cenzorii romani de la tipografia din buda de la inceputul secolului al xix.docx

8/17/2019 CENZORII ROMANI DE LA TIPOGRAFIA DIN BUDA DE LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX.docx

1/25

CENZORII ROMANI DE LA TIPOGRAFIA DIN BUDA DE

LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA

Tipografia din Buda a Universitatii din Pesta a jucat, in ultimele decade ale secolului al XVIII-

lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea,un rol insemnat in dezvoltarea culturii romanesti

moderne, cel putin din doua puncte de vedere. Odata, prin tiparirea a peste !! de pu"licatii

romanesti,#$% unele dintre ele fundamentale pentru cultura noastra, iar a doua oara, prin

concentrarea, in sluj"a editarii acestor pu"licatii a unor capacitati intelectuale romanesti cu totul

remarca"ile dintre care tre"uie sa ii amintim pe &amuil 'icu - (lein, )*eorg*e &incai, Petru

'aior, si Ioan 'olnar - Piuariu. Prezentul studiu urmareste sa reliefeze istoria acestui post -

c*eie pentru dezvoltarea culturala romaneasca de la cumpana secolelor XVIII si XIX, in plina

epoca de conturare a culturii romanesti moderne.

Tipografia in c*estiune a fost fondata in $+ de episcopul icolae Telegdi, fiind destinata a

servi cu produsele sale specifice Universitatea de la Trnava aflata su" indrumarea

directa a iezuitilor, si care a pregatit in epoca urmatoare cadrele necesare ofensivei

ontrareformei in /uropa entrala, indeose"i in Ungaria. In anul $, imparateasa 'aria

Tereza a dispus mutarea Universitatii trnaviene la Pesta, prilej cu care tipografia acesteia a fost si

ea mutata, dar intr-un imo"il localizat in Buda,#% unde si-a continuat activitatea tot timpul in

secolele urmatoare, pana in zilele noastre.

In cursul anului $0+, in urma unui ordin imperial, onsiliul 1ocumtenential a ac*izitionat

pentru Tipografia din Buda literele 2illiro - romanesti2 - in fapt c*irilice - ce au apartinut

tipografiei din Viena a lui (urz"ec3, prima tipografie de pe teritoriul Imperiului austriac ce a fost

desemnata in mod oficial sa tipareasca carti liturgice pe seama Bisericilor de rit oriental din

imperiu, la care a activat o vreme si viitorul episcop greco-catolic roman )rigorie 'aior. u

acest prilej, literele 2illiro - romanesti2 au fost ac*izitionate impreuna cu privilegiile si drepturile

de editare pe care le o"tinuse de-a lungul anilor &tefan ova3ovici.#4%

In sc*ema de organizare a Tipografiei din Buda a e5istat un singur cenzor al cartilor tiparite in

asa - zisele 2lim"i orientale2 si mai multi corectori, cate unul pentru fiecare lim"a in care au fost

imprimate cartile care au iesit de su" teascurile acesteia. In ultimii ani ai secolului al XVIII-lea si

primii ani ai celui urmator, postul de cenzor al cartilor 2orientale2, inclusiv cele romanesti, a fost

1


2/25

ocupat de 6le5andru 7agazzi, un rutean care a murit in cursul anului $8!$.#9% 1a $4 august $00

a fost numit si primul corector al cartilor romanesti in persoana lui Ioan Onisor,#+% impus in acest

post de Ioan 'olnar - Piuariu, care insa s-a dovedit a fi necorespunzator. u intamplator, Ioan

Onisor a fost calificat ceva mai tarziu de catre )*eorg*e &incai drept 2magar sc*ismatic2:

Ocuparea postului de corector al cartilor 2orientale de la amintita tipografie de catre &amuil 'icu,

cel mai calificat intelectual roman la acea ora, a fost pusa, pentru prima data, de episcopul greco-

catolic oradean Ignatie ;ara"ant, la < septem"rie $00, printr-o scrisoare adresata consilierului

&igismund 1a3its, directorul Tipografiei din Buda si lui 1aurentiu Pranger, 2factor si contraagent2

al aceleiasi institutii.#


3/25

/piscopul ;ara"ant si-a inceput scrisoarea prin a analiza starile de lucruri ce domneau in

domeniul tiparirii cartilor romanesti pe intregul teritoriu al imperiului. In vec*ea Tipografie din

Viena a lui (urz"ec3 s-au imprimat doar doua carti romanesti. Intrucat literele romanesti ale

Tipografiei vieneze a lui (urz"ec3 au ajuns in posesia Tipografiei din Buda, responsa"ilitatea

tiparirii cartilor romanesti i-a revenit aceseia. Pe de alta parte, episcopul semnala faptul ca lipsa

cartilor romanesti se simtea acut, cu atat mai mult cu cat cele tiparite la Blaj nu puteau fi aduse in

epar*ia oradeana su" sanctiunea confiscarii, intrucat acestea erau destinate numai nevoilor

