Anul X V . Arad, Sâmbătă, 26 Noemvre v. (9 Decemvre n.) 1911 Nr. 259

ABONAMENTUL Pt un an hun jum. h o luni

28 Cor. 14 t 2.40 t

Numărul de zi pentru Ro­şiii a ţi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şl

comitat 502. IBUNA IREDACŢIA? şl ADMINISTRAŢIA:

Strada Deák Ferenc Nr. 20 INSERŢIUNILE

•e primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

,,Eu te declar pe d-ta tră dator de neam şi fratricid.'

Banchetul din Seini.

iE o axiomă aproape banală, că pentru h j â s i formula de justă apreciere a dea-I m a p o l u i , trebuie să ţii s e a m ă de faptele ude vorbele lui. A c e s t e două e l emente I m t cu totul indispensabi le , dacă vrei s ă psteşti o judecată definit ivă asupra unui

fiindcă n u m a i din înlănţuirea lor poţ i Isluşi tainele cari i-s'au frământat în as picurile gândului .şi în bătăi le inimii .

Pentru a zugrăvi însă o i coană s u f l e -mai pripită, dar t o t a t â t de adevă

ІІ, sunt suficiente şi n u m a i vorbele . Ca « r i c e l e l e unui m o z a i c sunt cuvinte le ce Hm, din ele poate reconstrui c i n e v a în-m rostul personal i tăţ i i noastre . I a t ă arta pamatică ci. e. care ne înfăţ i şază o a m e n i Mregi şi ne desenează conturele cele m a i

Í ale sufletului nuraa i prin dialogul per gagiilor cari se agi tă înaintea noastră iscena. E deajuns să auz im c â t e v a vorbe

Jostite de Caţavencu în , ,Scrisoarea pier-ca să-i în ţ e l egem pe deplin rolul în

«etate, nivelul cultural şi moral , pers-ttiva succeselor lui de m â n e şi felul c u m i reoglindeşte t o a t ă fiinţa în m i n t e a ce

(srcariîl ascultă. Iată de pildă t m fragment J i u nemuri­

rea comedie, începutul discursului lui jpvencu: „Domnilor! . . . Onorabili con

enil... Fraţilor!. . . (plânjsul îl îneacă. ) aţi-mă, fraţilor, dacă sunt mişcat , dacă

boţiunea mă apucă aşa de tare... suindu-ila această tribuna... pentru a v ă spune (,«... (plânsul îl îneacă mai tere)... Ca

Iute Român, ca ori ce fiu al ţării sale. . . Jiîeste momente solemne. . . (de-abia se Uităpâneşte)... m ă gtndesc la ţărişoara

(plâmsul Га biruit <3e tot)... la Ro-*l\plânge. A p l a u z e în grup)... la fe­

néi!... la progresul ei . . . l a vi i torul

Urmăriţi aceste sughiţuri stropite cu de crocodil, puneţ i puţi. i a cântar

moţiunea* care Га „apucat aş .de tare" •onorabilul Caţavencu, a v o c a t , i i r e c t o r -npr. al ziarului „Răcnetul C a i a ţ i i o r " I cumaniţi-i niţel gesturi le lărgit d i a . mul crescând al corzilor vocale™ a . FI zugrăvit în linii s igure portreti s u . te al acestui tip întâlnit a tâ t de e s <

Cum vedem, un fragment dintr'o 4 . atare, un crâmpei dintr'un dialog, -, ni de cuvinte aruncate la întâmpla,

ifocwl unei discuţii, au darul de-a caraa

De O c t a v i a n G o g a ,

în stare s ă răsfrângă chipul privitorului, fără a m a i a v e a n e v o i e de suprafaţa întrea gă. Vai , sunt a tâ t de primejdioase vorbele aces te paravane transparente, după oari ochiul priceput dist inge cele m a i ascunse licăriri 1 din camera obscură a sufletului

T o t m a i mul t m ă copleşesc astfel de reflecţii , de câte ori urmăresc , ca un privi tor l iniştit , în tiparul gazete lor vorbele mari pe cari le pun în circulaţie unii dintre fruntaşii noştri . N u la înjurii m ă gândesc î a chiote le n e s ă b u i t e ale unora, f i indcă

în definitiv înjurătura nu e decât rezu l ta tul unui foarte s impl is t şi ordinar proces ps ihologic , din care nu poţi trage concluzi i decât cel m u l t asupra bunelor maniere ale autorului . Constatări 1 de-un înţoleis m a i a dânc nu-ţi prea poate aduce o analiză a injuriilor. D a r cu totul -altă însemnăta te au vorbele , când se înfăţişază ca expre s iunea unui fel de gândire, când pot fi so

•cot i te ca un t ermometru inte lectual sau moral al autorului lor. Judecându- le sub aces t raport vorbele mari cu cari se ope­rează la noi, problema devine m a i inte­resantă, fiindcă suntem puşi în fate. unor fenomene sociale, pe cari cercetându-le p u t e m pătrunde mai uşor structura m o ­rală şi inte lectuală a oameni lor din juru nostru. Ca ori-co fel de-a vorbi, astfel şi aces t gen iperbolic de-a te rosti, so lemni t a t e a as ta straşnică cu care se pronunţă unii dintre fruntaşii ncystri veşnic g a t a a lua o poză sărbătorească, se poate reduce la mot ive de dublu ordin : moral şi intelec tual. Ca m o t i v de natură morală se p o a t e invoca lipsa de s inceritate , ca impuls in te leçtual pregătirea culturală la un nivel s taţ iona r. Cine nu-şi aduce aminte de re­torismul bombast ic , care până a c u m vre-o c incisprezece ani făcea deliciile cetăţeni­lor la întrunirile publice din Bucureşt i , unde oratorii de duzină puneau la contri­buţie Pindul , Carpaţii , Dunărea , Goţii , Ge­pizi i şi alte vorbe mari, pentru a s toarce furtuni de aplauze. D e s igur că s incer i tatea a c e s t o r tirade nu era din cele mai curate, sau dacă da, a tunc i atelierul intel igenţi i ca­re le pornea la drum era îngust de tot . D e obicei щ з а m e t e a h n a era dublă: şi s ince­r i tatea vulnerabilă şi in te l igenţa măsurată . Personajul R i c a Ventur iano d. e. din „O noapte furtunoasă'* e o mixtură capri­c ioasă din aces te două e l e m e n t e : e fanfa­ron şi incult . Ascu l ta ţ i c u m vorbeşte în­t r u n a din s i tuaţi i le cele m a i del icate, după

pe cei cari le rostesc. S u n t tot a t â t e a

C U n o s c u t a a v e n t u r ă c u c o a n a щ & . M j j o m . iwderàn ale unui proces sufletesc pe care Idesluşesc, tot atâtea mij loace pentru

\щ& într'o luminoasă perspect ivă de iciere personalitatea unui om. Ca nişte

bki răzleţe dihtr'o oglindă, e le s u n t

ule, D u m n e z e u l nostru este poporul : box \puti, box dei! No i n 'avem altă credinţă, 'ă speranţă, decât poporul. No i n 'avem a pol i t ică decât suverani ta tea poporu-

4 e - a c e i a în lupta noastră pol it ică, a m

spus o şi-o m a i spunem şi-o r e p e t ă m ne­contenit". . . B ă g a ţ i de s e a m ă ce fanfaro­nadă cât conşt ientă , cât inconşt ientă la s impat icul Rica, al cărui D u m n e z e u este poporul". . .

C a m pe aceas tă dublă g a m ă morală-inte-l ec tua lă s'au brodat şi la no i a tâ tea exibiţ iu-n i de „oratorie c las ică" în care se vorbea de Traian şi de „ m a m a R o m a " de „unire în cuge ta t şi s imţiri" câ tă vreme oratorul, să­racul, desminţea cu toate faptele lui aceste grămez i de vorbe mari . Noi' ne c a m decka-Isem cu ele, n ic i n u le prea l u a m în serios, nici nu ne tulburau, auditorul le s o c o t e a drept o manieră de oratorie care nu an-gajază sufletul, care poa te fi re tezată bi­nişor fără ca adevărul să sufere şi aşa z îmbind a silă şi a iertare a ş t e p t a m să li-se ş teargă urma cu încetul , fără nic i o pri­mejdie . . . Ori ce boală însă înainte de-a dispare se m a i năpusteş te cu-o u l t imă în­dărătnicie asupra organismului a cărui biruinţă apropiată o s imte şi în perioada a l t a e m a i supărătoare. A ş a şi boala vor­belor mari în v ia ţa nostră publică, a c u m în ajunul dispariţiei pare a tresări cu pro­tes tarea ei cea mai păt imaşă . Curentul de s imţire şi nivelul de cultură din care a ieşit Ia suprafaţă e pe cale de a t»e pierde, primenindu-ise valorile cugetăr i i şi princi­piile concepţ ie i mora le în soc ie ta tea noa­stră. De-ac i aceas tă nouă afişare de vorbe mari, cari a c u m îşi fac de cap.

N u vo i re leva aici cazul celebru cu a-cuza de „trădare" a „Tribunei", care ră­mâne o expresie tipică a acestei şcoli a-junse în doaga prăbuşirii . Voi aduce nu­m a i în t reacăt două exemple , ca să se v a d ă cu câtă conşt i inţă se judecă la noi de către unii conducător i valorile noţiuni lor şi cu câ tă înţe lepciune se rojstesc cuvinte le cele mai grele. Cetitori i îşi pot formula a,poi singuri o judecată proprie în ordinea de idei amint i tă m a i sus .

Exemplu l dintâi e cunoscut cetitori lor „Tribunii", din ale cărei co loane l 'am aflat şi eu. E vorba de fa imoasa agapă din oră­şelul Seini , unde o s e a m ă din fruntaşii no­ştri s'au adunat să închine pentru viitorul neamului , după o adunare poporală. Aici , conform obiectului tradiţional, s'au pro­nunţat , fireşte, şi toajste cari îmbrăţ i şau diferite subiecte . Foarte natural , că a vor­bit şi d. Teodor Mihályi, preşedintele clu­bului nos tru parlamentar. î n d e m n a t , pro­babil, de te miri ce raţiune superioară a unei înalte diplomaţi i , d-sa în toas tu l său a vorbit despre „Tribuna" şi între alţi vi­novaţ i a osândit şi pe subsemnatul pentru uri articol din aces t ziar — : „Intelectual i -za i ea polit icei noastre". L a întreruperea părintelui Constant in L u c a c i u — fratele dlui Vasi le Lucac iu , — care spunea că a cet i t cu plăcere pagini le cu pricina, d. Mi-

Pag, 2 _

halyi , ridicând tonul, i-a apl icat următoa­rea sent in ţă : „Eu te declar pe d-ta trădă­tor de neam şi fratricid". D e aici pe urmă mare tulburare la banchet , ceartă, expli­caţi i ş i -acum dăunăzi retragerea adânc jignitului preot din congregaţ ia comita­tului, unde de zec i de ani reprezenta nea­mul, cu mul tă vrednicie .

A c u m să ne în ţe legem. Aic i nu e vorba, dacă acel articol a expr imat un adevăr, dacă a fost obiect iv sau păt imaş , dacă a dat o apreciare justă a s i tuaţ ie i s a u ba. E vorba, că putem spune cu in ima l inişt i tă : vânzare de n e a m ori de lege nu era. A c u m , gândiţ i -vă, din ce proces sufletesc pot p o m i asemeni epitete grozave , când se a-plică unui o m n u m a i pentru păcatul de-a fi cet i t aces te rânduri inocente . Departe de m i n e ideia ridicolă de-a crede că d. Mi­hályi, m'ar socot i pe mine , sau pe părintele Lucaoiu trădător. D o a m n e fereş te ! A a-tribui domnului deputat a s e m e n e a naivi­tate , ar fi1 o insultă nemer i ta tă . Atunci , care e m o t i v u l ' ? R ă s p u n d e m scurt : p a t i m a vorbelor mari , genul iperbolic, pe care-1 prohodeam adiniaori. E şi as ta o aşchie din trunchiul slăbit al retorismului grandi­loquent , care în dogmele de căpetenie ale şcolii , numără p o z a so lemnă, jocul de arti­ficii ieftine, l ipsa de pretenţ ie în ex igenţe («le ordin inte lectual şi-o foarte min imală s inceritate . Cum zic, ş coa la e de vină, pă­cate le ei de şcoală .

P e n t r u o mai bună lămurire v o m ci ta іаісі un excerpt dintr'un articol recent al părintelui Vasi le Lucac iu , apărut în , .Ro­mânul" din zilele trecute .

Ascul taţ i , vă rog : „Un vânt năpraznic vâjie prin co­

drul verde al românismului ! „Şi mai ales noi, cari am avut mândra

chemare, ca în mijlocul vijeliilor ucigă­toare să stăm cu fruntea ridicată şi cu pieptul de oţăl, şi să combatem pornirile duşmanilor barbari, caii ne ameninţau cu zdrobire, cu nimicire, ne întrebăm: oare

P o v e s t e a R o m a n i } * ! . De Ion Dragoslav.

R o m ă n i ţ a e o f loare ce creşte p r e t u t i n d e n i : pe câmp, în g răd in i şi livezi. Aşa că, cine n a ştie cum e romăn i ţ a : creşte ca din pămâut , fă ră să o sa-mene nimeni , ca toate f lori le sălbatece, şi miroase t a re în felul pe l inu lu i ; e bună de ceai i a rna pen­t ru tuse şi răceli . M a m a mea aunme s t r îngea f loare de soc, de tei şi romăn i ţ a p e n t r u iarnă . Şi an i de zile am bău t ceai d in flori le as tea ; dar în-văţa i şi povestea romani ţe i . M a m a ne-a spus-o, şi as ta în t r ' o seară de ia rnă , pe când nu era acasă decât eu, mama, m â ţ a şi cânele H e c t o r : — p a t r u inşi din cari numai eu t ră iesc şi care s ingu ru l am înţeles povestea. O fi înţeles-o şi H e c t o r şi mâţa , căci şi ei e r a u de fa ţă , dar e vorba că numa i eu pot zice că am ascultat-o, căci o şi scriu.

E r a tâ rz iu : afară n ingea şi omătu l e ra m a r e . I n casă e ra o că ldură aşa de apăsă toa re că gea­mur i l e pă reau niş te obraji pe car i curg şiroaie de lacr imi cu desnădejde. Şi e ra tăcere : m a m a tor­cea, sui tă pe n i ş te pe rne , pe pa t . E u scr iam, pe când m â ţ a cu pic ioarele de d ina in t e puse cruciş sub ea se u i t a la mine ca şi cum s'ar fi m i n u n a t că ş t iu car te . S ingu r pomeni tu l H e c t o r şedea pe niş te ţolice l ângă va t ră şi pufnea ca u n om care n u zice n imic , da r cu min t ea lui în toarce lumea ca pe o buburuză . Deoda tă m a m a rupe l iniş tea şi gră­ieş te : , ..:

-— „Ionică , beai, tu, c e a i ? " — Cum nu, îi răspund. — D e romăni ţa , nu aşa ?

T R I B U N A

s'au liberat de- nou furiile şovinizmului a-ziatic, care nu mai încape în Europa cultă, şi vrea să însceneze aici pe pământul stră­nepoţilor lui Tr&ian orgiile sălbatice de pe stepele Aziei?

Ce este '! Dezlănţuitu-s'a „furor hunnicus" din

legile patricide ale duşmanului culturei şi civilizaţiunei, Apponyi: şi s'a încins un nou foc îngrozitor pe acoperişul bisericilor şi al şcoalelor noastre ?

Ce este 1 Boar' strigătul mamelor duioase, des-

nădăjduite, ne răpeşte simţirea omenească şi toată vârtutea naţională: da să ne în­cingem cu sângele inimilor noastre viaţa şi fiinţa naţională a noastră şi a generaţiu-nilor vitoare ?

Ce ester Nu este nimic , iubite cetitor, fii pe pace

nici m a m e l e nu fug desplet i te pe uliţi , nici sate le nu ard, nici c a t a p e t e a z m a bisericelor nu trozneşte , nici' „furor hunnicus" nu su­grumă oameni ca la patru zec i şi opt. Nu-i nimic, adecă totuş i este . . . e ş coa la vor­belor mari. . . E nesocot i rea valori i cuvinte­lor, e orgia frazei, care se lăfăieşte s lobodă dincolo de l imite le gândirii 1, ѳ conşt i inţa e last ică a retorismului care jonglează şi , ,se dă de-a trânte" cu înţelesul real al noţ iu­nilor.. A s t a e turnată în şaţse co loane de gazetă , pentru a plasa la sfârşit n iş te in­sulte gratuite , invocând „palinca dela Ha-bermann" şi s tupida poveste c u ..libaţiu-nilo amorului l iber."

