traumatismele dento-parodontale

10
TRAUMATISMELE DENTO.PARODONTALE Leziunile dento-parodontale sunt printre cele mai frecvente dintre traumatismele orale, irnplicdnd multe lesuturi gi structuri anatomice. Etiologie cauze ale sunt accidentele de circulaiie, accidentele sportive. agresiunile, cdderile accidentale, iatrogenii. La pacienfii epileptici pot apare frecvent traumatisme dento-parodontale prin cdderile produse in timpul crizelor comiliale. Traumatismele dento-parodontale sunt mai frecvente la copii gi tineri, iar dinlii cei mai afectali sunt cei din grupul frontal superior. Clasificare Fracturi coronare: o Fisura smallului; o Fractura coroanei (smal{-dentind) frrI afectare pulpar6; o Fractura coroanei (smal1-dentind) cu afectare pulpar6; Fractura corono-radiculard Fractura radiculara Contuzia dentard Subluxalia Luxafia extruzivd Luxatia lateralS Luxa ia intruzivd Avulsia EXAMINAREA $I DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR DENTO-PARODONTALE Este foarte important ca examinarea sd se facd rapid gi eficient pentru a decela natura traumatismului dento-parodontal. Istoricul bolii Se oblin informalii legate in primul rdnd de momentul producerii leziunilor, apoi unde gi cum. Se inregistreazd ora gi data producerii accidentului precum gi a tratamentelor efectuate, deoarece acestea influenleazd prognosticul. Dacd pacientul gi-a pierdut congtierrJa este recomandabil ca acesta sd fie trimis pentru un examen neurologic inaintea tratamentului dento-parodontal. Dacd un pacient sau un apa(indtor raporteazd un traumatism dento-parodontal. se intrebd dacd exista dinfi avulsionafi gi este rugat sd-i depoziteze ori in lapte, apb cu sare, ser fiziologic sau chiar in salivd (ganful vestibular). De asemenea" se consemneaz1. dac1 funcfiile precum masticafia. vorbirea gi deglutilia sunt alterate.

Upload: octavian-iancu

Post on 02-Jun-2018

235 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale

http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 1/10

TRAUMATISMELE

DENTO.PARODONTALE

Leziunile

dento-parodontale

sunt

printre

cele

mai

frecvente dintre traumatismele orale,

irnplicdnd multe

lesuturi

gi

structuri anatomice.

Etiologie

Principalele cauze

ale

traumatismelor dento-parodontale

sunt accidentele

de circulaiie,

accidentele sportive. agresiunile, cdderile

accidentale, iatrogenii.

La

pacienfii

epileptici

pot

apare

frecvent traumatisme

dento-parodontale

prin

cdderile

produse

in timpul

crizelor comiliale.

Traumatismele dento-parodontale

sunt

mai

frecvente

la

copii

gi

tineri,

iar

dinlii

cei mai

afectali sunt

cei

din

grupul

frontal

superior.

Clasificare

Fracturi

coronare:

o

Fisura

smallului;

o

Fractura coroanei

(smal{-dentind)

frrI

afectare

pulpar6;

o

Fractura coroanei

(smal1-dentind)

cu afectare

pulpar6;

Fractura corono-radiculard

Fractura

radiculara

Contuzia dentard

Subluxalia

Luxafia extruzivd

Luxatia lateralS

Luxa ia

intruzivd

Avulsia

EXAMINAREA

$I

DIAGNOSTICUL

LEZIUNILOR DENTO-PARODONTALE

Este

foarte

important

ca examinarea

sd se

facd

rapid

gi

eficient

pentru

a decela natura

traumatismului

dento-parodontal.

Istoricul

bolii

Se

oblin informalii

legate

in primul

rdnd

de

momentul

producerii leziunilor,

apoi

unde

gi

cum.

Se

inregistreazd

ora

gi

data

producerii

accidentului

precum

gi

a

tratamentelor

efectuate,

deoarece acestea influenleazd

prognosticul.

Dacd

pacientul

gi-a

pierdut congtierrJa

este

recomandabil

ca

acesta sd

fie trimis

pentru

un examen

neurologic

inaintea

tratamentului

dento-parodontal.

Dacd

un

pacient

sau

un

apa(indtor

raporteazd un

traumatism

dento-parodontal.

se

intrebd dacd exista

dinfi avulsionafi

gi

este

rugat sd-i depoziteze

ori

in lapte,

apb

cu

sare,

ser

fiziologic

sau

chiar

in

salivd

(ganful

vestibular).