Bisericii greco-catolice din Transilvania. ;in aceasta cauza, Ignatie ;ara"ant a sustinut ca ar fi

fost de dorit ca Tipografia din Buda a Universitatii pestane sa tipareasca acele carti romanesti a

caror lispa erau cel mai mult resimtite si de a caror pregatire pentru tipar urma sa se ocupe un

revizor si un corector, dar care sa cunoasca "ine lim"a romana si dialectele sale locale. &olutia

pro"lemei a fost oferita de episcop in persoana lui &amuil 'icu, preot din Blaj, fost alumn al

olegiului pazmanian si al Universitatii din Viena, al carui merite sunt si mai mult su"liniate de

faptul ca a tradus Bi"lia in lim"a romana, aceasta traducere fiind imprimata la Blaj.

1a $ august $8!$, profitand de o"ligatia de a raporta pu"licarea postului vacant de cenzor al

cartilor orientale de la Tipografia din Buda, dispus prin intimatul nr. $8 din 4! iunie $8!$ al

onsiliului 1ocumtenential,#0% episcopul Ignatie ;ara"ant s-a adresat direct forului

guvernamental propunand numirea in postul vacant al lui &amuil 'icu, adaugand atri"utiilor

o"isnuite ale postului si sarcina de a revedea lim"a cartilor romanesti ce urmau sa iasa de su"

teascurile acesteia. 6"tinandu-se de la orice fel de argumentatie in favoarea propunerii sale,

episcopul s-a limitat la a sugera discret ocazia de a transforma postul vacant de cenzor al cartilor

orientale in acela de cenzor al cartilor romanesti - ceea ce era similar cu largirea sc*emei de

personal a Tipografiei - si numirea in postul respectiv a lui &amuil 'icu. Peste numai zece zile,

sa 4$ august $8!$, Ignatie ;ara"ant a trimis insa si onsiliului 1ocumtenential copia scrisorii

sale din $+ iunie $8!$, pe care o e5pediase directorului Tipografiei, &igismund 1a3its,#$!% foarte

pro"a"il pentru a oferi onsiliului ratiunile care l-au indemnat sa propuna transformarea postuluisi numirea lui &amuil 'icu.#$$%

1a onsiliul 1ocumtenential a intervenit in favoarea lui &amuil 'icu si consilierul &igismund

1a3its, directorul Tipografiei din Buda. Insa onsiliul, care s-a aratat dispus sa-l accepte pe

'icu, a o"iectat ca acesta nu cunoaste lim"ile ruteana si ill=irica,#$% semnaland prin aceasta

3


4/25

atitudine ca nu intentiona sa accepte transformarea vec*iului post intr-unul e5clusiv pentru

romani. O"iectia onsiliului 1ocumtenential i-a parvenit - pro"a"il pe cale neoficiala - si

episcopului ;ara"ant, care s-a gra"it sa anainteze, la 4 aprilie $8!4, un memoriu vast, de data

aceasta desc*is in sprijinul lui &amuil 'icu.#$4% 7aspunzind intimatului onsiliului

1ocumtenential cu nr. 9!! din $< fe"ruarie $8!4,#$9% episcopul Ignatie ;ara"ant justifica

propunerea numirii in postul de cenzor a lui &amuil 'icu prin faptul ca savantul roman, c*iar

daca nu cunostea lim"ile mentionate, in sc*im" cunostea foarte "ine latina, greaca literara si

romana, ultima c*iar foarte e5act. ;ara"ant reamintea cu acest prilej ca tocmai onsiliul

1ocumtenential a interzis aducerea in dieceza oradeana a cartilor tiparite la Blaj, ceea ce

prejudicia, in egala masura, intregul cler romanesc, atat cel greco-catolic cat si cel ortodo5. ;rept

pentru care si-a permis sa propuna pe acest post de cenzor al cartilor romanesti pe &amuil 'icu,

grupandu-si argumentele in cinci puncte. In afara cartilor tiparite in anul $04, altele nu s-au mai

imprimat. Iar acelea nu ajung nici tineretului studios si nici clerului. ;in cauza lipsei unui revizor

al cartilor romanesti care sa cunoasca e5act atat lim"a cat si ortografia, in cartile deja tiparite s-

au strecurat erori care sc*im"a sensul frazelor. 6ceasta tipografie din Buda tre"uie sa ai"a grija si

de cultura popoarelor de rit oriental> prin urmare, tre"uie sa imprime si carti romanesti. ;eci

tre"uie sa ai"a si un revizor roman care sa se ingrijeasca de lim"a cartilor tiparite la Buda. Iar

pentru acest post, cel mai autorizat cunoscator al lim"ii romane este &amuil 'icu care, dupa

terminarea studiilor la Universitatea de la Viena, s-a ocupat tot timpul de pro"leme lingvisticeromanesti si, prin iurmare, poate fi de cea mai mare utilitate pentru Tipografia din Buda.