— Ş c o a l a vorbelor mari !... In as ta s'a l egănat ado lescenţa noa­

stră, a s ta a fost apanajul inte lectual a de­cenii întregi de sbuc iumare polit ică infruc-toasă , în care poza şi gestul erau aproape singurele manifestări de viaţă. . . P e l a tri­bunele conferenţelor naţ ionale , pe la în­truniri dela m a s a albă, au răsunat a t â t e a

lozince, s'a revărsat un potop aşa de groaz­nic de , ,pronunciamente", s'a vânturat a-

9 Decemvre n 1911

t a t a pozderie de , ,concluze", numai ispra­v ă nu s'a făcut. . .

Noroc , că vremea , care premeneşte gândirea unei soc ie tă ţ i şi în mersul ei pro­pagă o evoluţ ie a curentelor de idei, a în­ceput să nu mai favoriseze, aces t gen sterp. Zi le le romant i smulu i lărmuitor sunt numă­rate şi' judecata l inişt i tă cu problemele ei varii e pe cale . Ca o premenire de ordin mo­ral, concepţ ia s c h i m b a t ă a societăţii noa­stre, pretinde to t m a i mul t devotament sincer, care nu cere fraze pe podobie, iar ca inovaţ ie inte lectuală , se anunţă mijirea unei gândiri îndrumate de-o seriositate şti inţif ică.

Era şi vremea , f i indcă cu diletantis­mul gol şi cu focul bengal ie ieftin din care se hrănea aceas tă şcoa lă de vorbe mari as­tăzi, în fermentaţ ia culturală atât de vie a neamuri lor cari' ne împrejmuesc , noi n'o mai p u t e m duce. Din aceaistă luptă care se dă a c u m la noi, p u t e m desluşi apriat cele două curente, unul în declin şi altul care abia a c u m se porneşte . Ciocnirea lor era fatală şi ori ce observator al evoluţiei noastre soc ia le trebuie s'o înţeleagă. Deci, m a i puţ ină tânguire şi m a i multă price­pere. N u ne prăpădim noi în harţa asta citi v reme se m a i găse sc oameni oari cred în puterea premenirii ideilor.. .

*

Se vor afla, poate , cetitori , cari pe ar­m a acestor rânduri, vor esc lama nedumt-ri ţ i : — S ă n u fie c u m v a vre-o greşalii mij loc în apreciarea aces tor vorbe mari! Iaca , noi bătrânii ne -aducem aminte, ci pe vremuri ele îşi aveau rostul lor şi erai spuse la zile mari de buze pioase, cari> rosteau cu s f inţenie !....

Adevărat răspundem no i ! Ştim distin­ge glasul vremi lor şi vorbim cu pietatek aceste lozince, când sunt solia întârziaţi f i unor zile ce s'au dus. D a r cu aceraşhotă­râre trebuie sa io înlocuim, oa ori-ce te şterţs, când vor să-şi găsească culcuş in»

— De ce v rea i ! — De romăni ţa zise ea, că a m mai mul t ă . Şi mama repede săr i jos şi ducându-ee la nişte

tăfâlci , ce e rau a t â rna t e ca niş te guşe în niş te eue de după horn , luă u n a şi pilind niş te flori albe us­cate în ulcică, o umplu cu apă şi împinse în j a ru l d i n sobă.

„Vezi , mi-am zis, eu, în gând oa i sp i t i t ; de toate flori le am în t reba t eu pe mama, dacă au po­veste şi numai de rom&niţă nu" . Şi îi g r ă i :

— Mamă, oa re şi romăni ţa o fi având poves­tea e i ? "

— Ca toate f lori le. — O ş t i ? —• Să mi-o amintesc . Şi m a m a suindu-se iar pe perne , îşi luă furca

şi fusul şi udând cu g u r a f i rul de caer, sfâr , sfâr, fusul pr inse a se învâr t i , caeru l a cu rge pe fus şi eu nu mai pu t eam de ne răbdare .

Deoda tă numa i ce aud o sfâr î ia lă în sobă. — F u g a , zise ea, că a da t ulcica în foc. Repede săr i i şi o dădui de o pa r t e . — A m u , vorbi dânsa, până mi-oi amin t i de

poveste, tu fă ceaiul şi dă-mi şi mie o ulcică. L a vorba asta, mani le şi picioarele mele se iu­

ţ i ră oa şi ale unei fete m a r i când îi v in pe ţ i tor i i , doar , doar, oi face po m a m a să-mi spue mai de g rabă povestea, şi cât ai n u m ă r a o sută şi puse i mamei o ulcică cu ceai în m â n ă , şi eu cu u n a mă sui pe şesul cuptoru lu i . Şi mama , ho rp , ho rp , bând ceaiul, începu povestea:

„Apoi a fost odată u n î m p ă r a t şi o i m p a r ă teasă, care n ' au avu t copii m u l t ă vreme. B a îm pără teasa credea că n ' a r e eă mai aibă. Când, în t r '

! v reme, ia tă că t rece pe la poartă Dumnezeu cust I P e t r e . P e t r e , u i tându-se la oasele î m p ă r a t e

vorbi : — „Doamne, ce o fi de oamenii ăştia că au b ă i e ţ i ? " D a r Dumnezeu glăsui : — „Dacait-pă ră teasa ar bea rouă de pe crini , amestecată a

, rouă d e pe pelin, ar naşte o fată cum n'a mai f« j nici n ' a r e să fie pe lume de frumoasă; daeä-ip« J numele Romanica". Ş i r^ea sfinţii trecură în­

colo.

D a r oşteanul , efe şedea de strajă la auzise şi, repede şi^ugi la împărăteasa de-i spuse, Şi tocmai e r a pr vremea când înfloresc crinii, î m p ă r ă t e a s a , bm ' r i a ei, şi dădu ordin ca eă cu­leagă în fie ce^iraineaţă rouă din paharele n i lor şi fniTize' pel inului . Şi, aşa, etrînse un par ha r de rouă ç 1 bău. Minune : la nouă luni născu o fa tă cu ifi. filbă ea şi crinul şi perişorul mi rosea ca ^ b n u l şi, îi puse nume Eemăniţa. R o m ă n i ţ a r e & c u ™<re. D a r fetei nu-i plăcea lu­mea, nici ^ t recer i le , nici să o vadă cineva si en a lbă, a l b . c a & cr inul şi părul îi mirosea ca nu l . I n f " Plăceau florile, că toată ziua nu îngri­jea d e 6 ^ e c ' e & c-° dar avea că, pe toate le în­ţ e l e g e ' 0 0 ѵ о г Ь е ѳ с .

pfata crescu de 18 ani, şi Craii începură i c u r îo pe t i t . F a t a îi primea pe toţi, le vorba, j , a r . n d ei aduceau vorba de măritiş, fata loepunej s i au-ş i mai ba tă capul că au eă fie nefericiţi, тгЬа îi î n spă imân ta şi plecau şi nu mai veneai. , vorba as ta so împrăş t ie în toată lumea ţi cu

remea , nu mai veni nici un peţitor. As ta scârbi mul t pe părinţi şi începură ы

probozească. . Ж З Ou toa te as tea щі fecior de împărat tare de

9 Decemvre n. 1911 „ T R I B U N A P a g . a fletul unei generaţ i i , care creşte în relaţii şi trebuinţe sch imbate .

îmi vine în m i n t e o . g l u m ă a măies­trului Caragiale . Era în discuţ ie tocmai probloma modif icări i valori lor în concep­ţia societăţei . Ven i se vorba şi de chest iu­nea gramat ice i şi ortografiei , o t e m ă pre­dilectă a marelu i nosti-u stil ist. J u d e c â n d greşurile nobi le ale principiilor lui Cipariu, d. Caragiale îl apăra, cu cel mai cald en-tusiasm pe învăţatu l cărturar şi ne expl ica impuburilo sufleteşti cari just i f icau ocare-cum în aceas tă perioadă credinţele lui...

Nedumerit , pe s emne de aeeas tă apo­logie entusiastă , unul dintre noi Га între­rupt pe măies tru :

— Bine, nene Iancule , atunci de ce nu introducem din nou ortografia e t imolog ică , de ce nu scriem ca pe v r e m e a lu Cipariu?

Creatorul lui C a ţ a v e n c u a z îmbi t po-trivin<lu-si ochelarii : — T o a t e la v r e m e a lor, mă băiete ! Mai de m u l t se rădeau oa­menii cu toporul , da dac'o veni azi unul la mine se m ă ia aşa după legea veche , îi spun frumuşel: nenişorule dragă, fugi încolo cu toporul, c'a ieşit bric iul Az i ne radem cu briciul...

Demisia baronului Conrad. Va lu r i l e sensaţ io-nalei demisii a fostului şef al s ta tu lu i major n u s'au l iniştit încă. Ziarele d in G e r m a n i a şi I t a l i a , întocmai p recum cele din m o n a r h i e n ' au înceta t A varieze în fel de fel de comenta re î n semnă ta t ea politică a demis ie i , t end in ţ a însă de a a p ă r a tripk al ianţă de u r m ă r i păgubi toa re , ese tot mai mult b irui toare în aceste comentare .

Din Roma se a n u n ţ ă : Ziare le u n g u r e ş t i au atribuit ba ronulu i Conrad declara ţ i i , car i conţin multe lucruri neadevăra te . B a r o n u l Conrad şt ie prea bine că for t i f ica ţ i i le diu Bordul I t a l i e i sun t tot cele vechi şi că în t impu l mai nou n 'au fost dislocate a l te corpur i de a r m a t ă în apropierea frontierelor aus t ro -ungare , deoarece guve rnu l italian nici p e n t r u v i i tor n ' a re in ten ţ i i de acea­sta natură. La f ront iere le I t a l i e i abia dacă sun t

departe, nu se dădu m â h n i t do cele ce auzise des­pre fată şi ee porn i ei el în pet i t . l a r ă ş vorbă cu fata. Fata a r î s . a g lumi t cu f lăcăul , însă când auzi do măritiş, ea îi spuse : — „ P r e a bine, dar ai sä fii nefericit".

— Dar de ce? în t r ebă f lăcăul . — Pentru eă eu uu-s făcută din lumea as t a şi

fine m'o lua, r ămâne văduv în ziua cununie i . — Aş, zise flăcăul, nu cred. —- De, încearcă, d a r să n u p lângi ; eu t r ebu ie

să mă prefac m f loare sălbatecă. — Da, nu cred, i-a zis feciorul de împăra t . — încearcă şi vei vedea. — Şi de undo şti ? — Am visat de m u l t că a m auzit u n glas ca

venit din cer şi par 'că-ші g r ă i : „ R o m â n i t ă , cum te-i cununa, ai să te prefaci î n t r ' o f loare d e câmp dar şi de leac".

Feciorul de împăra t tot n u crezu, şi îi zise, că el, o ia ori ce ar fi.

Şi, hai, nuntă : pe t recere , zaiefet . S â m b ă t ă «ara îi puse hohotul, dar fa ta p l ângea de uda pă­mântul. Duminecă la cunun ie , abea îi puse piro-rtiile pe cap şi fata se şi schimbă şi se făcu albă, albă, ca varul. Nuntaş i i c rezură că e rău şi o «coase áfáira, însă cum dădu de vân t se s t r înse , manile і-ве prefăcură în f runze, picioarele în tul­pini, trupul ee eubţiă şi se băţoşe şi capul i-se schimbă în o floare albă la fel cu ochiul boului ţi mică ca o părăluţă. Şi de a tunci aşa a rămas a lbă ca crinul şi cu mirosul ca a pel inului ; iar oameni i ii ziseră romăniţa şi romăni ţa îi şi până în ziua de azi ţi oamenii fac ceai din ea de-1 boau ia rna când răcesc. Şi aşa încălecai pe u n fus, şi gă t i i şi eu de

I apus.

câteva t r u p e şi op in ia publ ică d in AustTO-Unga-r i a a fost a l a rma tă de geaba. I t a l i a voeşte să ră­m â n ă şi mai depar t e în cadre le t r ip le i a l ianţe .

Corespondentu l d in Viena al z i a ru lu i g e r m a n conservator Neue Preussische Zeitung face ur­mătoru l comentar a supra demis ie i : D u p ă plecarea lui Schönaich s'au auzi t a luzi i , că contele Aehren-tha l , min i s t ru l de ex te rne va avea soar ta fos tului m in i s t ru de răsboi. Luc ru l s'a pe t recu t însă alt­fel. Contele Aehren tha l t r ebu ia să plece n u m a i în cazul când factori i hotărî . tari a r fi aprobat pla­nur i le şi «copuri le mi l i t a re alo ba ronu lu i Con­rad. S'a î n t â m p a t chiar con t r a ru l , peu t rucă p a r t e a ei obiectivă a chast iunei a ho tă r î t şi pa r t ea ei su­biectivă, deşi, poate, nu în mod def in i t iv . E o altă ches t iune dacă demis ia ba ronu lu i Conrad poate să în r îu rească soarta reformelor mi l i t a re . Opoziţ ia ungurească avea de g â n d să exploateze în scopuri le sale nemul ţumi rea ba ronu lu i Con­rad cu reformele mi l i t a re şi aceasta a fost împre ­j u r a r e a , ca re ^a de t e rmina t pe contele Aehren­thal împo t r iva ba ronu lu i Conrad. Dacă conside­r ă m chipul în care dosăroimarea ba ronu lu i Con­rad e exploata tă în U n g a r i a în scopuri de pa r t id , mai că nu ne înşeală p re supunerea , că îndepăr ta ­rea şefului s ta tu lu i major va mai avea u r m ă r i . Desă rc ina rea aceasta a deveni t n u numa i in afară, ci şi în lăuntru un eveniment pol i t ic de în tâ iu l r ang .

Vedem deci că aceste comunica te , p recum mul t e altele, sun t i n sp i r a t e cu воор de a î n t ă r i s i tua ţ ia sd runc ina t ă a contelui Aehren tha l . Cre­d e m însă şi noi că pag ina demisie i ba ronu lu i Con­r ad e depa r t e însă de a se fi încheia t .

* F * * > l i t i o . i x i n i i i i í s t r - i i l v i i Z i c h y P e n t r u a-şi lămuri a t i tudinea în apro­

piata discuţ ie la bugetul de cul te şi instruc­ţ iune, partidul guvernamenta l a ţ inut a-seară o confer inţă prealabilă. A u vorbit deputaţi i Szász Károly şi Várady Z s i g m o n d din aripa s tângă a partidului, iar din aripa dreaptă conte le T i sza şi însuş ministrul de instrucţie , conte le Z ichy . Cei dintâi au ce­rut un n u m ă r m a i mare de şcol i de s tat şi reforme şcolare în spirit liberal, cei din ur­m ă au posât şi de data as ta pe apărătorii pol i t ice i şov ine şi reacţ ionare din trecut . R e ţ i n e m aci pentru orientarea noastră, ur-următoarea declaraţ ie făcută de ministrul Z ichy :

— In ce mă priveşte, eu aş dori foarte mult să sporesc numărul şcolilor de stat şi declar, că pre-

— „Iţ i p lace? adaogă mama. A m u , d u t e de vezá cum e v remea a f a r ă . E m a r e o m ă t u l ? Şi na ulcica do o pune î-n du l ap .

N i n g e a a fa ră s t raşn ic , şi omătu l e ra aşa de m a r e , că pă reau casele ca niş te căciul i albe puse pe în t inde rea lui , ş i tăcere că, par ' că , l umea se băgase în o scorbură , doar când şi când ee auzea câte u n l ă t r a t s ingura t ec de câne .

— N i n g e m a m ă de comedie , îi spun eu, în-tu rnându -mă în ciatsă.

— Lasă eă n ingă , r ă spunde dânsa , că aşa mi-a spus mama , când e m u l t ă n insoare iarna , e pâne m u l t ă peste an....

Şi , d e arunci , îs ani . Afa ră , p r ind să cadă fulgi m a r i de zăpadă, şi eu d e p a r t e de va t r a unde am auzit povestea asta, s tau la o cafenea şi, sorb cu amin t i r ea unu i ceai cald de romăn i ţ a o poveste a unei fete de î m p ă r a t care în ziua nun ţe i s'a pre­făcut în f loare, şi care poveste e asta pe care v 'o povestesc şi Dvoas t r ă .

