traumatismele dento-parodontale
TRANSCRIPT
8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale
http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 1/10
TRAUMATISMELE
DENTO.PARODONTALE
Leziunile
dento-parodontale
sunt
printre
cele
mai
frecvente dintre traumatismele orale,
irnplicdnd multe
lesuturi
gi
structuri anatomice.
Etiologie
Principalele cauze
ale
traumatismelor dento-parodontale
sunt accidentele
de circulaiie,
accidentele sportive. agresiunile, cdderile
accidentale, iatrogenii.
La
pacienfii
epileptici
pot
apare
frecvent traumatisme
dento-parodontale
prin
cdderile
produse
in timpul
crizelor comiliale.
Traumatismele dento-parodontale
sunt
mai
frecvente
la
copii
gi
tineri,
iar
dinlii
cei mai
afectali sunt
cei
din
grupul
frontal
superior.
Clasificare
Fracturi
coronare:
o
Fisura
smallului;
o
Fractura coroanei
(smal{-dentind)
frrI
afectare
pulpar6;
o
Fractura coroanei
(smal1-dentind)
cu afectare
pulpar6;
Fractura corono-radiculard
Fractura
radiculara
Contuzia dentard
Subluxalia
Luxafia extruzivd
Luxatia lateralS
Luxa ia
intruzivd
Avulsia
EXAMINAREA
$I
DIAGNOSTICUL
LEZIUNILOR DENTO-PARODONTALE
Este
foarte
important
ca examinarea
sd se
facd
rapid
gi
eficient
pentru
a decela natura
traumatismului
dento-parodontal.
Istoricul
bolii
Se
oblin informalii
legate
in primul
rdnd
de
momentul
producerii leziunilor,
apoi
unde
gi
cum.
Se
inregistreazd
ora
gi
data
producerii
accidentului
precum
gi
a
tratamentelor
efectuate,
deoarece acestea influenleazd
prognosticul.
Dacd
pacientul
gi-a
pierdut congtierrJa
este
recomandabil
ca
acesta sd
fie trimis
pentru
un examen
neurologic
inaintea
tratamentului
dento-parodontal.
Dacd
un
pacient
sau
un
apa(indtor
raporteazd un
traumatism
dento-parodontal.
se
intrebd dacd exista
dinfi avulsionafi
gi
este
rugat sd-i depoziteze
ori
in lapte,
apb
cu
sare,
ser
fiziologic
sau
chiar
in
salivd
(ganful
vestibular).
De
asemenea"
se consemneaz1.
dac1
funcfiile
precum
masticafia.
vorbirea
gi
deglutilia
sunt alterate.
8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale
http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 2/10
Examenul
clinic
Examenul
endooral include
inspeclia.
palparea
gi
testele
devitalitate.
in
primul
rdnd.
se
inspecteazd prezenta
de leziuni ale
mucoasei
orale
gi
gradul
de
sdngerare.
Dacd
existd
sdngerare. se
toaleteazd zona respectivd
pentru
a
permite
examinarea
tesuturilor.
Apoi
se
inregistreaza dinlii
cu leziuni traumatice
gi
cu
decolorlri.
La
palpare.
se
deceleaza
mobilitatea
dinfilor
insotrita
sau
nu
de durere. Mobilitatea
reprezintd un indicator imponant
in
aprecierea
unei
luxalii
dentare.
De asemenea,
se apeleazd,la testele
de
vitalitate
ale
pulpei
dentare. Testul
de
vitalitate
are
valoare
diagnosticd
doar dupd
4-6 luni
de la traumatism.
De
aceea. in
special la
pacienlii
foarte
tineri,
se recomandd
o atitudine
de
temporizare
le_eati
de tratamentul endodontic.
La examenul exooral
plagile
exoorale sunt inspectate
cu
multd atenlie.
Se
examineazd
relieful
gi
contururile
osoase
ale mandibulei.
maxilarului
gi
oaselor zigomatice.
Se
palpeaza
condilii
mandibulari.
static
gi
dinamic.
mai
ales
la
pacienlii
care au
suferit traumatisme
prin
cldere.
