castrism si regimuri comuniste in sud america, asia si africa

8/17/2019 Castrism Si Regimuri Comuniste in Sud America, Asia Si Africa

1/26

Cuprins

Hugo Chavez – epitaf pentru un tiran...................................................................................................2Robert Mugabe – crepusculul unui tiran..............................................................................................3“Modelul” chinez şi priatul libert!"ii.................................................................................................#$poteza counist!% c&piile or"ii' Cabodgia' ()*+, ()*)..............................................................+$poteza counist!. -tiopia' ngola' Mozabic% “ lag!rul socialist” african' ()*+, ())(...................*/rbirea totalitar!. 0ecolonizarea şi tenta"ia counist!......................................................................((1bra lui Che sau roantisul ucigaş..............................................................................................(+0espre counis' nostalgie şi orbirea revolu"ionar!........................................................................(*$ntelectualul progresist şi ipoteza counist!......................................................................................()Cuba castrist! sau despre totalitarisul roantic..............................................................................2(artre prefa"&nd pe rantz anon4 dialectica urii...............................................................................23


2/26

ugo Chavez – epitaf pentru un tiran

1n accident al destinului a f!cut ca oartea lui Hugo Chavez s! coincid! cu 5plinirea a

şaizeci de ani de la dispari"ia celui care a fusese p!rintele popoarelor' generalissiul talin. 6iic

ai senificativ dec&t aceast! suprapunere care d! !sura vigorii tiraniei' 5n secolul trecut' ca şi 5n

cel 5n care ne afl! acu. 0eparte de a fi o for"! incapabil! s! confrunte deocra"ia' autocra"ia'

indiferent de forele pe care le 5brac!' este' atunci ca şi acu' un foridabil obstacol 5n calea

libert!"ii.

/ dat! cu oartea sa' Hugo Chavez devine' 5n ochii st&ngii radicale şi al ilitan"ilor anti4aericani' un sibol al luptei pe care cei opria"i o duc 5potriva puterii capitalului şi

iperialisului. / al poporului' iplicat 5n cristalizarea unei solidarit!"i interna"ionale destinate

s! liiteze puterea /ccidentului' Chavez se 5nscrie' 5n acest panteon select al fanatisului şi

populisului' al!turi de inspiratorul direct al revolu"iei bolivariene' idel Castro. 7eg!tura str&ns!

pe care Chavez a 5ntre"inut4o cu preşedintele $ranului nu este nici ea 5nt&pl!toare%din ura coun!

fa"! de tatele 1nite se naşte o alian"! ce reuneşte energiile islao4fascisului şi populisului de

e8trac"ie castrist!.

9n fapt' cei care adir! opera de “:usti"ie social!” asociat! cu donia autoritar! şi plebiscitar!

a lui Hugo Chavez ignor!' deliberat' faptul c! pratica sa politic! s–a 5nteeiat pe o violare'

constant! şi prograatic!' a standardelor deocratice pe care a afirat c! le respect!. seeni

tuturor tiranilor oderni' Chavez a fost obsedat de construirea unei iagini luinoase şi senine

de ocrotitor al celor 5n nevoie. ;re"ul pe care na"iunea venezuelean! l4a pl!tit' spre a intra 5n

paradisul socialist al lui Chavez ' a fost 5ngr!direa şi lichidarea sisteatic! a libert!"ilor ei politice.

1tilizarea plebiscitului ca ar! ipotriva separa"iei puterilor 5n stat şi a echilibrului constitu"ionalnu este o inven"ie bolivarian!. Chavez duce ai departe o tradi"ie 5n care se 5bin! dispre"ul

leninist pentru deocra"ie cu adaptabilitatea populist! a bonapartisului. Militar care 5şi face

intrarea 5n politic! ca autor al unei lovituri de stat' profet al unei revolu"ii care se fondeaz! pe

anipularea resentientului' Chavez este parte din lungul şir de tragedii politice care au arcat

spa"iul latino4 aerican.

;opularitatea care pare s! 5ncon:oare pe tiran' 5n clipa or"ii sale' nu poate uii sau surprinde

pe care care au curiozitatea de a se 5ntoarce c!tre 1niunea sovietic! a anului de gra"ie ()+3.

Regiurile autocratice posed! aceast! art! a confec"ion!rii unaniit!"ilor' at&t 5n elogiu' c&t şi 5n

http://www.contributors.ro/global-europa/hugo-chavez-epitaf-pentru-un-tiran/http://www.contributors.ro/global-europa/hugo-chavez-epitaf-pentru-un-tiran/


3/26

disperarea ocazionat! de desp!r"irea de dictator. C!ci doesticirea na"iunilor r!&ne aibi"ia

ulti! a celor care 5şi fac din arbitrariu instruent de guvernare' iar din cultivarea urii teei al

naşterii cet!"ii lor totalitare.

Robert Mugabe – crepusculul unui tiran

Conduc!tor al fostei Rhodesii de ud din ()ersatilitatea lui Mugabe nu

poate ascunde acest trunchi ideologic de la care se revendic! şi pe care nu l4a ab:urat niciodat!.

;rofet al pseudo4deocra"iei fondate pe alegeri fraudate şi pe obilizarea

resentientului'Mugabe rafineaz!' creator' ipotezele 5nteeietoare ale counisului european.

Capania de distrugere şi de :af 5ndreptat! 5potriva ferierilor de origine european!' ? de"in!tori

ai aceleiaşi cet!"enii ca şi preşedintele 5nsuşi@ este ecoul' 5ndep!rtat' al ferocit!"ii dialectice cu care

talin e8terina clasa de "!rani boga"i. “/ul alb” r!&ne inaicul cu care nici un coprois nueste posibil. 7upta de clas! este şi o lupt! a “raselor”4 aratele private ale lui Mugabe' cetele de

veterani ai r!zboiului anti4colonial' sunt satisf!cute prin alungarea vechilor “ e8ploatatori”.

$nventiv şi tenace' Robert Mugabe duce ai departe obsesia counist! prin denun"area

opozi"iei politice ca aliat al duşanului e8tern. Mişcarea deocratic! din AibabBe este descris!'

invariabil' ca o arionet! a cercurilor iperialiste' 5nfeudat! intereselor anglo4aericane. Ca şi

7uaşeno sau ;utin' Mugabe este arcat de fi8a"ia onolitisului% statul este proprietatea

preşedintelui şi a cercului din :urul s!u. $ar preşedintele este singurul ce poate decide viitorul

na"iunii cu care se identific!. Cei ce refuz! voin"a sa sunt e8cluşi din corpul poporului'fiind e8puşi

http://www.contributors.ro/editorial/robert-mugabe-crepusculul-unui-tiran/http://www.contributors.ro/editorial/robert-mugabe-crepusculul-unui-tiran/


4/26

ostraciz!rii şi represiunii.

Mascarada electoral! consuat! 5n zilele din ur! este cel ai recent episod din aceast!

cronic! a tiraniei lui Mugabe. Ruina ' izolarea' sanc"iunile econoice e8terne şi lipsa de speran"!

sunt parte din peisa:ul unei tragedii africane. 1bra preşedintelui se 5ntinde asupra unui teritoriu

abandonat urii.

“

Modelul” chinez şi primatul libertăţii

9n plin! efervescen"! iscat! de vizita ;reierului chinez' Republica ;opular! pare s! fi devenit'

5n ochii ultora dintre oficialit!"ile de la Ducureşti şi a at&tora dintre coentatori' e8presiaseidivin! a unei proisiuni de prosperitate. 0e la autostr!zi la centrale nucleare' investi"iile

chineze sunt pe cale de a schiba fa"a Ro&niei. 9n atosfera s!rb!toreasc!'cuvintele ari'

celebr&nd prietenia secular! ro&no–chinez!' sunt rostite cu bucurie şi cu satisfac"ie.

-8ist!' incontestabil'un iperativ al pragatisului pe care nici o politic! echilibrat! nu 5l

poate ocoli. 0incolo de rezerve' dincolo de diferen"e'rela"iile cu China nu pot fi evitate'iar referirea

la coer" şi la prosperitate este inevitabil!. Ceea ce este' 5ns!' dezagreabil' iritant şi neliniştitor este

sentientul c! pentru unii dintre cei care ne conduc destinele China este odelul la care trebuie s!

privi'spre a eula reuşitele ce par forrnidabile. -ntuziasul servil disiuleaza o ostilitate fa"! de

/ccident de abia ascata. C!ci acolo unde >estul are gesturi eschine' China ac"ioneaz! generos4

iat! o abordare cu care "!ri precu udanul sau AibabBe ar fi' la r&ndul lor ' de acord.

9n cele din ur!' China propune un odel atractiv prin cobina"ia sa de energie şi de

centralis politic. 9n China totul erge spre bine. /pozi"ia şi presa liber! sunt ine8istente' iar

continuitatea de politici publice este evident!. ;enibilele alegeri libere' cu cortegiul lor de neliniştişi eo"ii' nu tulbur! pacea cet!"enilor' aceştia din ur! av&nd libertatea de a se dedica uncii. $ar

unca nu este 5piedicat! de interven"iile inutile şi ipertinente ale sindicatelor libere' ca 5n

putredul /ccident. 6iic' aşadar' ai seduc!tor dec&t sinteza de avans tehnologic şi de autocra"ie

renovat!.

