Preţul unui număr 3 Lei.

A STB U fi

Cenzurat Bla j , Ba 27 Februarie 1938 Nr. 9

aspees unei scrisori De undeva din lumea satelor noastre

perie un cititor, un prieten poate. Scrisul li scris trudit şi apăsat de omnedeprins erecarea şi aşternerea slovelor pe hârtie, H însă din el că acolo în satul de pe gra-Dobrogei bate o inimă de creştin. Ne

e despre războiul din Spania, despre la şi cumplirea dintre fraţii de-o limbă 'e-un sânge. A auzit că acolo nelegiuirile âgânâtăţiie celor ce au uitat de Dum ;u şi biserica lui, se ţin lanţ şi că orice rcare de împăciuire a fost zadarnică. Popoarele privesc cu nepăsare la cum-vărsare de ură şi de sânge Condu­

rii lor caută să tragă cât mai multe ase din aceasta şi nu se îngrijesc, de-ca prăpădul să nu-i ajungă şi pe ei. loate acestea le-a auzit şi el istorisite

ilţii, seara în jurul vetrei de jăratic, le-a desprins domol în lungile nopţi

arnă din vr'o gazetă bună şi sufletul irept s'a cutremurat de atâta nepăsare

.'Atare de sine. Icoana bisericilor ar-i le, pătimirile şi durerile slujitorilor lui

îtos l-au îngrozit şi înspăimântat. I Pe el, ca şi pe mulţi alţii poate, l-a

rerat adânc povestea însângerată a a *iei martire şi, în mintea lui de om a cut în credinţă şi dragoste faţă de t mezeu, s'a născut un gând cucernic. Să ) *câ rugăciuni pentru liniştirea şi poto-t j războiului din Spania. Poate că Dum-| u se va îndura şi acolo unde n'au i til cârmuitorii luminaţi ai acestei lumi Izbutească rugăciurea curată a celor I novaţi. Ne cere ca să stărutm şi noi | scrisul nostru pe lângă cetitorii a-

'•i gazete, ca să facă rugăciuni pentru

IUrea şi liniştirea Spaniei. — Da, frate, e rugăm, Să cerem stăruitor dela Dum-u ca să grăbească scurtarea suferin­

delor de pe pământul Spaniei. E un * bun şt folositor, pe care-l putem face care dintre noi şi trebue să-l facem. \ L-au cerut lucrul acesta şi episcopii '-leii din Spania şi din lumea întreagă,

toamna anului care a trecut episcopii §tiei au arătat lunii suferinţele biseri-

creştine de-acolo şi au cerut tuturor ca e roage pentru ei. Au răspuns episcopii

I Hei din toate ţările şi s'a hotărît să se jjj rugăciuni pentru împăcarea Spaniei I Zjbite. Azi, cănd la poarta lumii bate I oiul, să ne rugăm mult fiecare, lui Dum-I -eu, să-i cerem ca să coboare din. nou

a între popoare, să liniştească patimile m amuţească urile.

Să ne rugăm împreună cu biserica pentru pacea lumii. Să i cerem stăruitor ca să ne ferească de urgia şi prăpădul războiului de acolo. In ceasurile de faţă trebue să ne rugăm şi pregătim.

Să ne rugăm ca Dumnezeu să lumi­neze mintea conducătorilor noştri, ca să ne ducă pe drumul cel bun şi ţara noastră să se liniştească după învolburarea de ură şi frămăntore prin care a trecut. Să nu dăm ascultare aţâţărilor şi îndemnurilor la rău şi să ne vedem liniştit fiecare de lucrul nostru acolo unde suntem.

Mai ales azi cănd dela Răsărit se a-runcă o nouă chemare de luptă, când Stalin declară război lumii şi orânduirilor vechi, noi trebue să fim cu toţii pregătiţi şi întăriţi.

Dintre noi trebue sa piară vrajba şi neunirea, ca pe întinsul ţării noastre sase înstăpânească iarăşi liniştea şi pacea, şi astfel, descătuşaţi şi liberaţi de orice por-niri de luptă şi ură, să lucrăm cu toţii la întărirea României Mari.

S e v e r B a r b u

Cum sunt crescuţi copiii în Rusia sovietică

Copilei în Raţia este preţuit stata cât poate folosi statala! şi bolşevismului.

Dacă este înzestrat dela natură cu însu­şiri frumoase, atunci este vârit în ana din şcolile statalul, pentru a scoate din el un ade­vărat bolşevic. Dacă însă este mai prostuţ, atunci cu i-se mai dâ nici o îngrijire, este lăsat în voia sorţii, să rătăclască şl să fiămân-ziască, bătând dramurile şl furând.

Acolo copiii nu mai ssnt ai părinţilor, sunt ai statului şi el şl-i împarte, «în folositori sau nefolositori pentru viitor.

Creşterea acestor două feluri de copil se deosebeşte ca zina de noapte, una de alte, însă la toţi viaţa le este lipsită de veselia copilărească şi drigostea de mamă.

Cei socotiţi buni sant daţi la şcoală şi dacă sant respinşi dela examene, sunt arun­caţi şl el în drum să îngroaşe rândul haima­nalelor şl flămânzilor.

A n u l a c e s t a e ' a u v â n d u t c e l e m a l m u l t e b i b l i i Tn G e r m a n i a . Deşi dela ve­nirea dini Hitler la patere, in Germania se face o mare propagandă împotriva catolicis­mului, totaşl Sf. Scriptură este mai citită ca oricând. Astfel se spune că în anul acesta s'au vândut 1 milion şi treizeci de mll de biblii. Cu o 165 de mii mal multe ca în anul trecut.

Demnitatea cetăţenească Cine nu se preţaeşte pe sine ca om, nn

poate întemeia nici o familie cinstită, necum să poată fi un ban cetăţean. Părintele care su­fere ca copiii iui să-şi bată joc de dansai, se poate aştepta să fie şl bătut de ei. Soţul care rabdă, cu ştiinţa, ca soţia să-i fie necredin­cioasă, e un om laş şi josnic şl-şi pane foc casei cu manile Iul. Dacă e în stare să în­chidă ochii şi înaintea greşelilor sale şl ale celor mai apropiaţi ai săi, putem şti mai dinainte că nici an noroia nu-i va părea prea negru şl râu mirositor. Ajaogs el însăşi un aluat de stricăciune.

Dar tot atâtea rele trsge dapă sine şl ornai, care n'a re demnitate cetăţenească. Prin nepăsarea lai Ia orice nedreptate i-se face, ajunge de poţi ia a şapte piei de pe el, şi nu se va împotrivi.

Ce folos să-i dai drepturi la un astfel de om? Sl-I ocroteşti prin legi şi constituţie? E ca cerşetorul beţiv saa ca nebanul căruia orice vestminte bune i-ai ds, se va îmbrăca, peite-o zi, tot în zrenţele lui cele vechi.

Din nenorocire mulţi români de-ai noştri seamănă şi azi, dapă aproape douăzeci de ani dela onire, ca cerşltorul beţiv.

Se face o alegere? Din o sută de ro­mâni, — şi nu numai ţărani dar şi domni, — nici jumătate na-şi ţin de datorie să-şi scoată cărţile de alegător şi să voteze, pe când saşii, ungarii, evreii! mal ales, nu rămâne anei să nu-şi ţină dreptul.

Zeci ds ani am strigat că suntem neîn-dreptăţiţ', că nu avem drept de vot, şl acum, când îi avem, na ne folosim de el. Aruncăm haina noaă, şi rămânem în zdrenţele noastre cele vechi.

Am păstrat încă mulţi vechea umilinţă de slugi şl stricăm noi înşine biruinţa Roma-, nlel Mari. Cel mal in vârstă vorbesc şl acam, unde e de faţă an minoritar, mal bucuros limba aceluia, — ungureşte, nemţeşte, ruseşte — decât pe cea românească. Citesc mal ca plăcere şi acum gazete şl cărţi în Hmbl stră­ine, decât romaneşti.

Ucde este demnitatea şl mândria cetă­ţeanului român?

Dacă e vorba de cel bogaţi, cari ne pot da şl nouă un os de ros, mulţi români, domni ca şi ţărani, sant gata să se căciulească, să-şi alte că naţia românească e stăpână în ţară, şl să sprljineasca pe toţi străinii, chiar împo­triva Intereselor româneşti.

Ce folos de constituţie şl de legi drepte, dacă noi înşine ne vindem drepturile şi ne uitam îndatoririle pentru un blid de linte?

Cum poate înainta o ţară , ca astfel de cetăţeni lipsiţi de orice demnitate şl mândrie naţională şl cetăţenească? (Dela „Astra")

Fag. 2_ U N I R E A P O P O R U L U I

Moartea Un împărat roman a întrebat odată

pe nn oaspe al său din Persia: >Cum îţi place Roma?< »Roma este admirabilă*, răspunse Persianul, >insă am văzut ceva in Roma, ceeace nu-mi dă voie să mă desfătez cum aşi dori*! >Ce anume?* »Am văzut morminte şi de aici am dedus că şi In Roma mor oamenii ca şi în Persia*.

Da, moartea e un oaspe de toate zi­lele în toate părţile lumii şi nime nu poate scăpa de ea. Cu toate acestea oamenii trăiesc în lume ca şi cum n'ar mai trebui să moară. Măcarcă dacă am privi bine în jur, ar trebui să vedem că

toate ne vorbesc de moarte. Când ne spunem numele de familie,

trebue să ne dăm seama că acel nnme l-au purtat moşii şi strămoşii noştri. Tot ce mâncăm este mort: carnea animalelor, fructele, legumele, beutura, până şi apa. Floarea pe care o rupem este deja moartă; pământul pe care călcăm nu este altceva decât rămăşiţele plantelor şi animalelor moarte. Lemnele cu cari ne zidim casa ori ne încălzim camera au fost cândva vii iar acuma sunt moarte, tot asemenea pietrile, fierul, oţelul, aurul, argintul, ba până şi cântecele şi viersurile, pe cari le cântăm, sunt făcute de moşii şi strămoşii noştri. Cu un cuvânt tot ce ne încunjură ar trebui să ne aducă aminte de moarte.

Să ne aducem deci cât mai a-deseori aminte de moarte!

Când vedem că apune soarele, să ne aducem aminte că tot aşa va apune odată şi viaţa noastră; iar când ne aşezăm In pat, ga să ne dăm In braţele dulcelui somn," să nu uităm că somnul se asamănă mult cu moartea. De aceea biserica noa­stră şi porunceşte ca la miezunopter să ne rugăm zilnic zicând: >Adu-ţi aminte, Doamne, ca un bun, de robii tăi şi câte în viaţă an greşit, iartă lor; că nimeni nu este fără de păcat, fără numai tu, cela ce poţi şi celor ce au adormit a le da o-dihnă*, iară la dupăcinarul cel mic: >Cu sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele robilor tăi, unde nu este durere, nici Întristare, nici suspinare, ci viaţă fără de sfârşit*. Peste an apoi face mai de multe ori po­menirea morţilor, şi anume în sâmbăta lăsatului de carne, in toate sâmbetele din postul mare, dar mai ales in Sâmbăta Mare şi In Sâmbăta Rusaliilor.

