cadrul european al calificărilor În Învățământul superior

8/19/2019 Cadrul European Al Calificărilor În Învățământul Superior

1/47

Cadrul European al

Califcărilor înÎnvățământul Superior

Masteranzi Psiopedagogia colii Incluzive:Ș Antonescu Daniela

Mitrache Patricia


2/47

• Ce inseamna rezultatele invatarii si de ce le

utilizeaza EQF ?

Rezultatele procesului de invatare reprezinta cunostintele,abilitatile si competentele acumulate de o persoana dupaterminarea unui curs / unei perioade de invatare. EQF utilizeazaoutputul !rezultatele" procesului de invatare, pentru a #ace posibila compararea di#eritelor sisteme nationale. Pe de alta parte, inputurile procesului de invatare !de e$empu, durata

perioadei de invatare, curriculum utilizat sau tipul institutiei"cunosc di#erente semni#icative de la o tara la alta, #iind ast#eldi#icil de #olosit drept baza de evaluare/comparare.


3/47

• Ce niveluri si ce tipuri de educatie acopera EQF ?

EQF reprezinta un cadru care se aplicacalifcarilor obtinute in toate sectoarele si latoate nivelurile de educatie, incluzand

educatia primara, educatia superioara sieducatia vocationala. Centrul sistemuluiEQF il reprezinta cele opt niveluri decalifcare de la educatia primara !nivelul "#

pana la educatia postuniversitara !nivelulopt$ doctoratul sau ec%ivalentul acestuia#.


4/47


5/47

• Care sunt beneficiile pentru industrie si comert ?

EQF va spri(ini mobilitatea pe piata muncii din Europa atattransnational cat si intranational, prin simpli#icarea comparariicali#icarilor si o mai buna potrivire a cererii cu o#erta. Pentruanga(atori va #i mai usor sa interpreteze cali#icarile aplicantilor

straini, mai ales in cazul cali#icarilor care #ac re#erire la EQF.


6/47

• Care este legatura dintre EQF si ProcesulBologna ?

)ele mai inalte patru niveluri ale EQF corespundnivelurilor de educatie superioada asa cum sunt de#inite in

*patiul European al Invatamantului *uperior !nivelul + EQFcorespunde descrierii dezvoltate pentru studii superioare descurta durata nivelul - EQF corespunde descrierii studiilorsuperioare de lunga durata, nivelul EQF corespunde

studiilor de master, iar nivelul EQF corespunde studiilordoctorale".


7/47

• Care este legatura dintre EQF si Europass ?

Europass a introdus un porto#oliu de documente care pot #i utilizate pentru descrierea cali#icarilor si acompetentelor personale. Europass nu asigura,

deocamdata, posibilitatea de a compara nivelurile decali#icare. Pe viitor, toate documentele relevante alePorto#oliului Europass !mai ales *uplimentul Europassla 0iploma si *uplimentul Europass la )erti#icatul

Pro#esional" vor contine o re#erire clara la nivelul EQFadecvat.


8/47


9/47

Principalele instrumente 1ologna

• *istemul European de 'cumulare si 3rans#er de )redite de*tudii!E)3*"

•*uplimentul la 0iploma

• )adrele %ationale de )ali#icari.


10/47

PRI4IRE 0E '%*'M15& '*&PR'PR2)E*&5&I 12526%'

• Procesul 1ologna este rezultatul unei serii de 7nt8lniri ale mini9trilorresponsabili pentru 7nv;m8ntul superior, la care sau luat decizii cu privire la realizarea unui *pa;iu European al >. 'cest proces include )omisia European ca membru permanent,iar )onsiliul Europei 9i &%E*)2 @ )EPE* ca membri consultativi, la #elca 9i o serie de alte organiza;ii interesate. )a urmare, e$ist un parteneriat permanent 9i activ cu institu;iile de 7nv;m8nt superior, reprezentate de'socia;ia &niversit;ilor Europene !'&E" 9i E&R'*AE !'socia;iaEuropean a Institu;iilor de


11/47

&abelul Cronolo'ic al (rocesului )olo'naMobilitatea

studenţilor iprofesorilor

Mobilitateacercetătorilor

Legătura maistrânsă întreeducaţie şicercetare

Oportunităţipentru trasee destudiu fexibile în învăţământulsuperior

Angajamentul dea elabora planurinaţionale deacţiune învedereamonitoriăriie!ciente adimensiuniisociale aeducaţiei