/piscopul admite ca este nevoie de un cenzor si pentru cartile rutene si ill=rice, dar vede tot atata

nevoe si pentru numirea unui cenzor roman. ;eci, in final, prelatul oradean cere iarasi

onsiliului 1ocumtenential numirea lui &amuil 'icu in postul de cenzor al cartilor romanesti,

caruia sa i se asigure si un salariu corespunzator.

;eocamdata Ioan Onisor si-sa continuat activitatea de corector, netul"urat de corespondenta

episcopului ;ara"ant, de care se pare ca nu a avut cunostinta. Ba c*iar la un moment dat, s-acrezut atat de stapan pe situatie incat, la iunie $8!$, s-a adresat onsiliului 1ocumtenential cu

cererea de a fi numit in postul de cenzor al cartilor romanesti atunci cand acesta va deveni

vacant.#$+% In sprijinul cererii sale a ane5at adeverinta din 4 septem"rie $8!! a lui Ioan 'olnar

Piuariu, prin care acesta s-a declarat multumit de munca sa.#$


5/25

mai $8!9, directorul Tipografiei, &igismund 1a3its, s-a vazut nevoit sa anunte onsiliul

1ocumtenential noua situatie din sectorul tiparirii cartilor romanesti, cerand apro"area ca plata

de un florin pentru o coala tipografica sa nu mai fie platita lui Onisor ci lui &incai.#$% 1a $+ mai

$8!9, onsiliul 1ocumtenential a consfintit noua realitate, numindu-l in mod provizoriu pe

)*eorg*e &incai drept corector al cartilor romanesti, urmand sa fie platit cu un florin pe zi, iar

Onisor sa fie platit numai pana la finele lunii iunie $8!9, dar numai pentru alte lucrari ocazionale

de corectura.#$8%

Pro"a"il la curent cu mersul evenimentelor de la Tipografia din Buda, episcopul Ignatie ;ara"ant

a reactionat prompt si, la $8 mai $8!9, a e5pediat onsiliului 1ocumtenential un al treilea

memoriu in aceasta c*estiune al carui lim"aj este foarte solemn.#$0% 6cest nou memoriu nu

seamana cu nici unul anterior, el incepand cu un scurt istoric al formarii poporului roman si al

lim"ii romane, e5cursul fiind, cu siguranta, destinat sa serveasca drept punct de plecare si "aza

teoretica pentru argumentatia ce urmeaza. In continuare, episcopul ;ara"ant arata ca conlocuirea

poporului roman cu popoarele venite aici mai tarziu - slavi, ruteni, unguri - au 2corupt2 lim"a

poporului roman indepartand-o de lim"a pura. Pentru ca noile carti romanesti ce vor fi tiparite la

Buda sa fie scrise intr-o lim"a curata, este convins ca este nevoie de un cenzor si un revizor

roman care sa veg*eze c*iar in tipografie asupra lim"ii in care vor apare. ;ara"ant admite ca

sunt rari acei eruditi care scriu intr-o lim"a romana pura. Prin urmare, cere

onsiliului 1ocumtenential infiintarea unui post de cenzor si corector al cartilor romanesti in

care sa fie numit &amuil 'icu, propus de el si mai inainte. 6cesta a studiat la Viena si apoi s-a

perfectionat prin ela"orarea mai multor dizertatii si carti. 6poi, dand curs unui intimat al

onsiliului 1ocumtenential, episcopul ;ara"ant a propus pentru acest post trei candidati? &amuil

'icu, secondat de Ioan orneli si, in final, canonicul oradean icolae Vitez.

1a + septem"rie $8!9, onsiliul 1ocumtenential anunta conducerea Tipografiei din Buda ca

imparatul @rancisc a apro"at numirea lui &amuil 'icu in postul de cenzor si corector al cartilor

romanesti,#!% practic infiintat cu acel prilej. oul titular al postului si-a ocupat noul loc de

munca la $ noiem"rie $8!9, zi din care a inceput sa fie platit din "ugetul Tipografiei.#$% In

noua calitate prima sa intreprindere a fost lecturarea dictionarului roman - latin - ungar al lui

&tefan (ArAsi, asupra caruia s-a si pronuntat la 4 decem"rie $8!9,#% declarand ca dictionarul

5


6/25

nu corespundea e5ig*entelor si propunand ca acesta sa fie dat spre lectura si altor persoane

pentru eliminarea eventualelor acuzatii de partinire.

umirea lui &amuil 'icu in postul de cenzor si corector al cartilor romanesti l-a afectat insa pe