9n acest fals capitalis utant şi castrat de libertate se afl! r!d!cinile unui viitor care

subineaz! 5ns!şi graatica intelectual! şi econoic! a luii europene la care a ales s! ne

al!tur!. 7ibera copeti"ie sau solidaritatea nu au sens 5n acest univers guvernat cu &n! de fier'

univers 5n care diziden"ii politici sau religioşi sunt e8ila"i' 5ntenita"i sau e8ecuta"i. $aginile din

http://www.contributors.ro/economie/%E2%80%9Cmodelul%E2%80%9D-chinez-si-primatul-libertatii/http://www.contributors.ro/economie/%E2%80%9Cmodelul%E2%80%9D-chinez-si-primatul-libertatii/http://www.contributors.ro/economie/%E2%80%9Cmodelul%E2%80%9D-chinez-si-primatul-libertatii/http://www.contributors.ro/economie/%E2%80%9Cmodelul%E2%80%9D-chinez-si-primatul-libertatii/


5/26

;ia"a Eiananen ar erita rev!zute' 5nainte ca iracolul chinez s! fie invocat' pios. Fenilele de

tancuri trec&nd peste trupuri uane nu sunt o etafor!' ci instruentul prin care o putere totalitar!

şi4a en"inut hegeonia' 5n contra propriului popor. China cu care pute fi solidari este acea Chin!

cura:oas! şi den! a lui 7iu Giaobo'China iilor de b!rba"i şi de feei ce sfideaz! controlul

internetului şi statul poli"ienesc. China pe care trebuie s! o elogie este China ce lupt!' zi de zi' pentru ca autonoia personal! s! fie respectat!' iar autoritatea arbitrar! s! fie liitat! de respectul

legilor. $obilele lu8oase din China nu pot face s! dispar! aceste voci' au"ite de represiune 5n

acelaşi od barbar 5n care 1niunea ovietic! a lui Dre:nev 5l 5nteni"a pe ndrei aharov.

9n aceste ocazii' c&nd discursurile oficiale istific! realitatea' este nevoie s! ne reainti c!

libertatea' egalitatea 5n fa"a legii şi pluralisul nu sunt detalii irelevante' ci teelia vie"ii noastre.

Redescoperirea acestor valori poate fi debutul efortului de a reafira'5n contra statelor tiranice'

priatul oului şi al denit!"ii sale sacrosancte.

poteza comunistă! c"mpiile morţii# Cambodgia# $%&'( $%&%

9n ur! cu #= de ani' ipoteza counist!' ? acea ipotez! la care viseaz! tinerii radicali ce adir!

cura:ul anti4capitalist al bravului le8is Esipras@ prindea contur 5n Cabodgia. Eip de trei ani şi

opt luni' 5n Cabodgia' devenit! apuchea' ideea de egalitate absolut! şi proiectul de regenerare

uan! aveau s! fie aplicate' cu rigoare procustian!. Iara herilor Roşii avea s! fie' literalente'

un vast lag!r de concentrare' doinat de foae' 5ndoctrinare şi teroare.

9n aniera lor ascetic! şi conspiratorial!' couniştii din Cabodgia sunt oştenitorii

5ns&ngera"i ai anilor (*


6/26

p!turii urbane educate. bandonarea capitalei şi 5ndruarea or!şenilor c!tre taberele de unc! din

provincie este actul de naştere al unei noi na"iuni' purificate de orice rest burghez. $poteza

counist! este 5pins! p&n! la ultiele consecin"e. ;ariul herilor roşii este' la fel ca cel al

tututor couniştilor' unul antropologic. >echiul habitat ipur trebuie s! fac! loc unui nou s!laş'

revolu"ionar. 7inia de dearca"ie dintre vechi şi nou este trasat!' lipede. Rigoarea reordon!riirealului este f!r! precedent 5n istorie.

;rivi"i 5n ordine istoric!' herii roşii sunt descenden"ii ultii ai “-galilor” lui Dabeuf. >isul pe

care guvernarea 5l face s! prind! contur este acela al egalit!"ii. 6ici un efort' nici un sacrificiu nu

sunt inutile pe acest dru al eliin!rii inegalit!"ii. -galitatea din apuchea are conturul unui

iens spa"iu penitenciar. 9br!c!intea individual! este abolit!' 5nlocuit! fiind de o unifor! ce o

evoc! pe cea a tovar!şilor chinezi. Merg&nd spre originea r!ului şi a e8ploat!rii' herii roşii

abolesc oneda şi coer"ul. seeni leniniştilor 5n anii de r!zboi civil' couniştii din apuchea

sunt seduşi de aceast! hier! a 5nceputului ce purific! uanitatea. Erecutul şi leg!turile religioase

sau de failie sunt obstacolele de 5nl!turat 5n acest efort de redefinire colectiv!. $nstitu"iile

tradi"ionale sunt suspecte. 7ichidarea lor este o datorie revolu"ionar!. 9n acest punct' counisul

her atinge o perfec"iune totalitar! la care nici !car stalinisul nu putea aspira. $zolarea

autarhic! perite transforarea societ!"ii 5n rit accelerat. 0intre regiurile couniste' doar

Coreea de 6ord se apropie de acest standard al controlului absolut şi terifiant.

$poteza counist!' indiferent de hibridiz!rile ideologice pe care le sufer!' este inseparabil! de

fabricarea 0uşanului ce se cere e8terinat. 7ec"ia leninist! este profetic!. Calitatea de ebru al

unei clase inaice este o ra"iune suficient! pentru a fi e8ecutat. >inov!"ia individual! este

irelevant!. apuchea este un iens abator' operat cu inu"iozitate. l!turi de c&piile or"ii' 5ncare lichidarea survine prin foaete şi e8tenuare' centrele de interogare şi de deten"ie sunt apoteoza

http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/07/khmer.jpg


7/26

her! a viziunii din anii Marii Eerori. 0reptul penal este suspendat şi' o dat! cu el' obliga"ia

statului de a prezenta probele vinov!"iei celor acuza"i. Moştenirea anilor de e8erci"iu egalitar

counist este o colec"ie de fotografii' iortaliz&nd chipurile celor care aveau s! oar!.

Minu"iozitatea acabr! este o consecin"! a planific!rii revolu"ionare. Meoria individual! şi cea

colectiv! trebuie distruse' p&n! la cap!t. herii Roşii sunt inginerii ce taie 5n carnea copatrio"ilor lor druul spre viitorul luinos.

inteza ideologic! her! cuprinde' sibolic' la fel ca şi cea stalinist!' o diensiune

genocidar! clasic!. uprea"ia rasei here este incopatibil! cu 5ns!şi supravie"uirea inaicului

intern' inoritatea vietnaez!. 0ac! regiul stalinist recurge la atJn sau Holodoor' herii

roşii proiecteaz! scenariul unei patrii golite de duşanii etnici tradi"ionali. ;este criinalitatea

otivat! ar8ist se suprapune fantasa nazist! a purit!"ii etnice. -ste o 5nt&lnire ce d! !sura

naturii proteice a r!ului din veacul trecut.

$nstituirea totalitarisului her' acu patru decenii' este efectul unei preedit!ri intelectuale.

>iolen"a pe care statul o 5ndreapt! 5potriva propriilor s!u cet!"eni este ecoul acelui /ctobrie

()(*' celebrat ca un an zero al fericirii universale. /rdinea lui ;ol ;ot este ordinea lui Figaliov.

0eonisul s!u este e8presia ipotezei couniste. &ngele victielor irig! c&piile or"ii.

poteza comunistă) *tiopia# +ngola# Mozambic! “ lagărul socialist”

african# $%&'( $%%$

9n ()*+' 5n oentele 5n care fostele colonii portugheze 5şi declarau independen"a' influen"a

counisului sovietic 5n frica se afla la zenit. Cu a:utorul tov!r!şilor cubanezi' 5ntotdeauna

preg!ti"i s! e8porte elanul lor revolu"ionar' 1R avea s! fac! s! triufe odelul deocra"iilor

populare 5n -tiopia' ngola' Mozabic. ericirea colectiv! ura s! se fac! planificat. Reeduc!rile'

onipoten"a partidului unic' donia poli"iei secrete' e8ecu"iile suare' na"ionaliz!rile şi foaetea

erau teeliile pe care se aşezau regiurile ce alegeau calea ar8ist4leninist!. ;reeditarea

intelectual! era la originea violen"ei de stat.