Învă+area pe totparcursul vie+ii

ncluderea niveluluidoctoral ca al treileaciclu de studii

-imensiuneaSocială

ntărireadimenisunii sociale

Sistemul de credite!EC&S#

mplicarea institu+iiloracademice i astuden+ilor

Cadrul European alCalifcărilor

Cadrele /a+ionalede Califcări

"istemul comun dediplomeuniversitare pedouă cicluri

-iplome universitarecomparabile i binedefnite

0ecunoatereadiplomelor universitarei a perioadelor destudiu !Suplimentul la-iplomă#

1cordarea irecunoatereadiplomelor comune

-imenisuneaeuropeană în învă+ământulsuperior

(romovarea Spa+iuluiEuropean alÎnvă+ământuluiSuperior

Strate'ie pentru a îmbunătă+idimensiunea 'lobală aprocesului )olo'na

#ooperareaeuropeanăpentruasigurareacalităţii

Asigurarea calităţiila nivelinstituţional$naţional şieuropean

"tandarde şirecomandăripentru asigurareacalităţii

#rearea%egistrului&uropean deAsigurare a#alitaţii '&(A%)

*eclaraţia *eclaraţia #omunicatul #omunicatul #omunicatul #on+erinţa #on+erinţa de la

de la "orbona de la ,ologna de la -raga de la ,erlin de la ,ergen de la Londra Leuven.Louvain/la/0euve

1998 1999 2001 2003 2005 2007 2009


12/47


13/47


14/47


15/47

Comunicatul de la Praga ")**#%

)omunicatul de la Praga a subliniat trei aspecte ale procesului 1ologna:

• Promovarea 'nv!ţ!rii pe tot parcursul vieţii

• +mplicarea social! a instituţiilor de 'nv!ţ!m(nt superior i a studenţilor,• )re9terea atractivit!ţii -paţiului European al .nv!ţ!m(ntului -uperior/


16/47

Comunicatul de la Berlin ")**0%

Prin )omunicatul de la 1erlin, procesul 1ologna a prins un nou av8nt, prin stabilirea anumitor priorit;i pentru urmtorii doi ani:

• Asigurarea calit!ţii la nivel instituţional& naţional i european

• Introducerea sistemului cu dou! cicluri de studii

• 1ecunoaterea diplomelor universitare i a perioadelor de studii 9i eliberarea *uplimentului la0iplom 7n mod automat 9i gratuit tuturor absolven;ilor, 7ncep8nd cu =>>+

• Elaborarea unui cadru principal al calific!rilor pentru -paţiul European al .nv!ţ!m(ntului -uperior

• Includerea nivelului doctoral ca al treilea ciclu de studii al Procesului 1ologna

• Promovarea unor leg!turi mai str(nse 'ntre -paţiul European al .nv!ţ!m(ntului -uperiori-paţiul European al Cercet!rii,


17/47

Comunicatul de la Bergen ")**2%

>, incluz8nd:

• .nt!rirea dimensiunii sociale 9i 7nlturarea obstacolelor 7n calea mobilit;ilor

•Implementarea standardelor i liniilor directorii pentru asigurarea calit!ţii a9acum a propus raportul E%Q'

• 0ezvoltarea cadrelor naţionale de calific!ri care s! fie compatibile cu noul Cadrual Calific!rilor adoptat pentru -paţiul European al .nv!ţ!m(ntului -uperior

• 'cordarea 9i recunoa9terea diplomelor comune& inclusiv la nivel doctoral

• )rearea de oportunit!ţi pentru trasee de studiu fle3ibile 'n 'nv!ţ!m(ntul superior9i adoptarea unor proceduri pentru recunoa9terea studiilor anterioare.


18/47

Comunicatul de la 4ondra ")**5%

> a reprezentat un punct decotitur 7n procesul 1ologna, prin 7n#iin;area primului organism legal 7n cadrulProcesului @ Registrul European pentru 'sigurarea )alit;ii !EQ'R". EQ'R este unregistru al agen;iilor de asigurare a calit;ii care respect *tandardele 9i Instruc;iunileEuropene, av8nd ast#el dreptul legal de a activa 7n *pa;iul European al


19/47

-EC6+78EA A9 -:17C:71A4+CE86; < MA-:E1

Punctul central al 0eclara;iei de la 1ologna este anga(amentul ;rilor semnatare de acrea p8n 7n =>> *pa;iul European de


20/47

-tructura pe cicluri academice de #=*>#)*credite EC:- "0>) ani universitari% este

modelul cel mai comun

• (entru pro'ramele de studii de licen+ă au 2ost adoptate două modeleprincipale$

• În "3 +ări !Fi'ura 1"#, pentru pro'ramele de licen+ă se acordă "45

credite EC&S !6 ani#. 7ările care au adoptat acest model sunt$1ndorra, 1ustria, )el'ia, Croa+ia, -anemarca, Estonia, Finlanda,Fran+a, S2ântul Scaun, slanda, talia, 8iec%tenstein, 8u9embur',:untene'ru, /orve'ia, (olonia, Slovacia, Suedia i Elve+ia.

