Stiri 17 februarie 2021

Cursul de schimb 17.02.2021 1 EUR 4.8746

1 USD 4.0403

Anunțul directorului ANM pentru fermieri! Vremea în următoarele 4 săptămâni! Angelica Lefter - 17 februarie 2021

Fermierii nu au scăpat de ger în următoarele zile, chiar dacă inițial a fost anunțată o perioadă scurtă de temperaturi negative, iată că Administrația Națională de Meteorologie a prelungit informarea de vreme deosebit de rece cu ger, mai ales noaptea și dimineața, până miercuri, 17 februarie, la ora 10:00.

Despre câte zile de ger vom avea în continuare a vorbit directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, în cadrul dezbaterii Bayer Expert Forum Rapiță 2021, eveniment organizat de Divizia Bayer Crop Science România, la care Agrointeligența – AGROINTEL.RO este partener media.

”În continuare, până miercuri dimineață la ora 10:00 vorbim despre o vreme deosebit de rece, geroasă noaptea și dimineața în partea de nord, centru și est a țării, iar în cursul zilelor de marți și miercuri chiar și în regiunile sudice, acolo unde ne așteptăm ca valorile de temperaturi să coboare frecvent sub – 10 grade Celsius, nu numai în depresiunile din estul Transilvaniei, unde acolo, în această perioadă, valorile sub – 15/-20 de grade Celsius pot fi considerate valori obișnuite. (…) La sfârșitul acestei săptămâni, vom înregistra o creștere a valorilor de temperaturi, este posibil ca în partea de

1

vest, centru, sud-est a țării, să vorbim de temperaturi maxime de până la 10-11 grade Celsius, dar nopțile rămân în continuare reci”, a explicat directorul ANM.

Primele două săptămâni din martie, mai friguroase

Elena Mateescu a precizat și că primăvara se lasă așteptată, astfel că în primele două săptămâni din martie vom avea temperaturi sub media perioadei. Totodată, agricultorii au fost înștiințați de specialistul din cadrul ANM că până la finalul lunii februarie va exista, totuși, un deficit al precipitațiilor.

”Primele 2 săptămâni din luna martie vor fi temperaturi sub norme pentru fiecare săptămână, să nu uităm, însă, că luna martie este prima lună a sezonului de tranziție, o lună capricioasă. Alternanțele de vreme călduroasă, urmată de vreme mai rece, rămân în continuare de interes și din păcate vorbim până la sfârșitul lunii februarie de o tendință spre deficit a cantităților de precipitații, tendință care pare să fie semnalul și pentru prima jumătate din martie.

Vom actualiza în fiecare vineri și marți aceste informații pentru un interval de 4 săptămâni, astfel încât este sunt publice pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie și fermierii și nu numai pot găsi aceste informații, astfel încât să aibă datele la zi”, a spus meteorologul Elena Mateescu, Director general al ANM, invitată în cadrul Bayer Expert Forum Rapiță 2021.

APIA si SUBVENTII

Se caută urgent soluții de susținere financiară a fermierilor care au avut culturi de primăvară calamitate, 17 februarie 2021, Diana Vasilescu

Ieri, 16.02.2021, o delegație a Alianței pentru Agricultură și Cooperare s-a întâlnit cu ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian OROS, pentru a rediscuta situația fermierilor ale căror culturi de primăvară au fost calamitate de seceta pedologică extremă și pentru care proiectul de buget național nu prevede sume din care să se acorde despăgubiri.

Reprezentanții Alianței au arătat că sectorul agricol reprezintă un sector strategic, care și-a dovedit reziliența pe perioada crizei Covid, și au subliniat că se impune adoptarea unor măsuri de sprijin cât mai rapid pentru exploatațiile agricole care lucrează teren agricol în estul și sud-estul țării și care, la sfârșitul anului trecut, înregistrau scăderi cu până la 70% ale cifrei

2

de afaceri comparativ cu perioada corespunzătoare din 2019, la culturi de primăvară.

Slab capitalizate, multe dintre aceste afaceri din agricultură nu-și vor putea plăti creditorii, nu vor putea accesa alte surse de finațare pentru a relua procesul de producție și, în final, nu vor putea supraviețui, deși sunt cele care furnizează bunul public cel mai de preț, securitatea alimentară a populației! Ministrul Oros a subliniat constrângerile majore sub care stă întocmirea bugetului pentru anul 2021, însă a asigurat delegația de întregul său sprijin în dialogul cu celelalte instituții ale statului de care depinde a rezolvarea acestei situații de criză.

Ca urmare, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat o întâlnire de urgență cu premierul Florin Cîțu și cu ministrul finanțelor Alexandru Nazare, pentru identificarea soluțiilor urgente prin care s-ar putea acorda acestor întreprinderi șansa să rămână pe piață, să continue să producă, să-și plătească angajații și furnizorii, să-și returneze creditele, să evite falimentul și efectul de antrenare asociat acestui din urmă scenariu sumbru.

În cadrul discuțiilor fermierii noștri au primit confirmarea ca propunerea de amendament solicitată de Alianță privind prorogarea ratelor la creditele fermierilor care dețin procese verbale de calamitate  a fost acceptată și votată în data de 16 februarie a.c. în sedința Comisiei Finanțe-Buget din Senat. Aceasta urmează să fie ratificată în Parlamentul României.

Cele patru organizații reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, partener de dialog social recunoscut în procesul de reprezentare a fermierilor, fac în continuare demersuri pentru ca autoritățile statului să găsească urgent soluții concrete pentru ieșirea din situația fără precedent în care se află fermierii din zonele afectate grav de seceta din anul 2020.

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

PLATA AJUTOARELOR! ÎNTÂLNIRE DE URGENȚĂ A FERMIERILOR CU PREMIERUL ROMÂNIEI! Agroinfo, 17 februarie 2021

3

VOCEA FERMIERILOR! Fermierii s-au întâlnit marți, 16 februarie 2021, cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, pentru a discuta plata ajutoarelor din agricultură. Pentru că nu depinde de șeful MADR, suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii astfel încât fermierii români să beneficieze de un ajutor pentru secetă, fermierii solicită acum o întâlnire de urgență cu prim-ministrul Florin Cîțu și ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis astăzi un comunicat pentru AGROINFO.  

Ieri, 16.02.2021, o delegație a Alianței pentru Agricultură și Cooperare s-a întâlnit cu ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian OROS, pentru a rediscuta situația fermierilor ale căror culturi de primăvară au fost calamitate de seceta pedologică extremă și pentru care proiectul de buget național nu prevede sume din care să se acorde despăgubiri.

Reprezentanții Alianței au arătat că sectorul agricol reprezintă un sector strategic, care și-a dovedit reziliența pe perioada crizei Covid, și au subliniat că se impune adoptarea unor măsuri de sprijin cât mai rapid pentru  exploatațiile agricole care lucrează teren agricol în estul și sud-estul țării și care, la sfârșitul anului trecut, înregistrau scăderi cu până la 70% ale cifrei de afaceri comparativ cu perioada corespunzătoare din 2019. Slab capitalizate, multe dintre aceste afaceri din agricultură nu-și vor putea plăti creditorii, nu vor putea accesa alte surse de finațare pentru a relua procesul de producție și, în final, nu vor putea supraviețui, deși sunt cele care furnizează bunul public cel mai de preț, securitatea alimentară a populației! Ministrul Oros a subliniat constrângerile majore sub care stă întocmirea bugetului pentru anul 2021, însă a asigurat delegația de întregul său sprijin în dialogul cu celelalte instituții ale statului de care depinde a rezolvarea acestei situații de criză.

Ca urmare,

4

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat o întâlnire de urgență cu premierul Florin Cîțu și cu ministrul finanțelor Alexandru Nazare, pentru identificarea soluțiilor urgente prin care s-ar putea acorda acestor întreprinderi șansa să rămână pe piață, să continue să producă, să-și plătească angajații și furnizorii, să-și returneze creditele, să evite falimentul și efectul de antrenare asociat acestui din urmă scenariu sumbru.

În cadrul discuțiilor fermierii noștri au primit confirmarea ca propunerea de amendament solicitată de Alianță privind prorogarea ratelor la creditele fermierilor care dețin procese verbale de calamitate  a fost acceptată și votată în data de 16 februarie a.c. în sedința Comisiei Finanțe-Buget din Senat. Aceasta urmează să fie ratificată în Parlamentul României.

Cele patru organizații reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, partener de dialog social recunoscut în procesul de reprezentare a fermierilor, fac în continuare demersuri pentru ca autoritățile statului să găsească urgent soluții concrete pentru ieșirea din situația fără precedent în care se află fermierii din zonele afectate grav de seceta din anul 2020.

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc, precizează comunicatul transmis de Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

LISTA APIA CUANTUM PLĂȚI SUPLIMENTARE PE HECTAR ȘI PENTRU ANIMALE pentru ACEST AN! Agroinfo, 17 februarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță lista cu plățile suplimentare de care beneficiază fermierii, crescătorii de animale pentru acest an. APIA precizează și cuantumul acestor plăți pe hectar și pentru animale.

Fermierii români beneficiază și-n acest an de plățile compensatorii acordate în cadrul Măsurii 10 Agro-mediu și climă. AGROINFO vă pune la dispoziție lista pachetelor din M10 și cuantumul pentru fiecare plată.

Plățile compensatorii care se acordă beneficiarilor M.10 vizează compensarea costurilor suplimentare și pierderilor de venit rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole,

5

orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversității, protecția apelor și a solului), precizează APIA.

Valorile plăților compensatorii Măsura 10 pentru 2021 sunt următoarele:

Pachetul 1 – pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV) 142 €/ha/an

Pachetul 2 – practici agricole tradiţionale (aplicat numai în combinaţie cu Pachetul 1) -

varianta 2.1 – lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe 100 €/ha/an

6

varianta 2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe 21 €/ha/an

Pachetul 3 – pajiști importante pentru păsări -

sub-pachetul 3.1 – Crex crex -varianta 3.1.1 – lucrări manuale 310 €/ha/anvarianta 3.1.2 – lucrări cu utilaje uşoare 231 €/ha/an

sub-pachetul 3.2 – Lanius minor și Falco vespertinus -varianta 3.2.1 – lucrări manuale 159 €/ha/anvarianta 3.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare 80 €/ha/an

Pachetul 4 – culturi verzi 128 €/ha/an

Pachetul 5 – adaptarea la efectele schimbărilor climatice 125 €/ha/an

Pachetul 6 – pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) -

varianta 6.1 – lucrări manuale 410 €/ha/anvarianta 6.2 – lucrări cu utilaje ușoare 331 €/ha/an

Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) 250 €/ha/an

Pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon

Ovine 87 €/UVM/anCaprine 40 €/UVM/anBovine: taurine și bubaline 200 €/UVM/anEcvidee 200 €/UVM/anPorcine 176 €/UVM/an

Pachetul 9- terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) -

sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică 200 €/ha/an

sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila tipătoare micăvarianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică 269 €/ha/an

7

varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică 190 €/ha/an

Pachetul 10 - refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole 92 €/ha/an

Pachetul 11 - terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști 255 €/ha/anvarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie pe teren arabil 100 €/ha/an

sub-pachetul 11.2 – pajiști importante pentru dropie -varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie 269 €/ha/anvarianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie 190 €/ha/anvarianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie 169 €/ha/an

Informațiile privind valorile plăților compensatorii sunt furnizate de APIA.

70.000 EURO/fermă pentru tinerii fermieri? Ultimele detalii despre submăsura 6.1 Ionuț Fîntînă , 17 februarie 2021

Soarta tinerilor fermieri pentru următorii 7 ani de zile se discută intens în această perioadă în grupurile de lucru de la Ministerul Agriculturii. În timp ce fermierii își doresc să beneficieze de fonduri europene mai consistente prin submăsura 6.1, se pare că există și voci care doresc ca finanțarea să rămână la nivelul actual, adică maximum 50.000 euro/proiect. Regulamentul european le permite statelor membre să suplimenteze vechile plafoane cu maximum 30.000 euro, astfel că România ar putea opta să ducă finanțarea tinerilor fermieri până la 80.000 euro/fermă.

Subiectul a fost discutat în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, acolo unde Ovidiu Ghinea a adus în fața publicului AGRO TV consultanți cu multă experiență, care au venit cu informații exclusive de la negocierile purtate cu oficialii.

”Mi-a plăcut întotdeauna să fiu omul care vine cu veștile bune, dar acum am într-o proporție covârșitoare vești nu chiar atât de îmbucurătoare, dar nici un dezastru național nu va fi. Așa cum ne-am descurcat până acum în domeniul acesta al fondurilor europene destinate agriculturii, vom merge mai departe.

8

Cert este că s-au discutat fișele acestor două submăsuri foarte importante pentru domeniul agricol: aceea a instalării tinerilor fermieri – cunoscuta submăsură 6.1. Am depus o muncă asiduă cu toții să convingem autoritățile române că satul românesc trebuie întinerit și populat cu tineret, dat trebuie să îi și atragem în acest mediu care nu este foarte ușor. Ministerul Agriculturii, prin această fișă a măsurii, nu va face un efort deosebit să-i încurajeze pe tineri. De unde am vorbit că ne permitea regulamentul european 2220/2020 să majorăm sumele alocate tinerilor fermieri cu până la 30.000 euro, țările occidentale, care până acum și așa aveau 70.000 euro, au binevoit pentru tinerii lor din țări cu mult mai bogate să majoreze sumele până la 100.000. Noi, ca un stat care vrem întotdeauna să fim codașii Europei, am rămas cu sumele la 40.000, respectiv 50.000, în funcție de dimensiunea exploatației.

Așa cum știe toată lumea, tinerii fermieri care au exploatație între 12.000 SO și 29.999 SO primesc 40.000 euro, iar cei între 30.000 SO și 50.000 SO primesc 50.000 euro. Aveam posibilitatea aceasta oferită de regulamentul european, nu am știut să o fructificăm. (…) Acolo, în comitetul de monitorizare, nu există decât un reprezentant al tinerilor, din 20-30 de membri”, a precizat consultantul Marian Vișu-Iliescu.

În ciuda acestor declarații, speranța nu este total pierdută pentru tinerii fermieri. Negocierile sunt încă în desfășurare, iar o decizie finală în privința plafoanelor nu a fost luată. Consultantul Ion Păunel, care a participat la grupurile de lucru pentru elaborarea fișelor pentru submăsurile care vor fi deschise anul acesta, a propus creșterea sumelor pentru submăsura 6.1 până la 70.000 euro. Păunel a precizat că există susținere în acest sens și din partea reprezentanților Ministerului Agriculturii, astfel că alocarea financiară ar putea să fie majorată.

”Cam o oră s-a discutat în grupurile de lucru despre submăsurile 6.1 și 6.3 și s-a văzut cine susține cu adevărat noile generații de fermieri. (…) România nici în perioada 2014-2020 nu a dorit să sumele per beneficiar până la 70.000 euro, așa cum ne permitea regulamentul. Țările care au acum 70.000, pot suplimenta până la 100.000 euro. Având în vedere contextul pandemiei, regulamentul european și viziunea noii Politici Agricole Comune de întinerire a generațiilor de fermieri, eu am cerut suplimentarea sumelor astfel: cei care beneficiau de 40.000 euro, să se ducă undeva la 50.000-60.000 euro, iar cei care se încadrau la 50.000 euro, să se ducă la 60.000-70.000 euro. Am venit și cu argumentele necesare și se pare că reprezentanții Ministerului au fost de acord cu această propunere, mai ales că în această perioadă de tranziție avem un termen foarte scurt de implementare a acestor proiecte, ele nu pot să depășească anul 2025. (…) Trebuie să ne unim cu toții, să facem un material așa cum trebuie. Eu sunt

9

încrezător în această propunere și în deschiderea la dialog pe acest subiect din partea Ministerului Agriculturii”, a precizat Ion Păunel pentru AGRO TV.

Le reamintim tinerilor din Diaspora care vor să se întoarcă în țară și să-și înființeze o exploatație agricolă că mai au timp până pe data de 4 mai să depună proiectele pentru a obține fondurile europene. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a deschis, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro.

Crește rata de cofinanțare pentru fermierii care vor să acceseze submăsura 4.1, 17 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

Fermierii români care vor să acceseze fonduri europene prin submăsura 4.1 – ”investiții în exploatații agricole” – vor trebui să scoată, începând de anul acesta, mai mulți bani din propriul buzunar. Dacă până acum, rada de finanțare din partea Uniunii Europene putea să fie de până la 90%, începând cu anul 2021, aceasta va putea crește până la maximum 70%, restul de 30% fiind bani pe care trebuie să îi pună fermierul.

”Vreau să precizez că submăsura 4.1 pentru perioada de tranziție se află încă în lucru, dar am văzut abordarea Autorității de Management, precum și abordarea altor consultanți și forme asociative și se pare că au rămas clare câteva lucruri.

În ceea ce privește măsura 4.1, aș vrea să spun un element de noutate: atunci când vrem să accesăm submăsura 4.1 ca entitate privată (SRL, IF etc.), gradul de cofinanțare nu poate fi mai mic de 30%. Deci 70% va fi finanțarea din partea Uniunii Europene, cu toate că până în 2020 putea să se ducă până la 90%. Deci orice fermier care dorește să acceseze submăsura 4.1, chiar dacă îndeplinește condiția de sub 40 de ani, se află într-o zonă cu constrângeri naturale, are cultură eco sau bio, nu poate să aibă o finanțare mai mare de 70% începând cu perioada 2021-2022”, a explicat consultantul Ion Păunel în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Fermierii au, însă, o portiță, prin care pot crește rata de finanțare din partea Uniunii Europene până la 90%: asocierea în cooperative. Prin această facilitate, oficialii de la nivel național european speră să îi încurajeze pe micii fermieri să intre în astfel de forme de asociere, pentru a-și putea valorifica mai bine produsele.

10

”Momentan abordarea este ca un beneficiar independent care se organizează ca SRL, IF sau alte forme de organizare, poate să se ducă la un grad de finanțare de până la 70%. Doar cooperativele pot merge până la 90%”, a mai precizat Ion Păunel pentru AGRO TV.

Este important de precizat pentru fermierii români că submăsura 4.1 va beneficia în cei doi ani de tranziție de o alocare financiară consistentă de 634,22 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). De asemenea, pentru anii 2021 și 2022, submăsura a fost împărțită în mai multe componente după cum urmează:

sM4.1 – achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (exceptând legumicultură și cartof) – alocare publică 125 milioane euro

sM4.1 – vegetal și zootehnic și condiționare și procesare în fermă și marketing (fără sectorul legume și cartofi) (modernizare) – alocare publică 110 milioane euro

sM4.1 – tineri fermieri achiziție utilaje (vegetal și zootehnic) – alocare publică 75 milioane euro

sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) NAȚIONAL – alocare publică 240 milioane euro

sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) MONTAN – alocare publică 60 milioane euro

sM4.1 – legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing, inclusiv utilaje și irigații) – alocare publică 100 milioane euro

sM4.1 – condiționare, procesare și marketing – legume și cartofi (modernizare) – alocare publică 50 milioane euro.

Deţinătorii de animale nu datorează impozit pe terenul cultivat cu nutrețuri februarie 17, 2021, agrimanet

Deţinătorii de animale

11

nu datorează impozit pe venitul aferent terenului agricol cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor deţinute de aceştia.

Suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil, se determină pe baza cerinţelor nutriţionale ale animalelor din speciile taurine, bubaline, ovine şi caprine şi a compoziţiei nutriţionale a furajelor.