De

asemenea"

se consemneaz1.

dac1

funcfiile

precum

masticafia.

vorbirea

gi

deglutilia

sunt alterate.

8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale

http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 2/10

Examenul

clinic

Examenul

endooral include

inspeclia.

palparea

gi

testele

devitalitate.

in

primul

rdnd.

se

inspecteazd prezenta

de leziuni ale

mucoasei

orale

gi

gradul

de

sdngerare.

Dacd

existd

sdngerare. se

toaleteazd zona respectivd

pentru

a

permite

examinarea

tesuturilor.

Apoi

se

inregistreaza dinlii

cu leziuni traumatice

gi

cu

decolorlri.

La

palpare.

se

deceleaza

mobilitatea

dinfilor

insotrita

sau

nu

de durere. Mobilitatea

reprezintd un indicator imponant

in

aprecierea

unei

luxalii

dentare.

De asemenea,

se apeleazd,la testele

de

vitalitate

ale

pulpei

dentare. Testul

de

vitalitate

are

valoare

diagnosticd

doar dupd

4-6 luni

de la traumatism.

De

aceea. in

special la

pacienlii

foarte

tineri,

se recomandd

o atitudine

de

temporizare

le_eati

de tratamentul endodontic.

La examenul exooral

plagile

exoorale sunt inspectate

cu

multd atenlie.

Se

examineazd

relieful

gi

contururile

osoase

ale mandibulei.

maxilarului

gi

oaselor zigomatice.

Se

palpeaza

condilii

mandibulari.

static

gi

dinamic.

mai

ales

la

pacienlii

care au

suferit traumatisme

prin

cldere.

Examenul

radiologic

Examinarea

radiologicd

este esenliald

pentru

a detecta

gi

confinna

o

fracturd

sau

o

modificare

de

pozilie

a

dinlilor.

precum

gi

leziuni

traumatice

asociate

ale

oaselor

maxilare.

Radio-erafiile

sunt edificatoare

in fracturile

radiculare,

subluxalii.

luxaliile

extruzive

gi

intruzive. precum

gi

in fracturile

osoase.

Gradul

h-rxdrii

nu

poate

fi determinat

in

exclusivitate

pe

baza

unei

radiografii.

De

asemenea,

pot

exista

fragmente dentare

sau

chiar

corpi

strdini

la

nivelul

structurilor

moi

ce

pot

fi

decelali

prin

examen radiologic.

Indicalia

de tratament

endodontic

este datd

de

gradul

de

maturare

al rbddcinii.

lucru

care

este

detectabil

numai

prin

examen radiologic.

La

examinarea

pacienlilor

incongtienfi,

cu

din{i

avulsionali.

este

recomandabil

sd

se

faca

radiografii

ale

toracelui

gi

abdomenului

in

vederea

depistdrii

dinlilor

aspirali

sau in,ahi1i1i.

Lrc:a{ie

exfi'u:it,d

fracttrrd

radictil

ard ori:ontal

d

8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale

http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 3/10

LEZIUNILE

DINTILOR

TEMPORARI

Leziunile

dinlilor

temporari

au

particularitdlile

lor

specifice. Fiind intdlnite

la copii.

acest

lucru

limiteazd

oarecum

mijloacele

terapeutice,

dar

in

schimb,

tot la

acest

grup

de

pacienli

se

observ[

recuperdri spontane

dupd traumatism.

Leziunile

dinlilor

la

copiii sub

6 ani

sunt deseori

tratate

superficial

in

ideea

ci

dinlii

temporari

au o

via{6

limitatd

gi

vor

fi

inlocuili

de

dinli

permanenfi. Dar

este

foarte importantd

problema

consecinfelor

posibile pentru dentafia

permanentd, respectiv

afectiri

ireversibile

ale

acesteia.

Leziunile din{ilor

temporari

pot

influenla

nefavorabil

dentafia

permanentd

astfel

incdt,

mai tArziu. dupd cAliva ani,

pot

fi necesare

tratamente ortodontice

sau

protetice

de corectare.

Este

deci

importantd

informarea

pirinlilor

asupra

prognosticului

incert

pe

termen

lun-e

in

astfel de

leziuni.