• În "" +ări, modelul cel mai comun adoptat este cel al pro'ramelor delicen+ă cu ;


21/47

Figura A1: Durata studiilor pentru programele de Licenţă cel mai larg răspndite!2008"09

240 credite ECTS (4 ani academici)

180 credite ECTS (3 ani academici)

Nu există date disponibie

Sursa: Eur!dice"


22/47

Pentru programele de master !Figura '=", modelul cu => de credite E)3* !=ani" este utilizat 7n marea ma(oritate a ;rilor semnatare. de credite E)3*". E$cep;ie #ac

1ulgaria, *erbia 9i Marea 1ritanie !*co;ia", unde programele de master au 7ntre ->9i B> de credite ! an". la => de credite, iar 7n )omunitatea

Flamand a 1elgiei, programele de master 7n domeniul 9tiin;ei veterinare 9imedicinei acord >, respectiv => de credite. de credite ! ani".

Master


23/47


24/47

• Per ansamblu, combin8nd programele de licen; 9i de master, putemidenti#ica trei modele care descriu structura pe cicluri implementat de;rile semnatare ale 0eclara;iei 1ologna.

• Modelul cu > => de credite ! = ani academici" este predominant 7n ;ri: 'ndorra, )roa;ia, 0anemarca, Estonia, Finlanda, Fran;a, *#8ntul*caun, &ngaria, Islanda, Italia, 5iecCtenstein, 5u$emburg, Muntenegru, %orvegia, Polonia, *lovacia 9i Elve;ia.

• Modelul cu => -> de credite ! ani academici" predomin 7n1ulgaria, iar cel cu => B> de credite este norm 7n Marea 1ritanie!*co;ia".


25/47


26/47

-EC6+78EA B9 -+-:EM74 E71?PEA8 DEAC7M74A1E @+ :1A8-FE1 DE C1ED+:E DE

-:7D++ "EC:-%• *istemul a #ost elaborat la s#8r9itul anilor J>, #iind utilizat 7n special pentru trans#erul de credite,

cu scopul de a #acilita mobilitatea studen;ilor 7n cadrul programului Erasmus.

• %umrul de credite acordate 7ntro perioad de studii se bazeaz pe volumul de munc necesar pentru a dob8ndi anumite competen;e 7ntrun conte$t #ormal de 7nv;are !pentru mai multedetallii vezi 6Cidul de &tilizare a )reditelor E)3* =>>B".

•


27/47


28/47

Diferenţele considerabile 'n modul deimplementare al sistemului EC:-

)on#orm acestui raport, sistemul E)3* este considerat implementat atunci c8nd seaplic ma(orit;ii programelor, 7n ma(oritatea institu;iilor de 7nv;m8nt superior, at8t pentrutrans#erul, c8t 9i pentru acumularea de credite, 9i dac aceste credite se acord pe bazacompeten;elor dob8ndite 9i a volumului de munc depus de studen;i.

Pe baza in#orma;iilor colectate la nivel na;ional, se pot eviden;ia cinci categorii de ;ri.


29/47


30/47

-EC6+78EA C9 -7P4+ME8:74 4AD+P4?M;

*uplimentul la 0iplom !*0" a #ost elaborat de )omisia European,)onsiliul Europei 9i &%E*)2/)EPE*. Este un document cu model standard,ce se ata9eaz diplomei universitare 9i o#er in#orma;ii cu privire la tipul,nivelul, conte$tul, con;inutul 9i statutul studiilor absolvite de ctre titularuldiplomei. 0e asemenea, *uplimentul la 0iplom trebuie s con;in o descriere

a sistemului de 7nv;m8nt superior 7n cadrul cruia titularul diplomei aabsolvit cursurile.

*uplimentul la 0iplom are rolul de a #ace mai bine 7n;elese care suntcuno9tin;ele, abilit;ile 9i competen;ele acumulate de student, #acilit8nd ast#elmobilitatea 9i a(ut8nd anga(atorii. Relevan;a 9i importan;a *0 a crescut pe

parcursul decadei 1ologna, mai ales dup ce 7n anul =>> la 1erlin mini9triieduca;iei au Cotr8t ca p8n 7n =>>+ tuturor absolven;ilor ar trebui s li seelibereze documentul 7n mod automat 9i gratuit, 7ntro limb de circula;ieeuropean.


31/47

? nou! etap!9 de la introducerea -D laimplementarea i monitorizarea sa eficient!

