aspecte%juridice%ale%adoptării%codului%calimach cu%câteva
TRANSCRIPT
Aspecte%juridice%ale%adoptării%Codului%Calimachcu%câteva%observații%privind%unele%dispozițiidiscriminatorii%privind%drepturile%omului
Legal%aspects%of%the%adoption%of%the%CalimachCode%with%some%comments%on%some
discriminatory%provisions%regarding%the%humanrights
Conf. univ. dr. dr. Ioan-Gheorghe ROTARU
Institutul Teologic Creştin după Evanghelie “Timotheus” din
Bucureşti,
AbstractIt can be stated with certainty that the Calimach Code representA
ed a combination of the local law based on the customary law, with the
Byzantine law (the Basilicals or the Royal statutes), in fact, being used as
well, as a main model, the French civil code of 1804 and the Austrian civA
il Code of 1811. The Calimach Code or the Civil or political Register of the
Principality of Moldavia kept certain feudal features because it also conA
tained bourgeois provisions, which emphasized the beginnings of the
decomposition of the feudal disposal and of the formation, in Moldova,
of the relations based on private property and on capital. The Calimach
Code, together with the Caragea Code or Statute from the Romanian
Country, was applied until 1 December 1865, when the Civil Code of
1865 came into force, which eventually became valid throughout the
UnitedDPrincipalities.
Keywords: law, statute, code (of laws), coding, legal source, the customA
aryDlaw,Dcharter,DtheDnaturalDrightDofDman,Dpromulgation.
IntroducereSchimbările de natură economică și politică, alături de destrăA
marea sistemului feudal și dezvoltarea capitalismului, au adus și în
Moldova schimbări importante în privința bazei economice, însă noile
schimbări din țară au cerut, la rândul lor și noi rânduieli juridice. La staA
bilirea noilor rânduieli juridice au contribuit și neajunsurile obiceiurilor
juridice1, ce erau diferite, nu întotdeauna precise și adesea chiar neA
cunoscute pentru persoanele care trebuiau să le aplice, în special în situA
ația când aceștia erau străini. În privința aceasta a avut o influență deA
osebită și faptul că în perioada respectivă în Europa era tot mai
1. Cf. Hrisovul de promulgare a Legiuirii Caragea, ediția din 1955 a AcademieiR.P.R., p. 2 și Negruzzi C., în prefața la ediția a IIAa aManualului lui Donici, 1858,în Codul Calimach, ediție critică, (București: Ed. Academiei Republicii PopulareRomâne,D1958)D3.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
88
răspândit curentul de codificare a normelor juridice și au apărut noile
coduri. Dorința de legiferare sAa accentuat și mai mult în Moldova secA
olului al XIXAlea. În această privință domnitorul Scarlat Calimach a avut
dorința de a organiza mai bine statul și de a da legi mai bune pentru
țară, dorință pe care a înștiințatAo și principelui MeBernich cu ocazia noA
tificării din 23 ianuarie 18132, despre urcarea sa pe tronul Moldovei. AstA
fel după urcarea sa pe tron la 17 septembrie 1812 a împărtășit dorința sa
despre o nouă legiuire, mitropolitului Moldovei, episcopilor și boierilor,
care cu toții au fost foarte bucuroși să audă intenția domnitorului de a alA
cătuiDunDnouDcodDdeDlegiDpentruDMoldova.D3D
Cadrul%apariției%Codului%CalimachPentru aAși putea îndeplini dorința a socotit de trebuință să
adune toate materialele necesare. Astfel a cerut să fie traduse în limba
română toate Pravilele Împărătești care se foloseau în țară. Pentru aceasta
2. În Notificarea amintită, Scarlat Calimach spune printre altele: „Rémonte uneadministration ébranlée par les vicissitudes des temps, rétablir un ordre stabileet utile à l’intérét général et songer au soulagement d’un peuple, malheureuxqui m’est confié, sont des grands devoir.”, cf. N.Iorga, Documenete privitoare lafamilia:Calimachi,Dvol.DI.D(București,D1902)D162.D3. Codul Calimach, ediție critică, (București : Ed. Academiei Republicii PopulareRomâne,D1958)D3A4.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
89
a numit o comisie4de specialiști formată din Anania Cuzanos, profesor
la Academia Domnească din Iași și Christian Flechtenmacher, un sas din
Brașov, care era doctor în drept și filozofie la Universitatea din Viena,
adus de domnitor în Moldova în 1813. Comisia care avea și un secretar a
început să lucreze în septembrie 1813.5Anania Cuzanos era ales, în mod
4.Andrei RĂDULESCU, Pagini din istoria dreptului românesc (București:
EdituraDAcademieiDRSR,D1970)D134.
5.În socotelile domnești se găsește trecută leafa comisiei de la începutul lunii
septembrie 1813. Fiecare dintre membrii era plătit cu 100 de lei pe lună, plus 100
de lei de la Casa Răsurilor, iar scriitorul cu 50 lei pe lună, plus 50 lei de la casă.
Domnul țării a hotărât ca să fie plătită comisia până la terminarea traducerii. cf.
N.IORGA, Documenete privitoare la familia Calimachi, vol. II. (București, 1902—
1903) 68, 154,190; Andrei RĂDULESCU, „Pravislistul Flechtenmacher”, Analele
Academiei Române, Memoriile Secției Istorice, București, III., tom., I. mem. 4, 3A4; cf.
Codul Calimach..., 4. Reproducem astfel următoarele date din Condica de socoteli
pe anii 1813 — 1814 a lui Scarlat Vodă Calimach, următorul pasaj cu știri despre
lucrărileDpregătitoareDînDvedereaDalcătuiriiDCoduluiDcivilDCalimach:
„2250 lei tălmăcitorilor pravililor împărătești în limba moldovinească pe 9 luni, de la zi
întăi:septemvrie:1813:și:pîn:la:sfîrșitu:lui:mai:1814,:cîte:250:lei:pe:lună.
