Referat la cercetare în nursing

Tema: ETAPELE CERCET RII ÎN NURSINGĂ

1

ETAPELE CERCET RII ÎN NURSINGĂCERCETARE ÎN NURSIG ete o form de investigare bazat peă ă

ra ionament sistematic, necesar în toate compartimentele activit ii umane,ţ ă ăţ o manier ştiin ific de cunoaştere caracterizat prin autocunoaştere,ă ţ ă ă specific îngrijirilor pacentului. Trecerea de la o rutin la practic bazat peă ă ă eviden a clinic şi dovezile ştiin ifice presupune mai multe informare continu ,ţ ţ ă cunoaşterea ra ionamentului ştiin ific ce st la baza activit ilor zilnice avândţ ţ ă ăţ drept rezultat îmbun t irea calit ilor şi îngrijirilor acordate. ă ăţ ăţ

Cercetarea în nursing are anumite caracteristici care o diferen iaz de alteţ ă domenii

• Este o cercetare a aspectelor activit ilor profesionale în strânsăţ ă leg tur cu sarcinile, atribu iile şi responsabilit ile asistenteloră ă ţ ăţ medicale cu studii superioare, având drept obiectiv îmbun t ireaă ăţ cunoştin elor şi adoptarea unei atitudini academic. Toate acestea seţ vor reflecta în atingerea unui standard înalt de professionalism în seviciile de nursing.

2

• Dezvoltarea profesional , clinic şi dezvoltarea în plan personal suntă motive c ear trebui s stea la baza înşelegerii şi aplic rii rezulatateloră ă ştiin ifice.ţ

Ce reprezint cercetarea pentru nursing? - constitue baza de selectareă a cunoştin elor deduse deeducatorului/formatorul în nursing – este unţ model cadru pentru procesul de nursing.

Metodele de cercetare în nursing sunt specific scopului pe care cercet torul/autorul îl vizeaz ;metodologia include aspect referitoare laă ă dimensiunea, tipul lotului de studio, mijloacele de cercetare, colectarea, prelucrarea şi analizarea datelor.

Cea mai practic clasificare a metodelor de cercetare:ă

Studiu descriptiv

Studiu participative de ac iuneţ

Studiu experimental a. grup experimental şi de control

b. variabile independente şi dependente

ETAPELE CERCET RII ÎN NURSINGĂ

1. Preg tirea cercet rii ă ă

a. Alegerea temei şi a obiectivelor investiga ieiţ

b. Stabilirea ipotezelor de lucru

c. Alegerea mijloacelor de investiga ie (metod şi tehnici deţ ă cercetare).

3

a. ALEGEREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR INVESTIGA IEIŢ

Formularea temei şi identificarea problemei cercet rii reprezint primaă ă etap , f r parcurgerea corect a c reia e pu in probabil c cercetarea să ă ă ă ă ţ ă ă demareze în direc ia corect . ţ ăPentru a „stabili diagnosticul”corect este necesar s se conlucreze strâns cuă conducerea firmei-beneficiar şi s se studieze rapid (1-2 zile) pe bazaă documentelor de la firm , datelor statistice,ă etc. În identificarea şi definirea problemei se pleac de la unele ă constat ri. ă

În identificarea şi definirea problemei se pleac de la unele date f cuteă ă de personalul sau conducerea firmei (privind reducerea vânz rilor, înmul ireaă ţ reclama iilor, creşterea stocurilor, sporireaţ cererii etc.), accentul urmând a fi pus pe descoperirea cauzelor care le-au generat (de ce sunt nemul umi i clien ii?, de ce a crescut cererea? etc.). ţ ţ ţÎn acest context, esteimportant s se fac distinc ie întreă ă ţ simptomele acesteia şi problema reală de rezolvat (care ine deţ cauzele care au condus la simptomele constatate).

Problema cercet rii nu întotdeauna reflect o stare negativ aă ă ă lucrurilor la întreprinderea examinat . În unele cazuri este vorba de risculă apari iei st rilor în viitor, ca urmare a neaten iei fata de amenin rile sauţ ă ţ ţă oportunit ile mediului respective.ăţ

Problema cercet rii va consta în identificarea acestoră oportunit iăţ .Tematica cercet rii trebuie s fie definit într-o manieră ă ă ă nici prea restrâns , nici prea larg . ă ă

Obiectivele cercet rii se definesc în strâns leg tur cu problema de cercetată ă ă ă (care a fost deja formulat în etapa precedent). Acestea reprezint un set deă ă subprobleme. De exemplu: dac problema care urmeaz , vizeaz introoducerea înă ă ă fabrica ie a unui ţ cercetarea de marketing va putea avea ca obiective: estimarea cererii,g sirea şi testarea numelui; testarea produsului; testareaă diferitelor niveluri de pre , testarea diferitelorţ c i de administrare, etc.ă

b. STABILIREA IPOTEZELOR DE LUCRU

4

În general, prin ipoteză se în elege o presupunere f cut în leg tur cuţ ă ă ă ă cea mai probabil o solu ie a problemei supus cercet rii.ă ţ ă ă Imediat ce au fost definite obiectivele cercet rii, este necesar s se formuleze pentru fiecareă ă din ele, una sau mai multe ipoteze, care s stea la baza posibileloră solu ii la problema cercet rii.ţ ă Ipotezele vor fi confirmate sau infirmate ulterior dup colectarea şi analiza datelor detaliate. ă

Fixându-se ipotezele, devin mult mai clare c ile pe care trebuie s leă ă urmeze investiga iile pentru a se ajunge larealizarea obiectivelor. Formulareaţ ipotezelor se face apelându-se la teoriile existente, la cercet rile anterioare,ă la opiniile exper ilor, la experien a cercet torilor sau chiar la cercet riţ ţ ă ă special în acest scop. O ipotez în cercetarea este o afirma ie sau o supozi ie nedemonstrată ţ ţ ă referitoare la un anumit rezultat al cercet rii. Ipotezele sunt enun uri careă ţ pot fi testate empiric pentru a se cunoaştecare sunt adev rate şi care suntă false. Stabilirea ipotezelor se face pe baza unei analize logice a rezultatelor previzibile ale cercet rii, luând în considerare rezultatele unoră cercet riă anterioare, anumite teorii existente, informa iiţ pe care cercet torul le are dină diferite surse etc.

