capitolul 2. calitatea aerului - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/2014/starea...

CAPITOLUL 2 – CALITATEA AERULUIAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 12

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~

CAPITOLUL 2. CALITATEA AERULUI

Cadrul juridic naţional privind prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorareacalităţii atmosferei pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii umane şi a mediului,este stabilit prin Legea privind calitatea aerului înconjurător nr. 104/2011, care transpune înlegislaţia naţională următoarele directive:

- Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa

- Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policicliceîn aerul înconjurător

Transpunerea directivelor europene, la nivel naţional, are ca scop evaluarea şi gestionareacalităţii aerului într-un mod unitar, pe baza aceloraşi criterii la nivelul întregii UniuniEuropene precum şi promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre aleUniunii Europene ȋn vederea reducerii poluării aerului şi ȋndeplinirii obligaţiilor asumate prinacordurile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care Romănia este parte.

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

Începând cu anul 2010, evaluarea anuală a emisiilor de poluanţi atmosferici la niveljudeţean, s-a realizat conform medologiei prevăzută de Ghidul european CORINAIR 2009revizuit în 2010 (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook 2009), disponibilla adresa web: www.eea.europa.eu/emep-eea-guidebook).Metodologia actualizează factorii de emisie utilizaţi la calculul emisiilor de poluanţiatmosferici rezultaţi ca urmare a desfăşurării activităţilor în diverse domenii economice, darnu furnizează informaţii pentru estimarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră,responsabile pentru fenomenele de încălzire globală şi schimbări climatice incluse în GhidulIPCC. Estimarea emisiilor provenite din traficul rutier – Cod NFR 1.A.3 a fost realizată decătre ANPM, cu aplicaţia COPERT IV.

Pentru anul 2013, inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici a fost elaborat în conformitatecu Ordinul nr. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare ainventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă. Menţionăm că datele referitoare laemisiile de poluanţi au caracter informativ (preliminar) deoarece inventarele locale de emisiiurmează să fie validate de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Faţă de anii anteriori, ȋn anul 2013, la inventarul emisiilor din procesele de producţie au fostadăugate şi emisiile rezultate din arderile de combustibili corespunzătoare proceselor deproducţie aferente, de aici rezultând diferenţe, uneori semnificative, ale cantităţilor depoluanţi emişi în atmosferă, aşa cum este de exemplu cazul indicatorului SOx, la care s-aînregistrat o cantitate de circa 14,9 ori mai mare faţă de anul 2012.

Modificarea metodologiilor de estimare şi de colectare a datelor, ca şi extindereanumărului şi tipurilor de instalaţii şi activităţi incluse în inventarele anuale nu permitecompararea cu acurateţe faţă de anii anteriori.

www.eea.europa.eu/emep-eea-guidebook



0

5000

10000

15000

20000

25000

SO2, SOx

2007200820092010201120122013

2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant

2.1.1.1. Emisii de dioxid de sulf (SO2) şi oxizi de sulf (SOx)

Surse de emisie: Producere de energie electrică şi termică; Arderi ȋn industrii de fabricare şi construcţii - Fabricare fontă şi oţel şi fabricarea

feroaliajelor; Arderi ȋn industrii de fabricare şi construcţii - Fabricare alimente, băuturi şi tutun; Arderi ȋn industrii de fabricare şi construcţii - Alte surse staţionare; Comercial/Instituţional -Ȋncălzire; Comercial/Instituţional - Ȋncălzire rezidenţială.

Efecte asupra sănătăţii populaţieiÎn funcţie de concentraţie şi perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite efecteasupra sănătăţii umane.Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poateprovoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii,vârstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efectinfecţii ale tractului respirator.

Efecte asupra mediuluiÎn atmosferǎ, dioxidul de sulf contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupravegetaţiei şi solului. Creşterea concentraţiei de dioxid de sulf accelerează coroziuneametalelor, datorită formării acizilor.Oxizii de sulf pot eroda piatra, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea şi componenteleelectrice.

Valorile emisiilor de dioxid de sulf precum şi a emisiilor de dioxid de sulf (SO2)cumulate cu oxizi de sulf (SOx) sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2.1.1.1.1Acidifiant(tone/an) 2007* 2008* 2009* 2010* 2011* 2012** 2013**

SO2 *SO2 şi SOx

** 21 285,32 12 365,02 6 824,88 429,83 903,05 239,34 3004,70

Notă: * emisii de dioxid de sulf (SO2), ** emisii de dioxid de sulf (SO2) şi oxizi de sulf (SOx)

Fig. 2.1.1.1.1. Emisii anuale de SO2 şi oxizi de sulf (SOx), tone/an



0

5000

10000

15000

20000

NOx

2007200820092010201120122013

2.1.1.2. Emisii de oxizi de azot (NOx)

Formarea oxizilor de azot este foarte greu de evitat, atât timp cât se folosesc carburanţiconvenţionali, ştiut fiind faptul că substanţa de bază care contribuie la formarea acestoraeste azotul (care se găseşte în cantităţi mari în aerul atmosferic), iar temperaturile ridicatedin timpul arderii stimulează reacţia de formare a oxidului, respectiv a dioxidului de azot.

Surse de emisie: Producere energie electrică şi termică Arderi în industrii de fabricare şi construcţii – fabricare fontă şi oţel şi fabricare

feroaliaje Transport rutier Utilaje şi echipamente mobile în industria prelucrătoare şi în construcţii

Efecte asupra sănătăţii populaţieiPopulaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, respectiv iritaţiiale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor etc. Expunerea pe termen lung la oconcentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra mediuluiOxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor lanivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.De asemenea, pot provoca deteriorarea ţesăturilor şi decolorarea vopselurilor, degradareametalelor etc.

Valorile emisiilor de oxizi de azot sunt prezentate în tabelul de mai jos:

NOx ( tone/an) Tabel 2.1.1.2.1Acidifiant(tone/an) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

NOx 18827,447 12613,05 7221,29 2868,85 3801,07 5035,536 6091,64

Fig. 2.1.1.2.1. Emisii anuale de NOx ( tone/an)



0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

NH3

2007200820092010201120122013

2.1.1.3. Emisii de amoniac (NH3)

Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, înţepător, care se percepe la oconcentraţie de 20 ppm, fiind mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apǎ.

Surse de emisie: Aplicare fertilizatori în agricultură Creştere animale Transport rutier Producere energie electrică şi termică

Efecte asupra sănătăţii populaţieiEste foarte iritant pentru căile respiratorii. Aflat în concentraţii mari, amoniacul pătrunde încăile respiratorii inferioare şi poate conduce la edem pulmonar, însoţit de modificărievidente ale circulaţiei sanguine şi de respiraţie.Efectele asupra plantelor pot fi atât directe cât şi indirecte (acidifierea ploilor).

Valorile emisiilor de amoniac sunt prezentate în tabelul 2.1.1.3.1.