100:dascălului:Ananiia
100:lui:Flechtenmacher:laten
50:la:un:scriitor,
afară de 250 lei ce sînt rînduiți de se dau de la Casa Răsurilor, care dări de bani are să
urmeze pînă la săvîrșirea tălmăcirii, după țidula gospod.” N. IORGA, Documente
privitoare:la:familia::Callimachi,::vol.DII.::(București,DDD1902—1903)D143A144.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
90
special, pentru textele grecești, iar Christian Flechtenmacher pentru texA
teleDlatinești.6
Se consideră că încă din anul 1815 domnitorul a numit o comisie
ca pe lângă această traducere a Pravilelor, să adune toate legile și obiA
ceiurile Moldovei, folosite timp de patru secole, atât în materie civilă cât
și în materie penală (criminală), cu arătarea izvorului acestora.7 Nu se
cunoaște componența acelei comisii. Se crede că această comisie ar fi fost
alcătuită din boieri, care cunoșteau legile și obiceiurile țării, cum ar fi:
Andronache Donici, Costache Conache, Sturza, Skeleti, ș.a., poate chiar
și traducătorii Pravilelor Christian Flechtenmacher și Anania Cuzanos.
După ce a fost strâns tot materialul necesar, domnitorul Scarlat Calimach
a hotărât să înceapă alcătuirea legii civile, sau a Codului Civil, care creA
dea el că trebuie să aibă prioritate față de cel penal sau criminal. Pentru
elaborarea noului Cod civil, domnitorul a avut mai mulți colaboratori,
ca: Al. Papadopol Calimach, jurist și academician, Christian FlechtenA
macher, doctor în drept și filozofie, Andronache Donici, jurist8, Anania
Cuzanos, profesor la Academia Domnească din Iași, Skeleti. Alături de
aceștia au mai colaborat și mitropolitul Moldovei Veniamin, Costache
6. AndreiDRĂDULESCU,DPagini:din:istoria:dreptului:românesc...,134.7. G.TRIANTAPHYLLOPOULOS, Sur les sources du Code Callimaque, RevistaistoricăDromînăDD(București,D1931)D32A49.
8. AndreiDRĂDULESCU,DJurisul:Andromache:Donici:(București,D1930)D1A42.D
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
91
Conache, vornicul Mihail Sturza (domnitorul de mai târziu), vornicul P.
Negri (tatăl lui Costache Negri), logofătul Grigoraș Sturza (tatăl lui MiA
hail Sturza, viitorul Domn al Moldovei, dar și cumnatul domnitorului
Scarlat Calimach), logofătul Iordache Ghica. Se consideră că această
comisie a lucrat după un proiect făcut la indicațiile domnitorului, proiect
alcătuit de Christian Flechtenmacher, persoana cea mai pregătită din
acea comisie, dar și cel mai de seamă jurist al Moldovei.9 Trebuie amintit
faptul că influența codului austriac, atât ca plan, cât și ca metodă, sAa
datorat tot lui Flechtenmacher, care studiase la Universitatea din Viena
și folosea comentariul lui Franz von Zeiller, autorul Codului civil austriA
acDdinD1811.10DD
Codul civil austriac a fost elaborat de către o comisie între ani
1801A1811. Comisia a fost prezidată „de către Franz von Zeiler, urmaşul
9. Andrei RĂDULESCU, „Pravilistul Flechtenmacher”, Analele AcademieiRomâne, Memoriile Secției Istorice, București, Seria III, tom. I, mem. 4, Comunicareîn ședința din 5 mai 1922, 1A62; Idem, „Părerea pravilistului Flechtenmacherdespre advocatură”, Dreptul, an XII (1916), nr. 13, 97A99. Idem, „Două încercărijuridice ale pravilistului Flechtenmacher”, Dreptul, an XLVI (1920), nr.9, 97A101;Idem,DPravilistul:Flechtenmacher:(București,DD1923)D1A62D.10. Franz von ZEILLER, Commentar über das allgemeine bürgerliche Gesenbuch fürdie Gesammten Deutschen Erbländer der Oesterreichischen Monarckie (Wien undTriest. 4 Bde, 1811—1813); Vezi și Dr. HILBRICHT, „Die CivilgeAseägebung derMoldau”, Der Jurist, I, Viena, 1847, vol. III, 352A438; Vezi și HenryZAMFIRESCO, Les origines du droit privé roumain (Paris, 1922) 121A123; AndreiRĂDULESCU,DPagini:din:istoria:dreptului:românesc...,D137,139,D142A153.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
92
lui Martini la Universitatea din Viena şi consilier la Curtea de casaţie. El
iAa dat ultima formă, luînd, bineînţeles, şi avizul comisiei. Proiectul lui a
fost supus Consiliului de Stat şi în urmă promulgat de către împăratul
Francisc I la 1 iunie 1811 spre a fi aplicat de la 1 ianuarie 1812. Pentru aAi
uşura aplicarea sAa tradus şi în limbile populaţiilor din imperiu. Astfel sA
a tradus şi sAa tipărit la Cernăuţi în 1812 şi în limba românească o traducA
ere destul de greoaie, dar care totuşi îi înlesnea cunoaşterea de către
poporul român. Mai tîrziu, cum se ştie, la 1852 şi 1853 a fost întinsă apliA
carea lui şi în Ungaria, Ardeal şi Banat.”11 Codul civil austriac a fost, cu
siguranţă, cunoscut în Moldova, atunci când sAa întocmit Codul Cali(
mach, fie în varianta textului german, fie în traducerea românească de la
Cernăuţi. Afară de Elechtenmacher, sas de la Braşov, doctor în drept de
laDViena,DcodulDeraDcunoscutDdeDdomnitorDDşiDdeDmulţiDdintreDboieri.12
Astfel lucrarea Comisiei speciale, pentru elaborarea Codului CalA
imach, pe măsură ce era gata, respectiva legiuire era supusă Adunării
Obștești, adunare din care făceau parte, mitropolitul, episcopii, veliții
11. AndreiDRĂDULESCU,DPagini:din:istoria:dreptului:românesc...,137.12. Ibidem.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
93
boieri13, ocazii cu care aveau loc discuții pe marginea legiuirii și posibil și
anumiteDmodificări,DpânăDsăDfieDadoptatăDformaDfinalăDaDlegiuirii.D14
Codul a fost tipărit în trei părți, mai întâi în limba greacă, cu titlul
„Codul civil al principatului Moldovei”. Această primă parte cuprindea
o introducere despre legile politice și despre dreptul persoanelor.
