitate.




CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA




cunostinte :

inregistrarile contabile referitoare la TVA

inregistrarile contabile in situatia in care constata lipsa de

bunuri din gestiune (pentru care s-a dedus TVA la

achizitie )

contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern

contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de

catre Organele Vamale


2.1. Inregistrarile contabile ale TVA-ului

2.2. Constatari de bunuri lipsa din gestiune pentru care s-a dedus in

contabilitate TVA la achizitie

2.3. Contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA la intern

2.4. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata suspendata de catre

Organele Vamale





Taxa pe valoarea adaugata (TVA) se determina si se

inregistreaza in contabilitate potrivit legii (in prezent este de 24%).

Pentru agentii economici care comercializeaza marfuri, produse si

servicii la intern, TVA datorata bugetului de stat se stabileste ca

diferenta dintre valoarea taxei exigibile (iesite/vandute) aferenta

bunurilor livrate sau serviciilor prestate (4427 “TVA colectata”) si a

taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii prestate

(4426 “TVA deductibila”).

Cotele de impozitare a taxei pe valoarea adaugata au suferit o

serie de modificari in timp, acest procent este stabilit in general, in

functie de politic

In prezent aceasta cota este de 24%, numita si cota standard,

iar pentru anumite produse si servicii speciale medicale sau produse

lactate aceasta cota este de 9%, numita si cota redusa.

2.1. INREGISTRARILE CONTABILE ALE TVA-ULUI

In contabilitate evidenta taxei pe valoarea adaugata se tine pe

Jurnale de TVA in ordinea cronologica intrarilor si iesirilor, adica atat

la cumparare (4426 “TVA deductibila”), cat si la vanzare (4427 “TVA

colectata”), iar pentru utilizatorii externi (exemplu, Administratiile

financiare) se depune lunar Declaratia 300 “Decont de taxa pe

valoarea adaugata” 1.

1 OMFP nr.1752/17.XI.2005 republicat prin OMEF nr.2374/12.XII.2007 pentru

aprobarea modelului si continutului formularului (300) “Decont de taxa pe valoarea

adaugata”, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.392/11 iunie 2007.



Pentru toate cele cinci tipuri de TVA existente in contabilitatea

financiara din tara noastra, s-a stabilit urmatoarea corelatie intre

aceste conturi, si anume:

Atunci cand:

4426 > 4427 = 4424 rezulta TVA de recuperate

4426 < 4427 = 4423 rezulta TVA de plata

4426 = 4427 = 0 TVA nul

In situatia in care in documentele de comercializare fiscale

(Facturi si Facturi fiscale) a marfurilor si serviciilor prestate este

calculata TVA separat in coloana dedicata taxei pe valoarea adaugata,

iar furnizorul este platitor de TVA, aceasta se deduce si automat prin

efectuarea urmatoarelor calcule:

Exemplificare:

Daca valoarea totala a facturii este de 250.000 lei, iar pe coloana

de TVA nu s-a calculat nimic, marfurile se comercializeaza cu TVA

24%, in aceasta situatie se procedeaza astfel:

(250.000 lei : 1,24) = 201.613 lei (baza sau valoarea fara TVA);

201.613 x 24% = 48.387 lei.

Proba: 201.613 + 48.387 = 250.000 lei.

2.2. CONSTATARI DE BUNURI LIPSA DIN GESTIUNE PENTRU

CARE S-A DEDUS IN CONTABILITATE TVA LA ACHIZITIE

Ca regula generala, in cazul constatarilor de bunuri, lipsa din

gestiune, pentru care s-a dedus taxa pe valoarea adaugata la achizitie,

se considera ca a avut loc o livrare de bunuri cu plata pentru care se

datoreaza TVA. Exceptie fac bunurile pierdute sau furate.



In Normele de aplicare a Codului fiscal2, bunurile pierdute sunt

denumite drept “bunurile disparute in urma unor calamitati naturale,

cum ar fi: inundatiile, alunecarile de teren, sau a unor cauze de forta

majora”. Bunurile furate sunt denumite “bunurile lipsa din gestiune,

neimputabile, pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada

constatarii furtului de la organele de politie, care este acceptata de

societatile de asigurari”.

Normele de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, depasirile de

plafon la protocol/sponsorizare, persoanele impozabile au obligatia de

a intocmi autofacturi, strict pentru scopuri de TVA, in cazul depasirii

plafoanelor indicate (Art.128 (8) lit. f) si Art.129 (5) lit. a) din Codul

fiscal coroborat cu Normele de aplicare).

Autofactura trebuie sa cuprinda la rubrica “Cumparator”: numele,

adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei

impozabile si la denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate:

depasire plafon protocol/sponsorizare/mecenat, dupa caz.

2.3. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTAREA

TVA LA INTERN

In cazul comertului en-detail (cu amanuntul sau bucata) se fac

urmatoarele inregistrari contabile pentru taxa pe valoarea adaugata.

Exemplificare:

Societatea comerciala X cumpara marfuri de la furnizori interni (en-

gros) la preturi negociate in valoare de 2.000 lei si TVA 24%.


1. Se inregistreaza intrarea marfurilor in magazin.

2 Codul fiscal al Romaniei prin Legea nr.571/2003, republicata si modificata ultima

data prin OUG nr.127/8 octombrie 2008.



%

371 “Marfuri”


(2.000 lei x 24%) = 480 lei


2.000

480

2. Adaosul comercial practicat de unitate este in medie de 20%.

371 “Marfuri” = 378 “Diferente de pret la

marfuri”

400 lei

3. Se inregistreaza 4428 “TVA neexigibila” (2.000 + 400) x 24% = 576

lei

371 “Marfuri” = 4428 “TVA neexigibila” 576 lei

4. Se vand marfurile din magazin cu numerar tertilor/clientilor.

5311 “Casa in lei” = %


marfurilor”


2.976 lei

2.400

576



5. La sfarsitul lunii se descarca gestiunea marfuri vandute prin

magazin.

%


marfurile”

378 “Diferente de pret la

marfuri”



2.000

400

576

6. Se efectueaza operatiunea de regularizare a TVA cu ocazia

exigibilitatii.

4427 “TVA colectata” = %


4423 “TVA de plata”

576 lei

480

96

7. Virarea la buget a TVA de plata.

4423 “TVA de plata” = 5121 “Conturi la banci in

lei”

96 lei

8. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.




marfurilor”

= 121 “Profit sau pierdere” 2.400 lei

121 “Profit sau pierdere” = 607 “Cheltuieli privind

marfurile”

2.000 lei

2.4. CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

SUSPENDATA DE CATRE ORGANELE VAMALE

Persoanele juridice impozabile care au beneficiat de suspendarea

platii taxei pe valoarea adaugata la Organele Vamale vor evidentia in

contabilitate operatiunile respective astfel:

Exemplificare:


1. Inregistrarea obligatiei de plata a taxei pe valoarea adaugata

evidentiate in Declaratia vamala de import pentru care beneficiaza de

suspendarea platii la Organele Vamale.

4428 “TVA neexigibila” = 446 “Alte impozite, taxe

si varsaminte

asimilate”

x x x lei

2. Inregistrarea stingerii obligatiei de plata a taxei pe valoarea

adaugata evidentiate in Declaratia vamala de import (DIV), pentru care

beneficiaza de suspendarea platii la Organele Vamale.

446 “Alte impozite, taxe si

varsaminte asimilate”

= 5121 “Conturi la banci in

lei”

x x x lei



4426 “TVA deductibila” = 4428 “TVA neexigibila” x x x lei

3. Inregistrarea stingerii obligatiei de plata a taxei pe valoarea

adaugata catre organele de stat prin compensarea efectuata.

