REGNUL FUNGI•Organisme eucariote•Aparatul vegetativ:

• unicelular: gimnoplast (a), plasdmodiu (b); dermatoplast (c), sifonoplast (d); • pluricelular, nediferenţiat în organe vascularizate (miceliu format din hife) (e, f);

Structura celulei•de tip eucariot;•particularităţi:

•peretele celular (când există) - alcătuit din micoceluloză sau micozină;•adesea, membrana este impregnată cu chitină, caloză etc.;•plastidele lipsesc complet;•substanţe de rezervă- glicogen şi picături de grăsime;•în celule se află: citoplasmă, vacuole, unulsau mai mulţi nuclei, în funcţie de grupasistematică, cu structură tipică, eucariotă, apoiribozomi, reticul endoplasmatic, condriozomietc.

Mişcarea celulelor

-prin intermediul flagelilor (1 sau2) - la (mixomonade si zoosporicu funcţie asexuată sausexuată);

-cu ajutorul pseudopodelor - la gimnoplaste şi plasmodii

Nutriţia•exclusiv heterotrofă - prin absorbţia soluţiilor organice din mediulde viaţă:

•saprofite; •parazite.

•absorbţia hranei se face:•pe toată suprafaţa corpului, •prin formaţiuni specializate (haustori, rizoizi etc.) .

•forme simbiotice: licheni; micorize;

haustori micorizalichen

Înmulţirea•vegetativă: diviziunea celulei, înmugurire, fragmentarea miceliului etc.;•asexuată: prin diferite tipuri de spori (zoospori, aplanospori; mitospori, meiospori,, endospori, exospori); sexuată:

•izogamia (adeseori rolul izogameţilor e jucat de zoospori), •gametangiogamia (contopirea conţinutuluigametangiilor) •somatogamia (unirea dintre două celulesomatice). •Gametangiile (atunci cînd se diferenţiază) suntunicelulare (gametocişti).

inmugurire

zoospor

exospori-conidiiendospori-ascospori exospori-bazidiospori

ascogamiasomatogamia

izogamia oogamia

gametangiogamia

Sistematica regnului FUNGIÎn cadrul regnului sunt cuprinse următoarele încrengături sisubîncrengături:•Încreng. Myxomycota•Încreng. Eumycota

subîncreng. Mastigomycotina;subîncreng.Zygomycotina;subîncreng.Ascomycotina;subîncreng. Basidiomycotina;subîncreng. Deuteromycotina.

•Încreng. Lichenomycota

ÎNCRENGĂTURA EUMYCOTA (ciuperci)•peste 100.000 de specii heterotrofe, foarte variate ca formă, mărime, structură, cunoscute sub numele general de ciuperci.•aparatul vegetativ: gimnoplast, plasmodiu, sifonoplast, dermatoplast, miceliu septat ;•miceliul se prezintă sub forma unor filamente (hife) mai mult sau mai puţin ramificate; •prin impletirea hifelor, la unele ciuperci se formeaza nişte ţesături numite plectenchimuri ce intră în componenţa corpurilor sporifere, sclerotilor, stromelelor, rizomorfelor etc);

plectenchimuri sclerot

stromă

rizomorfe

•miscarea: cu ajutorulpseudopodelor sau a flagelilor(zoospori); •nutritia: saprofita sau parazita;•mediul de viata: terestru (chiar siacvatic), foarte variat;•inmultire:

•vegetativă: diviziunea celulei, înmugurire, fragmentareamiceliului;•asexuată: prin diferite tipuri de spori (zoospori, aplanospori; mitospori, meiospori, endospori, exospori); •sexuată: izogamie, gametangiogamie, somatogamie

•ciclul de viata: haplobiont, sau haplo-dicario-biont

Sistematica încreng.Eumycota

subîncreng.:

•Mastigomycotina,

•Zygomycotina,

•Ascomycotina,

•Basidiomycotina

•Deuteromycotina.