)*eorg*e &incai, ramas fara loc de munca in cadrul Tipografiei. 1a $8 noiem"rie $8!9, la cateva

zile dupa ce &amuil 'icu si-a ocupat postul in care fusese numit, &incai a trimis directorului

Tipografiei o cerere in care solicita pentru sine postul de corector, ca rasplata pentru serviciile

aduse pana atunci Tipografiei.#4% ;upa ce si-a insirat meritele si lim"ile pe care le cunostea

romana, mag*iara, italiana, germana, greaca si latinaC, studiile si functiile ocupate anterior,

aminteste ca &amuil 'icu avea totusi

noiem"rie $8!9, colegul sau &amuil 'icu a comunicat aceluiasi director al Tipografiei parerea sa

despre imprejurarile care au dus la incetarea activitatii lui &incai,#9% afirmand ca el personal nu

poate face fata atri"utiunilor insumate de cenzor si de corector, intrucat c*iar si numai cenzurarea

cartilor ii rapeste prea mult timp. In plus, avea oc*ii sla"iti, ceea ce il impiedica sa faca si munca

- mai mult mecanica - de corector, rugand ca &incai sa ramana pe mai departe insarcinat cu

aceasta. Ulterior, intre cei doi carturari romani s-a sta"ilit o e5celenta conlucrare, apreciata ca

atare, la 4$ iulie $8!+, si de conducerea Tipografiei.#+%

&amuil 'icu si )*eorg*e &incai s-au ocupat nu numai de cartile romanesti necesare

cultului greco - catolic, ci si de cele necesare ortodocsilor, cat si de carti tiparite in

lim"ile latina si mag*iara, in functie de nevoile Tipografiei. Prin urmare, in contul unor servicii

prestate in plus, la $! august $8!+ &amuil 'ic a solicitat plata a $9$ florini pentru corectura

cartilor romanesti, activitate care ar fi tre"uit sa fie facuta de )*eorg*e &incai.#


7/25

preciza ca &amuil 'icu a fost insarcinat cu cenzurarea si corectarea lim"ii cartilor romanesti

propuse spre tiparire Tipogafiei, iar )*eorg*e &incai cu corectarea atat a cartilor romanesti, cat

si a unor carti in lim"a mag*iara si latina. ;in acest motiv, &amuil 'icu era indreptatit sa

primeasca cei $9$ florini si 4! craitari pe care i-a revendicat. Pe de alta parte, cei doi oficiali ai

Tipografiei au infatisat cu acest prilej forului superior conditiile de salarizare a celor doi carturari

romani, mentionand ca cei doi erau platiti cu un salariu anual de +!! de florini fiecare,

e5cedentul reprezentat de salariul lui &incai fiind acoperit cu greu din "ugetul Tipografiei. u

acelasi prilej, conducatorii tiparnitei universitare nu au ezitat sa afirme ca, din punctul de vedere

al Tipografiei, prezenta la Buda a lui &incai era foarte importanta, pentru ca el facea corectura

e5clusiva a cartilor in lim"a latina si mag*iara. Prin urmare, cei doi au solicitat acoperirea a cel

putin o jumatate din salariul lui &incai din fondul Tezaurariatului, cat si ac*itarea celor $9$ de

florini pe seama lui 'icu pentru corectarea cartilor romanesti pe care &incai nu le-a putut face.

Informat de situatie, la 8 octom"rie $8!+, onsiliul1ocumtenential a *otarat sa inainteze cererea

lui &amuil 'icu ancelariei 6ulice cu rugamintea apro"arii acesteia. Totodata, onsiliul

1ocumtenential nu a ezitat sa aminteasca ancelariei 6ulice faptul ca manuscrisele si cartile

rmanesti ce asteptau imprimarea erau destul de numeroase, iar Tipografia nu avea decat doua

teascuri.#0%

In ciuda sprijinului onsiliului 1ocumtenential, cererea lui &amuil 'icu nu a primit apro"area

ancelariei 6ulice. 1a 0 aprilie $8!


8/25

In afara celor doi solicitanti, ofensiva pentru ocuparea postului a fost continuata de Ioan 'olnar

Piuariu care, la $$ iunie $8!


9/25

trecut in revista studiile pe care le-a urmat, lucrarile tiparite si activitatea pe care a depus-o de-a

lungul vietii sale in sluj"a Bisericii si a poporului sau.

In fine, la septem"rie $8!


10/25

din postul de corector titular, cat si din cel de cenzor pe care l-a suplinit,#98% retragandu-se pe

domeniile din Transilvania ale contelui Vass de Taga, care il invitase in anul precedent sa devina

preceptor al copiilor sai. 6ceasta demisie a intervenit dupa patru ani de activitate in sluj"a

Tipografiei din Buda. In semn de apreciere pentru munca sa, onsiliul 1ocumtenential a du"lat

suma ce i se cuvenea lui &incai cu prilejul lic*idarii,#90% gest destul de putin o"isnuit la un aparat

"irocratic care si-a castigat o anumita cele"ritate prin rigiditatea sa.