446 “Alte impozite, taxe si

varsaminte asimilate”

= 4424 “TVA de recuperat” x x x lei

4426 “TVA deductibila” = 4428 “TVA neexigibila” x x x lei

4. In situatia in care plata sau compensarea taxei pe valoarea

adaugata se efectueaza in termenele prevazute, agentii economici se

pot efectua direct urmatoarele inregistrari contabile:

In cazul platii:

4426 “TVA deductibila” = 5121 “Conturi la banci in

lei”

x x x lei

In cazul compensarii:

4426 “TVA deductibila” = 4424 “TVA de recuperat” x x x lei

La persoanele juridice care nu sunt inregistrate ca platitori de

taxa pe valoarea adaugata, operatiunile de mai sus vor fi evidentiate

din punct de vedere contabil astfel:

635 “Cheltuieli cu alte

impozite, taxe si varsaminte

asimilate”

= 446 “Alte impozite, taxe

si varsaminte asimilate”

- cu TVA

datorata

446 “Alte impozite, taxe si = 5121 “Conturi la banci in - cu TVA



varsaminte asimilate” lei” platita


1. TVA – aspecte teoretice.

2. Inregistrarile contabile in cazul TVA-ului.

3. Care sunt inregistrarile contabile in cazul constatarilor de bunuri,

lipsa din gestiune, pentru care s-a dedus taxa pe valoarea adaugata

la achizitie ?

2. Inregistrari contabile pentru taxa pe valoarea adaugata in cazul

comertului en-detail (cu amanuntul sau bucata).Exemplificati.


1. Dumitru, Visan – Contabilitatea in comertul exterior, editia a II-

a, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

2. Hennie van Greuning – International financial reporting

standards a practical guide, Rev.2, Editura IRECSON, Bucuresti, 2009.


conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP nr.2374/2007 si

OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal, Bucuresti, 2008

si 2010.



Hyperion, 2011.



5. Ustinia, Rachita – Exemplificari din practica profesionala a

autoarei efecuata la diversi agenti economici din Romania, pe perioada

2000-2011.




OPERATII GENERALE PRIVIND SUBVENTIILE

PENTRU INVESTITII




cunostinte despre :

inregistrarile contabile referitoare la subventiile de primit

inregistrarile contabile referitoare la primirea subventiei

inregistrarile contabile referitoare la achizitionarea bunului

pentru care s-au facut demersuri (un utilaj)

inregistrarile contabile referitoare la plata datoriei fata de

furnizorul de imobilizari

inregistrarile contabile referitoare la amortizarea lunara a

bunului de folosinta indelungata (utilajului)

decontarile contabile referitoare la inregistrarea lunara in

contul de venituri a unei plati din subventii.


3.1. Operatii generale privind subventiile pentru investitii





3.1. OPERATII GENERALE PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU

INVESTITII

Subventiile pentru investitii sunt privite drept sume cu titlul

gratuit, nerambursabile si foarte important, nepurtatoare de dobanda

in scopul finantarii unor investitii pe termen lung.

Contabilitatea subventiilor pentru investitii se realizeaza cu

ajutorul contului 131 “Subventii pentru investitii”.

Alte conturi specifice utilizate sunt: 445 “Subventii” si contul

7584 “Venituri din subventii pentru investitii”.

Exemplificari:


1. Se inregistreaza subventiile de primit.

445 “Subventii” = 131 “Subventii pentru

investitii”

x x x lei

2. Primirea subventiei.

5121 “Conturi la banci in lei” = 445 “Subventii” x x x lei

3. Achizitionarea bunului pentru care s-au facut demersuri (un

utilaj).

% = 404 “Furnizori de x x x lei



2131 “Echipamente

tehnologice”


imobilizari” x x x

x x x

4. Plata datoriei fata de furnizorul de imobilizari.

404 “Furnizori de imobilizari” = 5121 “Conturi la banci in

lei”

x x x lei

5. Amortizarea lunara a bunului de folosinta indelungata

(utilajului).

6811 “Cheltuieli de

exploatare privind

amortizarea imobilizarilor”

= 2813 “Amortizarea

investitiilor mijloacelor

de transport, animalelor,

plantatiilor”

x x x lei

6. Inregistrarea lunara in contul de venituri a unei plati din

subventii.

131 “Subventii pentru

investitii”

= 7584 “Venituri din

subventii pentru

investitii”

x x x lei




1. Ce sunt subventiile pentru investitii? Dati exemple.

2. Inregistrarea contabila in cazul primirii subventiei pentru investitii.

3. Cum se inregistreaza din punct de vedere contabil amortizarea

lunara a bunului de folosinta indelungata (utilajului)?

3.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE

INVATARE



2000-2011.


activitatile curente ale agentilor economici din Romania, Editura Sitech,

Craiova, 2011.

3. x x x Codul fiscal al Romaniei, republicat si modificat ultima

data prin Legea nr.76/1.VII.2010, OUG nr.54/2010, OUG nr.58/2010 si

OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.




agentilor economici pe diferite domenii de activitate, Bucuresti, 2008-

2011.




PRINCIPALELE INFORMATII SI SITUATII PRACTICE

PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI




cunostinte despre :

contabilitatea trezoreriei

cash-flow

titlurile de plasament

casa si conturi la banci

contabilitatea disponibilitatilor in valuta


4.1. Principalele informatii si situatii practice privind contabilitatea

trezoreriei.





4.1. PRINCIPALELE INFORMATII SI SITUATII PRACTICE

PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI

In tara noastra, contabilitatea trezoreriei asigura evidenta

clara si la zi a urmatoarelor informatii/situatii importante:

(i) existenta si miscarea actiunilor detinute la entitatile afiliate

(denumite si titluri de plasament),

(ii) a altor investitii pe termen scurt,

(iii) a disponibilitatilor in conturi la banci si/sau casierie,

(iv) a creditelor bancare pe termen scurt,

(v) a altor valori de trezorerie.

Cash-flow reprezinta „un proces de transformare succesiva In

decursul unei perioade de timp a banilor, in stocuri, creante şi apoi din

nou in lichiditati, şi care reprezinta sângele vietii oricarei companii.

Daca acest circuit este incetinit in mod determinant, starea de

insolvabilitate poate sa apara”, este de parere profesorul american

Robert Higgins.

Suntem de acord numai partial cu opinia distinsului profesor,

care a prezentat intr-un mod simplist circuitul banilor intr-o

intreprindere numai prin prisma activitatii de productie, desfacere şi

incasare, omitând din vedere, faptul ca procesul de „creare a

banilor” intr-o intreprindere este mult mai complex, fiind influentat de

o serie de factori interni sau factori externi procesului respectiv.

„Starea de cash-flow - sustin profesorii americani Belverd E.

Needles Jr., Henry R.Anderson & James C.Caldwell - este o stare

financiara care arata sursele şi utilizarile banilor intr-un exercitiu

financiar.”



Cu alte cuvinte, distinşii profesori pun semnul egalitatii intre

fluxul de numerar şi fluxul de fonduri, opinie care intr-o viziune globala

poate fi acceptata.

Cu toate acestea, abordarea fluxului de numerar prin prisma

fluxului de fonduri, nu poate fi acceptata de noi, intrucat, in primul

rând, mişcarea fondurilor nu surprinde viabilitatea activitatilor de

exploatare, de investitii şi de finantare.

Pe de alta parte, in viziunea anglo-americana variatia trezoreriei

reprezinta o componenta a surselor de finantare a activitatii totale a

intreprinderii.