Fracturile

coroanelor sau

ricidcinilor

dinlilor

temporari

sunt extrem de rare. de obicei

sunt

intdlnite luxalii

sau avulsii,

datoriti

rizalizei fiziologice,

acliunea

de

pArghie

a coroanei

fala

de

rdddcind

fiind

prea

slaba

pentru

a se

produce

o

fracturi.

Luxaliile dinlilor

temporari sunt

destul

de

frecvente

gi

pot

fi

intAlnite

intr-o

mare

varietate

de

forme:

extruzivd"

laterald

gi

intruziva. Subluxalia

dinlilor

temporari

este

de

asemenea

frecvent5. dinlii av6nd

doar

o

mobilitate redus6.

TRATAMENT

Aplicarea mijloacelor

de

imobilizare

este ingreunatd

de forma scutld

fi

conici

a

dintelui

temporar.

Indiferent

de

metoda

de

tratament

aleasS.

cel mai important Iucru este

sd

se

ueeze

posibilitatea

afect[rii

cdt mai

reduse

a dintelui

permanent.

in

caz de

fracturd

la

dinlii

temporari,

tratamentul

de

elec(ie este

extraclia.

O

fractura

radiculard

a dintelui

temporar

este

intotdeauna

o

indicalie

categoricd de

extracfie.

Fragmentele

radiculare apicale

nu

se extrag

deoarece

din asemenea

incercdri

pot

rezulta

leziuni iatrogene ale

dinlilor

permanenli.

Astfel,

acestea

pot

fi

lasate in

alveold

avertizdnd

insE

parinlii.

in

cazuri

rare, la

dinlii

la care existd rdddcina deja

format6. foramenul apical

este

mic

$i

resorblia

ridicinii

nu

a

inceput incd,

se

poate

incerca un

tratament

endodontic.

in

cazurile

de

luxalii cu

intruzie

se

recomandi

expectativa.

deoarece

ulterior.

in

urmdtoarele

luni, se

produce

eruplia

spontani

a dinlilor

incriminali.

Cdnd

apar

complicalii septice este

indicatd antibioterapia.

Dacd

leziunile implicd

mai mulli

dinli cu

leziuni

osoase

corespunzitoare.

riscul de

afectare a

mugurilor

ciinlilor

permanenli

este

mai

mare.

ln

acest caz se irrdicd repozilionarea

dinlilor urmatd

de

imobilizare

cu

ajutorul

unei

gutiere

din

acrilat.

Nu

se

face replantare

in

caz

de

avulsie

a

unui dinte

temporar.

Oricare ar

fi

tipul de accident

al dintelui

temporar

gi

oricare

ar

fi metoda

de

tratament

aleasd

intotdeauna

exist[

posibilitatea

de

lezare

a

dintelui

permanent

gi pbrinfii

trebuie

avertiza\i

asupra

acestei

posibilitali

gi

asupra

eventualelor

consecinfe.

8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale

http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 4/10

Leziuni

ale dinfilor

permanen(i

succesori

Leziunile traumatice

la

nivelul

mugurilor dinlilor

permanenti

succesori

pot

viitoarea

1or

dezvoltare

gi

maturare. lSsdndu-l

pe

copil

cu o

diformitate

permanentd.

ce

pot

sd

apard sunt dupd cum

urmeazS:

.

Coloralii

albe sau brune a

dinlilor

permanen{i

cu

sau

frrb

defecte

hipoplazice:

.

Dilacerdri coronare

-

determind

tulburiri

de

eruplie:

.

Dilacerari radiculare

-

determind tulburari

de eruplie;

.

Odontoarne:

.

Duplicarearadacinii;

.

Egec total sau

pa(ial

in

formarea

radacinii;

.

Egec

total

in

dezvoltarea

dintelui.

LEZIUNTLE

DINTILOR PERMANENTI

xra

tf;

&s

corono-radic

influenla

Leziunile

de small

FRACTURILE

CORONARE

Au

fost dilerenliate multe

tipuri

de fracturi

coronare,

cu o mare

varietate

de combirralii

ale srnallului. dentinei,

pulpei

gi

cementului, respectiv:

o

fisuri;

o

fracturi

coronare

{Erd

afectarea

camerei

pulparel

o

fracturi

coronare

cu afectarea

camerei

pulpare.