Pentru deţinătorii de animale din speciile porcine şi păsări, furajate cu nutreţuri combinate care pot fi alcătuite dintr-un amestec format din soiuri de plante cultivate pe terenurile proprii/deţinute, respectiv 80% pentru porcine şi 70% pentru păsări şi din concentrate industriale, respectiv 20% pentru porcine şi 30% pentru păsări, suprafeţele de teren care nu generează venit impozabil sunt cele necesare obţinerii soiurilor de plante utilizate în hrana animalelor care intră în structura nutreţului combinat.

Deţinătorii de animale determină suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil prin înmulţirea suprafeţei, prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul ordin, cu numărul de animale adulte deţinute, în funcţie de specie.

În cazul în care deţinătorii cresc mai multe specii de animale, suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil se calculează prin însumarea suprafeţelor determinate pentru fiecare specie.

În afara perioadei de stabulaţie animalele sunt întreţinute pe pajişti naturale, suprafeţe care conform Codului fiscal nu generează venit impozabil.

Suprafeţele de teren cultivate cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor care nu generează venit impozabil determinate pe perioada de stabulaţie a anului, pe cap de animal şi pe specii:

12

Model de calcul al suprafeţei de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor (exemplu de calcul):

a) pentru specia taurine

număr de animale adulte deţinute 10 capete suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia

destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 1,06 ha x 10= 10,6 ha

b) pentru specia bubaline

număr de animale adulte deţinute 5 capete suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia

destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 1,06 ha x 5=5,3 ha

c) pentru specia ovine

număr de animale adulte deţinute 100 capete suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia

destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,14 ha x 100=14 ha

d) pentru specia caprine

număr de animale adulte deţinute 50 capete suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia

destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,10 ha x 50 = 5 ha

e) pentru porcii la îngrăşat

număr de porci la îngrăşat deţinuţi 25 capete suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia

destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,06 ha x 25=1,5 ha

f) pentru păsări de curte

număr de păsări de curte deţinute 200 capete suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia

destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,005 ha x 200=1ha

13

ORDIN privind stabilirea metodologiei de calcul a suprafeţelor de terenuri cultivate cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor corespunzătoare   numărului de animale deţinute de contribuabili, persoane fizice/membri ai asocierilor fără personalitate juridică care nu generează venit impozabil Descarcă

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

CRESCĂTORII CARE IAU ANUL ACESTA 87 EURO/UVM/AN PENTRU OVINE ȘI 200 EURO/UVM/AN PENTRU BOVINE!Agroinfo, 17 februarie 2021

PLĂȚI APIA ÎN PLUS PENTRU FERMELE DE ANIMALE! Crescătorii români de animale beneficiază anul acesta de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) de plăți suplimentare de 87 de euro/UVM/an în cazul fermelor de ovine și 200 de euro/UVM/an în cazul fermelor de bovine. Aceste plăți se adaugă la cele două subvenții din zootehnie, ajutorul național tranzitoriu și sprijin cuplat zootehnic. Ce trebuie să facă crescătorii pentru a obține acești bani?

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, crescătorii români de animale beneficiază anul acesta de plățile compensatorii acordate pentru Pachetul 8 Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon, Măsura 10 agro-mediu și climă.

Anul acesta, crescătorii de animale pot să semneze angajamente cu APIA pentru plățile compensatorii P8, Măsura 10, pentru o perioadă de 5 ani. Condiția obligatorie este ca fermierii să crească rase locale de animale în pericol de abandon, înscrise în registrul genealogic al rasei. Lista raselor, pentru fiecare specie, o aveți mai jos.

Pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon

✓ Ovine – 87 euro/UVM/an,✓ Caprine – 40 euro/UVM/an,✓ Bovine (taurine şi bubaline) – 200 euro/UVM/an,

14

✓ Ecvidee – 200 euro/UVM/an,✓ Porcine – 176 euro/UVM/an.

Cerinţe specifice:

• beneficiarul se angajează să respecte regulamentul de organizare și funcționare a registrului genealogic al rasei condus de asociații acreditate de ANZ• beneficiarul se angajează să menţină pe o perioadă de 5 ani numărul de animale femele adulte de reproducție prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârşitul programului; dacă efectivul angajat se reduce, datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor, beneficiarul are obligaţia de a notifica APIA și de a reface efectivul de femele adulte de reproducție, prin trecere de la tineret sau prin cumpărare; în cazul în care efectivul de animale adulte nu se va reface în maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus proporţional,

Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii care cresc femele adulte de reproducție de rasă pură locală în pericol de abandon din speciile şi rasele prezentate mai jos, înscrise în Registrele genealogice ale raselor – secțiunea principală – conduse de asociații acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie – ANZ.

Rasele de animale locale eligibile, pe specii, sunt:

Ovine: Țigaie cu cap negru de Teleorman (Oaie cap negru de Teleorman), Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie – varietatea ruginie

Caprine: Carpatina, Alba de Banat

Bovine: Taurine- Sura de Stepă

Bovine: Bubaline - Bivolul românesc

Ecvidee: Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabă, Nonius, Lipițan

Porcine: Bazna, Mangalița

Crescătorii de animale care vor să solicite aceste plăți în anul 2021 încheie angajamentul la APIA în momentul depunerii cererii unice pentru

15

subvențiile agricole aferente acestui an. Sesiunea de depunere a cererilor unice începe la data de 1 martie 2021 și se încheie la 15 mai 2021.

ȘEF APIA, MESAJ URGENT PENTRU FERMIERI! PLATA SUBVENȚIILOR PE HECTAR ȘI ANIMAL! Agroinfo, 17 februarie 2021

DOCUMENTUL OBLIGATORIU PENTRU SUBVENȚII APIA! Atenție, fermieri și crescători de animale, aveți la dispoziție mai puțin de două săptămâni ca să vă actualizați datele din registrul agricol al primăriei, în cazul terenurilor, și datele de la medicul veterinar concesionar, în cazul animalelor pentru care cereți anul acesta subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)!

Adeverința pentru APIA, pe care trebuie să o atașați la cererea unică pentru subvențiile din acest an, este transmisă de către primării direct la APIA. Deci, pe înțelesul tuturor, nu mai trebuie să duceți voi, fermierii, această adeverință la APIA. Însă, până la data de 1 martie 2021, ATENȚIE, trebuie să mergeți la primării și la medicul veterinar concesionar pentru actualizarea datelor cu privire la terenurile agricole și la numărul de animale pentru care cereți subvenții. În cazul în care nu actualizați aceste date, veți avea probleme la încasarea subvențiilor din acest an. Până la 1 martie 2021, prima zi de depunere a cererilor unice la APIA, trebuie să actualizați aceste date, anunță șeful APIA Mureș.

Există o schimbare legislativă în Ordonanța 3 din 2015, Ordonanță care a apărut cu schemele de plăți. Cea mai importantă modificare este faptul că dacă fermierii trebuiau să meargă la primărie să solicite adeverința cu datele din registrul agricol, adeverință care este document de eligibilitate, practic, cel mai puternic din punct de vedere al încărcăturii legislative, dovada utilizării terenului, nu mai e necesară deplasarea beneficiarilor să solicite eliberarea adeverințelor. Noi, pe baza listelor pe care le avem cu beneficiarii care au depus cerere în campania anterioară, solicităm primăriilor eliberarea și transmiterea online a acestor adeverințe. Bineînțeles, aici vin cu rugămintea, pentru că, conform legislației în vigoare, fermierii au obligația ca până la data de 1 martie să actualizeze la primării datele din registrul agricol pentru anul în curs. Exact ca la fermele de animale și pentru fermele din vegetal, există o dinamică, anul ăsta poate am vândut un teren sau am cumpărat un teren.

Toate chestiunile astea trebuie să le actualizezi, pentru că foarte multe primării au deja registrul agricol electronic și generează din sistem pe baza datelor de la taxe și impozite. Există o legătură între baza de date din cadrul UAT (unitate administrativ-teritorială n.r.) și poate genera acea listă. Dar

16

lista dacă nu e actualizată până la data de 1 martie, atunci evident că poate veni cu lipsuri pentru că rămâne cu datele din anul anterior.

Fac un apel către toți fermierii, către toți potențialii beneficiari care vor depune cererea unică de plată în anul 2021 la APIA ca aceste date să fie actualizate până la 1 martie, pentru că, după aceea, noi, în momentul în care transmitem primele liste să nu existe blocaje, că, domle, datele nu sunt actualizate, e cumva așa, că omul a cumpărat un teren, nu l-a actualizat. Și același lucru și la medicul veterinar, iarăși, dinamica și vânzările de animale, la oi există reformele care se vând în toamnă sunt mieii care fac un an și se crotaliază. Atât datele din registrul agricol cu privire la terenuri, cât și animalele să le actualizeze, o dată la primărie și cealaltă parte la medicul veterinar concesionar pe raza căruia își desfășoară activitatea, a anunțat Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv APIA Mureș, la City TV.

AFIR si FINANTARI

Bugetul Măsurii 3 de sprijinire a investiţiilor ar trebui suplimentat cu cel puţin 500 de milioane de euro, nicidecum anulat Miscellanea / 17 februarie

Bugetul Măsurii 3 - "Granturi pentru investiţii acordate IMM", destinat companiilor afectate de perioada pandemiei, dar care doresc să îşi continue proiectele de dezvoltare şi în acest an sau să îşi diversifice activitatea, ar trebui suplimentat cu cel puţin 500 milioane de euro sau chiar 1 miliard de euro, atrage atenţia REI Finance Advisors, una dintre cele mai mari şi mai dinamice companii de consultanţă specializate în atragerea de fonduri europene nerambursabile şi ajutoare de stat şi singura companie de profil din România cu 8 birouri regionale.

În ciuda celor aproximativ 27.000 de aplicanţi şi al unui buget total de circa 478 milioane de euro, Guvernul României ia în calcul finanţarea pentru doar 10% dintre companiile care au aplicat, respectiv circa 3.000 de afaceri, dar analizează chiar şi anularea propunerii de finanţare, lucru extrem de grav pentru IMM din România şi pentru imaginea Ministerului Economiei. Micile afaceri din România au depus în ultimii 3 ani proiecte doar pe alocări infime, parte din Programul Operaţional Regional, asta deoarece fondurile alocate investiţiilor în IMM au fost consumate integral la sfârşitul anului 2018 pentru perioada 2014-2020.

17

Cofinanţarea medie care depăşeste 50%, cu o valoare mare raportată la axele de pe fonduri europene de 20-30% - contribuţie a benficiarului, arată nevoia acută de finanţare şi necesită o suplimentare cu încă 500 milioane euro sau 1 miliard euro pentru investiţii, daca se vor face realocări.

"În condiţiile date şi în contextul nevoii de finanţare al business-urilor româneşti afectate de pandemie, Guvernul României ar trebui să ia în calcul suplimentarea Măsurii 3 cu sume cuprinse între 500 mil. euro - 1 miliard euro, iar fondurile ar putea veni din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sau prin accesarea de noi fonduri europene nerambursabile sau chiar apelarea la fondurile neconsumate din Măsura 2, de aproximativ 90 milioane euro. Anularea Măsurii 3, aferentă OUG 130/2020, propunere luată în calcul de Guvern din motive ce ţin de o breşă de securitate a datelor, motiv ce nu poate fi imputat aplicanţilor, - în contextul în care 27.000 companii au pregătit proiectele încă din luna august a anului trecut, au securizat terenuri, au plătit arhitecţi şi consultanţi, - ar putea afecta grav credibilitatea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Atragerea de investiţii româneşti şi străine ar trebui să fie o prioritate a Guvernului, iar alocarea resurselor nerambursabile ar stimula extrem de mult investiţiile în dezvoltare pentru companii", a precizat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

OUG 130 a fost emisă în iulie 2020 şi, întrucât nu se punctează în mod expres crearea de locuri de muncă, Schema ajută companiile să îşi consolideze poziţia pe piaţă şi, în mod cert, să creeze minimum 9.000 de noi locuri de muncă. Indiferent dacă se discută de pensiuni/hoteluri cumpărate sau achiziţie de echipamente pentru saloane de remodelare, serviciile trebuie prestate de personal calificat, angajat special pentru aceste proiecte.

După depunerea dosarelor însă, în spaţiul public au apărut o serie de speculaţii potrivit cărora cele mai multe proiecte s-ar fi depus în ultimele 2 zile, o practică înrădăcinată deja ca pe axele unde nu contează cât de relevant este momentul depunerii să se aplice majoritatea proiectelor în ultimele 2 zile.

"Dacă au existat breşe şi au fost persoane care au putut accesa şi au comunicat procentele de cofinanţare ale proiectelor depuse, recomandăm să se deruleze o anchetă internă şi să se tranşeze punctual, prin excluderea de la finanţare strict a acestor proiecte, însă nu pedepsirea unui număr de peste 3.000 de aplicanţi pentru o culpă care nu le aparţine. Referitor la procentul de finanţare, numărul proiectelor depuse a fost tot timpul publicat şi ne aşteptam la o concurenţă acerbă, motiv care a condus la depunerea de numeroase proiecte pe achiziţie de clădiri şi la o creştere a cofinanţării în

18

scopul maximizării şanselor de reuşită a proiectului", a mai punctat Roxana Mircea.

Măsura 3, gură de oxigen pentru business-urile afectate de pandemie, dar şi o resursă vitală pentru creşterea numărului de angajaţi

Măsura 3 - "Granturi pentru investiţii acordate IMM" a fost creată ca un punct de sprijin pentru companiile afectate de criza COVID, de stimulare şi continuare a investiţiilor din sectoare cheie ale economiei, şi aşa subfinanţate, cum este cazul companiilor din domeniul transporturilor, comerţului sau HoReCa, dar cel mai important, a fost realizată pentru a dinamiza crearea de noi locuri de muncă în aceste industrii.

"În calitate de consultanţi specializaţi, cu peste 450 de cereri de finanţare depuse pe Măsura 3 şi o mobilizare fantastică a tuturor birourilor din ţară, ce a vizat depunerea la timp a tuturor proiectelor, analiza amănunţită a acestora, solicitarea de oferte pentru echipamente, întocmirea devizelor de către arhitecţi, crearea bugetului şi a planului de investiţii, propunerea autorităţilor de a acorda finanţare pentru numai 10% din total, practic să avem doar circa 45 de companii finanţate din peste 450, ar putea crea dezechilibre uriaşe în gestionarea resurselor interne, dat fiind că nu există un calendar de lansare a noilor axe de finanţare pentru exerciţiul programatic 2021-2027. Ne aşteptăm să mai dureze cel puţin 6-9 luni până vom avea deschise noi sesiuni, iar pe termen lung, indiferent de forma propusă de Guvern - limitarea la 10-15% din total aplicanţi sau, mai rău, renunţarea la Măsura 3 - ar fi o lovitură puternică dată de autorităţi mediului de business din România", a mai precizat Roxana Mircea.

Anularea Măsurii 3 ar putea crea premisele scenariului în care criza s-ar adânci şi mai mult în cele mai afectate sectoare ale economiei.

Măsura 3 - "Granturi pentru investiţii acordate IMM" vizează ca orice companie cu profit de cel puţin 67.000 euro înregistrat în unul din ultimii doi ani să poată solicita grantul maxim de 200.000 euro conform Măsurii 3 şi să atingă 100 puncte dacă aplică pe un cod CAEN cu sold negativ în balanţa comerciala a României şi cofinanţa cu +35% în ţară, respectiv 45% pentru zona Bucureşti-Ilfov.

Ordonanţa 130 a fost adoptată pe 31 iulie şi publicată în Monitorul Oficial 705/06.08.2020 şi a reglementat cadrul de acordare al fondurilor europene pentru a ajuta companiile să depăşească actuala perioadă în care sunt afectate economic de pandemia COVID-19, prin intermediul celor 3 scheme de sprijin: Microgranturi (2.000 euro), Granturi pentru capital de lucru (15% din cifra de afaceri înregistrată în 2019, dar nu mai mult de 150.000

19

euro/companie şi 250.000 euro/grup) sau Granturi pentru investiţii (între 50 - 200.000 euro).

EXCLUSIV Calendarul AFIR pentru fondurile europene. Când se deschid primele submăsuri, 17 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

Calendarul sesiunilor de anul acesta de depunere a proiectelor pentru fonduri europene reprezintă, încă, o necunoscută pentru fermierii români. AGRO TV vă prezintă, însă, câteva informații exclusive obținute de realizatorul Ovidiu Ghinea în emisiunea ”Agricultura la Raport” de la consultantul Ion Păunel. Potrivit acestuia, Ministerul Agriculturii intenționează să de drumul cât mai repede la o parte din submăsuri, iar acest lucru s-ar putea întâmpla, cel mai probabil, în luna mai.

”Reprezentanții Ministerului Agriculturii ar dori să deschidă cât mai repede submăsurile 6.1, 6.2, 6.3 și 6.4 și se preconizează ca perioada de deschidere să fie mai repede decât ne închipuiam cu toții, undeva la jumătatea lunii mai. Vom vedea, dar este bine că există o deschidere din partea Ministerului”, a precizat Ion Păunel.

Consultantul a mai subliniat că li s-a cerut instituțiilor abilitate să publice calendarul sesiunilor de depunere a proiectelor cât mai repede, pentru ca fermierii să se poată organiza așa cum trebuie. De asemenea, se pare că celelalte sesiuni care se vor deschide anul acesta, precum 4.1 sau 4.2, vor fi deschise ceva mai târziu, în a doua jumătate a anului.

”Am cerut ca acest calendar să fie afișat cât mai repede, pentru ca atât beneficiarul cât și consultanții să se organizeze cât mai bine. Pentru măsurile mai mari, 4.1, 4.2 și așa mai departe, am cerut să se deschidă în perioada iulie-august-septembrie, pentru a nu se aglomera atât instituțiile, cât și noi, consultanții, care îi ajutăm pe fermieri să obțină aceste fonduri europene”, a mai precizat Ion Păunel pentru AGRO TV.

Consultantul a mai venit cu o informație exclusivă direct de la masa negocierilor. Potrivit lui, în grupurile de lucru de ieri s-a discutat posibilitatea ca fondurile europene alocate României pentru perioada de tranziție să nu fie împărțite pe cei doi ani. Asta înseamnă că, în momentul în care va fi deschisă o sesiune de depunere a proiectelor, toate fondurile disponibile pentru acea submăsură vor putea fi accesate, iar în cazul în care la sfârșitul anului vor mai rămâne bani necheltuiți, aceștia vor fi alocați pentru sesiunile de anul viitor. 

”Un alt element de noutate pe care îl pot spune: avem acești bani de tranziție pentru perioada 2021-2022; se pare că ei nu vor fi împărțiți pe cei doi ani de

20

zile. Când se vor deschide sesiunile de finanțare, se vor deschide cu toate sumele pe care le avem în acești doi ani. Adică dacă pentru tinerii fermieri avem 100 milioane de euro, sesiunea se va deschide cu toți acești 100 de milioane”, a mai explicat Ion Păunel.

Le reamintim fermierilor că măsurile pe fonduri europene care vor fi deschise în perioada de tranziție 2021-2022 sunt următoarele:

M10 ”Agromediu și climă” M11 ”Agricultură ecologică” M13 ”Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau

cu alte constrângeri specifice” sM4.1 ”Investiții în exploatații agricole” sM4.1a ”Investiții în exploatații pomicole” sM4.2 ”Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor

agricole” sM4.2a ”Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor

din sectorul pomicol” M19 ”Dezvoltarea locală a LEADER” M14 ”Bunăstarea animalelor” sM17.1 ”Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a

plantelor” M20 ”Asistență tehnică” sM16.4 ”Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii

din lanțul de aprovizionare” sM6.1 ”Instalare tineri fermieri” sM6.2 ”Sprijin pentru înființarea de activități neagricole” sM6.4 ”Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” sM6.3 ”Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – național și montan

Alocarea financiară totală din fonduri europene pentru cei doi ani de tranziție – 2021 și 2022 – de care beneficiază țara noastră pentru aceste măsuri și submăsuri este de aproximativ 2,15 miliarde de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), plus alte 692 milioane de euro alocate prin Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI). În plus, țara noastră va mai beneficia de fonduri consistente și prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sume care vor trebui să fie cheltuite obligatoriu până la sfârșitul anului 2026.