Această primă parte sAa tipărit la Iași, în anul 1816 în tipografia grecească
nou înființată din cadrul mănăstirii Trei Ierarhi. Partea a doua a Codului,
care purta același titlu ca prima parte și care se referea la dreptul (dritul)
lucrurilor a fost tipărită tot în anul 1816, iar partea a treia, care se referea
la înmărginirile dreptului (dritului) persoanelor și al lucrurilor a fot
tipărită în 1817. La finalul primei părți a Codului a fost adăugat în anul
1817, hrisovul domnesc pentru înființarea tribunalelor epitropicești. Se
consideră că hrisovul a fost adăugat la prima parte, deoarece în prima
parte la capitolul 4 se făcea vorbire despre epitropie. Fiecare parte din
Cod avea propria lui paginație. După tipărirea celor trei părți ale CoduA
lui, domnitorul Scarlat Calimach, lAa întărit și lAa promulgat printrAun
Hrisov domnesc din data de 1 iulie 1817. În acel hrisov domnesc se prezinA
tă mai multe lucruri: respectiv mai întâi se arată rolul legii pentru binele
13. Boierii erau de două categorii, respectiv, boerii veliți, categorie carecuprindea pe marii dregători, scutiți de toate dările și a doua categorie,respectiv a boerilor mazili, de mai mică importanță, scutiți însă și ei parțial deplataDdărilor.14. Codul:Calimach...,DD4A5.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
94
poporului dar și pentru conducerea țării, apoi se prezintă o scurtă istorie
a dreptului românesc, precum și izvoarele codului.15 În hrisov se
poruncește ca după trei luni de la data hrisovului să înceapă a fi aplicat
noul Cod și toate pricinile civile să fie judecate după acesta. Tot la 1 iulie
1817, domnitorul a mai dat un hrisov, adresat veliților boieri din Divanul
Domnesc, prin care leAa trimis și cele trei părți ale Codului. În hrisov le
poruncește veliților boieri, ca de la 1 octombrie 1817 să aplice noul Cod
de legi, sau noua legiuire, pe care urmau să o aibă „de a pururea în locul
unde se vor căuta judecățile”, iar ei să nu îndrăznească a se abate „cât de
puțin din cuprinsul legiuirilor ei.” 16 Iată conținutul acestui Hrisov domS
nescDdinDD1DiulieD1817:D
„Noi Scarlat Alexandru Calimah Voevod cu mila lui
Dumnezeu,DDomnDțăriiDMoldaviei.
Cinstiți și credincioși boerii Domniei Mele, dumneavoastră
veliți boeri a Divanului Domniei Mele ! Din învechimea
vacurilor, de cînd unile din noroade șiAau ales ocărmuitorul
lor, pe care îl socotea de obștesc și milostiv părinte și de
ocrotitoriu dreptăților obștești și pravilicești, cel întîi
15. Andrei RĂDULESCU, Izvoarele Codului Calimach (București, 1927) 1A34;Idem, „Pagini referitoare la alcătuirea Codului Calimach”, Dreptul, an. XLIVã,nr. 57, 449A452; Ștefan BERECHET, Istoria vechiului drept romînesc. Izvoarele(Iași, 1933) 225A258; Andrei RĂDULESCU, Pagini din istoria dreptuluiromânesc...,142.16. Codul:Calimach...,DD5A6.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
95
scopos17 a acestuia au trebuit să fie punirea în lucrare <a>priincioaselor mijloace și <a> înțăleptelor așăzămînturi, sprestatornica fericită pitrecire a supușilor săi. Căci numai cuîmplinirea unei asămine lucrări poate oblăduitoriul18 noroAdului a se face vrednic de înălțarea treptei sale, care așazătăfiind pe acele îmbunătățite temeiuri, pe om cu dumnezău îlasămăniază.
Aceste toate fiind bine cunoscute Domniei Mele, și din ciasulce proniea19 dumnezăiască niAau încredințat stepinaocărmuirii țării aceștia, cu sufletiască mîhniciune văzîndnecurmatile judecăți ce urmează aicea, și prelungirile ce sefac în hotărîrile lor și surparea statorniciei acelor hotărîte,din care nu puțină sdruncinare se pricinuia lăcuitorilor, amsocotit cu bună cugetare că acestea să nasc din următoarilepricini: adică din întunecarea pravililor acelor cu nemăsuratădesime, amestecate fiind cu cele neobicinuite, din pricinaprifacerii vremilor, ori din îngăimata, încurcata și prea puținlămurita tălcuirea lor, sau din împotrivirile și neîntemeerealor,DfiindDalcătuiteDînDlimbiDneobicinuite.
Deci, spre dizrădăcinarea acestor vătămătoare pricini, cuobștescul nostru sfat am hotărît ca să să aliagă și să să adunedin cărțile împărătești cele mai trebuincioase pravili,adăogînduAse și obiceiurile din vechiu păzite în pămîntulacesta, i alte prifaceri potrivite cu starea de acum, și ca săsă tălmăciască pentru înlesnirea înțălegerii, în limbagreciască și moldovinească, lucrînduAse întrAacest chip
17. Scop.
18. Ocrotitorul.
19. Providență.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
96
sistimaticeasca întrupare a ramului pravelilor politicești,
cari alcătuinduAse cu potrivirea trebuinților, deosăbirilor și
obiceiurilor, să se așăze neclintita temelie dreptăților ce
izvorăsc din acel liniștit izvor a slăvitei ocărmuiri, ce prin
deopotrivă dreptate cătră toți supușii încredințază și
întărește nevătămarea și paza întregimii dreptăților
fiiștecăruia.