1a $! iunie $8!8, Petru 'aior s-a adresat personal onsiliului 1ocumtenential cu rugamintea de

a fi numit in postul inca vacant de la Tipografia din Buda.#+!% 6junsa in dificultate in urma

plecarii lui )*eorg*e &incai, conducerea Tipografiei a solicitat imperios desemnarea unui urmas

al lui &amuil 'icu. ;e data aceasta moara "irocratica a functionat ceva mai rapid si, peste numai

trei luni, numirea s-a si produs? la septem"rie $8!8, onsiliul 1ocumtenential l-a instiintat pe

directorul Tipografiei, 6nton 'ar3ovits, ca Petru 'aior a fost numit de imparat in postul de

cenzor si corector roman al Tipografiei,#+$% cerand ca acesta sa fie anuntat de urgenta.

u toate ca Petru 'aior si-a dorit mult noul post, a ajuns sa-l ocupe efectiv a"ia in primavara

anului urmator, incepand cu ziua de 8 martie $8!0.#+% 6 urmat apoi cea mai prolifica perioada

din istoria tiparului romanesc de la Tipografia din Buda, a caror realizari se leaga, indiscuta"il,

de numele acestuia, perioada care va dura pana la incetarea lui din viata, la $9 fe"ruarie $8$.

#+4%

;upa moartea lui Petru 'aior se parea ca vacanta postului de cenzor roman de la Buda va fi

foarte scurta si ca postul va "eneficia de o implinire rapida. -a fost sa fie asa, desi episcopul

&amuil Vulcan s-a gra"it cat a putut, si la martie $8$, a pu"licat in intreaga sa dieceza

vacanta postului, invitand pe doritori sa candideze.#+9% In aceeasi zi i-a scris si

episcopului "lajean Ioan Bo", cerandu-i sa anunte si el, in dieceza sa, faptul ca postul respectiv

era vacant, iar daca s-ar fi gasit cineva care sa aspire la a-l ocupa, sa il anunte imediat.#++% 1a 4!

martie $8$, Ioan Bo" l-a asigurat pe episcopul &amuil Vulcan ca va face pu"lica vacanta postului de cenzor si corector de la Buda, iar daca se va gasi cineva interesat in a-l ocupa, il va

sprijini sa poata merge la Buda.#+


11/25

postul afirmand despre sine ca este "un cunoscator a patru lim"i si rugandu-l pe episcopul

Vulcan sp-l propuna la onsiliul 1ocumtenential. ;ar &amuil Vulcan isi trimite propunerea sa

onsiliului 1ocumtenential a"ia peste o luna, la < mai $8$, iar aceasta continea doi candidati?

pe onstanrtin 6ldea, din dieceza oradeana si pe Ioan /rdeli din dieceza "lajeana.#+8% u

siguranta ca in cursul verii anului $8$, episcopul Vulcan a revenit asupra primei sale propuneri,

adaugind inca o persoana, fiindca in adresa sa din $ august $8$, onsiliul 1ocumtenential il

anunta pe imparat ca episcopul oradean a propus in locul lui Petru 'aior trei persoane apreciate

de acesta a fi 2 foarte calificate 2? onstanrtin 6ldea, Ioan /rdeli si Vasile )ergel=.#+0% ;intre cei

trei candidati se detaseaza Ioan /rdeli, "un cunoscator al lim"ilor latina, romana, mag*iara,

germana si mai sla" italiana, a"solvent al seminarului teologic din Bratislava, avand o practica de

! de ani ca notar districtual.#

Tre"urile s-au incurcat undeva, fiindca in ciuda recomandarilor calduroase, nici unul din cei trei

candidati nu au fost desemnati de catre forurile competente. Pe de alta parte, la octom"rie

$8$, onsiliul 1ocumtenential a cerut episcopului Vulcan, datele personale ale celor trei

candidati> raspunsul acestuia, datat $ noiem"rie $8$, inclina net in favoarea lui Ioan /rdeli.#


12/25

sustinut ca au fost c*iar primii din natiunea romana. Pe locul al doilea el il recomanda pe Vasile

)ergel=, dar cu precizarea ca nici acesta nu se ridica la nivelul intelectual al lui Ioan /rdeli,

declarand ca a fost o"ligat sa-l propuna de imprejurarea ca fusese recomandat de dieceza greco-

catolica a 'uncaciului.

;upa "al"aielile ierar*ului oradean in jurul c*estiunii numirii noului cenzor de la Tipografia din

Buda, care cu certitudine nu au facut impresie "una la forurile aulice, timp de un an acestea nu s-

au putut *otari, amanand desemnarea unui succesor la postul ocupat anterior de Petru 'aior.