Mirajul leninist

educ"ia e8ercitat! 5n frica de counisul sovietic este parte din istoria global! a fascina"iei

pe care o resit na"iunile 5n curs de decolonizare fa"! de tiparul 5ntruchipat de priul stat al

uncitorilor şi al "!ranilor. Ceea ce se dovedeşte decisiv' 5n ecua"ia acestei alegeri ideologice

http://www.contributors.ro/fara-categorie/ipoteza-comunista-etiopia-angola-mozambic-%E2%80%9C-lagarul-socialist%E2%80%9D-african-1975-1991/http://www.contributors.ro/fara-categorie/ipoteza-comunista-etiopia-angola-mozambic-%E2%80%9C-lagarul-socialist%E2%80%9D-african-1975-1991/http://www.contributors.ro/fara-categorie/ipoteza-comunista-etiopia-angola-mozambic-%E2%80%9C-lagarul-socialist%E2%80%9D-african-1975-1991/http://www.contributors.ro/fara-categorie/ipoteza-comunista-etiopia-angola-mozambic-%E2%80%9C-lagarul-socialist%E2%80%9D-african-1975-1991/


8/26

fatidice' este sinteza de ilitantis anti4colonialist şi de esianis al luptei de clas!. Mişc!rile de

eliberare na"ional!' cu prec!dere cele care au şi o diensiune arat!' privesc 1R nu doar ca pe

un aliat pre"ios 5n lupta 5potriva iperialisului' ci şi ca pe pe un furnizor de solu"ii 5n conte8tul

viitoarei oderniz!ri şi construc"ii statale.

1R izeaz!' 5nc! de la fondarea sa' pe construirea unui blazon uanist iaculat% 1R este

patria 5n care se realizeaz! deplina egalitate rasial! şi social!. 0iscriinarea este eliinat!' iar

contrastul dintre generozitatea cura:oas! a couniştilor şi rapacitatea rasist! a puterilor coloniale

este subliniat' obsesiv. 9n aceeaşi !sur! 5n care talin reuşeşte s! confişte' 5n propriul s!u beneficiu

iagologic' sensibilitatea antifascist!' 5nc! din anii R!zboiului civil din pania' 1R şi

deocra"iile populare se legitieaz! drept unicii ap!r!tori autentici ai ideii de auto4deterinare a

popoarelor. -8pansiunea sovietic! 5n frica nu este un accident' ci parte a unui plan deliberat de

isionaris revolu"ionar şi de lupt! 5potriva blocului iperialist. “0estinderea” nu anuleaz!' 5n

nici un fel' obiectivul ulti al victoriei socialisului. le8ibilitatea ar8is4 leninisului este

e8tre de util! 5n acest proces de iplantare african!.

MENGISTU HAILE MARIAM SI FIDEL CASTRO

Eraseul ce le conduce pe cele trei "!ri spre ordinea totalitar! sovietic!'dincolo de diferen"ele de

parcurs' are 5n coun conte8tul violen"ei originare. Eo"i talinii fricii se ivesc din aceast! atrice

a politicii 5n"elese ca lichidare a inaicului intern% ilitarizarea conflictelor le archeaz! educa"ia

intelectual!. Mengistu Haile Maria' tiranul din -tiopia'anipuleaz! şi doesticeşte o lovitur! de

stat ce a condus la detronarea lui Haile elassie şi la abolirea $periului. 0ictatorii lusofoni'

gostinho 6eto şi aora Machel' sunt conduc!torii işc!rilor de eliberare ce priesc patrona:ul

sovietic. M;7 şi R-7$M/ sunt laboratoarele 5n care se construieşte identitatea lor leninist!.frica 7usofon!' cu al s!u decrepit iperiu salazarist' este terenul fertil al radicaliz!rilor.

http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/07/mengistu-castro3.jpg


9/26

Convertirea la ar8is este vizibil! nu doar la nivelul işc!rilor africane' ci şi 5n s&nul aratei

portugheze. pri:inul oferit de counizan"ii portughezi ar8iştilor africani' 5n lunile de dinaintea

independen"ei' este fundaental. Cauza revolu"iei couniste este liantul ce d! t!rie acestei alian"e

5ntre foştii cobatan"i.

Afro- marxismul

Mira:ul counist 5nsean!' 5n cele trei "!ri ar8ist4 leniniste din frica' 5ncrederea 5n

capacitatea institu"iilor sovietice de a gr!bi opera de transforare a societ!"ii. Ca şi 5n -uropa

ovietizat!' "inta este de natur! antropologic!% eliinarea oului vechi' 5ndatorat reac"iunii' dublat!

de naşterea unei alte uanit!"i sub zodia egalit!"ii. Controlul totalitar este consecin"a legic! a

abi"iei de supraveghere şi de doesticire. -8pertiza totalitar! e8tern! este esen"ial!. Misiunile

ilitare cubanez! şi sovietic! sunt prezen"ele ce deterin! profilul noilor regiuri. Mai ult dec&t

oricare alt! na"iune counist!' Cuba este avangarda ce atac! bastionul iperalist. olidaritatea

fr!"easc! conduce la ietisul politic. I!rile couniste din frica se vor dota' dialectic' cu

partide unice' cu poli"ii secrete şi vor aplica strategiile de odernizare alforat! ale sovieticilor.

6a"ionalizarea i:loacelor de produc"ie şi 5ncerc!rile de cooperativizare a agriculturii sunt paşi pe

acest dru str!:uit de itul sovietic.

AGOSTINHO NETO SI FIDEL CASTRO

Regiurile africane couniste sunt regiuri leninist4 staliniste' 5n care violen"a politic! şi

represiunea sunt otivate ideologic. -pur!rile adversarilor frac"ionişti sunt acopaniate de efortul

de e8terinare al opozi"iei. Reeducarea este' ca şi 5n cazul counisului asiatic' o coponent!

central!. E$ contribuie la instruirea şi organizarea poli"iei politice din toate cele trei "!ri.

oaetea devine' 5n -tiopia lui Mengistu'o ar! politic!% catastrofa natural! este prete8tul oferit

spre a 5ntreprinde o vast! oper! de deplasare a popula"iilor. Controlul resurselor este' 5n toate celetrei "!ri' inseparabil de doina"ia partidului unic.

http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/07/castro-neto2.jpg


10/26

Regiurile couniste africane se organizeaz! şi se dezvolt! sub senul escalad!rii violen"ei.

Mobilizarea totalitar! este :ustificat!' ca şi 5n era sovietic!' prin necesitatea de a en"ine un front

unit 5n fa"a 0uşanului iperialist. $dentitatea regiului Mengistu se constituie prin lupta arat!

cu inaicul soalez si cu rebeliunea secesionist! din -ritreea% brutalitatea ac"iunii ilitare 5n planintern are aploarea crielor 5potriva uanit!"ii. ngola şi Mozabic se hr!nesc' iagologic şi

ideologic' din confruntarea cu frica de ud şi cu işc!rile insurgente interne pe care la privesc ca

pe e8tensii ale acesteia.

SAMORA MACHEL SI FIDEL CASTRO

Counisul din frica 7usofon! este cronica unui teribil r!zboi civil' provocat de abi"ia

counist! de cucerire a puterii. -şecul coali"iei din ngola alienteaz! 5nfruntarea ilitar! cu

16$E' 5n vree ce 5n Mozabic R-6M/ este opozantul ilitar sus"inut de frica de ud.

Mar8is –leninisul lusofon este parte din angrena:ul “R!zboiului Rece”. $nterven"ia' asiv!' a

Cubei 5n acest spa"iu este e8presia 5ncrederii castriste 5n posibilitatea unei victorii revolu"ionare pe

continent.Respectabilitatea interna"ional! a tiraniilor couniste din frica 7usofon! va fi oferit! de

lupta dus! 5potriva apartheidului. olidaritatea' fireasc!' 5n nuele egalit!"ii rasiale va fianipulat! ' spre a 5nt!ri respectabilitatea unor regiuri ilegitie.

$storia creşterii şi descreşterii counisului african o evoc! pe aceea a na"iunilor captive din

-uropa. $poteza counist! a f!cut s! se nasc!' şi 5n aceste spa"ii' un edificiu ce cobin!

poteiniada propagandei cu violen"a de stat. ;roisiunile oderniz!rii şi ale egalit!"ii au r!as

ne5plinite. 9n ngola' detaşarea de counis a 5nsenat doar consolidarea unui regi

patrionial doinat de aceeaşi elit! cleptrocratic! din :urul preşedintelui dos antos% este o

traiectorie draatic! şi failiar!. 9n -tiopia' ruina 1R a precipitat c!derea lui Mengistu Haile

Maria% solidaritatea tiraniilor a func"ionat ireproşabil şi Robert Mugabe i4a oferit azil politic şi

http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/07/fidel-castro-with-samora-machel.jpg


11/26

iunitate colegului de ieal revolu"ionar' 5n AibabBe.

9n cele din ur!' talinii africani au l!sat 5n ur! onuentele epocii lor% subdezvoltare şi

represiune politic!. $pasul leninist a fost vizibil aici' dup! cu a fost vizibil 5n blocul socialist

european. uferin"a na"iunilor lor este oştenirea uanisului sanguinar al counisului.

