biomecanica stucturilor dento-alveolare lp ctd 2014-2015 (1)

8/19/2019 Biomecanica Stucturilor Dento-Alveolare LP CTD 2014-2015 (1)

1/58

B IOMECANICA S TUCTURILOR D ENTO -A LVEOLARE – CTD I

2014-2015

Dr .H

ur j ui L

or e d an

a


2/58

B IOMECANICA S TUCTURILOR D ENTO -A LVEOLARE

Din punct de vedere anatomic, orice dinteprezinta doua portiuni: coroana si radacina;separate intre ele de linia de jonctiune intresmalt si cement, care reprezinta coletulanatomic al dintelui.Radacina poate fi unica la dintii frontali, saupoate fi multipla la dintii laterali :

-premolarii prezinta una sau douaradacini;-molarii prezinta doua sau trei radacini(mai rar o singura radacina sau chiarpatru radacini, la unii molari de minte).

Dr .H

ur j ui L

or e d an

a


3/58


Prezenta radacinilor multiple la dintii laterali,

realizeaza suprafata radiculara mai mare la acesti

dinti fata de dintii frontali. Raportati la suprafata desectiune a coroanei, suprafata radiculara totala a

fiecarui dinte luata in plan orizontal este diferita,

fiind mai mare la dintii laterali si mai mica la dintiifrontali.

Dr .H

ur j ui L

or e d an

a


4/58


! existenta unui numar mai mare de radacini

la dintii laterali realizeaza o suprafata

radiculara mai mare in raport cu coroana deunde rezulta ca presiunea masticatorie pe

mm² de suprafata parodontala este mai mica,

ceea ce confera acestor dinti o stabilitate mai

mare in alveole.

Dr .H

ur j u

i L or e d an

a


5/58


6/58


Linia de insertie a mucoasei gingivale pe dinte

reprezinta coletul clinic al dintelui care delimiteaza

coroana de radacina. Mucoasa gingivala acoperacomplet radacina la indivizii sanatosi, iar in cazul

retractiei gingivale se observa o retrofie a osului

gingival, linia de insertie gingivala dezvelind o partedin radacina.

Dr .H

ur j u

i L or e d an

a


7/58


Stabilitatea dintelui in alveola depinde de raportul

coroana clinica/radacina clinica, in sensul scaderii

acesteia, astfel cu cat bratul de forta (coroana clinica)

este mai scurt, bratul de rezistenta (radacina clinica)

este mai lung, iar punctul de sprijin (coletul clinic -

insertia gingivala) este situat in pozitie normala,

soliditatea implantarii unui dinte este mai mare.

Dr .H

ur j u

i L or e d an

a


8/58


Din punct de vedere mecanic, in functie

de intensitatea si directia fortelor care

actioneaza, in functie de punctul de

sprijin si in functie de raportul coroana-

radacina se pot forma parghii de gradul I

sau II.

Dr .H

ur j u

i L or e d an

a


9/58


In masticatia normala apar forte care actioneaza inaxul lung al dintelui, dar apar si forte care actioneazaoblic sau perpendicular, asa-zisele componenteorizontale care tin sa basculeze dintele in alveole.

Dintele normal se comporta ca o parghie de gradul I, inschimb la indivizii care prezinta atrofii alveolare siretractii gingivale, parghia de gradul I tinde sa setransforme in parghie de gradul II (stabilitateareducandu-se).

Dr .H

ur j u

i L or e d an

a


10/58


Dr .H

ur j u

i L or e d an

a


11/58


Dr .H

ur j u

i L or e d an

a


12/58

B IOMECANICA S TUCTURILOR D ENTO - A LVEOLARE

Daca asupra dintelui se aplica forte masticatorii deintensitate mare (nu apar in masticatia obisnuita, doaratunci cand intre arcade se afla corpuri dure : alimente,obiecte), dintele actioneaza ca o parghie de gradul IIdeoarece punctul de sprijin se deplaseaza catre apex.

Fibrele alveolare si peretii alveolari dispun de unoarecare grad de elasticitate, permitand basculareamecanica a dintelui in raport cu apexul care ramane fix.