Titlurile de plasament – sunt de fapt investitii pe termen scurt,

reprezentate prin actiunile si obligatiunile emise si rascumparate in

vederea realizarii unui excedent intr-un termen scurt. Comisioanele si

alte cheltuieli similare efectuate cu ocazia cumpararii titlurilor de

plasament se inregistreaza in contabilitate direct in conturile de

cheltuieli ale exercitiului.

Pentru deprecierea investitiilor pe termen scurt detinute ca active

circulante, la sfarsitul exercitiului financiar N, cu ocazia inventarierii, pe

seama cheltuielilor, se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare. La

iesire din gestiunea entitatii a investitiilor pe termen scurt, eventualele

ajustari pentru pierderi de valoare se anuleaza.

Casa si conturi la banci - cuprind: disponibilitatile in lei si

valute (devize), creditele bancare pe termen scurt, inclusiv dobanzile

aferente, valorile de incasat, conturi curente, dobanzi de platit si de

incasat, sumele virate sau depuse la banci in numerar sau prin

mandate postale, pe baza de documente prezentate entitatii si

neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont

distinct.

Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca

in parte. Contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci sau in casieria



societatii, precum si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si

platilor efectuate, se tine distinct in lei si in valuta.

Contabilitatea disponibilitatilor in valuta aflate in banci sau

in casieria societatii, precum si a miscarii acestora, se tine distinct

pentru activitati fara scop patrimonial si separat pentru activitati

economice. Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se

inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca

Nationala a Romaniei.

Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in

contabilitate la cursul utilizat de Banca Comerciala Romana, la care se

efectueaza licitatia cu valuta, acreditive si depozite pe termen scurt in

valuta, fara ca acestea sa genereze in contabilitate diferente de curs

valutar (±).


1. Contabilitatea provizioanelor.

2. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung.

3. Contabilitatea acreditivelor in lei si valuta.




Hyperion, 2011.





2000-2011.



Craiova, 2011.



OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.



2011.

6. x x x Ghidul expertului contabil, editia a II-a, editura

CECCAR, Bucuresti, 2010.




CONTABILITATEA INVESTITIILOR PE TERMEN

SCURT




cunostinte despre :

investitii, investitii pe termen scurt

inregistrarile contabile referitoare la investitii pe termen

scurt


5.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt



5.1. CONTABILITATEA INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT

Investitii pe termen scurt se evalueaza la costul de

achizitie/pretul de cumparare sau la valoarea stabilita potrivit

contractelor incheiate intre parti.



Contabilitatea se tine cu ajutorul Clasei 5 de conturi, Grupa 50

“Investitii pe termen scurt”, formata din urmatoarele conturi sintetice

de gradul I:

contul 501 “Actiuni detinute la entitatile afiliate” (A) ;

contul 505 “Obligatiuni emise si rascumparate” (A);

contul 506 “Obligatiuni” (A);

contul 508 “Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate” (A);

contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen

scurt” (P).

Exemplificare:


1. Entitatea X rascumpara 1.000 obligatiuni a 5 lei bucata, iar plata

se face in numerar.

505 “Obligatiuni emise si

rascumparate”

= 5311 “Casa in lei” 5.000 lei

2. Se inregistreaza anularea obligatiunilor emise si

rascumparate.

161 “Imprumuturi din

emisiuni de obligatiuni”

= 505 “Obligatiuni emise si

rascumparate”

5.000 lei

3. Entitatea cumpara 200 obligatiuni la un pret de 5 lei bucata,

cu plata prin virament.



506 “Obligatiuni” = 5121 “Conturi la banci in

lei”

1.000 lei

4. Ulterior, aceasta entitate vinde 100 bucati cu 6 lei bucata, cu

incasare pe loc in numerar.


506 “Obligatiuni”

764 “Venituri din

investitii

financiare cedate”

600 lei

500

100

5. Dupa 7 zile, entitatea vinde 100 obligatiuni cu 4,90 lei bucata.

%

5311 “Casa in lei”


investitiile financiare

cedate”

= 506 “Obligatiuni”

500 lei

490

10


1. Ce reprezinta investitiile pe termen scurt?

2. Cum se inregistreaza din punct de vedere contabil anularea

obligatiunilor emise si rascumparate?



3. Cum se inregistreaza in contabilitate vanzarea si incasarea in

numerar (in lei) a unor produse achizitionate anterior?






Hyperion, 2011.



2000-2011.



OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.



2011.




OPERATIUNILE DE ACOPERIRE A FLUXURILOR DE

TREZORERIE IMPOTRIVA RISCURILOR




cunostinte despre :

tehnicile de protectie contra riscurilor financiare

hedging-ul

tratamentul contabil specific hedging-ului

variatiile de valoare ale instrumentului de acoperire

variatiile de valoare ale instrumentului acoperit


6.1. Aspectele teoretice

6.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni





6.1. ASPECTELE TEORETICE PRIVIND OPERATIUNILE DE

ACOPERIRE A FLUXURILOR DE TREZORERIE IMPOTRIVA

RISCURILOR

Pe pietele internationale actuale, una dintre cele mai utilizate

tehnici de protectie contra riscurilor financiare este acoperirea

(hedging-ul).

Din perspectiva economica, intr-o relatie de acoperire prezinta

importanta realizarea compensarii riscurilor si reducerea expunerilor,

efectele economice ale unei asemenea operatiuni fiind aceleasi,

indiferent de tipul riscului financiar acoperit.

Din punct de vedere contabil, hedging-ul presupune

desemnarea unuia sau mai multor instrumente de acoperire, astfel

incat modificarea valorii juste a acestora sa compenseze, total sau

partial, modificarile valorii juste/fluxurilor de trezorerie aferente unui

element acoperit.

Consecintele contabile ale acestui tratament difera in functie de

clasificarea operatiunii in una dintre aceste trei categorii:

(i) acoperirea valorii juste,

(ii) acoperirea fluxurilor de trezorerie

(iii) acoperirea investitiei nete in entitati externe.

De aceea, contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscurilor

(hedge accounting) reprezinta un tratament contabil special care

urmareste cunoasterea concomitenta (in contul 121 “Profit sau

pierdere”), imediata sau amanata, a castigurilor si pierderilor aferente

tranzactiei de acoperire si elementului acoperit.

Operatiunile de acoperire a fluxurilor de trezorerie sunt cele in

care elementul acoperit este un flux de trezorerie viitor, aferent fie



unui activ sau unei datorii detinute, fie unei tranzactii prognozate si

foarte probabile.

Din cauza riscurilor foarte numeroase ce caracterizeaza

activitatea economica actuala, firmele nu mai sunt multumite doar cu

protejarea expunerilor din bilant sau a angajamentelor ferme. In

prezent, sunt necesare si operatiuni de acoperire a tranzactiilor

prognozate.

Acestea difera de angajamentele ferme prin urmatoarele

trasaturi 3:

tranzactiile ferme au termene fixe si sunt cerute, spre deosebire

de cele anticipate, care nu au termene stabilite si sunt nesigure;

riscul major legat de angajamentele ferme este cel al variabilitatii

fluxurilor viitoare de trezorerie din cauza modificarii ratelor de

schimb/de dobanda, in timp ce in cazul tranzactiilor prognozate

variabilitatea fluxurilor este si mai mare ca urmare a riscului de pret si

a celui de neincredere a tranzactiei. Din aceste motive, protejarea

fluxurilor de trezorerie impotriva riscurilor este mai des intalnita la

tranzactiile anticipate decat la angajamentele ferme.

6.2. TRATAMENTUL CONTABIL SPECIFIC ACESTOR TIPURI DE

OPERATIUNI 4

Importanta acestui tip de tratament contabil consta in aceea

ca, partea eficienta a operatiunii de acoperire a fluxurilor de trezorerie

se recunoaste in capitalurile proprii pana cand elementul protejat

afecteaza rezultatul net al perioadei5.