Crește rata de cofinanțare pentru fermierii care vor să acceseze submăsura 4.1, Ionuț Fîntînă, 17 februarie 2021 Fermierii români care vor să acceseze fonduri europene prin submăsura 4.1 – ”investiții în exploatații agricole” – vor trebui să

21

scoată, începând de anul acesta, mai mulți bani din propriul buzunar. Dacă până acum, rada de finanțare din partea Uniunii Europene putea să fie de până la 90%, începând cu anul 2021, aceasta va putea crește până la maximum 70%, restul de 30% fiind bani pe care trebuie să îi pună fermierul.

”Vreau să precizez că submăsura 4.1 pentru perioada de tranziție se află încă în lucru, dar am văzut abordarea Autorității de Management, precum și abordarea altor consultanți și forme asociative și se pare că au rămas clare câteva lucruri.

În ceea ce privește măsura 4.1, aș vrea să spun un element de noutate: atunci când vrem să accesăm submăsura 4.1 ca entitate privată (SRL, IF etc.), gradul de cofinanțare nu poate fi mai mic de 30%. Deci 70% va fi finanțarea din partea Uniunii Europene, cu toate că până în 2020 putea să se ducă până la 90%. Deci orice fermier care dorește să acceseze submăsura 4.1, chiar dacă îndeplinește condiția de sub 40 de ani, se află într-o zonă cu constrângeri naturale, are cultură eco sau bio, nu poate să aibă o finanțare mai mare de 70% începând cu perioada 2021-2022”, a explicat consultantul Ion Păunel în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Fermierii au, însă, o portiță, prin care pot crește rata de finanțare din partea Uniunii Europene până la 90%: asocierea în cooperative. Prin această facilitate, oficialii de la nivel național european speră să îi încurajeze pe micii fermieri să intre în astfel de forme de asociere, pentru a-și putea valorifica mai bine produsele.

”Momentan abordarea este ca un beneficiar independent care se organizează ca SRL, IF sau alte forme de organizare, poate să se ducă la un grad de finanțare de până la 70%. Doar cooperativele pot merge până la 90%”, a mai precizat Ion Păunel pentru AGRO TV.

Este important de precizat pentru fermierii români că submăsura 4.1 va beneficia în cei doi ani de tranziție de o alocare financiară consistentă de 634,22 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). De asemenea, pentru anii 2021 și 2022, submăsura a fost împărțită în mai multe componente după cum urmează:

sM4.1 – achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (exceptând legumicultură și cartof) – alocare publică 125 milioane euro

sM4.1 – vegetal și zootehnic și condiționare și procesare în fermă și marketing (fără sectorul legume și cartofi) (modernizare) – alocare publică 110 milioane euro

22

sM4.1 – tineri fermieri achiziție utilaje (vegetal și zootehnic) – alocare publică 75 milioane euro

sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) NAȚIONAL – alocare publică 240 milioane euro

sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) MONTAN – alocare publică 60 milioane euro

sM4.1 – legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing, inclusiv utilaje și irigații) – alocare publică 100 milioane euro

sM4.1 – condiționare, procesare și marketing – legume și cartofi (modernizare) – alocare publică 50 milioane euro.

Fără bani pentru agropensiuni! Decizie radicală luată de oficiali, 17 februarie 2021, Autor: Ionuț Fîntînă

Fără bani europeni pentru agropensiuni până în 2027! În această perioadă se conturează direcțiile în care se va dezvolta agricultura și mediul rural românesc în următorii 7 ani. Astfel, oficialii de la Ministerul Agriculturii și de la agențiile responsabile de fondurile europene lucrează împreună cu reprezentanți ai fermierilor pentru a stabili cum vor arăta măsurile și submăsurile care se vor deschide în perioada următoare.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, consultantul Marian Vișu-Iliescu a venit cu o veste neplăcută pentru fermierii români care doreau să-și dezvolte o afacere și în domeniul turismului, prin înființarea unei pensiuni agroturistice. Se pare că în cadrul grupurilor de lucru a fost luată decizia ca aceste proiecte să nu mai fie incluse la finanțare în cadrul submăsurii 6.4.

”Din fișa măsurii 6.4, pentru următorii 7 ani, s-au scos finanțările de agropensiuni. Este o jale! Dacă în mediul rural nu dai voie la agropensiuni și nu dai voie la bungalouri, al rulote, la corturi, înseamnă că nu mai știm ce rol are satul românesc. Chiar glumeam cu cineva care este din zonă de munte și îmi spunea că dacă se dă voie doar la bungalouri, trebuie să îi pună vreo 20 de ancore, ca să nu plece la vale. Nu știu cine scrie ghidurile acolo în Ministerul Agriculturii, că le scrie atât de prost…”, a precizat consultantul Marian Vișu-Iliescu.

În viziunea acestuia, decizia este una de neînțeles, din moment ce agropensiunile reprezentau un mediu perfect prin care fermierii să-și valorifice produsele din fermă, dar și să promoveze mediul rural românesc.

23

”Rolul agropensiunii era unul deosebit. Un fermier care avea câteva hectare, avea două vaci, avea o mică livadă, își mai făcea o agropensiune prin care valorifica toate acele produse superior, plus că mai lua și de la vecini. Dacă nu avea ouă, cumpăra de la vecina din fața casei, dacă nu avea brânză, lua de la un alt vecin; plus că prezentam țara și satul românesc, cu peisajele lor, tradiții și tot ce incubă. Ne pare rău. Așa înțeleg actualii oficiali ai statului românesc să le promoveze, prin scoaterea de la finanțare”, a mai spus Marian Vișu-Iliescu.

Rămâne de văzut cum va arăta forma finală a submăsurii 6.4 pentru perioada următoare. AGRO TV vă va ține la curent cu toate actualizările și informațiile privind fondurile europene pentru fermieri. De asemenea, în fiecare marți seara, începând cu ora 20:00, puteți intra în dialog cu cei mai buni consultanți pentru accesarea fondurilor europene în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea.

ALTELE

UN CRESCĂTOR DE OI, NUMIT OFICIAL ÎN CONDUCEREA MINISTERULUI AGRICULTURII!Agroinfo, 17 februarie 2021

DECIZIE! Prim-ministrul României, Florin Cîțu, a semnat decizia de numire în funcția de secretar de stat la Ministerul Agriculturii a lui George Aurelian Cățean, cunoscut crescător de oi și vaci din județul Brașov. Decizia a fost publicată marți, 16 februarie 2021, în Monitorul Oficial.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul George Aurelian Cățean se numește în funcția de secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precizează decizia premierului României.

George Cățean, alături de cei doi frați ai săi, deține „Ferma Căţean”, din Rotbav, jud. Braşov, care are în proprietate peste 1.500 de ovine şi mai mult de 100 de vaci, produce brânzeturi şi preparate din carne, pe care le vinde în mai multe magazine proprii şi locale, precum şi în câteva magazine ale lanţului Carrefour.

24

Sunt nepot de cioban. În momentul de față, avem un business în agricultură, împreună cu ceilalți doi frați, avem o fermă de creștere de vaci de lapte, precum și oi. Din 2013, facem și procesare, tot mereu am făcut și procesare, dar din 2013, suntem și furnizori ai unui retailer, pe produs tradițional. Este un business pe care l-am dezvoltat, un business cu o cifră de afaceri de câteva milioane, aproape un deceniu de activitate în acest domeniu, a putut dovedi faptul că se pot face lucruri și-n zona fermelor integrate pentru că asta este cheia, materia primă să o procesezi și mereu să faci și partea de comercializare, așa se prezintă George Cățean.

George Cățean a studiat marketing în cadrul Universității Transilvania din Brașov. Este activ în mai multe organizații non-guvernamentale, cu implicare locală și regională.

În 2013, a fost coordonator al proiectului Transhumanța, proiect desfășurat în cinci țări de pe lanțul carpatic. În 2017, a hotărât să se implice în Platforma România 100, organizație în cadrul căreia a coordonat Comunitatea Tematică “Agricultură și dezvoltare rurală”. Începând cu 2018, s-a implicat în pregătirea și dezvoltarea viitorului partid politic PLUS în Regiunea Centru. A pus bazele rețelei naționale de responsabili rurali PLUS și a contribuit la programul electoral al candidaților din mediul rural.Din 2019, este membru al Biroului Național PLUS, cu responsabilitate pentru mediul rural și organizare.

În decembrie 2020, George Căţean a candidat pentru un loc în Senat pe lista Alianţei USR-PLUS Braşov (din partea PLUS), însă redistribuirea voturilor l-a lăsat fără locul de senator.

ANSVSA: Mihai Ponea, noul director general al Direcției Generale de Siguranța Alimentelor Ramona Dascălu - 17 februarie 2021

Mihai Ponea, noul director general al Direcției Generale de Siguranța Alimentelor din cadrul Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)! Vasluianul Mihai Ponea va coordona Programul acțiunilor de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, va autoriza

25

sanitar-veterinar unităților care produc, procesează, depozitează, transportă, distribuie sau comercializează alimente.

De asemenea, Mihai Ponea va fi și cel care va coordona întocmirea și inițierea de proiecte de acte normative privind cerințele referitoare la igiena alimentelor, contaminați, pesticide, arome, aditivi, enzime, biocide, suplimente alimentare, apă, radiații ionizante, organisme modificate genetic, dar și activitatea de reglementare în domeniul standardelor de calitate a alimentelor.

Mihai Ponea nu este la prima sa misiune într-o agenție guvernamentală. În trecut, în perioada guvernului Dacian Cioloș, acesta a ocupat timp de șase luni funcția de vicepreședinte ANSVSA. După întoarcerea de la București, o vreme a fost și directorul DSVSA Vaslui, fiind înlocuit de Orzan Sofica Meda, anul trecut, scrie jurnalfm.ro.

Până să preia funcția de director general al Direcției Generale de Siguranța Alimentelor, din cadrul ANSVSA, Mihai Ponea activa ca medic veterinar în piața Traian din Vaslui.

ORDIN MADR pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE!Agroinfo, 17 februarie 2021

TERENURI AGRICOLE SCUTITE DE LA PLATA IMPOZITULUI! Deţinătorii de animale nu datorează impozit pe venitul aferent terenului agricol cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor deţinute de aceştia, anunță un proiect de Ordin publicat de Ministerul Agriculturii pe site-ul oficial.

Art. 3.(1) Suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil, se determină pe baza cerinţelor nutriţionale ale animalelor din speciile taurine, bubaline, ovine şi caprine şi a compoziţiei nutriţionale a furajelor, prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.369/2019 pentru aprobarea compoziţiei nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivoliţelor, oilor şi caprelor, precum şi a cerinţelor nutriţionale ale acestora, precum și a producţiilor medii la hectar obţinute la soiurile de plante utilizate în hrana animalelor. (2) Pentru deţinătorii de animale din speciile porcine şi păsări, furajate cu nutreţuri combinate care pot fi alcătuite dintr-un amestec format din soiuri de plante cultivate pe terenurile proprii/deţinute, respectiv 80% pentru porcine şi 70% pentru păsări şidin concentrate industriale, respectiv 20% pentru porcine şi 30% pentru păsări, suprafeţele de teren care nu generează venit impozabil sunt cele

26

necesare obţinerii soiurilor de plante utilizate în hrana animalelor care intră în structura nutreţului combinat.

Art. 4. (...) (3) Pentru perioada de vară, suprafețele de pășuni și fânețe naturale, care conform Codului fiscal nu generează venit impozabil, asigură furajele necesare furajării animalelor deținute.

Art. 5.(1) Deţinătorii de animale determină suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil prin înmulţirea suprafeţei, prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul ordin, cu numărul de animale adulte deţinute, în funcţie de specie. (2) În cazul în care deţinătorii cresc mai multe specii de animale, suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil se calculează prin însumarea suprafeţelor determinate pentrufiecare specie, potrivit prevederilor alin.(1). (3) În afara perioadei de stabulaţie animalele sunt întreţinute pe pajişti naturale, suprafeţe care conform Codului fiscal nu generează venit impozabil, precizează Ordinul MADR.

Proiectul de Ordin include o anexă cu exemple de calcul a suprafețelor de teren care nu generează venit impozabil, pentru fiecare specie de animale în parte.

Model de calcul al suprafeţei de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor (exemplu de calcul)

27

a)pentru specia taurine- număr de animale adulte deţinute 10 capete- suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 1,06 ha x 10= 10,6 ha

b) pentru specia bubaline- număr de animale adulte deţinute 5 capete- suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 1,06 ha x 5=5,3 ha

c) pentru specia ovine- număr de animale adulte deţinute 100 capete- suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,14 ha x 100=14 ha

d) pentru specia caprine- număr de animale adulte deţinute 50 capete- suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,10 ha x 50 = 5 ha

e) pentru porcii la îngrăşat- număr de porci la îngrăşat deţinuţi 25 capete suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,06 ha x 25=1,5 ha

f) pentru păsări de curte- număr de păsări de curte deţinute 200 capete- suprafaţa de teren cultivat cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajerii animalelor care nu generează venit impozabil 0,005 ha x 200=1ha

Raul Pop a fost numit secretar de stat în Ministerul Mediului Oana Racheleanu in Legislatie, Slider homepage 17 February 2021

Potrivit deciziei publicate aseară în Monitorul Oficial, Raul Pop a fost numit secretar de stat în Ministerul Mediului. Consultant și activist de mediu, de formare tehnică, acesta va prelua portofoliul care cuprinde politicile referitoare la gestionarea deșeurilor și economia circulară.

28

„Urmează să preiau, probabil de săptămâna viitoare, portofoliul cuprinzând politicile referitoare la gestionarea deșeurilor și economia circulară. Îmi asum acest rol cu responsabilitate și încredere într-o colaborare bună cu domnul ministru Tanczos Barna într-un context în care e nevoie urgentă de acțiune”, a anunțat Raul Pop într-o postare pe Facebook, pe 28 ianuarie, după ce a fost validat politic de către Alianța USR Plus pentru funcția de Secretar de stat în Ministerul Mediului, Apleor și Pădurilor.

„Voi lua toate măsurile și deciziile posibile pentru a remedia întârzieri inacceptabile în gestionarea corectă a deșeurilor și a ne apropia de un sistem funcțional de colectare separată, cu implementarea principiilor de bază de a reduce, reutiliza, repara și recicla deșeurile. “Plătește pentru cât arunci”, răspunderea extinsă a producătorului, sistemul garanție-returnare, depozitele istorice de deșeuri, abandonul, incendierile de deșeuri sunt doar o parte dintre urgențele României. Vom face pașii necesari către economia circulară prin regândirea felului în care ne raportăm la resurse”, a continuat viitorul Secretar de stat.

Acesta consideră că România trebuie să-și asume un plan just de recuperare și reziliență care să respecte principiile protecției mediului în tot cuprinsul lui. Coordonarea între instituțiile de mediu este crucială pentru deblocarea unor programe guvernamentale de investiții din fondurilor destinate protecției mediului.

„Nu în ultimul rând, mandatul meu la Ministerul Mediului este o ușă deschisă pentru societatea civilă pentru ca deciziile să fie luate cu consultarea corectă a cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale, experților și altor parteneri importanți”, a mai spus acesta.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Mediului, Raul Pop este consultant și activist de mediu, de formare tehnică. Are studii de economist și specialist în studii europene – format la Universitatea Babeș-Bolyai, în Cluj – și un MBA în Statele Unite cu specializare în managementul operațiunilor. A acumulat experiență profesională atât în protecția mediului cât și în optimizarea proceselor de business. Soluțiile oferite de el includ elemente de politici publice, strategie, optimizarea proceselor și instrumente de productivitate.

29

„Activitatea profesională în mediul privat este completată de implicarea activă în societatea civilă, în dezvoltarea laturii practice a învățământului superior de mediu, în proiecte de dezvoltare a unor politici publice în cadrul United Nations Development Programme – UNDP, împreună cu instituții publice românești centrale și locale, parcurgerea programului International Visitor Leadership Program derulat de US Department of State”, mai arată comunicatul.

A contribuit la activități și documente elaborate pe teme de sustenabilitate și schimbări climatice în cadrul Coaliției pentru Economie Circulară, Coaliției pentru Dezvoltarea României, Consiliului Investitorilor Străini, AmCham, AHK, CCIFER, Coaliția pentru Mediu din România și Asociația ECOTECA, pe care a și fondat-o.

În cursul anului 2016, Raul a deținut funcția de secretar de stat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, coordonând activitatea de management al deșeurilor și reglementare.

„După lupte seculare, a ieșit și numirea în MO (n.r. Monitorul Oficial). Mulțumesc pentru răbdare, vă aștept să lucrăm împreună. Suntem în aceeași barcă”, a scris acesta aseară pe Facebook, la aproape trei săptămâni de la validarea politică.

Prorogarea ratelor la creditele fermierilor, aprobată. Despăgubirile pentru secetă, încă sub semnul întrebării Mihaela Prevenda Miercuri, 17 Februarie 2021

Marți, 16 februarie 2021, o delegație a Alianței pentru Agricultură și Cooperare s-a întâlnit cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pentru a rediscuta situația fermierilor ale căror culturi însămânțate în primăvara anului trecut au fost calamitate de seceta pedologică extremă și pentru care

30

proiectul de buget național nu prevede sume din care să se acorde despăgubiri.

Reprezentanții Alianței au arătat că sectorul agricol reprezintă un sector strategic, care și-a dovedit reziliența pe perioada crizei COVID-19, și au subliniat că se impune adoptarea unor măsuri de sprijin cât mai rapid pentru exploatațiile agricole care lucrează teren agricol în estul și sud-estul țării și care, la sfârșitul anului trecut, înregistrau scăderi cu până la 70% ale cifrei de afaceri comparativ cu perioada corespunzătoare din 2019. Slab capitalizate, multe dintre aceste afaceri din agricultură nu-și vor putea plăti creditorii, nu vor putea accesa alte surse de finanțare pentru a relua procesul de producție și, în final, nu vor putea supraviețui, deși sunt cele care furnizează bunul public cel mai de preț, securitatea alimentară a populației.

Ca urmare, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat o întâlnire de urgență cu premierul Florin Cîțu și cu ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, pentru identificarea soluțiilor urgente prin care s-ar putea acorda acestor întreprinderi șansa să rămână pe piață, să continue să producă, să-și plătească angajații și furnizorii, să-și returneze creditele, să evite falimentul și efectul de antrenare asociat acestui din urmă scenariu sumbru.

„În cadrul discuțiilor fermierii noștri au primit confirmarea ca propunerea de amendament solicitată de Alianță privind prorogarea ratelor la creditele fermierilor care dețin procese verbale de calamitate a fost acceptată și votată în data de 16 februarie 2021 în ședința Comisiei Finanțe-Buget din Senat. Aceasta urmează să fie ratificată în Parlamentul României”, precizează un comunicat al Alianței.

Cele patru organizații reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, partener de dialog social recunoscut în procesul de reprezentare a fermierilor, fac în continuare demersuri pentru ca autoritățile statului să găsească urgent soluții concrete pentru ieșirea din situația fără precedent în care se află fermierii din zonele afectate grav de seceta din anul 2020.

Ministrul Adrian Oros a subliniat constrângerile majore sub care stă întocmirea bugetului pentru anul 2021, însă a asigurat delegația de întregul său sprijin în dialogul cu celelalte instituții ale statului de care depinde rezolvarea acestei situații de criză. „S-a convenit ca reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare să transmită în cel mai scurt timp propunerilelor de soluții și mecanisme alternative privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară, menite să vină în ajutorul fermierilor”, a concluzionat oficialul MADR.