Examenul
radiologic
Examinarea
radiologicd
este esenliald
pentru
a detecta
gi
confinna
o
fracturd
sau
o
modificare
de
pozilie
a
dinlilor.
precum
gi
leziuni
traumatice
asociate
ale
oaselor
maxilare.
Radio-erafiile
sunt edificatoare
in fracturile
radiculare,
subluxalii.
luxaliile
extruzive
gi
intruzive. precum
gi
in fracturile
osoase.
Gradul
h-rxdrii
nu
poate
fi determinat
in
exclusivitate
pe
baza
unei
radiografii.
De
asemenea,
pot
exista
fragmente dentare
sau
chiar
corpi
strdini
la
nivelul
structurilor
moi
ce
pot
fi
decelali
prin
examen radiologic.
Indicalia
de tratament
endodontic
este datd
de
gradul
de
maturare
al rbddcinii.
lucru
care
este
detectabil
numai
prin
examen radiologic.
La
examinarea
pacienlilor
incongtienfi,
cu
din{i
avulsionali.
este
recomandabil
sd
se
faca
radiografii
ale
toracelui
gi
abdomenului
in
vederea
depistdrii
dinlilor
aspirali
sau in,ahi1i1i.
Lrc:a{ie
exfi'u:it,d
fracttrrd
radictil
ard ori:ontal
d
8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale
http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 3/10
LEZIUNILE
DINTILOR
TEMPORARI
Leziunile
dinlilor
temporari
au
particularitdlile
lor
specifice. Fiind intdlnite
la copii.
acest
lucru
limiteazd
oarecum
mijloacele
terapeutice,
dar
in
schimb,
tot la
acest
grup
de
pacienli
se
observ[
recuperdri spontane
dupd traumatism.
Leziunile
dinlilor
la
copiii sub
6 ani
sunt deseori
tratate
superficial
in
ideea
ci
dinlii
temporari
au o
via{6
limitatd
gi
vor
fi
inlocuili
de
dinli
permanenfi. Dar
este
foarte importantd
problema
consecinfelor
posibile pentru dentafia
permanentd, respectiv
afectiri
ireversibile
ale
acesteia.
Leziunile din{ilor
temporari
pot
influenla
nefavorabil
dentafia
permanentd
astfel
incdt,
mai tArziu. dupd cAliva ani,
pot
fi necesare
tratamente ortodontice
sau
protetice
de corectare.
Este
deci
importantd
informarea
pirinlilor
asupra
prognosticului
incert
pe
termen
lun-e
in
astfel de
leziuni.
Fracturile
coroanelor sau
ricidcinilor
dinlilor
temporari
sunt extrem de rare. de obicei
sunt
intdlnite luxalii
sau avulsii,
datoriti
rizalizei fiziologice,
acliunea
de
pArghie
a coroanei
fala
de
rdddcind
fiind
prea
slaba
pentru
a se
produce
o
fracturi.
Luxaliile dinlilor
temporari sunt
destul
de
frecvente
gi
pot
fi
intAlnite
intr-o
mare
varietate
de
forme:
extruzivd"
laterald
gi
intruziva. Subluxalia
dinlilor
temporari
este
de
asemenea
frecvent5. dinlii av6nd
doar
o
mobilitate redus6.
TRATAMENT
Aplicarea mijloacelor
de
imobilizare
este ingreunatd
de forma scutld
fi
conici
a
dintelui
temporar.
Indiferent
de
metoda
de
tratament
aleasS.
cel mai important Iucru este
sd
se
ueeze
posibilitatea
afect[rii
cdt mai
reduse
a dintelui
permanent.
in
caz de
fracturd
la
dinlii
temporari,
tratamentul
de
elec(ie este
extraclia.
O
fractura
radiculard
a dintelui
temporar
este
intotdeauna
o
indicalie
categoricd de
extracfie.
Fragmentele
radiculare apicale
nu
se extrag
deoarece
din asemenea
incercdri
pot
rezulta
leziuni iatrogene ale
dinlilor
permanenli.