Aceasta baza teoretica justifica extractia dintelui prinaplicarea unor miscari de basculare vetibulo-orale.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


13/58


Stabilitatea dintelui in alveola de legaturileanatomo-functionale dintre radacina dintelui si

structurile alveolare, realizate mai ales prin fibreleligamentului alveolo-dentar. Acestea realizeazapreluarea, atenuarea si transmiterea presiunilor lastructurile osoase invecinate.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


14/58


15/58


Sub actiunea fortelor masticatorii, mai ales celede presiune verticala, dintele realizeaza omiscare de intruzie in doua faze:

1. Prima faza: miscare rapida si ampla realizabila cuajutorul fibrelor care isi modifica starea de tensiunesi de tractiune pe peretii alveolari

2. A doua faza: miscare mai redusa permisa dedeformarea elastica a osului alveolar sub actiuneapresiunilor locale si datorita tractiunii fibrelor pusein tensiune in faza anterioara.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


16/58


In urma presiunilor intermitente ceactioneaza in lungul axului median aldintelui la indivizii normal dentati, apareo actiune stimulatorie si de restructurare

– fortificarea asupra tesuturilorparodontale cunoscuta clasic ca functie de

intretinere si profilaxie parodontala.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


17/58


Intr-o ocluzie ideala, presiunea masticatorieintermitenta actioneaza strict in axul median al dintelui,efectuandu-se tractiuni egale prin microzonele ambilorpereti : alveolar si cementer, totodata presiuneahidrostatica a lichidului interstitial periodontalprovocata de infundarea dintelui in alveola se vatransmite uniform pe microzonele ambilor pereti.

Rezultatul: doua forte simultane de sens contrar caretind sa se anuleze – forta de tensiune ligamentara siforta de tractiune hidrostatica.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


18/58


Presiunile masticatorii nu actioneaza strict in axulmedian, astfel incat ca un dinte sa poata suportapresiuni relativ mari,se schimba tractiuneaexercitata la nivelul peretilor alveolari de fibreleligamentului datorita intinderilor inegale.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


19/58


Particularitati morfo-functionale ale dintilor si aleparodontiului ce permit dispersarea presiunilor:

Suprafata ocluzala mai mica in raport cu cearadiculara de sustinereRaportul coroana clinica/radacina clinica infavoarea radaciniiPuncte de contact cu dintii vecini

Inclinarea dintilor laterali pe arcade, cei inferiori cufata ocluzala catre oral iar cei superiori cu fataocluzala catre vestibularExistenta cuspizilor si planurilor inclinate la dintiilaterali

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


20/58

P ATOLOGIE

Patologia dintilor si arcadelor dentare poate fi grupatain urmatoarele aspecte:

Patologia dintilor in care locul central il ocupa caria dentaria sipulpitele (cele mai frecvente afectiuni);

Patologia parodontiului – parodontopatia (relativ frecventa) in caresunt afectate structurile de sustinere ale dintelui; Anomalii de implantare a dintilor pe arcade incadrate in grupul mailarg al anomaliilor dento-maxilare;Patologia edentatului partial sau total la care trebuie refacutestructurile pierdute;Traumatismele dento-maxilare rezultate in urma traumatismelorlocale sau regionalePatologie rezultata in urma unor greseli terapeutice, mai ales celecare vizeaza reconstituirile locale (proteze), a caror frecventastatistic pare sa creasca.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


21/58

C ARIE DENTARA

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


22/58


23/58

P ARODONTOPATII

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


24/58


25/58

P ARTICULARITATI DE ACTIUNE A MUSCHILOR

APARATULUI DENTO - MAXILAR

Generalitati A.D.M.Functiile A.D.M.Muschii mimicii

Muschii masticatori + Trasaturi unice ale muschilormasticatoriMusculatura limbiiConcluzii referitoare la particularitati motorii ale A.D.M.

Indexul neuro-muscular

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


26/58

G ENERALITATI A.D.M.