Impăratuţ Maximilian I al Germaniei, mort la anul 1519, avea totdeauna in ca­mera sa de dormit un sicriu. împăratul Carol V al Germaniei, mort la 1558, a făcut şi el la fel, iar după mai mulţi ani de domnie s'a retras într'o mănăstire, mu­rind ca un călugăr simplu.

Despre sf. Vincenţiu de Paula se po­vesteşte că a murit cu o seninătate foarte mare. întrebat, cum poate privi atât de senin în faţa morţii, a răspuns: »De 14 ani m'am culcat în fiecare seară ca şi când m'aşi fi aşezat în sicriu* 1

Un foarte vesel şi pururea bine dispus bogătaş din Italia, care a trăit în evul mediu, s'a hotărît, ascultând predica unui călugăr cucernic, să se spovedească în sfârşit şi el. Ii era insă teamă nu cumva să-i dea preotul canon prea greu. De aceea a cerut audienţă - dela însuşi Papa dela Roma şi 1-a rugat să-l spovedească chiar el, dar să nu-i dea canon prea greu, că nu-1 poate ţinea. Sfântul Părinte i-a dat un inel cu cap în formă de sigil, pe care

era scris: »Gândeşte-te la moarte!, H canon i-a dat ca inelul să-l p 0g,* deauna pe deget iar în fiecare sea!» îl scoate din deget, să-l privească citească inscripţia. Bogătaşul i- a tt

B

şi i-a spus că nici prin gând nu \ ^ \ să capete un canon atât de uşor. H însă regulat inscripţia, seară de S e ? devenit tot mai serios, iar dupj luni a început a se spovedi tot mai*1

aşa că la sfârşitul vieţii sale a mc un sfânt. ii

Pe insula Sicilia trăia pe la an/' înainte de Hristos, un tiran cu ^ Dionisie de Siracusa. Acestui tir* plăceau prânzurile mari şi bogate* prieten al său, cu numele Damor/' rugat sâ-1 invite odată şi pe el la .i ca să vadă şi el un prânz mare. \ 1-a şi învitat şi i-a aşezat în faţă cef minunate mâncări şi beuturi. Când! aşeze însă Damocle la masă, a obl că deasupra capului său stă atârna:' un fir de păr de cal, o sabie. Cum|! avut deci poftă de mâncare şi bei

In aceeas situaţie ne aflăm şi noi

i pământenii. Şi deasupra capului nost târnă, spânzurată de un fir de păr d moartea, şi nu ştim în care clipit rupe firul. Să gustăm deci şi noi r% băgare de seamă din bunătăţile a! lumi!

Foştilor împăraţi chinezi le adi toţi pietrarii din Peking câte o bucali marmoră, ca să-şi aleagă împărate/1 mora care-i mai place să-i fie piattie mormânt. împăratul şi-o alegea, iarijc trarul, a cărui piatră a ales-o, erai să-i facă împăratului, pe spesele capi piatra de mormânt.

La încoronarea împăraţilor abis li-se preda un blid de pământ şi um (cap de mort), ca să nu-şi uite d vor deveni odată pământ şi oase ;

La încoronarea papilor un pre

oiţa „UNIRII POPORULUI" «^•iitiicnaiia^tnaitifiiitaHauaMinBiiiiiaiiaiiitivnitiaiiBiiiiiattaiiiuiiiiiiiiiafiaiitaiiatisiu

Anica Trăncălaie DoH.xne iartă-mi, să nu grăiesc osândă. Sunt ele şi muieri bune şi cuminţi —

Doamne ţine-le — dar sunt şl proaste şi neis­prăvite, de s i te ferească Maica Precistă, s i n'al de lucra ca ele. Una dintre acestea era şl Anlca lai Hardazia din Mocirla. Nevastă frumoasă şi chipeşe ca un căpitan de husari, harnici de mama focului, numai cât săpa ca pe prund fi după manca şi osteneala ei nu se vedea nici o roadă. Destul însă că Anlca se ostenea, de era tot pic de apă, dar spor după ea no se vedea.

Bărbatul ei, Toader Hardazia, era om ca toţi oamenii. Nici mal ban, fi nici mal ria. De multe ori zicea soţiei sale:

— Ta Anlcil Pentrace na ambii tu ca cap ca oamenii, fl tot mereu faci câte o boa­căna, de ml-e fi ruşine s i mai ies Intre oa­meni, ca să nu aud ceva riu despre tine; nici na cate» s i mi apropia de nişte omeni cari râd, c i sunt tot ca ghlaţa'n sân, c i râd de tine. Pentrace nu umbli ta ca cap ca muierile?

— D'apol, dragi To adere —răspundea Anlca năcăjită, doară eu niciodată n'am umblat l iră cap, clei dacă n'aş avea cap, unde aş pane niframa? Apoi ta vezi c i năframa Iml trebuie, fl ista • un semn c i am şl cap, cicl aiframa niciodată n'am dos'o 'a mâni.

Iatr'o zi Anlca merge la „boltă" ca să mal cumpere nişte oţet, sare, petrol, piper, şl câte nu mai trebuie în casă. Toader vâuduse un viţel, şi acum putea să-jl cumpere cele trebuincioase pentru mai malta vreme. Anica avea în mâni două sticluţe, amândouă grea mirositoare; una cu oţet fi alta ca petrol. Com­pară ea ce trebui, dar când ieşi din boltă, avea mai multe pacheţele In mână; ca sare, ca piper, ca paprici roşie, ca sodi pentru spălat, cu piatră acră, fi cine ştie mai ce; iar în cealaltă mâni avea sticlele ca oţet şi ca petrol. Ea na-fi adasese aminte s i iea pacheţelele în şurţă, ci le ţinea toate tn braţe. La capul punţii, care trecea preste părău, era cam alanecuş, fi cine ftie cum a călcat greşit, că s'a împie­decat, fi uitând c i avea ceva In braţe, chiul ana ca la nuntă, făcu doi paşi mari înainte fi arunci în vale tot ce avea în braţe; piper, sare, petrol, oţet, fl toate, apoi de pe punte se uita, cam se dac pe apă, dar se pipăia la cap s i vadă dacă-I mal are, ca na cumva să-i zică Toader iară că a umblat fără cap.

— Uite, dragi Toadere, s i na mai zici c i fi acum am umblat f i r i cap. Uite capul e aici, l-am vizat In oglindă, dar am alunecat tn ca­pul ponţii f 1 toată târguiala ml s'a dos pe apfi. Dar nu's eu de vini. Dumnezeu m i vede, ci de vini e puntea fl acela care a' ficat-o, fi-I-ar fl dus milestrele, să-l fl dus. Noa acuma di-ml altă sntl, şi s i ml mai dac odată la bolti să cumpăr aceleaşi iHcrdrl, şl ml chiar rafina de boltaf... şl biata Aoici Începi s i plângi.

— Foaie verde laba gâştll Qeaba-i cap dacă nu-i minte -,

II zise Toader scirpinându-se în cap,şlb mâna în şerpar ca să scoată altă sută dea Aoicâi.

— Acum ştiu c i iar va avea ce satul despre tine, zice Toader scărpinat a ureche.

într'o vară Anlca merse Ia sap i l i copilul tn braţe. Un dolofan de copil, de mai mare dragul să te alţi Ia el, fl pânea cea buni. Anlca lucră toată zic trei. Toader era la coasă. Seara vine ac se apuci s i facă de clni. Toader nime'1

el când era cina aproape gata. Anlca ti o clreafi dereteca prin tlndi, noma! od> opreşte din lucru:

—- Val, săracul de minei — Da ce-1 ? — întrebă Toader W — Am uitat pe Toderaţ fn vie. — O bati-te posna s i te bată, itU

Cam vil ta s i mal faci fl ana ca asta. D* Doamne, c i al umplut lumea ca ce «' \ Aazl,si-f l alte ea copilul tn vie! O, ci» tut-o Dumnezeu când am cunoscut-o o"1

sa viiera Toader, pe când Anlca alefi nu-i vedeai picioarele, citră vie. Toad" teci mămăliga şl direse zama, zicând Ifl f sioî Namar de n'ar fi păţit ceva W", pllaş care a avat nenorocul s i albi o 1

atât de trăncălaie. Anlca ajunge la vie mal repede

crede: Pe copil II gls l cu nn brof <M| In mâni, şi rodea la el, pe c iad f""

U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

ă nişte câlţi de o trestie şi apoi îi nde cu ajutorul unei luminări de ceară nd: >Sfinte fărinte, astfel trece mâ-i lumii acesteia*. Gândindu-ne cât mai des la moarte, om pregăti pentru primirea ei, aşa s'a pregătit un călugăr care a murit

I d Biblia. Ceilalţi călugări însă erau av de neliniştiţi că a murit nu destul Dina pregătit. Ridicându-i însă degetul ?e Biblie, au aflat că degetul mortului a tocmai la înţelepciunea lui Solomon

>Cel drept, chiar când apucă să ir& mai de vreme, dă de odihnă*. Şi ici călugării s'au bucurat din inimă id că tovarăşul lor a murit ca drepţii. Pe tine oare unde şi când te va sur­

de moartea, şi pregătit ori ba? Pune-ţi mai des această întrebare, răspunde a, drept şi serios, şi vei muri şi tu ca sfânt.

P ă r i n t e l e l u l i u

Din Vălişoara—Aiud In ziua de 12 Februarie 1938, împlinindu-se

mi dela încoronarea Preafericitului Părinte pi Pius XI dela Roma, Duminecă în 13 1. c. B'ârşitni sf. Liturghii, s'a celebrat o slujbă de ii,urnită Iui Dumnezeu, cerşindu-se dela Părin-e Indurărilor sănătate pentru capul creştinătăţii.

S'a cântat Doxologia Mare de întreg poporul 1 tor în biserică. După Doxolegie preotul în faţa i rului cântă „împărate Ceresc", apoi îngenun-

ză întreg poporul şi 200 suflete rostesc după t câte trei „Născătoare de Dumnezeu", ra-uni pentrn pacea bisericii către Preacurata f. Iosif, apoi rugăciunea pentru Papa. Dnpă inarea acestora, corni — pregătit dinainte —

ă „Pe Preafericitul Părintele nostru Papa Pius Doamne ţine-1 întru mulţi ani!" Părintele a t şi o mică cuvântare, arătând marile şi mul-binefaceri de cari ne bucurăm noi Românii partea Papei dela Roma,

Corespondent 1

Să fim drepţi! ii.

— încet şl cu socoteală. — Nn, cu lo­pata, ci cu judecata!

Citind articolul nostru din No. 6 al a-cestel foi, va zice cineva:

—• Ct-1 cn D-Ta, vrei să aperi pe mino­ritari şi mai ales pe Evrei. Na ştii, că toate fabricile, toate întreprinderile mari, tot co­merţul se află în manile lor?

Unora ca acestora le răspund: — Nu vrean să apăr pe nimenea, decât

dreptatea. întreb şl ea pe cel nedumeriţi: — Avem minoritari în ţ»ră, ori nu avem? — Şi cam vreţi să vă scăpaţi de ei, mai

ales de Evrei? — Cu lopata, nu cu judecata? Să-i băgaţi îu marea Neagră, ori în Danăre? Ţările vecine nu-i primesc. In Palestina îi măcelăresc Arabil.