31

Politica ministerială s-a vârât în troacă! Marian MUŞAT , 17 februarie 2021

Un proiect de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul MADR a inflamat lumea satului. Este vorba despre ordinul nr. 24/29.01.2021, care impune reguli mai stricte în domeniul creşterii porcinelor. 

Aşa-numita Lege a porcului stabileşte dimensiunile şi tipurile exploataţiilor de creştere a suinelor în România. Potrivit actului normativ, se limitează creşterea porcilor la 5 capete în gospodării. Peste acest efectiv se consideră exploataţie comercială. Legea a atras numeroase nemulţumiri din partea micilor crescători şi vehemente luări de poziţie. Unii fermieri au iniţiat o petiţie on line şi au generat demersurile pentru organizarea unui miting în Capitală.

 Iată ce au scris mici crescători pe reţelele de socializare!

 Emil Guţiu: “Cu ce trăim? Eu nu pot să-mi duc scroafa mea la un vier în Cluj sau să-mi aduc animale, trebuie maşină autorizată. Nu pot să-mi ţin un porc, vierul, scroafa, să am propria mea producţie. După asta trăiesc şi vreau ca şi copiii mei să trăiască în continuare. Nu se poate aşa ceva, când o să-mi ia ei porcul meu, mă ia şi pe mine; atunci rămân ei în cocină şi eu am plecat”. Florin Plic: “Sunt un fermier care împreună cu fratele meu deţinem 25 de capete de porci, investiţie de 10 mii de euro. Prin proiectul rămas în dezbatere publică s-a semnat înmormântarea noastră, a micilor fermieri, care existăm din aceste suine. Vor să ne distrugă, nu am crezut că s-a ajuns până aici. Nu vom mai ajunge să mâncăm din curtea noastră”. Maria Cândea: “E un ordin criminal pentru ţăranul român, cred că zona de munte se va depopula total. E o mare greşeală, ţăranul român întotdeauna a fost bătut de soartă”. Moise Mihai: “Cea mai mare batjocură e cel care a dat legea, cum poate să ne ia dreptul de a creşte porci în gospodărie?” Ionuţ Dudaş: “Dacă va intra în vigoare, cu părere de rău, voi părărsi ţara. Sunt un tânăr în vârstă de 32 de ani, căsătorit şi am 3 copii.”Ioan Bratu: “Sunt un tânăr care am lăsat munca în străinătate şi m-am întors acasă lângă familie unde împreună cu părinţii creştem animale pentru un trai decent, nu neapărat pentru partea financiară. Vrem să le oferim copiilor şansa de a consuma într-adevăr produse bio, crescute din munca noastră. Vă rugăm să nu puneţi în aplicare acest ordin prin care se doreşte desfiinţarea micilor gospodării de familie!”Gina Gina: “Am 50 de ani, munca mea este creşterea porcilor, e singura sursă de venit! Dacă nu ne mai lasă, ce să facem? Să furăm?! Vrem să

32

muncim! nu cerşim, nu furăm, nu vrem despăgubiri! Lăsaţi ţăranii să muncească!”Valy Bădilă: “Prin multă muncă am reuşit fiecare să ne construim câte un spaţiu unde să putem creşte porcii; ne-am chinuit să avem rase cât mai bune, fără nici un ajutor din partea statului. S-au trezit peste noapte să ne inventarieze munca. Au impresia că noi ne comparăm cu marile complexe care au asigurări şi subvenţii şi pot oricând să o ia de la zero!”Viloi Mihai: “Am 13 scroafe de fătat. Ce facem, dragi crescători de porci? O să se publice Legea în Monitorul Oficial că nu mai avem voie să ţinem în gospodărie mai mult de 5 porci! Cu restul ce om face?”Toni Toma: “Şi dacă nu mai are voie ţăranul să ţină scroafă pentru reproducere, de unde să cumpere 5 purcei pentru o gospodărie? De la ferme? Dar de ce să fie omul nevoit să cumpere purcei crescuţi cu concentrate şi nu are voie să şi crească singur natural?” Mihaela Indre: “Clar că nu sunt de acord. În primul rând am 7 porci (doar), doresc să mai achiziţionez 2 purcele; nu fac afaceri şi nici nu vând. E doar pentru familie”.

 Crăciun fără porc crescut în bătătură?!

 ”Crescătorii de porci sunt cei care mi-au tras semnale de alarmă cu privire la acest Ordin 24, care prevede ca ţăranul să nu crească mai mult de 5 porci în gospodărie, nu are voie să aibă scroafă cu purcei, adică nu are voie să facă reproducţie. Fermele mari nu au voie să vândă către populaţie purcei şi atunci ceea ce se va întâmpla în următorii doi ani este că nu vom avea porc în gospodăriile românilor. Toate acestea ei le pun, cumva, în cârca Pestei Porcine Africane (PPA), dar există atâtea măsuri de a preveni PPA”, a declarat recent, într-o conferinţă de presă, senatorul social-democrat de Alba, Călin Matieş.

Acesta susţine că regulile de biosecuritate din Legea porcului sunt ”imposibil de respectat” de către crescătorii cu peste 5 porci care trebuie să facă investiţii substanţiale: vestiar-filtru, punct de pază şi alte dotări, să angajeze medic veterinar... “Nu e normal. S-ar putea ca în viitorul apropiat să nu mai avem porc de

33

Crăciun. (…) O să rămânem, cumva, la mâna samsarilor, adică, a celor care aduc din Germania sau Ungaria pe ascuns sau cu acte false”, a explicat senatorul. Călin Matieş, care deţine funcţia şi de preşedinte al Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale, i-a solicitat ministrului Adrian Oros să revină asupra Ordinului cu pricina.

Petiţie on line

 “Opriţi distrugerea gospodăriei ţăranului român! Ajutaţi-l să se dezvolte, nu-l exterminaţi!” este petiţia adresată ministrului agriculturii, prim-ministrului şi Parlamentului României, lansată pe site-ul petitieonline.ro vineri, 12 februarie 2021, şi care a adunat câteva mii de semnături. Semnatarii (ţărani, reprezentanţi ai celor care muncesc în gospodăriile proprii, fără altă sursă de venit) solicită revizuirea în regim de urgenţă a Ordinului nr. 24 din 29.01.2021.

“Satele României sunt cel mai slab dezvoltate din UE. Nu există locuri de muncă, nu există proiecte de dezvoltare. Gospodarul român subzistă doar cu ce produce din gospodăria proprie. Dacă îl sacrificaţi în interesul celor bogaţi, al marilor exploatări, va muri, iar satul românesc va dispărea!! Toată agricultura României a fost distrusă după 1989, iar ţăranul român încă de atunci se chinuie să supravieţuiască! Opriţi această aberaţie!”, se spune în petiţie.

 Miting în Bucureşti

 Într-un anunţ publicat într-un grup al crescătorilor de suine, Dogaru Răzvan (trăieşte în Zurich) vesteşte că a “deschis lupta împotriva Legii maxim 5 porci în gospodărie care ar trebui să intre în vigoare în luna martie” şi va organiza un mare miting în Bucureşti după ce va primi autorizarea. “Dacă nu ne unim acum, pe ultima sută de metri, vom fi nevoiţi să renunţăm la porcii noştri, la truda noastră, iar unii nu vor mai avea ce pune pe masă. În aceste momente grele trebuie să lăsăm ura şi duşmănia şi să schimbăm destinul nostru. Deja sunt luat în vizor (ca lider de mişcare) şi vreau să îmi fiţi toti alături. Veniţi în număr mare că e ultima noastră şansă!! Doar împreună vom reuşi!”, postează Dogaru Răzvan.

Precizările MADR

 Odată scandalul început, sâmbătă, 13 februarie 2021, Ministerul Agriculturii a venit cu precizări suplimentare. Spicuim din comunicatul oficial:“Această reglementare vine să îi protejeze pe cei care cresc porci pentru

34

consum familial în gospodăriile proprii, cât şi pe cei care au ferme comerciale (mici şi mari) şi respectă normele egale (peste 98%). Evoluţia Pestei Porcine Africane (PPA) în România a produs în 4 ani pierderi imense economiei româneşti. Au fost ucise peste 700.000 animale, de la debutul bolii în anul 2017.

Deficitul balanţei comerciale la carnea de porc a ajuns la peste 500 milioane de euro anual.România produce doar 25-27% din necesarul de carne de consum şi importă 75%. Pentru controlul şi eradicarea PPA sunt necesare măsuri stricte de restricţionare a circulaţiei porcilor domestici şi gestionarea numărului de mistreţi.Acest ordin reglementează creşterea şi mişcarea porcilor domestici şi clasifică exploataţiile de porci:

1. Exploataţii non-comerciale (gospodăriile ţărăneşti), unde pot fi crescuţi pentru consum familial până la 5 porci. Pentru acestea nu se schimbă nimic.

2. Exploataţii comerciale, unde sunt crescuţi porci pentru comercializare. Acestea trebuie să îndeplinească norme minime de biosecuritate unde trasabilitatea să poată fi uşor verificată. De asemenea, luarea unor măsuri sanitare veterinare, în cazul apariţiei unor boli majore, să fie eficientă.

Ordinul vine să pună în legalitate activitatea a maximum 2% din crescători, obligând la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlalţi 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale şi respectă legea.De asemenea, ajută la controlul şi eradicarea PPA, la diminuarea pierderilor financiare şi la relansarea creşterii porcului în România”. Marian MUŞAT

Mesajul marilor crescători de porci despre Ordinul 24/2021: „Inițiativa nu are niciun fel de interdicţii”, 17 februarie 2021, Ionel Vaduva

Marii crescători de porci din

35

România, prin vocile reunite ale Consiliului Director APCPR, susțin că Ordinul 24/2021, în forma sa actuală, nu ar impune niciun fel de interdicții de creștere a porcilor sau de a deține animale de reproducție.

Pe de altă parte, deputații PSD resping cu vehemență noua propunere de act normativ a ministerului de resort, din 29 ianuarie 2021, cunoscută sub denumirea de proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploatații de suine sau Ordinul 24/2021.

Afaceriștii din sector, de această dată cei din Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), consideră însă propunerea de act normativ drept o iniţiativă îndelung aşteptată şi binevenită, care vine să clarifice viitorul creşterii porcilor în România şi să sprijine preponderent sectorul tradiţional.

„Salutăm demersul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine şi adaptarea normelor sanitare veterinare de biosecuritate în contextul răspândirii catastrofale a virusului pestei porcine africane.

„(…) APCPR consideră că Proiectul de Ordin nr. 24 din 29.01.2021 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine, în forma sa actuală de pe site-ul MADR, este o iniţiativă îndelung aşteptată şi binevenită, care vine să clarifice viitorul creşterii porcilor în România şi să sprijine preponderent sectorul tradiţional, sector care se află sub ameninţarea dispariţiei, prin ignoranţă şi indiferenţa generală faţă de primejdia contaminării cu pesta porcină africană (PPA), tot mai extinsă în spaţiul rural.

Acest proiect de ordin nu stabileşte norme de biosecuritate, dar constituie baza de pornire pentru definirea acestora de către autorităţile sanitare veterinare, norme care pot face diferenţa între o dezvoltare durabilă a sectorului de creşterea porcinelor din România sau prăbuşirea iminentă a acestuia, cu toate consecinţele sale – sociale şi economice -, indiferent de tipul de fermă”, au afirmat reprezentanţii APCPR printr-un comunicat remis, miercuri, la redacție.

Totodată, CD al APCPR susține că s-ar impune, ca măsură de urgenţă, adaptarea legislaţiei de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) cu privire la condiţiile de biosecuritate în cele două tipuri de exploataţii de porcine, în vederea reglementării corectă şi transparente a tuturor categoriilor de crescători de porci din România şi salvarea producţiei de carne de porc autohtonă.

36

„Este de datoria autorităţilor centrale şi locale să reglementeze, să informeze şi să sprijine producătorii locali, să dezvolte creşterea tradiţională a porcilor, fără riscul de a-şi pierde investiţiile prin contaminarea cu PPA, ceea ce înseamnă uciderea porcilor şi închiderea fermelor indiferent de dimensiunea acestora.

Proiectul de Ordin nu are niciun fel de interdicţii de creştere a porcilor sau de a deţine animale de reproducţie, aşa cum speculează diferite canale media sau persoane publice care, se pare, sunt interesate mai degrabă de dispariţia porcului românesc şi nu de continuarea unei tradiţii care presupune o abordare realistă a legislaţiei, corespunzătoare noii clasificări”, au adăugat producătorii de carne de porc.

Tot marii porcari afirmă că propunerea de OMADR aplică recomandări vechi şi repetate ale experţilor Comisiei Europene şi DG SANTE, comunicate în urma misiunilor de audit efectuate în perioada 2017-2020, şi reprezintă un prim pas esenţial în strategia actuală a ministerului de resort de salvare şi relansare a sectorului de creştere a suinelor în România.

Pierderi de 600 de milioane de euro

Tot vocile autorizate ale APCPR au mai semnalat că toţi crescătorii de porci din România – cu exploataţii mici sau mari – au fost profund afectaţi încă din 2017 de evoluţia continuă şi agresivă a virusului PPA, care a determinat pierderi de peste 600 milioane de euro doar în exploataţiile profesionale.

Pesta porcină africană a dus totodată la închiderea/lichidarea numai în ianuarie 2021 a unui număr de 45 de exploataţii de creştere a porcilor din toate categoriile, scăderea capacităţii de producţie la nivel naţional şi a numărului de animale destinate consumului intern de la 75% în 2016 la doar 25% în 2020, ceea ce afectează securitatea alimentară a României pe termen mediu şi lung.

„APCPR susţine fără echivoc creşterea porcinelor în sistem tradiţional, în mici exploataţii, pentru consum familial sau pentru comercializare, însă cu respectarea normelor minime de biosecuritate, condiţie obligatorie pentru a evita contaminarea cu PPA şi diseminarea virusului în întreaga comunitate.

APCPR salută iniţiativa legislativă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, susţine măsurile de alocare de fonduri naţionale sau europene pentru sprijinul dezvoltării exploataţiilor mici şi rămâne un partener de dialog pentru autorităţi în acţiunile de prevenire şi combatere a dezastrului produs de Pesta Porcină Africană (PPA) în România. În lipsa acestui demers legislativ – şi al altora necesare reglementării sectorului – tradiţia creşterii

37

porcului în România va deveni istorie”, mai spun producătorii de carne de porc.

Parlamentarii PSD nici nu vor să audă de Ordinul 24/2021

Întrebat de jurnaliștii de la ediția online a Agro TV cu privire la aplicabilitatea și pericolul pe care Ordinul 24/2021 (sau OMADR 24/2021) l-ar reprezenta pentru gospodăriile individuale în care se cresc porci, deputat PSD, Nicu Niță a spus: „Nu-l susținem. EU nu-l susțin! O bună parte dintre cei care locuiesc în mediul rural trăiesc de pe o zi pe alta, cu pensii de CAP, de un leu, doi trei, și mai cresc și ei câte-o găinușă, o văcuță, un purceluș, ca să mai vândă și ei, toamna, să mai dea la nepoți, la cumnați, la frați, la cumetri.

Eu sunt trimis în Parlament de către cetățeni, să le susțin interesele. Ce voi face eu, când mă voi duce în colegiu? Ce să le spun? Totul este public. Va vedea că eu am votat pentru cinci porci”.

Poziția ministrului Agriculturii

La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, menționa că Ordinul 24/2021 privind stabilirea tipurilor de exploataţii de suine vine să îi protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial în gospodăriile proprii, cât şi pe cei care au ferme comerciale, şi respecta normele legale. În acest context, ministrul Agriculturii preciza că Ordinul 24/2021 reglementează creşterea şi mişcarea porcilor domestici şi împarte exploataţiile de porci în exploataţii non-comerciale (gospodăriile ţărăneşti), unde pot fi crescuţi pentru consum familial până la cinci porci, respectiv exploataţii comerciale, unde sunt crescuţi porci pentru comercializare.

Potrivit precizărilor sale, acestea trebuie să îndeplinească norme minime de biosecuritate, unde trasabilitatea să poată fi uşor verificată. De asemenea, ele trebuie să aibă eficienţă în luarea unor măsuri sanitar-veterinare, în cazul apariţiei unor boli majore.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 39/2021 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în

38

perioada 2019-2023, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 161 din 17.02.2021. A intrat în vigoare la 17.02.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr.166/ 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1368 în ceea ce priveşte prelungirea programelor naţionale în sectorul apicol, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 18.02.2021

………………….

Proiecte de acte normative, Miercuri, 17 Februarie 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de email: politici.agricole@madr.ro   Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii ordin (pdf)

......................................

INTERNE

EXPORTUL DE ANIMALE VII, INTERZIS?!,Agroinfo, 17 februarie 2021

PROPUNERE DE INTERZICERE A TRANSPORTULUI DE ANIMALE VII ȘI A SACRIFICĂRII LOR RITUALE! O propunere de rezoluție UE interzice transportul de animale vii și sacrificarea rituală! În ultimii trei ani, România a exportat în medie peste 1,6 milioane capete ovine vii anual în țări terțe precum: Arabia Saudită, Regatul Hașemit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Interzicerea exportului de animale vii ar fi o lovitură puternică pentru crescătorii români de animale!

39

Ministerul Agriculturii a transmis către AGROINFO următorul comunicat:

Ministrul Adrian Oros s-a adresat europarlamentarilor români, membri în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru susținerea crescătorilor de animale din România. Exporturile de animale vii nu trebuie interzise, continuarea lor fiind legată de respectarea condițiilor de bunăstare animală.

Demersul ministrului are loc în contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT) și a propunerii de rezoluție referitoare la interzicerea transportului animalelor vii și a sacrificării rituale.

În Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a PE, în această perioadă au loc discuții privind modificările condițiilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde înalte de bunăstare.

În aceste circumstanțe, ministrul Oros a subliniat principalele aspecte de interes a fi susținute de europarlamentarii români:

România dispune de mari efective de ovine pentru export, potențial care trebuie valorificat. Țara noastră exportă anual două milioane de ovine preponderent către statele arabe, care în general preferă ovinele vii datorită ritualului specific la sacrificare și nu în ultimul rând, gustului aparte al cărnii de ovine din România.

Piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezintă mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, în caz contrar, producători din alte părți ale lumii ar înlocui oferta europeană, crescând producția lor și transportul de animale vii care nu respectă standardele europene înalte.    

Exportul de animale vii să fie corect reglementat și cât mai bine monitorizat, având în vedere interesul economic al crescătorilor de animale din România și din Uniunea Europeană, interzicea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni. În acest sens, sunt necesare asigurarea și controlul respectării stricte a condițiilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura și echipamentele necesare, supravegherea constantă a acestora, pauze regulate, hrănirea și adăparea corespunzătoare a animalelor) și fonduri pentru modernizarea acestora.

În ultimii trei ani, România a exportat în medie peste 1,6 milioane capete ovine anual în țări terțe precum: Arabia Saudită, Regatul Hașemit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodată, țara noastră a avut

40

un comerț intra-comunitar activ, cu o medie anuală de peste 1 milion de capete în state membre ca Spania, Italia, Franța sau Ungaria.

Ministrul  Adrian Oros a transmis europarlamentarilor români solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii să fie reglementat printr-o legislație clară care să asigure respectarea strictă a condițiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului și nu să fie interzis.

Anunț de la Ministerul Agriculturii despre exportul de animale vii! Ramona Dascălu - 17 februarie 2021

Exportul de animale vii trebuie să fie reglementat, dar nu interzis! Exporturile de animale vii nu trebuie interzise, continuarea lor fiind legată de respectarea condițiilor de bunăstare animală, a fost solicitarea ministrului Adrian Oros către europarlamentarii români, membri în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.