3 A.J.Pahler, Advanced Accounting. Concepts and Practice, 8th edition, Thomson

South-Western, Ohio, 2003. 4 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania. 5 J. Okochi, Cash Flow Hedging’s Impact on Book Valuation, London, 2002.



Din acest motiv, in cazul existentei unui numar insemnat de

astfel de operatiuni de acoperire si al recunoasterii unor sume

importante in capitalurile proprii, investitorii unei intreprinderi trebuie

sa acorde atentie sporita capitalurilor sale proprii atunci cand iau

decizii economice.

In cele mai multe cazuri, este indicata consultarea unui specialist

independent inainte de efectuarea investitiei intr-o societate care

realizeaza operatiuni de acoperire a fluxurilor de trezorerie.

Tratamentul contabil:

Variatiile de valoare ale instrumentului de acoperire sunt

recunoascute fie in capitalurile proprii, daca sunt asociate acoperirii

eficiente a riscurilor, fie in rezultatul net al perioadei, daca acoperirea

nu este eficienta6;

Variatiile de valoare ale instrumentului acoperit, care sunt

inregistrate in capitalurile proprii, sunt reprezentate de minimum dintre

castigurile/ pierderile cumulate aferente instrumentului de acoperire

care au compensate, inca de la inceput, modificarile fluxurilor de

trezorerie viitoare previzionate, exclusiv partea ineficienta a acoperirii,

pe de o parte, si valoarea justa a modificarilor cumulate ale fluxurilor

de trezorerie viitoare ale elementului acoperit, de la inceperea relatiei

de acoperire, pe de alta parte;

Orice parte din profitul sau pierderea asociata instrumentului de

acoperire, considerata ineficienta va fi imediat reflectata in rezultatul

perioadei sau in capitalurile proprii (daca instrumentul de acoperire

este un activ disponibil pentru vanzare);

6 Partea ineficienta a instrumentului derivat de acoperire se recunoaste in contul de

rezultate. Ineficienta instrumentului nederivat de acoperire se inregistreaza in

rezultatul net sau in capitalurile proprii, dupa caz.



Un element specific exclus din dimensiunea castigului sau pierderii

aferente fluxurilor de trezorerie ale instrumentului de acoperire va fi

recunoscut in contul 121 “Profit sau pierdere” al perioadei respective.


1. Acoperirea (hedging-ul) – aspecte teoretice.

2. Tranzactiile ferme.

3. Angajamentele ferme.

4. Contabilitatea operatiunilor de regularizare si asimilate.







si 2010.



Craiova, 2011.



OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.





6. x x x Legea Contabilitatii nr.82/1991 - republicata si

modificata ultima data prin OMFP nr.3055/29.X.2009, Ordinul

nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.



8. x x x Colectia de revista: Contabilitatea, expertiza si auditul

afacerilor, Editura CECCAR, Bucuresti, pe perioada 2009-2010.




CONTABILITATEA TRANZACTIILOR LA BANCI




cunostinte despre :

inregistrarile contabile ale diverselor operatiuni bancare in

lei


valuta


7.1. Reflectarea in contabilitate a diverselor operatiuni bancare in

lei

7.2. Tratamentul contabil specific acestor tipuri de operatiuni



Cu ajutorul conturilor din Clasa 5 “Conturi de trezorerie”, Grupa

51 “Conturi la banci” se reflecta in contabilitatea bancilor urmatoarele

operatiuni economico-financiare privind cecuri de incasat, avansuri de



trezorerie, dobanzi de incasat, acreditive in lei, lichiditatile si creditele

bancare pe termen scurt si dobanzile aferente acestora etc.

Conturile sintetice de gradul I din aceasta grupa:

- contul 511 “Valori de incasat” (A);

- contul 512 “Conturi curente la banci” (B);

- contul 518 “Dobanzi” (B);

- contul 519 “Credite bancare pe termen scurt” (P).

7.1. REFLECTAREA IN CONTABILITATE A DIVERSELOR

OPERATIUNI BANCARE IN LEI 7

Exemplificari:

1. Se primeste o fila de CEC de la un client pentru marfurile

livrate, in valoare de 1.400 lei.

5112 “Cecuri de incasat” = 411 “Clienti” 1.400 lei

2. Se incaseaza fila de CEC in valoare de 1.400 lei prin

intermediul bancii.


lei”

= 5112 “Cecuri de incasat” 1.400 lei

3. Se depune la banca numerar in suma de 2.000 lei.

581 “Viramente interne” = 5311 “Casa in lei” 2.000 lei

7 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.




lei”

= 581 “Viramente interne” 2.000 lei

4. Se achita un efect comercial in valoare de 3.000 lei prin

intermediul serviciilor bancii.


lei”

3.000 lei

5. Se inregistreaza dobanda bancara cuvenita agentului

economic pentru disponibilul aflat la banca, la termen de 12 luni in

suma de 200 lei.

5187 “Dobanzi de incasat” = 766 “Venituri din dobanzi” 200 lei

6. Se incaseaza dobanda bancara conform extrasului de cont.


lei”

= 5187 “Dobanzi de incasat” 200 lei

7. Se acorda un avans de 400 lei administratorului firmei.

542 “Avansuri de

trezorerie”

= 5311 “Casa in lei” 400 lei

8. La sosirea din delegatie, administratorul prezinta documentele

justificative (bilete de calatorie, chitanta hotel) suma de 300 lei, din

care, TVA 48 lei, iar suma necheltuita o depune la casierie.



%

625 “Cheltuieli cu

deplasari,

detasari si transferari”


5311 “Casa in lei”

= 542 “Avansuri de

trezorerie”

400 lei

252

60

88

9. Se achita salariile personalului in suma de 20.000 lei.

421 “Personal-salarii

datorate”

= 5311 “Casa in lei” 20.000 lei

10. Se deschide un acreditiv pentru plata marfurilor in suma de

5.000 lei.

581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la banci in

lei”

5.000 lei

5411 “Acreditive in lei” = 581 “Viramente interne” 5.000 lei

11. Furnizorului i se achita suma de 4.000 lei, inclusiv TVA 24%,

plata se face din acreditivul constituit la banca.

401 “Furnizori” = 5411 “Acreditive in lei” 4.000 lei

12. Diferenta neconsumata din acreditiv se restituie la banca

(5.000 lei – 4.000 lei) = 1.000 lei.



581 “Viramente interne” = 5411 “Acreditive in lei” 1.000 lei


lei”


13. Se obtine un credit bancar pe termen scurt in valoare de

3.000 lei, dobanda aferenta fiind de 100 lei.


lei”

= 5191 “Credite bancare pe

termen scurt”

3.000 lei


dobanzile”

= 5198 “Dobanzi aferente

creditelor bancare pe

termen scurt”

100 lei

14. Se incaseaza in numerar suma de 2.000 lei reprezentand

incasari din vanzarea marfurilor (unitatea nu este platitoare de TVA).

5311 “Casa in lei” = 707 “Venituri din vanzarea

marfurilor”

2.000 lei

15. Suma incasata se depune la banca.

581 “Viramente interne” = 5311 “Casa in lei” 2.000 lei


lei”


16. Conform extrasului de cont al bancii, se incaseaza de la

clienti contravaloarea marfurilor vandute in suma de 6.000 lei.




lei”


7.2. REFLECTAREA IN CONTABILITATE A DIVERSELOR

OPERATIUNI BANCARE IN VALUTA 8

Acordarea si justificarea avansurilor de trezorerie in valuta

pentru deplasari in interes de serviciu in strainatate se face pe baza

Ordinului de deplasare, iar disponibilul se ridica de la casieria societatii.