,rbirea totalitară) -ecolonizarea şi tentaţia comunistă

$storia global! a counisului este inseparabil! de pasiunea ideologic! ce traverseaz! grani"e şi

cienteaz! solidarit!"i. $ndiferent de drapelul na"ional pe care 5l slu:esc' couniştii din luea

5ntreag! alc!tuiesc o singur! na"iune' definit! prin ataşaentul fa"! de cauza eliber!rii 5ntregiiuanit!"i. ie c! este vorba de 1R sau de China lui Mao' venera"ia fa"! de statele care au realizat

ipoteza counist! este e8presia 5ncrederii 5n victoria işc!rilor şi partidelor care se afl! de partea

istoriei 5n ers. /rbirea totalitar! este' pentru aceast! counitate de fanatici' fora supre! de

anifestare a lucidit!"ii şi ra"iunii.

0ispre"ul fa"! de uanitatea concret! şi adira"ia fa"! de un ideal tip abstract' cultivarea unui

şigaliovis s&ngeros şi a criei ideologice' toate acestea sunt :ustificate 5n nuele progresului

destinat s! 5nving!. lia:ul de esianis şi de ştiin"ificitate este suprapus peste capacitatea acestei

credin"e de a obiliza un teribil' ubicuu poten"ial de ur!. Mar8is4leninisul' 5n variatele sale

ipostaze locale' este vehicolul prin care resentientul cap!t! chip' codificat 5n terenii şi dialectica

luptei de clas!.

Imperialism şi capitalism

educ"ia leninisului' vizibil! 5n cazul at&tora dintre işc!rile de eliberare na"ional! active 5n

conte8tul decoloniz!rii' este e8plicabil! prin poten"ialul counisului de a oferi nu doar o gril! de

interpretare' dar şi un ghid de ac"iune politic. 7ectura leninist! dat! iperialisului' aceea de stadiu

ulti de anifestare al capitalisului' 5nareaz! 1R' de la chiar debuturile sale' cu ara

ideologic! destinat! s! se 5ndrepte 5potriva sisteului colonial. 7upta de eliberare na"ional! este'

siultan' o lupt! de clas! purtat! la nivel na"ional şi universal. ;artidele couniste din etropol!

sunt laboratoarele 5n care se cristalizeaz! identitatea politic! a celor care vor conduce' dup! ()#+'

aceste işc!ri. Eraiectoria lui Ho Fi Min este sibolic!% Ho este produsul sintezei dintre

na"ionalisul vietnaez şi teologia ar8ist!. ceast! 5nt&lnire 5ntre voca"ia auto4deterin!rii şi

solu"iile totalitare se va dovedi definitorie pentru veacul GG.

http://www.contributors.ro/sinteze/orbirea-totalitara-decolonizarea-si-tentatia-comunista/http://www.contributors.ro/sinteze/orbirea-totalitara-decolonizarea-si-tentatia-comunista/


12/26

9n China' ca şi in $ndochina' counisul 5şi dovedeşte adaptabilitatea sa ideologic!. pari"ia

"!r!niii ca factor revolu"ionar' teorerizarea guerillei şi creionarea de noi tactici enite s! sl!beasc!

iperialisul şi agen"ii s!i sunt tot at&tea inova"ii care nu anuleaz! capacitatea leninisului de a fi

factor unificator.$ndiferent de conte8t' partidul unic r!&ne entitatea ce revolu"ioneaz!

societatea.Counisul este legitiat prin asuarea blazonului indepeden"ei. ;riul r!zboi din

$ndochina' purtat 5potriva ran"ei' este' 5nainte de toate' pentru couniştii lui Ho' unul ideologic.

Constituirea unei republici populare este obiectivul strategic vizat' f!r! ezitare. pri:inul fr!"esc datde China şi de 1R este parte din acest efort de solidaritate. 7upta din $ndochina este o anticaer!

ce anun"! logica “R!zboiului Rece”.

7aboratorul din $ndochina este un fragent din acest puzzle global. 1R anipuleaz! cauza

auto4deternin!rii nu doar spre a lichida iperiile puterilor europene' ci şi pentru a ataca hegeonia

aerican!. tatele 1nite' ai ult dec&t oricare alt! na"iune'sunt inaicul denun"at cu veheen"!%

nara"iunea counist! este una seduc!toare 5n scheatisul ei. 7ag!rul socialist' 5n frunte cu 1R'

este unicul aliat al na"iunilor ce se nasc pe ruinele iperiilor. Mişc!rile de eliberare na"ional! sunt

salutate cu entuzias'chiar dac! nu sunt 5n totalitate fidele dogei couniste. 0uşanul este unul%

blocul iperialist' doinat de tatele 1nite. ran"a' Marea Dritanie' ;ortugalia' frica de ud sunt

actorii ce evolueaz! 5n aceast! tab!r! a colonialisului uribund.

7eninisul ofer! c&teva dintre eleentele centrale ale unui nou proiect de societate% onopolul

partidului unic' na"ionalizarea' planificarea econoic!'lichidarea pluralisului ca preise ale

edific!rii statului şi na"iunii. 7ichidarea oştenirii coloniale şi neocoloniale este posibil! doar prinadoptarea acestui odel. 9n lgeria sau 5n Congo4ul lui ;atrice 7uuba' alian"a cu na"unile

http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/07/min.jpg


13/26

couniste este garan"ia cuceririi independen"ei. Martirologia interna"ional! 5şi are ' de:a ' panteonul

ei. 1niversitatea de la Moscova ' dedicat! 5ndoctrin!rii' va fi nuit! dup! 7uuba 5nsuşi. 9n

luea arab! şi 5n nordul fricii' logica totalitar! de e8trac"ie counist! este pus! 5n serviciul anti4

sionisului. Kasser rafat sau Colonelul Laddafi sunt eroii acestei lupte elogiat! de lag!rul

socialist. Eerorisul palestinian sau cel european sunt noile ipostaze de e8priare a ipotezeicouniste.

-8pansiunea viziunii totalitare este universal! şi de neoprit. ;rin ilcar Cabral sau rantz

anon' ea devine inspiratoarea işc!rilor politice esianice din frica 5ntreag!. “Congresul

6a"ional frican” din frica de ud' 5n epoca luptei de guerill!' este dedicat' la r&ndul s!u' acestei

filosofii liberticide. 9n ngola' Mozabic sau Rhodesia' opozi"ia' legiti!' fa"! de segregare şi de

doina"ia e8tern! este factorul ce :ustific! edificarea unor regiuri opresive şi autocratice.

1cenicia lui Robert Mugabe' tiranul decrepit din AibabBe'se realizeaz! 5n acest ediu doinat de

ira:ul leninist.

Filiera cubaneză

$storia e8pansiunii couniste nu poate fi scris! f!r! a invoca filiera cubanez!% Che şi Castro

sunt ebleele ce vegheaz!' sei4divin' spre a 5ndrua pe cei ce lupt! pentru o lue ai dreapt!.

Counisul cubanez' 5n pofida unui 5nşel!tor aer de carnaval' nu este ai pu"in rigid şi s&ngeros.

Controlul totalitar este un atribut central al acestei ordini politice. Che Luevara nu este doar

pelerinul revolu"iei' ci şi c!l!ul ce e8ecut! 0uşanii' 5n zilele de dup! cucerirea puterii.

Cuba este acest avanpost 5ncon:urat de aura roantic! de care 1R are nevoie spre a4şi conserva blazonul interna"ionalist. Ca şi aoisul' castrisul este venerat de fidelii luptei anti4iperialiste.

http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/07/fidelche.jpg


14/26

9n frica şi 5n erica 7atin!' Cuba lui Castro este ferentul ce contribuie la e8pansiunea crezului

counist. ubversiunea este dublat!' 5n cazul fricii 7usofone' de interven"ia direct!. 9n spa"iul

hispanofon' Castro fascineaz! prin feritatea sa anti4aerican!. /bsesia Janee serveşte ca factor

de coagulare revolu"iei sale.

Cuba lui Castro este şi ausoleul unei ubre' invocate 5n ceasuri de cup!n!% Che Luevare

este zeitatea ce a indicat singura cale de urat. Cuba se va servi' f!r! ezitare' de resursa itologic!

pe care o reprezint! Che. ventura african! a lui Che o anticipeaz! pe aceea a lui Castro 5nsuşi.

-figia rebelului este asuat! de regiul stalinist din Caraibe. Castro este profetul urii ce fascineaz!'

seduce şi converteşte.

De ce comunismul?

Counisul este' 5n anii postbelici' nuele unei speran"e care a devenit certitudine. Modelul

sovietic este aureolat de victoria repurtat! 5potriva nazisului. /rdinea totalitar! este resuscitat!'

sub deghizaentul nobil al deocra"iilor populare. -8pansiunea tiraniilor se va realiza 5n nuele

ataşaentului fa"! de denitatea uan!. $naicul iperialist este cob!tut de alian"a universal! ce

se revendic! de la gestul leninist.