в I D e n t i s t i n C l u j . щ

N A G Y J f T i V Ö a specialist pentro dinf «гНПЫаН firi ood în n

C T . U . T K O L O Z S V Á R . 'La capitul străzii Jókai, în casa proprie.)

Pune dinţi si cu p'ăHre în rate pelângă garanti de 10 ani.

D e n t i s t I n C l u j .

tutindeni unde ar reclama aceasta interesul bine-priceput al statului, nu mă vor înspăimânta nici cele mai mari sacrificii. Voi urgita statificarea, şcolilor poporale dacă prin aceasta pot să satisfac punctelor de vedere naţionale.

D o r i m deputaţi lor noştr i să preîntim-pine cu m a i mul t succes decât în trecut in­tenţi i le păcătoase ale ministrului Z i chy .

0 crimă nationale Scr isoare deschisă ad resa tă d lui Gheorghe Pop de Bă&eşti, preşedinte le pa r t idu lu i na ţ ional român.

Domnule preşedinte,

„Poporul Român", organul poporal al-partidului nostru naţional român, publică, în numărul său de azi articolul dlui Dr. Au­rel Vlad, publicat mai întâi, în „Românul", în care se ridică grava acuză a trădării îm­potriva „Tribunei" şi a celor din jurul ei.

Pentru a feri poporul de frământările cari au fost provocate de. câţiva oameni orbiţi de patimă, îndată după izbucnirea crizei, „Tribuna''1 a desfiinţat numărul po­poral (de Duminecă) şi a înfiinţat un. or­gan poporal independent „Tribună Popo­rului", în care — vreme de un an de când există — am propovăduit cu cel mai sin­cer devotament solidaritatea naţională, a-pelând la popor să rămână cu toţii fii cre­dincioşi ai partidului nostru naţional ro­mân şi aderenţi neşovăitori ai programului nostru naţional.

Cëa ce săvârşeşte, însă acum organul „Poporul Român" prin publicarea învinui­rilor mincinoase cari au văzut mai întâi lumina, în „Românul" este cu adevărat o crimă naţională, ce]a mai marc crimă na­ţională.

Căci cine ar putea să-şi închipuie o mai mare crimă naţională decât de-a sămâna sămânţa urci şi a duşmăniei şi în sufletele nevinovate ale ţăranilor noştri delà sate?

Vă adresăm, deci, domnule preşedinte, următoarele. întrebări:

1. Aveţi DVoastră şi are comitetul naţional cu­noştinţă despre crima naţională ce-o săvârşeşte „Poporul Român" prin răspândirea în popor a minciunilor debitate la adresa „Tribunei" şi a celor din jurul ei?

2. Cu învoirea şi aprobarea DVoastră şi a comitetului naţional se săvârşeşte această crimă de neiertat?

3. Veţi binevoi a dispune să se pună capăt a-cestor porniri nebune, intervenind ca în cel mai apropiat* număr al „Poporului Român" să se re­vină asupra articolului de azi şi redacţia să-şi ex­prime regretele pentru publicarea lui?

Dacă în numărul cel mai apropiat nu vom afla satisfăcute cererile noastre, cons-trînşi de împrejurări ne vom lua şi noi a-părarea în „Tribuna Poporului", arătând cine sunt oamenii cari nu se mulţumesc cu spargerea solidarităţii dintre cărturari, ci caută să provoce desbinare şi în sinul po­porului român dela ţară.

Pentru atitudinea noastră din „Tribuna Poporului" facem răspunzător întreg co­mitetul naţional, care îngăduie jocul cri­minal al unor oameni fără suflet.

„Tribuna".

„ T R I B U N A H l 9 Decemvre n. ИИ1

o m â n i a . Adresa de răspuns a Senatului la mesajul tronului.

Sire,

Sena tu l a siruţit o adevăra tă bucur ie consto-tâud, cu ocazia deschiderei sesiunei a doua a legis-l a tu re i actuale , că Ma j . Voas t r ă se află în per­fectă sănă ta te .

Nădă jdu im că A t o t p u t e r n i c u l va păs t r a ani înde lunga ţ i Majes tă ţe i Voas t r e această sttare de sănă ta te îmbucură toa re , g ra ţ i e căre ia Maj Voas t r ă a pu tu t î n t r ep r inde , în cursu l anu lu i , că lă tor i i le cari au da t în t rege i ţ ă r i pr i le jul de a a r ă t a sen-l imente le sale de. dragos te şi de devo tament că t r ă Augus tu l său Suveran şi că t ră î n t r eaga Fami l i e Regală .

E r a firesc ca en tuz iasmul cel mai viu să se manifesteze, miad ales în a doua cap i ta lă a Ma j . Voas t re , cu ocazia se rbăr i lo r jub i l a re ale univer­s i tă ţ i i din Iaş i , p e n t r u a dovedi r ecunoş t in ţa ţă re i că t ră îna l tu l P r o t e c t o r al t u t u r o r in s t i tu ţ iun i lo r meni te a deevolta cu l tu ra şi a r ăspând i în ţe lep­ciunea.

Sun tem mândr i că însăşi un ivers i t ă ţ i l e s t r ă ine au lua t p a r t e la aceas tă se rbare înă l ţ ă toa re pen­t r u neamul nost ru , dând astfel ţă re i noas t re o dovadă de impor tan ţa ce o a t r ibu ie s t r ă ină t a t ea progreselor săvârş i te de noi şi aducând to tdeodată omagiul de admira ţ i e tal lumoi civil izate că t r ă Suveranu l în ţe lep t , care a ş t iut , î n t r ' u n t i m p aşa de scurt să ridice o ţ a ră t î nă r ă la starea. înflori­toare în clare se găseşte azi R o m â n i a .

Şt im să p r e ţu im deosebi ta î n semnă ta t e a ma-n i îes ta t iun i lo r de p r ie ten ie aduse Ma j . Voas t r e de că t ră Maies tă ţ i le Lor î m p ă r a t u l şi Rege le F r a n ­cise Iosif şi î m p ă r a t u l Шсоііае TI, cu ocaziunea zilelor de să rbă toare ale un ive r s i t a t e ! delà Iaş i , şi sun tem împreună recunoscător i de aceas tă dovadă al deosebi tului in teres arătat, de Majes tă ţ i lc Lor .

Sire.

Pol i t i ca în ţe leaptă şi p revăză toare a Româ­niei ne-a permis să păs t răm, fă ră anume dec larare . 0 neu t ra l i t a t e absolută în confl ic tul ivi t î n t r e două mar i pu t e r i , cu cari sun tem deopot r ivă în cele mai bune re l a ţ r am.

R a p o r t u r i l e nefaistre cu toa te s ta te le fiind din cele mai cordiale, avem dreptul să credem că ne vom folosi şi în vi i tor de b inefacer i le năcei.

S t a r ea înf lor i toare a f inanţe lor noas t r e ne pe rmi t e sacrificii le necesare p e n t r u a îndestula t rebuin ţe le a rmate i , si manevre le din anul cu ren t au dovedit că sfor ţăr i le ţă re i în această d i rec ţ iune dau roadele lor şi că ea se poate bizui pe valoarea ostaşilor săi.

Greu tă ţ i l e de t ra i la sa t e si la oraşe ne îngr i ­jesc în mod deosebit şi vom da tot concursu l no­s t ru guvernu lu i Majes tă ţe i Voas t re p e n t r u alcă­tu i r ea legi lor meni te a uşutra t ra iu l n opul a ţ iun ei şi a îmbună tă ţ i s tarea economică a ţă re i .

Neces i ta tea în t ă r i r e i clasei meseriaşi lor , a tâ t de folositori , ei al căror n u m ă r m e r s e mereu cres­când, t r ep t a t cu p rogresa rea indust r ie i , cere ca să n e punem toate s for ţăr i le p e n t r u a cont r ibu i la. înfărt tuirea legilor de organizfâïe a meseriaşi lor , 1 credi tului şi a a s igurăr i i munci tor i lor .

T î n ă r a noas t ră indus t r ie a re încă nevoie de a fi pro te ja tă . N e vom sili a da a ju torul nos t ru pen­t ru ia realiza as igura rea desvoltărei ei.

Vedem cu sat isfacţ iune inteţraneai guvernu lu i Maies tă te i Voas t r e d e a p ropune o lege de descen­t ra l i za re adminis t ra t ivă , şi vom sprij ini în mod ho tă r î t guvernu l pen t ru a realiza această ce r in ţ ă a Cons t i tu ţ iunei .

V o m înlesni deasemenea a lcă tui rea celorlal te legi re la t ive la î nvă ţămân t , la îus t i ţ ie , l a admi­n i s t r a ţ i a in te rnă , la luc ră r i publ ice si la a r m a t ă , pe car i guvernul le va prezen ta î n scopul de a ameliora d i fer i te le r amur i ale adminis tnaţ iunei oubliée.

Sire, Majesta/tea Voas t r ă poa te fi î n t o e d i n ţ a t ă o l

vom depune t o a t e s i l inţele p e n t r u a e o n t r i b u i si noi la îndepilinirea opere i de p rogoes n a ţ i o n a l ei de î n t ă r i r e a pa t r i e i , «a re cons t i t ue idealul n o s t r u al t u tu ro ra . >

Trăiaisca Majea ta tea Voas t r ă . Tră iască Majesoatea Sa. R e g i n a . T ră i a scă Al t e ţ e l e Lor Rega l e Pr inc ipele , ţ i

P r i ncepesa Român ie i . Tră iască D i n a s t i a .

Rapor to r , Emil Micltêseu.

Scrisoare din Roœ& Un atentat odios si o manifestaţie de simpfetie

pentru Jean Carrere.

Roma, 5 D e c e m v r i e e t . n.

ÍDel-a coresp. nostru), — V a n i pua în curen t , p r i n u l t i m a mea scr i soare , de o ro r i l e şi t o r t u r e l e ce s 'a descoper i t că s'aai colmis de c ă t r e musu l ­m a n i a supra b ie ţ i lor so lda ţ i i t a l ien i căaiuţi î n man i l e lor, şi v ' am scris c u m ziar iş t i i i t a l i en i , până a tunci , n u au scris n imic a sup ra aces to r maea rb re descoper i r i , ci că n u m a i co responden ţ i i de pe câmpu l de răsboi ai z i a re lo r s t r ă ine au te­legra f ia t ziareloT l o r o r ib i lu l spectacol , d â n d pu-bl ic i tă ţe i ignorabi le le descoper i r i , as tfel că cu publ ica rea lor, să p ro te s t eze s i m ţ i m â n t u l de uma­n i ta te al fie cărui l ec tor în p a r t e , c a r e va cet i r ându r i l e ce le avea dinaintea- ochiloir»

Ziarele i ta l ieneşt i n u scriseseră, n imic nu d o a r ă (pentru că coresponden ţ i i loi 1 nu tolegra-fiază, ci p e n t r u mot ivu l că c e n s u r a italiană! a pus la index depeşile car i v o r b e a u d e o ror i l e mu­sulmani lor . Aceas tă g r e ş i t ă ap l i ca re a censure i a fost mot iva tă de f ap tu l dă g u v e r n a n ţ i i italiemi, au v r u t să. fie p rea modeş t i şi de teamă ca n u c u m v a E u r o p a să c readă că o r ib i l e l e descoper i r i n ' a r fi adevăra te , au censu râ t t oa te ş t i r i le ce d i n Tr ipo l i t an ia veneau în I t a l i a a s u p r a acestor săl-bătăc i i .

Cum însă această censura nu ee p u t e a e s t inde şi a supra corespondente lor z i a re lo r s t r ă i n e ; aceş­t ia au te legra f ia t cele ce au văzjit , cele c e v 'am scr is eu ul t iniasnente, şi când poştta a adus î n I t a ­l ia acele ş t i r i , le-am cunoscut ş i noi , şi vi-le-am î m p ă r t ă ş i t n u m a i decât .

Toa te z iarele s t r ă ine au avut cuv in te de in­d i g n a r e p e n t r u masac ru l b ie ţ i lo r soldaţi , i ta l ieni pr izonier i , d a r d in t r e toa te , z ia ru l „Le T e m p s " d in P a r i s , ca re î n tot tinupnl răsboiulizi a avu t no t a ju s t ă şi no t a favorab i l ă I t a l i e i , a foat mai aspru decât toate , în î n f i e r a r e a atrocit&ţiior co­mise a supra bie ţ i lor prizonderi , r e l evând ba rba ­ria a rabă în compara ţ ie eu p u r t a r e a b l â n d ă şi omenoasă a i ta l ieni lor .

„Le T e m p s " , se ş t ie , es te u n ziar cu foa r t e m a r e g r e u t a t e mora l ă şi un cJuvânt sau o cr i t ică publ ica tă de dânsu l , are o r e p e r e u ţ i e s imţ i t ă nu numa i asupra ce t i tor lor săi , da r şi a supra celor­la l te z iare , asupra opiniei publ ice în t r eg i , şi ch ia r până la u n oare care punct , a s u p r a d ip lomaţ ie i . Această: au to r i t a t e mora lă şi-a căpă ta t ' o „ L e T e m p s " cu t rece rea de v r eme şi cu persoane le cari au format redactor i i şi co labora to r i i sSi.

E i b ine , acest ziar, a fost î n to t t impu l răs-boiului i ta lo- turc favorabi l I t a l i e i : sângele l a t in al poporu lu i f rancez n u a înce t a i nici o cl ipă de a fi to t mereu a l ă t u r i de sora lu i I t a l i a , n u a avut nici o vorbă de îndoia lă sau de r ă u t a t e c o n t r a I ta l ie i . Daca şi -ziariştii r omân i a r fi cet i t mai des „Le T e m p s " , n u ar fi făcut z iare le r o m â n e acea t r i s t ă f i gu ra pe ca r e o face şî azi une le z iare din Bucureş t i , publ icând l u c r u r i colosale de nea­devăra te şi foar te nefavorabi le sorei noas t re mai mar i I t a l i a .

D i n pr ic ina a t i tud ine i sale i talo-file, cores­pondentu l din Tr ipol i s al z ia ru lu i „ T e m p s " a pr i ­mi t mai acum o s ă p t ă m â n ă o scr isoare de amenin­ţă r i , scrisă în f r an ţuzeş t e ; J e a n Car re re , căci

1 -dânsu l este corespondentul în chestie, nu a Si nici o g r e u t a t e acestei scrisori , şi a urmat să-fi facă da tor ia sa de gasotar şi de la t in .

V i n e r e a t recută , J e a n Car re re , pe când se în­to rcea acasă pe la orele 11 noaptea , într 'o stradî a oraşulu i Tr ipol i , u n t ână r i-a ieşit în Cale, Fa a p u c a t cu m â n a s t ângă de gâ t , iar cu dreapta i-a d a t t re i lovi tur i de pumna l .

Scopul a t en t a tu lu i n u mai este nevoie sil s p u n e m ; chiar şi un copil îl ghiceşte, ne grăbim să spunem că cele t re i r ăn i ale lu i Carrière, din fer ic i re sun t f ă ră nici o impor tan ţă , iar rifoitul azi s'a şi scula t din pat . A t e n t a t o r u l a fugit ţi până azi n u a p u t u t fi găsi t .

A e n t a t u l acesta, care pu tea să coste viata u-nui om, a da t la lumină s impat ia do care ee bu­cură u n ziar is t de ta l ia lui C a r r e r e în toata Ita­lia. N u cred că în analele presei eă se socotească un a l doilea caz, de o aşa do mare , aşa de gene­ra l ă s impat ie a une i în t r eg i na ţ iun i pentru ш ziar is t , şi no ta ţ i b ine s t ră in .