NH3 ( tone/an) Tabel 2.1.1.3.1Acidifiant(tone/an) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

NH3 5746,9 4192,15 3707,79 3843,87 1068,87 2192,78 2264,28

Fig. 2.1.1.3. Emisii anuale de NH3 ( tone/an)

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili (COV) nemetanici

Surse de emisie: Transport rutier Incălzire rezidenţială Industria de fabricare şi construcţii – fabricare fontă şi oţel



0

2000

4000

6000

8000

10000

NMVOC

2007200820092010201120122013

Utilizarea solvenţilor şi a altor produse similare Creştere animale

Din inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici pentru anul 2013 rezultă următoarelecantităţi de COV nemetanici:

Tabel 2.1.2.1

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

NMVOC (tone) 9858,979 4884,91 2881,79 821,21 3818,32 3075,13 3753,48

Fig. 2.1.2. Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici(NMVOC), tone/an

2.1.3. Emisii de metale grele (mercur şi cadmiu)

Metalele toxice, cadmiu şi mercur, sunt cunoscute sub denumirea de poluanţi sistemici,datorită faptului că după pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelulanumitor organe şi sisteme, chiar în concentraţii foarte mici.

Surse de emisie: Industria de fabricare şi construcţii – fabricare fontă şi oţel Producere energie electrică şi termică

Valorile rezultate din calculul emisiilor la nivelul judeţului Galaţi pentru Hg şi Cd suntprezentate în tabelul alăturat.

Tabel 2.1.3.1Metale grele

t/an 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hg 0,208 0,161 0,084 0,029 0,030 0,026 0,050

Cd 0,746 0,569 0,294 0,018 0,072 0,063 0,074



Fig. 2.1.3.1. Emisii anuale de mercur (Hg tone/an)

Fig. 2.1.3.1. Emisii anuale de cadmiu (Cd tone/an)

2.1.4. Emisii de plumb

Surse de emisie: în principal, industria de fabricare şi construcţii – fabricare fontă şi oţel şifabricarea feroaliajelor

Valorile rezultate din calculul emisiilor la nivelul judeţului Galaţi sunt prezentate în tabelul2.1.4.1.

Tabel 2.1.4.1Metalegrelet/an

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Pb 54,185 41,418 21,273 2,818 13,138 12,150 13,840

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

Mercur

2007200820092010201120122013

00.10.20.30.40.50.60.70.8

Cadmiu

2007200820092010201120122013



0

10

20

30

40

50

60

Plumb

2007200820092010201120122013

Fig. 2.1.4.1. Emisii anuale de plumb(Pb), tone/an

2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

Poluanţii organici persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice care persistă perioade lungiîn mediul înconjurător, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscuri pe perioadelungi din cauza efectelor adverse asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediuluiînconjurător.Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi (POP), adoptată în lunamai 2001, are ca obiectiv protejarea sănătăţii umane şi a mediului faţă de poluanţii organicipersistenţi.În lista poluanţilor organici persistenţi au fost introduse iniţial 9 pesticide organoclorurate(aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen, mirex, toxafen), douăsubstanţe chimice industriale (bifenili policloruraţi -PCB şi hexaclorbenzen - HCB), respectivdioxinele şi furanii. Ulterior, au fost introduse în listele Convenţiei şi alte substanţe:policloronaftalinele, policloroparafinele, difenileterii polibromuraţi, difenileterii policloruraţi,hexaclorociclohexan (lindan) şi hidrocarburile aromatice policiclice.

2.1.5.1. Emisii de dioxine (PCDD)

Surse de emisie: în principal, industria de fabricare şi construcţii – fabricare fontă şi oţel

Emisiile de dioxine, pentru perioada 2007-2013, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2.1.5.1.1

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Dioxine (g) 67,13 51,24 26,15 - 15,09 13,93 14,69



Fig. 2.1.5.1.1. Emisii anuale de Dioxină (g)

2.1.5.2. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)Surse de emisie: în principal, industria de fabricare şi construcţii – fabricare fontă şi oţel

Tabel 2.1.5.2.1Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013PAH(tone) 47,31 36,28 19,40 1,62 5,49 5,25 5,34

Fig. 2.1.5.2.1 Emisii anuale de PAH (tone)

2.1.5.3. Emisii de bifenili policloruraţi (PCB)

Surse de emisie: în principal, industria de fabricare şi construcţii – fabricare fontă şi oţelTabel 2.1.5.3.1

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

PCB (Kg) 0,00044 0,00034 0,00034 6,16 14,1 13,21 14,64

010203040506070

Dioxine-PCDD

2007200820092010201120122013

0

20

40

60

80

100

PAH

2007200820092010201120122013



2.1.5.4. Emisii de hexaclorbenzen (HCB)

Surse de emisie: industria siderurgică, în principal; încălzirea rezidenţială cu combustibil lemne

Tabel 2.1.5.4.1

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

HCB (Kg) 0,000228 0,000383 0,00021 0,00696 0,0827 0,0719 0,0811

Fig. 2.1.5.4. Emisii anuale de hexaclorbenzen, (Kg)

2.2. Calitatea aerului

2.2.A. Reţeaua automatăLa nivelul anului 2013, calitatea aerului în judeţul Galaţi a fost monitorizată prin intermediulstaţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din Reţeaua Natională deMonitorizare a Calităţii Aerului.Amplasarea staţiilor de monitorizare a calităţii aerului la nivelul judeţului Galaţi:

1 staţie de trafic amplasată în str. Brăilei, nr. 181, astfel încât nivelul de poluaremăsurat să fie influenţat în special de emisiile provenite de la o stradă apropiată, cutrafic intens;

2 staţii de tip industrial amplasate în Galaţi, b-dul Dunarea, nr. 8 (zona din faţaSidexului) şi în Tecuci, str. 1 Decembrie, nr. 146B, pentru determinarea nivelului depoluare influenţat în special de surse industriale. Datorită unor defecţiuni tehnice,staţia GL5 nu a funcţionat în anul 2013;

1 staţie de fond urban amplasată în str. Domnească, nr. 7, pentru evaluareaexpunerii populaţiei la combinaţii de poluanţi cu acţiune sinergică;

1 staţie de fond suburban amplasată în str. Traian, nr. 431, pentru evaluareaexpunerii populaţiei şi vegetaţiei de la marginea aglomerării;

1 panou exterior de informare a publicului amplasat în str. Brăilei c/c str. G.Coşbuc, destinat afişării în mod regulat a concentraţiilor poluanţilor în aerulînconjurător;

1 panou interior de informare a publicului amplasat la sediul APM Galati, destinatafişării în mod regulat a concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurător.

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

HCB

2007200820092010201120122013



Poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, ozon şi metale toxice plumbnichel, cadmiu şi arsen din fracţiunea de pulberi PM10 sunt monitorizaţi şi evaluaţi înconformitate cu Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.Datorită unor defecţiuni tehnice ale analizoarelor, staţia GL5 nu a funcţionat ȋn anul 2013.