&u"it gra"it si - fara indoiala - interesat, la $ noime"rie $8, episcopul &amuil Vulcan s-a

adresat in scris onsiliului 1ocumtenential, atragandu-i atentia asupra necesitatii numirii

cenzorului si corectorului roman de la Tipografia din Buda, c*iar si numai din cauza numerosilor

prenumeranti la dictionarul roman aflat in lucru si care urgentau aparitia acestuia.#


13/25

a facut datoria, recomandandu-l forurilor competente pe Ioan /rdeli, devenit intre timp

ar*idiacon in 7eginul &asesc, si despre care era convins ca ar fi corespuns pe deplin cerintelor

postului, precum si pe onstantin 6ldea si pe Vasile )ergel=. u toate acestea, numirea noului

cenzor a intarziat, intr-un mod ine5plica"il pentru el. Prin urmare, s-a vazut nevoit sa ceara

ajutorul cardiunalului primat pentru a o"tine, pe aceasta cale, numirea noului cenzor greco-

catolic roman, si in mod special pe Ioan /rdeli.

1a decem"rie $89, cardinalul - primat 6le5andru de 7udna i-a raspuns episcopului &amuil

Vulcan, deocamdata comunicandu-i doar asigurarea intregului sau sprijin.#


14/25

)ergel=, seriozitatea si integritatea intelectuala a acestuia si declarandu-se in continuare in

favoarea primului sau candidat, Ioan /rdeli.#9%

In august $8+, a fost inc*eiata tiparirea 1e5iconului de la Buda, a carui prefata a fost scrisa de

Ioan Teodorovici, care a suplinit dupa moartea lui Petru 'aior postul de cenzor, si 6le5andru

Teodori. ;esigur, in lipsa titularului care ar fi tre"uit sa coordoneze intreaga intreprindere a

dictionarului, faptul ca Ioan Teodorovici a fost autorul prefetei - cu aprovarea lui &amuil Vulcan

ca patron al intregii actiuni#+% - este pe deplin justificata. 1a 4 martie $8


15/25

implicati in c*estuine care, la mai $8< onstantin 6ldea#8!% si la $! mai $8< Ioan /rdeli, au

infirmat ca ar fi renuntat la post, mentinandu-si candidaturile la postul de cenzor si infirmand net

pe aceasta cale insinuarile lui )ergel=. @oarte pro"a"il "ucuros de raspunsurile primite, episcopul

&amuil Vulcan s-a gra"it sa trimita onsiliului 1ocumtenential, in aceeasi zi in care a primit

scrisoarea lui Ioan /rdeli, o adresa prin care a comunicat mentinerea in continuare a propunerii

sale mai vec*i de numire ca cenzor a lui Ioan /rdeli sau onstantin 6ldea.#8$% Insistentele

epistolare ale episcopului oradean au demonstrat cu multa vigoare ca vina tergiversarii numirii

noului cenzor roman de la Buda s-a datorat in primul rand onsiliului 1ocumtenential care a dat

credit insinuarilor false ale lui Vasile )ergel=.

6jungandu-se in situatia in care nici unul dintre candidatii propusi de Vulcan nu a fost acceptat,

iar episcopul oradean s-a incapatanat sa isi sprijine in continuare candidatii, la $0 ianuarie $8

ancelaria 6ulica a Ungariei a dispus Tipografiei din Buda - ocolind calea ierar*ica ce ar fi

tre"uit sa treaca, in mod o"ligatoriu, prin onsiliul 1ocumtenential - sa ceara tuturor episcopilor

greco - catolici din imperiu sa faca noi propuneri de candidati pentru postul de cenzor.#8% &e

pare ca forul aulic central al Ungariei s-a saturat de taraganarea peste masura a rezolvarii

pro"lemei postului de cenzor roman, de manevrele din culise ale candidatilor, dar si de

neo"isnuita incapatanare a episcopului oradean, s-a decis sa-l ocoleasca nu numai pe acesta din

urma, ci si onsiliul 1ocumtenential ce parea a juca pe aceasi carte cu Vulcan si s-a adresat

direct Tipografiei. Pana la urma procedura "irocratica normala a fost restaurata si, la $4 fe"ruarie

$8, tot onsiliul 1ocumtenential a fost acela care l-a instiintat pe prelatul oradean de *otararea

ancelariei 6ulice a Ungariei de repu"licare a vacantei postului de cenzor, cu acelasi salariu de

+!! de florini si +< florini diurna de cazare. /pisopul oradean nu a fost admonestat in mod

desc*is pentru ezitarile sale si erorile su"alternilor sai, dar i s-au reprosat - indirect - "al"aielile si

ezitarile prin solicitarea de a propune numai candidati reprezentativi si respectati pentru eruditia

lor si pro"itate morala, ceea ce ar fi tre"uit sa constituie o garantie ca vor corespunde in mod cert

necesitatilor postului.#84%

Insa episcopul &amuil Vulcan nu a renuntat sa isi sustina candidatul preferat, pe Ioan /rdeli si, la