SUBÎNCRENGĂTURA MASTIGOMYCOTINA•sunt cele mai primitive ciuperci;•aparatul vegetativ: gimnoplast, plasmodiu sau sifonoplast;•majoritatea sunt parazite intra- sau intercelular; puţine sunt saprofite.•înmulţirea asexuată: prin zoospori uniflagelaţi, rar biflagelaţi; •înmulţirea sexuată:

-izogamie (cu formarea unui zigozoospor);-heterogametangiogamie (oogamie) (cu formarea unui oospor)

•ciclul de viata: haplobiont (exceptional haplo-diplobiont)

Subîncrengătura Mastigomycotina

clasa Plasmodiophoromycetes,

clasa Chytridiomycetes,

clasa Oomycetes

clasa Plasmodiophoromycetes•aparatul vegetativ: plasmodiu endoparazit (2n);

•asexuat se înmulţesc prin spori imobili, de rezistenţă, din care se formează zoospori biflagelaţi;

•sexuat se înmulţesc prin izogamie;

•sunt haplo-diplobionte, cu dominarea generaţiei diploide:

Spongospora subterranea Plasmodiophora brassicae

clasa CHYTRIDIOMYCETES•aparatul veg. : gimnoplast, plasmodiu sau sifonoplast rizoidal. •zoosporii sunt uniflagelaţi;•sexuat se înmulţesc prin izogamie, rar prin oogamie;•sunt haplobionte, rar haplo-diplobionte.

Synchytrium endobioticum1-zoospor; 2-amoebă; 3-spor de vară; 4-sori de zoosporangi; 4’-eliberarea zoosporilor

cu rol de gameţi (5); 6-zigozoospor binucleat; 7-cariogamia şi infecţia produsă de zigozoospor; 8-amoebă diploidă; 9-akinetospor; 10-germinare (meioză)

zoosporangi

zoospori

Olpidium brassicae

•aparat veg.: sifonoplast;•înmulţire asexuată: prin zoospori biflagelaţi formaţi în zoosporangi;•înmulţire sexuată: heterogametangiogamie evoluată numită oogamie(gametangele mascul, alungit, este anteridia, iar cel femel, globulos, este oogonul); produsul de fecundaţie, are şi rol de rezistenţă, fiind numit oospor;•ciclul biologic: haplobiont.

CLASA OOMYCETES

. Ciclul biologic la Plasmopara viticola: 1-zoospor infectând frunza; 2-miceliu intercelular; 3-zoosporangiofori (“conidiofori”) cu zoosporangi caduci (“conidii”); 4,5-formarea zoosporilor; 6-formarea oogonului şi anteridiei; 7-anteridie; 8-oogon; 9-copularea; 10-oogon fecundat; 11-oospor; 12-oospor germinând

Pythium debaryanum

Phytophtora infestans

Plasmopara viticola

Peronospora destructor

SUBÎNCRENGĂTURA ZYGOMYCOTINA

•ciuperci în majoritate saprofite;•aparatul veg.: sifonoplast; •asexuat se înmulţesc prin spori imobili (aplanospori), care se formează în sporangi purtaţi de sporangiofori, rar prin conidii formate direct pe miceliu. •reproducerea sexuată prin izogametangiogamie, produsul fecundaţiei fiind zigosporul;•ciclul biologic: haplobiont

sifonoplast

sporangi si spori

sporangiofori

Mucor mucedo

izogametangiogamia

zigospor

Rhizopus stolonifer

izogametangiogamia

sifonoplast rizoidal cu sporangi

SUBÎNCRENGĂTURA ASCOMYCOTINA•aparatul vegetativ pluricelular (miceliu), rar unicelular (dermatoplast); •se înmulţesc vegetativ prin fragmente de hife, scleroţi (forme de rezistenţă) sau, la drojdii, prin înmugurire;•asexuat, se înmulţesc prin: conidii (se formează pe conidiofori, la suprafaţa organului atacat), picnospori (iau naştere în nişte cavităţi numite picnidii), ascospori (iau naştere, în urma procesului sexual, în asce);

miceliu pluricelular dermatoplast

•reproducerea sexuată este o heterogametangiogamie caracteristică, numită ascogamie; prin diviziunea meiotica a ascei (celula-zigot) rezulta ascosporii (n) .