As t fe l : > і Г: '

Toţ i depu ta ţ i i şi sena tor i i d in Roma, i-au tri-1 mis câte o t e l egramă colectivă urându-i grabnici însănă toş i re ; — consilul comunal a l Romei, н t r imis o telegramă, — univers i ta tea din Eomi asemenea — Sind ica tu l presei italiene, i-a tele­g r a f i a t ; — i-a te legraf ia t aproape toţi deputaţii şi senator i i R e g a t u l u i i ta l ian cei ce nu erau à R o m a ; — studenţ i i univers i tă ţe i din Borna ai suspenda t o zi cursur i l e şi au deschis o listă de subscip ţ ie ca să-i cumpere o pană do aur; — co­mi te tu l S ind ica tu lu i P r e s e i I ta l iene , îi va di i p lacă de a u r ; — P r i m u l min i s t ru italian, d. Gio vann i F io l i t t i i-a te legraf ia t felicitându-1 de pt-r icolul de care a s căpa t ; — toţ i foştii prim-mi-niş t r i , Luzzat t i , Sonn ino etc., asemenea i-au te­legraf iat ; -— toate comitete le do presă dm dite-r ie d is t r ic te ale I ta l ie i , au t r imis lui Jean du­re re expres ia bucur ie i lor că a scăpat cu vilii1

— u n depu ta t a propus să i se dea cetăţenia à onoare a Romei ; — mul ţ i a r t i ş t i mulţi picta sculptor i , cân tă re ţ i , muzicanţ i , actori, i-au te graf ia t , — chiar şi suverani i I ta l ie i , Regele & tor Emano i l al I l I - l e a şi R e g i n a Elena, prit* termediul Marchize i della Tr in i ţa , au eipiMit doamnei C a r r e r e bucu r i a lor că bărbatul ám scăpat cu via ţă şi-i u rează o grabnică insa* ş i re .

Ce f rumoasă mani fes ta ţ ie de simpatie pentru u n g a z e t a r ! Fe r i c i t acel gaze ta r care poate» aibă o aşa s impat ie ; fer ici t poporul care io face!

I, T. Alian.

George Tarka. Răsfoim colecţia „ T r i b u n e i " de pe vrea

alegeri lor d i n 1906. D i n noianul de apeluri,» poar te , poezii de ocazii, din diferite circumseţ, ţ i i ne a t r age a ten ţ i a u n rapor t mai lung smk\ r eg re t a tu l Ruesu Ş i r i a n u , din turneul din i Sântianei. Candida t e ra simpaticul Dr. „_ Marşeu . Reproducem câteva fragmente din rapt | E l e încep aşa :

Luni în 23 a continuat turneul aău d. Dr. Ш\ Marşeu, candidatul partidului national.

...Fraţii Otlăcani, au aşteptat candidatul la garf tij musică, o mulţime de popor în frunte cu bravii preo|i:[ George Turîcti, Iustin Iancu, Romul îfladin, etc.

...Pleua curgea... Părintele George Turicu saluţiI «ălduros pe candidat şi'l provoacă să'şi spună vorbim | de program.

...Dupăoe unii oaspeţi cu ospitalitate adevărat R§ mâneaseă au fost găzduiţi la părintele Torion..

I n z iua a leger i i , părintele Turicu in frunte I poporu lu i , îşi d ă d u întâi votul pentru candida-] t u l na ţ ional .

Azi , v rednicu l preot al Otlăoanilor este decla­r a t de „ t r ă d ă t o r " în coloanele ziarului oomiteti- j tu lu i na ţ iona l , pen t rucă cutează să respingă nişte j ca lomni i şi insolenţe la adresa domnului Oua j

L E la cea mai moderni execuţie se pot procura la:

pentru dormitor _ j - ^ sufragerie ЩЗ

locuinţe, garton tn garuiturä de

g & j K S ЯЫя-М«АУ«х«Ьви. Sfr. Şaiuna Ir. I f a b r i c a n t d e m o b i l e

9 Decemvre ï Q11 n. „ T R I B U N A * Pag. 5

Fireşto, acum nu vst3.ni îna in tea a leger i lor , acum au mai e nevoie do servici i le domnulu i Tu r i cu . fasultole c e i aduc venerab i lu lu i preot , sun t un titlu do onoare pen t ru dânsul .

I

Documente omeneşti. Fără îndoială eun t un t r i s t documen t e l vre-

иі în pare t răim scrisori le de mai la vale pe car i le reproducem aşa cum ne-au sosit la redacţ ie . Dám şi iscăliturile, d r ep t , g a r a n ţ i e a autent ic i -tîţci lor:

Făgăraş, 18 Noemvre 1911.

Dragă Domnule Ionel, Delà despărţire numai cetirea rapoartelor publi­

cate in jurnale ші-au mai adus ştiri despre dum-tiata...

.„Concertul din Făgăraş vroiam să'l public în Jkmiâiiul"; am şi scris un raport cam aşa: „(ur­mează raportul)", şi l-am trimis pomenitului ziar spre publicare. Dar redacţia a aflat cu cale să'l treacà la coş, multămindu-se cu o scurtă menţiune.

Mi-s'a spus că s'au primit două raporturi si nici imul nu se potrivea cu al meu si de aceea ambole u rămas nepublicate.

Cred însă că nu gazeta e in drept a preţui suc-eesul unui concert ci ascultătorii, adevăraţii iubitori ai muzicei...

Dorindu'ţi cel mai strălucit succes rămân cu di-rtiifoă itimă

al d-tale amic ss. Aron de Papa Radu.

Că de ce nu publică „ R o m â n u l " aceste ra-poarte ne spune şi scr i soarea ce u rmează :

Bistriţa, 5 Decemvre.

Onorată Redacţie, Reuniunea de cântări a intelectualilor români

din Bistriţa a aranjat Duminecă, m 19 Noemvre, un bate reuşit concert, cu concursul artistului Rălu-teem. Despre acest concert un fruntaş bistritan a scrie „Românului" un raport, dar deşi frun-Ц511І e colaborator extern al „Românului", redacţia n'a voit să publice acest raport ti 1 anunţat numai ţinerea concertului. Iar când au fost întrebaţi de ce n'au publicat raportul, u răspuns: că nu s'a putut publica deoarece dl Ră-dulescu, când a fost prin Arad, a umblat şi simpa­tizat prea mult cu domnii delà „Tribuna".

După acest răspuns, domnul care a scris rapor­tul, nu va mai colabora la „Românul", iar bistri-(enii grupaţi în jurul acestui ziar se vor convinge •dată mai mult de ura ce păstrează cei din redac­ţia „Românului" faţă de „Tribuna" şi nu se vor mai lisa momiţi de aceşti oameni subjugaţi de urîta pa­timă a duşmăniei.

ss. Grigorie Radu. A treia scrisoare e uirmătoarea:

Bistriţa, 27 Noemvre 1911.

Die Rădulescu,

...am trimis două rapoarte. Unul la „Gazeta Tran-iilvaniei" care a ieşit aşa cum l-am scris şi unul la Jlomanul" care — spre marea mea mirare — cu privire la d-ta a eşit de tot ciuntit.

Scrisesem peste 30 de rînduri despre bucăţile ee le-ai cântat, aprecieri juste, şi când colo mă po­menesc că redacţia a tăiat peste 25 din ele. Aţi avut ceva cu „Românul" de a suprimat partea referitoare la vocea, şcoala, apostolia d-voastră?

E o mişelie să'ţi ciuntească articolele, fără auto-tiiaţie.

Vi-le comunic să ştiţi cu cine aveţi a face. Vă dorim succese.

Cu drag

ss. Emile A. Chîffa.

Nu putem decât reproba — şi cu noi toa tă lu­lea cinstită — această manie d e a clasifica şi re-«nnoaşte valoarea unui a r t i s t după cu loarea po­

litică a celor cari ü sunt pr ie teni , fără a ţ ine sea­mă că aceasta n'atre nimic à fac* cu ar ta si talen­tul lui , ca r i nu pot fi judeca te d u p ă t ip icul mic i lor duşmăn i i d in t r e s ingurat ic i i indivizi sau g rupă r i ,

După acelaş t ipic, de a cân tă r i valoarea , al z i a ru lu i „ R o m â n u l " urmează că or ice mascalţon poa te coûta La sp r i j i nu l şi laudele lui — fie eiax ne inor i t a t e — numai să fio duşman declarat, ІШ „ T r i b u n e i " , iar t enoru l I . Rădulescu a căru i t a len t şi t e m p e r a m e n t ar t is t ic , incontes tabi l , me­r i tă toa tă recunoş t in ţa , trebuie, tocat la cap pen­t r u o veche pr ie tenie ee-1 leagă de scr i i torul ace­s tor r î ndur i .

Clasa de mijloc din Bucovina — Câteva informaţii pengra fraţii ardeleni. —

Or ice ророт, care trece p r i n s tad iu l des voi t ă r i i sale t r ebu ie să t i n d ă l a o închegare a t u tu ro r cla­selor sociale în r e p o r t p T o p o r ţ i o i v a t . Acel popor ca re n'o poate face aceasta e u n popor bolnav, un p o p o r c a r e mai c u r î n d . o r i m a i t â r z iu v a t r e b u i să moară , dacă d in p r i c i n a s lăbic iuni i sale va fi re­n u n ţ a t la exis tenţa une ia d in clasele sociale, com­pusă d in elementele p rop r i i şi va fi î n g ă d u i t ca acest gol d i n sânu l s ău să fie înlocui t p r i n aceeaşi clasă socială, c o m p u s ă însă d i n elemem te s t r ă ine . I n corpul u n u i indiv id ee naşte o r ană , când ee f u ­r işează un e lement s t ră in ; r a n a produce d u r e r i , ca r i cresc cu a tâ t ma i mu l t cu cât r ana se înve­cheş te ; cu vremea, aceasta se lăţeşte şi infectează corpul în t r eg , îl otrăveşte şi a tunci , i nd iv idu l t re­buie să se prăbuşească, el t r ebu ie să moară . A-celaş procedeu se poate observia în evoluţ i imea unu i popor, în согргіі c ă ru i a s'au in s inua t ca anu­mi t e clase sociale e lementele altor n e a m u r i .

I n corpul neamulu i nos t ru această r a n ă se poate observa; l ipsa unor clase sociale, sau exi­s ten ţa unor clase de tot slabe, car i au nevoie de o prefacere radicală , se poate observa la u n i i din­t re f ra ţ i i noş t r i , o r a n ă genera lă însă, la toţi fra­ţii noş t r i a tâ t la cei d i n Regat , cât şi la Arde len i , Bucovineni , Rasa raben i etc., e ceea fo rmată de l ipsa clasei mij loci i . Cu toate aceste de aici n u re­zul tă că noi R o m â n i i am fi u n popor bolnav, ca re ar t rebu i să r e n u n ţ e la vi i tor , deoarece suntem abia în p r i m ă v a r a vie ţ i i noastre . Noi am început să ne dăm seama de aceasta l acună pr imejd ioasă , l ipsa clasei mij loci i , şi am începu t eă şi l uc răm p e n t r u î n l ă t u r a r e a acestui r ă u de însemnă ta t e v i ta lă a neamulu i . Omul care a făcut a ten t româ­n i s m u l î n t r e g la u r m ă r i l e t r i s te , ce ar t rebui să rezul te d in încuibarea elementelor s t r ă ine ca clasă d e mijloc î n t r e p ă t u r i l e noas t re sociale, omul care a început l up t a în d i rec ţ i a aceasta de zeci de ani îna in te , omul acesta e învă ţa tu l profesor de economie na ţ ională delà un ive rs i t a t ea d in Iaş i , d l A. C. Cuza, al ter ego al d lui Io rga .

î n c ă la 1893 î n t r ' u n m ă r e ţ discurs al său ro­s t i t în şed in ţa camerei delà 8 F e b r u a r i e savantul economist şi mare le român A. C. Cuza accentua „că un popor nu poate trăi fără clasa de mijloc'', că „în ţara noastră clasa de mijloc a început să dispară", şi „că noi trebuie să ne creăm clasa de mijloc, fără care nu vom putea trăi în faza ac­tuală de desvoltare, şi vom fi biruiţi în lupta a-prigă pentru viaţă a popoarelor moderne". ( „Dis ­curs . . . " de A. O Cuza, Bucureş t i 1893.) I n Româ­n i a deci s'a început de m u l t să se lucreze în acea­sta d i rec ţ ie şi roade s u n t acuma, şi acestea vor fi tot mai m a r i în u r m a cu ren tu lu i na ţ iona l i s t de­mocrat , i n a u g u r a t de aceiaşi m a r i apostoli ai nea­mulu i , I o r g a şi Cuza, oare c u p r i n d e în s ine pe l ângă altele şi l up t a p e n t r u aceasta isbândă. C u m etă ţ i d-voastră, f ra ţ i Arde len i , cu clasa de mij loc ce aţ i făcut şi ce faceţi p e n t r u ea, aceasta o ş t i ţ i d-voastre mai b ine şi cred că nici n u s ' a T cădea să viu să v'o spun eu docât ceeace ş t iu mai b ine . Deci voi vorbi despre Bucovina mea, sufleteşte a d-voastră, a t u tu ro r Români lo r , voi vorbi despre clasa de mij loc d in Bucovina, î n ce s t ad iu se află şi ce se face la noi. Voi da iubi ţ i lor ce t i tor i a i fru­

moasei sent inele „ T r i b u n a " o ser ie de art icole, car i nu vor avea al tă p re t en ţ i e docât a i n f o r m a p r i n „ T r i b u n a " lumea românească despre stairea noas t ră cu l tura lă , să ştie f ra ţ i i noştr i cum o ducem cu s t r ă in i i , aşa cum şi nouă n e a rde in ima să ş t im cum o duc ei. I n f iecare s ă p t ă m â n ă voiu t r i m i t e „ T r i b u n e i " câteva ş i re despre clasa de mij loc delà noi dând câte u n tablou rezumat iv , compus d i n c i f re oficiale, re la t ive la clasa de mijloc. Se r i a de ar t icole va c u p r i n d e toate dis t r ic te le , sau co­mitate le , cum se numesc la d-voastră. Voi începe cu negoţul :

Tablou resumat iv asupra neguţă tor i lo r d in a) Cernău ţ i şi suburbi i şi d i n b) d i s t r i c tu l Cernău-ţu lu i , care c u p r i n d e 42 sa te :

Locul : a) Ce rnău ţ i şi suburb i i 12 R o m â n i , 1269 E v r e i 121 s t r ă in i . I n total 1402. b) D is t r i c ­tul Cern au tu lu i 33 R o m â n i , 1248 E v r e i , 272

s t r ă in i . In total 1553. S u m a : 45 R o m â n i , 2517 E v r e i , 393 s t r ă in i . Laolal tă 2955.

P r i v i n d tabloul resumat iv al negu ţă to r i lo r d in Cernău ţ i şi suburb i i , câş t igăm impres ia eă sun tem u n popor, care a renunţat , cu desăvârş i re să'şi vindece această r a n ă d in t r u p u l său p r i n în­locuirea elementelor s t ră ine cu ale sale. Cifrele noas t re 45 în p ropor ţ i e cu cele ale Evre i lor 2517 şi cu cele ale s t ră in i lo r 393, ar fi semnele u n u i popor, care n u t răeş te , ci vegetează, dacă nu am fi făcut u n m a r e pas spre sanare . Acest pas m a r e e începutu l une i ac t iv i tă ţ i entuziaste , c ins t i t e pen­t r u închegarea unei clase mij loci i . Im C e r n ă u ţ i exis tă o şcoală de meser i i şi comerciu, şcoală, ca re a s ta t deschisă fi i lor f iecărui popor interesat . Cu r eg re t însă această şcoală nouă Român i lo r Bu­covineni p â n ă acuma n u ne-a adus nic i u n folos, pen t rucă fi i i poporu lu i nostr i i n ' au putut -o vi­zi ta , deşi mul ţ i ar fi dor i t să o viziteze. Cauza că n ' au putut-o viz i ta e s ta rea economică de tot slabă. P â n ă acuma deci n u pu team să aş teptăm ca aceasta şcoală să ne dea con t ingen tu l corespun­zător de meseriaşi şi comerc ian ţ i , ba mai m u l t ea a con t r ibu i t în m ă s u r ă destul de m a r e la î n m u l ­ţ i rea meser iaş i lor şi comercianţ i lor E v r e i şi s t ră­ini , d in vrome ce acestoar le e ra da tă posibi l i ta tea •s'o cerceteze pu t ând supor ta chel tuie l i le necesare. Şi ca să n u se creadă că cele ce le spun aici s u n t numa i vorbe deşar te , voiu dovedi cu da te au t en t i ce aducând cifrele elevilor d in a n u a r u l acestei şcoli d in anu l d in u r m ă .