2.2.1.A. Dioxidul de azot

Dioxidul de azot (NO2), gaz de culoare brun - roşcat cu miros puternic înecăcios. Oxizii deazot sunt gaze foarte reactive şi se formează la temperaturi înalte în procesele de ardereale combustibililor.Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorareacalităţii apei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şireducerea vizibilităţii în zonele urbane.Concentraţiile medii anuale în perioada 2008 -2013 pentru dioxidul de azot, µg/mc, suntprezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 2.2.1.A

APM GALAŢI 2008 2009 2010 2011 2012 2013

STAŢIE T – GL1 19,89 31,30 15.93 9,76 3,93 4,70STAŢIE FU – GL2 9,60 12,64 10,47 22,32 15,48 -STAŢIE FSU – GL3 8,27 21,96 12,95 11,4 5,86 4,52

STAŢIE I1 – GL4 15,80 7,83 - - - -STAŢIE I2 – GL5 26,45 22,13 - - 14,84 -

Fig. 2.2.1.A. Evoluţia dioxidului de azot în perioada 2008 - 2013

0

5

10

15

20

25

30

35

GL1 GL2 GL3 GL4 GL5

T FU FSB I1 I2

GALATI NO2

µg/mc

medie anuala 2008

medie anuala 2009

medie anuala 2010

medie anuala 2011

medie anuala 2012

Medie anuala 2013

Tip staţie: T = trafic, FU = fond urban, FSU = fond suburban, I1 = industrial1, I2 = industrial2

Concluzii: Faţă de valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 200 µg/m3,

prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistratdepăşiri la indicatorul dioxid de azot în niciuna din staţiile de monitorizate.Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limitǎ anuală de 40 µg/mc pentruprotecţia sănătăţii umane.



2.2.2.A. Dioxidul de sulf

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irităochii şi căile respiratorii.În atmosferǎ, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra vegetaţiei şisolului.

Concentraţiile medii anuale în perioada 2008 -2013 pentru dioxidul de sulf, µg/mc, suntprezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 2.2.2.AAPM GALAŢI 2008 2009 2010 2011 2012 2013

STAŢIE T – GL1 1,85 2,35 4,57 2,52 4,46 8,18STAŢIE FU – GL2 5,79 2,72 3,89 3,14 - 3,00STAŢIE FSU – GL3 7,08 5,72 7,55 3,15 3,75 3,77STAŢIE I1 – GL4 - 3,79 3,26 5,95 3,56 2,83STAŢIE I2 – GL5 2,76 1,49 15,75 - - -

Fig. 2.2.2.A. Evoluţia dioxidului de sulf în perioada 2008 – 2013, µg/mc

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

GL1 GL2 GL3 GL4 GL5

T FU FSU I1 I2

GALATI SO2

µg/mc

medie anuala 2008

medie anuala 2009

medie anuala 2010

medie anuala 2011

medie anuala 2012

medie anuala 2013


Concluzii: Faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125 µg/m3,prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistratdepăşiri la indicatorul dioxid de sulf în niciuna din staţiile de monitorizare.

2.2.3.A. Pulberi în suspensie

Pulberi în suspensie – fracţiunea PM10

Pulberile în suspensie sunt particule lichide şi solide cu diametrul mai mic de 10 m şiprovin atăt din surse naturale (eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului) cât şidin surse antropice, respectiv activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier etc.



Toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şidimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10 m (PM10) la 2,5-5 m (PM2,5) prezintăun risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări.

Concentraţiile medii anuale în perioada 2009 -2013 pentru pulberi în suspensie, fracţiuneaPM10, µg/mc, evaluate prin măsurători gravimetrice, sunt prezentate în tabelul 2.2.3.A.

Tabel 2.2.3.AAPM GALAŢI 2009 2010 2011 2012 2013

STAŢIE T – GL1 18,60 - - 21,31 18,54

STAŢIE FSU – GL3 17,80 14,71 16,47 18,86 22,49

STAŢIE I1 – GL4 14,60 16,30 15,81 20,38 22,60

Fig. 2.2.3.A. Evoluţia pulberilor în suspensie, fracţiunea PM10în perioada 2009 – 2013 (µg/mc)

0.005.00

10.0015.0020.0025.0030.0035.00

GL1 GL3 GL4

T FSU I1

GALATI PM10

µg/mc

medie anuala 2009

medie anuala 2010

medie anuala 2011

medie anuala 2012

medie anuala 2013


Concluzii: Faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 50 µg/m3,prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistratdepăşiri la indicatorul pulberi în suspensie, fracţiunea PM10.Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limitǎ anuală pentru protecţia sănătăţiiumane de 40 µg/mc.

Pulberi în suspensie – fracţiunea PM2,5

Pulberile PM2,5 au fost monitorizate în staţia GL2 de fond urban, prin metoda de referinţă(gravimetrică). Staţia GL2 face parte dintre cele 24 de staţii de tip fond urban din ţară încare acest poluant a fost monitorizat începând din anul 2009, în vederea stabiliriiindicatorului mediu de expunere al populaţiei la scară naţională (IME), pe baza a 3 aniconsecutivi de monitorizare continuă a acestui poluant în aceste staţii de fond selectate depe teritoriul ţării.Indicatorul mediu de expunere pentru anul de referinţă 2010 este concentraţia medie aanilor 2009, 2010 şi 2011. Pentru calcularea IME au fost luate în considerare măsurările dela staţiile de fond urban, iar valoarea sa este 18,42 μg/mc.



Pentru valoarea medie anuală a concentraţiilor de PM2,5, Legea privind calitatea aeruluiȋnconjurător, care transpune Directiva 2008/50/CE, stabileşte o valoare limită de 25 µg/mc,care va trebui atinsă până la 1 ianuarie 2015, cu o marjă de toleranţă de 20% la data intrăriiîn vigoare a Legii nr. 104/2011, marjă redusă la 1 ianuarie a anului următor şi apoi lafiecare 12 luni, cu procente anuale egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2015.Concentraţiile medii anuale în perioada 2009 -2013 pentru pulberi în suspensie, fracţiuneaPM2,5, µg/mc, prin măsurători gravimetrice, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

APM GALAŢI 2009 2010 2011 2012 2013STAŢIE FU – GL2 5,30 4,01 4,71 8,08 7,81

Concluzii: Concentraţia medie anuală s-a situat sub valoarea limitǎ corespunzătoareanului 2013.

2.2.4.A. Plumb şi alte metale toxice: nichel, cadmiu, arseniu

PlumbMetalele toxice provin din procese de producţie (activităţi categoria cod NFR 2 C 1 Iron andSteel Production) precum şi arderi în centrale termice. Metalele se acumulează în organismşi provoacă efecte toxice de scurtă şi/sau lungă durată. În cazul expunerii la concentraţiiridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcţiile renale, hepatice, respiratorii.