Nu vorbesc de Evreii furişaţi mai de curând în România şi copleşicd mal ales ju­deţele din nordul ţării. Aceştia se vor putea expedia cumva în ţările de unde an venit, sau în Palestina.

Vorbesc de adevăraţii cetăţeni minoritari (mai ales Evrei), născuţi în ţară şi trăind aici de zeci de ani. Ce să faceţi ce ei?

Simţul omenesc şl creştinesc se spune, că aceştia trebaesc lăsaţi în pace, dacă mun­cesc şl se trudesc cinstit. Dacă na ar lucra cinstit, ii-se deschfd porţile închisorilor, ca ia oricare măritor.

Fabricele, întreprinderile, băncile şi boi­tele lor nu le poţi lua cu puterea: Ci dacă nu ne place de ele, să nu călcăm în ele, să nu cumpărăm nimic d is ele sau dela ele. — Atunci se vor desface singure, şi proprietarii lor se vor muta stegari în alte ţâri mai noro­coase. -

Va zice cineva: cum să se desveţe ţă­ranul nostru de întreprinderile şi boitele jido­veşti, când la tot pasai dă de ele, Iar Între­prinderi şi boite româneşti nu-s ca 'n palmă?

ă de tină. Când o văzu copilul, Ii zîmbi dalce, apoi întinse mânuţele cătră ea. fi

în braţe, şi hi cătră casă tot într'an sa­ca să na i se ardă mămăliga pe foc. Altă dată Anica merse Ia oraş ca două

schi de pui ca să-i vândă şi să mai facă ii -un bănuţ. Se opri cu corfa ca pali înaintea I 1 ferestre mari ca o poartă, unde şedea o

mnă îmbrăcată frumos.

— Doamnă, na cumpăraţi pui? — întreabă | ca; dar doamna na răspândea.

— Na cumpăraţi pu i? — strigă ea bă-d cu degetul în ferestosie, dar doamna tot Ic.

— Da spnne-ml, doamnă, leal ori na, căci um mă dac la alta. Dar doamna tot nimic, ată se opreşte lângă ea şi începe să râdă, să se strâmbe.

— Da ce-1 t u ? Ce-ai v iza t de râzi aşa o întrebă Anica?

—- D'apoi nu vezi că doamna aceea e de ră? bată-te norocul şi binele, femele zăpăcită.

— Apoi dacă-i de ceară, pentrn ce s tă 'n eastră? — mai zice Anica busumflată.

— Apoi la, ca să se vadă hainele cari le pe ea, ca să cnmpere şl alţii. Dumneata

că vrei să vinzi pali, da-te la doamne de ne, na de ceară, ha, ha, ha, — mai râse

ca poftă şi depărtându-se. Cât s'a tot zgâurat Anica prin fereşti,

cuse vremea târgului, aşa că a trebuit să-şl ucă poli flămânzi acasă, iar ea să se îa-rcă dela orăş pe jos şi fără nici an 'bănuţ.

e Odată merge Ia ea o vecină şi o găseşt

cântânda-se de moarte. — Da ce-i, Anică? — D'apoi vai de capul mea şi de al bie-

talnl copil. Uite cam stă cotea pe vârful cup­torului tocmai asupra capului iul. De va cădea, îi sparge capul, sărăcuţul. Şi Anica se văieta de părea că chiar îşi vede copilaşul întins în copârşen. Şi avea toată dreptatea, căci pe dunga cuptorului era pusă o cate mare de ascuţit coasa. Copilul era ca lc t t pe vatră, aşa că dacă s'ar fi mişcat cuptorul cât decât, cotea ar fi căzut drept în capnl Iul.

Vecina îşi făcu crace ca amândouă ma­nile şi zise:

— Bată-te norocul şi ploaia, trăncălaie. D'apoi tu nu ştii să leal sau cutea de-acolo, sau să maţi copilul? Te boceşti ca la mort, dar nu-ţi trece prin minte să muţi ceva. Poate că în mintea ta ţi-ar veni mai degrabă să muţi cuptorul, sau să te boceşti lângă el până se va muta el. — Şl vecina luă copilul de acolo, Iar cutea o puse mal bine pe cuptor, aşa că na mal era primejdie să cadă.

— Noa uite, mă — zise Anica veselă. — Ea Ia asta na m'am gândit.

— Trăncălaie eşti, Anica mamil, îl zise vecina; şi cine te-a poreclit aşa, bine ţl-a găsit numele. N. L u p u

Mama e sufletul; copiii sunt tru­pul, suflet viu locueşte în trup viu.

— El bine, alci e buba. Cel puţin 50 de ani tinerimea română

trebue să înveţe negoţul şi meseriile, Iar nu să-i stea mintea tot la şmecherii politice. In părţile, unde are întreprinderi şi bolţi cinstite româneşti, străinii nu se pot încuiba. Ba chiar ei se duc şi cumpără dela Români. V'aş putea cita multe cazuri. Bunăoară, înainte de r i iboi , prăvălia lai Valeu din Orăştie era cantată nu numai de toţi Românii, ci şl de străini şi de Evrei. Odată am întrebat pe un boltaş evreu:

— De ce comperi D-Ta marfă dela Vuicu? De ce nu cumperi dela engrosişti (negustori mari) evrei?

— Aş putea cumpăra şi dela comercianţi evrei — îmi răspunse boltaşul dela sate. Pre­ţul e acelaş. Dar de mnite-ori mă Insala Ia cantar. Pe când la Valea na se pomeneşte aşa ceva. Totdeauna mi-se măsoară exacţi

Iată dar că unde avem întreprinzători, meseriaşi, comercianţi români pricepuţi, har­nici şi corecţi: uşor ne putem desvăţa de în­treprinzătorii, meseriaşii şl comercianţii străini.

Unde na-l avem, na putem toca în cap pe cei străini, ci trebue să ne creştem şl să ne susţinem oameni de al noştri.

Va să zică, şl aici, ca pe toate terenele, începutul trebue sfi-1 facem ca altă creştere a tinerimei.

Guvernele trebue să ne dea numai mână de ajutor, să ne ridicăm îacet-încet, prin hăr­nicia noastră, iar nu prin nedreptăţlrea altora.

Un Comşa, un Vnlco, an Săvădeanu aa s'au ridicat prin dărnicia statului unguresc, ci prin priceperea, hărnicia şl corectitatea proprie.

Vom aminti şi alte lucruri. Oavrit Todica.

Altă îire Englezii sunt cunoscaţi ca nişte oameni

cladaţi Ia fire şi ia apucători. Astfel se spâne că fiica fostului primministra englez R. Mac Donald, dşoara Ishabel Mac Doaald, după re­tragerea tatălui săa din viaţa politică, s'a ho-tărît şi ea să se retragă departe de lumea oraşelor şi să ducă o vlsţă liniştită şi paşnică.

Ea s'a retras în satul Speen din regiunea Bachin, unde a deschis o cârciumă. Fapta ei a produs mirare mare în iamex acelora cari aa canoscat-o în vremurile când în calitate de secretară a tatălui ei prlmia In casa ei mi­niştrii şi regi din toate ţările.

Ceeace este mai interesant, este că ea se va căsători în cărând, şi încă na ca vr'an minlstra sau prefect, ci ca an simpla pictor-decorator, an fel de zugrav, de acolo din satul de ande are ea cârciuma.

Nonă ne pare ceva neoblşnait de tot, ca o fată de primministra să se fecă crâşmăreasă, şi încă nici măcar într'uu oraş mare, cl la sate. La aşa ceva fetele noastre nici nu se pot gândi.

îndată ce are câteva jugăre de loc şi puţină roş&lă pe baze, o fată dela noi nu mai vrea să ştie de sat. Visează să fie doamnă Ia oraş şl să se mărite măcar în Hususău sau în Sânmărtln. — Se vede că englezii aa altă firel

Legi americane. In statal Msiyland din America este o lege ciudată, care n'ar fi pe placul multor tineri-dela noi. Orice tlnăr care merge In vizită la o fată, în 6 zile ana dapă alta, este considerat ca logodit ca acea fată şl trebue să o ia în căsătorie. Bine înţeles că acolo tinerll-s mal prevăzători şl nu merg niciodată mal mult ca de 4—5 ori într'o s ăp ­tămâni .

Pag 4 Of IREA P O P O R U L U I

O mare înnoire în viaţa ţării — Griji şi frământări în Europa Turburare în India — Lupte mari în Spania —

Războiul din Răsărit

Noua constituţie Legea, care stă la temelia întregel noastre

vieţi obşteşti, dopa care »e croiesc toate ce­leilalte legi, este constituţia. Ea este temeiul întrege! noastre legiuiri.

Ia arma frământărilor şl tarsurărllor su­fleteşti prin cari a trecut ţara de an timp în­coace, M. S. Regele s'a gândit, să ne dea o nonă constituţie care să fie potrivită vremuri­lor în care trăim şl după care să ne conducem de-acam înainte.

In 18 Febraarle sfatul miniştrilor a ş i pri­mit noua constituţie, care a fost publicată îa întregime în „Monitorul Of ic i a / din 20 Fe­braarle. Printr'un decret regal publicat înOa-ceeaşi zi întreg poporal a fost chemat, ca in ziua de 24 Februarie să se rostească asupra nonei constituţii prin votul lor. S'a votat pe faţă, votările pentru fiind scrise într'o listă, iar cele contra într'alta.

Ca cuprinde noua Constituţie

Mai întâi scoate la iveală îndatoririle Ro­mânilor către ţară şi arată drepturile cari iz­vorăsc din aceste datorii. Se păstrează şi pe mai departe Parlamentai, însă reprezentanţii poporului se vor alege dapă profesiuni.

Frământare mare Tn Europa

Săptămâna care s'a dus a fost o săptă­mână de aşteptări şi îngrijorări pentru întreagă Europa.

A fâcnt mal ales mare vâlvă Întrevederea dintre dnii Hitler şi S:haschaigg, conducătorii Germaniei şl Aastrlei. Mulţi se tem de o unire a acestor două ţări şi au cântat să cunoască bine care este rostul acestei intreveneri..

Schimbările din Austria, întâmplate după această întâlnire, ca Intrarea naţional-iocla-llştilor austriacl in guvernai Austriei, malţi le socotesc ca un început de realizare a dorin­ţelor de nnlre ale Germaniei.

Cuvântarea dlui Hitlsr care a fost aşteptată atât de mult de întreagă Europa, a fost rostită duminecă 20 Februarie, într'o şedinţă solemnă a parlamentului german. S'aa laat din bană de vreme toate masările de lipsă, ca să poată fi auzită de întreg po­poral german. Cuvântarea a ţinut aproape doaă ceasuri şl Ia ea dl Hitler a făcut o a-măcunţită dare de seamă despre Întreagă po­litica poporala! german. A lămarit atitudinea Germaniei în faţa războiului spaniol, în ches­tiunea Aastrlei şi faţă de comunism. O biru­inţă a bolşevicilor în Spania dl Hitler o so ­coteşte ca o mare primejdie pentra pacea Eu­ropei.