Potrivit unui comunicat de presă remis către Agrointeligența – AGROINTEL.RO, demersul ministrului are loc în contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT) și a propunerii de rezoluție referitoare la interzicerea transportului animalelor vii și a sacrificării rituale.

În Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a PE, în această perioadă au loc discuții privind modificările condițiilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde înalte de bunăstare. În aceste circumstanțe, ministrul Oros a subliniat principalele aspecte de interes a fi susținute de europarlamentarii români:

România dispune de mari efective de ovine pentru export, potențial care trebuie valorificat. Țara noastră exportă anual două milioane de ovine preponderent către statele arabe, care în general preferă ovinele vii datorită ritualului specific la sacrificare și nu în ultimul rând, gustului aparte al cărnii de ovine din România.

Piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezintă mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, în caz contrar, producători din alte părți ale lumii ar înlocui oferta europeană, crescând producția lor și transportul de animale vii care nu respectă standardele europene înalte.

41

Exportul de animale vii să fie corect reglementat și cât mai bine monitorizat, având în vedere interesul economic al crescătorilor de animale din România și din Uniunea Europeană, interzicea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni. În acest sens, sunt necesare asigurarea și controlul respectării stricte a condițiilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura și echipamentele necesare, supravegherea constantă a acestora, pauze regulate, hrănirea și adăparea corespunzătoare a animalelor) și fonduri pentru modernizarea acestora.

În ultimii trei ani, România a exportat în medie peste 1,6 milioane capete ovine anual în țări terțe precum: Arabia Saudită, Regatul Hașemit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodată, țara noastră a avut un comerț intra-comunitar activ, cu o medie anuală de peste 1 milion de capete în state membre ca Spania, Italia, Franța sau Ungaria.

Ministrul Adrian Oros a transmis europarlamentarilor români solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii să fie reglementat printr-o legislație clară care să asigure respectarea strictă a condițiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului și nu să fie interzis.

Comunicat MADR Crescătorii de animale sprijiniți pentru continuarea exporturilor de animale vii, februarie 17, 2021 agrimanet

MADR susține crescătorii de animale pentru continuarea exporturilor de animale vii

Ministrul Adrian Oros s-a adresat europarlamentarilor români, membri în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru susținerea crescătorilor de animale din România. Exporturile de animale vii nu trebuie

42

interzise, continuarea lor fiind legată de respectarea condițiilor de bunăstare animală.

Demersul ministrului are loc în contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului (ANIT) și a propunerii de rezoluție referitoare la interzicerea transportului animalelor vii și a sacrificării rituale.

În Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a PE, în această perioadă au loc discuții privind modificările condițiilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde înalte de bunăstare. În aceste circumstanțe, ministrul Oros a subliniat principalele aspecte de interes a fi susținute de europarlamentarii români :

România dispune de mari efective de ovine pentru export, potențial care trebuie valorificat. Țara noastră exportă anual două milioane de ovine preponderent către statele arabe, care în general preferă ovinele vii datorită ritualului specific la sacrificare și nu în ultimul rând, gustului aparte al cărnii de ovine din România.

Piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezintă mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, în caz contrar, producători din alte părți ale lumii ar înlocui oferta europeană, crescând producția lor și transportul de animale vii care nu respectă standardele europene înalte.     

Exportul de animale vii să fie corect reglementat și cât mai bine monitorizat, având în vedere interesul economic al crescătorilor de animale din România și din Uniunea Europeană, interzicea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni. În acest sens, sunt necesare asigurarea și controlul respectării stricte a condițiilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura și echipamentele necesare, supravegherea constantă a acestora, pauze regulate, hrănirea și adăparea corespunzătoare a animalelor) și fonduri pentru modernizarea acestora.

În ultimii trei ani, România a exportat în medie peste 1,6 milioane capete ovine anual în țări terțe precum: Arabia Saudită, Regatul Hașemit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodată, țara noastră a avut un comerț intra-comunitar activ, cu o medie anuală de peste 1 milion de capete în state membre ca Spania, Italia, Franța sau Ungaria.

Ministrul  Adrian Oros a transmis europarlamentarilor români solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii să fie reglementat printr-o legislație clară care să asigure respectarea strictă a

43

condițiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului și nu să fie interzis.

Soluția pentru modernizarea agriculturii românești este investiția ȋn tehnologie, Agroinfo , 17 februarie 2021 România este pe locul șase în clasamentul suprafețelor agricole utilizate la nivelul statelor din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, există un randament redus al producției agricole, iar acesta limitează dezvoltarea sectorului agricol românesc. Unul dintre principalele motive ale lipsei de randament este nivelul scăzut de dotare tehnologică, respectiv al digitalizării fermelor românești.

Practica statelor dezvoltate din punct de vedere al competitivității agricole ne arată că digitalizarea activității fermierilor este cea mai rapidă modalitate de a optimiza costurile și procesele și de a crește randamentul producției. Un software de utimă generație de management al fermelor permite agricultorilor, cu doar câteva click-uri, să planifice, să monitorizeze și să analizeze, cu ușurință, toate activitățile agricole și financiare. Astfel, rezultatele se vor vedea ȋn maxim doi ani de utilizare a unei platforme digitale, care implică efort și costuri minime.

Acțiuni precum cultivarea terenului, plantarea, protecția culturilor, fertilizarea, irigarea sau recoltarea sunt gestionate mult mai ușor, cu ajutorul unei platforme dedicate. Spre exemplu, software-ul AGRIVI, care include bune practici pentru peste 200 de culturi, monitorizează permanent condițiile meteorologice de pe câmpuri și ȋi alertează pe fermieri în cazul în care există risc de vreme rea, dăunători și boli, astfel ȋncât aceștia ȋși vor putea reconfigura și adapta activitatea pentru a face față noilor provocări.

O platformă inteligentă va fi de mare ajutor și ȋn ceea ce privește inventarul și resursele umane. Fermierii vor ști, ȋn timp real, de câți angajați permanenți și lucrători sezonieri are nevoie și care este starea stocurilor din depozite și silozuri. Vor fi evitate blocajele cauzate de lipsa mâinii de lucru și cele de inventar, fiind asigurat un rulaj optim al tuturor operațiunilor.

44

Analizele și rapoartele financiare sunt, de asemenea, incluse ȋntr-un software performant, precum cel de la AGRIVI. Prin intermediul său, pot fi desemnate sarcini personalului, analizată performanța producției, ȋn raport cu obiectivele setate, dar și ȋntocmite rapoarte de vânzări/ȋncasări. Ȋn același timp, managerii fermelor vor primi alerte legate de facturi, fie că este vorba despre plăți sau ȋncasări, pentru a menține un cashflow pozitiv.

Astfel, software-ul AGRIVI ȋi ajută pe fermieri să evite cele trei mari categorii de pierderi anuale.

1. Prima are loc ȋn planificarea producției, unde sunt reduse pierderile de îngrășăminte, de produse pentru protecția culturilor și de alte materii, chiar și cu până la 30%.

2. Apoi, este vorba despre pierderea din timpul sezonului, care este redusă prin monitorizarea câmpurilor și alertarea fermierilor în cazul în care există riscuri de diferite feluri.

3. Digitalizarea etapelor de producție ajută agricultorii să minimizeze pierderile ȋnregistrate ȋn timpul vânzării produsului, prin demonstrarea trasabilității produsului.

  TRANSMISIE LIVE: Academia AECTRA 2021 – ”Cum să producem mai mult cu mai puține resurse în contextul Pactului Verde European”agrointeligenta.ro - 17 februarie 2021 09:06

Forumul Academia Aectra pune în prim plan prosperitatea fermierilor! Evenimentul anului în informarea fermierilor despre Green Deal! TRANSMISIA LIVE PE FACEBOOK

45

https://agrointel.ro/176277/academia-aectra-2021-transmisie-live/

Academia Aectra te invită la forumul online ”Cum să producem mai mult cu mai puține resurse, în contextul Pactului Verde European”.

Vei afla idei și tendințe de afaceri pentru ferma ta, de la experți și lideri prestigioși ai agribusiness-ului românesc, pe temele:

– Implicații asupra economiei fermei în România;

– Unelte și idei pentru creșterea productivităților în ferme;

– Provocări și soluții economice pentru diminuarea impactului asupra mediului.

Fermierii din Dobrogea se alătură protestului Asociației Forța Fermierilor! Roxana Dobre - 17 februarie 2021

Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea este alături de Asociația Forța Fermierilor și protestează joi, 18 februarie, începând cu ora 14.00 pe plan local, astfel trăgând un semnal de alarmă autorităților.

În același interval orar, în Capitală, Asociația Forța Fermierilor a obținut aprobare pentru pichetarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Atât fermieri care merg să protesteze la București, cât și cei care vor manifesta pe plan local,vor să atragă atenția autorităților cu privire la lipsa banilor pentru despăgubirile la culturile de primăvară, sume ce lipsesc din bugetul de stat pentru 2021.

46

Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea a anunțat în mediul online că va continua demersurile pentru susținerea fermierii dobrogeni prin două inițiative: trimiterea unei scrisori deschise către autorități și organizarea unui protest pe plan local, în fața Prefecturii.

”În cursul zilei de azi, APAD a transmis parlamentarilor constănțeni o scrisoare deschisă, prin care facem apel la susținerea introducerii în Bugetul de Stat pe anul 2021 a sumelor necesare acordării despăgubirilor promise încă de anul trecut, pentru culturile de primăvară calamitate de secetă. Tot azi, reprezentanții APAD au primit avizul organizării unui miting de protest. Acesta se va desfășura joi, 18 februarie, începând cu ora 14.00 în fața sediului Prefecturii. La eveniment vor participa fermieri nemulțumiți din întreg județul, fermieri afectați de lipsa de susținere a Guvernului, care așteaptă despăgubirile promise și care vor ca Dobrogea, zona cea mai aridă din țară, să beneficieze de fonduri pentru dezvoltarea sistemului de irigații”, este mesajul asociației.

În cadrul scrisorii deschise pe care fermierii au adresat-o parlamentarilor din Constanța, aceștia fac ”un apel disperat” fața de politică incorectă și promisiunile neîndeplinite nu doar ale Ministrului agriculturii ci a tuturor partidelor prezente azi, în Parlament, față de producătorii agricoli dobrogeni afectați de seceta cumplită din anul 2020.

”În timpul campaniei, ați susținut că vă pasă și doriți să sprijiniți agricultură dobrogeană. Acum e momentul să dovediți! Cu regret observăm totuși că nici unul din domniile voastre nu face parte din Comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din camera Deputaților. Pe întreg parcursul anului 2020, Ministrul Agriculturii a susținut în mod repetat că vor fi alocate sume pentru acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară, pregătind chiar acte normative în acest sens și susțînând că plățile se vor face cu începutul anului 2021. Declarațiile publice din întreaga mass media ne sunt mărturie. Minciună și ipocrizia merg mai departe. Nu doar că acest demers nu a fost finalizat, dar acum, cu ocazia punerii în dezbatere publică a Legii Bugetului de Stat pentru acest an, observăm că în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu se regăsesc sumele pentru despăgubirea culturilor din primăvară anului 2020 calamitate de secetă”, susțin fermierii.

Aceștia subliniază că nu pot accepta ca sprijinul să vină doar în preajma campaniilor electorale și din acest motiv, solicită public, să fie reprezentați în Parlamentul României iar parlamentarii din Constanța să susțină introducerea unui amendament care să prevadă sumele necesare pentru despăgubiri.

47

”Reiterăm pe această cale atât dezamăgirea noastră cât și stupefacția față de neînțelegerea situațiilor dramatice cu care se confruntă producătorii afectați de secetă dar mai ales față de lipsa de reacție a autorităților. Deși județul Constanța a fost cel mai afectat, peste 85% din suprafața agricolă, fiind calamitată în proporție de 85% până la 100%, reprezentând peste o treime din suprafața calamitată, la nivel național, despăgubirile pentru culturile de toamnă au fost acordate cu întârziere și în etape, județul nu a fost declarat calamitat, initiațiva privind suspendarea ratelor nu a fost adoptată, iar despăgubirile mult promise pentru culturile de primăvară vedem că nu sunt prinse în Buget”, mai arată fermierii.

Reamintim că Asociația Forța Fermierilor este prima organizație din mediul asociativ al sectorului agroalimentar care organizează acțiuni de protest față de absența din proiectul pentru Legea bugetului de stat pe 2021 a sumelor necesare pentru despăgubirile de secetă. Potrivit unui comunicat de presă emis de Asociația Forța Fermierilor, membrii organizației vor solicita, în stradă, prin protest public, ca despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020 să fie incluse în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În prezent, proiectul de buget nu include aceste sume, estimate la un miliard de lei, deși ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a promis, în mai multe rânduri, în ultimele luni, că banii pentru fermieri se vor regăsi în Legea Bugetului de Stat pe 2021.

Norofert începe luni tranzacţionarea drepturilor de preferinţă: Producătorul de inputuri ecologice va emite 550.000 de acţiuni noi, la un preţ de subscriere de 13,1161 lei, în scădere cu 52,3% faţă de cel din piaţă Tibi Oprea 17.02.2021,

Producătorul de inputuri ecologice Norofert (simbol bursier NRF) a publicat miercuri la bursă prospectul pentru operaţiunea de majorare de capital aprobată de acţionari pe 24 noiembrie 2020 şi de către ASF pe 11 februarie 2021. Astfel, drepturile de preferinţă cu simbol NRFR01 au fost încărcate în conturile acţionarilor la data de 14 decembrie 2020 şi vor putea fi tranzacţionate pe piaţa SMT-AeRO a Bursei de Valori Bucureşti începând cu 22 februarie şi până la 5 martie 2021.

48

Compania va emite în cadrul operaţiunii 550.000 de acţiuni noi cu o valoare nominală de 0,4 RON/acţiune. Operaţiunea de majorare a capitalului va fi organizată în două etape. În prima etapă, investitorii vor putea cumpăra acţiuni nou emise în baza numărului de drepturi de preferinţă. Pentru subscrierea unei acţiuni noi, sunt necesare 14,58898 drepturi de preferinţă, cu rotunjire la cel mai apropiat număr natural inferior.

Preţul pe acţiune a fost stabilit la 13,1161 lei/acţiune şi include valoarea nominală a acţiunii (0,4 RON) şi prima de emisiune (12,7161 lei). Potrivit calculelor realizate de ZF, preţul de subscriere este cu 52,3% mai mic faţă de preţul de închidere al unei acţiuni din 16 februarie 2021.

Preţul a fost calculat utilizând formula specificată şi agreată de acţionari în Decizia AGEA nr. 2 din 24 noiembrie 2020, şi anume preţul mediu de tranzacţionare calculat pentru ultimele 30 de zile anterioare datei depunerii formei finale a prospectului la ASF, respectiv 28 ianuarie 2021, la care se aplică o reducere de 25%, conform formulei matematice: Preţul de emisiune â preţul mediu de tranzacţionare în ultimele 30 de zile * 0,75.

În situaţia în care, la închiderea primei etape vor rămâne acţiuni nesubscrise, acestea vor fi oferite către un număr de maximum 149 de investitori în cadrul unui plasament privat, la un preţ mai mare decât preţul ofertei.

Norofert are 220,7 milioane de lei capitalizare şi este deţinută în proporţie de 38,7% de Vlad Popescu, în timp ce Ileana Popescu deţine 19% din capitalul social, iar Marius Alexe are 11,6% din acţiuni.

Acţiunile NRF înregistrează un avans de 113,2% de la începutul anului, pe fondul unui rulaj de 18,2 milioane de lei, arată datele BVB.

Secretarul de Stat Aurel Simion, alături de Președintele Grupului de lucru al Copa Cogeca vor deschide, azi, evenimentul Legume Fructe Live Connect , 17 februarie 2021,

Secretarul de Stat Aurel Simion, alături de Președintele Grupului de lucru al Copa Cogeca vor deschide, azi, evenimentul Legume Fructe Live Connect

49

Fermierii sunt invitați la două evenimente organizate în mediul online de GodmotherAgri, pe platforma dedicată evenimentelor virtuale, www.virtualagro.ro.

Înscrierile în platformă sunt gratuite, iar pe parcursul evenimentelor este disponibilă opțiunea de a intra în contact cu toți participanții la eveniment, de la vorbitori la expozanți și vizitatori.

Evenimentul se va desfășura în intervalul 14 -16 și este dedicat filierei de legume și fructe din România și în parteneriat cu OIPA LEGUME FRUCTE va aduce împreună principalii producători din sector pentru a seta obiectivele de producție, procesare și desfacere pentru anul 2021.

La eveniment vor participa autorități publice, reprezentanți ai retailului modern, analiști de piață, traderi, producători de legume și fructe, profesioniști din industrie.

În zona de Expo Hall vor fi prezente branduri românești de legume și fructe prezente la raft în lanțurile comerciale.

Mâine, 18 februarie, ora 14-16, are loc Ziua Cartofului Live Connect organizat cu susținerea FNCR (Federația Națională Cartoful din România) pentru a dezbate provocările și oportunitățile din sector.

Fermierii vor fi prezenți și la standurile lor virtuale, în galeria brandurilor românești.

Astfel, prin spațiul expozițional pus la dispoziție în cadrul platformei, companiile și instituțiile participante pot intra în contact direct cu cei care vor fi prezenți, generând noi contacte și oportunități de business.

Despre Godmother

În piața de comunicare de 20 de ani, Godmother, ca agenție focusată pe brand experience, și-a propus să includă componenta digitalizării în toate proiectele pe care le desfășoară, având la activ peste 1000 de evenimente.

50

Godmother creează și implementează evenimente digitale cu tot ceea ce implică acest domeniu: platformă, soluții, concept creativ, live-uri, engagement.

Printre clienții agenției se numără Google, BASF,  Rompetrol, Agricover, Profi, H&M, Ursus, Henkel, , Forever Living Products, Servier etc.

Mesajul marilor crescători de porci despre Ordinul 24/2021: „Inițiativa nu are niciun fel de interdicţii”, 17 februarie 2021, Ionel Vaduva Marii crescători de porci din România, prin vocile reunite ale Consiliului Director APCPR, susțin că Ordinul 24/2021, în forma sa actuală, nu ar impune niciun fel de interdicții de creștere a porcilor sau de a deține animale de reproducție.

Pe de altă parte, deputații PSD resping cu vehemență noua propunere de act normativ a ministerului de resort, din 29 ianuarie 2021, cunoscută sub denumirea de proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploatații de suine sau Ordinul 24/2021.

Afaceriștii din sector, de această dată cei din Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), consideră însă propunerea de act normativ drept o iniţiativă îndelung aşteptată şi binevenită, care vine să clarifice viitorul creşterii porcilor în România şi să sprijine preponderent sectorul tradiţional.

„Salutăm demersul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine şi adaptarea normelor sanitare veterinare de biosecuritate în contextul răspândirii catastrofale a virusului pestei porcine africane.

„(…) APCPR consideră că Proiectul de Ordin nr. 24 din 29.01.2021 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine, în forma sa actuală de pe site-ul MADR, este o iniţiativă îndelung aşteptată şi binevenită, care vine să clarifice viitorul creşterii porcilor în România şi să sprijine preponderent sectorul tradiţional, sector care se află sub ameninţarea dispariţiei, prin

51

ignoranţă şi indiferenţa generală faţă de primejdia contaminării cu pesta porcină africană (PPA), tot mai extinsă în spaţiul rural.