Acum dar, după obștiasca sufletiască dorință, aducînduAse
la nădăjduitul sfîrșit această politiciască a pravililor condică,
se trimite dum<nea vo<astră>. Iar după puțină vreme veți
priimi altă condică, întru care se adăogi lexiconul cuvintelor
și a materiei cuprinse întrAînsa. Și pînă atunce veți păstra
aceasta, pe care, după primirea ceilalte condici, ce va fi tot
asămine cuprindere, avînd numai adaosul pomenitului
lexicon,DoDvețiDdaDînapoi.
Și vi se poruncește ca de la întîi octomvrie a anului
curgătoriu20, cînd se împlinește vremea legiuită spre
publicarisirea21 sa, să o socotiți de pravăț nepășit a datoriilor
judecătorești, avîndAo de a pururea la locul unde se vor
căuta judecățile tuturor pricinilor ce vor urma: și păzindAo
de temeiul hotărîrilor Dum<nea>vo<astră>, fără a îndrăzni a
vă abate cît de puțin din cuprinsul legiuirilor ei. — 1817
iulieDDD1.
(SigiliulDdomnesc,DînDchinovar22,DpurtîndDanulD1806)
20. ÎnDcurs.
21. Publicarea.
22. Sulfură roșie de mercur, folosită ca medicament și colorant, dar folosit șipentruDaplicareaDsigiliilor.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
97
VelDLogofăt”23
Înainte de promulgarea Codului, domnitorul Scarlat Calimach, lA
a trimis unor specialiști din străinătate, pentru a face și aceștia obserA
vațiile necesare. Nu se știe precis în câte locuri a trimis domnitorul CoA
dul, însă se știe foarte sigur că un exemplar din cod, legat foarte luxos, a
fost trimis Universității Oxford din Anglia, care a și trimis un răspuns cu
părereaDexperțilorDdeDacoloDprivitorDlaDnoulDCodDdeDlegi.24
Agentul imperial austriac din Iași, Raab, trimitea la 28 august
1818 cancelariei aulice din Viena, în legătură cu apariția Codului CaliA
mach,DurmătoareaDinformație:D
„Alăturat am onoarea să trimit cu deosebit devotament,pentru biblioteca curții imperialeAregești un exemplar,deocamdată în limba grecească, din noul cod, precum nAaumai apărut încă niciodată de sub tipar în Moldova, șiAmi voiîngădui să adaug după aceea textul moldovenesc, când unastfelDdeDtextDvaDveniDdeDsubDteasc.
Înfăptuirea acestui cod, pentru care cel austriac a servit demodel, face cinste principelui domnitor; legile sunt la fel caale noastre, numai că au fost păstrate acele dispozițiuni care
23. După originalul din Biblioteca Academiei R.P.R. doc. 185/XXXIV, publicatîn N. IORGA, Documentele privitoare la familia Callimachi, vol. I. (București, 1902)543A544.Dcf.:Codul:Calimach...,D861A862.24. Al.PAPADOPOL CALIMACH, „Din istoria legislațiunii Moldovei”, ArhivaSociețății Științifice și literare din Iași, tom. VII, retipărit apoi de T. CODRESCU,Uricariul,DIV.D(Iași,D1896)D163A165.Dcf.DCodul:Calimach...,:7.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
98
aiceDsuntDînDuzDînDputereaDobiceiurilorDceDseDaplicăD.”25
Ediția Codului în limba română a apărut mai târziu, abia în anul
1833, deși în Hrisovul domnesc de promulgare, domnitorul Scarlat CaliA
mach, arăta că legile trebuie scrise în limba poporului. Codul a apărut
mai întâii în limba greacă din anumite considerente, cum ar fi: judecăA
torii și înalții dregători ai țării cunoșteau limba greacă, iar apoi faptul că
în această limbă domnitorul putea săAl prezinte mai bine peste hotare.
Este posibil și faptul ca la momentul promulgării codului, să fi existat
deja și traducerea în limba română a acestuia, dar nu sAa tipărit atunci.
După plecarea lui Scarlat Calimach de la domnia Moldovei, nu sAa mai
ocupat nimeni de tipărirea Codului în limba română, rămânând doar
manuscrisul pe undeva, care probabil în timp sAa mai pierdut din el, daA
torită faptului că în anul 1819, Divanul Domnesc nu cunoștea decât
jumătate din traducerea codului. Împrejurările politice din anul 1821 au
dus la întârzierea tipăririi codului în românește. Odată cu punerea în
25. „In der Nebenlage habe ich die Ehre für die K. K. Hosibliotek das in der Moldaunoch nie in Druck erschienene neue Gesenbuch, einstweilen in grichischer Spracheuntertänig gehorsamst einzuschicken, und behalte mir vor den moldauischen Text,venn solcher von der Presse kommen wird, nachzutragen. Die Zustandebringungdieses Gesentbuches, wozu das oesterreichische zur Vorschrift diente, macht derregierenden Herrn Fürsten Ehre; die Gesente sind den unseringen gleich; nurwürden jene Vorschriften beibehalten welche vermöge Handelsgebrauchen hier üblichsind”. Cf. N. IORGA, Documentele privitoare la familia Callimachi..., 295;HURMUZAKI, Documente, vol. XX, 423 nr. CDXCV; cf. și Codrul Cosminului, X(1936A1939,D543.Dcf.DCodul:Calimach...,D862A863.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
99
aplicare a Regulamentului Organic (1 ianuarie 1832) nevoia publicării
Codului Calimach în limba română a devenit o necesitate. La realizarea
traducerii pentru tipar a Codului Calimach în limba română, sAa folosit,
fără îndoială, traducerea realizată în timpul domniei lui Scarlat CaliA
mach, dacă traducerea mai exista în întregime. În orice caz de faptul că
mai exista jumătate din traducerea în română vorbeau boierii la 1819. La
această traducere trebuiau aduse bineînțeles și modificările impuse de
Regulamentul Organic. Codul civil, numit Codul Calimach (Codica
țivilă a Moldovei), a fost tipărit în limba română în tipografia lui Gh.