+ martie $8, i-a scris episcopului "lajean Ioan Bo"#89% caruia i-a relatat patania cu )ergel=,

atri"uindu-i acestuia vina amanarii la nesfirsit a rezolvarii numirii unui titular in postul de cenzor

prin aceea ca a reusit sa trezeasca neincrederea forurilor superioare fata de atestatele scolare ale

15


16/25

lui Ioan erdeli. Prin urmare, episcopul oradean l-a rugat pe colegul sau "lajean sa-l treaca pe

acelasi Ioan /rdeli pe primul loc dintre candidatii de pe lista sa, cu motivatia 2respectu

eruditionis, morum pro"itatis, de5teritatisEue2. 6poi, la $ iunie $8, Vulcan a trimis palatinului

propria sa lista de candidati trecandu-l pe primul loc pe acelasi Ioan /rdeli, iar pe locul doi pe

Ioan 6le5i.#8+% &i fiindca Vulcan a presupus ca lista sa de propuneri nu va fi luata in considerare,

la 8 iunie $8 a incercat sa-si faca partizani, scriind unro cunoscuti de-ai sai din aparatul

"irocratic al ancelariei 6ulice, Iosif Predetic* Papp de sD3F#8


17/25

de care avem cunostinta - de o"tinere a unei numiri in postul de cenzor, recomandandu-l pe

Teodor 6aron.#0$% In final, candva in primii ani ai deceniului urmator, dar dupa incetarea din

viata a lui &amuil Vulcan, Teodor 6aron a fost numit ca cenzor, postul fiind ocupat dupa mai

"ine de doua decenii de vanacta. Inaintea titularizarii lui 6aron, in vara anului $89$, a fost

ve*iculat si numele preotului ortodo5 aradean )*enadie Popescu, propus la un moment dat

pentru postul in discutie.#0% Teodor 6aron a detinut postul de cenzor pana la 7evolutia de la

$898. ;espre activitatea sa de la Tipografie, de loc lipsita de importanta, se stie destul de putin.

ercetarile viitoare privindu-i pe cei sase cenzori romani de la Tipografia din Buda - &amuil

'icu, Petru 'aior, )*eorg*e &incai, Ioan Onisor, Ioan Teodorovici si Teodor 6aron - si, mai

ales intreaga lor activitate, pot fi serios facilitate de regasirea fondului ar*ivistic al Tipografiei

din Buda, pana acum cativa ani considerat ca fiind definitiv pierdut in "om"ardamentele din

prima parte a anului $09+.#04% 6cest fond, in care am facut deja cercetari preliminarii, contine

informatii de o insemnatate e5ceptionala pentru cultura romana de la sfarsitul secolului al XVIII

si prima jumatate a secolului al XIX-lea, a caror pu"licare vor aduce informatii pro"a"il esential

noi nu numai pentru istoria literaturii si a culturii romanesti, ci si a celei din /uropa entrala.

Note

#$% 6ndrei Veress, ateva date despre activitatea si viata doctorului Ioan 'olnar Piuariu si a fiului sau, in 6nuarul

Institutului de Istorie ationala, III, luj, $0


18/25

#8%I"idem, p. 9, doc. nr. $4

#0% 6B, fond cit., dos. $!0, f. !

#$!% Veress, op. cit., p. 94. 7ezolutia oficiala de pe verso este datata $ septem"rie $8! :C

#$$% 'etoda practicata cu acest prilej de episcopul ;ara"ant dezvaluie inca odata talentele diplomatice ale acestuia.

;ara"ant nu a dorit sa rateze transformarea dorita a postului, riscand sa ceara direct numirea lui &amuil 'icu. &-

a temut pro"a"il de orgoliile inaltilor functionari ai onsiliului 1ocumtenential, care ar fi putut respinge numirea

acestuia, sau de eventualele ecouri negative pe care numele protejatului sau l-ar fi starnit in urma reclamatiilor

episcopului Ioan Bo". /ste cert ca la Viena cererile episcopului ;ara"ant erau mai "ine primite decat la Buda, mai

ales dupa &upple5. Prudenta lui ;ara"ant ilustreaza miza foarte mare a manevrelor sale diplomatice pe care le-a

facut in anii $00-$8!9, in vederea o"tinerii postului dorit si a numirii lui &amuil 'icu.

#$% Veress, op. cit., p. 94

#$4% 6B, fond. it., dos. $!0, f.


19/25

#4%I"idem, p.