Acest proiect de ordin nu stabileşte norme de biosecuritate, dar constituie baza de pornire pentru definirea acestora de către autorităţile sanitare veterinare, norme care pot face diferenţa între o dezvoltare durabilă a sectorului de creşterea porcinelor din România sau prăbuşirea iminentă a acestuia, cu toate consecinţele sale – sociale şi economice -, indiferent de tipul de fermă”, au afirmat reprezentanţii APCPR printr-un comunicat remis, miercuri, la redacție.

Totodată, CD al APCPR susține că s-ar impune, ca măsură de urgenţă, adaptarea legislaţiei de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) cu privire la condiţiile de biosecuritate în cele două tipuri de exploataţii de porcine, în vederea reglementării corectă şi transparente a tuturor categoriilor de crescători de porci din România şi salvarea producţiei de carne de porc autohtonă.

„Este de datoria autorităţilor centrale şi locale să reglementeze, să informeze şi să sprijine producătorii locali, să dezvolte creşterea tradiţională a porcilor, fără riscul de a-şi pierde investiţiile prin contaminarea cu PPA, ceea ce înseamnă uciderea porcilor şi închiderea fermelor indiferent de dimensiunea acestora.

Proiectul de Ordin nu are niciun fel de interdicţii de creştere a porcilor sau de a deţine animale de reproducţie, aşa cum speculează diferite canale media sau persoane publice care, se pare, sunt interesate mai degrabă de dispariţia porcului românesc şi nu de continuarea unei tradiţii care presupune o abordare realistă a legislaţiei, corespunzătoare noii clasificări”, au adăugat producătorii de carne de porc.

Tot marii porcari afirmă că propunerea de OMADR aplică recomandări vechi şi repetate ale experţilor Comisiei Europene şi DG SANTE, comunicate în urma misiunilor de audit efectuate în perioada 2017-2020, şi reprezintă un prim pas esenţial în strategia actuală a ministerului de resort de salvare şi relansare a sectorului de creştere a suinelor în România.

Pierderi de 600 de milioane de euro

Tot vocile autorizate ale APCPR au mai semnalat că toţi crescătorii de porci din România – cu exploataţii mici sau mari – au fost profund afectaţi încă din 2017 de evoluţia continuă şi agresivă a virusului PPA, care a determinat pierderi de peste 600 milioane de euro doar în exploataţiile profesionale.

52

Pesta porcină africană a dus totodată la închiderea/lichidarea numai în ianuarie 2021 a unui număr de 45 de exploataţii de creştere a porcilor din toate categoriile, scăderea capacităţii de producţie la nivel naţional şi a numărului de animale destinate consumului intern de la 75% în 2016 la doar 25% în 2020, ceea ce afectează securitatea alimentară a României pe termen mediu şi lung.

„APCPR susţine fără echivoc creşterea porcinelor în sistem tradiţional, în mici exploataţii, pentru consum familial sau pentru comercializare, însă cu respectarea normelor minime de biosecuritate, condiţie obligatorie pentru a evita contaminarea cu PPA şi diseminarea virusului în întreaga comunitate.

APCPR salută iniţiativa legislativă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, susţine măsurile de alocare de fonduri naţionale sau europene pentru sprijinul dezvoltării exploataţiilor mici şi rămâne un partener de dialog pentru autorităţi în acţiunile de prevenire şi combatere a dezastrului produs de Pesta Porcină Africană (PPA) în România. În lipsa acestui demers legislativ – şi al altora necesare reglementării sectorului – tradiţia creşterii porcului în România va deveni istorie”, mai spun producătorii de carne de porc.

Parlamentarii PSD nici nu vor să audă de Ordinul 24/2021

Întrebat de jurnaliștii de la ediția online a Agro TV cu privire la aplicabilitatea și pericolul pe care Ordinul 24/2021 (sau OMADR 24/2021) l-ar reprezenta pentru gospodăriile individuale în care se cresc porci, deputat PSD, Nicu Niță a spus: „Nu-l susținem. EU nu-l susțin! O bună parte dintre cei care locuiesc în mediul rural trăiesc de pe o zi pe alta, cu pensii de CAP, de un leu, doi trei, și mai cresc și ei câte-o găinușă, o văcuță, un purceluș, ca să mai vândă și ei, toamna, să mai dea la nepoți, la cumnați, la frați, la cumetri.

Eu sunt trimis în Parlament de către cetățeni, să le susțin interesele. Ce voi face eu, când mă voi duce în colegiu? Ce să le spun? Totul este public. Va vedea că eu am votat pentru cinci porci”.

Poziția ministrului Agriculturii

La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, menționa că Ordinul 24/2021 privind stabilirea tipurilor de exploataţii de suine vine să îi protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial în gospodăriile proprii, cât şi pe cei care au ferme comerciale, şi respecta normele legale.

53

În acest context, ministrul Agriculturii preciza că Ordinul 24/2021 reglementează creşterea şi mişcarea porcilor domestici şi împarte exploataţiile de porci în exploataţii non-comerciale (gospodăriile ţărăneşti), unde pot fi crescuţi pentru consum familial până la cinci porci, respectiv exploataţii comerciale, unde sunt crescuţi porci pentru comercializare.

Potrivit precizărilor sale, acestea trebuie să îndeplinească norme minime de biosecuritate, unde trasabilitatea să poată fi uşor verificată. De asemenea, ele trebuie să aibă eficienţă în luarea unor măsuri sanitar-veterinare, în cazul apariţiei unor boli majore.

Proiectul de buget 2021 produce nemultumiri. Programele de sprijin, reduse cu 50%, februarie 17, 2021

Asociatia Forta Fermierilor isi arata ingrijorarea cu privire la proiectul de buget aferent anului 2021, potrivit caruia, Ministerul Agriculturii primeste 26 de miliarde de lei, si spun ca valoarea programelor de sprijin a fost redusa in acest an la jumatate. Pentru ca o mare parte din valoarea programelor era destinata despagubirilor pentru seceta pedologica masiva cu care fermierii s-au confruntat in 2020, agricultorii se declara ingrijorati cu privire la viitorul lor.

Ministrul Oros incurajeaza fermierii romani sa exporte ovine in Orientul Mijlociu si in Africa: „reprezinta mijloace de desfacere foarte importante”

Asociatia Forta Fermierilor transmite o scrisoare deschisa, adresata ministrului Oros, pentru ca le-au fost promise despagubiri si programe de sprijin anul acesta. In realitate au programe de sprijin, dar cu o valoare cu 50% mai mica fata de cele din 2020. Adica vor supravietui doar jumatate dintre fermieri, explica Vlad Macovei, presedintele Asociatiei.

„Ministrul Agriculturii a asigurat fermierii in mai multe randuri in ultimele 4-5 luni ca aceste despagubiri vor fi prinse in bugetul pe 2021. Despagubirile ce trebuiau acordate pentru culturile de primavara aferente anului 2020, care au fost afectate de seceta in multe regiuni ale tarii in totalitate, deci dauna 100%. In buget sunt finantate o serie de programe de sprijin si de subventionare a agriculturii. Acestea nu sunt nici macar la nivelul anului 2020. La nivelul acestor scheme de sprijin exista o scadere de 50 %, deci o injumatatire a acestor bani”, spune Vlad Macovei.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Meat.Milk 2021: Sesiunile ”Liber la cuvânt” și ”Forum retail” vor capta din nou atenția participanților, meatmilk,17 februarie 2021

54

După cum v-am anunțat în perioada anterioară, a zecea ediție a expo-conferinței internaționale Meat.Milk se va desfășura în zilele de 24 și 25 mai la Hotel Alin din Poiana Brașov sub titlul ”Sectoarele de carne și lapte ale României, la startul unei noi istorii”.

Nici de această dată, din program nu vor lipsi două dintre momentele cele mai apreciate, sesiunile ”Liber la cuvânt” și ”Forum retail”.

Ziua de 25 mai va fi rezervată dialogului cu reprezentanții autorităților și ai factorilor de decizie din retail, iar sesiunile ”Liber la cuvânt” și ”Forum retail” vor fi încă o dată ocazii perfecte pentru identificarea celor mai bune oportunități de afaceri dar și cele mai directe căi de a afla ultimele reglementări în domeniul siguranței alimentare și al protecției consumatorilor.

Astfel, în sesiunea ”Liber la cuvânt”, vor dialoga liber cu participanții reprezentanți ai DSVSA-Brașov și ai ANPC, pentru ca, în sesiunea ”Forum retail”, conducerea AMRCR și responsabili ai marilor rețele de hipermarket-uri să discute cu furnizorii de produse din carne și lactate cele mai acute subiecte ale momentului.

Informații suplimentare pe site-ul meat-milk.ro/conferinta. Înscrieri, la office@infogroup.ro și la telefon 021.223.25.21.

MADR: Precizări referitoare la Ordinul 24/2021 privind stabilirea tipurilor de exploatații de suine, meatmilk , 17 februarie 2021

Conform unui comunicat emis de

55

MADR, Această reglementare vine să îi protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial în gospodăriile proprii, cât și pe cei care au ferme comerciale (mici și mari) și respectă normele legale (peste 98%). Pentru ei nu se schimbă nimic.

Evoluția Pestei porcine africane în România a produs în 4 ani pierderi imense economiei românești și a cuprins tot teritoriul țării. Au fost ucise peste 700.000 animale, de la debutul bolii în anul 2017.

Deficitul balanței comerciale la carnea de porc a ajuns la peste 500 milioane de euro anual.România produce doar 25-27% din necesarul de consum. Importăm 75 % din carnea care se consumă în țară, deși avem un potențial imens.

Pentru controlul și eradicarea pestei porcine africane sunt necesare măsuri stricte de restricționare a circulației porcilor domestici și gestionarea numărului de mistreți.

Acest ordin reglementează creșterea și mișcarea porcilor domestici. Ordinul clasifică exploatațiile de porci :

1. Exploatații non-comerciale (gospodăriile țărănești), unde pot fi crescuți pentru consum familial până la 5 porci. Pentru acestea nu se schimbă nimic.

2. Exploatații comerciale, unde sunt crescuți porci pentru comercializare. Acestea trebuie să îndeplinească norme minime de biosecuritate unde trasabilitatea să poate fi ușor verificată. De asemenea, luarea unor măsuri sanitare veterinare, în cazul apariției unor boli majore, să fie eficientă.

Ordinul vine să pună în legalitate activitatea a maximum 2% din crescători, obligând la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlalți 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale și respectă legea.

De asemenea, ajută la controlul și eradicarea Pestei porcine africane în România, la diminuarea pierderilor financiare și la relansarea creșterii porcului în România, pentru a acoperi măcar consumul intern.

Diana Ilie Crăciunescu: ”În 2020 ne-am bifat toate obiectivele și ne-am depășit toate limitele”, meatmilk ,17 februarie 2021

56

Încă o dată, una dintre cele mai performante companii românești care activează în domeniul procesării cărnii, DIANA, din Râmnicu Vâlcea, a făcut dovada înaltului profesionalism. Nu că acest lucru mai trebuia constatat încă o dată, dar, în aceste vremuri extrem de dificile, ceea au realizat cei de la DIANA merită laudele tuturor, cu atât mai mult cu cât, prin produsele sale, sunt stabilite noi etaloane de calitate. Pentru a afla mai multe despre activitatea acestei firme de prim rang din România, am stat de vorbă cu doamna Diana Ilie Crăciunescu-Manager General, aceea care ne-a acordat următorul interviu.

”Am terminat proiectul de extindere și retehnologizare”

Meat.Milk: Stimată doamnă Diana Ilie Crăciunescu, cum au evoluat afacerile companiei Diana la începutul acestui an?

Diana Ilie Crăciunescu: La fel ca în fiecare an, specific industriei noastre, luna ianuarie este resimțită ca o perioadă de liniște, după un decembrie furtunos. Însă, suntem optimiști și începem anul cu forțe proaspete, obiective foarte îndrăznețe și entuziasmul finalizării proiectului de extindere și retehnologizare.

MM: Da, în ciuda dificultăților, ați reușit finalizarea investiției în mărirea capacității de producție. Ce va determina acest lucru?

DIC: Așa e, a fost un an interesant și plin de provocări, dar finalul lui a însemnat bucuria finalizării proiectului. Am achiziționat echipamente pentru felierea calibrată a cărnii, pentru marinare și ambalare automatizată și, încă de acum doi  ani, și module inovatoare pentru ambalare, utilaje și linii automate.

57

În ultimii ani, trendul ascendent și constant ne-a ghidat spre demararea procesului amplu de retehnologizare, extindere și modernizare al zonelor de producție. Credem că perioada următoare va fi una de consolidare, de întoarcere la rădăcinile și valorile care ne definesc: dragostea și pasiunea pentru carne!

”Ne-am adaptat producția la noile realități din piață”

MM: Cum s-a adaptat activitatea de procesare, în condițiile schimbării comportamentului de consum al oamenilor?

DIC: Închiderea canalului horeca și restrângerea libertății de mișcare a consumatorului sau modificarea modului de a petrece timpul liber, au condus la schimbări drastice ale comportamentului de consum. Procesul de cumpărare nu mai este liniar sau predictibil. Obiceiurile de consum se modifică. În plus, ca  urmare a insecurității și a schimbărilor majore, de această dată, la nivel global, nesiguranța și stresul afectează apetitul consumatorilor.

MM: Cum ați adaptat întreaga activitate la noile realități din piață?

DIC: Piața internă face eforturi să se calibreze pe noile tendințe de consum: produse ambalate, gramaje mici, de 300-500 gr., monoporții,  produse calibrate, mai putine E-uri, produse sănătoase, cât mai aproape de cele tradiționale. Istoricul nu mai este atât de relevant, pandemia Covid a atenuat dorința consumatorului de a cheltui mult și, totodată, a comprimat perioadele de vârf de vânzare.  De asemenea, impactul socializării reduse, e evenimentelor restricționate, au avut toate ca rezultat un trend descendent al  tuturor produselor din FMCG.

”Diana oferă consumatorilor cele mai bune produse”

MM: Care sunt preferințele consumatorilor, atunci când intră într-un magazin Diana?

DIC: Clientii DIANA doresc să primească produse de cea mai bună calitate. De fapt, acesta este un ”to do point”, atât al clienților care ne trec pragul, cât și al nostru, aceia care trebuie să le satisfacem toate cerințele.

58

Dar focusul pare a fi eficientizarea achiziției și minimizarea riscului. Toată lumea dorește să facă ori să aibe mai mult cu mai puțin, cum se spune, „more for less”, oferta cea mai bună, cel mai bun preț din piață; fără stocuri mari, livrări cât mai dese, termene de valabilitate și de plata cat mai lungi. Consumatorul s-a obișnuit ca produsele să fie permanent disponibile, iar momentul de achiziție tinde să fie făcut în ultimul moment, ceea ce pune presiune pe întregul lanț de aprovizionare.

MM: Care a fost evoluția activității pe secțiunea Gourmet?

DIC: Anul 2020 a însemnat consolidarea pozitiei DIANA Gourmet, încheind anul cu trei magazine. Astfel, am inaugurat un magazin DIANA Gourmet în Shopping City Râmnicu Vâlcea, primul dintr-un mall. Cel de-al doilea, deschis anul acesta,  fiind un concept unic, ”corner in-store” în cel mai mare Magazin Diana de până acum, cu o suprafață de 1000 mp.

”Pentru noi, 2020 a fost un an greu dar plin de succes”

MM: Cum ați descrie anul 2020 pentru zona de retail a businessului?

DIC: În anul 2020, ne-am bifat toate obiectivele. Am închis anul cu 62 de magazine. A fost un an intens și plin de provocări, dar am relocat, extins și remodelat șapte magazine și am deschis alte patru noi.

Am inaugurat încă un magazin Diana Gourmet într-un mall, am relocat două magazine importante ale noastre în spații de peste 500 mp. și am lansat primul concept de ”store in store”, Corner Store Diana Gourmet, implementat în ultimul magazin DIANA inaugurat și cel mai mare de până acum, de 1000 mp.

59

În ciuda instabilității care plutește în aer, a pandemiei și a schimbării comportamentului de cumpărare al oamenilor, pot spune că 2020 a fost un an în care ne-am depășit limitele, un an în care munca de echipă și know how-ul și-au spus încă o dată cuvântul.

MM: Care sunt principalele proiecte pentru viitor?

DIC: Progresul, în toate formele lui și pe ambele linii de business.

MM: Vă mulțumim și vă urmăm mult succes!

Verdino, producător de alimente pe bază de proteine de mazăre, deţinut de antreprenorul Raul Ciurtin, a scos pe piaţă o gamă nouă de cârnaţi şi chifteluţe, Florentina Niţu, 17.02.2021,

Verdino Green Foods, producător român de produse alimentare bază de proteine de mazăre, deţinut de antreprenorul Raul Ciurtin, a scos pe piaţă o gamă nouă de cârnaţi şi chifteluţe ca urmare a interesului din ce în ce mai crescut al consumatorilor români pentru alimente vegetale, dar şi datorită creşterii exportului în ţări precum Spania, Olanda, Elveţia şi Serbia.

„Anul 2020 a reprezentat recunoaşterea noastră în piaţă ca principalul jucător în categoria plant-based din România. Am reuşit să penetrăm piaţa, astfel încât azi suntem prezenţi în aproape toate reţelele comerţului modern, dar şi HoReCa. (...) Cei mai mulţi dintre retaileri au înţeles că aceasta este direcţia viitorului şi au devenit mai receptivi faţă de produsele plant-based. Astfel, am decis să ne extindem portofoliul”, spune Eberhart Raducanu, CEO Verdino Green Foods.

Noua gamă vine cu şase tipuri de cârnaţi, fiecare din ei cu inserţii de condimente şi plante aromatice specifice bucătăriilor europene şi orientale: bratwurst şi bratwurst cu spanac, inspiraţi de bucătăria austriacă şi germană, cârnăciori de mic-dejun – inspiraţi de gastronomia britanică, Merguez – cu condimente nord-africane, dar foarte populare şi în Franţa, cârnăciori Salsiccia, cu ierburi mediteraneene şi cârnăciori de casă – cu condimentare românească, similară şi cu gastronomia poloneză. Astfel, compania ajunge la un portofoliu de 52 de produse vegane pe bază de proteine din mazăre.

60

Produsele Verdino vor ajunge în 2021 şi în magazine din ţări precum Marea Britanie şi Germania, unde sunt semnate deja parteneriate cu distribuitori locali, potrivit reprezentanţilor companiei.

ZF Agropower 2021. Marius Petrache, director general al Marcoser: „Este nevoie ca oamenii să înţeleagă că fără asociere nu au putere să intre în supermarketuri“ 16.02.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-marius-petrache-director-general-al-marcoser-este-19920379

♦ România are o suprafaţă acoperită cu solarii în care se cultivă fructe şi legume de circa 4.000 de hectare, însă este nevoie de dublarea ei, deşi există potenţial ca ea să crească de cel puţin cinci ori, până la 20.000 de hectare.

Marius Petrache, directorul general al Marcoser, companie ce cultivă legume, cereale, dar distribuie şi inputuri agricole, consideră că pentru a-şi asigura desfacerea producţiei din ferme, producătorii ar trebui să se asocieze şi astfel să bată la uşile marilor retaileri din comerţ.

„Este nevoie ca oamenii să înţeleagă că fără asociere nu au putere să acceadă la desfacerea în supermarketuri. De altfel, pe lângă asociere şi constituirea de cooperative, ar trebui să înţelegem că în afară toate ţările mari producătoare de legume au acces la anumite standarde, cum este Global GAP. Noi avem Global GAP, dar pentru un fermier simplu este foarte scump să acceadă la acest standard“, a spus Marius Petrache, directorul general al Marcoser, în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

ZF Agropower 2021. Cu un plan susţinut pentru dezvoltarea legumiculturii, în 5-10 ani am reuşi să producem intern necesarul de hrană pentru populaţie, 16.02.2021, Florentina Niţu ,

61

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-cu-un-plan-sustinut-pentru-dezvoltarea-19918892

♦ În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, România a importat legume în valoare de 516 mil. euro şi a trimis peste graniţe de doar 95 mil. euro, conform datelor INS.