Asachi26, iar în 5 decembrie 1833, Codul a fost depus la Obșteasca
Adunare și prezentat în cuvinte elogioase de către Costache Sturza,
Marele Logofăt al Dreptății. După apariția Codului în limba română, juA
ristul Damaschin Bojinca27 se adresa la 23 septembrie 1835, Logofeției
Dreptății, afirmând faptul că: „în grabnica tipărire a condicei țivile sAau
întâmplat a se vîrî oareșcare greșeli în unele paragrafuri, ceea ce poate să
26. Tipărirea în limba română a Codului a început în iulie 1833, a fost terminatla începutul lunii decembrie 1833 și încă sAa mai tipărit până în decembrie 1834,când Gh. Asachi spunea că a tipărit 200 de exemplare, din care l34 au fost dateLogofeției Dreptății, iar 66 au fost depuse la Arhivele Statului. Cf. ArhiveleStatului:din:Iași,Ddos.D440D(1382),D1560,Df.D154;DDcf.DCodul:Calimach...,:14.27. G. UNGUREANU, Jurisconsultul Damaschin Bojinca (1802S1869), Contribuțiila viața și activitatea sa (Iași, 1930); Idem, „Date nouă cu privire la viața șiactivitatea jurisconsulților Christian Flechtenmacher și Damaschin Bojinca”,Arhiva,Dan.DXLID(1934),Dnr.D1A2,D46A55.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
100
aducă unele rătăciri”. De aceea el a prezentat o foaie cu greșelile conA
statate, cu propunerea de publicare a ei și atașare la Cod. După ce
această foaie a fost adusă la cunoștința Domnului, foaia a fost tipărită,
iar Logofeția Dreptății a împărțitAo, la 30 decembrie 1833, tuturor triA
bunalelor. Această foaie, care cuprindea erata, a fost lipită aproape în
toateDexemplareleDCodului,DlaDsfârșit.28
Izvoarele%codului%CalimachIzvoarele codului Calimach sunt: Dreptul bizantin și Codul lui
Napoleon și Codul austriac (apărut la 1811 și tradus în românește la 1812).
Influența «codicelor mai noi europenești» se observă în așezarea maA
teriei,DcareDesteDordonatăDlaDfelDcuDaceeaDaDCoduluiDcivilDaustriac.29
28. Arhivele Statului din Iași, dos. 440 (1382), 1560, f. 162; cf. Codul Calimach...,14A15.
29.FLOCA Ioan, N., Drept canonic ortodox. Legislație și administrație Bisericească,
vol.DI.,D(București:DEd.DIBMDalDBOR,D1990)D149.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
101
Se poate afirma cu certitudine faptul că, Codul Calimach30 a
reprezentat o îmbinare a dreptului local bazat pe obiceiul pământului,
cu dreptul bizantin (Bazilicalele sau Legiuiriile împărătești), folosinduAse
totodată în fapt, ca model principal, codul civil francez de la 1804 și coA
dulDcivilDaustriacDdeDlaD181131
Codul Calimach sau Condica țivilă sau politicească a Principatului
Moldovei, cod care era structurat în trei părți și cuprindea 2032 de artiA
cole, precedate de o introducere de 24 de articole, păstra anumite trăsăA
turi feudale, deoarece el conținea și prevederi de drept burghez, ceea ce
scotea în evidență începuturile descompunerii orânduirii feudale și ale
30. Alexandru COSTIN, Obiceiuri juridice în Codul Calimach (ms.). Comunicarefăcută în Sesiunea generală a Academiei R.P.R. din iulie 1956; Idem, Interpretărijurisprudențiale în Codul Calimach (ms.). Comunicare făcută în Sesiuneagenerală a Academiei R.P.R. din septembrie 1957; Dinu C. ARION, Curs deistoria dreptului romînesc (litogr.) (București, 1938) 982A984; Ștefan BERECHET,Schiță de istorie a legilor vechi romînești (1632—1866), 1928, 75A84; I. BIANU;N. HODOȘ; D. SIMONESCU, Bibliografia romînească veche, T. III (1809A1830)(București, 1922A1938) 174A176; I. CESARESCU, „Persoanele morale în vechilenoastre legiuiri”, Revista de drept și sociologie, an. II (1899), nr. 3, 325A328; G.CONDURATU, „Pravila de la Petersburg”, Dreptul, 1907, nr. 76, 621A625;Vintilă GAFTOESCU, Reguli de drept internațional enunțate în Codul Calimach(ms.). Comunicare făcută în Sesiunea generală a Academiei R.P.R. din iulie1956; Vladimir HANGA, Istoria statului și dreptului R.P.R. (litogr.), ed. II. (Cluj,1956) 488A489; V. HILARD, Principii de drept internațional privat. Legislația pozitivăromînă, (București, 1932) 89; Dr. HILBRICHT, „Die Civilgeseägebung derMoldau”,:Der:Jurist,DI,DViena,D1847,Dvol.DDIII,D352A438.31. AndreiDRĂDULESCU,DPagini:din:istoria:dreptului:românesc...,D137.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
102
formării în Moldova a relațiilor bazate pe proprietatea privată și pe capA
ital. Codul Calimach, împreună cu Codul sau Legiuirea Caragea, din
Țara Românească, a fost aplicat până la 1 decembrie 1865, când a intrat
în vigoare Codul Civil din 1865, care a devenit apoi valabil pe tot
cuprinsulDPrincipatelorDUnite.32
Dorința domnitorului Scarlat Calimach, de a alcătui un nou cod
de legi o avea înaintea sa și tatăl său, Alexandru Callimachi (domnitor al
Moldovei 1795A1799). În fruntea volumului, care cuprindea codul de legi,
se află o Scrisoare de dedicație33 a domnitorului către tatăl său, pe care o reA
producemDînDfinal:D
„PreaDînălțateDstăpâne,DpreaDcinstiteDșiDiubitoruleDpărinte!