20/25

impreuna cu alte tezaure din patrimoniul 'uzeului ational de Istorie al Ungariei - in reteaua de pesteri din Buda,

iar fondul ar*ivistic a fost transferat, candva in anii ulteriori celui de-al doilea raz"oi mondial, la 'O1, astfel ar*iva

Tipografiei din Buda fiind intregita.

#4% Veress, op. cit., p, $


21/25

#+%I"idem, p. $8, doc. nr. $08

#+4%I"idem, p. 4, doc. nr. 489. Petru 'aior a incetat din viata in $9 fe"ruarie $8$, la ora $, din cauza unei

pneumonii. 7evizorul ag= 6ntal s-a ocupat de salvarea cartilor si manuscriselor personale ale lui Petru 'aior, pe

care le-a adunat intr-o incapere si le-a sigilat.

#+9% 6. . B., fond cit., dos. $08$, f. $

#++% I"idem, f.

#+

#


22/25

#% I"idem, f. 8

#4% Veress, op. cit., p. 4

#8% Veress, op. cit., p. 4+, doc. nr. 9


23/25

#0% I"idem, p. 9$

#04% /ste vor"a de fondul H de la 6r*ivele ationale ale Ungariei din Budapesta

K !! )*eorg*e )orun si /ditura 1ogos209.

&ursa Je"? *ttp?JJJ.rasfoiesc.com*o""=arta-cultura/HO7II-7O'6I-;/-16-

TIPO)76@9$.p*p

6ccesat pe 8!4!$<

Petru 'aior

PETRU MAIOR

Un spirit critic si creator $


24/25

no"iliara a stralucitei descendente romane a poporului roman si ceea ce se spune in ea este o

justificare a drepturilor pe care azi le revendicam in numele drepturilor firesti ale popoarelorL.

&ursa Je"? *ttp?JJJ.info"laj.ropersonalitatile-"lajuluipetru-maior.*tml

6ccesat pe 8!4!$<

ESTI AICIHOME / PERSONALITATI / PETRU MAIOR (1761-1821) – UN SPIRIT CRITIC ŞI CREATOR

PETRU MAIOR (1761-1821) – UN SPIRIT CRITIC ŞI CREATOR

oleg de studii la 7oma Mi Viena cu )*eorg*e Nincai, Petru

'aior a fost profesor la &eminarul din Blaj, protopop la 7eg*in Mi cenzor pentru crile

romQneMti tiprite la tipografia Universitii din Buda.

Opera lui Petru 'aior, istoric, filologic si pedagogic, adaptat, tradus sau original,

reprezint, su" raportul ideilor, apogeul Ncolii 1atiniste de la Blaj. 6 avut Mansa s-Mi tipreasc Mi

s-Mi difuzeze scrierile Rn timpul vieii, efectul lor practic imediat contri"uind la emancipareanaional Mi social a romQnilor din Transilvania.

Istoria pentru Rnceputul romQnilor Rn ;ac*ia $8$C, cea mai influent dintre scrierile fruntaMilor

Ncolii 6rdelene, a devenit cartea de cptQi a generaiei paMoptiste. 1e5iconul de la Buda S

primul dicionar etimologic al lim"ii romQne, oper colectiv a crturarilor Ncolii 6rdelene,

24

http://www.infoblaj.ro/personalitatile-blajului/petru-maior.htmlhttp://mandrudeblaj.ro/http://mandrudeblaj.ro/http://mandrudeblaj.ro/category/personalitati/http://mandrudeblaj.ro/category/personalitati/http://www.infoblaj.ro/personalitatile-blajului/petru-maior.htmlhttp://mandrudeblaj.ro/http://mandrudeblaj.ro/category/personalitati/


25/25

poart amprenta concepiei sale. ;e fapt, Petru 'aior este considerat printele studiului

filologic Rn cultura romQneasc datorit ideilor susinute Rn? ;isertaie pentru Rnceputul lim"ii

romQneMti, ;isertaie pentru literatura cea vec*e a romQnilor Mi Ortograp*ia romana sive latina

valac*ica

@olosind mijloacele tradiionale ale predicii, Petru 'aior a pu"licat la Buda, Rn $8!0, ;ida*ii,

adic Rnvturi pentru creMterea fiilor, oper pedagogic Rn spirit iluminist.

Pentru strini, scrierile sale polemice sunt Rn lim"a latin, mai ales cu referire la Istoria pentru

Rnceputul romQnilor Rn ;ac*ia care pentru tinerii studeni din sec. al XIX-lea Rnsemna diploma

no"iliar a strlucitei descendene romane a poporului romQn Mi ceea ce se spune Rn ea este o

justificare a drepturilor pe care azi le revendicm Rn numele drepturilor fireMti ale popoarelor.

&ursa Je"? *ttp?mandrude"laj.ropetru-maior-$

cenzorii romani de la tipografia din buda de la inceputul secolului al xix.docx

Documents