Aparatul dento-maxilar sau ADM este un ansamblu de tesuturicare constituie prima portiune de import a materiei . Estesinonim cu sistemul masticator, sistemul stomatognat si cusistemul oro-facial.Aparatul dento-maxilar este compus din:oasele maxilarearcadele dentarearticulatia temporo-mandibularamuschii mobilizatori ai mandibulei

muschii mimiciimusculatura limbiiglandele salivaremucoasa cavitatii bucaletegumentele regiunii crevico-faciale.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


27/58

F UNCTIILE A.D.M.

stabilizarea dimensiunii verticale de ocluziesectionarea alimentelor

masticatiestimulare gustativadeglutitie

fonatiemimica

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


28/58

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


29/58

M UŞCHII MASTICATORI

Prezintă fibre musculare de tip I- contracţii lente- rezistente laoboseală datorită unui metabolism aerobic bine dezvoltat. Prezintă fibre musculare de tip II- contracţii rapide-obosescrepede

Mușchii masticatori sunt responsabili de închiderea și deschiderea gurii, de mișcările de protruzie/ retruzie alemandibulei , precum și de mișcările de lateralitate aleacesteia , permițând în acest fel desfășurarea funcțiilor demasticație, deglutiție și fonație Toți acești mușchi primesc inervație de la nervul mandibular,ramură a trigemenului.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


30/58

Maseter :

inserţia mandibulară în regiunea molarului 2 prezintă 2 porţiuni: superficială cu fibre orientate inferior şi uşor

posterior şi o porţiune profundă cu fibre orientate predominentvertical.contracţia maseterului ridică mandibula, porţiunea superficială fiindactivă şi în propulsie

d e asemenea stabilizează articulaţia în timpul inciziei

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


31/58

Temporal :

tendonul muscular se inseră pe coronoidă şi în porţiunea anterioarăa ramului ascendent

prezintă 3 porţiuni: anterioară (cu fibre verticale), mijlocie( cu fibr eoblice) şi posterioară (cu fibre orizontale) contracţia lui ridică mandibula Dr .

H ur j ui L or e d

an

a


32/58

Pterigoidian lateral :

prezintă 2 fascicule: inferior şi superior contracţia simultană bilaterală a fascicolelor inferioare (PLI) deplasează mandibula

înainte (propulsie)contracţia unilaterală deplasează mandibula lateral f ascicolul superior (PLS) este mai mic, prezintă fibre orizontalecare se inseră pe disc, gâtul condilului şi capsula articulară ce devi n

active în timpul masticaţiei PL este alcătuit predominent din fibre de tip I caracteristicecontracţiilor lente.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


33/58

Pterigoidianul medial :

origine în fosa pterigoidă, inserţie pe gonion impreună cu maseterul formează o chingă musculară de susţinere î n

jurul unghiului mandibular prin contracţia sa ridică mandibula şi dinţii ajung în contact intervine şi în propulsie contracţia unilaterală deplasează mandibula lateral spre liniamediană.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


34/58

Digastric : prezintă 2 porţiuni anterioară şi posterioară contracţia simultană bilaterală cu hioidul fixat de muşchii supra -

şi infrahioidieni determină rotaţia posteroinferioară a mandibuleifiind activ în deschiderea guriim. d igastric şi hioidieni ridică hioidul pentru deglutiţie Sternocleidomastoidian(SCM) , cervicali posteriori intervin

în relaţia de postură.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


35/58

T RASATURI UNICE ALE MUSCHILOR MASTICATORI

Au contractii mai scurte decat majoritatea

muschilor corpului.Incorporeaza mai multe axe de muschi pentru a

monitoriza activitatea lor.

Nu au acel organ Golgi (receptor proprioceptiv

senzorial localizat in origini si insertii) pentru a le

monitoriza activitatea.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


36/58

T RASATURI UNICE ALE MUSCHILOR MASTICATORI

Muschii ridicatori efectueaza contractii rapide

Nu obosesc usor.

Stresul psihic creste activitatea muschilor de inchidere amaxilarului.

Interferentele ocluzale cauzeaza o hipertonicitate a

activitatii musculare sincrone.Miscarea de inchidere este determinata de inaltimea

dintilor.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a

M USCULATURA LIMBII


37/58

M USCULATURA LIMBII

organ muscular, participa la toate functiile A.D.M.

are 8 perechi de muschi si o neperechein functie de actiune, isi modifica forma si o mobilizeazaactiunea : poate fi simetrica in fonatie, incizie, deglutitie , sauasimetrica in masticatie

muschii sunt intr-un echilibru cu muschii mimiciizona neutrala e plasata si se gaseste in arcada dentara

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


38/58

Ligamentele acţionează pasiv, permit efectuarea unor mişcărmandibulare în anumite limite.Ligamentele nu sunt elestice. Întinderea lor excesivăprovoacă lezarea integrităţii structurale.Suprafeţele articulare trebuie menţinute permanent încontact prin acţiunea muşchilor masticatori. Efectuarea repetata a acelorasi miscari in conditiiasemanatoare, duce la perfectionarea miscarii legata deperfectionarea conducerii nervoase.