Iată coroana creșterii și învățăturii mele datorite îngrijiriipărintești, iată rodul dorințelor tale auguste, iatăîndeplinirea planurilor tale mărețe. Căci ai întru aceastaCodul de legi cari, îndurânduAte de soarta de plâns asupușilor căzuți pradă lăcomiei, doreai să fie întocmitodinioară când cu mărire stăpâneai această țară deDumnezeu păzită; acum îl poți vedea început și dus la capătdeDmine,DșiDînchinatDMărieiDTale.
32. hBp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Codul_Calimach, accesat în 25.04.2013,oraD16,30.33. Ioan BIANU, Nerva HODOȘ, Bibliografia românească veche 1508S1830, tom.III – fasc. I (1809A1814), (Bucureşti: Ediţiunea Academiei Române, AteliereleSOCEC &Co. Soc. Anonimă, 1912), ediţie anastatică, (Iaşi: Ed. Tipo Moldova,2012)D167A168.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
103
Primește cu bunăvoință această închinare, căci e făcuta cudrept cuvânt, dacă e drept și legiuit ca lucrările fiilor să fieînchinate părinților, și mai vârtos dacă aceștia leAau doritmaiDîntâiDșiDs6auDlegatDîmpreunăDcuDeiDpentruDînfăptuireaDlor.
Iar daca vei priimiAo, prea cinstite părinte, nu conteni aînmulți asupraAi urările Măriei Tale, pentru ca legiuirile cecuprinde să fie de folos și mântuitoare Moldovei, și ca deacum înainte să nu mai cuteze nimeni să facă nelegiuiri sauchiarDsăDaibăDpurtăriDreleDșiDmișelești!
Căci tocmai aceasta a fost cea mai de căpetenie țintăurmărită de noi prin această lucrare, întru cât și cu și MăriaTa, deopotrivă de mult, purtăm grija Moldovei. Doară nunumai ca un adevărat părinte teAai arătat domnind pesteaceastă țară, ci și ești fără îndoială cetățeanul ei, și ai ajunsunulDdinDfruntașiiDceiDmaiDaleși.
Astfel negreșit ridicând neamul Calimahilor, lAai predatodraslelor talei purces fiind de bună seamă din vechistrăbuni, cari au strălucit în această țară, prin daruri și fapteplăcute lui Dumnezeu și au fost cetățeni buni și Domnibinefăcători.
Iar noi, întreg acest cucernic norod, a cărui cârmuire ni esteîncredințată, precum și odraslele tale pentru multele șimarile binefaceri, de cari am avut parte dela Măria Ta,mulțumitoriDdinDinimă,DîțiDpoftim:
Să trăești ani îndelungați, prea bunule Domn și neasemănatepărinte, și să ai parte de toată fericirea omenească! DeaDumnezeuDsăDveziDîmpliniteDtoateDdorințeleDtaleDpentruDnoi!
FiulDtăuDrecunoscător,
ScarlatDCalimah.”
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
104
Dispoziții discriminatorii privind drepturile omului înCodul%Calimach
Codul Calimach, avea și prevederi cu un profund caracter disA
criminatoriu. De exemplu, în ciuda faptului că în cod se condamna roA
bia, considerândAo împotriva firescului drit (drept) al omului, totuși
aceasta urma să fie tolerată în continuare. Codul prevedea totuși că se înA
tărește interdicția căsătoriilor mixte, adică între oameni liberi și robi, la
felDcaDîntreDcreștiniDșiDnecreștini.
În cod există și alte prevederi cu caracter discriminatoriu. Astfel
în Codul Calimach, în Partea Întîi, întitulată Pentru dritul persoanelor,
cap. 1. Pentru driturile ce privesc cătră personalnice însușiri și legături,
la art. 47 se prevede egalitatea în fața legii, indiferent de credința reliA
gioasă. Astfel se prevede că: „Deosebirea credințelor nu are nici o înrâurire la
particularnicile drituri, dacă de cătră legi pentru oareșcare alte pricini, nu sSa
hotărât:vreo:deosebire.”:
%Partea%II.%%Pentru=dritul=lucrurilor.:Cap.%32.DPentru=zăstre:
Art. 1623: „Tatăl și bunul despre tată sînt mai cu samă datori să
înzăstreze pe fiica sau nepoata, după rangul și starea lor; iar mama atuncea este
datoare a înzăstra pe fiică, când tatăl este sărac sau cînd ea va fi de altă dogmă,
iar fiica ortodoxă, adecă pravoslavnică.” În acest paragraf de lege iar apare
religia ca formă de discriminare, sub forma că dacă mama va fi de altă
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
105
dogmă (adică religie), iar fiica ortodoxă, adică pravoslavnică, atunci cade
înDobligațiaDmameiDprivindDzestreaDfetei.D
În aceste condiții, dacă fiica sau nepoata nu era o credinciosă,
aparținând dreptei credințe (potrivit textului, credința ortodoxă, n.n.)
atunci tatăl sau bunicul (bunul) nu avea datoria de a înzestra fiica sau
nepoata cu zestre. Asta era o gravă discriminare, pe motiv de aparteA
nență religioasă, adică zestrea, dacă o primea sau nu, era în funcție de reA
ligie, respectiv dacă persoana în cauză era ortodoxă primea zestre, iar
dacă era de altă religie (dogmă) nu primea zestre. Asta însemna că dacă
persoana își permitea să aibă o altă convingere religioasă decât cea ofiA
cială suferea anumite prejudicii materiale, pierdea zestrea, potrivit artiA
coluluiDdin%CodulDCalimach,DcareDprevedeaDurmătoarele:
Art. 1625: „Nu este datoriu tatăl sau bunul să dee zăstre fiicei sau
nepoatei”Dalin.De:D„Dacă:sSau:depărtat:din:dreapta:credință:creștinească.”