În următorii cinci sau zece ani, în România ar putea fi cultivate legume pentru necesarul populaţiei de-a lungul întregului an, dacă s-ar face un plan pentru dezvoltarea legumiculturii susţinut de către stat, au concluzionat invitaţii prezenţi la emisiunea ZF Agropower, unde s-a discutat despre sectorul legumicol.

„Dacă s-ar face un plan susţinut pentru dezvoltarea legumiculturii, în special a legumiculturii în mediu protejat, am reuşi în 5-10 ani să atingem potenţialul de a produce intern pentru a avea siguranţa necesarului de hrană pentru populaţie. Bani se găsesc, ce ne lipseşte nouă atât în producerea de legume, cât şi în procesarea legumelor este faptul că nu avem oameni curajoşi“, a spus Marius Petrache, director general al Marcoser, companie ce cultivă cereale, dar are şi inputuri.

Deşi România este excedentară în ceea ce priveşte ceralele, în cazul cărnii, legumelor şi fructelor, deficitele au crescut de mai mult de 2,5 ori în perioada 2013-2019, arată o analiză a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială al Băncii Naţionale a României.

În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, România a importat legume în valoare de 516 mil. euro şi a trimis peste graniţe de doar 95 mil. euro, conform datelor de la INS. „Noi trebuie să asigurăm legume în perioada de tranziţie (decembrie – februarie), când nu putem produce în România, iar atunci apar importurile foarte mari“, explică Irinel Crăciun, inginer agronom în cadrul Cooperativei Agricole Bioprod Colibaşi.

Importurile de legume din 2019 au fost de 740.000 de tone, iar exporturile de 121.000 de tone, conform datelor statistice. În acelaşi an, România a produs 3,57 milioane de tone de legume.

62

„Avem nevoie de un sprijin financiar din partea autorităţilor statului, avem nevoie de creşterea suprafeţelor irigate şi eficientizarea sistemelor de irigat. Acum, avem o problemă în depozitarea culturilor şi ar trebui să construim spaţii de depozitare moderne, astfel încât să evităm pierderile pe timpul depozitării“, subliniază Crăciun.

De altfel, el crede că pentru reducerea pierderilor şi aducerea de valoare adăugată în legumicultură este nevoie de fabrici pentru procesarea legumelor. El adaugă că de când s-au asociat au avut mai multe facilităţi pentru investiţii, producţia din ferme a crescut şi retailerii mari de produse alimentare au devenit mai deschişi.

„Pentru creşterea producţiei de legume, îndeosebi pentru cea în spaţiile protejate hidroponice, se pot face printr-o tehnologie adusă la zi, cum folosesc cei din Vest. De exemplu, olandezii folosesc iluminatul artificial mărind ziua de lucru a plantelor de la 7-8 ore la 16-18 ore, dar ca să folosească acest iluminat au subvenţionată energia electrică din partea statului olandez“, a spus Ştefan Jipa, administrator Chirana Serv, care cultivă legume într-o seră.

El susţine că încălzirea reprezintă o cheltuială de 15-20% din cheltuiala totală. Dacă statul ar interveni prin subvenţii, el crede că producătorii ar reduce foarte mult cheltuielile şi ar ajunge într-un punct optim. „Noi reuşim să creăm calitate şi preţ competitiv, dar totul se reduce la subvenţii, la ajutorul din partea statului să putem să ne aliniem la acel preţ.“

În Polonia, de exemplu, unul dintre principalii furnizori pentru legumele consumate în România, există sere hidroponice pe 2.000 de hectare, la o populaţie dublă faţă de a României. În plus, sunt asociaţi şi pot face un schimb de experienţă, fapt pentru care au reuşit să dezvole producţia de legume. De altfel, afirmă fermierul, Polonia are subvenţionat transportul.

„Subveţionând statul român energia electrică, putem mări producţia la hectar cu cel puţin 20-30%. Subvenţionând transportul, putem aduce pe raft un produs de calitate bună la un preţ mai mic, astfel încât să intre în competiţie cu produsele din Turcia sau Maroc, care sunt cele mai ieftine“, a mai spus Jipa.

Lucian Rus, administrator Grup Prod Corvinia, crede că o dezvoltare firească ar fi trecerea de la culturile în câmp la producţia în solarii şi de la producţia în solarii la producţia în sere hidroponice: „Este un proces pe care ar trebui să îl accelerăm în România. Suntem câţiva care cultivăm astăzi în spaţiu protejat, în sere hidroponice, pentru că oferă timpuritate şi productivitate mai mari, doar că trebuie susţinută de către stat această

63

dezvoltare. Sunt anumiţi producători care cultivă în sere şi au început în 2010-2012, ca şi noi, dar avem nevoie de susţinere să ne dezvolăm mai mult şi să ne retehnologizăm, pentru că tehnologia noastră după zece ani a rămas în urmă faţă de cea din occident“.

Suprafaţa pe care sunt solarii în România este în jur de 4.000 de hectare, iar ele susţin grosul dezvoltării în legumicultură, crede Marius Petrache. „Suprafaţa pe care am avea nevoie de solarii în România este de 8.000-10.000 de hectare, pentru a acoperi consumul intern. Suprafaţa pe care este posibil să dezvoltăm hectare în România este de cel puţin 20.000 de hectare în primă fază“, a mai spus reprezentantul Marcoser. 

Marius Petrache, director general Marcoser

► În ultimii ani, producţia de legume a crescut în mod constant raportat la suprafeţe, doar că în acelaşi timp şi consumul a crescut foarte mult, pentru că supermarketurile s-au dezvoltat, românul s-a obişnuit să cumpere de la supermarket din ce în ce mai mult şi în tot timpul anului doreşte fructe şi legume proaspete, acesta fiind motivul pricipal pentru care avem deficit comercial la fructe şi legume.

► Suprafaţa pe care sunt solarii în România este în jur de 4.000 de hectare, iar ele susţin grosul dezvoltării în legumicultură. Suprafaţa pe care am avea nevoie de solarii în România este de 8.000-10.000 de hectare, pentru a acoperi consumul intern. Suprafaţa pe care este posibil să dezvoltăm solarii în România este de cel puţin 20.000 de hectare în primă fază.

► Este nevoie ca oamenii să înţeleagă că fără asociere nu au putere să acceadă la desfacerea în supermarketuri.

Irinel Crăciun, inginer agronom Cooperativa Agricolă Bioprod Colibaşi

64

► Pentru creşterea producţiei de legume ar trebui să folosim soiuri şi hibrizi performanţi, ar trebui să asigurăm un management adecvat pentru aplicarea tehnologiilor moderne şi ar trebui să adaptăm tehnologiile de cultură la situaţia actuală a schimbărilor climatice, cum este încălzirea globală.

► Avem nevoie de un sprijin financiar din partea autorităţilor statului, avem nevoie de creşterea suprafeţelor irigate şi eficientizarea sistemelor de irigat În plus, avem o problemă în depozitarea culturilor şi ar trebui să construim spaţii de depozitare moderne, astfel încât să evităm pierderile pe timpul depozitării.

► Avem nevoie de fabrici de procesare a legumelor, astfel încât noi, ca producători, să putem să vindem toată producţia de la calitatea I până la calitatea a III-a şi să diminuăm pierderile semnificativ, cum se întâmplă şi în alte ţări.

Lucian Rus, administrator Grup Prod Corvinia

► O dezvoltare firească a legumiculturii, aşa cum s-a întâmplat şi acum 20-30 de ani, a fost trecerea de la culturile în câmp la producţia în solarii şi de la producţia în solarii la producţia în sere hidrofonice. Este un proces pe care ar trebui să îl accelerăm în România.

► Românul când merge la raft, în hipermarket, dacă ar avea ca primă opţiune produse româneşti, eu cred că ar cumpăra şi ar încuraja şi producţia din România şi ar încuraja şi retailerii să aducă mai multă marfă românească. În Germania sau în Olanda, orice cumpărător caută prima dată produsul din ţara lui şi pe acela îl cumpără cu prioritate.

► Pentru noi, acum, este importantă specializarea. În urmă cu 7-8 ani am vrut să producem de toate şi ne-am dat seama că nu se poate. Acum maxim de randament.

► Noi în fiecare an începem să producem mai devreme, aducem sămânţă de calitate, căutăm hibrizi productivi, iar în felul acesta creştem randamentul.

65

Ştefan Jipa, administrator Chirana Serv

► Pentru creşterea producţiei de legume, îndeosebi pentru cea în spaţiile protejate hidroponice, se pot face printr-o tehnologie adusă la zi, cum folosesc cei din Vest. De exemplu, olandezii folosesc iluminatul artificial mărind ziua de lucru a plantelor de la 7-8 ore la 16-18 ore, dar ca să folosească acest iluminat au subvenţionată energia electrică din partea statului olandez.

► Încălzirea reprezintă o cheltuială de 15-20% din total cheltuială. Dacă statul ar interveni prin subvenţii, astfel încât noi să ne putem produce peleţi din produse regenerabile, cum sunt resturile vegetale din agricultură, am reduce foarte mult cheltuielile şi am ajunge la acel optim de asigurare a calităţii legumelor. Pe piaţa românească sunt foarte multe legume, dar importatortul dă prioritate preţului, nu calităţii.

► În Polonia, de exemplu, sunt sere hidroponice pe 2.000 de hectare, la o populaţie dublă faţă de a României. În plus, sunt asociaţi şi pot face un schimb de experienţă. Subvenţionând transportul, putem aduce pe raft un produs de calitate bună la un preţ mai mic, astfel încât să intre în competiţie cu produsele din Turcia sau Maroc, care sunt cele mai ieftine.

S-a deschis Fika18, prima croissanterie din România: un concept unic bazat pe specializare și calitate, On feb. 17, 2021

Când te concentrezi pe un singur produs, poți să îl realizezi la o calitate excepțională și să devii lider pe segmentul de piață. Cu această viziune a specializării ca rețetă a succesului în afaceri, cei trei antreprenori din spatele Cereal Crunch au investit în conceputul de croissanterie și au deschis pe Calea Victoriei 101 prima locație Fika18, în parteneriat cu 5 to go.

Radu Savopol, Lucian Bădilă și Andrei Alecu au pariat în 2020 pe conceptul lansat de Armand Sima și Cătălina Opriș, devenind co-acționari, iar brandul Fika18 a intrat pe linie dreaptă de extindere: a fost deschis primul magazin concept pe Calea Victoriei, o zonă

66

centrală premium, în martie este programată deschiderea unei noi locații în București, pe strada Lipscani nr. 3, iar apoi prima franciză, deci al treilea Fika18. Armand Sima a rămas acționar și este în continuare expertul direct implicat în producția croissantelor gourmet și cel care asigură calitatea impecabilă a fiecărei înghițituri. Toate produsele sunt fabricate în laboratorul propriu din ingrediente proaspete, de calitate superioară, iar termenul lor de valabilitate este de 24 de ore.

Sortimente noi de la Fika18 pentru iubitorii de croissante gourmet

Oferta cofetăriei premium se lărgește din data de 20 februarie cu un nou sortiment: croissant cu caramel sărat, iar în viitorul apropiat va fi lansat și unul cu amestec de cremă de alune. Rămân disponibile și cele deja cunoscute și apreciate de clienți: de la cele clasice, cu unt, până la cele dulci, cu creme de ciocolată, tiramisu, cheesecake, zmeură, mango și fructul pasiunii, lime și busuioc sau fistic. Produsele vor continua să fie livrate și către o listă selectivă de locații HoReCa,.

„Fika18 este un brand care oferă calitate, înainte de toate. Echipa dedicată să producă în laboratorul propriu alatul și cremele, cu multă răbdare, prin tehnici de procesare și ingrediente atent selectate, reușește să atingă perfecțiunea. Angajamentul nostru este să oferim mereu croissante proaspete, delicioase și, astfel, să ridicăm așteptările publicului din România în privința acestor produse. Obiectivul de business este să devenim lideri pe acest segment de piață în cel mai scurt timp și să ne extindem, atât ca proprietari, cât și în sistem de franciză”, a declarat Radu Savopol.

Cele mai iubite croissante au fost premiate

Publicul a fost deja convins de calitatea produselor oferite de Fika18, cofetăria având vânzările majorate în anul 2020, în ciuda condițiilor create de pandemie. În plus, la HoReCa Awards 2020, cea mai importantă gală a ospitalității din România, a câștigat premiul întâi la categoria Cofetăria/Patiseria/Brutăria anului 2020, în competiție directă cu afaceri solide, branduri puternice, cu tradiție.

În fiecare zi de la deschidere și până acum, magazinul a fost sold-out, ca dovadă a preferinței publicului pentru gustul și calitatea Fika18. Cele mai apreciate arome, în topul preferințelor sunt: fistic, cheese cake, migdale și zmeură, mango și fructul pasiunii, ciocolată albă și neagră, cele 5 sortimente însumând 75% din cota de vânzări.

Produsele vor fi disponibile în curând și pe platformele de delivery, prin aplicațiile Glovo, Bolt, Foodpanda, Tazz by eMAG și Takeaway.

67

Antreprenorii de la Cereal Crunch și 5 to go deschid Fika18, prima croissanterie din România, Andra Imbrea,17 Feb 2021

Cei trei antreprenori din spatele Cereal Crunch au investit într-un conceput de croissanterie și au deschis pe Calea Victoriei 101 prima locație Fika18, în parteneriat cu 5 to go. 

Radu Savopol, Lucian Bădilă și Andrei Alecu au pariat în 2020 pe conceptul lansat de Armand Sima și Cătălina Opriș, devenind co-acționari, iar brandul Fika18 a intrat pe linie dreaptă de extindere: a fost deschis primul magazin concept pe Calea Victoriei, o zonă centrală premium.

În luna martie este programată deschiderea unei noi locații în București, pe strada Lipscani nr. 3, iar apoi va urma a treia locație Fika18, deschisă în sistem de franciză. Armand Sima, fondatorul conceptului de croissanterie Fika18,  a rămas acționar și este în continuare expertul direct implicat în producția croissantelor gourmet.

Ce comercializează Fika18

Toate produsele Fika18 sunt fabricate în laboratorul propriu din ingrediente proaspete, de calitate superioară, iar termenul lor de valabilitate este de 24 de ore. Oferta cofetăriei premium curpinde de la croissante clasice, cu unt, până la cele dulci, cu creme de ciocolată, tiramisu, cheesecake, zmeură, mango și fructul pasiunii, lime și busuioc sau fistic. 

Mai mult, din 20 februarie oferta se lărgește cu un nou sortiment: croissant cu caramel sărat, iar în viitorul apropiat va fi lansat și unul cu amestec de cremă de alune. Cele mai apreciate arome, în topul preferințelor sunt: fistic, cheese cake, migdale și zmeură, mango și fructul pasiunii, ciocolată albă și neagră, cele 5 sortimente însumând 75% din cota de vânzări a magazinului de la deschidere recentă. 

Produsele Fika18 vor fi livrate și către o listă selectivă de locații HoReCa.Produsele vor fi disponibile în curând și pe platformele de delivery, prin aplicațiile Glovo, Bolt, Foodpanda, Tazz by eMAG și Takeaway.

68

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Drim Daniel Distribuţie FMCG, companie de distribuţie din sudul ţării cu afaceri de peste 400 mil. lei, vrea să se extindă la nivel naţional, Miruna Diaconu 17.02.2021,

Radu Trandafir, administrator al Drim Daniel Distribuţie FMCG SRL

Drim Daniel Distribuţie FMCG, o companie de distribuţie, a obţinut anul trecut afaceri de peste 400 mil. lei, în creştere cu circa 5% faţă de anul anterior. Compania activează în circa 17 judeţe din sudul ţării şi are în plan extinderea la nivel naţional.

„Suntem o companie fondată în Piteşti în 1994, dar ne-am extins şi în alte zone ale ţării, acum acoperim la nivel naţional canalul de petrol stations care este un business în care noi vrem să investim destul de mult, avem distribu-ţie şi în judeţe precum Arad, Timişoara, Mureş, Braşov, Covasna şi Harghita, ne extindem destul de mult“, spune Radu Trandafir, administrator al Drim Daniel Distribuţie FMCG SRL, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Compania se ocupă cu distribuţia de bunuri de larg consum în special în zona de retail tradiţional, lucrând foarte puţin cu marii jucători din industria de retail. Compania distribuie în peste 10.000 de magazine din retailul tradiţional.

Compania deţine şi câteva branduri proprii de produse precum conserve, produse pentru igiena casei, dar şi dulciuri.

„Ne gândim să extindem gama de produse brand propriu, sperăm să avem un portofoliu mai larg de produse şi să reuşim să ne extindem la nivel naţional, produsele sunt prezent doar în cele 17 judeţe“, precizează Radu Trandafir.

Sectorul de retail și FMCG, cea mai mare fluctuație de personal în 2020 17 Feb 2021 | de Simona Popa

69

Dacă la nivel național, fluctuația de personal în companiile din România a scăzut semnificativ anul trecut, nu același lucru se poate spune despre sectorul de retail și FMCG, din contră.

Potrivit datelor din raportul HR Barometru realizat de PwC România, rata de fluctuație în acest sector a fost de 25,1%, în condițiile în care rata medie la nivel național a scăzut de la 23,1% în 2019, la 17,2% în 2020.

Din procentul de 17,2%, cea mai mare parte, respectiv 13,2%, au fost încetări voluntare. Iar dacă cea mai mare fluctuație de personal a fost înregistrată în sectorul de retail și FMCG, la polul opus se află serviciile financiare, cu o rată medie de doar 8%.

„Pe fondul incertitudinii create de pandemie, piața forței de muncă a cunoscut un ușor îngheț anul trecut. Angajații au preferat stabilitatea și siguranța, iar angajatorii au recrutat mai puțin decât în anii anteriori sau chiar deloc. După o perioadă de expectativă, pe măsură ce munca de la distanță s-a dovedit funcțională în multe sectoare, companiile au început să regândească relațiile de muncă, având în prim plan flexibilitatea și mobilitatea. Angajatorii au înțeles că schimbările din ultimul an nu sunt conjuncturale și că trebuie să își adapteze modelele de business acestor tendințe. Ne aflăm, deci, în pragul unui proces de transformare care va avea loc pe termen lung, iar faptul că multe companii au inclus în bugetele pentru 2021 creșteri salariale arată că atât angajatorii, cât și angajații se obișnuiesc treptat cu noua normalitate”, susține Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Potrivit raportului HR Barometru, bugetul salarial al companiilor respondente va crește în medie cu 3,8% în acest an, comparativ cu 2020 când procentul a fost de 5,6%.

Viitorul telemuncii

Telemunca s-a transformat anul trecut din beneficiu în necesitate și este de așteptat să continue pentru mulți angajați și pe termen lung. Astfel, 43% dintre companiile respondente la HR Barometru au arătat că vor aplica telemunca pe termen lung, 52% încă analizează această perspectivă, iar doar 5% nu iau în calcul permanentizarea telemuncii sau declară că aceasta nu este relevantă pentru activitatea lor.

În ceea ce privește modelul aplicat, 44% au arătat că vor alterna munca la birou cu telemunca, conform opțiunii angajaților, 40% vor combina venirea la birou și telemunca pe baza unei planificări, 16% vor adopta telemunca

70

permanentă pentru anumiți angajați, conform opțiunii acestora, iar 2% telemunca permanentă obligatorie pentru anumiți angajați.