E lev i i cu r su lu i de comerciu se repar t izează astfel d u p ă l imba m a t e r n ă : g e r m a n ă 84, d i n t r e car i n u m a i 79 s u n t E v r e i ; polonă 6, r u t e a n ă 4 , română 3, d i n t r e car i însă n u m a i 1 (unu l ) e Ro­mân, iar res tul de 2 sunt E v r e i d in R o m â n i a cu l imba m a t e r n ă — română ( ! ! ) . D e c i : u n u l ! U n s ingur elev român în cursu l de comerciu. Aşa da ră e evident , că p â n ă acuma această şcoală n u ne-a adus nici u n folos real d in p r i c i n a g r e u t ă ţ i i do a ne susţ inea elevi, şi afară de aceasta nouă, special nouă, ni-se mai fac g r eu t ă ţ i şi d in pa r t ea au tor i t ă ţ i lo r competente când î n d r ă s n i m să căl­căm p r a g u l şcolii. B a că ne l ipseşte l imba ger­mană , ba că dracu, ba că tat 'său. . . P e acest d r u m deci n u ne e ra da t să creştem comercianţ i .

E x i s t ă încă u n d r u m , care e şi mai fer ic i t de­câ t cel al şcol i i : pa t ron i i . Aceşt ia i au băeţ i i î a î n v ă ţ ă t u r ă şi cresc comercianţ i d in ei. D a r acum să vedem cine sun t pa t ron i i ? P a t r o n i R o m â n i 4 5 ! P a t r o n i E v r e i 2517! S t r ă i n i 393! P a t r o n i r o m â n i : negu ţă to r i de mascur i , de lemne, de... n i m i c u r i , pe când cei E v r e i fac negoţ cu tot fe lu l d e marfă , m ă rog. Ş i când ne ma i g â n d i m la concuren ţa celor 2517 E v r e i , ce o fac bieţ i lor 45' R o m â n i , a tunci p u t e m zice că ai noş t r i s u n t u n s t rop în m a r e î n r a p o r t cu ceilalţ i . D e aici pu­tem vedea şi s ta tu l comercianţ i lor de mâne , căci1

e b ine ş t iu t că pa t ron i i E v r e i n u p r imesc învă ţă ­cei de ai n o ş t r i ; ei îşi cresc comercianţ i d in sâ­n u l lor. Deci ia tă p r ă p a s t i a sp re care mergem. Ş i cu toate acestea nu t rebu ie să desnădă jdu im. Noi) a m început să vedem în tunerecu l amen in ţă to r a l p răpas t i e i , nesam c u t r e m u r a t şi ne-am t rez i t d i n dulcea noas t ră nepăsare . S'a deschis tocmai î n a n u l acesta i n t e r n a t u l clasei mi j loc i i , caro p e l ângă v i i tor i i meseriaşi îmbrăţ işează şi pe v i i to r i i

öeazie de cumpărat mobile! № cauza producţiei abundente poţi afla pentru preţurile cele mai să zu te

,ţft? S í é k t l y ş i B e i i

Oamenilor acreditabili se vând şi pe lângă

zz: plătire în rate lunare f ă r ă n i c i 0 u r c a r e

de preţ.

zz Mare asortiment în trusouri pentru mirese, щ La cerere din provincie trimite boga t u i catalog ilustrat

Pag 6 „ T R I B U N A" 9 Decemvre n ion

comerc ian ţ i . Deci a cuma posib i l i ta tea do a ne sus­ţ ine olovi la şcoala do masori i şi comerciu există. P e lângă aceasta se înf i in ţează neconteni t prăvă­l i i pe la sate. Acolo se iau băieţ i de ai noşt r i la î n v ă ţ ă t u r ă ; dupăce aceştia vor deveni pa t ron i , vor lua şi ei băoţi şi tot aşa îna in te , î n a i n t e şi î n t r ' o genera ţ i e so va face o evoluţie î n t r e a g ă in clasa mijlocie. N u m ă r u l meseriaşi lor şi comer­c ianţ i lor va f luctua, va creşte cu o acclerată iu­ţeală. N u m a i , condit io s ine qua non, in te lec tua l i i noş t r i să'şi plaseze energ ia lor în această direc­ţie, poporul şi clasa de mijloc să f ie puşi în miş­care, cu un cuvânt să punem toţi u m ă r la u m ă r , ş i a tunci şi Dumnezeu ne va a ju t a !

I. E. Torouţiu.

Râsbo iu l i ta lo - turc . Răsboiul se menţ ine la aceeaş supra­

faţă ca şi zi lele trecute, fără să-şi fi încli­n a t ba lanţa învingerii spre una dintre cele două ţări bel igerante . S ingură chest ia blo­care i sau deschiderei porţii mar i t ime delà Dardane le agi tă cercurile d iplomatice , dar fără a aduce vr'un nou punct în discuţie cu deosebire de cel de ieri.

Rusia ţ ine morţ i ş s ă asigure l ibera tre­cere prin Dardancle pentru vapoare le de răsboi făgăduind Porţ i i în cazul aces ta ser­vicii 1 în semnate "şi conces i i în Pers ia . Tur­cia însă nu lasă prin n imic să se gh icească c ă ar fi apl icată să împl inească cererile Rusie i , din contră după cât se ştie, e ho-tărît-ă să nu cedeze şi în scopul acesta ţ ine foarte m u l t la sprijinul Germaniei .

Chestiunea Dardanelelor.

Din sursă vrednica de toa tă încrederea s'a lan­sat ş t i rea că Rusia , cu toate desminţ i rOe de până •«aici, a in terveni t pe l ângă P o a r t ă pen t ru a exo-p e r a l ibera t r ece re a vapoare lor sale pr in Darda -nele. S e s p u n e că d in pr i le jul acestei in tervenţ i i Rus ia a făgădui t Por ţ i i însemnate con t ra servicii ca r i nu pot fi al tceva decât concesii de te ren în Pe r s i a .

Dor in ţe le Rusiei sun t spr i j ini te şi de F r a n ţ a , d a r nu vor fi real izate la nici un caz, deoarece t re­cerea vapoarelor s t ră ine pr in Dardanc le ar în­s emna o încălcare ia păcei europene şi a t r a ta te lo r î n vigoare . Deşi G e r m a n i a nu a mani fes ta t p r in n imic ce ţ inu tă va observa în această ches t iune , to tuş P o a r t a îşi va men ţ ine punc tu l ei de vedere şi ch ia r şi-a e x p r i m a t 4ieeastă d o r i n ţ ă ho t ă r î t ă a ei în fa ţa min i s t ru lu i p len ipo ten ţ ia r al Rusie i la Cons tan t inopol , spunând că nu m putea ceda in­te rven ţ ie i guve rnu lu i rusesc cu toa te cont raserv i -c i i le ce i-le pune în perspect ivă, şi car i de a l tcum — după d r e p t a t e i-se şi cuvin — după cura se va vedea mai târziu.

Luptele din Tripolitania.

I n Afr ica lucrur i le sun t în laceeaş fază de după lup ta delà Ainzara . A u t recu t două zile fără tros­ne t de puşt i şi şuer de bombe, căci a rma ta tur­cească s'a r e t r a s epre adâncul deşer tu lu i . Se vede c ă lup ta aceasta, a căzut a tâ t de neaş tep ta tă în c â t soldaţ i i au fost s i l i ţ i să se r e t r agă lăsând în u r m ă toa te muni ţ i i le , co r tu r i l e ofi ţer i lor , opt tu­n u r i şi_toate medicamente le sp i ta lu lu i pen t ru ră­n i ţ i .

I n I ta l ia înv ingerea din u r m ă a s t â rn i t o în­suf le ţ i re frenet ică, cu deosebire în Vene ţ ia însu­f l e ţ i r ea ia> lua t p ropor ţ i i nep revăzu te ; toate casele au fost pavoazate , iar mul ţ imea s'a adunat în p ia ţa San-Mareo u n d e s 'au ţ inu t vorbi r i de ocazie şi s 'au cân ta t imnur i p a t r i o t i c e In t ea t r e muzica a i n tona t imnul regal şi publicul l'a ascul ta t în pi-eiorac.

Italia sprijinită de Anglia şi Franţa. C o n s t a n t i n o p o l , 23 Nov. — Ziarul gre-

cesc „ A s t r a p i " află din sursă s igură din Viena că I ta l ia a ob ţ inu t delà F r a n ţ a şi Angl ia l iberta­tea de ac ţ iune în m a r c a Egee , şi că încuvi in ţarea Rusiei « târnă de ches t iunea l iberei t recer i p r in

Btrîmtoarëa Dardanele lor . ac tua lmente în discuţie.

Noui bombardări italiene la Tripolis .

C o n s t a n t i n o p o l , 4 Nov. — Min i s t ru l de răsboi a declara t că f lota i ta l iană a b o m b a r d a t în ziua de 2b" Nov. n. b i roul te legraf ic şi corpul de g a r d ă al local i tăţei E r i k de pe ţ ă rm, în ap rop ie re de Benghazi .

I n ziua de 30 Nov. n. f lota inamică a d i s t r u s oficiul te legraf ic a l local i tă ţe i K a s r i A h m e d p re ­cum şi biroul vămilor d in Mis ra ta .

I n zilele de 30 Nov. şi de 1 Dec. n. I t a l i en i i au bombarda t Znaza, d i s t rugând cazarma, localul guve rnu lu i şi o par te din această local i ta te . N u a fost nici o vict imă omenească.

O nouă înfrîngere a Italienilor.

C o n s t a n t i n o p o 1, 23 Nov. — O a l t ă de­peşă vorbeşte că I ta l ien i i au 'bombardat î n z iua de 2 c. n. pozi ţ iunile t t iroeşti şi-au ocupat dealul din Ziaat, dar apoi a u fost goni ţ i şi au sufe r i t p ie rder i considerabi le , înapoindu-sc la pozi ţ iuni le lor an t e r ioa re .

Spion italian arestat în Turcia.

C o n s t a n t i n o p o 1, 23 Nov. — Auto r i t ă ţ i l e d i n I lodoidah au a res ta t pe un spion i ta l ian care vroia să a runce în aer un depozit de muni ţ iun i de răsboi.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 8 Decemvre n. 1911.

— Românii din America. Primim o carte la redacţie: „Reformatorul român-american". E scrisă de un anumit Petru B. Bratu gi tipărită în tipografia uniunei socie­tăţilor române, Cleveland, Ohio.

•— Reformatorul român-ашогісап? ! Ce va să însemne această carte de aproape două

sute d-e pagini? Răsfoind prin ea am văzut că Petru 11. Bratu e un luptător religios, nu răavrătit împotriva Blajului gi Sibiiului de acasă, ba chiar gi împotriva Bucureştilor, cari împreună ar voi să tină poporul ro­man în negtiinţă, prin preoţii lor „bărboşi" si ,j"ăi", prin credinţa lor întemeiată gi pe testamentul veehiu, prin imoralitatea lor religioasă. Autodidactul anabap-tist, sau ce va fi, se îndreaptă cu o furie prea putiu apostolicească împotriva întregei noastre biserici, fă­când chiar apel cătră poporul romanes* să vină la cre­dinţa cea nouă.

Incontestabil că rîndurile ateste confuse, scrise în­tr'o limbă imposibilă, nu vor avea vr'un efect oarecare. Dar ele s'au scris gi s'au tipărit în tipografia uniunii

societăţilor româneşti din America. Mai mult! Pe lângă hulirea, popilor gi mitropoliţilor români. Petru B, Bratu atinge gi atitudinea gi purtările preoţilor i»o-gtri din America. Noi nu ne putem amesteca în chestiu­nile aceste peutrucă le cunoaştem în deajuns. Consta­tăm însă că grija noastră pentru fraţii emigraţi într'un număr atât de mare peste ocean este prea mică. Ţă­ranii nogtri aruncaţi de valurile vieţii grele de acasă într'o lume nouă, în care fel de fel de curente se încrucişează la lumina unei culturi înaintate, nu pot de­cât să se zăpăcească. Pot să câştige acolo parale fru­muşele, pot să prindă gi puţine cunoştinţe noi, dar după cum ne arată gi cartea a-ceasta, ei se pierd în primul rînd pentru biserica noastră şi apoi sigur si pentru neamul nostru. Inzadar se vor întoarce acaeă la vatra strămoşească dacă nu au putut muri acolo naţionalicegte, vor introduce aici un spirit naţional corupt de internaţionalismul babilonuhu ame­rican.

Ne putem gândi la acele societăţi panslave, cari desvoltă în lumea nouă o activitate naţională atât de puternică încât ea îşi are răsunetul şi ki Slovacii de acasă.

„Reformatorul român american", pe care îl recoman­dăm atenţiei cansistoarelor noastre de amândouă con­fesiunile, este un memento în această privinţă. A sosit clipa când trebuie să pornim o acţiune sistematică pentru salvarea Românilor din America.

— Sfinţire de biserici. I n Dumineca trecută! a s f in ţ i t P . S. Sa episcopul Ioan I . P a p b i se r ica | d in Remetea-Timişană , de u n d e s'a în to r s l a T i m i ­şoara. Aici a în tors vizi ta episcopului D r . Gla t t ­felder. Astăzi pleacă însoţi t île protosineelul R . Ciorogar iu şi diaconul Cornel Lazar, la A p a t e u , unde s'a zidit, o prea f rum iasă biserică să o «fin- | ţească şi pe aceea. *

— Hora delà Radna. C u m se .schimbă vremi r i l e ! Ce poţi şti pe c ine ' ţ i aduce ziua şi ш în faţă ? P r i e t e n u l tau do demul t , Lntr'o asm cl ipă , îşi varsă tot voninul în faţa ta, se dă de{ şi numa i a tunci vezi pe c ine ai s t r î n s la sân vrem atât de îndelungau! . I a t ă do pi ldă noi şi dl Goldiş — Răsfoind colecţia noas t ră d i n 1Ô06, ca e i | s im da te împo t r iva acuzei de t r ă d a r e a autorii tu iu i domn Goldiş, iată ce găsim :

Hora delà Radna.

— Pe melodia „Deşteaptă-to Române". — Deeteaptă-te Române căci ora a sunat, Veniţi cu mic cu mare s'alegem ableget. S'alegem cum ne place, un sânge de Roman,

Strigaţi c'un glas, c'un suflet: trăiască Vasile Goli

Destul ne-âu dus la urnă mânaţi ca niste oi, Răbdând ocări şi hulă, răbdând cu toţi nevoi. In lături cu d'aceia din neamuri străine, Că.ci ablegatul nostru e Vasile Ooldiş... etc.

I n astfel de versur i e ra p r e a m ă r i t iu an nost ru poporal acuzatorul nost ru de astăzi.

N u ştim cine va fi a u t o r u l acestor mândreai h u i r i însuf le ţ i te . Ni-se pa re că ne-au fast trimit de ch ia r d. Goldiş. Se prea poate că însuşi marok nos t ru om, î n t r ' u n moment do subl imă inspiraţi, le-a a lcă tu i t pentru . . . veşnicie. Cetindu-le acu, ce^am putea zi<4)?... La aşa a rmonie mifleteasei, a d lui Goldiş, aşa a rmon ie do vers. La aşa sonoti-tä te a... foi letonului nostru de atunci , aşa Mu­r ă t u r i s t r iden te d in par tea neprihănitului frun­taş.

— Volnici i adminis t ra t ive . Din Ilordău ш sc r i e : In comune H o r d ă u , d i s t r i c tu l NăsăudA, c o m u n a nata lă a celui mai mare poet al noefn Gheorghe Coşbuc, s'a în tâmpla t zilele acesteau caz revol tător de abuz al adminis t ra ţ ie i . Cuca zia alegerei ant is t ie i comunale , renegatul prut ciocan ist fă ră suflet al comunei , dimpreună a no t a ru l cercual Fe ld r ihan şi cu pretorul Nea dulu i Vas i le Gheţ ie , au impus cu forţa locuitori lor comunei colector comunul un j idan, uu anw „ I ţ i g " , (al că ru i nume do famil ie nu іщаі

A m a juns va să zică şi ruşinea петшірж-ni tâ , ea în t r ' o comună cura t româneasca, fc

cel mai românesc ţ inu t , locul de naştere al cai mai m a r e poet all Romani lo r , 2 oficianţi romty d i m p r e u n ă cu preotul r omân al comunei eâoctw-ieze locui tor i lor paşnici un slujbaş jidov.

I r i t a ţ i a poporu lu i pen t ru această cea mi nouă volnicie a admin i s t r a ţ i e i o de nodoser»,ţi dacă nu se vor molcomi în cur înd spiritele, plin î n l ă t u r a r e a „ I ţ i g u l u i " , împ ins cu forţa in et­n ia neaş tepta tă , nu şt iu zău unde vor ajunge!» e r ur i le .