•ciclul biologic: haoplobiont (cu o scurta faza dicariotiotica);•de regulă, ascele formează un strat fertil (himeniu), iar printre asce se află nişte filamente sterile numite parafize, cu rol tampon;

•la majoritatea asco-micotinelor himeniul este purtat de nişte corpuri sporifere (ascofructe):

-cleistotecii,-peritecii,-apotecii

A-Ciclul biologic la Ascomycotina: 1-ascospor; 2-miceliu (n); 3-gametangii; 4-ascogon fecundat; 5-formarea filamentelor ascogene (n+n); 6, 7-creşterea filamentelor ascogene; 8-ască tânără (2n); 9-ască matură, cu ascospori (n).

B-Detaliu privind creşterea filamentelor ascogene şi formarea ascelor cu ascospori (tr-tricogin; P-plasmogamie; K-cariogamie; R-meioză)

cleistoteciu apoteciu

peritecii corpuri sporifere în formă de burduf

A. CLASA HEMIASCOMYCETESascomicotine fara ascofructe; ascele se formează direct pe

miceliu.

Saccharomyces cerevisiae: A-celulă izolată; B-celulă în proces de înmugurire; C-colonie; D-celulă-ască cu ascospori

Taphrina pruni: deformarea fructelor de

prun

asce cu ascospori

Ciclul biologic la Taphrina pruni: 1-asce cu ascospori; 2-eliberarea ascosporilor;

3-4-copularea conidiilor; 5-micelii dicariotice; 6-fructe

de prun atacate; 7-formarea ascelor

Taphrina deformans: deformarea frunzelor de piersic

B. CLASA PLECTOMYCETESascomicotine cu cleistotecii (rar peritecii), în care dispunerea

ascelor este neregulată, iar ascosporii sunt eliberaţi în mod pasiv

Aspergillus niger: conidiofor cu conidii

Penicillium notatum: conidiofori cu conidii

C. CLASA PYRENOMYCETESascomicotine cu cleistotecii sau peritecii în care ascele se dispun în mănunchiuri sau straturi, iar ascosporii sunt puşi în libertate în

mod activ.

cleistoteciu

Erysiphe graminis: făinarea grâului

frunze atacate

Uncinula necator : făinarea viţei de vie

Podosphaera leucotricha: făinarea mărului

Microsphaera alphitoides : făinarea stejarului

Claviceps purpurea : cornul secarei

Polystigma rubrum: pătarea roşie a frunzelor de prun

Claviceps purpurea

peritecii cu asce

stroma

scleroti

D. CLASA LOCULOASCOMYCETESascomicotine cu peritecii lipsite de perete propriu, sub formă de

cavităţi în stromă (loculi).

Venturia inaequalis: rapănul mărului

F. CLASA DISCOMYCETESascomicotine cu apotecii -în formă de disc, taler,

cupă, căciulă, burduf Botryotinia fuckeliana: monilioza

strugurilor

Monilinia fructigena: monilioza mărului

Sclerotinia sclerotiorum : putregaiul alb

Sarcoscypha coccinea

Morchella esculenta (zbârciog) Gyromitra infula

Tuber brumale : trufe

SUBÎNCRENGĂTURA BASIDIOMYCOTINA

•aparatul vegetativ: miceliu pluricelular, filamentos sau masiv:•miceliul primar (n), de scurtă durată, rezultat din germinarea bazidiosporilor; •miceliul secundar (n+n) - reprezintă aparatul vegetativ de lungă durată, rezultat în urma procesului de plasmogamie;•miceliul terţiar (n+n) - se deosebeşte de miceliul secundar prin aceea că filamentele sale se întreţes în plectenchimuri.