Drepturile banesti de delegare, detasare si deplasare in interersul

serviciului sunt deductibile numai in limita prevederilor cuprinse in

actele normative in vigoare, constatate prin documente justificative.

Legea nr.571/2003 - privind Codul fiscal prevede: “Suma

cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru

deplasari in strainatate (in valuta) si in Romania (in lei), este in limita

a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care

contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii

precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata

salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in

exercitiul financiar curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la

nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in special”.

Pentru a reda inregistrarile contabile care se efectueaza in

contabilitate in legatura cu acordarea si justificarea avansurilor de

trezorerie in valuta, se prezinta urmatoarea situatie intalnita in practica

agentilor economici.

Exemplificare:

- Suma avansului in valuta acordat:………….………………………..... 2.000 euro




- Cursul valutar al monedei euro la data acordarii avansului: 4,25 lei/

euro

- Cheltuieli in valuta efectuate in interesul serviciului (diurna,

cazare, transport)...........................................................

1.800 euro

- Cursul valutar al monedei euro la data depunerii decontului\

de cheltuieli efectuate: …………………….................................

4,30 lei/

euro

- Cursul valutar al monedei euro la data platii diferentelor

cheltuite in plus in valuta: …………………………………………………….

-

Din informatiile prezentate mai sus, se observa ca suma totala a

cheltuielilor in valuta efectuate cu ocazia deplasarii in strainatate in

interesul serviciului (1.800 euro) este mai mica decat avansul de

trezorerie acordat in valuta (2.000 euro), iar cursul valutar al monedei

in euro la data justificarii avansului (4,30 lei/euro) este mai mare decat

cel de la data primirii avansului spre decontare (4,25 lei/euro).

Inregistrari contabile9:

1. Inregistrarea numerarului in valuta ridicate din contul de

disponibilitati din banca pe baza documentatiei prezentate bancii

(2.000 euro x 4,25 lei/euro = 8.500 lei).

581 “Viramente interne” = 5124 “Conturi la banci in

valuta”

8.500 lei

2. Inregistrarea in contabilitate a societatii in “Registrul de casa

in valuta” a sumei in valuta ridicate de la banca (2.000 euro x 4,25

lei/euro = 8.500 lei).




5314 “Casa in valuta” = 581 “Viramente interne” 8.500 lei

3. Inregistrarea acordarii avansului de trezorerie pe baza

dispozitiei de plata catre casierie (2.000 euro x 4,25 lei/euro = 8.500

lei).

542 “Avansuri de

trezorerie”

= 5314 “Casa in valuta” 8.500 lei

4. Inregistrarea cheltuielilor de deplasare efectuate in valuta in

interesul serviciului conform Decontului de cheltuieli si a documentelor

justificative prezentate in contabilitate (bilete de avion, note de plata

hotel, transport, etc.): (1.800 euro x 4,25 lei/euro) = 7.650 lei.


deplasari,

detasari si transferari”

= 542 “Avansuri de

tezorerie”

7.650 lei

5. Inregistrarea sumei (in valuta) depuse la casierie societatii din

avansul primit de la trezorerie pe baza Dispozitiei de incasare de catre

casieria societatii si a Chitantei pentru operatii in valuta: (200 euro x

4,30 lei/euro = 860 lei).

5314 “Casa in valuta”

(200 euro x 4,25 lei/euro) =

850 lei,

(200 euro x 0,05 lei/euro) =

10 lei.

= %

542 “Avansuri de

trezorerie”

765 “Venituri din diferente

de curs valutar”

860 lei

850

10




1. Contabilitatea viramentelor interne.

2. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul unitatii.

3. Contabilitatea dobanzilor datorate tertilor.

4. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare.




2011.





nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.










INFORMATII SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND

CHELTUIELILE10




cunostinte despre :

cheltuielile intreprinderii si/sau agentilor economici

pierderile intreprinderii si/sau agentilor economici

cheltuielile de exploatare si structura lor

cheltuielile financiare si structura lor

cheltuieli extraordinare si structura lor

cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru

depreciere sau pierdere de valoare si structura lor

inregistrarile contabile referitoare la cheltuielile privind stocurile


valuta


8.1. Aspectele teoretice

8.2. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile






8.1. ASPECTELE TEORETICE

In general cheltuielile intreprinderii si/sau agentilor economici

sunt definite ca fiind valori platite sau de platit in momentul in care se

contracteaza obligatia financiara fata de furnizori pentru materiile

prime primite, materiale, produse, produse finite, semifabricate,

diferite stocuri, lucrari, servicii prestate, cheltuieli cu personalul,

amortizarile si ajustarile, provizioanele, decontari cu bugetul statului,

precum si diferite cheltuieli financiare si extraordinare etc.

Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice curente

sau viitoare si pot rezulta sau nu, ca urmare a desfasurarii activitatii

curente a entitatii in cadrul fiecarui exercitiu financiar.

“Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale

utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte

contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a

efectuat, la imobilizarile corporale sau drept cheltuieli in perioada in

care au fost efectuate in functie de beneficiile economice aferente,

similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale

proprii”11.

Contabilitatea cheltuielilor intr-o intreprindere se tine pe diferite

feluri de cheltuieli, si anume dupa natura lor:

(i) Cheltuieli de exploatare, in care se cuprind:

- materiile prime,

11 Conform cu OMEF nr.2374/12.XII.2007, Art.III, pct.6 (2).



- materiale consumabile,

- materiale auxiliare,

- costul de achizitie al materialelor pentru ambalat nestocate si al

obiectelor de inventar consumate trecute direct pe cheltuieli,

- costul energiei si apei consumate, valoarea animalelor si

pasarilor,

- costul marfurilor vandute si ambulate etc.;

(ii) Cheltuieli financiare cuprind:

- pierderi din creante legate de participatii;

- cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferentele de

curs valutar nefavorabile (-),

- cheltuieli privind dobanzile pentru imprumuturile acordate de

banci pentru exercitiul financiar in curs,

- sconturi si reduceri acordate clientilor, pierderi din creante de

natura financiara si altele;

(iii) Cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente

extraordinare);

(iv) Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile

pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu

impozitul pe profit si alte impozite, calculate potrivit legii, se

evidentiaza distinct, in functie de natura lor.

Toate conturile din Clasa 6 de conturi “Conturi de cheltuieli” sunt

conturi cu functia contabila de activ, deci, incep sa functioneze prin a



se debita in cursul fiecarei luni (perioade de gestiune:

luna/semestru/an) si se crediteaza provizoriu la sfarsitul fiecarei

perioade de raportare, iar rezultatul definitiv al exercitiului financiar se

stabileste anual si reprezinta soldul final al contului 121 “Profit sau

pierdere”.

Conturile sintetice de gradul I (formate din trei cifre) din aceasta

clasa de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice (formate din patru

cifre), in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau

potrivit necesitatilor proprii ale fiecarei entitatii. Cheltuielile legate de

emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct In

capitalurile proprii ale entittatii (contul 149 “Pierderi legate de

emiterea, rãscumpãrarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau

anularea instrumentelor de capitaluri proprii”) atunci când nu sunt

Indeplinite conditiile pentru recunoasterea lor ca imobilizãri

necorporale (contul 201 “Cheltuieli de constituire”).