Concentraţiile medii anuale, în perioada 2008 – 2013, pentru plumb, µg/mc dinfracţia PM10, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 2.2.4.AAPM GALAŢI 2008 2009 2011 2012 2013

STAŢIE T – GL1 0,02 0,02 - 0,02 0,02STAŢIE FSU – GL3 0,03 0,03 0,02 0,02 -STAŢIE I1 – GL4 0,02 0,02 0,02 0,03 0,03

Obs. în cursul anului 2010 nu s-au efectuat măsurători de metale datorită unor defecţiunii tehnice a spectrofotometruluide absorbţie atomică.

Fig. 2.2.4.A. Plumb, concentraţii medii anuale, în perioada 2008 – 2013, µg/mc

0

0.01

0.02

0.03

0.04

GL1 GL3 GL4

T FSU I1

GALATI Pb

µg/mc

medie anuala 2008

medie anuala 2009

medie anuala 2011

medie anuala 2012

medie anuala 2013




Începând cu anul 2011 s-au monitorizat, din fracţiunea de pulberi PM10, următoarelemetale toxice: nichel, cadmiu şi arsen.

Concentraţiile medii anuale înregistrate în cursul anului 2013 pentru metalele toxicedin fracţia PM10, sunt prezentate în tabelul urmãtor.

MetalStaţia GL1 Staţia GL3 Staţia GL4

2011

2012 2013 2011 2012 2013 2011 2012 2013

Ni ng/m3 - 2,70 2,29 1,78 2,47 - 2,218 2,75 1,63Cd ng/m3 - 0,22 0,27 0,36 0.27 - 0,383 0,31 0,24As ng/m3 - 0,21 0,23 0,38 0,35 - 0,514 0,38 0,26

Concluzii: Plumb: Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea ţintǎ anuală pentru

protecţia sănătăţii umane de 0,5 µg/mc prevăzută în Legea nr. 104/2011 privindcalitatea aerului înconjurător;

Nichel: Concentraţiile medii anuale s-au situat sub 20 ng/m3, valoarea ţintă pentruconţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an calendaristic.

Cadmiu: Concentraţiile medii anuale s-au situat sub 5 ng/m3, valoarea ţintă pentruconţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an calendaristic.

Arsen: Concentraţiile medii anuale s-au situat sub 6 ng/m3, valoarea ţintă pentruconţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an calendaristic.

2.2.5.A. Monoxid de carbon

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor,insipid, de origine atât naturală cât şi antropică. Monoxidul de carbon se formează înprincipal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.Concentraţiile medii anuale în perioada 2008 -2013 pentru monoxidul de carbon, mg/mc,sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 2.2.5.A

APM GALAŢI 2008 2009 2010 2011 2012 2013STAŢIE T – GL1 0,219 0,16 0,14 0,17 0,12 0,09STAŢIE FU – GL2 0,163 0,23 0,12 0,15 0,10 0,09STAŢIE FSU – GL3 0,278 0,14 0,12 0,19 0,12 0,32STAŢIE I1 – GL4 0,164 0,10 0,11 0,09 0,43 0,63STAŢIE I2 – GL5 0,177 0,21 0,22 - 0,21 -



Fig. 2.2.5.A. Evolulţia monoxidului de carbon în perioada 2008 - 2013, mg/mc

00.050.1

0.150.2

0.250.3

0.350.4

0.450.5

0.550.6

0.650.7

GL1 GL2 GL3 GL4 GL5

T FU FSU I1 I2

GALATI CO

medie anuala 2008

medie anuala 2009

medie anuala 2010

medie anuala 2011

medie anuala 2012

medie anuala 2013


Concluzii: Faţă de valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore pentru protecţia sănătăţiiumane de 10 mg/m3, prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător,nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul monoxid de carbon, în niciuna din staţiile demonitorizare.

2.2.6.A. Benzen

Benzenul este un compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă. Circa 90% dincantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provinedin evaporarea combustibililor la stocarea şi distribuţia acestora.

Datorită unor defecţiuni tehnice ale analizoarelor, în cursul anilor 2008 şi 2010 nu s-auefectuat măsurători pentru benzen.Concentraţiile medii anuale în perioada 2009 -2013 pentru benzen, µg/m3, sunt prezentateîn tabelul de mai jos.

Tabel 2.2.6A

APM GALAŢI 2009 2011 2012 2013STAŢIE T – GL1 1,03 0,89 0,74 -STAŢIE FU – GL2 1,83 0,26 - -STAŢIE FSU – GL3 2,48 0,25 0,83 0,16STAŢIE I2 – GL5 1,84 - 1,10 -



Fig. 2.2.6.A. Concentraţii medii anuale de benzen pentru anii 2009 şi 2013, µg/mc

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

GL1 GL2 GL3 GL5

T FU FSU I2

GALATI benzen

µg/mc

medie anuala 2009medie anuala 2011medie anuala 2012medie anuala 2013


Concluzii: Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limită pentru protecţiasănătăţii umane de 5 µg/m3 prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aeruluiînconjurător.

2.2.7.A. Ozonul

Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează înstratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent lanivelul solului se comportă ca o componentă a "smogului fotochimic". Se formează prinintermediul unei reacţii fotochimice, având ca precursori oxizii de azot şi compuşii organicivolatili.Concentraţiile medii anuale în perioada 2008 -2013 pentru ozon µg/m3, sunt prezentate întabelul de mai jos.

Tabel 2.2.7.A

Fig. 2.2.7.A Concentraţii medii anuale de O3 în perioada 2008 - 2013, µg/mc

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, I1 = industrial1, I2 = industrial2

APM GALAŢI 2008 2009 2010 2011 2012 2013STAŢIE FU – GL2 21,600 42,37 50,47 19,02 31,03 37,05STAŢIE FSU – GL3 37,844 55,11 50,86 20,8 38,63 32,78STAŢIE I1 – GL4 60,224 50,96 50,05 24,38 28,50 29,52STAŢIE I2 – GL5 33,743 41,85 45,89 - - -

010203040506070

GL2 GL3 GL4 GL5

FU FSU I1 I2

GALATI O3

µg/mc

medie anuala 2008medie anuala 2009medie anuala 2010medie anuala 2011medie anuala 2012medie anuala 2013



Concluzii: Nu s-a semnalat depăşirea valorii ţintă pentru protecţia sănatăţii umane de 120µg/m3, prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător în staţiile demonitorizare a calităţii aerului.Nu s-au depăşit pragul de informare de 180 µg/m3 şi pragul de alertă de 240 µg/m3.