Se mişcă India Ia India s'a deslănţult din noa furtuna

politică. In urma unei neînţelegeri cele 5 guverne indiene de sub conducerea Angliei s'aa retras şl îutreagă India s'a ridicat. Sate de milioane de indieni aşteaptă din noa cuvântul condu­

cătorului şt profetului lor Ghandi. La Kerl purd a avat loc o mare adunare a tuturor in­dienilor. Aici poporal a cerut prin conducă­torii lor neatârnarea Indiei engleze şl eliberarea tuturor deţinuţilor politici.

însemnate biruinţe naţiona­liste Tn Spania

Bătălia pentru stăpânirea orsşnloi Terne), a continuat în tot cursul săptămânii trecute. Se aşteaptă din zi în zl căderea oraşului. Na­ţionaliştii aa învins toate încercările disperate ale bolşevicilor. Trapele bolşevice se pregă­tesc să părăsească oraşul, care este un mor­man de ruine.

Lupt© înverşunate în China Pe frontul din Răsărit bătălia este în p l ic i

desfăşurare, japonezii au adus In luptă o nouă armată ca scopul ca să taie orice retragere & Chinezilor şi s ă i poată încercui. La Lorghai se d l una din cele mai furioase lupte. Numai în această lupta au pierit peste 20.000 de Chinezi. Frontal s'a lărgit pe o întindere de peste 180 k lometri.

0 preafrumoasă poezie veche care ni-se potriveşte şi nouă creştinilor

de astăzi

Rânduiaîa bisericii noastre răsăritene este ca în dumineca fiului rătăcit, a lăsatului de carne şi a lăsatului de brânză să se citească la utrenie în loc de troparele Învierii, polileul, adecă psalmii 134 (Robii, robii Domnului, Aliluia), şi 135 (Măr-turisiţi-vă Domnului, căci e bun, Aliluia) iar apoi să se cânte, cu Aliluia frumos, şi al 3-lea psalm; (136): „La râurile Babilonului".

Iată acest psalm, In frumoasa traducere a părintelui Dr. Victor Macaveiu, prepozit capitular şi vicar general arhiepiscopesc din Blaj:

La râurile BaUlonului, acolo, am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. Pe sălcii, în mijlocul lui, am atârnat harfele noastre.

Ca acolo ni-au cerut, cei ce ne-au robit, cuvinte de cântări, şi ceice ne-au dus pe noi, cântec de mărire: „Cântaţi-ne nouă, din cântările Sionuluil" ... Cum vom cânta cântarea Domnului pe pământ străin?

De te voiu uita, Ierusalime, uitată fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de gâtlejul meu, de nu-mi voiu aduce aminte de tine: De nu voiu pune Ierusalimul ea început al veseliei mele]

Aiu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Eiom, din ziua Ierusalimului, de cei cari ziceau: „Sdrobiţi-l, sdrobiţi-l, până tn temeliile luil* Fata BaUlonului ticăloasa!

Fericit celce va răsplăti ţie după fapta ta

care ai făcut nouă! Fericii celce va apuca, ' şi va izbi de stâncă pe pruncii tăi\ j

Poezia aceasta, care se numeşte D s 4 face parte din cei 150 psalmi ai lai Q ^ S scris eu puţin dapă întoarcerea Evreilor di* soarea babilonică. \

Ce numim prinsoare babilonica? Fiindcă dintre cei 20 de regi cari a« *

nit peste poporul evreesc dela desbinarea !

raţiei, anul 930 Înainte de naşterea D o n ^ până la sfârşitul împărăţiei, numai 7 a t | !

frica lui Dumnezeu, iară 13 aa fost răi ti nători idolilor, Dumnezu a pedepsit poporal

e'îi cu ocuparea Ierusalimului şi cu dărâmarea , ricii de către regele Nabuchodonogor al Babii care a dus, la anal 587 înainte de naşterea! nului Hristos, întreg poporul erreesc în j , • lăsând în ţară numai vierii şi plugarii. []

Şi acuma tâlcul psalmului: M Aşezându-se Erreii la pământul robiei

căntat locuri cu apă, ca să-şi poată face spă poruncite prin legea lui Moise. Râurile Baţi (

lui sunt Eufratul cu canalurile sale: Tigrul t

bora şi Eulăas. (

Dar oricât de frumoase şi de măncWi fost aceste pământuri, nu i-au putut face pe (

să-şi uite patria, ci dimpotrivă, durerea lor ţa crescut, ori de câte ori îşi aduceau aminte iii lor şi de sfânta cetate. ig

De aceea, cu toate că şi-au dus harfele cu sine, nu au mai cântat din ele cântări k\ relie, ci şi le-au atârnat in sălciile dintre al râuri, cântând numai din când In când cântar i întristare.

J Vâzându-i Babilonenii atât de trişti, Vni gat, să le cânte vreuna din frumoasele şi vesti i cântări ale Ierusalimului. Evreii le răspund ciţl moaşele cuvinte: „Cum vom cânta cântarea îj nului pe pământ străin?" Şi apoi fac un mii jurământ, care este uşor de înţeles.

„De nu voiu pune Ierusalimul ca încep! veseliei mele" înseamnă: de nu voiu f| în fruntea tuturor veseliilor mele Iero| mul şi mântuirea lui, dacă nu aceasta-ml fi cea mai mare bucurie pe pământ, şidacăniy de soarta sfintei cetăţi şi a bisericii lui Dumn| aţi începe a mă veseli aici în Babilon, când j vărata veselie pentru un Evreu numai în Ij salim poate fi. j

Aici începe apoi partea a doua o poezii care se cere râsbunare asupra Edomului ţi» bilonenilor. Edomenii adecă an fost aceia cari, erau de aceeaşi origine cu Evreii, le-au 6tr,j Caldeilor, cari dărâmau Ierusalimul: „sdrotj, sdrobiţi 1, până în temeliile luil" jj

„Fata Babilonului" sunt cetăţenii Babii. _ lui. Blăstămul pe care-1 rostesc aici Evreii e| păgânesc, nu e vorba, dar să na uităm că *|| psalm s'a scris înainte de naşterea Mântuitoiijj când, în Vechiul Testament, era principiul: pentru dinte şi ochiu pentra ochiul" Obiceiul poarelor cutropitoare de altfel era ca, ocupfc cetate, să ucidă şi pruncii. ţ

Pentruce porunceşte biserici, să se A tocmai în aceste trei dumineci acest psalm? \

Aceste trei dumineci sunt duminecile de; gătire la postul mare. In dumineca fiului rât ni-se citeşte evanghelia în care se arată, ca^ cesta a mers în ţară străină, unde şi-a cbe^ averea sa In desmierdări. El şi-a uitat de f4 sa adevărată şi a cântat cântări de veseli* L pământ străin, de aceea a ajuns in halul >| grozav, de şi-a cheltuit averea cu etuvele. |

Tot cam aşa aa păţit şi unii dintre £'j cei mai lacomi de bani. Au intrat In serviciul';] bilonenilor şi îmbogăţindu-se, şi-au uitat de salim şi de biserica Domnului.

Acelaş lucra II face şi păcătosul. Din patria sa —• care este patria h"?

sfinţitor, sfânta cetate a Ierusalimului ca **

Nr. 9 U N I R E A P O P O R U L U I

ata sa biserică tn care se află prezent totdeauna lomnul şi Dumnezeul nostru — el a fost dus de iavelul In Babilonul tuturor desfătărilor trupeşti i a păcatelor, unde continuă să-şi petreacă zilele ile ta cântări necinstite şi imorale.

Creştinul adevărat Insă va răspunde diavo-ilui cu cuvintele Evreilor: „Cum voiu cânta cân-

ftrea Domnului pe pământ străin". I Creştinul adevărat va blăstăma pe diavolul 1 va numi fericit pe acela care va izbi de stâncă Brâncii lui. 1 Iată aşadară o cântare minunată veche, care li-se potriveşte şi nouă creştinilor, mai ales acuma m câşlegi, când atâţia dintre noi sunt târâţi de

iavolul în Babilonul tuturor fărădelegilor! l u î i u M a i o r

Din Ocna de fier — Caras lupă dureri bucurii sufleteşti — Biruinţa crucii

Noull convertiţi la sfânta unire din a-eastă comună am avut şi zile de bucurie, dar ial multe de durere. Zile de bucurie am avut opace, cu ajutorul Mântuitorului Hrlstos, e-am putut aranja o capelă frumoasă, bine-uvâotatâ cu un fast deosebit. Am avut când m primit şl preot, care să ne conducă în oua noastră relfglune sfântă şi dreaptă, în ersoana părintelui Teodor Oitean. Am avut ecâteori «raclam o producţiune, sau luam arte la vre-o întrecere cu corul nostru pu-srnlc, bine condus şi instruat de dibaciul ostru preot. Am avut în fine, dupăce păr. ostru ne-a înfiinţat o fanlarâ puternici , din :0 instrumente, pe cari le-am şi ach tat cu urna de peste 50,000 lei şi după care fanfara ilierica noastră are un frumos venit annal, se lângă landa ce )-se aduce şi de duşmani.

Dar am avut şl zile pline de durere, aazate de prigonirile şi procesele fraţilor

Ioftri ortodocşi, cari n'au putut vedea cu oibi uni nici o încercare de-a noastră oricât de rtosltoare şi bană ar fl fost.

Un mare proces am avut de purtat entru o cruce de lemn, ridicată de noi în nul 1935 cu ocaziunea înfăptuirii sfintei suiri a această comună şi a primelor misiuni să-ârşite aici, pe care ei au scos-o cu jandarmi,

I >e motivul că locul s'ar ţinea dc drum şi pstfel crucea este aşezată contra legii.

!

Nol de jalea cea mare am tras atunci lopotele, lucru pentra care tot ei ne-au dat n judecată ca şl pentru cruce.

Dar dreptatea noastră s'a vădit şi de lata aceasta. Procesul l-am câştigat tot noi. 'lua de 30 Ianuarie, când sfânta cruce a fost şezatl din nou pe vech'ul ei loc, a fost o zi

3e mare bucurie şl sărbătoare pentra toţi cre­dincioşii noştri.

Ia sunetul clopotelor şl în frumoase :ântări religioase, crucea a fost mutată pe lo­cal dela început, unde s'a slujit o sfântă

ilajbă religioasă, la sfârşitul căreia părintele )lteanu într'o frumoasă cuvântare a arătat xedlncloşilor însemnătatea crucii.

După toate acestea credincioşii s'au în-ors la biserică, rostind rugăciuni de rauiţu-»ită către Mântuitorul Hrlstos, care a făcut

încă odată să biruiască dreptatea şl să trium-fcze crucea Sa.

C o r a s p o n d e n t .

D e l a D e s p ă r ţ ă m â n t u l „ A s t r a " , B l a j . Domnii preşedinţi ai Cercurilor culturale din Despărţămîntul Blaj al »Astrei«, sunt rugaţi a trimite până la 1 Martie, ra­portul amănunţit dc activitate pe anul 1937, în confor­mitate cn adresa trimisa anterior, pentru a putea întocmi raportul general de activitate in vederea adunării gene­rale, care va avea loc In ziua de 13 Martie la Blaj, — ». Preşedinte, Dr. Coriolan Suclu, Secretar, V. Stoica.