Fractttri

coronare, ulare

Si

radiculare

FISURILE SMALTULIJI

Fisurile

sunt

fracturi

incomplete ale smaltului

frrd

o

pierdere

de

lesut

dentar. Asemenea

fisuri

sunt

foarte

des

trecute

cu

vederea. Ele

pot

avea

loc

gi

fbrd

a exista

leziuni

faciale

fiind

cauzate

de

lovituri directe

pe

incisivii

superiori

vestibularizali

gi

sunt

frecvent

asociate cu

luxalii. Aceste

fisuri

pot

fi

depistate

u$or cu o razd de lumind

paraleld

cu

axul longitudinal

al

dinlilor.

Fisurile

ca atare

nu

necesitd

tratament. dar necesit[

testarea

vitalitatii

pulpare.

8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale

http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 5/10

FRACTURILE

CORONARE NECOMPLICATE

(frri

afectarea

camerei

pulpare)

Afecteazd,

smallul sau

srnalpl

gi

dentina,

dar

{bri deschiderea

camerei

pulpare.

O

fracturd

a

smaltului are loc aproape exclusiv la un,shiul mezial

sau

distal

al

incisivului.

Prin palparea suprafelei de fracturd cu

o

sondd

se

poate

stabili daci joncliunea

srnall-

dentind

a fost dep[git6.

Fracturile de

small se

pot trata

prin

rotunjirea marginilor

asculite

urmatd

de

aplicarea

unei

solufii

fluorurate pe

suprafala

de

fracturi. La

intervale

regulate

de

timp

va

trebui

testatd

vitalitatea

pul-pari.

Examinarea intraorald

este necesar

sd fie

completatl

cu

teste de

vitalitate

gi

examene

radio-grafice.

Tratamentul de

eleclie

in fracturile

coronare

fErd

afectarea

camerei

pulpare

constd

in

proteclia

dentinei

gi

pulpei

de

factori

termici,

mecanici

gi

microbieni.

Aplicarea

Ca(OH)2

pe

canaliculele

dentinare

tliate.

are efect

favorabil

pentru

pulpa gi

asigurd

proteclia

acesteia.

Deoarece

aceastd

proteclie

nu

este

suficient

de

rezistenti

mecanic.

stratul de dentina trebuie

protejat printr-un strat gros

de

ciment

gi

printr-o

coroand

temporari

din

acriiat.

Dupa

aproximativ 6

sapt[rndni. cAnd deja

pe

tavarrul

camerei

pulpare

s-a depus dentind secundari

se

poate

face

gi

restaurarea finald cu materiale compozite.

Prognosticul

fracturilor

coronare

necomplicate

este

foarte

bun.

FRACTURILE

CORONARE

COMPLICATE

(cu

afectarea camerei

pulpare)

La

examinarea

endoorald,

dentina

gi

pulpa

sunt

foarte

sensibile

la

atingere. Se

poate

obsen,a o hemoragie

capilari

din

pulpa

coronari.

Tratamentul

pacienlilor

tineri

trebuie astfel

conceput

incAt

sE

asigure

condilii optime

pentru

dezvoltarea

r[ddcinii.

Pulpotomia

(amputaiia

vital6)

este

tratamentul

de

elecfie.

Dupa

6

siptamdni

radiografia

aratd formarea

unui strat

de dentini

deasupra

pulpei

restante.

Fracttu'd

coronard

cu afectarea

canterei

pulpare

Amputalia

vitalS

se

consider[

reugiti

dacd

nu

apar

dureri

qi

se continud

formarea

rddacinii. Egecurile

sunt

prezenteinT-28Vo

din

cazuri

(Andersen.

1992).

DupI inchiderea

apexului

amputatia

coronard

trebuie

urmatd

de un

tratament

endodontic

adecvat,

astfel existd un

mare

risc de obliterare

gi

calcifiere

a

pulpei.

care

va

inqreuna

orice terapie ulterioar6.

8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale

http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 6/10

La

pacienlii

la

care

apexul

radicular

s-a

inchis

se

indicd

extirparea

vitalS cu

obturalie

radiculard corect6.

FRACTU RIL

E

RAD

IC

ULA RE

LA

DENTATIA

PER]\4ANENTA

Fracturile radiculare

sunt

mult mai

frecvente la dentalia

pennanentd

dec6t la cea

temporarS. Lungimea coroanei

clinice

gi

rezistenla osului alveolar

sunt

factori

favorizanli.

Fracturile combinate,

de

coroand

gi

rid5cind

sunt

rare:

fracturile radiculare

sunt

asociate

frecvent

cu

fracturi

ale versantului

vestibular

al

procesului

alveolar.