S a judece publ icul nepăr t ini tor până une ne poate duce s lugărn ic ia politică guvernant talo-cioeanista. — Un (jrăniţer.

— Concertul dşoarei Delavrancea. Vinerea» c u t ă a avut loc la P e r l i n concertul talentatei pi-n i s t e dşoara Cella D e l a v r a n c e a

Gu această ocazie z iaru l berlinez „Lokal-At-z e i g e r " spune p r i n glasul unuia din cei mai aut» riziaţi şi m a i sever i cri t ici muzicali:

„Dşoa ra Cella Delavrancea, o ţinură românei, pe care am avut ocaziunea s'o ascultăm serile tre­cu te în sala cea m a r e a Academiei de muzică, fflti fă ră îndoiala o pianis tă foarte distinsă şi cărei făcut progrese u imi toare delà ultimul său concert d a t în l lorl jn.

I n execu ta rea celor mai dificile bucăţi di* Beethoven , Schumann , etc., acompaniată de or­ches t ra Blu t lmor , dşoara Dolavrancea mulţumită tei.nicoi sale viguroase şi remarcabilei salo sijT> rani.e în execu ta re , a reuşit să învingă cu uşurin;i paeagele sele mai dificile.

I n a f a ră de aceste calităţi, recunoaştem fJ t înăna româncă posedă u n profund sentiment pot-t ic, c a r e dă un farmec deosebit şi impresionanta* du lu i său de a in te rpre ta" .

— O desminţire de prisos. П. Leonte Мокіош M-patriotul nostru stimat gi iubit din Brăila, publici a j numărul de azi al ..Românului" o ((«smintire de ЫІ j gravitatea la niste linduri prizărite, aruncate în Im-cat într'o notiţă a „Tribunei", în care se spunea,ciU vizitator din tară, oprindu-se pe o zi în Arad. » arat fericitul prilej să asculte în sala eonsrosatiei loa*» oratorie românească. Se întâmpla să vorbciscă tocit •~pJe.lu-.uJ urato)- (!oldi.> şi candidaţii la celebritateІЦН

9 Decemvre n. ЮП „ T R I B U N A" Pag. 7

şi Marşeu. Şi se mai spunea că vizitatorul a plecat 'im Arad cu impresii puţin entuziaste. — D. Leonte Mol­dovan desminte azi în „Românul", această afirmaţie. Socotim că a fost de prisos această desminţire. Ripor­terül nostru nu 1-a numit pe dl Moldovan si nici nu 1-a vizat. Nici nu putea să o facă aceasta, căci pe cat ştim •d. Moldovan a plecat într'adevăr fascinat de ce a auzit ii văzut aici...

D-sa ar fi zis, pe cum aflăm: — N'am auzit îa viaţa mea un orator mai straşnic

«a pe d. Gohlis, iar limbă românească mai sonoră ca «ea a oratorilor Marseu ei Iamcu, trebuia să viu într'a­devăr la Arad, ca să a.scult. Mă duc în ţara mea săracă, aude toate astea nu sunt, si-i vom trimite şi pe cei аь arasă de vor să ştie la ce culmi s'a. ridicat arta ora­torici româneşti.

— O constatare. P r i m i m următoairele r î n d u r i : Sigur pe baza urnei i n fo rma ţ iuu i false aţi scr is ia numărul do ier i , că eu la toate a legor i le d in Arad, am votat eu guvennul şi p r in u r m a r e n ic i 'tind naş fi a p a r ţ i n u t pa r t i du lu i na ţ ional .

Pentru l ă m u r i r e a afacer i i comunic că consta­tarea d-voastră este inexactă . Cu s t i m ă : Iosif liädovan.

Toate să dosminţoaseă d. Moldovan, că de câte •ori a votat, a votat cu cand ida tu l guve rnamen ta l ?

— Tabloul „Mona Lisa" descoperit? D i n Pa r i s •e telegraf iază că judecă to ru l de ins t ruc ţ i e a or­donat arestarea u n u i comerc ian t do tablour i , al *ărui nume se tă inueş te . Comerc ian tu l este bă­nuit ca ştie despre fu r tu l ce lebrului tablou.

— Febră /ifoidă în Cluj. De là începu tu l lune i in Cluj bântuie febra t i foidă în m ă s u r ă mare . h zilele din urmă s'au constatat 36 cazur i noi <fe tifos.

- U n monument doctorului Rudescu. Se cu­noaşte cazul când doctorul r o m â n Rudeseu d in Ц , iu lipsa unu i a jutor imedia t , a s ă r i t toamna twati întj'o c i te rnă scăpând rei oameni ame­ninţaţi cu moartea. Ero icu l doctor care , cu un •aJtruwm prea pu ţ in cunoscut în zilele noastre , s'a aruncatul c i ternă, a căzut j e r t f ă îndrăzne ţe i sale fapte bnue. A m u r i t fără să fi p u t u t ieşi sau să'l scoată cineva d in mijlocul gazur i lo r otrăvicioase. Acum cetim în ziarele d in Ii ucu rosti că, colone­ii român Iliescu a p r i m i t o l is tă de subscr ip ţ ie PCMru ridicaroa u n u i monumen t acestei v ic t ime « altruismului. Recunoş t in ţa aceasta este bine-writată şi frumoasă.

•Rectificare. In poezia publ ica tă la foileto-I ml numărului nostru de ieri s'au s t recura t două llNţeli regretabile de t i p a r : Autoru l poeziei este ULivhil'o m a ii nu Kornau, cum s'a publ icat , iar înrola a patra, versul din u rmă , în loc de „ ta i -• ise ceti „haină".

- Refularea rîurilor din Bucovina. D i n Cer-• ni-se scrie: Impor t an t a ches t iune a regu la re i *nlui apelor Bucovinei es te a c u m preocuparea «de seamă a deputa ţ i lor români în ac tuala se­iet legislativii.

Irirca malurilor şi r egu l a r ea cursu lu i ape-I* a devenit o necesi tate imperioasă, avându-ee ' "4deredezastrele ce «o repetă aproape în f i e c a r c

•prin revarsările ape lor car i per ic l i tează viaţa I * avutul ţăranilor.

h legăturii cu regularea cursu lu i r îu r i lo r s'a [№ pe tapet şi chestiunea navigabi l i tă ţ i i P r u -

hi. \

Deputatul Simionoviei a declara t că odată cu HWrşirea lucrărilor de regu la re , car i rec lamă

|*Wţa, se va face şi un pas spre real izarea mare i li navigabilităţii P ru tu lu i , c a r e fiind o ches-

Itocdeun caracter internaţ ional , e nevoie de con-•Wea statelor interesate şi a n u m e : România ,

Austria.

I n p r i m a l inie sunt prevăzute u r m ă t o a r e l e lu­crăr i î n pro iec te le ce aş teaptă votul pa r l amen­tu lu i :

1. R e g u l a r e a r îur i lor Suceava şi Şiret , l uc ră r i oari neces i tă 19 mi l ioane coroane .

2. R e g u l a r e a r îului Ceremuş î m p r e u n ă cu rîu-leţele mai mici, lucrăr i car i necesi tă 36 mi l ioane .

f Milos Farca, s tudent în medicină, a r epauza t în Varad ia, la 5 Decemvrie n., în v r î s tă de 25 ani .

Odihnească in pace!

t Ioan Stanciu, comerc ian t în Brad , a r epauza t la 6 Decemvr ie n . în vr î s tă de 55 de ani .

Odihnească în pace!

— O alianfă internaţională a băncilor. Când s i s temul menţ ine re i păcii universa le p r i n în tă r i ­rea din ce în ce mai dârză a a rma te lo r a d a t tr ie-tul fa l iment la oare asistăm, p ropune rea lui Four -nier Lefor t de a se în temeia pen t ru acelaş scop, o . .Al ianţă in te rna ţ iona lă a Bănc i lo r " e bine veni tă . Această a l ianţă , poate, mai mu l t decât per fec ţ io­n a r e a a r m a m e n t u l u i , să aducă binele pe care îl visează mereu lumea şi îl p re t ind neconten i t mo­narh i i — cari au provocat răsboaiele ce amen in ţ ă azi E u r o p a .

— Duelul . Din , ,Bulet inul oficial al U n i u n e i i n t e rna ţ iona l e con t ra due lu lu i şi p e n t r u protec-ţ iunea onoaro i " af lăm că duelul e din zi în zi ma i d i spre ţu i t . I n Cîermania n u m ă r u l în tâ ln i r i lo r pe te ren a scăizut î n t r ' u n an delà 212 lia 3 2 ; în I t a l i a de là CO la 1 3 ; în F r a n ţ a n u mai e uz i ta t — o cons ta tă bule t inul — decât î n t r e apaşi în mod se­rios şi în t re ju rna l i ş t i sau polit iciani. . . p e n t r u ci­nematograf , dar nu mai produce luc ru r i t u rbu ră ­toare .

— Mona Lisa şi Monna Lisa. O r tog ra f i a a fost mu l t ă vreme nedumer i t ă , —- cum să scr ie : M o n n a Lisa sau Mona Lisa? I n m a i pu ţ in de două lun i , p resa şi comer ţu l s'au decis în favoarea celei de a doua forme. Se pot ceti în f iecare zi aproape în toate j u rna l e l e câ teva a luziuni la Mona Lisa şi mul te p roduse indus t r ia le se împodobesc cu nu­mele acesta. Avem acum: pa r fumul , corsetul Mona Lisa. Şi n imeni nu vede că aşa nu mai e vorba d e Joconda , ci de o m a i m u ţ ă n u m i t ă Lisa, căci Mona însemnează p r o p r i u : ma imuţă , pe câ tă vre­me Monna (con t rae ţ iune d in Madonna) este o vorbă care s 'ar putea t raduce cu vorba Domina .

— Centenarul bătăliei delà Borodino. Cu oca-ziunea cen tenaru lu i bă tă l ie i de là Borodino , c a r e va fi celebrat î n Rus ia la 7 Sep temvr ie 1912, ee va i n a u g u r a la Moscova u n „muzeu na ţ iona l al anulu i 1812", unde vor fi expuse , a f a r ă do a r m e şi un i forme franceze, ori ce fel do obiecte şi do­cumen te re la t ive la c ampan ia din Rus i a car i se vor putea culege de p re tu t inden i .

Comite tu l muzeulu i , pus sub prez idenţ ia de onoare a Ţa ru lu i , va publica în f iecare l u n ă l i s ta d a r u r i l o r care i-se vor face.

— Moartea unui învăţător harnic. D in F ib i ş ni-sc scr ie : Î n v ă ţ ă t o r u l pens iona t D imi t r i e Dimi -trescu a încetat de a mai fi î n t r e cei vii ! Osămin-te le lui p ă m â n t e ş t i s 'au aşezat srpre veşnică odihnă în 21 Nov. V . c. în c imi t i ru l bisericei gr.-or. rom. d in Fibiş , dându-i-se şi cu această ocaziune cel mai f rumos t r ibu t , vrednic u n u i dascăl românesc , care a slujit cu c ins te biserica si neamul său t imp do 27 de ani.

Ceremoni i le funebre s 'au execu ta t de p reo ţ i i : Sava Seculiu, Avesalon Ţucna şi Gheorgbe T o d a n ; de învă ţă to r i i : Ioan Cizmaş, Ghenad ie Sub ţ i r e , Aure l Lopa şi los i f P o p a , asis tent f i ind u n nu-măroe publ ic .

II dep lânge credincioasa hi i soţie, consângeni , colegi, amici şi s t imător i .

P r e o ţ i i şi învă ţă to r i i a d u n a ţ i la acest f u n e b r u act, au r ă s c u m p ă r a t c u n u n a de s t imă şi iub i re da­tor i tă defunctu lu i , cu s u m a de 18 cor. pen t ru „fon du l g imnaz iu lu i d in B r a d " , care sumă s'a şi t r imis des t ina ţ iune i .

D o r m i în pace suflet b lând !

— Construirea portului Raduiaveţ. Ce t im im gazete le d i n ţ a r ă : G u v e r n u l Serbie i a încredin ţa* ing ine ru lu i rus , T a b u r n o , cons t ru i rea po r tu lu i Ra­du le vet, din d r e p t u l por tu lu i român Gru ia .

P l a n u l e labora t de T a b u r n o t^ste ea po r tu l вй corespundă t u t r o r ex igenţe lor moderne , s ă f ie m a r e şi adânc, oa să poa tă p r imi şi vasele mici d e mare , p r e c u m le p r imeş t e por tu l Gala ţ i lo r şi «I Brăi le i .

Acest por t va fi punc tu l de p lecare al l in ie i f e ra te t ransba lcan ice , Dunărea -Adr ia t i că , l inie l a a cărei cons t ruc ţ ie lucrează ziua şi noaptea mi i d e munc i to r i delà Niş la Cneajevăţ . mai ales la tu­ne lur i le delà G r ă m a d a şi delà Cneajevăţ .

Aceas tă pa r t e a l iniei cea ma i g r ea şi m a i cost i­s i toa re a l iniei Dunărea -Adr ia t i că , va fi ga t a l a toamna .

X Anton Petroff, succesorul Ioan ~Wonha, T i -mişoara-Cetate , s t r . Sz i lágyi 13. A t r a g e m a t e n ţ i a On. publ ic cet i tor a supra inse ra tu lu i f i rmei de ma i sus d i n n u m ă r u l nos t ru — care desface cele mai b u n e p iane , a le d i fer i te lor fabr ic i s t re ine , r enumi t e . R e c o m a n d ă m această f i rmă ca d e m n * de încredere .

X In atenţia instituţiilor de binefacere Fabrica de ghete „Moskovlts" societate pe actii recomandă spae distribuire — ghete de copii, băieţi si fete — fabrica­ţie proprie. Ghetele sunt făcute din materialul eel mai tare şi curat, preturile fabulos de ieftine. Comandela se pot face acum adresânduse la filiala din strada Szabadság-tér 18.

ECONOMIE. 0 propunere.

Şt im, că în via ţa t u t r o r popoare lor desvolba-rea pe toate teronele e în cu rge re , şi aceasta por­n i r e îşi are ros tu l în emula ţ i a t u t u r o r for ţe lor o-men ime i spre ma i bine.

Aceasta î m p r e j u r a r e mă face şi pe m i n e să n i gândesc cu m u l t ă î n g r i j o r a r e la v i i torul funcţio­nar i lor de pe la bănci le noastre, car i t ră iesc aja răs lă ţ i ţ i , fă ră ca să se a f i rme ca u n corp b ine în­chegat , f ă ră ca sa'şi a ibă rostul b ine de te rmina* în via ţa noas t ră economică-naţ ianală.

Ca p u t e r e intelect nai ă, acest corp de funcţio­n a r i , dă utn m ă n u n c h i u — cred eu — b ine sta­b i l i t în mijlocul poporu lu i nos t ru .

S u n t e m peste 400 de func ţ ionar i de bănea, oari o rganiza ţ i f i ind , am pu tea face mul te b u n e pe toate terének', vieţ i i noast re , ca neam.

In anu l 1901, condus tot de aceste cons idera ţ i i , a m ag i ta t în r î n d cu alţi preţ ioei colegi, p e n t r u în f i in ţ a rea unei „ R e u n i u n i a funcţ ionar i lor de bancă" , în cadru l căre ia ne-am fi p u t u t in te resa mai do aproape de mul te probleme, ce stau în le­g ă t u r ă cu soar tea băncilor peste tot şi cu a noa­s t r ă în special.

D i n scbimbul de idei , ce e'ar fi d ă p ă n a t im fiecare am în a d u n ă r i l e proiectate i r e u n i u n i , â r fi r ă s ă r i t m u l t e şi pre ţ ioase î n d r u m ă r i în in te ­resul vieţ i i noas t re economice în genera l şi a l o rgan i ză r i i noastre pen t ru o lup tă conştie şi u n i ­formă îndeosebi .

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI „KRISTALY" Gőzmosőgyár , Ko lozsvá r , Pálya I !

i n

Yäpsire de haine. Curăţare chemică. Spălare cu aburi.