Din Turda Zile de adâncă reculegere sufletească şi ade­

vărată înălţare către Dumnezeu am avut noi, cre­dincioşii din oraşul Turda, tn zilele de 2—6 Fe­bruarie a. c , adecă vreme da cinai zile încoace, când vrednicul profesor Dr. Simion Chişiu, azi, protopop al Abrudului, ne-a ţinut sf. misiuni, la biserica din Turda-Veche. Prin două cuvântări Ia zi ne-a făcut să adâncim adevărurile vecinice, lăsând la o parte „toată grija cea lumească". Biserica a fost mereu plină, mai ales la predicile de seara, dovedind din nou, că e netncăpătosre pentru numărul mare el credincioşilor, Însetaţi după adevărata viaţă creştină. S'au apropiat foarte mulţi de sf. Taine, între cari şi mulţi intelectuali.

De când avem tn oraşul nostru pe părintele Dr. Coriolan SabăH, am fost învredniciţi ca de două ori îo fiecare an să nise ţină sfinte misiuni poporale, in care vreme ne-a fost dat să ascultăm cuvântul unor distinşi şi vrednici preoţi, oratori buni ai bisericii Ini Hristos. Pe lângă aceasta ni-s'au ţinut regulat conferinţe frumoase şi instructive, In cadrul „AgruMui şi a Reuniunii „Sf. MariaB.

Datorită zelului şi ostenelilor păstorului nos­tru, tn cursul anului trecut s'au apropiat peste 15.000 de credincioşi de sfintele Taine şi s'au im-tmpărţit In popor mii de cărţi religioase bune, cărţi de rugăciuni rozare şi medalii.

Mai amintim apoi frumoasa conferinţă a păr. profesor Dr. Avram Cezma dela Acadamia Teolo­gică din Cluj, 'despre „Însemnătatea Agrului", precum şi despre datoria ce o au credincioşii, de a sprijini şi lucra tn aşa tel, ca acesta să crească şi înflorească pentru ueam şi lege.

Increstăm şi modul solemn cum s'a ţinut şi tn acest an, dela 19 la 25 Ianuarie, mult grăi­toare octavă de rugăciune mondială pentru unirea în credinţă a tuturor creştinilor şi întoarcerea epre lumina Evangheliei a popoarelor păgâne preenm şi Novena, adecă rugăciunea de nouă zile, dela 2 ia 10 Februarie către Maica Domnului dela Lourdes, fiind ziua dn 11 Februarie serbată ca prima arătare a sfintei Bernadeta, în peştera dela Lourdes.

Duminecă în 13 Februarie, după terminarea sf. liturghii, s'a slujit un „Tedeum" solemn pen­tru marele pontifice Piu al Xl-lea.

In felul acesta, lună de lună luăm parte la evenimentele mari ale bisericii, înălţându-ne rugă­ciunile şi gândurile dimpreună cu toată suflarea creştinească, fără deosebire de limbă şi rit, dela margini până la margini, către Dumnezeu.

C o r e s p o n d e n t

Cum îşi păzesc Ruşii graniţele Mai rar o ţară care să se păzească şi

apere atâta împotriva străinilor ca Rusia. întreaga graniţă de către Apas a Rusiei

este întărită cât se poate de bine. Pe lângă aceasta au lnat cele mai aspre măsuri, ca po­porul dela graniţă să nu poată Intra în legă­tură cu vecinii lor din altă ţară.

Astfel de-a langul îniregei graniţe apu­sene se află o fâşie de pământ largă de 2 Km., pe care na locaeşte nlmenia.

Toţi locuitorii aa fost mutaţi de acolo. Casele au fost dărâmate, pădurile tăiate, aşa că în urmă n'a rămas decât pustiul gol.

Dincolo de această fâşie de pământ, pe o întindere de 50 Km. nu locuiesc decât oa­meni în cari bolşevicii au toată încrederea.

In felul acesta vreau bolşevicii să ascundă lumii, ce se petrece în ţara lor bătută de Dumnezeu.

Mama e regina, copiii sunt supuşii; fericiţi sunt copiii dacă mama lor c înţeleaptă.

S l u j b e b i s e r i c e ş t i p e n t r u l i n i ş t i r e a ţ ă r i i . In urma evenimentelor politice întâm­plate în ultimul timp, lumea a început să se neliniştească tare. To|i sunt îngrijoraţi, c i ce se va mai întâmpla şi ce întorsături vor mai lua lucrurile. Aceasta nelinişte şi frământare e tn paguba cârmultorllor şl a Statului. De aceea biserica ortodoxă a lnat hotărârea, ca s i faci tn întreagă ţara, fu I Duminecă din postul Sf. Paşti, rugăciuni de împăciuire, ca Dumnezeu să lumineze mintea tuturor şl să vadă lucru­rile aşa cum sunt.

Motiv d e d e s p ă r ţ e n i e . După 17 ani de căsnicie, o doamnă din Paris (Franţa) a cerut judecătorilor să o despărţească de soţul ei, deoarece acesta sforăie prea tare când doarme şi ea nu se poate odihni de loc. Ceea ce este mai interesant e, că a avat şi martori la proces, pentru a-şi sprijini spusele sale. Un chiriaş, care avea camera de dormit alăturea de-a soţilor cu pricina, a declarat că şi el noaptea a foit adeseori trezit din somn de sforăitul vecinului său. Ia faţa acestei martorii judecătorii n'au stat mult pe gânduri şi i-au dat dreptate, au despărţit-o.

N ă z d r ă v ă n i e d e a m e r i c a n . Un ame­rican cu numele de Cadranel Gentil de Malas s'a închis de 15 zile într'o ladă de sticlă si­gilată de un notar. De câad a foit închis, el n'a mai mâacat şi băut nimic. Lumea se adună, să privească la americanul din căsuţa Iul de sticlă, ca la o minune.

Un o r a ş i d e a l este orăşelul Şopron din Ungaria. Locuitorii acestui orăşel îşi plă­tesc la timp, cu toţii dările, aşa c i nlmenia, nu mai are nici o restanţă.

O p e r a ţ i e I n t e r e s a n t ă . O foarte în­drăzneaţă operaţie a fost săvârşită la spitalul din Litoria (Italia) de către profesorul Chla-serini asupra unui om bătrân în vârstă de 70 ani. La sfârşitul operaţiei situaţia bolnavului s'a înrăutăţit şl mai mult şi inima a încetat să-i mai bată. Toate încercările de a-1 readuce ia viaţă n'au izbutit. Atunci doctorul 1-a des­chis pieptul şi cu mâna a început să facă inima să baia. Şi operaţia a reuşit. Bolnavul a fost adus Ia viaţă.

L e a c p e n t r u c e i c e n u pot d o r m i . Se întâmplă de multeori, că nu putem adormi când avem mal multă lipsă de odihnă. Cel mai bun leac împotriva nesomnului este apa în­dulcită ca zahăr. Cei cari se trezesc din somn noaptea şi nu mai pot adormi, n'au decât s i bea puţină apă îndulcită cu zahăr şl repede vor adormi.

O i s c ă l i t u r ă e c u m p S . Lucrările r i ­mase dela oamenii mari ai trecutului sunt foarte scumpe. Obiecte, cari altădată n'ar fi avut nici o valoare, azi sunt vândute la lici­taţie cu bani grei. Aşa se spnnecă in America s'a vândut o scrisoare de-a marelnl scriitor englez Shakespeare cu 10 milioane Iei. S'au dat atâţia bani nnmai pentrucă scrisoarea purta Iscălitura marelui scriitor. Cam scumpă Iscă­l i tură!

Miniş tr i i m u z i c a n ţ i l a b a l . Pentra acoperirea cheltuielilor pecar i le are,guvernai

P a g . 6 U N I R E A P O P O R U L U I

„împăraf!e! ţfgăneştl" i a u a Romilor, organi­zează în flecare an un mare bal, la care mu­zicanţi sunt înşişi miniştrii, în frante cn ma­iestatea sa Împăratul. Acest bal se ţine in fle­care an la Varşovia, capitala Poloniei, şl are n a mare răsunet ceeace face ca membrii o-noratnlnl guvern să mal pună şi el mâna pe ceva gologani, că de când cn lipsa mare de bani ce bântuie în împărăţia Romilor, înălţatul împărat nu le prea poate plăti simbria. De altfel fiecare ministru mai are şl o alti me­serie ceva mai bănoasă. Ministrul de finanţe este conducător de băndaşl; ministrul instruc­ţiunii, care se ocapă cu şcolile este negustor de cai, Iar ministrai coloniilor spolette vase.

A n i m a l e r e a d u s a i a v i a ţ ă . Nişte în­văţaţi roşi cari studiază viaţa in regiunile veşnic îngheţate ale lumii; au descoperit în straturile pământului la adâncime de vreo 7 metri, corpurile mai multor animale de mare, cari pase la căldură au dat semne de viaţă şi au început să trăiască după un somn de mai multe mii de ani. — Cam greu de crezut!

O m q r î t d e t r e n . In gara Blaj, s'a în­tâmplat în noaptea de 21 Februarie o mare nenorocire. Funcţionarul dela C. F. R. Fablan loan, originar din părţile Tnrdei, pe când sc întorcea cu traslna de către Mănărade, In a-propiere de gara «Câmpul Libertăţii" a fost ajuns din urmă de trenul rapid, care i-a lovit în spate, omorlada-l îndată.

Lupta î m p o t r i v a c e r ş i t o r i e i în G e r ­m a n i a . Pentru stârpirea cerşitoriei conducă­torii şi societăţile de binefacere din Germania dac adevărată luptă. Cerşitorii cari eunt în stare să muncească, sunt trimişi în diferite tabere de muncă, unde îşi au asigurată pâinea de toate zilele şi un trai cinstit şl omenesc. Cei invalizi şi bătrâni, cari nu mai pot munci, sunt duşi în spitale şi azile de bătrân), unde sunt ţinuţi până la sfârşitul vieţii pe cheltu­iala statului.

Un f o c b ă t r â n . In regiunea minieră Ohio din America, arde de 50 de ani o mină de cărbuni, aprinsă de câţiva lucrători nemul­ţumiţi. Orice încercare de a stinge focul n'a izbutit şi de-atuncl el arde într'una. Eite cel mal bătrân foc din câte se cunosc.

L u p u l l a ş c o a l ă . Un lup flămând, a-langat de câni s'a rătăcit în curtea unei şcoli primare din Polonia. Copiii în loc să se în­spăimânte au năvălit cu toţii asupra lupului, bătându-1 cu beţele. A ieşit şi dascălul, care cu o puşcă a reuşit să rănească lupul. Cău­tând o scăpare, lupul s'a refugiat intr'o odaie a şcolii, unde a şi murit în urma rănilor pri­mite.

Dela fraţii din America

Obiceiuri de căsătorie la alfe popoare

La unii locuitori ai Asiei este obiceiul ca după căsătorie femeia să plece acasă la părinţi, de unde vine lângă bărbatul ei după un an.

La Tătari este obiceiul să se încingă o trântă între fată şi flăcăul, care vrea să se că­sătorească şi numai dacă biruie feciorul se face căsătoria, altfel nu.

In Groenlanda, fata îndată după nuntă fuge în munţi, iar feciorul e dator să alerge după ea ca, s'o caute şi să o aducă acasă.

La Ruşi era obiceiul ca fata să-l aducă zestre bărbatului, pe lângă altele şl un mă­nunchi de nulele. Aceste nuiele se sfinţeau, şi cu ele bărbatul avea dreptul să-şl bată soţia, dacă£nn era de omenie.