•asexuat se inmultesc prin mai multe tipuri de spori, dintre care cei mai caracteristici sunt bazidiosporii.•fecundatia este o somatogamie (contopirea a două celule vegetative ale unor micelii primare, de sex diferit). Rezultatulfecundatiei este o bazidie, care formeaza apoi 4 bazidiospori.•in ciclul biologic al acestor ciuperci predomină stadiul dicariotic, în timp ce stadiul haploid şi cel diploid sunt de scurtă durată.

CLASA TELIOMYCETES•bazidiomicotine fara corpuri sporifere, majoritatea parazite;•bazidiile iau naştere din spori speciali de rezistenţă, dicariotici, numiţi teliospori (clamidospori sau teleutospori ); •cuprinde două ordine: Ustilaginales şi Uredinales.

•Ordinul USTILAGINALES•ciuperci parazite obligate, producând tăciuni sau măluri. •sporii caracteristici sunt clamidosporii, ce rezultă prin fragmentarea miceliului în celule dicariotice, cu perete gros; •bazidiile se formeaza prin germinarea clamidosporilor.

•Ordinul UREDINALES•ciuperci endoparazite obligate pe plante superioare;•produc rugini plantelor;•produc mai multe feluri de spori: bazidiospori (n), picnospori (n), ecidiospori (n+n), uredospori (n+n) si teleutospori (n+n).•bazidiile se formeaza prin germinarea teleutosporilor

Ustilago tritici: 1- spic atacat; 2-clamidospori; 3-

infecţia florală; 4-clamidospor germinat; 5-

conjugarea celulelor promiceliului; 6-cariopse infectate; 7 - localizarea miceliilor în embrion; 8-

infectarea plantei tinere cu miceliu de rezistenţă

Ustilago tritici: tăciunele zburător al grâului

Ustilago zeae : tăciunele porumbului

Tilletia tritici: 1-spic atacat; 2-cariopsă

mălurată; 3-eliberarea clamidosporilor; 4-

cariopsă infectată; 5-clamidospor; 6-

germinarea clamidosporului; 7-

somatogamia şi formarea sporidiolelor;

8-germinarea sporidiolelor şi

formarea miceliului de infecţie; 9- plantă

tânără atacată

Tilletia tritici: mălura grâului

Puccinia graminis(rugina grâului): 1-

bazidiospori; 2-bazidiospor infectând frunza de Berberis; 3-frunza de Berberis cu picnidii şi ecidii; 3-

picnidie cu picnospori; 4,6- formarea miceliului secundar; 5- ecidie cu

ecidiospori; 7-8-ecidiospor infectând grâul; 9- uredospori;

10- teleutospor; 11-teleutospor germinat

Puccinia graminis – atac pe Berberis vulgaris

ecidie cu ecidiosporiecidie cu ecidiospori

picnidie cu picnospori

Berberis vulgaris

Puccinia graminis – atac pe Triticum aestivum

tulpini şi frunze atacategerminarea

teleutosporilor

teleutospori

uredospori

CLASA HYMENOMYCETES•bazidiomicotine in majoritate saprofite, cu corpuri sporifere de diferite forme şi mărimi, pe care apare o regiune fertilă numităhimeniu, unde iau naştere bazidiile cu bazidiospori;•himenoforul (partea din corpul sporifer ce poarta himeniul) poate fi sub variate forme : tuburi, lame, tepi etc.

himeniu

himenofor

corp sporifer

Merulius lacrymans

provoacă putrezirea lemnului din construcţii

Ramaria flava (creasta cocoşului) Cantharellus cibarius (gălbiori)

Omphalotus olearius

Polyporus squamosus (burete păstrăv)

himenofor în formă de tuburi

Fomes fomentarius (iasca)

Boletus edulis (hrib)

Boletus satanas (hrib ţigănesc)

Agaricus campestris (ciuperca albă de câmp)

Agaricus arvensisAgaricus arvensis Macrolepiota procera

Pleurotus ostreatus

Rusula virescens Russula virescens (pâinişoară)

Russula vesca

Rusula emetica

Lactarius deliciosus (râşcov)

Lactarius piperatus (iuţari)

Armillaria mellea (ghebe)

Amanita phalloides – ciupercă deosebit de toxică, mortală

volva-formaţiune caracteristică genului Amanita

Amanita muscaria

CLASA GASTEROMYCETESciuperci saprofite la care bazidiofructele au aspect

burduf, prezentând un înveliş numit peridie,ce închide zona fertilă, internă, numită gleba.