Evoluţia calităţii aerului în perioada 2008 - 2013

Concentraţiile medii anuale ale poluanţilor monitorizaţi în staţiile de monitorizare a calităţiiaerului la nivelul judeţului Galaţi sunt prezentate în tabelul 2.2.9, pe tipuri de staţii.Concentraţiile medii ale poluanţilor monitorizaţi în judeţul Galaţi prin reţeaua automată:

Tabel 2.2.7.1

POLUANT Tip staţieConcentraţia medie anuală

2008 2009 2010 2011 2012 2013

SO2 (µg/mc)

FU 5,79 2,72 3,89 3,14 - 3,00I1 - 3,79 3,26 5,95 3,56 2,83I2 2,76 1,49 15,75 - - -T 1,85 2,35 4,57 2,52 4,46 8,18

FSU 7,08 5,72 7,55 3,15 3,75 3,77

PM10 (µg/mc)I1 - 14,60 16,30 15,81 20,38 22,60T - 18,60 - - 21,31 18,54

FSU - 17,80 14,71 16,47 18,86 22,49

O3 (µg/mc)

FU 21,60 42,37 50,47 19,02 31,03 37,05I1 37,84 50,96 50,05 24,38 28,50 29,52I2 60,22 41,85 45,89 - - -

FSU 33,74 55,11 50,86 20,80 38,63 32,78

NO2 (µg/mc)

FU 9,60 12,64 10,47 22,32 15,48 -I1 15,80 7,83 - - - -I2 26,45 22,13 - 14,84 -T 19,89 31,30 15,93 9,76 3,93 4,70

FSU 8,27 21,96 12,95 11,40 5,86 4,52

CO (mg/mc)

FU 0,16 0,23 0,12 0,15 0,10 0,09I1 0,16 0,10 0,11 0,09 0,43 0,63I2 0,17 0,21 0,22 - 0,21 -T 0,21 0,16 0,14 0,17 0,12 0,09

FSU 0,27 0,14 0,12 0,19 0,12 0,32

Concluzii generale:La nivelul judeţului Galaţi, nu s-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibileprevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător în staţiile demonitorizare a calităţii aerului.Concentraţiilor medii anuale înregistrate în anul 2013 sunt comparabile cu celeînregistrate în anii anteriori.



2.2.M. Reţeaua manuală de monitorizare a calităţii aerului

La nivelul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi, supravegherea calităţii aerului serealizează prin reţeaua de urmărire a pulberilor sedimentabile formată din 11 puncte deprelevare monitorizate în cursul anului 2013.

2.2.1.M. Pulberi sedimentabile

Concentraţiile medii anuale ale pulberilor sedimentabile în anul 2013 comparativ cu aniianteriori, sunt prezentate în tabelul 2.2.1.M.

Tabelul 2.2.1.M

JUDEŢUL Punct de prelevareConcentraţie medie anuală

(g/mp*lunǎ)2008 2009 2010 2011 2012 2013

GALAŢI

Galaţi, sediu APM 9,11 7,26 6,33 7,84 8,50 6,88Galaţi, Şos. Smârdan - SCATLAS SA 11,50 11,78 10,21 12,78 14,58 12,54

Galaţi, Sos. Smârdan - SCSEROMGAL SA 13,46 11,24 12,04 - - -

comuna Şendreni - SCAGROMEC SA 13,02 11,81 11,90 13,22 14,83 13,50

Galaţi, str. Ştiinţei - OCOLSILVIC 12,35 10,32 9,99 - - -

Galaţi, B-dul George Coşbuc 14,88 12,86 12,90 12,64 13,03 14,09Galaţi, str. Rachitei - casaparticulara 11,71 8,89 10,01 - - -

Galaţi, Valea Oraşului - SCPRUT SA 14,76 14,90 13,96 14,05 15,06 13,86

loc. Tecuci, staţia de epurare 9,05 8,23 7,50 - - -loc. Targu Bujor - staţia deepurare 9,89 8,57 7,77 - - -

sat Movileni, comuna Şendreni- curte particularã 15,81 12,94 14,04 15,77 - -

comuna Şendreni - curteparticularã 15,66 11,81 14,99 - - -

Galaţi, Micro 20, str.Furnaliştilor 13,81 12,59 12,55 12,95 13,14 11,30

Galaţi, str. Gheorghe Doja 13,35 12,96 12,56 11,21 11,93 9,41Galaţi, str. Ionel Fernic 12,75 10,62 12,20 - - -sat Costi, comuna Vânãtori -curte particularã - - - 12,72 13,46 12,81

Galaţi, B-dul Dunãrea nr. 8 -Staţia GL4 - - - 11,27 12,89 10,55

Galaţi, str. Brãilei - Staţia GL1 - - - 12,68 - 12,39Galati, str. Domneascã nr. 7 -Staţia GL2 - - - 11,37 - -

Galati, str. Traian nr. 431 -Staţia GL3 - - - 13,02 14,88 12,16



Figura 2.2.1.M - Evoluţia concentraţiei medii anuale la pulberi sedimentabile

02468

1012141618

APM

SC Atla

s SA

SC Seromgal

SA

SC Agro

mec SA

Ocol s

ilvic

B-dul G.C

osbuc

str. R

achite

i

Valea o

rasului

Epurare T

ecuci

Epurare T

g.Bujor

Movilen

i

Sendren

i

Micro 20

str. G

h.Doja

str.Io

nel Fern

ic

com Van

atori

Statia

GL4

Statia

GL1

Statia

GL2

Statia

GL3

Medii anuale 2008 Medii anuale 2009 Medii anuale 2010Medii anuale 2011 Medii anuale 2012 Medii anuale 2013

Concluzii: Conform STAS 12574/1987 – Aer din zone protejate, nu s-a semnalat depăşireavalorii limită de 17 mg/m2*lună în punctele monitorizate.Concentraţiile înregistrate în anul 2013 sunt comparabile cu cele înregistrate în aniianteriori.

2.3. Poluarea aerului – efecte locale

La nivelul judeţului Galaţi, monitorizarea unitară a calităţii aerului se realizează prinReţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului - RNMCA, aflată în administrareaMinisterului Mediului şi Schimbărilor Climatice, asigurând alinierea la normele internaţionaleşi la reglementările Uniunii Europene.

Supravegherea sistematică a calităţii aerului, prin Reţeaua Naţională de Monitorizare aCalităţii Aerului, relevă faptul cã pe teritoriul judetului Galaţi nu s-au înregistrat depăşiri aleconcentraţiei maxime admise ale poluantilor monitorizaţi în cursul anului 2013. Singurulindicator la care s-au semnalat depăşiri în perioada 2007-2009 îl constituie pulberile însuspensie – fracţiunea PM 10. Din anul 2009 până în 2013 nu s–au mai înregistrat depăşiri.

2.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

In anul 2013 pe teritoriul judeţului nu au avut loc accidente majore de mediu care săafecteze calitatea aerului.