Biserica Sf. Vasile, din Trenton N. J . Biserica română unită Sf. Vasile din Jrtri­

ton, N. J. U. S. A., în anul ip37 a fost susţinută de membri cu taxe lunare ţi donaţiuni mai în­semnate, în dollari, după cum urmează:

Au c o n t r i b u i t

Borza Petru Jr., m. f. 10.00, Borota Dumi­tru Terezia, Poptelec, 20 00 în restanţă, Breazdău Niculae Ana, Bobota, 12.00 in rând cu 1937, Buda Cristina, Văieni 6.00 in restanţă, Chereji Qeorge Ana, Sanislău, 1200 în rând cu 1937, Chirvai Vasile Măria, Sanislău, 12.00 în rând cu 1937, Ciordaş Vasile Fiorica, Plşcolt, 12 00 în rând cu 1937, Cosma losif Măria, Dindeşti, 12.00 în rând cu 1937, Costin Dumitru, Măria, Portiţa, 12.C0 in rând cu 1937, Costinaş Gsorge Sr. m. f. cu 1000, Coşa loan Măria, Sanislău, 500 în restanţă, Covaci George Măria, Căplean, 18.00 în restanţă, Crişan Victor Rev. Dr. 600 în rând cu 1937, Curtean George Verona, Piş-colt, 6 00 în restanţă, Cucuiat loan Emilia, Ghi-roit, 12 00 in restanţă, Dârlea loan văd. Borleşti, 1200 în rând cu 1937, Donca Ana văd. lui losif, Residea 12.00 in restanţă, Drăgan loan Irina, Pan-cota, 12 00 in restanţă, Drăgan Teodor văd. Pan-cota, 6.00 în rând cu 1937.

Erdei Măria, Sanislău, 600 în rând cu 1937, Fekete George Rozi, Residea, 8.00 în res­tanţă, Fodor Ana văd. Kişdorolţ, 6C0 în rând cu 1937, Gherman Mihai Ana, Ciumeşti, 12.00 în rând cu 1937, Grama Vasile Iulia, Pişcoit, 12 00 în rând cu 1937, Hajos Elena, Tirean, 12 00 în rând cu 1937, Hossu Vasile Terezia Pişcoit, 1200 în restanţă, Iacobuţ Fiorica Vaşvari, Su-durău, 5.00 în restanţă, Iuhas Vasile Floarea, Pir, 12 00 în rând cu 1937, LOcse Măria văd. Sărăuad, 6.00 în rând cu 1937, Miculaş Rafila văd Sanislău, 1200 în restanţă, Pop Amalia văd. a lui Mihai, Ciumeşti, 6 00 în rând cu 1937, Pfker Teodor Iulia, Sărăuad, 12 C0 în rând cu 1937, Potroviţa Dumitru Iulia, Sărăuad, 12.00 în restanţă, Oprea Dumitru Măria, Sanislău, 1200 în rând cu 1937, Robotin loan Iulia, Piş­coit, 12.00 în rând cu 1937, Santai loan, Sân-miclăuş, 1.00 în restanţă, Sălăjan loan Iuiia, Mireşul Mare, 5.00 în restanţă, Şerban Remus Paraschiva, Mihalţ, 12.00 în rând cu 1938.

Silaghi loan, Pişcoit, 6 00 în rând cu 1937, Şopronyi Dumitru Măria, Ciomocoz, 1100 în restanţă, Şopronyi loan Ana, Istrău, 24 00 în rând cu Iunie 1938, Suciu Fiorica, Dindeşti, 6 00 în restanţă, Suciu George văd. Sanislău, 600 în rând cu 1937, Suciu Gergely Vilma, Sanislău, 10 00 în restanţă, Suciu Iulia văd. lui loan, Sanislău, 6.00 în rând cu 1937, Suciu Va­sile Margaret, Sanislău, 12.00 în rând cu 1937, Şut loan Măria, Socaci, 64 00 în rând cu 1937, Şuta Mihai Terezia, Moftinul Mic, 12.00 în rând cu 1937, Şuta Petru Iulia, Moftinul Mic, 12 00 în rând cu 1937, Tegzeş Aurel Ana, Dindeşti, 1200 în rând cu 1937, Turdean losif Iuliana, Sanislău, 12.00 în rând cu 1937, Vaştag Vasile Iulia, Sanislău, 6.00 în restanţă, Varga loan Jr. Terezia, Trenton, 24.00 în restanţă, Vereş Fio­rica văd., Vaşsd, 6.00 în restanţă, Hossu loan Măria, Pişcoit, 12 în rând cu 1937.

A l t e c o n t r i b u i r i Donaţiuni de 5.00 sau peste 5.00 dolari: Grama Vasile Iulia, Pişcoit, 60.00, Robotin

loan Iulia, Pişcoit 50.00, Pictorul Trandafir, 45.00 Oprea Dumitru Măria, Sanislău, 10.00, Dr. Kai-lay, Trenton, 10 00, Fekete George Jr. Trenton, 10.00; Şerban Remus Paraschiva, Mihalţ, 5 00* Şuta Petru Iulia, Moftinul Mic, 5.00; Chirvai' Vasile Măria, Sanislău, 5.00.

N ' a u a c h i t a t n i m i c d in Apaî loan Ema, Mediaşul Auriu; fa :

Petru Ana, Arad; Băbuţiu Dumitru văd, rj ' deşti; Bâţ Fiorica văd. Andrid; Bâzgj„ ^ Cean; Benţa Iulia, Ciumeşti; Bibart Georgel ' Vaşad; Blaga Dumitru, Dindeşti; Bogdan fr văd. Sanislău; Bohoni Alexandru Ana, Q,j ' Boloş Dumitru, Bobota; Bontea Camil ( j j j r ' 1

Măria, Moftinul Mic; Bontea losif, Măria, rj'' deşti; Botan George, Pişcoit; Brofi Pavel Jfo, Trenton; Buia Vasile Măria, Sanislău; ,j

Căpânas Trăian Ana, Unimăt; Chirvat^ ria văd. lui George, Sanislău; Chirvai Augus

Ana, Sanislău; Chirvai Niculae E'isa, Sanisli'J Chiş Ştefan Măria, Zolnoc; Ciogi loan, Ser; Ciordaş George Floarea, Pişcoit; Ciordaş Măria, Trenton; Ciordaş Louis Olga, Tren!; Ciordaş Niculae văd. Pişcoit; Cosma loan FlţJ rea, Sanislău; Cosma loan, Residea; Costiş George, Ema, Stremţ; Curtean Dumitru Ma: Pişcoit; i

Dejeran Vasile Măria, Ciomocoz; Doi George Etel, Dindeşti; Donca George Jr. Hsli; Trenton; Donca George Vilma, Residea; Dct loan Măria, Dindeşti; Erdei Petru Terezia, ţ şad: Farcaş George Măria, Istrău; Filip Vas:' Iulia, Bobota; Gherman Francisc; Ghidra l | Fiorica, Bobota; Gorgan Ana, Dersidea; 9

Hossu George Măria, Pişcoit; Iacobuţ Ar xandru Măria, Sudurău; Iacobuţ George hU: Meţenţi; Ispas Simion Eliza, Daia; Laşşan Geoi( j Fiorica, Dindeşti; Laşjan loan Fiorica, Dindţfî Lobonţ loan, Supurul de sus; Lazar Petru Fiorj rea, Silvnş; I

Magyar George Irina, Sanislău; Matei Iot Ans, Socaci; Marchiş George, Iulia, Santil Mărincaş loan Fiorica, Căuaş; Murăşan A t a dru Fiorica, Pişcoit; Mustea Nicolae Nina, 8; bota; Mustea Petru Iulia, Bobota; Mustea Tc dor, Bobota; Metzer losif Măria, Trenton;! culaş Ilie Măria, Sanislău;

Ola George Iulia, Trenton; Pal Geoi[ Mari», Ciumeşti; Pal Ignat Măria, Sanislău; P vel loan, Moftinul Mic; Pavel Măria, Sanisli Pilea Vasile, Vezendi; Pop Ambruş Rozi, Doi Pop George Fiorica, Vaşad; Pop George VeroJ Cehălut; Pop Laczi Măria, Sanislău; PopToit Recea; Porcovitş Alexandru Terezia, Ciumef Petroviţa loan Terezia, Sudurău; Puşcaş Ioa Bobota;

Roja Alexandru Iulia, Derolţ; Sfâra Efo Residea; Silaghi Alexandru Măria, Sanisli' Silaghi George Eiisa, Pir; Silaghi loan, Sanisli Silaghi Miklos Terezia şi Silaghi Terezia văd. S nislău; Şimonca Vasile Floarea, Pişcoit; Şoptf Mihai Sofia, Ciomocoz; Stoaca George Afaf Dindeşti; Şuta Francisc Fiorica, Moftinul B Şuta Vasile Ana, Moftinul Mic; Şuta Vasile la!" Moftinul Mic; Tivadar George Iulia, Sanis* Tivadar Vasile Măria, Ciumeşti; Ţap Petru I»1'1

Sanislău; Tarta Teodor Iulia, Moftinul M'1

Varga Ana, Pişcoit; Varga loan Ema, PişCj Ţinem să mulţumim şi pe aceasta <*

marelui nostru sprijinitor, dl Vasile Grama,« prin averea, jertfa şi purtarea dsale este o m drie a bisericii noastre. Dumnezeu să ni-1 P la mulţi ani dimpreună cu familia, căci vf«' nic este. 9 4 7

Biserica Sf. Măria din Roebling N Biserica română unită Sf. Măria din $

bHng, N. % U. S. A„ în anul igjy a fost J» ţinută de membrii cu taxe lunare şi donaţi^ dollari, precum urmează: ..

A u contribu' 1

Apai Emil Iulia, Mediaşul Auriu, restanţă, Borbel Vasile Măria, Pişcoit, 12-0 0

Nr. 9

•ând cu 1937, Bordaş George EHza, Sanislău, U.00 în rând cu 1937, Chira Petru Maria, Din-leşti, 12 00 în restanţă, Crişan Victor Rev. Dr.

Eoo ìn rSnd cu 1937, Deac Ioan Maria, Ghirolţ, 12.00 tn rând cu 1937, Dobran Ioan Floarea, sanislău, 10.00 în restanţă, Dubo Ioan Terezia' Jacşa, 600 în rând cu 1937, Esteban Francisc fiorici, Roebling, 10.C0 în restanţă, Erdei Ge->rge Verona, Gomocoz, 6.00 în restanţă, Iacoş oan Florica, Racşa, 6.00 în rând cu 1937, Indre

I Jasile Todora, Gaura, 20.00 în rând cu 1937, Lar Augustin Maria, Recea, 5.00 în restanţă,

Dumitru Maria, Sanislău, 8.00 în Magyar

I

res-anţă, Maior George, Terezia, Sanislău, 6.00 în estanţă, Marcu Emanoil, Sânmiclăuş, 3.00 în estanţă, Marcuş Mihai Cornelia, Bobota, 12.00 n râad cu 1937, Mărie? Nicolae Ana, Pişcolt,

4kOO în restanţă, Fekete Vasile Măria, Sanislău, [5.00 In restanţă, Mărincaş Ioan văduv Cean, 1.50 în rând cu 1937, Megyeşan Gavril Elisabet, [p, 36.00 în restanţă, Mocan George Fiorica, Drbău, 3000 în restanţă, Molnar Gabor Eiisabet,

f laja, 29.00 în rând cu 1937, Nichita Iosif Măria, işcolt, 12.00 în rând cu 1937, Oros George

K Vlaria, Sanislău, 12 00 în restanţă, Peter Ioan ' ^iza, Hideaga, 12.00 în rând cu 1937, Popan

\na văd. Ardusat, 6.00 în rând cu 1937, Popescu h lie Măria, Săcălăşeni, 6.00 în restanţă.