Counisul ilustreaz! nu doar capacitatea unui stat c&ndva 5napoiat' Rusia' de a4şi dep!şi

condi"ia tradi"ional! de sei colonie' dar şi posibilitatea 5nl!tur!rii' prin planificare şi interven"ie

etatic!' a provoc!rilor ce decurg din inegalitatea rasial!. Cuba este' 5n acest tablou de colonizare

counist!' o pies! central!% odelul sovietic din Caraibe 5ntruchipeaz! tiparul de egalitate rasial!'

contrapus segreg!rii şi rasisului. a"! de capitalisul ce genereaz! e8ploatare şi suferin"e' ordinea

leninist! este asociat! unui nou 5nceput.

$poteza counist! reuseşte s! devin! reperul la care se raporteaz! construc"ia noilor state. Chiar

dac! nu 5br!tişeaz! 5n totalitatea graatica institu"ional! sovietic!' na"iunile decolonizate sedeschid unei sinteze politice ce recupereaz! eleente couniste. /fensiva purtat! 5potriva

propriet!"ii private' deonizat! ca teelie a iperialisului' conduce la na"ionalizare. $ar

na"ionalizarea conduce' inevitabil' la planificare etatic!. Refuzul pluralisului politic' :ustificat prin

riscul de subinare al unit!"ii noilor na"iuni' devine nuitorul coun ce asigur! coeren"a unui

proiect de involu"ie statal!. Eirania se hr!neşte din aceast! alegere pentru onis şi fuziunea

puterilor. educ"ia totalitar! este' 5n frica' cea care 5i va 5ndrua pe Bae 6ruah sau pe

ulius 6Jerere spre instituirea de regiuri ce t!g!duiesc principiile constitu"ionalisului. 9n sia'delirul autocratic al lui uarno este alientat de viziunea unui iperiu dictatorial.


15/26

Counisul cucereşte' seduce şi inspir!' 5n spa"iul fostelor iperii coloniale. Cariera sa este

ipresionant!% ira:ul leninist face ca 1R s! poate e8ercita' 5n ipunitate' brutalitatea sa

iperial! 5n -uropa ocupat!. Raura radical! şi revolu"ionar! a aoisului descinde din acelaşi

trunchi esianic. 1ra se reinventeaz!' dialectic.

/stilitatea iplacabil! fa"! de libertatea econoic! şi politic!' lupta de clas!' toate aceste

ingrediente devin parte a identit!"ii ultora dintre statele şi işc!rile de eliberare na"ional! din

epoca postbelic!. uto4deterinarea sf&rşeşte prin a fi debutul represiunii şi al oderniz!rii

alforate'5n tradi"ie sovietic!. uferin"a indescriptibil! a oaenilor este oştenirea ipotezei

couniste.

.mbra lui Che sau romantismul ucigaş

;entru cei care viseaz!' ipenitent'la distrugerea capitalisului şi la naşterea &ndrei lui noi'

eliberate de inegalitate şi binecuv&ntate de neurirea ar8ist!' Che Luevara este farul ce luineaz!

5n clipe de 5ndoial!. $coana sa secular! r!&ne' peste decenii' "inta spre care se 5ndreapt! aceşti

pelerini ai revolu"iei ondiale. 1n Che uificat str!:uieşte 5n centrul acestui iaginar ce este

re5nviat'de fiecare dat! c&nd violen"a urban! este 5ndreptat! 5n contra terorii burgheze.

Meoria celui care a colindat luea' 5n c!utarea Lraalului counist' 5n "inuta sa de guerillero'

este cea din care se nutreşte propria lor energia utopic!. colo unde 7enin' talin sau Mao au eşuat'

el' Che' nu poate greşi.7ocul clasei uncitoare' doesticit! prin consueris' este luat de tinerii

cu ini! arz!toare. Ridicarea la lupt! sub stindardul lui Che este fantasa care le b&ntuie nop"ile.

Romantismul ca pasiune totalitară

Diografia lui Che 5l situeaz! pe acesta la cap!tul unei linii intelectuale ce 5şi are originile 5n

iacobinis şi abi"ia sa renovatoare. Che este aproape' prin elanul s!u esianic şi pasiunea sa

c!l!toare' de Daunin' atlet anarhist al revoltei globale. $aginea acestei dedica"ii ascetice'

fidelitatea fa"! de un crez care dep!seşte uanitatea concret!' toate acestea sunt senele ce indic!

apartenen"a lui Che la tiparul infle8ibilit!"ii totalitare ce doin! veacul trecut. Che s4a dorit a fi un

purificator al oenirii' un profet ce o 5ndreapt! spre o nou! cale. $odera"ia şi fanatisul au fost

teeliile edificiului s!u politic.

Ceea ce ilustreaz! Che' prin chiar e8centricitatea deliberat! a vestienta"iei sale' este

http://www.contributors.ro/analize/umbra-lui-che-sau-romantismul-ucigas/http://www.contributors.ro/analize/umbra-lui-che-sau-romantismul-ucigas/


16/26

ilitarizarea politicii 5nseşi. ;olitica nu ai este deliberare ' realizat! 5n costua"ie burghez!.

;olitica nu ai este un e8erci"iu ediocru' 5nteeiat pe coprois. -a devine 5nfruntare cu

inaicul' lupt!' sudoare şi s&nge. Ca şi fra"ii Castro ? actualul dictator al Cubei fiind parte din acest

triuvirat@' Che opteaz! pentru uniforizare şi 5nregientare. Mişcarea de eliberare' din care se

naşte partidul unic' nu are niic din tiparul deodat al unei grup!ri deocratice.

Ceea ce defineşte guerilla nu este doar institu"ionalizarea violen"ei ca practic! revolu"ionar!' ci şi

codificarea centralisului deocratic ca fundaent leninist al ac"iunii concrete. Che particip!' cu

entuzias' la naşterea angrena:ului counist ce doin! Cuba' p&n! ast!zi. $nstruentele cu care

opereaz! birocratul Che' 5n calitate de denitar al Republicii' sunt cele clasice ale stalinisului.

Cria' teroarea' na"ionalizarea.

ibolic' 5n acest congloerat care 5i defineşte g&ndirea' fascina"ia pentru oul nou şi

reeducare este central!. 1nifora de lupt!tor pe care o poart! este indiciul apartenen"ei lui Che la

acea cast! de vis!tori ucigaşi ce priveşte oenirea ca pe un aluat inert. Menirea noii politici este de

a 5nl!tura vechile leg!turi şi de a face s! se nasc! noul peisa: antropologic. tacul 5ndreptat

5potriva capitalisului este atacul 5potriva naturii uane vechi' inerte şi conservatoare.

6eliniştea lui Che este alientat! de conştiin"a dificult!"ii acestui travaliu care se aplic! asupra

oului 5nsuşi. 9naintarea spre viitor este ai lent! dec&t speran"ele ini"iale ar fi indicat. Eenacitatea

reac"ionar! nu trebuie subestiat!.

Mitul lui Che este inseparabil şi de poten"ialul de fascina"ie al tiers ondisului. 9n contrast cu

http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/08/che_raoul_and_fidel.jpg


17/26

osificarea counist! sovietic! sau cu cuin"enia' suspect!' a socialiştilor europeni' luea a treia

este c&pul de b!t!lie aniat de idealurile egalit!"ii şi ale libert!"ii. -vanghelia lui Che cucereşte

prin ostilitatea' iplacabil!' fa"! de tatele 1nite şi fa"! de blocul iperialist. dira"ia lui

uarno' tiranul din $ndonezia' fa"! de Che nu este un accident. Mesianisul lui Che trezeşte' la

nivel global' aceste energii telurice ale urii. Revolta 5potriva capitalisului este o lupt! a popoarelor' 5n egal! !sur!.

9n oarte' cu efigia de Christ' Che serveşte acestei cauze care nu 5nceteaz! s! obilizeze.

seenea lui 7uuba' Che are privilegiul artira:ului. Canonizarea sa ureaz! un parcurs

religios degradat. $coan! a culturii pop' Che este' 5nainte de toate' zeitatea pe care o invoc!

credincioşii acestei biserici couniste. 7a un an de la e8ecu"ia sa' baricadele pariziene vor arca

intrarea 5n scen! a acestei “noi st&ngi”' care 5i datoreaz! pasiunea şi crezurile.

Eestaentul lui Che este chiar aceast! atrac"ie suicidar! a politicii privite ca 5nfruntare' r!zboi'

lupt!. 0esenarea şi lichidarea duşanului' e8terinarea sa şi a clasei din care face parte' iat!

abi"ia acestei strategii a iodera"iei totalitare. >isul este scris cu s&nge 5n carnea na"iunilor ' de

vree ce egalitatea absolut! este "elul ulti. Roantisul politic al lui Che este unul ucigaş.

-espre comunism# nostalgie şi orbirea revoluţionară

6iic surprinz!tor 5n aten"ia pioas! cu care se apropie de counis vocile intelectuale ale

st&ngisului autohton. 0irec"ia pe care o ilustreaz!' cu ai ult sau ai pu"in! energie poleic!'

nu poate e8ista 5n afara acestui filon resentientar şi utopic pe care 5l cuprinde 5n fibra sa ar8is4

leninisul. $nevitabil' critica ce se 5ndreapt! 5potriva capitalisului global se va revendica de la

punctul de pornire hr!nit de sevele ra"ionalisului leninist. Counisul devine' 5n aceast! ordine a

discursului' reperul de neevitat. Radicalisul proeteic se 5ntoarce la originile sale.