2.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului

2.5.1.TransportulTransportul este una din principalele cauze de contaminare a aerului cu gaze poluante şiparticule ultrafine produse de motoarele pe benzinǎ sau motorinǎ. Ca substanţe poluante,pe primul loc se situeazǎ gazele de eşapament.Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi, depind de tipul de autovehicul, de naturacombustibilului şi de condiţiile tehnice de funcţionare. Se evidenţiazǎ în mod deosebitgazele cu efect de serǎ (CO2, CH4, N2O), acidifianţi (NOx, SO2), metale grele (Cd, Pb),hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi organici volatili, etc.Evoluţia emisiilor rezultate din desfăşurarea activităţii de transport (trafic rutier, căi ferate,trafic naval în ape interioare, alte surse din agricultură, industrie etc.), inventariate la nivelnaţional, conform cerinţelor Ghidului EMEP/EEA 2009, în perioada 2010-2013 se prezintăastfel:

Poluant UMEmisii rezultate din activitatea de transport

2010 2012 2013

NOx Mg 2884,93 3038,07 1911,8NO Mg 2552,99 2670,87 lipsaNO2 Mg 331,94 367,2 lipsaCO Mg 12044,22 8772,66 4082,1CO2 Mg 425336,09 468854,38 253095,27N2O Mg 12,85 15,85 7,187NH3 Mg 22,4 32,47 14,326CH4 Mg 89,97 88,11 54,863PM Mg 125,29 110,91 133,659

VOC Mg 1601,79 1342,19 lipsaNMVOC Mg 1511,82 1254,08 518,916

Cd Kg 1,3 1,75 0,914Ni Kg 1,43 5,67 2,84Se Kg 0,02 0,52 0,251Zn Kg 260,41 486,78 248,27

Emisiile rezultate din trafic, ȋn anul 2013, sunt comparabile cu emisiile ȋnregistrate ȋnanii anteriori.

2.5.2. IndustriaIndustria reprezintă un alt sector economic de bază, în care efectele activităţilor antropiceasupra mediului înconjurător sunt importante.



Sursele potenţiale de poluare a aerului la nivelul judeţului Galaţi se prezintă astfel: Industria siderurgică

- Instalaţii de aglomerare: NMVOC, TSP, PM 10, metale grele (As, Cd, Cr, Cu, Pb, Zn,Hg, Ni, Se);

- Producerea varului: CO, CO2, NOx, SO2;- Încărcarea cuptorului (furnalului) cu suflanta de aer: TSP, PM 10, metale grele (As,

Cd, Cr, Cu, Pb, Zn, Hg);- Evacuarea fontei brute (turnare): TSP, PAH, metale grele (As, Cd, Cr, Cu, Hg, Zn);- Cuptoare cu insuflare de oxigen pentru producerea oţelului (convertizoare oţel):

NOx, CO, TSP, PM 10, metale grele (Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, Se, Zn);- Laminoare: NMVOC, TSP.

Industria construcţiilor şi reparaţiilor de nave – Impact asupra factorului de mediu aer:emisii provenite de la operaţiile mecanice de sablare, sudare, vopsire, finisare nave;

Industria energetică - impactul este cauzat de utilizarea surselor convenţionale deenergie. Poluarea în acest sector este cauzată de procesul de producere, transport,conversie şi consum a energiei primare.In scopul încadrării în emisiile stabilite prin Ordinul nr. 833/2005 pentru aprobareaProgramului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberiprovenite din instalaţii mari de ardere, conform angajamentelor asumate, SCELECTROCENTRALE SA GALAŢI utilizează păcură în procesul de ardere pe operioadă limitată de timp.

În anul 2013 a intrat în vigoare Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale, transpusăîn legislaţia naţională prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale, care acoperă oarie de reglementare a şapte directive existente(Directiva IPPC şi şase directive sectoriale),adunând astfel, într-un singur instrument legislativ, un set de norme comune pentruautorizarea şi controlul instalaţiilor industriale, având drept scop reducerea emisiilorindustriale printr-o mai bună aplicare a celor mai bune tehnici disponibile.La sfârşitul anului 2013, în judeţul Galaţi erau inventariate 13 instalaţii IPPC autorizatedupă cum urmează:

- 4 instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor:1. SC VANBET SRL (AIM nr. 01/03.01.2007 revizuită la 24.06.2010 valabilă până la29.10.2017)2. SC AVICOLA ŞIVIŢA SA (AIM nr. 15/04.05.2007 valabilă până la 31.12.2014).Beneficiază de perioadă de tranziţie până la data de 31.12.2014, cu un Program de acţiunece prevede un număr de 12 acţiuni. Societatea a notificat în luna ianuarie 2011 încetareatemporară a activităţii începând cu luna mai 2010. În data de 27.11.2013, APM Galaţi arealizat controlul conformării activităţii cu prevederile AIM 15/04.05.2007.3. SC AVICOLA SA BUZĂU ferma 7 Tuluceşti (AIM nr. 33/08.12.2006 reactualizată la30.10.2007 valabilă până la 30.10.2017). APM Galaţi a realizat controlul conformăriiactivităţii cu prevederile AIM 33/08.12.2006 reactualizată la 30.10.2007 în data de20.11.2013.4. SC CONDOR SA Matca (AIM nr. 05/22.01.2007 reactualizată la 30.10.2007 valabilăpână la 30.10.2017). În data de 07.11.2013, APM Galaţi a realizat controlul conformăriiactivităţii cu prevederile AIM 05/22.01.2007 reactualizată la 30.10.2007.

- 1 instalaţie pentru creşterea intensivă a porcilor:1. SC CEREALPROD SA (AIM nr. 31/29.10.2007 valabilă până la 31.12.2014). Beneficiazăde perioadă de tranziţie până la data de 31.12.2014. Programul de acţiune prevede un



număr de 12 acţiuni. În 27 iunie 2013, societatea notifică APM Galaţi cu privire la încetareatemporară a activităţii de creştere intensivă a animalelor.

- 1 instalaţie pentru fabricarea zahărului:1. SC ZAHĂRUL LIEŞTI SA (AIM nr. 19/16.07.2007 revizuită la 27.07.2009 valabilă pânăla 30.10.2017)

- 2 instalaţii cu profil chimic:1. SC PROFILAND SRL (AIM nr. 36/12.11.2007 valabilă până la 11.11.2017)2. SC LINDE GAS SRL(AIM nr. 01/16.02.2010 valabilă până la 15.02.2020)

- 1 instalaţie de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW:1. SC ELECTROCENTRALE SA (AIM 1/29.08.2005 revizuită la 28.07.2010 valabilã pânãla 31.12.2013). Instalaţia a beneficiat de perioadă de tranziţie pentru conformarea la VLEpentru NOX pânã la data de 31.12.2013. Programul de acţiune prevedea un numãr de 3acţiuni, dintre care 1 acţiune cu termen scadent 30 decembrie 2013. Măsura aferentacazanului C4, cu termen scadent 2013 nu a fost realizată, iar APM Galaţi a fost notificatãcu privire la decizia titularului de scoatere din funcţiune a cazanului C4 începând cu lunamai 2013.