Fracturile

radiculare

pot

fi

clasificate

in

fracturi

verticale, in care caz

nu

se

mai

pune

problema

consen'drii

dintelui

gi

fracturi

orizontale, care la

rAndul

lor

pot

fi cervicale.

apicale

9i

cele

din

treimea medie

a

riddcinii.

Fracturile

de coroand cu

linia de

fracturl

trecAnd

prin

cementul intraalveolar

sunt

considerate

fracturi

cervicale

sau

fracturi

inalte

ale

rdddcinii.

Fracturiie

apicaie sunt

rare. iar

cele

care

apar, intereseazi

de

obicei

dinlii frontali

ai

mandibulei.

care au

apexurile rnai fragile.

TRATAMENTUL FRACTURILOR

RADICULARE

Tratamentul fracturilor orizontale

radiculare

este

in

principiu

acelagi

pentru

toate

cazurile

gi

seamdnd cu cel

al fracturilor

membrelor, adicd

implici reducerea,

fixarea

gi

irnobi

I

izarea

elementelor

fracturate.

Numai atunci

cdnd

o fracturd

radiculard

coronari

comunici cu

gan{ul

gingival.

consolidarea

este

imposibila

gi

deci

coroana

va

trebui inlSturatd.

Imobilizarea va

fi

realizatd

printr-o

atela

rigida timp

de 8

s[ptdmdni,

S-a demonstrat

cd

orice tip

de atel6 este

potrivit

dacd

este

suficient de

rigidi

gi

rdmAne in locul respectiv

suficient de

mult

timp.

Este

de

dorit

sd se

exercite

gi

o

presiune

intruzivd

(spre

interior)

asupra

dintelui sau dinlilor fracturali.

Vitalitatea

este

testat[ la intervale regulate si

consolidarea se urmdregte

radiologie.

Andreasen

(1992)

a

comunicat o incidenlS

de 55%o

a

necrozei

pulpare.

Supravieluirea

pulpei

depinde

de

posibilitatea

de

decompresie

gi

restaurare

a circulaliei.

Cea

mai

bunb

qansd

pentru

un succes de durati

poate

fi

anticipat6 in

general

la

fracturile din treimea apicalS

sau cea

medie.

Dacd linia

de

fracturd este localizatd

aproape

de colet

se

poate pune problema

inl5turarii

fragmentului coronar

(aga

cum

se

face

in

cazul

fracturilor

radiculare complicate

cu

comunicare

in

ganlul

gingival)

cu tratament

endodontic ulterior.

Cu

exceplia

complicagiilor

septice,

resorblia

radiculard

apare doar

in

cazuri

excep ionalc.

Agadar,

testele de

vitalitate

gi

examenul radiologic

joaca

un rol

important

in

determinarea

prognosticului

fracturilor

radiculare. Dacd

nu

existd

simptorne. daci

dintele

aratd un vag rdspuns

la

probele

de

vitalitate

gi

dacd

existd

dovezi radiologice ale consolidarii

nu este necesard

altd

terapie.

8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale

http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 7/10

CONTUZIA

in cazul contuziei

existb o

ugoard

lezare

a ligamentului

parodontal.

Dintele

nu

prezinti

mobilitate. dar

este dureros la

percu{ie

ca uilnare

a

hemoragiei

9i

a edemului

din spaliul

periodontal.

Dintele prezinti o

reaclie

pozitivd

la testele electrice

de

vitalitate

qi

cdteodati extruzie

ugoard.

Radiografi

a este

necaracteristici.

LUXATIILE

Luxaliile

sunt clasificate in:

subluxalie,

luxa ie

intruzivd,

extruzivd

gi

lateralS.

Acestea

sunt

provocate

de

impactul

cu un obiect dur. Luxalia dinlilor

permanenli

este

frecvent

asociati

cu fisuri,

fi'acturi

coronare fiafi,

afectarea

carnerei

pulpar

sau

fracturi

radiculare.

DL4GNOSTIC

Subluxayia

presupune

cel mult

o ugoard

extruzie.

Adeseori

se

observ[

hemoragie

in

ganpl gingival.

dintele

prezentand

ugoard

rnobilitate

gi

durere la

percufie.

Sensibilitatea

este

intactd

qi

radiografi a

arald

un spafiu

periodontal

lirgit.