La suma tis piste 10 Cor, pachetul se retrimite francat, J

Pag. 8 „ T R I B U N A " 9 Decemvre n 1911

C â n d am ţ i n u t p r i m a conferenţă a funcţio­nar i lor do bancă in Clu j , conferenţă oare e'a ocu­p a t cu chestia î n f i i n ţ ă r i i une i „ R o u n h m i a func­ţ ionar i lor de bancă" , am p r i m i t a tâ tea ade ren ţe însuf le ţ i te încâ t în po rn i r ea noas t ră j u s t ă cre­deam, că în scur tă v reme vom p r i m i aprobarea •e lor chemaţ i , ca astfel do r in ţ a noas t ră să pr i ­c e a s c ă pecetea oficioasă a „De lega ţ iun i i bănci­lor", de pe a tunc i .

Memorandu l p rezen ta t de noi acestei „Dele­g a ţ i i " a r ă m a s memorand , în tocmai ca cel pol i t ic d in 1893 a tâ t doar că u rz i to r i i acestui memoran d » ' a u fost puş i la răcoare .

E t impu l sup rem acum, oa să ne vedem şi de t r ebu r i l e noastre , căci g lasul v remi i o cere mereu .

Să ne organizăm! A sosit t impu l ca să ţimem pas cu al to popoare,

«ă ne u n i m forţele, ca astfel să p u t e m a junge mai uşor la ţ in tă .

I n consecinţă p r o p u n o nouă confer in ţă a func­ţ ionar i lor de bancă care va fi chemată apoi să ho­tărască def in i t iv a supra ros tu lu i nos t ru în v i i tor .

A s u p r a necesi tăţ i i ţ i ne r i i acestei confer inţe , «red că nu se va mai discuta.

Pemtrucă — d u p ă cum ş t im cu toţi i — regre ­la tu l nos t ru coleg Vasi le Babi şi al ţ i însuf le ţ i ţ i p r i e t en i ai noştTi şi-au da t p ă r e r e a aprobatoare î n chest ia aceasta.

A c u m a sosit r î ndu l f ap te lo r ! A r rălmânea ca să f ixăm locul î n t r u n i r e i noa­

s t r e apre a p regă t i ma te r i a lu l proiectatei confe-renţe .

E u p ropun S ib i iu l , iar luc ră r i l e p r egă t i t oa r e să le ia asnpra ' ş i secre ta ru l „ S o l i d a r i t ă ţ i i " şi re­dac ţ i a „Revis te i Economice" , ca r i totodată sun t r u g a ţ i ca, după b u n a chibzuială , să convoace în acopul acesta r ep rezen tan ţ i de ai funcţ ionar i lor delà câteva bănci la o consfă tu i re prealabi lă .

I n acest mod cred eu, că am face u n început b u n epro rea l izarea vechei dor in ţe a funcţionari­lor noş t r i de bancă.

„Rev. E e . " Nicolae Macrea, secretarul bănci i „Agr ico la"

Mişcare culturală şi sociali. — Petreceri , concerte. —

10 Decemvrie. Serată leterară în Budapesta. Socie ta tea „ P e ­

t r u Maio r " invi tă la şedinţa l i torară-muzioală, u r ­m a t ă do dans şi joc de popice în localul su te ran al cafenelei „ E m k e " (Erzaébe tköru t 2 ) . Începu tu l la orele 7 scana.

Programul: 1. N o u a filo'iofie ş t ienţ if ică (confer in ţă) de d.

I . Ţek 'u . 2. a) Te-ani aş tepta t (Gh. Veiliu) ; b) S te lu ţa (D. F loresou) , solo, cân ta te de dşoara Ga­br ie la Mezei, cu acomp. dşoarei Z. Mezei. 3. P ic ­t u r a şi direcţ i i le ei moderne (confer inţă) de d. C. P e t r a n u . 4. a) E tudes -Tod t ; Ы Carneva l de Bucu­reşt i (F . Sorenz) solo de piano, execu ta te do dşra Zoe Mezei. 5. Dans . J o c de popice.

BIBLIOGRAFII. „ R Ă S B O I ŞI P A C E "

A apă ru t în ed i tu ra „Tribuna" p r i m u l volum din ce lebrul roman al conte lu i

Leo Tolstoi

„ R Ă S B O I ŞI P A C E " Volumul I de 280 pagini , costă 1 cor. 50 fii.

4- 20 fii. por to . De vânzare la „Librăria Tribuna". V o l u m u l I I este sub t ipar .

* A apărut şi se găseş t e de vânzare la

„Librăria Tribuna" :

„ S p r e T ^ i - â j ^ a s t i e

Senzaţionala serie de articole a dlui R. Ciorogariu, a apărut în broşură şi vestim tuturor doritorilor de a avea aceste pagini de tăria unor documente istorice, că pot comanda broşura la librăria „Tribunei", în preţ de 50 bani.

* La Librăria „Tribunei" să află de vânzare „Po­melnicul viilor şi morţilor" legat în pânză, aurit

cu preţul de 50 fileri plus 5 fileri porto. •

— Cine vrea să câştige frumoase cusături roma neşti să cumpere lozuri de ale loteriei organizate de Reuniunea femeilor din Árad.

Preţul unui loz 1 cor., comandele să se adreseze la „Librăria Tribuna", adăugându-se şi portul postai.

Ult ima nou ta t e l i terară:

„L« Masa Calicului" Жптеіе şi sehi ţe

de Caton Theodorian

Ш*. e legant volum do 180 pag in i , еоргіжгМ M nuvele şi schi ţe alese ale d is t insu lu i amveli

P r e ţ u l vo lumulu i 1 eor. 50 Ьажі 4- 20 per to . De vânzare la „Librăria Tribuna".

* ' E. Lovinescu: Scene te şi Fan taz i i . •— Editu

revistei „ F l a c ă r a " . — P r e ţ u l 1 cor. 25 fii. 4 10 fii. por to .

*

La L ib ră r i a „ T r i b u n e i " se află de vânzare

Calenda e pe anul 1912 Calendarul Lumea Ilustrată, a 1.50 4- 20 fii. porto. Recomanda t 45 fii. „Posnaşul" calendar umoristic ilustrat pe anii

1912, de E. Burcia à 60 fil., porto 10 fil.

„Calendarul Săteanului" à 30 iii., porto 10 fi,

.Amicul Poporului" à 70 fil., porto 10 fil. „Calendarul iubilar al Poporului român' à #

fileri, prrto 10 fii. „Calendarul diecezan" cu sematism 50 fii, făta

sematism 30 fii., porto 10 fii.

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I .

Lugoj. Ne pare bine că şi d-v. recunoaşteţi că № ticile noastre cari au servit ca temelie pentru osiai-rea „Tribunei - ' —- au fost obiective, Vă rugăm, Ы să judecaţi şi d-v. obiectiv şi veti constata că „Tribuns* întotdeauna s'a apărat.

După articolul „Treuga Dei" al dlui O. Goga ce « voie a mai fost do năbădăioasa broşură „Mangra, T$si şi Tribuna"?

Poşta Administraţiei. Victor Marcus , S i l ind ia . Am primit 10 (

î n abonament . Abonamentu l d-voastră e arai p â n ă la 1 F e b r u a r i e 1912.

Redac to r responsabi l : Iuliu Giurgiu. „ T r i b u n a " ins t i tu t t ipograf ic , Nichin şi com j

Leon Tolstoi. 170

Ä A S B O I U ŞI P A C E .

ROMAN.

Trad. de A. C G o r b a l .

(Urmare).

— Să ia regulat dimineaţa şi seara, conteso, se ad­resă el contesei Rostoff, prinzând cu agilitate moneda de aur pe care aceasta i-o strecură în mână. In cu­rând va căuta ca mai înainte; acest din urmă remediu a fost foarte eficace... ia priveşte-o ce bine arată!

Contesa îşi privi unghiile şi suflă deasupra lor ca .-.ă nu-i fie de deochi Nataşei, apoi se întoarse veselă în salon.

XII.

Prin luna Iulie se lăţiseră svonuri din ce în ce mai neliniştitoare asupra mersului armatei lui Napoleon; se mai vorbea de un manifest al lui Alexandru către po­porul său şi de. întoarcerea tarului la Moscova.

La 11 Iulie manifestul anunţat nu apăruse încă şt «vonurile asupra situatiunei Rusiei deveneau din ce m ce mai exagerate. Se asigura că tarul părăsea ar­mata fiindcă şederea lui în mijlocul ei devenise primej­dioasă, se adăuga că Smolensk era în mâinile duşma­nului, că Napoleon dispunea de un milion de oameni şi că numai o minune putea să salveze Rusia.

La 11 Iulie, într'o Sâmbătă, manifestul fu primit dar «etipărit şi Pierre făgăduise Rostowilor că li-i va a-euce a doua zi la dejun. El spera să-şi procure acest document delà contele Rostopşin.

In Dumineca aceia familia Rostoff merse să asculte liturghia în capela palatului Razumowski.

Era o zi caldă de vară. La ceasurile zece dimineaţa, Rostowii se scoboară din trăsură în fata bisericii; vă­zduhul era cald, în frunzele colbinte ale copacilor de pe bulevard, în strigătele vânzătorilor, în toaletele deschise de vară, în sunetele muzicei militare şi a pantalonilor albi ale unui batalion ce trecea, în de­functul pavajului şi în seânteirea razelor de soare se simţea aceia oboseală văratecă, acea moleşeală şi mul­ţumire a prezentului, pe cari le simţi mai ales în oraş pe o zi caldă şi luminoasă de vară.

In biserică era adunată întreaga nobleţă a Mosco­vei, cunoscută de Rostowi. In vreme ce Nataşa intra în rând cu mama ei şi precedate de un lacheu în livrea, care dădea lumea la o parte, ea auzi vocea unui tânăr rostind : ,

— Aceasta e contesa Rostoff despre care s'a vorbit atâtea... Cum a slăbit de tare! Dar tot frumoasă este...

Tânăra fată auzi parcă rostindu-se şi numele Ku-raghin şi Bolkonsky. I-se părea că de câte ori o privea cineva, nu se putea ca să nu vorbească şi de cele în­tâmplate ei. Su sufletul însângerat, cum îi era întot­deauna în mijlocul multimei, ea înainta în rochia ei de mătase liliachie garnisită cu dantele negre, aşa cum numai femeile ştiu să meargă, cu atât mai calme şi mai majestoase, cu cât inima lor este mai chinuită.

Ea ştia că e frumoasă, dar sentimentul acesta nu o mai îmbucura ca altă dată.

Un moşneag blând slujea pe altar cu acea solem­nitate calmă şi onctuoasă care îmblânzeşte sufletele cucernicilor. Nataşa îşi simţi peptul plin de lacrămi şi inima pătrunsă de un sentiment voios şi plin de lan-goare.

Când se rosti rugăciunea pentru armată, ea i)itl minţi de fratele ei şi de Denisoff. Când se rosti np»\ nea pentru acei ce călătoresc pe mare sau aiurau I îşi aduse aminte de prinţul Andrei. Ea se rugá pu* I el şi-1 imploră pe Dumnezeu să-i erto tot răul petei i-1 făcuse. Când preotul spuse rugăciunea pentru <| cari no iubesc; ea se rugă pentru mama ei şi pentul Sonia; ea simţi pentru întâia oară toată mărimea№| şelei ei şi toată iubirea pe caro i-o purtau

Când preotul se ruga pentru acei cari ne urfc ea îşi descoperi duşmani ca să se roage pentru ei A ceştia erau creditorii şi toţii cari aveau afaceri cil tăi ei; dar ea se gândi în acele clipe şi la Anatole făcuse atâta rău si cu toaite că el nu era dintre i cari o urau ea se rugă pentru dânsul ca şi pentru 1 inamic,

XIII.

De ziua în care Pierre eşise delà Rostowi si jlt dind la privirea recunoscătoare a Nataşei, i orizont nou deschizându-se in fata sa, întrebările »I pra nimicniciei şi contrasturilor omeneşti, încetări »J aT mai chinui.

In mijlocul conversaţiilor, sau când cetea, sau cm afla despre vre-un nou scandal, el nu se mai formatai el nu se mai întreba pentru ce se agită to(i aceşti »I meni, când viata e un mister; ci el ee gândea le *j aşa cum o văzuse pentru cea din urmă oară ji 1 ielile lui se evaporau.

Si aceasta nu din pricină că ea i-ar fi inspirai tw j solutiune a problemelor care-1 frământau, dar fiiaJij ea îl transporta într'o altă sferă spirituală, unde naj xista nici dreptatea nici nedreptatea ci sfera fmmiíP j şi a iubiroi unde face să trăeşti.

Nr. 239 — 1911 „ T R î B U H A "

REISZ MIKS F A B R I C Ă D E

î n

BÉKÉSCSABA—NAGYVÁRAD Hfldrássy-ut 4 1 — 4 3 . Rákóczi-ut 14.

(Lângă »Apollo«).

I I I I 1 1 1 L I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I I I

Ţ I M B A L cu organism pa­tentat de oţel, dând sunete rezonante şi foarte plăcute, -se pot căpăta şi pe ra e. — Gramo-foane cu plăci гг-tistice, — vioare , flaute, harmo-

ş. a . -Numeroase distincţii şi medalii pri-ca răsplată, inventatorul pedalului modern organismului de oţel. Catalog trimit gratis.

Mogyórossy Gyula, klr. szab. hangszergyár .

Budapest, VïII . , Rákócz i -ut 71.

І и а і и м і і і і я и п і й Я Е й я і г і

ПІСІ mite şi al

Pag. 0.

G r u h e r D e z s ő , magazin d e pălării şi art icole

de m o d ă pentru bărbaţi . C l u j — K o l o z s v á r

NN tir. Wesselényi şi Szép, ils-t-fls tu hoteiui Fitzl.

Noutăţi în diferite soiuri de

p ä 1 à a r * i i pentru domni şi copii, albituri, cravate ţi totfeiul de articole. Preturi solide. Serviciu conştiinţios. — Comandele din provincie se execută propmpt şi - francate în cel mai scurt timp. —

III cndidi ca I ca practică şi vărsat în limba română, află Iscare la substrisul.

Dr. H o l l ó s y Kálmán , advocat în Borosjenő.

u n p r a c t i c a n t Ica plată începătoare şi pe lângă aplicare Iwientanl — A se adresa:

Wéber, bankbizományi iroda, Vi lágos .

ЩSB B S 3 В I i i 1 B I I I I • i B I • 1 I I Decorat cu medalie de aur Ia expoziţia

agricolă din Lugoj.

Dicsics B. Ignácz, s u c c c e s o r u l lui Bál int D i c s i c s . Atelier de trăsuri, ş e l e şi lustruire.

L U G O j , strada Ni ţă P o p a l à n g â b i s e r i c a ffr..orientala, r o m a n a .

Pregăteşte totfeiul de trăsuri şi căruţe, precum şi lucrări de dogăr ie ţi făurărle. Reparează trăsuri vechi cu preţuri iefline.

1

g i i i i i i i i i i i i i i i i i m i H g

î r a i a n T u ï t u r e a n lăcătuş artistic şi de edificii

Bistr i ţă—Besztercze . 1 0 V 0 économe la comande — de lucrări artistice. —

Lucrătoare aranjată cu maşini moderne.

fl fpnftll Пй ' a c u P * o a r e l e economice ІИБіцШиЬ de bucătărie vestite în Transilvania. — Catalog şi desemnări

să trimit la cerere.

I R i K G H E N R I C H fabrică de unelte pentru ciobotari Újpest, Lör incz-u . 5 0 .

Recomandă pantofarilor şi ciubo­tarilor precum şi pielarilor une l t e de branşe , calitate bună, preţuri moderate. — Comersanţilor se dă rabat. — Catalog gratuit şi francat

I— Premiat la expoziţie cu medalie de aut, —I

H. PÁLLÁN s u c c e s o r

S t y â s a - n i J ó z s e f príma fabrică ardeleană de biliarde şl tTmplărie In

Kolozsvár , Dávid Ferenc- u. 3 .

Ш.

Primeşte aranjarea complectară cafenelelor. La cerere trimite instalatorul de biliarde şi în provincie. — Ţine mare asortiment de biliarde noui şi vechi, bile, cheuri, etc. — Firma fondată la 1875. — La dorinţă face şi tîrg de schimb. I

Salon de haine bărbăteşti J . S e h î s e f f l a r , S i b l i n

H e r m a n n s p l a t z 8, etagiul I. Palatul Habermann. (Nagyszeben).

Cel mai mare msgaz in de blănărie I

ILIE Ş T E F L E A Sibiiu—Nígyszíben, Brosser RngNr. 18.

Premiat la expoziţia de moda cu Medalie de stat.