- 3 instalaţii cu profil producţie şi prelucrarea metalelor:1. SC ARCELOR MITTAL GALAŢI SA (AIM nr. 30/30.10.2007 revizuită la 19.08.2013valabilă până la 31.12.2014). Beneficiază de perioadã de tranziţie până la data de31.12.2014.2. SC DAMEN SHIPYARDS SA (AIM nr. 15/03.07.2006 reactualizată la 30.10.2007revizuită la 22.10.2013).3. SC PROFILAND SRL (AIM nr. 08/28.10.2009 valabilă până la 28.10.2019). Autorizaţiaintegrată de mediu a fost transferată în data de 26.07.2011 către noul titular de activitateSC Profiland Steel SRL. APM Galaţi a emis AIM nr. 8/28.10.2009 revizuită în 10.12.2012valabilă până la data de 28.10.2019.

- 1 instalaţie cu profil incinerare deşeuri periculoase:1. SC DECINERA SA(AIM nr. 2/07.05.2012 valabilă până la 06.05. 2022)În procedurã de obţinere a autorizaţiei integrate de mediu erau la sfârşitul anului 2013, 3solicitări şi anume:

Serviciul Public ECOSAL Galaţi – pentru activitatea 5.4. – depozit de deşeurinepericuloase care primeşte mai mult de 10 tone de deşeuri/zi sau având ocapacitate totală mai mare de 25.000 tone de deşeuri (activitate nouă);

SC Vanbet SRL – pentru activitatea 6.6.a – creşterea intensivă a păsărilor de curtecu capacitate peste 40.000 locuri (activitate nouă);

SC Electrocentrale SA - pentru activitatea 1.1. – ardeea combustibililor în instalaţiicu o putere termică nominală totală egală sau mai mare de 50 MW (solicitare deobţinere a unei noi autorizaţii integrate de mediu).

Noua Directivã 2010/75/UE reglementeazã şi domeniul instalaţiilor mari de adere(IMA),sub incidenţa cãreia, în judeţul Galaţi, intră un operator economic cu 2 instalaţii:

SC ELECTROCENTRALE SA, cu profilul producţie, transport, distribuţie,comercializare energie electrică, energie termică şi apă caldă.

Operatorul economic are 2 instalaţii IMA, nr. 2 şi nr. 3, cu măsuri conform ProgramuluiNaţional de Reducere a Emisiilor (PNRE - Ordinul nr. 833/2005), respectiv: reducerea SO2,reducerea NOx şi/sau reducerea pulberilor, din care 1 instalaţie (IMA nr. 3) a avut termen şis-a conformat la 31.12.2010 şi 1 instalaţie (IMA nr. 2) are termen 31.12.2013, care esteoprită.



Odată cu apariţia Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale, prevederile Directivei1999/13/CE privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşiorganici volatili(COV) datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii,au fost preluate, astfel încât domeniul de aplicare (activitățile) și cerințele nu se modifică.Agenţii economici care exploatează instalaţiile care intră sub incidenţa acestei Directive, auobligaţia aplicării măsurilor şi a tehnicilor asociate celor mai bune tehnici disponibile care săasigure conformarea condiţiilor de operare cu una din următoarele cerinţe:

- respectarea valorilor limită de emisie de COV prin folosirea echipamentelor decaptare şi tratare a emisiilor de COV,

- aplicarea unei scheme de reducere a COV, pentru reducerea consumului de solvenţiprin tehnici corespunzătoare, sau înlocuirea solvenţilor pe bază de COV cu solvenţipe baza de apă sau cu conţinut redus de COV, care să ofere posibilitatea reduceriiemisiilor la sursă, reducerea echivalentă cu cea pe care ar realiza-o aplicând valorilelimită de emisie.

Numărul instalaţiilor inventariate şi conforme, a căror activităţi se supun prevederilorDirectivei 2010/75/UE, domeniul COV solvenţi, la nivelul judeţului Galaţi pentru anul 2013este de 15, din care 2 instalaţii sunt şi IPPC.În funcţie de tipul instalaţiei/categoria de activitate, acestea se încadrează în următoareledomenii:- alte tipuri de acoperire, inclusiv acoperirea metalelor, materialelor plastice,

textilelor, ţesăturilor, filmului şi hârtiei (activitatea 8) – 7 instalaţii aparţinând SCCAN PACK FOOD AND INDUSTRIAL PACKAGING, ŞANTIERUL NAVAL DAMENSA, SC INTFOR SA, BRATEŞUL SCM, SC PLASMA SRL, SC NAVROMSHIYARDS SRL, SC PROFILAND STEEL SA;

- curăţare chimică uscată (activitatea 11) – 6 instalaţii ale SC SERVICII NAVALESRL, SC PERFECT 2011 SRL, SC SATELNET SRL, I.I. MUNTEANU VIOLETAGIANINA, SC ESCORT SRL, SC ANDRALEX SRL;

- acoperirea cu adeziv (activitatea 16) – 1 instalaţie aparţinând SC STAERINTERNAŢIONAL SA;

- extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale (activitatea 19) -1 instalaţie aparţinând SC PRUTUL SA.

Dintre acestea, instalaţiile aparţinând SC PROFILAND STEEL SA şi ŞANTIERUL NAVALDAMEN SA intră şi sub incidenţa IPPC.Evoluţia numărului de instalaţii pentru perioada 2011-2013 pe tipuri de activităţi esteprezentată fig. 2.5.2.1:

Fig. 2.5.2.1. Evoluţia numărului de instalaţii pentru perioada 2011-2013

0

2

4

6

8

10

12

acoperiri curatarechimicauscata

acoperire cuadeziv

extractie ulei

2011

2012

2013



Evoluţia emisiilor de compuşi organici volatili(COV) datorate utilizării solvenţilor organici înactivităţi şi instalaţii care intră sub incidenţa Directivei 2010/75/UE privind emisiileindustriale, pe tipuri de activităţi este redată în tabelul 2.5.2.2:

Tipulactivităţii

2008 2009 2010 2011 2012 2013

tone/anAcoperirisuprafeţemetalice

155,764 138,29 120,086 118,346 234,738 302,894

Curăţarechimicăuscată

0,064 0,868 1,057 1,032 0,641 1,328

Extracţie ulei - - - 138,25 120,5 191,7Acoperire cu

adeziv 1,679 0,702 0,0112 0,007 0,445 0,009

Concluzii:Se constată scăderea numărului agenţilor economici care desfăşoară activităţi deacoperire a metalelor(11 în anul 2011, 7 în anul 2013). Acest fapt se datorează anulăriiautorizaţiilor de mediu ale societăţilor care desfăşurau activitate exclusiv înbeneficiul Şantierului Naval Damen, odată cu emiterea AIM nr. 15/03.07.2006reactualizată în 30.10.2007 revizuită la 22.10.2013 pentru Şantierul Naval Damen.In privinţa emisiilor, se constată o creştere pentru activitatea de acoperire asuprafeţelor metalice, datorată dezvoltării activităţii Şantierului Naval Damen, pentrucare a fost emisă autorizaţia integrată de mediu. Activităţile desfăşurate în condiţiinecontrolate, sunt exceptate de la respectarea valorilor limită de emisie COV îngazele reziduale. Cu toate acestea, pentru aceste activităţi se întocmeşte anual unPlan de reducere a emisiilor de COV, operatorii având obligaţia respectării unei valoriţintă de emisie calculate.Pentru activitatea de acoperire cu adeziv, emisia de COV a scăzut considerabildatorită înlocuirii în procesul tehnologic a adezivilor pe bază de solvent cu adezivi pebază de apă.