Clasa 6 de conturi “Conturi de cheltuieli” este formata din 10

grupe de conturi, si anume12:

Grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile”;

Grupa 61 “Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de

terti”;

Grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”;

Grupa 63 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte

asimilate”;

Grupa 64 “Cheltuieli cu personalul”;

Grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare”;

Grupa 66 “Cheltuieli financiare”;

Grupa 67 “Cheltuieli extraordinare”;

12 Potrivit Planului de Conturi General (PCG).



Grupa 68 “Cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru deprecierea sau pierderea de valoare”;

Grupa 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”.

In continuare se prezinta principalele tipuri de inregistrari

contabile13 privind cheltuielile societatii comerciale X.

8.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND STOCURILE 14

Exemplificare:


1. Includerea in cheltuielile exercitiului a materiilor prime

constatate lipsa, la pretul standard de 150 lei si a diferentei de pret

(100 lei / 2.000 lei = 0,05; 0,05 x 150 lei = 8 lei) aferente acestor

active circulante iesite din gestiunea unitatii in acest mod.

601 “Cheltuieli cu materiile

prime”

= %


308 “Diferente de pret

la materii prime

si

materiale”

158 lei

150

8

13 Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata prin Legea nr.86/2008, Art.III, pct.6

(2), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.292/15.IV.2008, dandu-se

textelor o noua numerotare. 14 Din practica profesionala a autoarei efectuata la diversi economici din Romania.



2. Darea in productie a materiilor prime in valoare de 1.850 lei.

Diferenta de pret in plus aferenta activelor iesite din gestiunea entitatii

prin includerea lor pe cheltuieli este de 93 lei (0,05 x 1.850 lei = 93

lei).


prime”

= %


308 “Diferente de pret la

materii prime si

materiale”

1.943 lei

1.850

93

3. La sfarsitul lunii august anul N (2011) se face transferul

intregului sold de 2.100 lei al contului de cheltuieli cu materiile prime

in contul de calcul al rezultatului exercitiului.

121 “Profit sau pierdere” = 601 “Cheltuieli cu

materiile prime”

2.100 lei

4. In cursul lunii septembrie anul N, se efectueaza un inventar

intermitent si se constata un plus de materii prime, in valoare de 125

lei.

301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu

materiile prime”

250 lei



Aplicatia 1

La data de 1 august anul 2011 (anul N), soldul contului 301

“Materii prime” este de 1.000 lei, exprimat in costul de achizitie.

Peste cateva zile se dau in consum materii prime in valoare de

doar 980 lei, intrucat diferenta de 20 lei, reprezinta perisabilitati care

nu pot fi imputate.

Materiile prime ramase in sectie la sfarsitul lunii august sunt in

valoare de 150 lei. Pentru aceasta suma se elibereaza un Bon de

predare-transfer-restituire si un Bon de consum pentru luna august

(anul N).

La finele luni se constata un plus de inventar in suma de 18 lei.


1. Se inregistreaza iesirea din gestiunea entitatii a materiilor

prime degradate, in valoare de 20 lei.


prime”

= 301 “Materii prime” 20 lei

2. Darea in productie a materiilor prime in valoare de 980 lei, in

baza Bonului de consum nr.11 din 10 august anul N.


prime”

= 301 “Materii prime” 980 lei



3. Scaderea din volumul cheltuielilor cu materiile prime a sumei

de 150 lei, reprezentand valoarea acestor bunuri ramase neconsumate

la finele lunii august, conform documentului de restituire.

301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu

materiile prime”

150 lei

4. La sfarsitul lunii august, conform notei contabile se face

transfer a intregului sold de 850 lei al contului de cheltuieli cu materiile

prime la contul 121 “Profit sau pierdere”.

121 “Profit sau pierdere” = 601 “Cheltuieli cu

materiile

prime”

850 lei

5. Se inregistreaza darea in consum a materiilor prime ramase in

Sectia de productie in valoare de 150 lei, conform Bonului de consum

nr.1 din data de 1 septembrie anul N, inregistrarea plusului in suma de

18 lei constatat la inventariere la finele lunii si inchiderea contului de

cheltuieli la finele exercitiului financiar cu soldul sau de 132 lei.


prime”


121 “Profit sau pierdere”

=

=

=



prime”


prime”

150 lei

18 lei

132

lei



Aplicatia 2

In gestiunea societatii comerciale X, materialele existente pe

stoc la data de 30 septembrie anul N se compun din urmatoarele

elemente:

- Materiale auxiliare………………………………………………………………. 1.000

lei

- Combustibili………………………………................................... 3.800

lei

- Materiale pentru ambalat………………………………………………….. 200 lei

- Piese de schimb…………………………………………………………………… 1.400

lei

- Seminte si materiale de plantat………………………………………… 500 lei

- Furaje…………………………………………………………………………………… 400 lei

- Alte materiale consumabile………………………………………………… 900 lei

TOTAL: ……………………………………………………………… 8.200

lei

Toate materialele consumabile au fost date in consum, iar la

finele lunii septembrie anul N se restituie la magazin piese de schimb

in valoare de 100 lei si materiale pentru ambalat in suma de 50 lei.

La inventarierea efectuata pe data de 15 octombrie anul N se

constata lipsuri de materiale pentru ambalat neimputabile in valoare de

10 lei.




1. Se inregistreaza includerea in cheltuielile exercitiului financiar

curent a materialelor consumabile la un cost de achizitie de 8.200 lei,

conform bonurilor de consum.

601 “Cheltuieli cu materialele

auxiliare”


combustibilul”


materialele pentru

ambalat”

6024 “Cheltuieli privind piesele

de schimb”


semintele si materialele de

plantat”


furajele”

6028 “Cheltuieli privind alte

materiale consumabile”

=

=

=

=

=

=

=

3021 “Materiale auxiliare”

3022 “Combustibili”

3023 “Materiale pentru

ambalat”

3024 “Piese de schimb”

3025 “Seminte si

materiale de

plantat”

3026 “Furaje”

3028 “Alte materiale

consumabile”

1.000 lei

3.800 lei

200 lei

1.400 lei

500 lei

400 lei

900 lei

2. Se inregistreaza restituirea la magazin a pieselor de schimb

ridicate in plus in valoare de 100 lei si a materialelor pentru ambalat

nefolosite in suma de 50 lei, in baza Bonului de predare-transfer-

restituire.



3024 “Piese de schimb”

3023 “Materiale pentru

ambalat”

=

=

6024 “Cheltuieli privind piesele

de schimb”


materialele pentru

ambalat”

100 lei

50 lei

3. Inchiderea la sfarsitul exercitiului a conturilor de cheltuieli cu

materialele consumabile pentru intregul sold de 8.050 lei, in baza notei

contabile din data de 30 septembrie anul N.

121 “Profit sau pierdere” = %


materialele auxiliare”


combustibilul”


materialele pentru

ambalat”


piesele de schimb”


semintele si materialele

de plantat”


furajele”

6028 “Cheltuieli privind alte

materiale consumabile”

8.050 lei

1.000

3.800

150

1.300

500

400



900

4. Iesirea din gestiunea societatii comerciale X a materialelor

pentru ambalat neimputabile in valoare de 10 lei, constatate lipsa la

inventarierea efectuata in data de 15 octombrie anul N.


materialele pentru ambalat”

= 3023 “Materiale pentru

ambalat”

10 lei

5. Se inregistreaza la sfarsitul perioadei de gestiune (31

octombrie anul N) a contului de cheltuieli privind materialele pentru

ambalat cu intregul sold in suma de 10 lei.

121 “Profit sau pierdere” = 6023 “Cheltuieli privind

materialele pentru

ambalat”

10 lei


1. Cheltuieli – aspecte teoretice.

2. Clasificarea cheltuielilor.

3. Care sunt inregistrarile contabile in cazul cheltuielilor privind

stocurile?



4. Cum se inregistreaza cheltuielile in contabilitate la sfarsitul fiecarei

luni?