Ipotezele pot fi împ r ite în 2 categorii:ă ţ

• Ipoteze generale- au rolul de a imprima direc iile de baz aleţ ă cercet rii.ă

Ipotezele generale reprezint nişte afirma ii cu un grad ridicat degeneralitateă ţ referitoarela rezultatele cercet rii, care nu sunt exprimate întermeni m surabili.ă ăValidarea acestor ipoteze se face pe baza aprecierii logice a cercet torului.ă

• Ipoteze statistice -se refer la parametrii calcula i pentru variabileă ţ m surabile, putând fi validate cu ajutorul unoră teste statistice.

c. ALEGEREA MIJLOACELOR DE INVESTIGA IE (metod şi tehniciŢ ă de cercetare)

Cercet torul trebuind s identifice doar sursele ă ă din care pot fi extrase mijloacele de investiga ie,ţ

colectarea datelor nu se poate face decât printr-o singur metod : ă ă documentarea.În lipsa unor astfel de surse (secundare), informa iile vor trebui culese dinţ sursele primare, înacest scop putându-se folosi urm toarele metode:ă observarea, ancheta, experimental şi simularea. În selectarea metodelor de culegere a informa iilor trebuie s se in seama şi de r spunsurileţ ă ţ ă ă la urm toarele trei întreb ri:ă ă

Cine este supus cercet rii?ă

5

Cine efectueaz cercetarea?ă Cât se poate cheltui pentru realizarea cercet rii?ă

Cine(sau ce) este supus cercet rii?ă

În condi iile în care colectivit ile statistice (deţ ăţ consumatori, comercian i, concuren i, lideri de opinie etc.) de la care pot fi culeseţ ţ informa iile sunt relative ţ mici (de ordinul unit ilor sau zecilor),ăţ recoltarea datelor urmeaz a fi f cut de la fiecareă ă ă purt tor deă informa ii în parte (în mod ţ exhaustiv).Pe de alt parte, dac executan ii cercet rii au de-aface cu nişte colectivit iă ă ţ ă ăţ (popula ii) foarte vaste, recoltarea datelor se va face doar de la o parteţ din purt tori, apelându-se laă eşan ion ri.ţ ă

Cine va efectua cercetarea?

Atunci când cercetarea se realizeaz cu for ele proprii ale unei institu iiă ţ ţ se vor folosi metode relative simple de ob inere a informaşiilor, bazate maiţ ales pedocumente interne şi pe observa ii sumare. Dac cercetarea seţ ă realizeaz de c tre firme specializate acestea vor folosi cu predilec ieă ă ţ informaşiile rezultate din alte cercet riă , precum şi pe cele ob inute prinţ experimente, simul ri şi anchete de mai mare anvergur (şi complexitate).ă ă

Cât poate costa cercetarea?

În func ie de sumele disponibile pentru cercetare se poate opta pentruţ metode de culegere a datelor, a informaşiilor mai costisitoare sau mai ieftine. Dac sumele sunt mici se poate opta pentru anchet prin poşt , iară ă ă daca sumele sunt mari se vor opta pentru anchetele f cute fa în fa .ă ţă ţă

SELECTAREA TIPULUI DE CERCETARE

Aceast opera iune se face inându-se seama din nou de obiectiveleă ţ ţ cercet rii. Astfel,cercet rile exploratoriiă ă vizeaz identificarea coordonateloră principale ale fenomenului de definire a variabilelor, obiectivelor şi a ipotezelor.Exemple de teme de cercetare: Descrierea unor metode de investiga ieţ folosite pe sec ia de cardiologie; Aspirina ar putea incetini degradareaţ creierului?; Care este cel mai folosit medicament antialgic?, etc.Tipuri de cercetari:

6

Cercetarea descriptiv ă presupune utilizarea metodelor descriptive (observatia,ancheta).

În cercet rile descriptive, pentru caracteristicile m surate folosimă ă denumirea variabilelor.

Alegerea tipului de design este o optiune necesara, la care seajunge dupa ce am stabilit obiectivele, ipotezele, mijloacele de esantionare. Optiunea pentru un tip de designînseamna optarea pentru un plan sau modalitate de gestionare a datelor. Se cunosc urmatoarele tipuri dedesign: transversal, al esantioanelor succesive independente si longitudinal (sau panel).

Cercetarea experimentală utilizeaz metoda experimentului,ă m soar caracteristicile unui proces izolându-l din structura generala aă ă personalit ii, provocând evolu ia lui într-o situa ie artificial şi apeleaz laăţ ţ ţ ă ă designuri specifice: multigrup sau monogrup. Este evident c rezultateleă unei cercet ri sunt cu atât mai valide şi mai fidele, cu cât metodeleă de cercetare ale caracteristicilor psihice pe care se focalizeaz cercetareaă combin abordarea descriptiv cu cea experimental . Ca atare, o abordareă ă ă multipl din punct de vedere metodologic permite creşterea validit iiă ăţ informa iilor, care, în acest caz, se numeşte ţ validitate convergent .ă

7

8