Luxayia

intru:ivd

este

caracteristic[

prin

deplasarea

dintelui in

procesul

alveolar.

Aceasta apare

rar la dinlii

permanenli.

Mobilitatea nu

este

de obicei

crescutd, iar dintele

prezintl

o reac{ie negativd la

testarea

vitalitatrii.

Intruzia

dinlilor superiori

cu ridicini

lungi

poate

duce

la

fracturarea

podelei

nazale

gi

chiar

a

podelei

sinusului

maxilar

determindnd epistaxis.

Radiografia dentard nu arati

de

obicei

spatiul

periodontal, deoarece

dintele

se

afl6

in

infrapozilie.

ln

luxalia

extruzivd dintele

pdrdsegte

pa(ial

alveola

9i

este

mobil.

Perculia

sau

palparea este

ugor

dureroasd,

iar reaclia

la

testele

de vitalitate este

negativS.

Radiografia aratd un spaliu

periodontal largit

in funclie

de

gradul

de extruzie.

Lwcalia

laterald

implicd de obicei

deplasare

spre

oral.

Mobilitatea

este crescutA

$i

existd un anumit

grad

de

extruzie.

Peretele

vestibular

al

procesului

alveolar

este adesea

fracturat

gi

pot

fi

prezente

leziuni

ale

mucoasei.

Vitalitatea

este

absentl

qi

ocluzia

este

modificatd.

LwaSii

extra:ive

8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale

http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 8/10

TMTAMENT

Contuzia

nu

necesit[

tratament.

Testele

de

vitalitate

suficiente. Dintele trebuie

protejat

in

timpul

mastica(iei.

qi

avertizarea

pacientului

sunt

Sublwca1ia

Nu

se indicd tratament dacd existd

numai

o

mobilitate

ugoar6

gi

sdngerare

foarte

slabd

din

qan{ul

gingival.

Luxalia

intruzitd

Ca

gi

la

intruzia

dinlilortemporari

se

poate

adopta o

atitudine de expectativd.

Odati

ce

gradul

de intruziune

a fost

stabilit

cu

precizie, prognosticul

va

fi discutat

cu

pacientul.

Vitalitatea

este de

obicei

pierduti;

este

posibil

ca

dintele

sd devind anchilozat ca urrnare

a

caicifierii

ligamentului

periodontai

sau

a resorbliei

progresive

a

riciScinii.

Afectarea

osului

alveolar

gi

resorblia

rdddcinii

pot evolua at6t de

rapid

incdt

sd

rezulte

pungi

adAnci care

sd

duc[

la

pierderea

dinfilor

adiacenli.

In

asemenea

cazuri

este

necesarb

extracfia

dinlilor

intruzafi

Luxaliile

(laterale

Ei

extruzive)

Se

reduc

manual

sub

anestezie local6, dar cu

destulS

dificultate datoriti

sdngelui care

s-

a

acumulat

irrtre

dinte

gi

alveol6. Dacd

este

posibil,

se

face o

verificare

radiologicd

a

poziliei

dinlilor,

dupd

care

se

poate

practica

imobilizarea.

Lezarea

osului alveolar,

care

insolegte

frecvent luxafia,

poate

induce rezorblie

osoasd

interdentar

gi

marginal

pe

timpul vindecdrii,

ceea

ce poate duce

la compromiterea

stabilitdlii

gi

viabilitilii

dintelui

taumatizat

Prin

urmare,

imobilizarea

iniliala

a dinlilor

luxati

trebuie

menlinuta 3

sdptdmani

gi

in

acelagi

timp

trebuie

verificat radiografic statusul

osului

alveolar

adiacent

gi

comparat cu radiografia initrial[

posttraumatism.

Astfel,

dacd dupd

3

s6pt[mdni

nu

este

prezenld

rezorblia

osoas6,

atela

poate

fi

indepdrtatd.

Dacd

rezorblia este vizibild radiografic

la

3 sdptdmAni

posttraumatism,

imobilizarea

trebuie

mentinud

inc1 3-4

siptimAni

(Andreasen

gi

And'easen,1994).

AVULSIILE

Avulsiile

reprezint6

separarea total6 a

dintelui

de

alveola sa.

Vindecarea

parodontriului

prin

rezorblie

gi

anchilozi

este o

secheld

frecventd

intAlnitd

in

cazul replantdrilor

dinlilor

avulsionafi

(exaniculali).