Calvatia gigantea

Phallus impudicus

SUBÎNCRENGĂTURA DEUTEROMYCOTINA

cuprinde un grup heterogen de ciuperci superioare, cu miceliul articulat, dar la care, până în prezent, nu se cunoaşte modul de reproducere sexuată, ci doar înmulţirea asexuată prin conidii sau picnospori, iar la unele se cunosc numai miceliile sterile.

Septoria lycopersici

Phoma lingam

Colletotrichum orbiculare

Botrytis cinerea

Cercospora beticola

Alternaria capsici-annui

ÎNCRENGĂTURA LICHENOMYCOTA (licheni)

•sunt entităţi organismice supraindividuale, de nivel biocenotic, formate din două componente simbiotice: una heterotrofă (ciupercă) şi una autotrofă (algă verde sau cianobacterie);•Aparatul vegetativ. Corpul lichenilor nu seamănă cu nici unul dintre organismele componente, având caractere morfologice, fiziologice şi ecologice cu totul diferite:

crustoşi foliacei sau frunzoşi arborescenţicrustosi gelatinosi

•în secţiune transversală, un lichen foliaceu prezinta la exterior, o scoarţă externă (cortex) formată din hife strâns unite între ele;

•urmează apoi zona cu gonidii (algele verzi sau cianobacteriile) reprezentată prin formaţiuni sferice sau filamentoase, dispuse printre hifele ciupercii;

•zona cu gonidii se continuă cu zona medulară, formată din hife laxe, fără gonidii, apoi scoarţa internă, cu structura asemănătoare celei externe.

•pe cortexul de pe faţa inferioară se află hife rizoidale

A-Structura unui lichen foliaceu (fm-filamente miceliene; g-gonidii; ri-rizine;

sc-scoarţă); B-apoteciu în secţiune transversală

•Nutriţia

•Prin componenta lor heterotrofă lichenii se aprovizionează cu apă şi substanţe minerale, iar prin componenta lor autotrofă lichenii realizează fotosinteza, comportându-se, pe ansamblu, ca nişte organisme autotrofe;

•În urma fotosintezei se acumulează lichenina (polizaharid), acizi aminici şi diferiţi alţi compuşi proprii lichenilor (“acizi lichenici “).

•Înmulţirea

•vegetativa (fragmentarea corpului, soredii şi izidii.

•ciuperca din constituţia lichenului se înmulţeşte şi prin meiospori caracteristici clasei din care face parte (ascospori, rar bazidiospori).

•Ecologie•vegetează în condiţii foarte variate de climă şi substrat, atât în mediu sărac în substanţe nutritive, cât şi în condiţii favorabile altor plante;•vegetează frecvent în deşerturi, tundre polare sau alpine, pe stânci, trunchiurile arborilor etc. •majoritatea lor trăiesc în mediu terestru sau aerian;•sunt foarte rezistenţi la frig şi uscăciune, condiţii pe care nule-ar putea suporta, vreme mai îndelungată, nici unul dintre simbionţi.

•După substratul pe care cresc, se pot distinge următoarele tipuri de licheni: •saxicoli (trăiesc pe stânci), •tericoli (pe diferite tipuri de sol), •corticoli (pe scoarţa arborilor), •endolitici (în crăpăturile stâncilor) etc

Peltigera canina

Xanthoria parietina

Cetraria islandica

Cladonia rangiferina

Usnea barbata

apotecii