Purcar Pavel, Aştileu, 3 50 în restanţă, Puş-:aş George Iulia, Sanislău, 12.00 în restanfăi

i laţ Ioan, Remetea, 6.00 în rând cu 1937, Şichet < oan Terezia, Vezendi, 12 00 în restanţă, Silvă-

an Ioan Terezia, Vezendi, 10 00 în restanţă, ?tefan Gavril, 1600 în rând cu 1937, Talpoş

•îtfichita Rozalia, Satulung, 12 00 în rând cu 1937, Vaida Măria a lui Ştefan, Sanislău, 3.00 înres-anfă, Varga George Jr. Emilia, Pişcolt, 600 în restanţă, Vlaicu Niculae, Catiţa, Voila, 4.50 în -estanţă, Murăşan Ioan Fiorica, Beclean, 11.00 n restanţă.

Femeile din »Rozar« au aprina lumini în ireţ de 10.00 şi au împodobit altarul cu flori

j a sărbători. Prin programe artistice şi mese comune

iranjate în decursul anului, Clubul Crisanteme-or a suportat efectiv biserica şi a făcut să im­pună cultura românească înaintea străinilor cari

• ie onorează cu prezenţa acum cât de des. Ca-ie-li-se deci laudă şi recunoştinţă din partea soastră şi binecuvântare dela Dumnezeu. Să răiască la mulţi ani!

N ' a u a c h i t a t Tn t a x e n i m i c

Achim Ioan, Lăpuşel; Albu Ioan Măria îucium; Avram Ardelean, Recea; Baba George; 3arna Teodor Fiorica, Şomcuta Mare; Bontea Greorge; Bontea Vasile; Borbel Ioan Loreda, Xoebling; Borota Gabor Valeria, Portiţa; Bonaţ

• Alexandru Fiorica, Iedera; Buciuman Vasile Ca­tiţa, Lăpuşel; Butula Oros Fiorica, Roebling.

Cardoş Floarea văd., Hideaga; Chiş Ioan ulia, Yaraiug; Chiş Vasile Măria, Pişcolt; Ciasar

Mihai Ana, Santău; Ciocian Simion Margaret f

Varaiug; Ciocian Todor văd. Varaiug; Giordaş' Ioan Măria, Pişcolt; Coteţ Timotei, Lăpuş;Cosma Ana,Săini; Covaci George Măria, Mediaşul Auriu; Covaci Mihai Iuliana, Mediaşul Auriu; Covaci Petru, Mediaşul Auriu.

Danciu Vasile Terezia, Horvat; Dascăl Ale­xandru Terezia, Daia Mare; Degeran George Fiorica, Ciumeşti; Degeran George Măria, Sanis­lău; Drăgan Ana văd. Bârsău; Dragoş George Elena, Cean; Fărcâu Ioan Floarea, Supur; Făr-câu Vasile Iulia, Supur; Fazakaş Alexandru Mă­ria, Sanislău; Fazakas George Bliza, Sanislău; Ghţţe George Hermina, Varaiug; Hordău Ilie Măria, Arieşul de Pădure.

Iosipatt Floriaa Iulia, Roebling; luhas Iosif Piroşca, Residea; luhas Vasile Măria, Santău;, Leuşca Iuliana vid., Săinf; Lamberth George Ana, Roebling; Lupşa George, Ileanda Mare; Lupuţ Niculae Mafia,

Marian Ilie Elisabet, Fizeşi; Marian Vasile Iulia, Pişcolt; Măries George Elena, Pişcolt; Mă­ri es Vasile Etna, Pişcolt; Mărincas Alexandru Măria, Şomcuta Mare; Mărincaş Erno Măria, Cean; Matyaş Simion Elena, Cahal; Mitrea Va­sile Aoica, Bicaz; Mulbery Terezia, Roebling; Nistor Mihai, Bârsău; Noţigan Ioan Ana, Bârsău.

Ocolişan Vasile Măria, Culcea; Ola Ana văd., Ciumeşti; Oprea Ioan Măria, Residea; Po-col George. Lozna Mare; Podină Vasile, Băiţâ; Pop Ioan, Mesteacăn; Pop George Leontina, Coruia; Pop George Ruja, Lăpuşel; Pop Ioan, Oarţa.

Robotin Alexandru Măria, Pişcolt; Robotin Ioan Floarea, Pişcolt; Rus Iuliana văd. Ardusat; Rus Niculae Măria, Guga; Sava George Mal vina, Chiliuţa; Sălaj an Gligor Eleonora, Mireşul Mare; Şereş George Terezia, Residea; Şimonca Dumi­tru Fiorica, Sanislău; Şut Ioan Măria, Socaci; Supuran Vasile Aurelia, Residea; Sălăjan Andrei Măria, Mireşul Mare; Steiner Francisc Măria, Pişcolt; Steiner Mihai Floarea, Pişcolt; Tine Gliga, Din eşti; Tot Ioan, Sanislău; Turdean Ioan Măria; Uveges Ioan Măria, Pişcolt; Vanţa Ioan Catrina, Şomcuta Mare; Vanţa Vasile Măria, Şomcuta Mare, Varga George Mali, Pişcolt; Varga Vasile Elena, Pişcolt; Varga George Iulia, P.şcolt; Vere$ Alexandru, Sanislău; Vereş Te­rezia văd., Dindeşti; Vereş Traian, Dindeşti; Virag Vasile Măria, Residea.

Conform statutului de casă, fiecare familie are să achite în taxă un dollar lunar, iar sin­guraticii 50 cenţi.

Conform aceluiaş statut, cei ce au iot în cimiter, numai atunci se pot folosi de dreptul lor, dacă îşi achită taxele lunare. 948 (1—1)

R e v . Or. V i c t o r C r i ş a n Admin. par. la bis. Sf. Vasile şi Sf. Măria

Albine car i au făcut răsboiul Mai bâtăios neam ca ai albinelor nici c i

se pomeneşte. Iadatâ ce le-ai «aparat ca ceva, ele e'aa şi răzbunat. Insă na despre asta-i vorba, ci de o învingere pe care aa câştigat-o Nemţii în răsbolal cel mare, numai ca ajuto­rai albinelor. Lucrul s'a întâmplat în Africa la Tanganika. Un convoi militar dacea arme, mâncare şi munlţlunl trapelor franceze. Locu­itorii din acea regiune, prieteni de-al Germa­nilor, aa strâns câteva sa te de roiari ca fa­guri cn tot, pe cari î-an aşezat de-a lar/gal drumului pe ande trecea armata francezi. Un inginer a încercuit apoi stupii ca an fir elec­tric şl când aa trecat trapele duşmane aa dat drumul curentului. înfuriate de zgadoltara pro-duiă, albinele aa nivi l i t asapra soldaţilor pe cari i-au înţepat. S'a produs o învâlmişali cumpliţi . Turmele de berbeci, ol, bol, şl sol­daţii cari le mânau, aa rapt-o ca toţii Ia fagi nebani de darere şi groază. După ce i-aa în-prişt iat astfel, Nemţii «a venit şi aa alaogit albinele ca ajutorul famalal, laâad pentra el toate alimentele şl armele francezilor.

C â r t i n o u ă C u m să n e c r e ş t e m copi i i . Câteva

sfaturi pentru părinţii de astăei de lutiu Maior, litografia Seminarului Blaj, 82 pagini, 8 Ui.

De nimica nu se interesează atât de puţin lumea la noi, mai ales poporul, ca de creşterea copiilor. Şi ar trebui ca tocmai aceasta să fie pe primul plan, in grijile şi gândurile oricărui părinte, căci copiii sunt nădejdea viitorului şi dela creşterea pe care o primesc, atârnă ca ei să fie fericiţi şi folositori ţării.

In cărticica de faţă părintele Maior, atât de cunoscut cititorilor noştri prin numeroasele scrieri religioase ale Sf. Sale, se ocupă de această Însemnată chestiune.

. După ce se lămureşte care este însemnă­tatea creşterii copiilor fi ce păcat fac acela

cari nu-şl cresc creştineşte şi bine copiii, Sf.fSa arată pe rând, cum trebue să se îngrijească pă­rinţii, încă dinainte de naştere, de creşterea copiilor lor.

Cartea se poate împărţi foarte bine în două părţi. O parte care arată calea pe caţţ ţrepue să o urmeze un părinte bun. in creşterea cq-

j pilului său, iar â!ts, Care arată că de ce trebue să se ferească e), sau „Cum să nu ne creştem copiii".

In repeţite rânduri s'a vorbit de lipsa de cărţi religioase pentru popor, de cărţi scrise pe înţelesul tuturor, cu o cunoaştere mai adâncă a vieţii sale, cari să-i poată folosi şi pe cari să ie înţeleagă.

Cartea de faţă, o adevărată comoară de învăţături, scrisă într'o limbă uşoară şi popo­rală cu exemple frumoase, acopere tocmai una din aceste lipsuri.

Autorul ei, unul din cei mai cunoscuţi şi răspândiţi scriitori de astfel de cărţi, a făcut prin această scriere un mare serviciu bisericii şi neamului său. (sb.)

C o m u n i c a t . Se comunică spre ştiinţă publică că pentru ocuparea postului vacant de şef la oficiul poştal clasa treia Bălăuşerl jud. Târnava Mică, candidaţii tre­bue să Îndeplinească următoarele condiţiuni: Garanţie Lei 80.000, (optzeci mu). Metribufiuni: Cheltueli de în­treţinere Lei 3720 lunar. Indemnizaţie de transport Lei 420 lunar. Să aibă minimum 21 ani, să tie de origină et­nică română, să fie sănătos, să nu li suferit pedepse penale, să aibă studiile minimum patru clase de liceu sau civile şi să^posedă examenul profesional de poşti-telegraf şi telefon. — Extras dela Cartea Fanduară despre averea imobilă, Certificat de evaluare a Primăriei şi o declaraţie a proprietarului imobilului, după modelul de, mai jos, semnată de către 2 martori şi notarul comunal, in baza căreia se poate intabula ipoteca in favorul Di-recţiunei Generale P. T. T. Bucureşti până la suma de 80.000. Imobilele oferite în garanţie trebue să fie libere de orice sarcini (ipotecă, uzufruct, etc.). - - Concurenţii vor mai arăta, ce ocupaţiune au mai avut in trecut, când şi unde, şi motivul părăsirei acelei ocupaţiuni, starea lor civilă, venitul sau averea ce posedă, personal sau soţul, făcând dovada averii cu act autentificat, iar fe­meile vor arăta şi naţionalitatea, cum şi ocupaţia so ­ţului. — Aspiranţii vor înainta oficiului P. T. T. de re­şedinţă Blaj, o cerere scrisă cu mâna proprie, timbrata in regulă şi însoţită de actele necesare până la data de 15 Martie 1938. — Dirigintele Oficiului Poştal de Reşe­dinţă Blaj. SS. Indescifrabil.