Riscul de aparilie

a anchilozei

devine

mai

mare

cu

cAt

timpul

extraalveolar cre$te.

Din aceast5 cauz6, sunt

preferate

tehnicile de

imobilizare

care

menlin

dintele

in

pozilia anatomicd

doritd, dar

permit gi

cAteva

grade

de

mobil itate

fi ziolo_eic5.

Imobilizarea

non-rigidd

se

presupune

cd

reduce

riscul

de aparilie a

anchilozei

(Andersson

gi

colab..

1985;

Krrsterson

Si

Andt"easen,l983).

8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale

http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 9/10

Dacd

nu

este

posibil[

replantarea

imediatd,

se

recomandd menlinerea

dintelui

avulsionat

in

ser

fiziologic,

lapte

proaspit

rece

sau

in

salivd

(in

gantul vestibular

al

pacientului).

Durata optimE

de imobilizare

dupl

replantare

este

de

7-14

zile. Se

apeleazd

la pericade

mai

lungi

de

timp

numai

daci

dinlii

implicali

prezintd

mobilitate

accentuatd la

sfArqitul

perioadei

optirne de imobilizare.

Avulsie

I I

.

fractura

radicularl

21

extraclie

2

1.

replantare

I

I

gi

irnobilizare

Imobilizarea

se

poate

face cu:

.

bule

de

ragind compozitd

gi

arcuri

moi

ortodontice:

r

atele

acrilice mobilizabile;

o

atele metalice;

o

brackets-uri ortodontice

gi arcuri.

Se

recomandd

apoi

pacientului

sd consume

o

alimentatie moale,

control la 48

de

ore.

tratament

antibiotic,

antiinflamator

gi

antialgic.

in tratamentul

de

replantare

a

dinlilor

avulsionafi

se

fine

seama

de

perioada

de

timp

extraorali.

acest

fapt influenlAnd

dramatic

prognosticul.

Astfel.

la

90o/o dintre

dinfii

replantali pdnd

in

30 de minute de la

producerea

traumatismului

nu

vor

dezvolta rezorblie

radiculard

intr-un

interval de 1-13

ani

(Andt"easen

si

Hjorting-Hansen).

Dintrii

replantali

pind

in l5

minute

au avut un

prognostic

favorabil

pe

termen

lung

gi,

mai mult decAt

at6t. majoritatea

dinlilor

lErd

rezorblie

sunt cei replantafi

intre

5

gi

l0 minute

de

la

traumatism

(Andersson

Si

Bodin).

Dinfii

replantali

dupi

60 de

minute de

la traumatisrn

pot

prezenta

anchilozd

gi

apoi

rezorblie

intre 3

-

7

ani

la

pacientrii

tineri.

pe

cAtd

vreme un dinte

replantat

la pacienlii rnai

in

vdrsti

pot

rdmine

funclionali

pe

o perioadi

de

timp

considerabil

mai mare

(Andersson,

Bodin

Si

Sorensen).

Tratamentul endodontic

la

dinlii

avulsionali

se

face

cAnd

apexul

acestora este

complet

fonnat

gi

inchis.

indiferent de

timpul

extraoral.

De

asemenea.

se

indica tratament endodontic

la dinlii

cu

apex deschis

dar cu

timp

extraoral lung.

in

aceste cazuri.

este

de

preferat

ca

tratamentul endodontic sd se

efectueze

la

s{brgitul

perioadei

de

imobilizare.

inainte de

suprimarea

atelelor.

Avulsie

I 1. fractura

radicularl

21

8/10/2019 Traumatismele dento-parodontale

http://slidepdf.com/reader/full/traumatismele-dento-parodontale 10/10

int|trzierca

tratamentului

endodontic

se indic[

la

pacienlii tineri

la

care

dinlii

ptezintd

apexul

deschis,

iar timpul

extraoral

a

fost

scurt.

Existl

c

situatie

?n

care

tratamentul enCcdontic

se

efectueazi inainte

de

replantare

9i

anume

atunci

cdnd

timpul

extraoral

este

prelungit

mult,

dintii

nu

au

fost

men{inufi

intr-un

mediu

lichid

propice

gi

prezintd apexurile

inchise.

Tratamentui

implicd

in

aceste

cazuri

indepdrtarea

lesutului

parodontal

in

intregime

gi

imersarea

dintelui

intr-o

solulie

fluoridi

inaintea

replantirii.

10