5. Contabilitatea operatiunilor in curs de clarificare.

6. Contabilitatea ambalajelor.

7. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si

productiei in curs de executie.

8. Contabilitatea impozitelor si taxelor locale.

9. Contabilitatea privind impozitul pe profit.

8.4. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII








si 2010.



Hyperion, 2011.



2000-2011.




INFORMATII SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND

VENITURILE15




cunostinte despre :

venitul contabil

cresterea sau reducerea rezultatelor perioadei curente

veniturile din activitati curente si structura lor

valoarea justa

contabilitatea cifrei de afaceri

contabilitatea veniturilor extraordinare


9.1. Apectele teoretice

9.2. Contabilitatea cifrei de afaceri

9.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare






9.1. APECTELE TEORETICE

IAS 18 “Venituri din activitati curente” stabileste criterii care

trebuiesc indeplinite inainte ca venitul din activitati curente sa fie

obtinut (si prin urmare recunoscut) in situatiile financiare intocmite pe

baza de IFRS 216.

Venitul contabil este generat atunci cand veniturile din

activitatile curente si cheltuielile asociate acestora sunt recunoscute in

contul 121 “Profit sau pierdere”. Principiile de recunoastere si de

independenta sunt cele care determina momentul in care are loc

recunoasterea in contul de profit sau pierdere.

Atunci cand o societate isi prezinta in mod intentionat rezultatele

financiare sau conditia financiara, sau ambele, ea desfasoara o

manipulare financiara. In general, societatile se angajeaza in astfel de

activitati cu scopul de a-si ascunde problemele operationale. Cand

societatile sunt prinse, se confrunta cu pierderea increderii

investitorilor in conducere si cu o cadere ulterioara a pretului actiunilor

societatii in cauza.

Cele doua strategii de baza care fundamenteaza toate

manipularile contabile specifice sunt:

(1) Cresterea rezultatelor perioadei curente prin supraevaluarea

veniturilor din activitatile curente si a castigurilor sau prin

subevaluarea cheltuielilor;

(2) Reducerea rezultatelor perioadei curente prin subevaluarea

veniturilor din activitatile curente sau supraevaluarea cheltuielilor.

Exista probabilitatea ca o societate sa adopte o astfel de strategie

pentru a-si transfera rezultatele intr-o alta perioada de gestiune in care

acestea ar putea fi necesare.

16 Standardele Internationale de Raportare Financiara 2, editor CECCAR, Bucuresti,

2009.



Veniturile din activitati curente sunt definite ca fiind, intrarea

bruta a beneficiilor economice aparute in cursul normal al activitatii,

din cursul unei perioade de gestiune sau care se materializeaza in

cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat contributiile din partea

participantilor la capital.

IAS 18 “Venituri dun activitati curente”, vizeaza tratamentul

contabil al veniturilor din urmatoarele tipuri de activitati:

vanzarea de bunuri;

prestarea de servicii;

utilizarea de catre altiii a activelor entitatii purtatoare de dobanzi

(IAS 39 “Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”);

redevente;

dividende (IAS 39 “Instrumente financiare: recunoastere si

evaluare”).

Veniturile din activitati curente exclud:

sumele colectate in numele unor terte parti, de exemplu, TVA;

venitul aferent contractelor de leasing (IAS 17 “Leasing”);

investitiile contabilizate prin punere in echivalenta (IAS 28

“Investitii in entitati asociate”);

contractele de asigurari (IFRS 2 “Standardele Internationale de

Raportare Financiara 2”);

modificarile valorii juste a activelor si datoriilor financiare (IAS 39

“Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”);

recunoasterea initiala si modificarile valorii juste a activelor

biologice (IAS 41 “Agricultura”).

Valoarea justa este suma pentru care un activ poate fi

tranzactionat sau o datorie poate fi decontata, intre parti interesate, in



cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii

obiective.

Randamentul efectiv al unui activ este rata dobanzii necesara

pentru actualizarea fluxurilor viitoare de intrari si de numerar,

preconizate sa apara de-a lungul duratei de viata a activului, pentru a

egala valoarea contabila initiala a activului.

Vanzari plus service se refera la situatia in care pretul de

vanzare al unui produs include o suma pentru service ulterior, iar

partea din venituri aferenta efectuarii service-ului este inregistrata in

avans de-a lungul perioadei in care este efectuat service-ul.

Onorariile pentru serviciile financiare sunt recunoscute

imediat ca venituri, numai daca au fost inregistrate la valoarea lor

justa si sunt parte integranta a randamentului efectiv al unui

instrument financiar (de exemplu, capitalurile proprii).

Onorariile de angajament aferente imprumuturilor initiate

direct sunt inregistrate in avans si recunoscute ca ajustari ale ratei

efective a dobanzii sau sunt recunoscute ca venit la data expirarii

premature a angajamentului.

Venituri din dobanzi sunt recunoscute periodic si proportional

pe baza randamentului efectiv al activului, folosind rata efectiva a

dobanzii, IAS 39 “Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”.

Redeventele sunt recunoscute pe baza contabilitatii de

angajamente economice, respectiv fondul comercial al contractelor

relevante.

Dividendele sunt recunoscute numai in momentul in care este

stabilit nivelul si dreptul de a primi plata acestora.

Acordurile de rascumparare apar atunci cand o entitate vinde

bunuri si imediat incheie un contract pentru rascumpararea lor la o

data ulterioara.



Incertitudinea legata de colectarea/incasarea unor sume care

sunt deja incluse in venituri din activitati curente este tratata ca o

cheltuiala, sau mai precis ca o ajustare a veniturilor.

9.2. CONTABILITATEA CIFREI DE AFACERI17

Toate conturile din clasa 7 “Conturi de venituri” au functia

contabila de pasiv, deci, incep sa functioneze prin a se credita si sunt

conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si a

Normelor metodologice de functionare a conturilor si Ordinul

nr.1879/6.VI.2010.

Exemplificare:

1. Se inregistreaza valoarea redeventelor pentru concesiuni, a

locatiilor de gestiune si a chiriilor pentru care au fost emise facturi

catre concesionari, locatari si chiriasi in suma de 3.000 lei, TVA 24%.


461 “Debitori diversi” = %

706 “Venituri din

redevente, locatii de

gestiune si chirii”


3.720 lei

3.000

720




2. Sumele incasate in avans pentru redevente, locatii de gestiune si

chirii, care se formeaza venituri ale exercitiului in curs, in valoare de

2.250 lei.

472 “Venituri inregistrate

in avans”




2.250 lei

3. Se inregistreaza sumele datorate de personal reprezentand

chirii, care formeaza venituri ale entitatii, in suma de 3.050 lei.

4281 “Venituri inregistrate

in avans”




3.050 lei

4. Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri la sfarsitul

lunii.

706 “Venituri din



= 121 “Profit sau

pierdere”

8.300 lei

Aplicatia 1

Societatea comerciala X vinde marfuri cu livrare directa catre

clienti pe baza de Facturi fiscale ce se vor incasa ulterior.



- Pret de vanzare....................................................... 5.550 lei

- TVA 24%................................................................ 1.332 lei

TOTAL: ……………………………………………………………………………… 6.882 lei

1. Se inregistreaza vanzarea directa a marfurilor catre clienti.



marfurilor”


6.882 lei

5.550

1.332

2. Se inregistreaza vanzarea de marfuri pentru care nu s-au

intocmit Facturi fiscale.