Particularitati motorii ale A.D.M.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


39/58

INDEXUL NEURO -MUSCULAR Reprezinta un raport prin care se stabilestemomentul sosirii influxului nervos la niveluldiferitilor efectori (muschi).Se calculeaza prin raportul dintre lungimeanervului (in cm) si grosimea fibrei nervoase (inmicroni).

In baza indexului neuro-muscular se potexplica multe fenomene ce tin de coordonareaactiunilor unui muschi inervat fiind de fibrediferite ale aceluiasi nerv sau chiar de nervidiferiti.Ex : mecanismul prin care corzile vocale au omiscare sincrona, deci primesc in acelasi timpsalvele de influx nervos, desi intre partea dr. sistg. exista o diferenta apreciabila de lungime lanervii recurenti.

Sectiune sagitalaprin laringe-vedere sup.-

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


40/58

F ORTE SI PRESIUNI MASTICATORII

Dr .H

ur

j ui L

or e d an

a


41/58


Sistemul stomatognat este un conglomerat de organesi tesuturi de o mare varietate structurala, fiecaredintre ele indeplinind functii specifice, dar toatecomponentele sale concureaza impreuna la realizareaunor functii proprii: masticatia, deglutitia, fonatia,fizionomia etc.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


42/58


La om functia masticatorie incepe sa se desfasoare odata cu formarea arcadelor dentare temporale. Pana lavarsta de 6 ani, la copil, predomina miscarile depropulsie-retropulsie ale mandibulei. Dupa cea de-adoua inaltare a ocluziei (aparitia M I permanenti) over-bite-ul realizat de frontali blocheaza miscarile depropulsie ale mandibului. Toate componentelesistemului stomato-gnat incep sa se adapteze la noile

dimensiuni si reliefuri ale arcadelor dentare si la oalimentatie heterogena care necesita contractiimusculare mai ample si mai energice.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


43/58

F ORTE SI PRESIUNI MASTICATORII Adultul prezinta un sistemautomatizat de masticatie:

A. Tipul tocator la carepredomina miscarile de coborare-ridicare ale mandibuleiB. Tipul frecator (diductor) lacare predomina miscarile delateralitateC. Tipul propulsor la carepredomina miscarile de propulsie-retropulsieD. Tipul mixt cel mai desintalnit, unde apar toate tipurilede miscari

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


44/58


Miscarile efectuate princontractia muschilormobilizatori aimandibulei sunt

complexe. Aceste miscarise fac in vedereaprehensiunii, taierii sausfasierii alimentelor, in

scopul zdrobirii sitriturarii lor.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


45/58

. FAZELE MASTICATIEI

Fazele mecanice ale masticatiei sunt:incizia alimentelorsfaramarea

triturarea Aceste etape sunt precedate de acte motoriiajutatoare:echilibrarea capului si

prehensiunea alimentelor

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


46/58

E CHILIBRAREA CAPULUI

Echilibrarea capului reprezinta prima

miscare controlata si continua, pregatitoare amasticatiei. Muschii flexori ai capului secontracta iar in corelatie cu extensorii mentincapul in pozitia optima

Dr .H

ur

j ui L

or e d an

a


47/58

P REHENSIUNEA ALIMENTELOR

Prehensiunea alimentelor se realizeaza in doi timpiprin:coborarea mandibulei cu deschiderea voluntara agurii, prin contractia controlata de catre SNC a m.

suprahioidieni, m.subhioidieni si pterigoidieni externi(favorizata la om de forta gravitationala.) (condilulmandibular face o miscare de translatie inainte si in

jos)

propulsia mandibulei contractia bilaterala sisimetrica a muschilor pterigoidieni ext si fas ant aletemp, asociata cu relaxarea controlata a muschilorretropulsori

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


48/58

S ECTIONAREA ALIMENTELOR ( INCIZIA )

Alimentele sunt sectionate de dintii frontali. Are loccontractia puternica a fascicolului mijlociu al temp, am maseteri si a pteri-goidienilor int rezultandinchiderea gurii in mod lent, continuu si puternic.