Astfel,
acestea
pot
fi
lasate in
alveold
avertizdnd
insE
parinlii.
in
cazuri
rare, la
dinlii
la care existd rdddcina deja
format6. foramenul apical
este
mic
$i
resorblia
ridicinii
nu
a
inceput incd,
se
poate
incerca un
tratament
endodontic.
in
cazurile
de
luxalii cu
intruzie
se
recomandi
expectativa.
deoarece
ulterior.
in
urmdtoarele
luni, se
produce
eruplia
spontani
a dinlilor
incriminali.
Cdnd
apar
complicalii septice este
indicatd antibioterapia.
Dacd
leziunile implicd
mai mulli
dinli cu
leziuni
osoase
corespunzitoare.
riscul de
afectare a
mugurilor
ciinlilor
permanenli
este
mai
mare.
ln
acest caz se irrdicd repozilionarea
dinlilor urmatd
de
imobilizare
cu
ajutorul
unei
gutiere
din
acrilat.
Nu
se
face replantare
in
caz
de
avulsie
a
unui dinte
temporar.
Oricare ar
fi
tipul de accident
al dintelui
temporar
gi
oricare
ar
fi metoda
de
tratament
aleasd
intotdeauna
exist[
posibilitatea
de
lezare
a
dintelui
permanent
gi pbrinfii
trebuie
avertiza\i
asupra
acestei
posibilitali
gi
asupra
eventualelor
consecinfe.
8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale
http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 4/10
Leziuni
ale dinfilor
permanen(i
succesori
Leziunile traumatice
la
nivelul
mugurilor dinlilor
permanenti
succesori
pot
viitoarea
1or
dezvoltare
gi
maturare. lSsdndu-l
pe
copil
cu o
diformitate
permanentd.
ce
pot
sd
apard sunt dupd cum
urmeazS:
.
Coloralii
albe sau brune a
dinlilor
permanen{i
cu
sau
frrb
defecte
hipoplazice:
.
Dilacerdri coronare
-
determind
tulburiri
de
eruplie:
.
Dilacerari radiculare
-
determind tulburari
de eruplie;
.
Odontoarne:
.
Duplicarearadacinii;
.
Egec total sau
pa(ial
in
formarea
radacinii;
.
Egec
total
in
dezvoltarea
dintelui.
LEZIUNTLE
DINTILOR PERMANENTI
xra
tf;
&s
corono-radic
influenla
Leziunile
de small
FRACTURILE
CORONARE
Au
fost dilerenliate multe
tipuri
de fracturi
coronare,
cu o mare
varietate
de combirralii
ale srnallului. dentinei,
pulpei
gi
cementului, respectiv:
o
fisuri;
o
fracturi
coronare
{Erd
afectarea
camerei
pulparel
o
fracturi
coronare
cu afectarea
camerei
pulpare.
Fractttri
coronare, ulare
Si
radiculare
FISURILE SMALTULIJI
Fisurile
sunt
fracturi
incomplete ale smaltului
frrd
o
pierdere
de
lesut
dentar. Asemenea
fisuri
sunt
foarte
des
trecute
cu
vederea. Ele
pot
avea
loc
gi
fbrd
a exista
leziuni
faciale
fiind
cauzate
de
lovituri directe
pe
incisivii
superiori
vestibularizali
gi
sunt
frecvent
asociate cu
luxalii. Aceste
fisuri
pot
fi
depistate
u$or cu o razd de lumind
paraleld
cu
axul longitudinal
al
dinlilor.
Fisurile
ca atare
nu
necesitd
tratament. dar necesit[
testarea
vitalitatii
pulpare.
8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale
http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 5/10
FRACTURILE
CORONARE NECOMPLICATE
(frri
afectarea
camerei
pulpare)
Afecteazd,
smallul sau
srnalpl
gi
dentina,
dar
{bri deschiderea
camerei
pulpare.
O
fracturd
a
smaltului are loc aproape exclusiv la un,shiul mezial
sau
distal
al
incisivului.
Prin palparea suprafelei de fracturd cu
o
sondd
se
poate
stabili daci joncliunea
srnall-
dentind
a fost dep[git6.