- Pret de vanzare......................................................... 2.800 lei

- TVA 24%.................................................................. 672 lei

TOTAL: ……………………………………………………………………………….. 3.472 lei

418 “Clienti-facturi de

intocmit”

= %


marfurilor”


3.472 lei

2.800

672



3. Sumele incasate in numerar din vanzarea marfurilor cu

amanuntul sunt de 3.500 lei, inclusiv TVA (TVA = 3.500 lei : 1,24%) =

677 lei.



marfurilor”


3.500 lei

2.823

677

4. Se inregistreaza inchiderea contului de venituri.


marfurilor”

= 121 “Profit sau

pierdere”

11.173 lei

9.3. CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE

Veniturile extraordinare sunt recunoscute in contabilitate de

Contul 771 “Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si

altele similare”, este singurul cont cu care se opereaza in aceasta

grupa de conturi, si anume veniturile rezultate din compensatiile

primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente

extraordinare.

Exemplificare:


1. Se inregistreaza sumele primite sau de primit drept

compensatie pentru pierderi inregistrate de o societate pentru



exercitiul financiar (N-1) (anul 2010), ca urmare a efectuarii unor

cheltuieli generate de evenimentele extraordinare.


lei”

sau

445 “Subventii”

=

=

771 “Venituri din subventii

pentru evenimente

extraordinare si altele

similare”

771 “Venituri din subventii

pentru evenimente

extraordinare si

altele similare”

15.000 lei

15.000 lei

Contului 771 “Venituri din subventii pentru evenimente

extraordinare si altele similare” se Inchide la sfârşitul perioadei de

gestiune prin creditul contului 121 “Profit sau pierdere”.

Nu are sold la sfârşitul perioadei.


1. Veniturile din activitati curente – aspecte teoretice.

2. Cum se inregistreaza in contabilitate valoarea redeventelor pentru

concesiuni, a locatiilor de gestiune si a chiriilor pentru care au fost

emise facturi catre concesionari, locatari si chiriasi?

3. Veniturile extraordinare – aspecte teoretice.

4. Cum se inregistreaza in contabilitate sumele incasate in numerar

din vanzarea marfurilor cu amanuntul?









si 2010.



Hyperion, 2011.



2000-2011.




CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND

REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (CONTUL

121 “PROFIT SAU PIERDERE”)




cunostinte despre :

rezultatul exercitiului financiar (contul 121 “profit sau pierdere”)

ce trebuie facut pentru fiecare inchidere contabila a unei luni

inregistrarile contabile legate de inchiderea lunara a cheltuielilor

si a veniturilor


10.1. Contabilitatea operatiunilor privind rezultatul exercitiului

financiar (contul 121 “profit sau pierdere”)





10.1. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND

REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (CONTUL 121

“PROFIT SAU PIERDERE”)

Acest cont se utilizeaza in contabilitatea financiara la sfarsitul

fiecarei perioade de gestiune (luna/trimestru/semestru/an) cu ajutorul

caruia se stabileste daca unitatea respectiva a lucrat pe profit sau

pierdere. Este un cont mai special denumit in practica contabila ca fiind

un cont care reflecta rezultatul exercitiului financiar.

Exemplificari:


1. La sfarsitul perioadei de gestiune se inregistreaza in creditul

contului 121 “Profit sau pierdere” veniturile realizate de unitate in

cursul luii decembrie 2011.

%


produselor finite”

.

.

.

786 “Venituri financiare din

ajustari pentru

pierdere de valoare”

= 121 “Profit sau

pierdere”

40.000 lei

10.000

.

.

.

2.000

2. Se inregistreaza pierderile rezultate din exercitiul financiar

curent (anul 2011) reportate in exercitiul financiar urmator (2012).



117 “Rezultatul reportat” = 121 “Profit sau pierdere” 1.000 lei

3. La sfarsitul fiecarei luni contul 121 “Profit sau pierdere” se

debiteaza cu toate conturile de cheltuieli.

121 “Profit sau pierdere” = %


materiile

prime”

.

.

.


impozitul pe venit si

cu alte impozite care

nu apar in elementele

de mai sus”18

22.000 lei

12.000

.

.

.

.

800

4. Pierderile acumulate din exercitiile financiare din anii

precedenti se acopera cu profitul contabil realizat in anul curent

(2011).

121 “Profit sau pierdere” = 117 “Rezultatul reportat” 15.000 lei

5. Profitul brut obtinut in cursul anului 2011 se impoziteaza cu o

cota stabilita la nivel national (de exemplu, in prezent cota de

18 Se utilizeaza conform reglementarilor legale in vigoare, 2011-2012.



impozitare stabilita de catre Guvernul Romaniei este de 16%) si se

obtine profitul net.

121 “Profit sau pierdere” = 691 “ Cheltuieli cu

impozitul pe profit”

2.400 lei

6. Profitul net realizat in cursul exercitiului financiar 2011 se

repartizeaza pe destinatii legale la sfarsitul anului sau inceputul anului

2012.

121 “Profit sau pierdere” = 129 “Repartizarea

profitului”

12.600 lei

Ce trebuie facut pentru fiecare inchidere contabila a unei

luni:

Este important ca la fiecare inchidere contabila sa verificam si sa

analizam urmatoarele aspecte, pentru a ne asigura ca am respectat

intocmai cadrul legal care sta la baza situatiilor financiare:

Inchiderea cheltuielilor si veniturilor:

o Rulajul creditor (RC) al Clasei 6 de conturi “Conturi de cheltuieli”

trebuie sa fie egal cu rulajul debitor (RD) al contului 121 "Profit

sau pierdere";

o Rulajul debitor (RD) al clasei 7 de conturi “Conturi de venituri”

trebuie sa fie egal cu rulajul creditor (RC) al contului 121 "Profit

sau pierdere".

Trebuie sa tinem seama in analiza rulajelor de mai sus si de

influenta contului 711 "Variatia stocurilor" ce se foloseste in

activitatea de productie.



Conturile de venituri si cheltuieli trebuie sa prezinte sold 0 la sfarsit

de luna, fara nici o exceptie, rezultatul lor net reflectandu-se in

soldul contului 121.


1. Informatii si tratamente contabile privind veniturile.

2. Contabilitatea principalelor tipuri de venituri.

3. Contabilitatea privind impozitul pe profit.

10.3. BIBLIOGRAFIA SPECIFICA UNITATII DE

INVATARE

1. Dumitru, Visan – Contabilitatea in comertul exterior, editia

a II-a, Editura Economica, Bucuresti, 1999.



3. Ustinia, Rachita – Contabilitatea financiara a agentilor

economici conforma cu Directivele Europene, aprobata de OMFP

nr.2374/2007 si OMFP nr.3055/2009, editia I si II, Editura Transversal,

Bucuresti, 2008 si 2010.

4. Ustinia, Rachita – Note de curs universitare privind

contabilitatea financiara a intreprinderii, pe perioada 2008-2011,

Universitatea Hyperion, 2011.





2000-2011.



11. BIBLIOGRAFIA INTREGULUI

SUPORT DE CURS








si 2010.



Hyperion, 2011.



2000-2011.



Craiova, 2011.



OUG nr.59/2010, OUG nr.37/2011.







2011.





nr.1879/6.VI.2010 si OUG nr.37/13.IV.2011.







15. x x x Colectia de revista: Managementul financiar, editura

Rentrop & Straton, Bucuresti, pe perioada 2009-2010.

16. x x x Standardul International de Raportare Financiara

pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (IFRS pentru IMM-uri), Editura


17. x x x Ordonanta de Urgenta nr.37/13 aprilie 2011.

18. x x x Norme metodologice de functionare a conturilor, publicate

in Ordinul nr.1879/6.VI.2010.



12. NOTITELE STUDENTULUI

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________



________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________



________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

_________________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

cf - modul ii - man - an ii sem 2 - ur

Documents