6.1.

APC - Romania - 1 -Cardiopatia ischemicã

Cardiopatiaischemicã

Boli cardiovasculare

Prin cardiopatie ischemica întelegemun ansamblu de boli cum ar fi angina pec-torala, infarctul miocardic sau aritmiile(palpitatiile) cauzate de proasta functionare ainimii.

Inima are o vascularizatie a sa proprie,asigurata prin arterele coronare. Aceste artere pornesc direct din aorta si lafiecare contractie a inimii sângele ajunge si înele.

Coronarele se dilata atunci când depunemefort fizic. Astfel debitul de sânge catre inimapoate creste de 4-5 ori.

În timp, la unele persoane aceste vasede sânge se "astupa" treptat. Grasimile dinsânge, aflate în cantitate prea mare, sedepun pe peretii vaselor (proces denumitateroscleroza).

Diametrul coronarelor devine din ce înce mai mic. Coronarele nu vor mai fi elasticeca înainte. Când se realizeaza un efort ele nuse mai pot dilata pentru a asigura necesarulde sânge oxigenat pentru inima.

Rezervele inimii sunt destul de redusesi vor fi consumate în interval de ordinulsecundelor. Iata de ce inima are nevoie de ocirculatie foarte buna pentru aprovizionare.

Durerea cardiaca este atât de car-acteristica, încât greu poate fi confundatacu alta durere. Când la o persoana sana-toasa apare durerea cu caracteristiciledescrise mai jos este cazul sa ne prezen-tam imediat la medic chiar daca durerearespectiva dispare dupa câteva minute.

Durerea cardiacã:

O durere care are alte caracteristicidecât cele descrise este putin probabil safie de origine cardiaca.

Puteti avea acum 20 sau 40 de ani.Sunteti perfect sanatosi. Nu suntetiinteresat despre ceea ce se publicadespre bolile inimii

Sediul În dreptul sternului

Caracterul durerii Senzatie de torsiune,sfâsiere, "gheara în piept"

Iradiere (unde mergedurerea)

Umar stâng (sau ambiiumeri), în mâna stânga (maiales ultimele doua degete),mandibula, stomac.

Când apare La efort. Dar poate sa aparasi fara legatura aparenta cuefortul fizic (stres, anxietatesau chiar în timpul somnu-lui).

Fenomene însoti-toare

Transpiratii, neliniste, grea-ta, slabiciune, lesin

Cum cedeaza Durerea din angina cedeazade obicei rapid în repaus sila administrarea unui com-primat de nitroglicerina sub-lingual. Durerea din infarctnu cedeaza la nitroglicerina

APC - Romania Cardiopatie ischemicã - 2 -

Trebuie sa stiti ca daca:· aveti parinti cardiaci;· sunteti fumator si duceti o viatasedentara;

· alimentatia dumneavoastra este bogata îngrasimi,

Întruniti aproape toate conditiile pen-tru ca dupa vârsta de 50 de ani sau chiar maidevreme, sa fiti o persoana cu problemecardiace.

Cum putem preveni aceasta boala

Chiar daca proveniti dintr o familie cupredispozitie spre boli cardiace, printr-un stilde viata sanatos puteti trai fara a avea prob-leme sau acestea vor fi minore.

Ce înseamna un stil de viata sanatos?

· O alimentatie cu continut scazut degrasimi. Se vor consuma pe cât posibil încantitati mici sau deloc: unt, oua, brânzeturigrase, slanina, prajeli, rântasuri. Se pot con-suma alte grasimi, benefice: ulei de masline,peste, margarina.

·Zilnic cel puþin cel putin 30 de minute deexercitii fizice. Sportul ideal ar fi înotul darconditiile noastre de viata fac aproapeimposibil acest lucru. Pe locul doi sesitueaza jogging-ul. Nu puteti alerga laînceput poate decât 300-400 de metri.Important este sa perseverati si zilnic saalergati tot mai mult. Orasele mari au parcuridar numarul românilor care alearga este,înca, îngrijorator de scazut. Dar în acelasitimp avem una din cele mai crescute mortal-itati cauzate de boli cardiace din Europa.

·Renuntarea la fumat este extrem de impor-tanta pentru a preveni aparitia bolii. S-adovedit ca riscul de a face cardiopatieischemica este direct proportional cunumarul de tigari fumate. Riscul este maimare pentru cei care au început sa fumezeînaintea vârstei de 15 ani.

· Reducerea consumului de alcool.Alcoolul în exces duce la

degradarea structurii vaselor si ladepunerea grasimilor în peretele acestora.Totusi s-a observat asa-numitul paradoxfrancez. Astfel francezii nu prea au un stilde viata sanatos: sunt sedentari, fumeaza,manânca destul de gras. Dar consumaregulat vin rosu, care prin antioxidantii pecare îi contine, previne si bolile cardiace.În ciuda stilului lor de viata francezii au oincidenta mai mica a bolilor de inima decâtamericanii.

Iata de ce putem recomanda con-sumul unui pahar de vin rosu pe zi, caavând efecte benefice atât pentru per-soanele sanatoase cât si pentru cei dejabolnavi.

Pe lânga stilul de viata care poate fimodificat de fiecare din noi, în aparitia boliisunt implicati si alti factori pe care îi putemcontrola cu ajutorul medicului:- diabetul zaharat- obezitatea- hipertensiunea arteriala

Aceasta boala este maifrecventa la barbati decât la femei, maiales în primele decenii de viata. Dupa 50de ani diferentele încep sa se stearga. S-aobservat ca riscul de aparitie al bolii estemai mare la femei care utilizeaza contra-ceptive orale si care sunt fumatoare.

.

APC - Romania - 3 -