• ni+ial, Suplimentul la -iplomă a 2ost introdus în maimulte +ări ini+ial 2ără o le'isla+ie corespunzătoare,devenind între timp obli'atoriu în marea ma>oritate a+ărilor.

• În Fran+a, S- se acordă centralizat prin RépertoireNational des Certifcations !0/C(#.

• :a>oritatea +ărilor au în vedere di2erite mecanismede spri>in pentru implementarea S-, iar peste 6< de+ări îi concentrează e2orturile asupra orientării iin2ormării institu+iilor de învă+ământ superior.


32/47

-EC6+78EA D9 CAD1E4E8A6+?8A4E DE CA4+F+C;1+

)adrele de cali#icri sunt instrumente care a(ut la descrierea 9i eviden;ierea clara di#eren;elor dintre cali#icrile tuturor ciclurilor 9i nivelurilor de 7nv;m8nt.Elaborarea )adrelor %a;ionale de )ali#icri !)%)urilor" a #ost 7ncura(at 7n ultimavreme printro serie de ini;iative 9i procese, pentru a #ace mai bine 7n;elesesimilitudinile, dar 9i di#eren;ele dintre cali#icrile eliberate de di#eritele sistemeeduca;ionale din Europa. >+" principalul )adru de )ali#icri pentru *pa;iulEuropean al


33/47

*arcina ;rilor de a dezvolta sau adapta )adrele %a;ionale de )ali#icri nueste simpl deloc: aceste instrumente na;ionale nu numai c trebuie s re#lectetrecerea de la clasi#icarea cali#icrilor prin metode tradi;ionale, la una bazat pe rezultatele la 7nv;tur, pe credite 9i pe pro#ilurile cali#icrilor,dar aceste instrumente trebuie s #ie, 7n ciuda modi#icrilor produse,compatibile cu cele dou cadre europene principale.

Ma(oritatea ;rilor au 7nceput a9adar procesul de elaborare a )%)urilor odatcu anul =>>+, iar 7n ani !=>>+=>>", mai mult de = de ;ri lansaser de(a procesul. )ipru, Portugalia !=>>B", Rusia, *erbia, *lovacia 9i &craina !=>>"au 7nceput 7ns procesul abia recent.


34/47

-EC6+78EA E9 M?B+4+:A:EA @+P?1:AB+4+:A:EA F+8A86;1++ -:7DE86+4?1


35/47

Concluzii

EQF este o lucrare comuna de re#erinta care #ace cone$iunea intre sistemele decali#icare ale tarilor, actionand ca un sLstem de traducere pentru a #ace cali#icarile maicompreCensibile si mai usor de citit dea lungul di#eritelor tari si sisteme din Europa.'re = teluri principale: de a promova mobilitatea cetatenilor intre tari si de a #acilitainvatarea pe tot parcursul vietii a acestora.

EQF va conecta di#eritele cadre nationale de re#erinta ale tarilor si sistemeleacestora intrun cadru de re#erinta comunEuropean cele nivele ale acestuia. 'cestenivele se intind de la incepator!baza" la avansat !nivel , doctorat de e$emplu". )a uninstrument pentru promovarea invatarii pe tot parcursul vietii, EQF cuprinde toate

cali#icarile dobandite in general, atat vocationale cat si academice sau prin training. In plus, cadrul re#erinta adreseaza cali#icari obtinute in educatia initiala dar si educatiacontinua si trainingul.


36/47

)ele nivele de re#erinta sunt descrise in termeni de invatare rezultati. EQFrecunoaste #aptul ca Europa are sisteme de educatie atat de di#erite incat o scCimbarecatre rezultatele invatarii este necesara pentru a putea compara si a #ace posibilacooperarea intre tari si institutii.

In EQF un rezultat al invatarii este de#init ca o declaratie a ceea ce un invatat stie ,intelege si este capabil sa #aca la completarea procesului de invatare.

Rezultatele invatarii sunt speci#icate in trei categorii @ ca si cunostinte, abilitati sicompetente.


37/47

)oncepte cCeie ale domeniului

. )ali#icare

=. *istem na ional de cali#icriț

. )adru na ional al cali#icrilor ț

. *ector

+. 2rganiza ie sectorial interna ionalț ț

-. 'bilit iț

. )ompeten ț


38/47

3reptele competen eițament susținut pentru dezvoltarea de noi idei sau

procese a@ate în avan'arda unui situații de muncăsau de studiu, inclusiv cercetarea


39/47

'ne$

• Principii comune pentru asigurarea calit ii 7nț7nv m8ntul superior i 7n educa ia i #ormareaț ș ț ș pro#esional 7nconte$tul )adrului european alcali#icrilor.