Fracturile de
small se
pot trata
prin
rotunjirea marginilor
asculite
urmatd
de
aplicarea
unei
solufii
fluorurate pe
suprafala
de
fracturi. La
intervale
regulate
de
timp
va
trebui
testatd
vitalitatea
pul-pari.
Examinarea intraorald
este necesar
sd fie
completatl
cu
teste de
vitalitate
gi
examene
radio-grafice.
Tratamentul de
eleclie
in fracturile
coronare
fErd
afectarea
camerei
pulpare
constd
in
proteclia
dentinei
gi
pulpei
de
factori
termici,
mecanici
gi
microbieni.
Aplicarea
Ca(OH)2
pe
canaliculele
dentinare
tliate.
are efect
favorabil
pentru
pulpa gi
asigurd
proteclia
acesteia.
Deoarece
aceastd
proteclie
nu
este
suficient
de
rezistenti
mecanic.
stratul de dentina trebuie
protejat printr-un strat gros
de
ciment
gi
printr-o
coroand
temporari
din
acriiat.
Dupa
aproximativ 6
sapt[rndni. cAnd deja
pe
tavarrul
camerei
pulpare
s-a depus dentind secundari
se
poate
face
gi
restaurarea finald cu materiale compozite.
Prognosticul
fracturilor
coronare
necomplicate
este
foarte
bun.
FRACTURILE
CORONARE
COMPLICATE
(cu
afectarea camerei
pulpare)
La
examinarea
endoorald,
dentina
gi
pulpa
sunt
foarte
sensibile
la
atingere. Se
poate
obsen,a o hemoragie
capilari
din
pulpa
coronari.
Tratamentul
pacienlilor
tineri
trebuie astfel
conceput
incAt
sE
asigure
condilii optime
pentru
dezvoltarea
r[ddcinii.
Pulpotomia
(amputaiia
vital6)
este
tratamentul
de
elecfie.
Dupa
6
siptamdni
radiografia
aratd formarea
unui strat
de dentini
deasupra
pulpei
restante.
Fracttu'd
coronard
cu afectarea
canterei
pulpare
Amputalia
vitalS
se
consider[
reugiti
dacd
nu
apar
dureri
qi
se continud
formarea
rddacinii. Egecurile
sunt
prezenteinT-28Vo
din
cazuri
(Andersen.
1992).
DupI inchiderea
apexului
amputatia
coronard
trebuie
urmatd
de un
tratament
endodontic
adecvat,
astfel existd un
mare
risc de obliterare
gi
calcifiere
a
pulpei.
care
va
inqreuna
orice terapie ulterioar6.
8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale
http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 6/10
La
pacienlii
la
care
apexul
radicular
s-a
inchis
se
indicd
extirparea
vitalS cu
obturalie
radiculard corect6.
FRACTU RIL
E
RAD
IC
ULA RE
LA
DENTATIA
PER]\4ANENTA
Fracturile radiculare
sunt
mult mai
frecvente la dentalia
pennanentd
dec6t la cea
temporarS. Lungimea coroanei
clinice
gi
rezistenla osului alveolar
sunt
factori
favorizanli.
Fracturile combinate,
de
coroand
gi
rid5cind
sunt
rare:
fracturile radiculare
sunt
asociate
frecvent
cu
fracturi
ale versantului
vestibular
al
procesului
alveolar.
Fracturile
radiculare
pot
fi
clasificate
in
fracturi
verticale, in care caz
nu
se
mai
pune
problema
consen'drii
dintelui
gi
fracturi
orizontale, care la
rAndul
lor
pot
fi cervicale.
apicale
9i
cele
din
treimea medie
a
riddcinii.
Fracturile
de coroand cu
linia de
fracturl
trecAnd
prin
cementul intraalveolar
sunt
considerate
fracturi
cervicale
sau
fracturi
inalte
ale
rdddcinii.
Fracturiie
apicaie sunt
rare. iar
cele
care
apar, intereseazi
de
obicei
dinlii frontali
ai
mandibulei.
care au
apexurile rnai fragile.