îşi recomandă în atenţia on. public din localitate şi provincie b o g a t u l a s o r t i ­m e n t d e b l ă n ă r i e cu preţurile ceie mai convenabile. Arti­cole de fabricaţie proprie; mantale de blană, blane de călătorie. — manşoane.boale c ă c i u l i pentru domni şi doamne ultima modă şi lucrate cu gust. Preţuri ieftine. -: Primeşte orice lucrări de blănărie pentru prefacere, căptuire, căptuşirea şi coliarea mantalelor. Serviciu promt şi conştiinţios. Numai marfă bună şi execuţie de 1-u rang.

u m i l i m U t i l i IJUULtll

ILS

Desfacerea ieftină a f irmei

A S Z Ó D Y O R A D E A - M A R E ,

Strada Kossuth , (Palatul-Sas).

In vederea sărbătorilor de Crăciun, aduc la cunoştinţa on. public din loc şi pro vincie, că au sosit noui transporturi de articole sudice şi anume: Curmale cali­tatea ce mai bună, malaga şi smochine. Castane de Tirol, alune italieneşti, şi nuci de Cocus, portocale dulci, lămâi coapte, fructe zaharisite, prăjituri pentru ceai, ceai chinezesc cea mai fină calitate Rum englezesc şi francez ; toate cu pre­ţuri moderate. — Ma e aso timent în bomboane de Crăciun, cafea prăjită, tot­deauna proaspătă, diferite compoziţi din 8 feluri. — faceţi comandă de probă!

Cu stimă:

A S Z Ó D Y MIHÁLY, importőr de cafea, ceai, bomboane şi fructe sudice.

N a g y v á r a d . — Tele fon 635.

Ш Ш І І І І І Ш Ш І І . Н v

io Пг. 259 — 1111

Pentru femei şi bărbaţi ( CAPSULELE SÄNID

s'au adeverid ca cel mai sigur remediu fără — nici o injecţie, contra pleuoragiilor subite «

şi cronice. O cutie cu instrucţia aplicăr I (conţinând 100 capsule) 6 cor. Unicul re- • mediu sigur contra slăbirei şi impotenţiei funcţionale sunt renumitele capsu le le în­tăritoare ale Drului Timkó, st icla cos tă 10 cor. şi se trimite contra ramburs dela

Farmacia „Magyar Király" Budapesta, V., Marokkói-utca 2,

Piaţa Erzsébet. Corespondenţa să se facă in limba r o m â n i

ттш&ттттттщ i F a g l c r f i s z l i *

strungar artistic ji t i r i l h r dt metal $i Ш І О С Г і і О Г І .

Szeged, Szent Mihály-u 4. Pregăteşte articole de aramă, precum pa­turi, sfeşnice, sonerii, pipe pentru «in şi bere pompe primeşte apoi pregătirea om cărei

părţi de maşini industriale, tur-nărie după mo del dela s implj până la lucrai i r cele mai com­

plicate. Cumpărat rilor Ej£ щ Ѵоц^р^г ШШ v e c m ~~ rabat. ^

H>e n e î n t r e c u t !

Spălătorie aranjată cu maşini e'ectrice pentru curăţ rea chemi că a ha ine lor , co lorare şi spălarea fulgi lor de perini.

LUCZA JÓZSEF Seghedín—Szeged, Landon-utca 9. sz.

(Oolţul pieţei Veleria») Având sistem propriu de-a curaţi chemic şi a colora, sunt neîntrecut în meseria mea. Colorez haine de domni, dame, copii, dan­tele, stofe de mobile şi covoare. Pierdelele Ie spăl cu mare grije. Pentru doliu colorez haine în negru. Comandele le execut îndată cu mare acurateţa. Baltoane de piele le co­

lorez în colori închise.

1

Luca E. Alezievits pregătitor dt k i l t ! prcotijH

NEOPLANTA - Ш V I D É K .

foarte frumos.

Recomandă atelie­rul cfta аsortot ca totfelnl de recviaite şi haine preofcevti de îmbrăcat în vremea slujbei tn bi»«riea. Pregăteşte tot-felul de icoane ifinte le­gate fr> moa ca aar şi mà tas à, iteagnri, prapore şi altele. Icoana Mormântul lai Chri*tos ti face La cerere trimite

c a t a l o g şi preţ-curant g r a t u i t .

S'.efan Fekeshâzy \ [ ~ Institut da văpsltorie d i haine ţi curăţătorie chimica.

Bistriţă, Főtér 17. L â n g ă Pr imăr ie .

P r i m e ş t e : curăfri lucioase şi fine, eură ţire de tru «ou i, »Ibituri d<* desupt, de masa $i albituri de pat ; perdele şi once lucrări d- branşa aceasta cu preturi foarte ieftine

Curăţire şi vopsitone chimică de totfelul de haine pentru bă-b ţi şi fem«-i, pardrsii şi jscnete fără ale d f s b c e ; apoi materii de mobile, perdele dantele şi a'U-ie Execuţie promp'â. Preţuri foarte moderate.

I

P. Bittenbinder coioraîor de mătăsuri, curaţi, tor chemic de bai ne fi spălător.

Timişoara — Temesvár. Centrala : Józse fváros , Fröbel-u. 37. Fi l ia la: Oyárváros , Fő-utca 2 7 u. Curăţă şi colorează, chemic, ori-ce haine de dame, domni şi copii, per­dele, pânzături şi îmbrăcăminte de mobile. — Apoi spală şi calcă ori-ce fel de albituri, gulere şi mangete. Comande din provincie se fac prompt Costume bărb. curăţ chemic cu 3 cor, rXrbueşto totfelul de tort în diferite colori

Johazm ЫЫ\ strungărie artistică aranjată pe pi

de maşini în Braşov, StraJa Lungă No 45,

Ui

Pregăteşte şi ţine în depozit dopuri şip pentru buţi, de cea ma' bună caii ate, dacuri. bile şi popice pentru biliard şi j picărie precum şi totfelul de picioare pa masă, pelânVă preţurile cele mai mode) Celor ce cumpără a douaoră li-se dă ia

— Lucrări de ornament. -

I

P r e m i a t d o m s l í m u l t e o r i .

prima fabrică de obiecte de metal

Telefon IM. I

Hunyadi-ut és Misslts-iitai sarkán Krauszer-féle báibu,

Carl Piîîl, Temesvár-ErzsébetYáros. Gyár: Hunyadi-u. 14. Üzlet:

Recomandă obiecte'e sale foarte frumoase şi sol de de tint h gierie şi anume: vawj de scăldat, de şezut şi pentru copii, scaune pentru scă dat, încălzitoare şi vane de scM după cel mai bun sistem (sistem propriu) Lăzi pentru lemne şi pentru cărbuni şiilrl edibeteoe e mtal : precum ciubere, uclioare si căni. — Apoi litere de tin»chea şi de сощ

inscripţii de metal, tăbliţă cu numărul casei|fj cu numele st ăzir, mărci şi f i rme de Jinc C » | duet pentru apă, a'anjări pentru baie şi closete| engleze cu neîntrecutul aparat >Temes<.

Acoperiri de case şi turnuri, globuri şi crud j

Catalog de preţuri la dorinţă g afuit.

Ucenici se primesc cu condiţiuni foarte buml

de —3*-de lut. Johini Spiler

ѣ - Sibiiu-Nagyszeben. Neustiftgasse 1 Atrage atenţiunea on public, că primeşte

pregătirea a ori-ce fel de

c u p t o a r e descărcare şi zidirea vetrelor de fiert cu preţuri convenabile şi pe lângă serviciu prompt şi conştiinţios.

Comandele se exe^nta imediat.

duete. Ceice doresc a p a d u c t e i e f t i n e să se adreseze la snfenrlal

Balázs Mihály, Marosvásárhely, = = = Primeşte pelangă garanţie orice lucrări din acest ram ct introducereI apaducte şi canalizare trebuincioasă pentru castele, comune, ipttilt, cu si scoale. — Specialist în sondaj — Primeşte pe lângă condiţii avantsfh tinerea în ordine şl repararea caselor In cursul unul an. — Prospecte | Se angajează pe anul întreg pentru tinerea tn bună rînduiali a cate/or d \ trq repararea bazinului closetului. Oferă aparatul pentru clàtirea de — noni care nu reclamă spese şi de fiecare bucată dă garanti de 31

n ш г а j i i i ï i i i o i l i i i ï

Vilhelm Connerth NAGYSZEBEN—HERMAHSÎADT, Elisabetbgasse 53.

Fabrici după diferite sisteme :

bănc i şcoa lă conform celor mai moderne cerinţe igie­nice, pregăteşte apoi

bănci şi s c a u n e pentru biser ic i ; table de şcoală; rame pentru harţi ; rame pentru desemn şi dulapuri pentru şcoală. Catalog ilustrat la dor)n(á trimite gratuit şt franco.

IT I I U I I I I I I I I I I I I I I I

Leitner Sándor m e c h a n l c c i e l e c t r o t e h n i c

Cluj—Kolozsvár, Strada D e á k F e r e n c z Nrul 30.

Vinde şi repară pe lângă preturi mo­derate: casse de bani, biciclete

maşini de cusut, gramafoane І maşini de scris. — Primeşte ori-ce muncă de branşă, precum : in­troducerea soneriilor, a lumini de electrice şi a diferitelor motoare.

i M l i l l i i l

Garnituri de îmblătit cu benzină şi ulei, motoare de benzină, ulei şi gaz.

Construcţie de mori : nori de rîjnit şi măcinat, teascuri de ulei, inetalaţii de apa-duct, fântâni, pompe de totfelul. Preţuri ieftine, condiţii favorabile, garanţii desăvârşite. Lămuriri specialiste, pro­iect de cheltuieli şi preţ curent se trimit gratis şi franco.

toate pe acţii pentru industria tehnică de maşini. Műszaki - à>m G é p i p a r i R é a z v é n y t A s i w u j j ,

1 Budapest, V., Alkotmány-utca 25. i Reprezentantul p e n t r u At-eel фі p r o v i n c i e s

1 LENGYEL GYULA, a t e b e r d e m o t o a r e ş l m a c i n i

Arad, (Hal-tér) Szentpál-u. 1.

1IIIIIIHIIHIIIIIIIIII8

y%F~i_i m o i cel mai bogat asortiment de diferite articole cu preţuri ieftine. Vizitează negreşit prăvălia noastră unde vei afla frumoase lucruri pentru

DARURI DE CRACI UN ARTICOLE DE GALANTERIE :

Mese pentru flori Mese pentru fumat Rame pentru fotografii Ettagere de tot felul Garnituri p. masa de scris Garnituri pentru fumat Machete de teracotă Vase pentru flori Bibelouri Cassette în colori Articole iaponeze Bricege Aparate de ras Artificii Lampe electrice de bu­

zunar. Cofe re Corfe

Săculeţe pentru dame Portmonaide Necesaires Articole de t o i l e t t a Oglinzi de tot felul Articole pentru turişti Bastoane Articole de lux.

BIJUTERII de toată categoria,

lante, cercei, ace,. COLIERE

cu ametist în argint. »ANTIK«

bijuterii moderne.

Trăsurele pentru copii. — J U C Ă R I I . —

Mare magazin. Ш Preţuri ieftine. ARTICOLE DE MODA:

BLUZE ROCHII JUPOANE COSTUME PARDESIl ŞORŢE diferite calităţi RUFE DE DAME JACHETE PALTOANE CHERETE BONETE JABOTS-URI CORDOANE

E V E N T A I L L E P L E D U R I R U F Á R I E D E T R I C O T C I O R A P I .

p r o d u s T T p r o p r i i .

A R T I C O L E D E MODĂ PENTRU BĂRBAŢI, — CĂ­MĂŞI, O U L E R E , CIORAPI , CRA­VATE, BATISTE.

Nu-i obligament de-a cumpăra! MARE ASORTIMENT DE GHETE. Marca: « S A L A M A N D E R « cea mai bună fabrică de ghete din întreagă lumea, p li­tru domni şi dame : Cor. 1650. — Preţ de unitate

Cor. 20-50. Marca: »MARA«, ghete pentru domni şi dame, sistem nou Cor. 1350.

Ghete pentru vânat şi turişti.

Ghete pentru patinat şi săniuş.

Ghete pentru dans. Ghete călduroase de casă. Camaşine. Galoşi şi şoşoni.

KAUFHAUS M. BRECKNER Hermannstadt. SIBIIU. Nagyszeben.

Pag. 12 „ T R I B U N A" Nr. 259 — 1911

In grădina de iarnă a

„Hotelului Central" condusă în spirit m o d e r n ; — Onoratului Pub ic i-se servesc mâncări şi beuturi, de cele mai bune, cari mulţămesc ou-ce pre­tenţii. — După teatru se capătă l ină caldă.

Pentru cununii şl bancheturi stau Ia dispozi ţ ie săli separate .

Zilnic tarai de ţigani, de p r i m u l r a n g .

In cafenea s e poa te lua a s e m e n e a după reprezentaţi i le teatrale — cină. Cu distinsă st imă: Augustin Csermák,

hotelier.

ï

T e l e f o n N r .

Petrof Antal TWonta János fia.br*ioä. d e p i a n e c é s a r r e g » l e

T e m e s v á r . J ó z e e f v á r o » ,

, J U R afl& дд& ASUL «Ж° • У T

Articole de casă de sticlă şi porcelan, utensilü culinare, articole de argint, nickel şi aramă, lampe, rame şi picioare îa aparate fotografice, cuţite, furculiţe şi linguri de alpaca şi argint, articole de oţel »Sollingen«. — Mobile de fier, cămine perpetice, sobe, articole de toaletă şi turişti, cu preţurile cele mai ieftine — se pot cumpăra la firma:

JOSEF JIKELl S I B I I U - H ERMANNSTADT, Strada Cisnădiei 47.

Y ^ y f Y f T W T f T ' f T T t f f f f f f " A 4 A A Á Ѣ 4kÁl Ѣ Ѣ 4s- Ѣ Ѣ Ѣ 4 ;

C A R L G Ü R T L E R lăcătuş artistic şi pentru edificii

SIBIIU S t r . E l i s a b e t a 2 6 . t B t r . » z i l A g y i 1 3 . I V I f f e g a s s i n î n H u n y a d i - u t 1 3 .

111 I Oii

Lifercază :

PIANE şi PIANINE efeptuite în stilul cel mai modern şi

execuţie promptă. Profesorii şi instructorii de muzică pri­

mesc faver cuvenit. Catalog ilustrat la dorinţă trimit gra­

tuit şi porto franco.

se recomandă la toate lucrările ce se (in de specialitate mal alea

Z I U I R I N O I .

Damele cari voiesc să fie svelte,

încerce corsetele mele

Jenester Schnitt' necesare la costumele » Princes*

şi » Directoire«.

C O R S E T E după măsură, precum şi reparaturi

se fac în acurateţa.

Gustav Zimmermann © i fc»i i і д — ГѴ a g f y s z e b e n ,

Grosser-Ring, 1. în etaj.

Lucrări ornamentier, precum pearrä grilaj, grilaj la morminte şt galerii, te pregătite conform gustului In irodul cel mai succes,

Рагаюпеге st montarea lor. Instalat luni de apaducte, closete, bate, introducere electrică executate cu măiestrie.

Reparaturi se primesc. Mare magazin de căminuri perpetue in diferite mărimi

Carl Gürtler junior.

H a a s K á r o l y

primul armurar şi optician din

Szabadka. Egres-u. (каІіпо)і M a r - e a s o r t i m e n t d e

m~ a r m e şi b i c i c l e t e de cea mal bună fabricaţie precum şi părţile constitutive ale acestora. Se pr imesc pciângâ garanţie şi preţuri moderate tot-felul de reparaturi d arme de orice soi , maşini de cusut, bici* clete gramofoane, maşini de scris, precum si prefacere armelor şi orice lucrări din acest i a m . Serviciu punctual şi constimiioi

m штшшшшшшшшшшшшшшшшшшш GHETE „TUBUL"

ELEGANTE, TRAIN CE s i IEFTINE.

„Turul" fabrică de ghete, societate pe acţii, Timişoara. Depozit general : Arad, Piaţa Ändrassy Nr. 13. (Palatul Minoriţilor).

Şef-conducător : W e i n b e r g e s * E d e . ISI

în fabrică sunt aplicaţi 1200 lucrători. Catalog gratuit şi franco. 130 filiale în patrie şi străinătate.

„TEIBÜKA" Ш8ТШПЗ Ш Ш Ш ] Ш Ш ß l Ш Ш — AÄAJ3 1A1L