• 5a punerea 7n aplicare a )adrului european alcali#icrilor, asigurarea calit ii, necesar pentru ațgaranta des# urarea responsabil i 7mbunt ireaș ș ț7nv m8ntului superior i a educa iei i #ormriiț ș ț ș

pro#esionale, ar trebui s se bazeze pe urmtoarele principii:


40/47

• Politicile i procedurile de asigurare a calit ii ar trebui ssteaș țla baza tuturor nivelurilor din )adrul european al cali#icrilor,

• asigurarea calit ii ar trebui s#ie parte integranta gestionriiținterne a institu iilor de 7nv m8nt i de #ormare,ț ț ș• asigurarea calit ii ar trebui s includ evaluarea regulataț

institu iilor, a programelor lor sau a sistemelor lor asigurare aț

calit ii prin intermediul unor organisme sau agen ii e$terne deț țcontrol,• organismele sau agen iile e$terne de control responsabileț pentru asigurarea calit ii ar trebui s #ac obiectul unorțcontroale regulate, asigurarea calit ii ar trebui sincludțin#orma ii despre situa ii, aporturi, procese i rezultate, pun8ndț ț ș7n acela i timp accentul pe e#ecte i pe rezultatele 7nv riiș ș ț


41/47

*istemele de asigurare a calit ii ar trebui s includ urmtoarele elemente:ț

• 2biective i standarde clare i msurabile, orientri pentru punerea 7n aplicare, inclusiv privindș șimplicarea pr ilor interesate,ț

• resursele adecvate,

• metode coerente de evaluare, asociind autoevaluarea cu revizuirea e$tern,

• mecanisme de raportare i proceduri de 7mbunt ire,ș ț

• rezultate ale evalurii accesibile pe scarlarg,

• ini iativele de asigurare a calit ii la nivel interna ional, na ional i regional ar trebui s#ieț ț ț ț școordonate pentru a asigura supravegCerea, coeren a, sinergia i analiza 7ntregului sistem,ț ș

• asigurarea calit ii ar trebui s#ie un proces de cooperare care simplice toate nivelurile iț șsistemele de 7nv m8nt i de #ormare i toate pr ile interesate la nivel na ional i comunitar,ț ș ș ț ț ș

• orientrile de asigurare a calit ii la nivel comunitar pot prevedea puncte de re#erin pentruț țevaluri i pentru 7nv area din e$perien ele celorlalte pr iș ț ț ț


42/47


43/47

• De ce stabileste Comisia Europeana EQF inacest moment?

Recomandarea EQF raspunde solicitarilor*tatelor Membre si ale partenerilor sociali de a

avea la dispozitie un instrument de promovare atransparentei cali#icarilor, pentru a #acilitamobilitatea anga(atilor si a celor care invata.

Fiind dezvoltat si adoptat in mai putin de ani,EQF raspunde unei nevoi urgente identi#icate inaceste tari.


44/47

• Ce trebuie sa faca -tatele Membre ? Care estetermenul limita pentru implementare ?

EQF este un cadru voluntar, deci nu e$ista

obligatii #ormale cu privire la adoptarea sa, insa serecomanda ca: pana in anul =>> toate tarile sa isi coreleze propriul sistem de cali#icari cu EQF in anul =>= toate certi#icatele de cali#icare nou

eliberate sa contina re#eriri la nivelul EQF adecvat.


45/47

• Cum va functiona EQF ?

*e recomanda ca pana in =>> tarile sasi coreleze sistemele

nationale de cali#icari cu sistemul EQF pentru a crea o reteaeuropeana a sistemelor nationale de cali#icari, utilizand EQF dreptcadru de re#erinta. 'cest lucru #ace posibila compararea nivelurilorde cali#icare din di#erite tari, pe baza grilei de descriere EQF careare la baza rezultatele invatarii.In practica, incepand cu =>=, toate certi#icatele de cali#icare noueliberate trebuie sa #aca re#erire la EQF pentru ca anga(atorii sa poata identi#ica abilitatile, cunostintele si competentele unuicandidat. 'cest lucru este valabil mai ales in cazul candidatilor

straini !de e$emplu: va permite unui anga(ator din Irlanda saanga(eze un lucrator din Romania deoarece, pe baza EQF, acesta va putea interpreta mai usor cali#icarile obtinute de candidat insistemul de invatamant din Romania".


46/47

1ibliogra#ie:

. )omisia European de Educa ie i )ulturț ș

=. Cttp://.eurLdice.org


47/47

4 mul umimNț

cadrul european al calificărilor În Învățământul superior

Documents