Cap.%II.%%Pentru=dritul=căsătoriei
Art. 90: „Nu este slobod a se face alcătuirea căsătoriei între creștini și
între:necreștini,:precum:nici:între:pravoslavnici:și:între:cei:de:altă:dogmă.”
Articolul de lege maiAsus menționat prevedea chiar interdicția
căsătoriei civile între ortodocși (pravoslavnici) și cei de altă religie (dogA
mă). Biserica putea avea o asemenea prevedere canonică privind interA
dicția unui credincios ortodox cu o persoană de altă religie, însă articolul
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
106
din cod prevedea interdicția căsătoriei civile, ceea ce era un act discrimA
inatoriu pe motiv de apartenență religioasă, respectiv o încălcare a drepA
turileDomului,DcumDamDdefiniAoDastăzi.
Art. 120: „Desăvîrșita logodnă se disface pentru următoarele pricini:” ,
pnct.3:D„Pentru:deosebirea:credinței:sau:a:dogmei.”
Un alt caz de discrimare religioasă era posibilitatea desfacerii loA
godneiDpentruDfaptulDcăDceiDlogodițiDaveaDconvingeriDreligioaseDdiferite.
Cap.%III.=Pentru=driturile=între=părinți=și=fii.
Art. 182: „Părinții deobște sînt îndatoriți a da fiilor săi cuviincioasă
creștere, adică îngrijinduSse pentru viața și sănătatea lor, să li se dee trebuinS
cioasa hrană, deprinzînduSle puterile trupești și iscusințele sufletești spre bine
și întemeind fericirea lor cea viitoare prin învățături mai întîi a dogmelor credS
inței:și:apoi:a:celorlalte:folositoare:științe.”
Art. 188: „Fiii sînt datori a păzi cucernicia cătră părinți și a se supune
la toate poruncile cuviincioase și drepte, măcar de vor fi părinții și de altă
credință.”
Art. 752: „Sînt opriți de legi de a mărturisi în testament: desfrînatul, în
cîtă vreme se va afla supt curator; cel osîndit pentru luarea de mita, pentru
cămătărie, furtușag, năpăstuire, mărturie mincinoasă înșelăciune și vicleșug,
pentru precurvie și clevetire; acel ce, întîmplînduSse a fi martur aiurea la voința
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
107
cea de pe urmă a cuiva, pe urmă nSau vrut să mărturisască, cînd au cerut treS
buința; acel ce au vîndut sfîntul botez, și acel ce în ivală se fățărnicește de
creștin, iar în taină urmează altei credințe, pentru că la martori se cere neapărat
vrednicia, credința, bune purtări și statornicie. Pe lingă aceste sînt opriți a
mărturisi:în:testamentul:creștinului:acei:de:altă:lege”.
Interdicția de a putea fi martor în cadrul unui testament a celor
careDaveauDaltăDcredințăDreligioasăDeraDoDaltăDclauzăDdiscriminatorie.
Art. 766: „Monahii, carii după alegerea vieții monahicești au cîștigat
avere de la moartele sale rudenii prin testament sau și fără testament, sînt volniS
ci a orîndui după a lor bunăvoință și plăcere, însă numai atuncea cind la inS
trarea lor în mănăstire iSau dat ceva (deoseSbinduSse acei din altă credință sau
dogmă, cărora, de vor fi și fii legiuiți, nSau voe a le lăsa nimica); iar de nSau dat
nimica la mănăstire mai înainte, pot a orîndui numai două părți, iar a treia
parte:sînt:îndatoriți:a:o:lăsa:mănăstirii.”
De asemenea clauze discrimatorii pe motiv de apartenență reliA
gioasă găsim și în articolul de maiAsus, unde persoana de altă religie
avea de suferit anumite prejudicii materiale din cauza credinței și a
convingerilorDsaleDreligioase.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
108
ConcluziiCu toate că legiuirea Codul Calimach sau Condica țivilă sau
politicească a Principatului Moldovei, păstra anumite trăsături feudale,
deoarece el conținea și prevederi de drept burghez, ceea ce scotea în eviA
dență începuturile descompunerii orânduirii feudale și ale formării în
Moldova a relațiilor bazate pe proprietatea privată și pe capital, având și
anumite prevederi discrimatorii în mod special pe criterii de apartenenA
nță religioasă, totuși împreună cu Codul sau Legiuirea Caragea, din Țara
Românească, a avut un rol important în evoluția sistemului de drept fiA
ind aplicat până la 1 decembrie 1865, când a intrat în vigoare Codul CivA
il din 1865, care a devenit apoi valabil pe tot cuprinsul Principatelor
Unite.34
34. hBp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Codul_Calimach, accesat în 25.04.2013,
oraD16,30.
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
109
Bibliografie%selctivă
Arhivele:Statului:din:Iași,Ddos.D440D(1382),D1560,Df.D154,162.DD
ARION, DINU C, Curs de istoria dreptului romînesc (litografiat), (BuA
curești,D1938A1939).D
BERECHET, Ștefan Gr., Schiță de istorie a legilor vechi romînești 1632S1866
(Iași,D1928).
BERECHET, Ștefan, Istoria vechiului drept romînesc. Izvoarele (Iași,
1933).DD
BIANU, I., HODOȘ, N., SIMONESCU, D., Bibliografia romînească veche,
T.DDIIID(1809A1830),D(București,D1922A1938).D
BIANU, Ioan, HODOȘ, Nerva, Bibliografia românească veche 1508S1830,
tom. III – fasc. I (1809A1814), (Bucureşti: Ediţiunea Academiei Române,
Atelierele SOCEC &Co. Soc. Anonimă, 1912), ediţie anastatică, (Iaşi: Ed.