TRATAMENTUL FRACTURILOR
RADICULARE
Tratamentul fracturilor orizontale
radiculare
este
in
principiu
acelagi
pentru
toate
cazurile
gi
seamdnd cu cel
al fracturilor
membrelor, adicd
implici reducerea,
fixarea
gi
irnobi
I
izarea
elementelor
fracturate.
Numai atunci
cdnd
o fracturd
radiculard
coronari
comunici cu
gan{ul
gingival.
consolidarea
este
imposibila
gi
deci
coroana
va
trebui inlSturatd.
Imobilizarea va
fi
realizatd
printr-o
atela
rigida timp
de 8
s[ptdmdni,
S-a demonstrat
cd
orice tip
de atel6 este
potrivit
dacd
este
suficient de
rigidi
gi
rdmAne in locul respectiv
suficient de
mult
timp.
Este
de
dorit
sd se
exercite
gi
o
presiune
intruzivd
(spre
interior)
asupra
dintelui sau dinlilor fracturali.
Vitalitatea
este
testat[ la intervale regulate si
consolidarea se urmdregte
radiologie.
Andreasen
(1992)
a
comunicat o incidenlS
de 55%o
a
necrozei
pulpare.
Supravieluirea
pulpei
depinde
de
posibilitatea
de
decompresie
gi
restaurare
a circulaliei.
Cea
mai
bunb
qansd
pentru
un succes de durati
poate
fi
anticipat6 in
general
la
fracturile din treimea apicalS
sau cea
medie.
Dacd linia
de
fracturd este localizatd
aproape
de colet
se
poate pune problema
inl5turarii
fragmentului coronar
(aga
cum
se
face
in
cazul
fracturilor
radiculare complicate
cu
comunicare
in
ganlul
gingival)
cu tratament
endodontic ulterior.
Cu
exceplia
complicagiilor
septice,
resorblia
radiculard
apare doar
in
cazuri
excep ionalc.
Agadar,
testele de
vitalitate
gi
examenul radiologic
joaca
un rol
important
in
determinarea
prognosticului
fracturilor
radiculare. Dacd
nu
existd
simptorne. daci
dintele
aratd un vag rdspuns
la
probele
de
vitalitate
gi
dacd
existd
dovezi radiologice ale consolidarii
nu este necesard
altd
terapie.
8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale
http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 7/10
CONTUZIA
in cazul contuziei
existb o
ugoard
lezare
a ligamentului
parodontal.
Dintele
nu
prezinti
mobilitate. dar
este dureros la
percu{ie
ca uilnare
a
hemoragiei
9i
a edemului
din spaliul
periodontal.
Dintele prezinti o
reaclie
pozitivd
la testele electrice
de
vitalitate
qi
cdteodati extruzie
ugoard.
Radiografi
a este
necaracteristici.
LUXATIILE
Luxaliile
sunt clasificate in:
subluxalie,
luxa ie
intruzivd,
extruzivd
gi
lateralS.
Acestea
sunt
provocate
de
impactul
cu un obiect dur. Luxalia dinlilor
permanenli
este
frecvent
asociati
cu fisuri,
fi'acturi
coronare fiafi,
afectarea
carnerei
pulpar
sau
fracturi
radiculare.
DL4GNOSTIC
Subluxayia
presupune
cel mult
o ugoard
extruzie.
Adeseori
se
observ[
hemoragie
in
ganpl gingival.
dintele
prezentand
ugoard
rnobilitate
gi
durere la
percufie.
Sensibilitatea
este
intactd
qi
radiografi a
arald
un spafiu
periodontal
lirgit.
Luxayia
intru:ivd
este
caracteristic[
prin
deplasarea
dintelui in
procesul
alveolar.
Aceasta apare
rar la dinlii
permanenli.
Mobilitatea nu
este
de obicei
crescutd, iar dintele
prezintl
o reac{ie negativd la
testarea
vitalitatrii.
Intruzia
dinlilor superiori
cu ridicini
lungi
poate
duce
la
fracturarea
podelei
nazale
gi
chiar
a
podelei
sinusului
maxilar
determindnd epistaxis.