Umanism şi modernizare

ibolic' 5n aceast! ecua"ie a recuper!rii counisului' odernizarea şi uanisul revin'

obsesiv' spre a evoca puterea de edificare şi de zidire a totalitarisului. -ste aceast! strategie o

asuare' deliberat!' a liniei de :ustificare pe care nu a abandonat4o' niciodat!' socialisul real. 9n

pofida erorilor' a ipasului 5n care se poate a:unge' counisul 5nsean!' 5nainte de toate'

progresul aterial şi eanciparea fiin"elor de sub povara :ugului pe care 5l f!ureşte e8ploatarea

5nteeiat! pe proprietatea privat!. $poteza counist! este fondat! pe aceast! teelie dialectic!.

http://www.contributors.ro/sinteze/despre-comunism-nostalgie-si-orbirea-revolutionara/http://www.contributors.ro/sinteze/despre-comunism-nostalgie-si-orbirea-revolutionara/


18/26

-8pansiunea ei universal! este inseparabil! de apelul istic al acestor idei. -ntuziasul st&ngiştilor

ro&ni este ecoul' 5nt&rziat' al acestei pasiuni globale care a fost counisul.

Counisul s4a dorit a fi aceast! cetate ideal! doinat! de efigiile' geene' ale ra"iunii şi

egalit!"ii. Figaliovisul trezit la via"!' abi"ia de a nivela şi de a lichida' patia e8terina"ionist!'

toate acestea sunt fore prin care se anifest!' istoric' "elul ulti al revolu"iei. 9n raport de acest

obiectiv care nu poate fi abandonat' costul vie"ii uane este secundar. Ceea ce Herzen anticipa la

i:loc de secol G$G este realitate' un veac ai t&rziu. $dealurile sunt invocate spre a :ustifica

supunerea şi odelarea destinelor concrete. 9n aşteptarea &ntuirii' toate sacrificiile sunt ra"ionale

şi legice. Cei care se opun acestui curs sunt lichida"i' f!r! ezitare.

Modernizarea şi uanisul counist' at&t de seduc!toare 5n geoetria lor procustian!' sunt

doinate de aprenta' teribil!' a acestui aoralis proeteic. ocietatea se reduce la un uriaş bloc

de plastilin! pe care inteligen"a revolu"ionar! 5l retopeşte' suveran' 5n statuia de arur! a

viitorului. vansul' iplacabil' al industrializ!rii' deterinarea' criinal!' de a strivi counit!"ile

rurale' nu sunt op"iuni econoice' ci aplic!ri' dialectice' ale abi"iei de a zidi o counitate uan!

cu nu a ai fost alta. 0e aici' unitatea de ac"iune şi a counisului' ca işcare interna"ional!.

daptabilitatea nu va eliina fidelitatea fa"! de crezul care d! acestei religii politice cadrul ei de

5n"elegere al luii. ilosofia este 5nrolat! 5n serviciul ;artidului' ca vehicol al revolu"iei.

Ceea ce st&ngisul conteporan adir! şi invoc!' pios' este odernizarea alforat! pe care

ipoteza counist! a produs4o'legic' 5n toate spa"iile geografice doinate de ar8is4 leninis.

urnalele de fabrici' liniile de blocuri' cenuşiul cazon al locuirii' toate acestea nu sunt accidente' ci

5ntruchip!ri ale acestui uanis eliberator counist. Mobilitatea social!' adirat! de cei ce viseaz!

la aventuri guevariste' a fost un e8erci"iu' gigantic' de doesticire al 5ntregii na"iuni. Mala8orul

terorii staliniste a func"ionat' concoitent' cu fabriciile planului cincinal. -8ecu"iile' deport!rile'

oartea civil! au cur!"at terenul pe care s4a ridicat grandiosul palat de cleştar counist. Costul

uan a fost calculat şi asuat' cu precizie dialectic!. ;actul social 5şi are clauze atent trasate.

7ibertatea politic! sau econoic! sunt incopatibile cu priatul planific!rii.

olda!ii re"olu!iei

Modernizare şi uanis' proisiune a luii noi' cur!"ate de zgura inegalit!"ii' fericire colectiv!

sub soarele arilor vacan"e% rcadia counist! a avut teeliile 5nfipte 5n solul fetid al luptei de

clas!.;este ruinele counit!"ilor cucerite s4a ridicat tatul atotputernic' aniat de voin"a;artidului.Luvernarea la scar! uan! a fost 5nlocuit! de tirania visului utopic. Resentientul şi ura

au oferit alia:ul oral din care s4a f!urit oul nou' constructor al socialisului.


19/26

0ar toate acestea sunt' pentru st&ngiştii ai vechi sau ai noi' siple urzeli reac"ionare.

Certitudinile lor ideologice nu pot fi subinate' iar feritatea credin"ei r!&ne intact!. ;elerina:ul

la ruinele vechii lor iubiri le reconfir! sentientul de a fi parte din counitatea de aleşi ce lupt!

sub senul idealisului şi al denit!"ii uane. /rbirea este pre"ul pl!tit pentru asuarea condi"iei

revolu"ionare. C!ci ea' Revolu"ia' va avea 5ntotdeauna nevoie de devotaentul f!r! ezitare alsolda"ilor ei credincioşi.

ntelectualul progresist şi ipoteza comunistă

Ceea ce r!&ne din istoria intelectual! a veacului trecut este oştenirea orbirii ideologice. Eip

de decenii' 5n pofida a toate şi a tututor' indiferen"i la vocea victielor şi aten"ia doar la dialecticaideilor nep!tate de s&nge inocent' intelectualiii devota"i uanisului şi progresului au acordat ideii

couniste noble"ea iaculat! din care s4a hr!nit apetitul ei sanguinar. /ri de c&te ori regiurile de

deocra"ie popular! au condanat' au e8ecutat' au deportat' au dezonorat' au persecutat' ei'

intelectualii progresişti occidentali' nu au ezitat 5n loialitatea lor fa"! de ar8is4 leninis. /franda

lor pe altarul revolu"iei a fost nu doar orbirea lor voluntar!' ci şi ab:ec"ia cu care au acceptat s!

cau"ioneze lichidarea libert!"ii' 5n nuele libert!"ii popoarelor.

#ro$resul şi re"olu!ia

taşaentul intelectual fa"! de ipoteza counist! ? unul niciodat! stins cu adev!rat' unul care

palpit! şi ast!zi' detectabil 5n fraze şi 5n eo"ii@ este ipostaza 5n care se 5ntrupeaz! pasiunea utopic!

pentru perfec"iune şi egalitate. /stil capitalisului rapace' ostil burgheziei cupide' ostil "!r!niii

5nchistate şi retrograde' ostil deocra"iei liberale ipotente' intelectualul progresist devine un

pelerin care se 5ndreapt! spre flac!ra ce arde 5n dep!rtare.

C!l!toriile rituale ale secolului GG spre cetatea idealului totalitar' cartografiate de ;aul

Hollander 5ntr4o agistral! sintez!' traduc acest refle8 de obedien"! şi de auto4istificare. ;rivirea

acestor ala"i pre"ioşi ai counisului este una oarb!. -a este indiferent! la suferin"!' at&ta vree

c&t suferin"a este consecin"a legic! a opozi"iei fa"! de noul curs al istoriei. $ntelectualul ce a:unge la

Moscova' la ;eing sau 5n Havana este atent la contururile pe care le 5nf!"işeaz! viitorul. 0in

criele prezentului se ridic! arele edificiu.

0ocilitatea intelectualului progresist acord! tiranilor cofortul conversa"iei pedagogice.

0ictatorul are 5n c!rturarul occidental un partener cu care poate reflecta' 5preun!' la viitorul

http://www.contributors.ro/sinteze/intelectualul-progresist-si-ipoteza-comunista/http://www.contributors.ro/sinteze/intelectualul-progresist-si-ipoteza-comunista/


20/26

uanit!"ii. cea clauz! a totalitarisului celui ai favorizat' evocat! de ean – ranNois Revel' este

rezultatul legic al disponibilit!"ii intelectuale de a :ustifica ceea ce nu poate fi :ustificat. ic"iunea

ar8ist4leninist!' indiferent de spa"iul geografic 5n care se actualizeaz!' seduce prin perfec"iunea ei

de cristal. idel egalit!"ii şi denit!"ii uane' intelectualul progresist adir! opera de ecarisa: pe

care socialisul real o 5nf!ptuieşte' spre a ocroti pe cei ce uncesc. ;rogresul' odernizarea'drepturile sociale' iat! ceea ce işc! şi eo"ioneaz!. Concretul suferin"ei este irelevant.

ceast! asietrie a sensibilit!"ii şi a solidarita"ii 5l defineşte pe intelectualul counizant.