Miscarea de incizie este unica. In timpul inciziei,incisivii inf aluneca pe fata palatinala a celor sup.Incizia solicita incisivii la basculare in jurul punctului

de rotatie, miscare careia i se opune rezistenta osuluialveolar, m buzelor si limbii.

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


49/58

In timpul miscarii de ridicare mandibulei,contractia muschilor ridicatori este de tip izotonic. Cand ridicarea mandibulei este oprita deobstacolul alimentar, contractia devine izometrica,realizeaza o tensiune musculara crescuta,suficienta pentru a invinge rezistenta alimentului

Dr .H

ur j ui L or e d

an

a


50/58

ZDROBIREA SI TRITURAREA ALIMENTELOR

Premolarii servesc la zdrobirea alimentelor. Eiprezinta cuspizi ascutiti, care le faciliteazapatrunderea in interiorul alimentelor, pentru a lefragmenta in particole relativ mari

Molarii, prin suprafata ocluzala mare, au rolimportant in faramitarea in continuare a alimentelor,in triturarea lor, in special, prin miscari delate'ralitate care se succed spre dreapta sau spre

stanga

Dr .H

ur j ui

L or e d an

a


51/58

Dr .H

ur j ui

L or e d an

a


52/58

FORTE MASTICATORII

Forta de contractie a muschilor masticatori este infunctie de gradul de dezvoltare al muschilor caredepinde de:

- rasa;- tip regional: la eschimosi, care se hranesc cualimente crude, la nivelul molarilor forteledezvoltate sunt de trei ori mai mari decat lasubiectii ce folosesc o alimentatie preparata;

- varsta;- sex;- modul de pregatire al alimentelor

Dr .H

ur j ui

L or e d an

a


53/58

Contractiamuschilor maseteri

poate fi de tipizotonic sau de tipizometric. In contractia izotonica se pun incontact static supr triturante aledintilor antagonisti. Se realiz princontractia m. ridicatori ai mandibuleisi relaxarea m. coboratori.Contractia izometrica se

realizeaza dupa 'prinderea'alimentelor intre supr ocluzale sidureaza pana cand tens dezvoltata inminvinge rezistenta (duritatea)alimentelor.

Dr .H

ur j ui

L or e d an

a


54/58


Dr .H

ur j ui

L or e d an

a


55/58


Forta de presiune verticala ce se exercita intimpul masticatiei este transformata datoritastructurii parodontale in forta de tractiune si

transmisa asupra tesutului osos unde se vor produce fenomene adaptativ-constructive.

Muschii mobilizatori ai mandibulei pot

dezvolta in timpul masticatiei forte foarte mari

Dr .H

ur j ui

L or e d an

a


56/58


Presiunile verticale suportate de dinti:incisivi:32 kgCanini:35 kg

premolar II: 44 kgmolar I:45-70 kgmolar III: 64 kg.

Dr .H

ur j ui

L or e d an

a

ROLUL FUNCTIONAL AL MASTICATIEI


57/58


Concomitent cu faramitarea alimentelor are locamestecarea lor cu saliva si formarea boluluialimentar, pregatit pentru deglutitie.

Miscarile masticatorii reprezinta si un stimulmecanic ce favorizeaza evacuarea salivei din glandele salivare

Dr .H

ur j ui

L or e d an

a



58/58

Insalivarea alimentelor permite dizolvareaconstituentilor alimentari si stimulareareceptorilor gustativi cu urmatoarele consecinte:

- realizarea senzatiei gustative; - aprecierea calitatii alimentelor; - stimularea secretiei salivare; - stimularea secretiei gastrice, pancreatice, prin declansarea reflexelor neconditionate.

Triturarea corespunzatoare a alimentelorasigura o digestie optima .

Dr .H

ur j ui L

or e d an

a

biomecanica stucturilor dento-alveolare lp ctd 2014-2015 (1)

Documents