Publicaţie In ziua de 1 Martie 1938 ora 9 curato-

ratul gr.-caf. din Bârdeştl-Mureş va ţinea lici­taţie mlnunendă la oficial parohial ca oferte închise pentra pictarea iconostasului existent. Planai se poate vedea zilnic la oficial paro­hial. Concurenţii vor depune canţinne 10% din prefal ce oferă. Curatoratal îşi rezervi dreptal de a se opri asapra ofertei pe care o crede mal convenabili.

Baldeşti, 20 Martie 1938. 965 ( l - I ) C u r a t o r a t u l

C o r p u l P o r t ă r a i l o r T r i b . Tr. Mica No. G. 2 7 0 2 - 1 9 3 1

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta p a -

bllci c i în baza declzlanll No. G. 2702—1931 a judecătoriei mixte Bla] în favorul reclaman­tului Banca Târn ivean i S. A. Bla] repr. prin ad­vocatul Dr. Ludovic EnyedI din Bla], pentra încasarea creanţei de 5798 Lei Capital r eda i Conf. legii de asanare şl ace. i e f/xeazi termen de licitaţie pe zlaa de 7 Martie 1938 orele I I a. m. la t a ţ i locala! în Iclod, domicilia! a r m l -rlţllor ande se vor vinde prin Hcltaţlane p u ­blică judiciari două şnrl, 4 ol, nn coşer şl nn car pentra vite tn valoare de 19.200 Lei.

In caz de nevoie şl sub pretai de es t i ­mare.

Bla] Ia 7 Febraarle 1938.

961 ( 1 - 1 ) P ° r t l r e I Z A , T A

Pasr. 8 U N I R E A P O P O R U L U I

Corpul Portăreilor Trib. Dumbrăveni No, G. 4814-1980

Publicaţie de licitaţie

Subsemnatul Portărel prin aceaita pu­blică c i în baza deciziunll No. G. 4814—1930 a jadecătorlei mixte Blaj în favornl reclaman­tului Văd. Izak Bernad n i s e . Frledman repr prin advocatei Dr. Ludovic Eoyedl din Blaj pentru încasarea creanţei redusă de 3383 Lei — basi şl ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 7 Martie 1938 orele 12 a. m.la faţa locului in Iciod casa No. 39 unde se vor vinde prin licltsţlune publică judiciară 1 scroafa, 1 purcel, 100 feldere grâu, 5 cară de fân, 10 cară pae grâu, 1 pui de bivoliţă, 1 taur şi un co­teţ în valoare de 13.700 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Dat în Blaj la 7 Februarie 1938. Portărel ZAIŢA

951 ( 1 - 1 )

Corpul Portăreilor Trib. Dumbrăveni No. G 6367—1930

Publicajic de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta

poblicâ c i în baza decizlunii No. G. 6367— 1930 a judecătoriei mixte Blaj în favorul re­clamantului Opreau NIcolae rep. prin advoca­tul Dr. Ludovic Enyedi din Blaj, pentru înca­sarea creanţei redusă de 2353 Lei — buni şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 2 Martie 1938 orele 13 p . m. la faţa locului in Sâncel casa No, 47 unde se vor vinde prin llcitaţiune publică judiciară 2 bivoliţe, una scroafă, un vas de stejar şl 50 feldere grâu In valoare de 9500 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dat în Blaj la 5 Februarie 1938.

954 ( L I ) Portărel ZAIŢA

Corpul Portăreilor Trib. D u m b r ă v e n i

No. G. 2199-1931 .

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta pu­

blică c i în baza deciziunll No. G. 2199— 1931 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul re­clamantului Banca Târnăveanâ S. A. Blaj repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedi, Blsj pentru încasarea creanţei de 2635 Lei capital re­dus şl ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 4 Martie 1938 orele 16 p. m. la faţa lo­cului în Lupu, domiciliul urmăriţilor nade se vor vinde prin llcitaţiune publică judiciară 2 cal, 1 căruţă cu osie de fler, două şuri şl 2 bivoli în valoare de 27.000 Lei.

Iu caz de ntvole şl sub preţul de esti­mare.

Dat In Blaj la 5 Februarie 1938. 958 (1 1 ) : portărel I. ZAIŢA

Corpul Portăreilor Trib. Dumbrăveni No. G..2201—1931

Publicaţie de licitaţie • [ Subsemnatul Portărel prin aceasta pu­

blică-că în bsza deciziunll No. G. 2201—1931 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Banta Târnăveană S. A. Blaj, repr. prin advocatul Dn Ludovic Eoyedy din Blaj pentru Încasarea creanţei de 2568 Lei capital redus cont. legel de asanare şl ace. Se fixează ter-men de licitaţie pe ziua 4 Martie 1938 orele

15 p. m. Ia faţa locului in Lupu, domicilia] urmăriţilor, unde se vor vinde prin llcitaţiune publică judiciară 1 cal, 1 car pt. vite, 2 bivo­liţe şi două şuri în valoare de 23500 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Dat în Blaj, la 5 Februarie 1938. 957 (1—1) portărel ZAIŢA

Corpul Portăreilor Trib. Dumbrăveni No. G. 604-1931

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta pu­

blică că în baza declziunii No. G. 604—1931 a judecătoriei mixtă Biaj în favorul reclaman­tului Banca Târnăveană S. A. Blaj repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enysdy din Biaj pentrn încasirea creanţei de 5626 Lei şi ace. se fi­xează termen de licitaţie pe ziua de 3 Martie 1938 orele 15 p. m. ia faţa locului în Clsteiul Român casa No. 39 unde se vor vinde prin llcitaţiune publică judiciară 50 feldere grâu, 100 feldere porumb, 2 porci şl 1 euhne de scânduri în valoare de 11200 Lei.

Ia caz de nevoie şi sub preţul de esii* mare.

Dat îa Blaj la 4 Februarie 1938. 952 (1—1) portărei ZAIŢA

Corpul Portăreilor Trib. Drmbrăveni Nj. G 1474-1937.

Publicaţie de licitaţie

Subsemnatul Portărel prin aceasta pu­blică că în bsza decizlunii No. G. 1474—1937 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Oprean Iacob repr. prin advocatul Dr. Ludovic Eoyedy din Bîsj pentrn încasarea ere- ( antei de 213 lei şi bcc. se fixează termen de licitaţie pe ziua ds 2 Martie 1938 oreie 15 p. m. ia îâţa locului în Sâacel Casa No. 159 unde se vor vinde prin llcitaţiune puclică ju­diciară 10COO cărămizi roşie in valoare de 5000 iei.

In caz de nevoie şl sub preţul de esti­mare.

Dat în Blaj la 5 Februarie 1938, 956 (l—1) portărel ZAIŢA

Corpul Portăreilor Trib. Tr. Mică Nr. 33—1938

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta pu­

blică că în baza declziunel No. G. 2939—1937 a judecătoriei mixtă Blaj în favărul reclaman­tului Lnca Niculae repr. prin advocatul Dr. Ciufudean Victor pentru încasarea creanţei de 323 lei şi ace. se fixează termen de lici­taţie pe ziua de 28 Februarie 1938 orele 18 p. m. la faţa locului în Blaj la casa urmări­tului No. nude se vor vinde prin llcitaţiune publică judiciară porci „Basna", 1 car pentru vite 1 coşer de leţuri, 20 feldere porumb în valoare ds 4.40O Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Bisj, la 18 Februarie 1938. portărel delegat INDESCIFRABIL

964 (1—1)

Corpul Portăreilor Trib. Dumbrăveni No. G. 6533-1930

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta publică

că în baza deciziunll No. G. 6533/1930 a ju­

decătoriei mixtă Blaj în favorul reclam Banca Târnăveană S. A. Biaj repr. prin anV Dr. Ludovic Eoyedl din Blaj pentru | B c . \ creanţei redusă de 1075 Lei — bani şt V fixează termen dc licitaţie pe ziua de 4 n !i 1938 orele 17 p . m. la faţa locului î n ,1 domiciliul urmăriţilor unde se vor vinde llcitaţiune publică judiciară 1 capră, 1 c , i 1

căruţă cu osii de fier şl 1 mânz în J/f de 11.000 Lei. 5 1

In caz de nevoie şl sub preţul de mare.

Dumbrăveni la 5 Februarie 1938. 959 (1 1) Portărel ZHtr

Corpul Portăreilor Trib. Dumbrây; No. G. 678—1931. j

Publicaţie de licitaţie | i

Subsemnatul Portărel prin aceasta f biică câ în baza deciziunll No. G. 678—19 a jadecătorlei mixtă Blaj în favorul reclami' tului Banca Târnăveană S. A. Blej repr. ţ advocatul Dr. Ludovic Enyedi din Blaj peni" încasarea creanţei de 3118 Lei capital rt( şl ase. se fixează termen de licitaţie pe i* de 5 Martie 1938 orele 11 a. m. la faţa lotf1

lui îa Cergăul Mic, domiciliul urmăriţilorsr" se vor vinde prin llcitaţiune publică judicii 10 oi şi 10 feldere porumb în valoare? 4300 Lei.

Ia caz de nevoie şi sub preţul de estlnit1

Dat in Blaj la 5 Februarie 1938. jj (960) 1—1 Portărel I. Zdlf

-4 Corpul Portăreilor Trib. Dumbrăvij

No. G. 2 6 3 6 - 1 9 3 7

Publicaţie de licitaţie Sabsfimnstul delegat prin aceasta pal

că în bsza declziunii Nr. G. 2636-1937 a decătorlel mixte Diciosânmârtin, îa favornl c clamantului Barza Ioa.htm repr. prin advoa tul Dr. Iosif Boiia din Diciosânmărtiu, penti incassarca creanţei de 328 Lei şi ace. se xessză termen de licitaţie pe ziua de 2 Mar,. 1938 orele 3 p. m. Ia faţa locului în Bli] (Colibi) la casa urmăritului, unde se vor vioi llcitaţiune public*, judicioară 2 cai, 1 trăit: după cai în valoare de 11.000 Lei.

I n c a z d e n e v o s ş i sub preţul de estinW Diciosânmărtiu, la 29 Ianuarie 1938.

963 (1-1) Delegat: Szabo n

Ha vânzare mal multe varitâţi de viţe altoite p

Rip. XRupestrie 3309 1. Rizling italian 1000 buc â 250 2. Pinot gris (Rulendi) 3 . Muşcat Ottonel 4. Fetească regală 5. Silvan roşu 6. Silvan verde s e l e c

ţioneat (Neuburgcr) 7. Chassalas dore 8. Afuz AH (Dettier de

Be'yrouth) Sâncei p. Bia] 946 1.1-3)- I0AN

250! 250Î 2501 2501

250ţ 3O0!

Tipografìa Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj

'Mama e trâmbiţa, copiii sunt ecoA (răsunetul); de pe acesta. se cuno4ţ bunătatea trâmbiţei - " ' ' _