TipoDMoldova,D2012).D
CESARESCU, I., „Persoanele morale în vechile noastre legiuiri”, Revista
de:drept:și:sociologie,:an.DIIDD(1899),Dnr.D3,D325A328;
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
110
Codul Calimach, ediție critică, reeditare a textelor originale în limbile
greacă și română (București: Ed. Academiei Republicii Populare
Române,D1958).D
CONDURATU, G., „Pravila de la Petersburg”, Dreptul, 1907, nr. 76,
621A625.
COSTIN, Alexandru, Interpretări jurisprudențiale în Codul Calimach
(ms.). Comunicare făcută în Sesiunea generală a Academiei R.P.R.
dinDseptembrieD1957;
COSTIN, Alexandru, Obiceiuri juridice în Codul Calimach (ms.). ComuniA
careDfăcutăDînDSesiuneaDgeneralăDaDAcademieiDR.P.R.DdinDiulieD1956;D
FLOCA Ioan, N., Drept canonic ortodox. Legislație și administrație BisS
ericească,:Dvol.DI.,D(București:DEd.DIBMDalDBOR,D1990).
GAFTOESCU, Vintilă, Reguli de drept internațional enunțate în Codul CaliS
mach (ms.). Comunicare făcută în Sesiunea generală a Academiei R.P.R.
dinDDiulieD1956.
HANGA, Vladimir, Istoria statului și dreptului R.P.R. (curs litografiat),
(Cluj,D1956).
HILARD, V., Principii de drept internațional privat. Legislația pozitivă romînă
(București,D1932).D
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
111
HILBRICHT, Dr., „Die Civilgeseägebung der Moldau”, Der Jurist, I, VieA
na,D1847,Dvol.DDIII,D352A438.
IORGA, N., Documenete privitoare la familia Calimachi, vol. I. (București,
1902).
PAPADOPOL, Calimach, AL, „Din istoria legislațiunii Moldovei”, Arhiva
Societății științifice și literare din Iași, an, VII (1896), nr. 3A4, 148A169; nr. 5,
6,D284DA290.
RĂDULESCU, Andrei, „Două încercări juridice ale pravilistului FlechtA
enmacher”,DDreptul,DanDXLVI%(1920),Dnr.9,D97A101.
RĂDULESCU, Andrei, „Influența italiană asupra dreptului român”,
Analele:Academiei:Române,:seriaDIII,DtomulDXIV,D(București,1940).
RĂDULESCU, Andrei, „Pagini referitoare la alcătuirea Codului CaliA
mach”,:Dreptul,DDDan.DXLIV,Dnr.DDD57,D449A452.
RĂDULESCU, Andrei, „Părerea pravilistului Flechtenmacher despre
advocatura”,:Dreptul,DanDDXIID(1916),Dnr.D13,D97A99.
RĂDULESCU, Andrei, „Pravilistul Flechtenmacher”, Analele Academiei
Române, Memoriile Secției Istorice, București, Seria III, tom. I, mem. 4,
ComunicareDînDședințaDdinD5DmaiD1922.
RĂDULESCU, Andrei, „Romanitatea dreptului nostru” (București,
1939),DAnal.:Acad.:Rom.,:Mem.:Secț.:Ist.,DseriaDIII,Dt.DXXI.D
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
112
RĂDULESCU, Andrei, Două lecții de drept ținute în anii 1830 si 1836 de C.
Flechtenmacher:(București,D1930).
RĂDULESCU,DAndrei,DIzvoarele:Codului:Calimach:(București,D1927).
RĂDULESCU, Andrei, Izvoarele dreptului civil și comercial romîn. Tendințe
romînesti spre dreptul italian (București, 1940), Analele Academiei Române,
Memoriile:Secției:Istorice,DBucurești,DseriaDIII,Dt.DXXII.
RĂDULESCU,DAndrei,DJurisul:Andromache:Donici:(București,D1930).
RĂDULESCU, Andrei, Norme privitoare la adunarea materialului pentru
cunoașterea vechiului drept romînesc nescris. Comunicare la Academia
R.P.R.DînDședințaDdin,D22DfebruarieD1949.
RĂDULESCU, Andrei, Pagini din istoria dreptului românesc (București: EdA
ituraDAcademieiDRSR,D1970).D
RĂDULESCU,DAndrei,DPravilistul:Flechtenmacher::(București,DD1923).
RĂDULESCU, Andrei, Publicarea izvoarelor dreptului romînesc scris din
Țara Romînească și Moldova pînă la 1865. Comunicare la Academia R.P.R.
în ședința din 29 septembrie 1949, Buletin Științific (Acad. R.P.R.), S. ȘtiA
ințe istorice, filosofice și economicoAjuridice, tom. I (1949), nr. 3A4,
211A224.
TRIANTAPHYLLOPOULOS, G., Sur les sources du Code Callimaque. ReA
vistaDistoricăDromînăD(București,D1931).
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
113
UNGUREANU, Gh., Jurisconsultul Christian Flechtenmacher 1785S1843).
Contribuții::laDviața:șiDactivitatea:sa:(Iași,D1931).
UNGUREANU, Gh., „Date nouă cu privire la viața și activitatea juA
risconsulților Christian Flechtenmacher și Damaschin Bojinca”, Arhiva,
an,DXLID(1934),Dnr.D1A2,D46A55.
UNGUREANU, Gh., Jurisconsultul Damaschin T, Bojinca (1802S1869). ConS
tribuții:la:viața:și:activitatea:saD(Iași,D1931).
ZAMFIRESCO,DHenry,DLes:origines:du:droit:privé:roumain:(Paris,D1922).D
ZANE, G., „Doctrina economică a Codului Calimach”, Arhiva, an XXXIV
(1927),Dp.D97A115;DanDXXXVD(1928),30A37.
ZEILLER, Franz von, Commentar über das allgemeine bürgerliche Gesenbuch
für die Gesammten Deutschen Erbländer der Oesterreichischen Monarckie
(WienDundDTriest.D4DBde,:1811—1813).
ROTARU, Ioan-Gheorghe / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 87-114.
114