Radiografia dentard nu arati
de
obicei
spatiul
periodontal, deoarece
dintele
se
afl6
in
infrapozilie.
ln
luxalia
extruzivd dintele
pdrdsegte
pa(ial
alveola
9i
este
mobil.
Perculia
sau
palparea este
ugor
dureroasd,
iar reaclia
la
testele
de vitalitate este
negativS.
Radiografia aratd un spaliu
periodontal largit
in funclie
de
gradul
de extruzie.
Lwcalia
laterald
implicd de obicei
deplasare
spre
oral.
Mobilitatea
este crescutA
$i
existd un anumit
grad
de
extruzie.
Peretele
vestibular
al
procesului
alveolar
este adesea
fracturat
gi
pot
fi
prezente
leziuni
ale
mucoasei.
Vitalitatea
este
absentl
qi
ocluzia
este
modificatd.
LwaSii
extra:ive
8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale
http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 8/10
TMTAMENT
Contuzia
nu
necesit[
tratament.
Testele
de
vitalitate
suficiente. Dintele trebuie
protejat
in
timpul
mastica(iei.
qi
avertizarea
pacientului
sunt
Sublwca1ia
Nu
se indicd tratament dacd existd
numai
o
mobilitate
ugoar6
gi
sdngerare
foarte
slabd
din
qan{ul
gingival.
Luxalia
intruzitd
Ca
gi
la
intruzia
dinlilortemporari
se
poate
adopta o
atitudine de expectativd.
Odati
ce
gradul
de intruziune
a fost
stabilit
cu
precizie, prognosticul
va
fi discutat
cu
pacientul.
Vitalitatea
este de
obicei
pierduti;
este
posibil
ca
dintele
sd devind anchilozat ca urrnare
a
caicifierii
ligamentului
periodontai
sau
a resorbliei
progresive
a
riciScinii.
Afectarea
osului
alveolar
gi
resorblia
rdddcinii
pot evolua at6t de
rapid
incdt
sd
rezulte
pungi
adAnci care
sd
duc[
la
pierderea
dinfilor
adiacenli.
In
asemenea
cazuri
este
necesarb
extracfia
dinlilor
intruzafi
Luxaliile
(laterale
Ei
extruzive)
Se
reduc
manual
sub
anestezie local6, dar cu
destulS
dificultate datoriti
sdngelui care
s-
a
acumulat
irrtre
dinte
gi
alveol6. Dacd
este
posibil,
se
face o
verificare
radiologicd
a
poziliei
dinlilor,
dupd
care
se
poate
practica
imobilizarea.
Lezarea
osului alveolar,
care
insolegte
frecvent luxafia,
poate
induce rezorblie
osoasd
interdentar
gi
marginal
pe
timpul vindecdrii,
ceea
ce poate duce
la compromiterea
stabilitdlii
gi
viabilitilii
dintelui
taumatizat
Prin
urmare,
imobilizarea
iniliala
a dinlilor
luxati
trebuie
menlinuta 3
sdptdmani
gi
in
acelagi
timp
trebuie
verificat radiografic statusul
osului
alveolar
adiacent
gi
comparat cu radiografia initrial[
posttraumatism.
Astfel,
dacd dupd
3
s6pt[mdni
nu
este
prezenld
rezorblia
osoas6,
atela
poate
fi
indepdrtatd.
Dacd
rezorblia este vizibild radiografic
la
3 sdptdmAni
posttraumatism,
imobilizarea
trebuie
mentinud
inc1 3-4
siptimAni
(Andreasen
gi
And'easen,1994).
AVULSIILE
Avulsiile
reprezint6
separarea total6 a
dintelui
de
alveola sa.
Vindecarea
parodontriului
prin
rezorblie
gi
anchilozi
este o
secheld
frecventd
intAlnitd
in
cazul replantdrilor
dinlilor
avulsionafi
(exaniculali).
Riscul de aparilie
a anchilozei
devine
mai
mare
cu
cAt
timpul
extraalveolar cre$te.