>ictiele counisului sunt' legic' 5ncadrate 5n acea failie de cazuri delicate şi dificile'a c!ror

sipl! evocare poate alienta propaganda reac"ionar!. Oalesa sau Havel nu pot fi eroi pop. -i nu

pot fi 5ntip!ri"i pe tricouri' aseeni lui Che Luevara. -i nu pot fi icoanele laice 5n :urul c!rora se

adun! asele pe stadioane4 ei nu pot fi niciodat! 6elson Mandela.

/ric&t de ari ar fi erorile' un s&bure de uanis este decelabil 5n ordinea counist!. te

opune ar8is4 leninisului 5nsean! a tr!da cauza libert!"ii' 5nsean! a te al!tura celor ai

5ntunecate for"e fasciste. Radicalisul occidental de dup! ()Pocea sa s4a auzit' lipede' spre a cau"iona

fiecare gest al tiranilor. croba"iile dialectice şi aoralitatea sa au fost etalate ostentativ' ca un sen

al noble"ei etice. Moştenirea sa este elanul utopic' ce se 5ndreapt! 5ntotdeauna spre 1anitate' dar

niciodat! spre oul concret. $ntelectualul progresist este parte din acea raur! foridabil! de

inaici ai libert!"ii' evocate de ir $saiah Derlin. 1bra se se 5ntinde' teribil!' p&n! la noi.


21/26

Cuba castristă sau despre totalitarismul romantic

Celebrat! de to"i intelectualii “progresişti”' reluarea rela"iilor diploatice dintre Cuba şi tatele

1nite este v!zut! ca un triuf al ra"iunii şi odera"iei. 9n cele din ur!' adinistra"ia /baa' ? at&t

de atent! cu cauzele corecte politic@' a 5nvins 5n 5ncercarea sa de a eliina un spectru al R!zboiuluiRece.

tr&ngerea de &n! dintre ;reşedinte şi 0ictatorul Cubei' Raul' fratele lui idel' inaugureaz! o

nou! v&rst!' luinoas!' din care dispar apelurile “reac"ionare” la 5nl!turarea unei dintre cele ai

longevive tiranii couniste. $aginea are claritatea seduc!toare a unei ilustrate de vacan"!' gata de

a fi triis! din 5nsorita Havan! spre Oashington.

%omunismul tropical

Ceea ce lipseşte din aceast! fotografie a reconcilierii istorice este trecutul 5nsuşi al Cubei

couniste' un trecut cu niic ai sanguinar şi ai atroce dec&t cel al deocra"iilor populare din

-uropa central! şi de -st. ra"ii Castro reuşesc acolo unde tovar!şii de crez counist din lag!rul

socialist au eşuat. -i supravie"uiesc şi pun teeliile supravie"uirii regiului lor.ailia Castro 5şi

reinventeaz! identitatea. Eirania din Cuba continu!' dialectic şi neab!tut.

0ac! toate regiurile couniste au beneficiat de acea clauz! a totalitarisului celui ai

favorizat' spre a relua forula clasic! a lui ean ranNois Revel' Cuba este 5ncon:urat! de o aur!

itic! unic!. / aur! care pare s! 5şi fi conservat' peste ani' poten"ialul de seduc"ie. ;entru at&"ia

dintre cei care au v!zut 5n st&nga radical! o proisiune a eliber!rii' Cuba castrist! a 5nsenat un far'

un reper şi un 5ndreptar. -a a a fost' 5n lungii ani ai blocadei aericane' un avanpost al revolu"iei şi

un teritoriu dinspre care au pornit elanurile roantice ale avansului totalitar. Cuba tr!ieşte 5n ini!'

la fel de pur! şi de cura:oas! ca şi aintirea r!zboiului civil spaniol ? un r!zboi civil din care este

evacuat! eoria delicat! a represiunii staliniste ce eliin!' feroce' st&nga iconoclast! spaniol!@.

Cuba este efigia acestui totalitaris ivit la tropice. Dordelul adinistrat de afie' spre a evoca

locul coun al propagandei castriste globale' las! locul unei lui a egalit!"ii şi :usti"iei sociale.

Revolu"ia care 5nsean! guerill!' :ertf!' uanis aduce cu sine o or&nduire din care e8ploatarea

social! şi rasial! este eliinat!. 6ara"iunea oficial! din Cuba este o varia"iune pe tea canonic! a

5nnoirii couniste.

Regiul Castrist nu inoveaz! 5n ateria profilului institu"ional al autocra"iei de drept dialectic.

Regiul din Cuba este arcat de o ortodo8ie ar8ist! perfect!. 9n istoria sa se reg!sesc lag!rele de

http://www.contributors.ro/analize/cuba-castrista-sau-despre-totalitarismul-romantic/http://www.contributors.ro/analize/cuba-castrista-sau-despre-totalitarismul-romantic/


22/26

concentare şi cele de unc! for"at!' asasinatele şi procesele4spectacol' poli"ia politic! şi controlul

cet!"enilor' doina"ia total! a statului asupra econoiei şi realizarea egaliz!rii prin pauperizare.

idel Castro este' 5n deceniiile sale de donie

absolut!' un eul al odelului sovietic. olidaritatea cu

lag!rul socialist este f!r! de fisur!. Castro este un

ar8ist4 leninist disciplinat şi lipsit de iagina"ie. Cuba

counist! este o clon! a deocra"iilor populare' un

spa"iu al recluziunii şi absen"ei libert!"ilor. -ste un

teritoriu din care sunt e8ila"i to"i cei care au luptat

5potriva lui Datista' f!r! a adera la crezul s!u counist.

;urific!rile politice fac parte din regula :ocului totalitar.

#elerinii re"olu!iei

Cuba counist! face s! se ridice deasupra realit!"ii terne a tiraniei partidului unic eşafoda:ul

itului roantic. Recuzita de guerill! devine noua hain! oficial! a regiului. 7upta arat! este

celebrat! ca o victorie a cura:ului şi solidarit!"ii. Eirania cubanez! ofer! luii 5ntregi iaginea

cineatografic! a tinere"ii ce cucereşte puterea.

9n centrul acestui instantaneu ' al!turi de fra"ii Castro' se afl! oul 5n care se 5ntrupeaz! speran"a

eliber!rii şi intransigen"a :ertfei' Che Luevara. 9n via"! fiind' Che serveşte Cubei lui Castro ca

drapel şi soldat. 9n oarte' el este artirul ce obilizeaz! energii.

0in aceast! liturghie ce aestec! escatologia counist! cu retorica anti4 aerican! şi anti4

iperialist! se nutreşte ideologia Cubei castriste. Cuba lui Castro are alura “ cool” a unui produs

iconic. Erabucul şi ara stau al!turi de ideal' ca un sen al refuzului de a ibr!"işa rutina burghez!.

>iolen"a pe care se fondeaz! regiul este elogiat! ca o anifestare de autenticitate roantic!. Cubaeste avatarul “glaour” al ideii de revolu"ie. -a 5nveşt&nteaz!' e8uberant' counisul' d&nd

totalitarisului atractivitatea unui rol dintr4un fil de ac"iune.

Cuba lui Castro este patria ce triite' spre

erica latin! şi spre frica' pelerinii insurec"iei

globale. Counisul tropical posed! un rearcabil

poten"ial de e8pansiune şi de containare. Cuba

este' 5n aceste decenii' un aliat esen"ial al 1R 5n

ac"iunea de e8tindere a lag!rului socialist. idel

http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/10/mandela-fidel1.jpghttp://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/10/brejnev.jpg


23/26

5bin!' 5n doze rafinate' e8altarea histrionic! şi loialitatea fa"! de 1R. $plicarea 5n ngola este

realizat! 5n terenii strategici desena"i de sovietici. Cuba este o insul! a c!rei arat! este

stipendiat! şi utilizat! ca un au8iliar pre"ios 5n confruntarea global! cu reac"iunea iperialist!.

Cuba este un far ce luineaz! 5nspre işc!rile de eliberare na"ional!' pe care le patroneaz!'generos' la r&ndul ei. -o"ia lui 6elson Mandela 5n vizita sa cubanez! este autentic!. finitatea

ideologic! dintre idel şi Mandela este vizibil!. Ca şi solidaritatea de decenii dintre cei doi.

$storia Cubei 5n counis se scrie sub acest dublu sen al istific!rii propagandistice şi al

totalitarisului counist. -nergia ce radiaz! din Cuba lui Castro este cea din care se hr!neşte noua

st&nga revolu"ionar! latino4 aerican! de ast!zi. Castro este entorul ce 5l indru! pe Chavez pe

druul bolivarisului. /bsesia anti4aerican! construieşte pun"i şi alienteaz! populise.

Castrisul ofer! un regi al certitudinilor' adirat de to"i cei care sunt b&ntui"i de duhul

insurec"ional. Eotalitarisul tropical seduce' fascineaz!' obilizeaz!. Recuzita roantic!

cau"ioneaz! aceast! orbire colectiv!.