2.5.3. Agricultura

Surse principale de emisie a gazelor cu efect de seră: fertilizarea cu îngrăşăminte pe bază de azotaţi, care are ca efect emisia de N2O

(protoxid de azot); fermentaţia enterică provenită de la efectivele de animale din sectorul zootehnic, având

ca efect emisia de CH4 (metan) – reprezintă 41% din cantitatea de emisii de CH4 lanivelul UE;

gestionarea reziduurilor din sectorul zootehnic (dejecţiile solide), care sunt responsabilede emisiile de CH4 şi N2O.



2.5.4. Depozitele de deşeuriCa substanţe poluante se mentionează particulele în suspensie şi sedimentabile precum şiemisiile de gaze care pot să apărea datorită fenomenului de autoaprindere: CO2, NOx,dioxine, furani etc. De asemenea poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi suspensiiantrenate de vânt este evidentă în zona depozitelor orăşeneşti, în care nu se practicăexploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluăriiaerului. Programe de gestionare a calităţii aerului.La nivelul APM Galaţi a fost iniţiată elaborarea programului de gestionare a calităţii aeruluipentru judeţul Galaţi, în data de 12.02.2010 pentru indicatorul pulberi în suspensie –fracţiunea PM10, ca urmare a încadrării pe Lista 1 a municipiului Galaţi şi localităţilorînvecinate Şendreni şi Vânători.Programul a fost iniţiat cu scopul îmbunătăţirii calităţii aerului înconjurător în cel mai scurttimp posibil, respectiv încadrarea în limita maximă admisibilă pentru indicatorul pulberi însuspensie – fracţiunea PM10, şi ulterior menţinerea calităţii aerului înconjurător.Programul de gestionare a calitatii aerului include măsuri clare cu termene de realizare,estimări de costuri şi responsabili cu implementarea măsurilor. Acestea sunt structurate înfuncţie de sursele de emisie astfel:

- măsuri pentru reducerea poluării din surse fixe (industriale);- măsuri pentru reducerea poluării produsă de surse liniare (trafic);- măsuri de întreţinere, amenajare şi reabilitare spaţii verzi;- măsuri pentru reducerea poluării din surse de suprafaţă (încălzire rezidenţială).

Anual se întocmesc rapoarte privind stadiul realizării măsurilor din Programul degestionare a calităţii aerului conform prevederilor Ordinului nr. 35/2007 – Partea a II-a, încolaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administraţiei publice locale.Ȋn anul 2013 la nivelul judeţului Galaţi, stadiul realizării măsurilor/acţiunilor propuse înProgramul de gestionare a calităţii aerului, se prezintă astfel:

- surse fixe – 1 măsură propusă şi realizată - responsabil SC ArcelorMittal SA:o Uzina Aglomerare Furnale - Aglomerare 2 - Instalaţii pentru reducerea emisiilor la

electrofiltrul circuit retur.- surse de suprafaţă – 3 măsuri propuse şi realizate

o Extinderea reţelei de alimentare cu gaz natural în municipiul Galaţi;o Extinderea reţelei de alimentare cu gaz natural în comuna Vânători;o Extindere perdele de protecţie şi amenajare spaţii verzi în comuna Şendreni.

- alte măsuri – 1 măsură propusă şi realizatăo Creşterea utilizării surselor neconvenţionale de energie/Implementarea

proiectelor care vizează utilizarea energiilor neconvenţionale.

Se face precizarea că măsurile restante, cu termene de realizare 2011, privindmodernizarea Parcului Rizer şi modernizarea Grădinii Publice (măsuri care au intrat înresponsabilitatea Primăriei/Consiliului Local Galaţi), au fost finalizate în proporţie de 100 %,după cum urmează: Parcul Rizer în anul 2012, Grădina Publică în anul 2013.

Faţă de cele prezentate mai sus, 3 măsuri din Programul de gestionare a calităţii aeruluiau fost decalate sau amânate pentru perioada următoare, după cum urmează:- 1 măsură, cu termen iniţial de realizare în 2012, a fost decalată pentru anul 2014, prinrevizuirea Autorizaţiei integrate de mediu. Măsura se referă la Uzina Aglomerare Furnale -



Aglomerare 2 - Instalaţii pentru reducerea emisiilor la electrofiltrul concasare calcar, fiinddemarată în proporţie de 15-20 %;- 2 măsuri, cu termene de realizare 2011 şi 2012, au fost amânate deoarece instalaţiile aufost oprite temporar începând cu 17.10.2008, conform Notificării SC ArcelorMittal SA nr.9400/1585/22.10.2008, urmând ca repornirea instalaţiilor să se realizeze în funcţie destrategia de funcţionare a societăţii. Măsurile se referă la instalaţiile Oţelaria Lintz Donawitz3 (OLD3) şi Turnarea Continuă 3 (TC3) - Achiziţionarea şi montarea unor instalaţii decaptare a gazelor şi prafului de la descărcarea oalelor torpedo în oale de fontă, încărcare –evacuare convertizoare, desprăfuire secundară – termen 10.12.2012, respectiv Instalaţiipentru reducerea emisiilor de pulberi de la convertizorul nr. 8, desprăfuire primară –termen 10.12.2011.

2.6. Tendinţe

Din analiza datelor de monitorizare privind calitatea aerului în perioada 2008-2013, s-auconstatat următoarele:

- reducerea numărului de depăşiri înregistrate la staţiile automate de monitorizare acalităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM 10, de la unnumăr de şase depăşiri în anul 2008, o depăşire în 2009, respectiv zero depăşiri înperioada 2010 – 2013;

- menţinerea concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor monitorizaţi în ReţeauaNaţională de Monitorizare a Calităţii Aerului sub valorile limită stipulate în Legeaprivind calitatea aerului înconjurător nr. 104/2011.

capitolul 2. calitatea aerului - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/2014/starea...

Documents