Din aceast5 cauz6, sunt
preferate
tehnicile de
imobilizare
care
menlin
dintele
in
pozilia anatomicd
doritd, dar
permit gi
cAteva
grade
de
mobil itate
fi ziolo_eic5.
Imobilizarea
non-rigidd
se
presupune
cd
reduce
riscul
de aparilie a
anchilozei
(Andersson
gi
colab..
1985;
Krrsterson
Si
Andt"easen,l983).
8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale
http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 9/10
Dacd
nu
este
posibil[
replantarea
imediatd,
se
recomandd menlinerea
dintelui
avulsionat
in
ser
fiziologic,
lapte
proaspit
rece
sau
in
salivd
(in
gantul vestibular
al
pacientului).
Durata optimE
de imobilizare
dupl
replantare
este
de
7-14
zile. Se
apeleazd
la pericade
mai
lungi
de
timp
numai
daci
dinlii
implicali
prezintd
mobilitate
accentuatd la
sfArqitul
perioadei
optirne de imobilizare.
Avulsie
I I
.
fractura
radicularl
21
extraclie
2
1.
replantare
I
I
gi
irnobilizare
Imobilizarea
se
poate
face cu:
.
bule
de
ragind compozitd
gi
arcuri
moi
ortodontice:
r
atele
acrilice mobilizabile;
o
atele metalice;
o
brackets-uri ortodontice
gi arcuri.
Se
recomandd
apoi
pacientului
sd consume
o
alimentatie moale,
control la 48
de
ore.
tratament
antibiotic,
antiinflamator
gi
antialgic.
in tratamentul
de
replantare
a
dinlilor
avulsionafi
se
fine
seama
de
perioada
de
timp
extraorali.
acest
fapt influenlAnd
dramatic
prognosticul.
Astfel.
la
90o/o dintre
dinfii
replantali pdnd
in
30 de minute de la
producerea
traumatismului
nu
vor
dezvolta rezorblie
radiculard
intr-un
interval de 1-13
ani
(Andt"easen
si
Hjorting-Hansen).
Dintrii
replantali
pind
in l5
minute
au avut un
prognostic
favorabil
pe
termen
lung
gi,
mai mult decAt
at6t. majoritatea
dinlilor
lErd
rezorblie
sunt cei replantafi
intre
5
gi
l0 minute
de
la
traumatism
(Andersson
Si
Bodin).
Dinfii
replantali
dupi
60 de
minute de
la traumatisrn
pot
prezenta
anchilozd
gi
apoi
rezorblie
intre 3
-
7
ani
la
pacientrii
tineri.
pe
cAtd
vreme un dinte
replantat
la pacienlii rnai
in
vdrsti
pot
rdmine
funclionali
pe
o perioadi
de
timp
considerabil
mai mare
(Andersson,
Bodin
Si
Sorensen).
Tratamentul endodontic
la
dinlii
avulsionali
se
face
cAnd
apexul
acestora este
complet
fonnat
gi
inchis.
indiferent de
timpul
extraoral.
De
asemenea.
se
indica tratament endodontic
la dinlii
cu
apex deschis
dar cu
timp
extraoral lung.
in
aceste cazuri.
este
de
preferat
ca
tratamentul endodontic sd se
efectueze
la
s{brgitul
perioadei
de
imobilizare.
inainte de
suprimarea
atelelor.
Avulsie
I 1. fractura
radicularl
21
8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale
http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 10/10
int|trzierca
tratamentului
endodontic
se indic[
la
pacienlii tineri
la
care
dinlii
ptezintd
apexul
deschis,
iar timpul
extraoral
a
fost
scurt.
Existl
c
situatie
?n
care
tratamentul enCcdontic
se
efectueazi inainte
de
replantare
9i
anume
atunci
cdnd
timpul
extraoral
este
prelungit
mult,
dintii
nu
au
fost
men{inufi
intr-un
mediu
lichid
propice
gi
prezintd apexurile
inchise.
Tratamentui
implicd
in
aceste
cazuri
indepdrtarea
lesutului
parodontal
in
intregime
gi
imersarea
dintelui
intr-o
solulie
fluoridi
inaintea
replantirii.
10