Home » Analize » Citesti:

/artre prefaţ"nd pe 0rantz 0anon1 dialectica urii

1ra este sentientul doinant al veacului trecut' autentica oştenire pe care secolul GG o las!

celor de ast!zi. Resentientul işc! 5ntregi counit!"i şi cau"ioneaz! criele' 5n nuele ideii.

$deologia ofer! barbariei şi violen"ei şansa de respectabilitate intelectual! şi de legitiitate oral!.

Ra"ionaentele sofisticate sus"in edificiul 5nteeiat pe s&nge şi pe oroare.

$luziile celor care au crezut 5n eradicarea acestei dialectici a urii se cer suprapuse peste realitatea

docuentabil! a tipului 5n care tr!i. $slaisul nu este dec&t un ulti avatar al acestui viruscare se transfor! şi se adapteaz!' parazit&nd counit!"ile 5n s&nul c!rora aduce nuai dezolare şi

oarte. 1ra'ca siste de valori şi ca proiect de societate' este ai vie ca oric&nd. 9n spa"iile

eliberate de utopiile seculare ale odernit!"ii' de la na"ionalis la socialisul de stat' fanatisul se

instaleaz!' spre a propune certitudinea c!ilor sale. ;e ruinele autocra"iilor seculare arabe se aşeaz!

c!r!izile radicaliz!rii.

Ra"ionaentul este schibat' decorurile şi actorii nu ai sunt aceiaşi' dar ceva se conserv!'

peste decenii' 5n aceast! lue a treia fr!&ntat! şi teluric!4 este prezen"a urii şi capacitatea de

solidarizare a resentientului. 0inspre acest spa"iu ea igreaz! spre /ccident' acolo unde ziua de

http://www.contributors.ro/http://www.contributors.ro/category/analize/http://www.contributors.ro/analize/sartre-prefatand-pe-frantz-fanon-dialectica-urii/http://www.contributors.ro/http://www.contributors.ro/category/analize/http://www.contributors.ro/analize/sartre-prefatand-pe-frantz-fanon-dialectica-urii/


24/26

(3 noiebrie 2=(+ din ;aris archeaz! un punct de cotitur!.

Fanon&artre şi 'noua st(n$ă'

9n acet itinerariu de radicalizare intelectual!'profilurile lui rantz anon şi ale lui ean4 ;aul

artre de"in o pozi"ie special!. anon este profetul urii care se hr!neşte din denun"area r!ului

colonial. Eraseul s!u' de la educa"ia 5n Martinica francez! la anga:area al!turi de 76' este sibolic

pentru druul pe care 5l ureaz! at&"ia dintre congenerii s!i. 0ecolonizarea este c&pul global de

b!t!lie 5n care se odeleaz! un crez politic ce uneşte ipoteza totalitar! ar8ist! şi resentientul

na"ional. “6oua st&ng!” este proteic! şi are abi"ia de a scoate la luin! energiile pe care

/ccidentul le pierde' o dat! cu victoria doina"iei burgheze.

R!zboiul din lgeria este'5nainte de >ietna' poligonul de testare al

acestei noi ideologii' anti4capitaliste şi anti4occidentale. Convulsiile

din societatea francez! sunt la fel de draatice ca şi cele pe care

>ietnaul le induce 5n ediul aerican% lgeria este un ulcer ce

containeaz!' prin purulen"a sa' nu doar frica de 6ord' ci şi 5ntreaga

ran"!. >ocile odera"iei' precu cele ale lui RaJond ron' sunt

izolate şi deonizate. 764ul algerian devine' pentru anon şi colegii

s!i de idei' e8presia ideal! a vehicolului politic prin care se produce

revolu"ia. “ 7es danQs de la terre”' cartea lui anon' este anifestul

acestei revolu"ii' te8tul care anun"! naşterea unei alte uanit!"i'

eliberate de :ugul colonial.

artre este intelectualul definitoriu pentru acea ran"! ce se investeşte' pasionat' 5n ap!r!rareatotalitarisului :ustificat dialectic. -duca"ia postbelic! a lui artre iplic! nu doar stigatizarea

anti4counisului' ci şi elogiul e8perientului sovietic. 0ar st&nga lui artre este 5n c!utarea unui

reper care s! dea fl!c!rii luptei o nou! str!lucire. 9nt&lnirea cu anon perite tranzi"ia de la

sovietis la tiers4ondis. ;refa"a lui artre la “ 7es danQs de la terre” este un anifest' la

r&ndul ei' un anifest cu niic ai pu"in vibrant dec&t te8tul lui anon 5nsuşi. “6oua st&ng!” este

forula intelectual! care se iveşte din acest creuzet. uccesul ei global este parte din istoria

postbelic!.

;refa"a lui artre este unul dintre cele ai articulate şi pasionate catehise ale urii pe care le

http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/12/che-sartre-beauvoir.jpghttp://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/12/che-sartre-beauvoir.jpghttp://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/12/che-sartre-beauvoir.jpghttp://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/12/che-sartre-beauvoir.jpghttp://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/12/che-sartre-beauvoir.jpghttp://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/12/che-sartre-beauvoir.jpghttp://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/12/fanon-damnes-terre.jpg


25/26

produce istoria veacului GG. 1ra este e8altat!' e8plicat!' :ustificat!' celebrat!' ca un ecanis ce

elibereaz! popoare şi declanşeaz! energii. 1ra este' la artre' iaginea unei lupte de clas! globale

care 5şi odific! profilul. 7upta de clas!' ce pare absent! din /ccident' se etaorfozeaz! 5n lupta

na"ional! dus! de colonii 5potriva etropolei. Referin"a la lgeria este central! 5n acest deers%

solidarit!"ii coplice a francezilor 5i r!spunde solidaritatea algerienilor ' c!lit! prin foc şi ur!. C!ciura este sentientul f!r! de care eanciparea nu este posibil!. 1ra rupe leg!turile de servitute şi

confer! opria"ilor noble"ea uanit!"ii reg!site.

0e la ar8is4leninis' artre preia iagistica ilitar! a politicii totalitare. 7upta de clas!

global!, lupta de eliberare na"ional! presupune un front de b!t!lie şi desenarea unui inaic.

unui inaic care este sortit s! fie 5nfr&nt şi s! dispar!' prin efectul logicii istoriei. 9n catehisul urii

iaginat de artre' inaicul este /ccidentul şi sisteul s!u de doina"ie universal. 0efini"ia

sartrian! a /ccidentului al!tur!' sibolic' -uropa progeniturii sale “onstruoase”' tatele 1nite.

pa"iul atlantic este unul 5n arginile c!ruia for"ele infernale ale e8ploat!rii' criei' rasisului şi

barbariei lucreaz!. Eot ceea ce /ccidentul a cl!dit şi a avansat ca solu"ie de civiliza"ie

ascheaz!'inabil' nucleul alefic al rapacit!"ii. /raşele şi c!r"ile sale'uanisul şi aşinile sale nu

sunt dec&t instruente ale ororii pe care >estul o e8tinde' universal'prin iperiile sale forale şi

inforale.1ra de sine este la artre rafinat! dialectic. -a alienteaz! ura ca sentient regenerativ'

ura ca fundaent al revolu"iei.

)iolen!a

Colonul' europeanul din colonii' ? iar referin"a priar! a lui artre este la acei “pied4noirs”

algerieni@ este 0uşanul generic'succesor al e8ploatatorului neilos pe care revolu"iile couniste

5l eliin!' 5n anii de dup! ()(* şi ()#


26/26

Revolu"ia este aniat! de cobustibilul urii. Revolta s&ngeroas! este actul de naştere al

denit!"ii opriatului. >iolen"a care se 5ndreapt! 5potriva colonilor este gestul prin care se

5nl!tur!'definitiv' identitatea de sclav. /ul liber se naşte prin s&ngele care este v!rsat. Revolu"ia

na"ional! se serveşte de 0uşan ca de reperul care gr!beşte procesul de cristalizare identitar!.

Eibrul lui artre este de o insuportabil! claritate a ab:ec"iei orale. 1ciderea unui european 5lelibereaz! pe opriat şi pe opresor' 5n egal! !sur!. !r! s&nge' revolu"ia nu poate fi dus! la cap!t.

R!zboiul revolu"ionar din colonii este un univers al antropogenezei. 7upta ilitar! c!leşte un tip

uan al viitorului. 0escopunerea oral! din etropol! are drept contrapondere naşterea

na"iunilor independente. 7ichidarea inaicului este preiza edific!rii paradisului revolu"ionar.

Eoate institu"iile şi to"i oaenii care blocheaz! arşul progresului trebuie eliina"i. 7ec"ia lui

artre ' 5n prefa"a sa' 5nscrie ura 5n genoul noilor state şi na"iuni.

;rofe"iile urii sunt 5ndeplinite de istorie. Ceea ce odera"ia şi decen"a nu pot z!isli'

resentientul 5nf!ptuieşte' 5n rit de arş for"at. ;refa"a lui artre la cartea lui anon are rigoarea

unui tratat politic destinat s! confere urii rigoare dialectic!. $ntelectualul devine un avocat al

barbariei.

castrism si regimuri comuniste in sud america, asia si africa

Documents