„După experiența ultimului an, în care și-a dovedit eficiența, era de așteptat ca munca de la distanță să fie aplicată de multe organizații pe termen lung. Această direcție este datorată, pe de o parte, perspectivei incerte legate de evoluția pandemiei, care nu va dispărea prea curând, iar pe de altă parte, de beneficiile care s-au conturat atât pentru angajați (protecție, flexibilitate, autonomie), cât și pentru angajatori (reduceri de costuri). Provocarea mai departe este de a găsi acea modalitate de a permanentiza telemunca pentru a maximiza avantajele pe care le poate aduce, dar și pentru a diminua efectele secundare asupra anumitor procese de business, a căror eficacitate este limitată în mediul virtual, sau asupra stării de bine a angajaților, serios afectată în această perioadă”, explică Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România.

Potrivit acesteia, tehnologia va permite politici foarte versatile și personalizate, dar este nevoie și de o regândire în ansamblu a mai multor politici de resurse umane, în special a strategiilor de compensații și beneficii.

Anul trecut, companiile și-au redus bugetul pentru învățare și dezvoltare în medie cu 7% comparativ cu 2019, cea mai mare scădere fiind în retail și FMCG, de 27,5%. Pentru 2021 însă, acest sector estimează o creștere cu peste 23% a fondurilor alocate pentru învățare și dezvoltare, iar la nivelul pieței este estimată o majorare de 27,5% comparativ cu 2020.

Metodologie

Studiul HR Barometru a fost derulat de către PwC în perioada 27 Ianuarie – 1 Februarie 2021, pe baza informațiilor furnizate de către 56 de companii participante din IT&C, BPO Produse industriale, Energie (utilități /produse petroliere), Farmaceutic /Medical, Servicii financiare și FMCG/Retail.

Aproape o treime (32%) dintre companiile respondente au între 101 - 500 angajați, 23% sub 100 angajați, 18% între 1.001 - 3.000 angajați, 18% peste 3.000 angajați și 9% între 501 - 1.000 angajați.

Proprietarul Mega Image, creștere ”double digit” în Europa în 2020 17 Feb 2021 | de Alina Dragomir

71

Ahold Delhaize, proprietarul rețelei Mega Image, a încheiat anul 2020 cu afaceri de 29,22 miliarde de euro pe piața din Europa, înregistrând o creștere de 12,1% prin comparație cu anul 2019. Rezultatul a fost susținut de evoluția vânzărilor online care au raportat un avans de 57,2% în 2020. În ceea ce privește evoluția vânzărilor în ultimul trimestru, retailerul a raportat vânzări nete de 8,18 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un plus de 17,1% la rate de schimb constante față de anul precedent. 

În raportul financiar nu este precizată evoluția vânzărilor pe țări, însă în dreptul Europei sunt notate câteva elemente care au contribuit la performanța raportată. ”În T4 Bol.com (platformă online din Olanda și Belgia n.r.) și-a majorat considerabil vânzările, avansul fiind de aproximativ 70%, și a reușit să atragă peste 4.000 de parteneri în platformă, ajungând la un total de 41.000. Tot în ultimul trimestru am promovat mai intens un stil de viață sănătos odată cu lansarea programului de loializare SuperPlus pe piața din Belgia prin care am oferit reduceri și consumatorilor care au achiziționat produse sustenabile și din zona de sănătos. Totodată, în ceea ce privește magazinele Albert Heijn, am investit în remodelarea și tehonologizarea magazinelor, fiind finalizate 112 magazine, iar planul prevede încă 60 de remodelări pentru 2021. De asemenea, Albert Heijn a extins serviciile de livrare la domiciliu în opt piețe în regiunea Flandrei, deservind astfel în plus 275.000 de gospodării”, este precizat în raportul financiar.

În ceea ce privește România, în raportul financar nu sunt precizate investițiile finalizate anul trecut sau proiectele majore, însă putem reaminti extinderea rețelei cu 90 de unități comerciale, inaugurarea primului depozit dedicat vânzărilor online, intrarea pe piața din Bihor și Sibiu, dar și investiții în zona de livrare la domiciliu.

Cât despre performanța la nivel de grup, Ahold Delhaize a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 74,73 de miliarde de euro, în creștere cu 14,2% prin comparație cu anul precedent, potrivit raportului financiar publicat de companie. O contribuție semnificativă în atingerea rezultatului au avut-o

72

vânzările online, care s-au majorat cu 67,4% în 2020, până la pragul de 7,57 miliarde de euro. În ceea ce privește profitul, Ahold Delhaize a raportat anul trecut un rezultat net de 1,39 miliarde de euro, în scădere cu circa 20% față de 2019.

Frigonet Logistics a intrat pe piața de logistică și transport cu temperatură dublu controlată, meatmilk , 17 februarie 2021

Potrivit unui comunicat transmis redactiei Meat.Milk, familia de antreprenori Dărmănescu a pus bazele Frigonet Logistics în 2020, cu o investiție inițială de circa 500.000 euro, intrând astfel pe piața de logistică și transport național cu temperatură dublu controlată.

La începutul lui 2021, divizia și-a dublat flota auto, de la 15 la 30 de autospeciale frigorifice, în timp ce numărul de clienți a ajuns la circa 100. Frigonet Logistics este unul dintre puținii jucători care oferă servicii de transport cu temperatură controlată, atât pentru alimente congelate, cât și refrigerate, în toate zonele țării.

În prezent flota diviziei parcurge circa 300.000 kilometri lunar, iar planurile de dezvoltare includ creșterea numărului de clienți, din rândul companiilor care au nevoie de servicii de logistică, incluzând depozitare și transport ale unor produse alimentare, la temperaturi controlate. Ca obiectiv în 2021, reprezentanții companiei și-au propus atingerea unei cifre de afaceri de 1 milion euro, pentru Frigonet Logistics. 

 “Bistromar la Timonă”, companie deținută de către familia Dărmănescu, este constituită din trei divizii de business: Frigonet Logistics, dedicată serviciilor de logistică și transport național al produselor congelate și refrigerate; Alfredo Seafood, divizia de procesare și distribuție a peștelui și fructelor de mare; BistroMar, restaurant – pescărie pe bază de pește și fructe de mare, situat în zona Floresca, din București.

73

„Noi avem o experiență de peste 10 de ani în distribuția peștelui proaspăt, care este unul dintre cele mai complexe produse, din punct de vedere logistic, din cauza termenului de expirare foarte scurt. De asemenea, avem în portofoliu și produse congelate și refrigerate.

Inițial am înființat Frigonet Logistics strict pentru transportul produselor marca Alfredo Seafood, iar apoi am realizat că pe piața locală de transport și distribuție la temperatură controlată există un gol, o nevoie foarte mare de servicii, care este neacoperită. Ne dorim să avem clienți din două mari categorii, care în prezent sunt insuficient deservite.

Este vorba despre companiile care au nevoie de servicii de logistică la temperaturi controlate și de persoanele fizice, care vor să cumpere alimente online și să le fie livrate în condițiile păstrării lanțului frigorific. Noi vom face, practic, și un fel de curierat pentru produse congelate și refrigerate. Acest tip de serviciu nu exista până acum, pe piața locală, la nivel național”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, Director General al “Bistromar la Timonă”. 

În România, serviciile logistice cu dublă temperatură controlată sunt oferite într-o măsură foarte mică, Frigonet Logistics fiind unul dintre puținii jucători care le furnizează, în momentul de față. Principalul avantaj al dublei temperaturi constă în faptul că astfel pot fi transportate în același camion atât produsele alimentare congelate, la temperaturi de -18 grade, cât și cele refrigerate, la temperaturi de +2 – + 4 grade.

„Investițiile în transportul cu dublă temperatură controlată sunt mai mari cu circa 15-20% decât în condiții de mono temperatură. Acesta este principalul motiv pentru care suntem printre foarte puținele companii care au o asemenea activitate”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu.

Frigonet Logistics asigură transportul pe rute interne și depozitare în hub-urile din București, Cluj-Napoca, Bacău și Constanța. Principalele beneficii ale transportului în camioane cu dublă temperatură controlată constau în conservarea perfectă atât a alimentelor refrigerate, cât și a celor congelate, astfel fiind posibil transportul de produse variate cu același autocamion. Frigonet Logistics asigură livrarea către toate supermarketurile din rețeaua IKA, în retailul tradițional, precum și către unități HoReCa , inclusiv benzinării, dar și către persoane fizice.

GLOBAL

74

Amazon se extinde pe noi piețe europene 17 Feb 2021 | Simona Popa

Amazon Fresh, serviciul de livrare al gigantului online dedicat alimentelor proaspete, se extinde pe piața din Spania, cât și pe cea din Italia.

Promite livrarea în aceeași zi și este disponibil membrilor Prime, potrivit informațiilor Retail Detail.

Serviciul nu va fi însă disponibil pe tot teritoriul acestor țări, ci doar în Madrid și periferie și în Milano și municipalitățile vecine. Amazon Fresh a fost disponibil înainte și în orașe din Franța, Germania și Marea Britanie.

Pentru a realiza livrările, Amazon lucrează cu producătorii și retailerii locali, care pun pe piață o gamă largă de produse proaspete. Totodată, dacă retailerii decid listarea produselor Amazon, magazinele pot deveni puncte de preluare. De exemplu, în Spania, discounterul Day are deja peste 7.000 de articole Amazon, potrivit Fruitnet. Pentru piața italiană, U2 Supermercato este principalul partener.

Până la finalul acecstui an, Amazon speră că va ajunge să deservească clienții de pe tot teritoriul Spaniei. În cazul Italiei, în 2021, pe lângă Milano, ar urma să intre pe listă și Roma și alte alte orașe mari.

Compania consideră că este momentul perfect pentru această extindere la nivel european în condițiile în care, de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, vânzările online de alimente au crescut considerabil. Aceste creșteri sunt încă și mai vizibile în state precum Spania și Italia, unde segmentul online era destul de limitat înainte de criza sanitară.

UNIUNEA EUROPEANA

75

...........................

SUEDIA / SUA

Surse: Oatly ţinteşte o evaluare de 10 miliarde de dolari în listarea la New York A.V. Ziarul BURSA #Internaţional / 17 februarie

Brandul suedez de lapte vegan Oatly, care planifică lansarea unei oferte publice iniţiale (IPO) în 2021, pe piaţa americană, ar putea ţinti o evaluare de 10 miliarde de dolari în acest proces, conform unor surse citate de Bloomberg.

Potrivit surselor, societatea cu sediul în Malmo lucrează la listarea sa în SUA, oferta putând fi lansată în luna mai a acestui an. Sursele menţionează că discuţiile sunt încă în curs de desfăşurare, iar detaliile referitoare la dimensiunea şi calendarul IPO-ului s-ar putea schimba în următoarele săptămâni.

Deocamdată, Oatly va continua pregătirea listării sale în SUA, deşi a luat în considerare şi lansarea IPO-ului la Bursa din Hong Kong, spun sursele, fără să precizeze motivele care stau la baza deciziei companiei.

La începutul anului curent, unele surse citate de CNBC declarau că societatea, susţinută de fondul de administrare a investiţiilor Blackstone, de vedeta TV Oprah Winfrey şi actriţa Natalie Portman, a angajat băncile Morgan Stanley, JPMorgan Chase şi Credit Suisse pentru gestionarea ofertei.

Producătorul de lapte de ovăz şi alte alimente vegane a fost evaluat la două miliarde de dolari în iulie anul trecut, când a obţinut o finanţare de 200 de milioane de dolari de la un grup de investitori condus de Blackstone, Oprah Winfrey, Howard Schultz şi Natalie Portman. La acel moment, Oatly s-a confruntat cu proteste ale activiştilor de mediu şi politici care au criticat decizia de a vinde o participaţie din companie unui consorţiu care include

76

Blackstone, firmă de capital privat condusă de miliardarul Stephen Schwartzman, donator pentru Donald Trump.

Fondată în anii 1990 de fraţii Rickard şi Björn Öste, Oatly a intrat pe piaţa SUA în urmă cu patru ani. Vânzările sale din 2019 s-au dublat faţă de 2018, ajungând la aproximativ 200 de milioane de dolari, conform The Guardian. Potrivit aşteptărilor, compania va anunţa o creştere similară pentru 2020 şi intenţionează să utilizeze banii obţinuţi de la investitori pentru extinderea distribuţiei produselor sale pe bază de ovăz.

SUA

Stimulente pentru cei care se vaccinează în Israel şi SUA: mâncare sau canabis 17 februarie 2021, Cristina Ene

Autorităţile sau activiştii din diferite părţi ale lumii vin cu iniţiative inedite de a încuraja oamenii să se vaccineze: stimulente precum mâncare tradiţională sau droguri uşoare.

Primarii a două oraşe israeliene cu zone roşii oferă stimulente alimentare locuitorilor în schimbul acceptării vaccinării, în condiţiile unor rate mari ale infectărilor cu coronavirus şi prezenţă scăzută la imunizare. În cartierul Jaffa, unde locuiesc mulţi arabi israelieni, sunt oferite caserole cu humus şi cataif, două preparate tradiţionale din Orientul Mijlociu, iar locuitorii din cartierul învecinat Kiryat Shalom primesc pizza şi cafea, relatează Agerpres.

Şi locuitorii din Washington sunt ademeniţi să se vaccineze, de data asta cu o pungă cu marijuana. Iniţiativa aparţine unor activişti pentru legalizarea drogurilor uşoare, DC Marijuana Justice. „Dacă crezi în ştiinţa care susţine administrarea canabisului medical, atunci nu te poţi îndoi de ştiinţa de la baza eficienţei vaccinului”, spune unul din fondatorii grupului.

„Suntem în căutarea unor moduri de a celebra sfârşitul pandemiei şi stim că nimic altceva nu are puterea de a aduce oamenii împreună decât canabisul”, spune Nikolas Schiller, unul din co-fondatori. Acesta a spus că după ce vor fi imunizaţi suficienţi adulţi va fi momentul celebrării nu doar a finalului

77

pandemiei, ci şi a interdicţiei canabisului în SUA.

SUA

BILL GATES: ''Ţările bogate ar trebui să consume doar carne artificială'' G.U. Miscellanea / 17 februarie

Bill Gates a cerut ţărilor bogate să treacă la "carne de vită 100% sintetică" pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră care determină schimbările climatice globale, transmite Sky News.

În noua sa carte, ''How to Avoid a Climate Disaster'', miliardarul filantrop subliniază că, deşi rămâne posibil ca omenirea să evite calamitatea prin realizări tehnologice, politica guvernului va fi în cele din urmă necesară.

Vorbind pentru revista MIT Technology Review, Bill Gates a precizat că unele guverne ar fi constrânse de bogăţia lor: "Nu cred că cele mai sărace 80 de ţări vor mânca carne de vită sintetică. Cred că toate ţările bogate ar trebui să treacă la carne de vită 100% sintetică."

Cantitatea de metan din atmosferă a crescut masiv între 2000 şi 2017, ducând la ceea ce cercetătorii cred că ar putea fi o creştere a încălzirii globale de până la patru grade Celsius până la sfârşitul secolului, notează sursa citată.

Oamenii de ştiinţă avertizează că acesta este un prag periculos pentru omenire, ducând la un risc crescut de dezastre naturale din cauza perturbărilor ecologice care ar provoca foamete şi migraţie în masă, potrivit Sky News.

"Emisiile provenite de la bovine şi de la alte rumegătoare sunt aproape la fel de mari ca cele provenite din industria combustibililor fosili pentru metan", a declarat dr. Robert Jackson, de la Universitatea Stanford.

Vorbind despre această problemă la MIT Technology Review, Bill Gates a descris problema animalelor drept "foarte dificilă", menţionând că nici compuşii care reduc emisiile de metan nu erau suficienţi.

"Te poţi obişnui cu diferenţa de gust'', a adăugat Bill Gates.

78

Fondatorul Microsoft a remarcat o companie, Memphis Meats, care produce de fapt carne sintetică la nivel celular, dar a precizat că "nu cred că tehnica de fabricare a cărnii de vită sintetică va fi vreodată economică".

Cu toate acestea, Bill Gates, companii precum Impossible şi Beyond "au o foaie de parcurs, o foaie de parcurs de calitate şi o foaie de parcurs a costurilor, care le face total competitive".

SANATATE si GASTRONOMIE

Ceai de ceapă: Benefic pentru inimă și pentru cei care suferă de cancer Cristina Popescu

Ceapa este un aliment de bază și poate fi consumată coaptă, fiartă, la grătar, prăjită, sotată sau crudă. Ceapa este utilizată, în mod obișnuit, ca garnitură sau condiment, dar poate să fi consumată și sub formă de ceai de ceapă.

Ceapa sau Allium cepa se referă la legumele în formă de bulb care cresc sub pământ. Ceapa aparține familiei de plante Allium, care include și arpagicul, usturoiul și prazul. Aceste legume au arome picante caracteristice și unele proprietăți medicinale. Ceapa diferă ca mărime, formă, culoare și aromă. Cele mai frecvente tipuri de ceapă sunt ceapa roșie, galbenă și albă. Gustul acestor legume poate varia de la dulce și suculent la condimentat și iute, de multe ori în funcție de sezonul în care oamenii le cresc și le consumă.

Ceapa poate să aibă și multiple beneficii pentru sănătate, în principal datorită conținutului ridicat de antioxidanți și compuși care conțin sulf. Ceapa poate reduce riscul de a dezvolta mai multe tipuri de cancer, îmbunătățește dispoziția, menține sănătatea pielii și a părului, dar totodată, are efect antioxidant și antiinflamator.

Ceaiul de ceapă – ce beneficii are?

Există multe avantaje asociate cu ceaiul de ceapă, principalul fiind capacitatea sa de a calma simptomele de răceală sau gripă. Utilizările medicale ale cepei sunt bine documentate în medicina populară, unde

79

această legumă este utilizată pentru ameliorarea congestiei nazale și îmbunătățirea dificultăților de respirație

Remediu pentru răceală și gripă

Ceaiul de ceapă te ajută să te protejezi împotriva frigului, mai ales în timpul sezonului rece când poți să răcești. Beneficiile ceaiului de ceapă contribuie la reducerea febrei, calmarea durerii în gât,tusei și congestiei nazale.

Benefic pentru inimă

Există dovezi că consumul de ceai de ceapă ajută la reducerea colesterolului rău din sânge. Flavonoidele și quercetina din ceaiul de ceapă te ajută să îți controlezi tensiunea arterială. Sulful prezent în compoziția cepei ajută la diluarea sângelui, iar acest lucru previne formarea cheagurilor de sângeși blocarea arterelor,care reprezintă principalele cauze ale bolilor de inimă. Alt beneficiu al ceaiului de ceapă este controlul hipertensiunii arteriale. Creșterile bruște ale tensiunii arteriale pot fi periculoase, deoarece nivelurile sale fluctuante pot provoca probleme cardiovasculare, atac de cord, accident vascular cerebral. Ceaiul de ceapă te poate ajuta să îți controlezi tensiunea arterială crescută, deoarece ceapa are în compoziția sa flavonoide și quercetină.

Menține sănătatea oaselor

Ceaiul de ceapă ajută la întărirea oaselor, deoarece cromul din compoziția acestei băuturi încetinește pierderea calciului din oase. Sulful, un alt ingredient din ceaiul de ceapă, ajută la construirea cartilajelor și tendoanelor, dar are și proprietăți antiinflamatorii, reducând inflamațiile articulare.

Ceaiul de ceapă și afecțiunile respiratorii

Cantitățile semnificative de flavonoide și quercetină prezente în ceaiul de ceapă au efect relaxant asupra mușchilor căilor respiratorii drept pentru care este recomandat pacienților cu bronșită. În același timp, compușii de sulf din ceaiul de ceapă împiedică reacțiile biochimice ce sunt responsabile afecțiunilor și condițiilor astmatice.

Bun pentru pacienții diagnosticați cu cancer

Multiple cercetări1,2 au constatat că un consum de ceapă roșie reduce riscul apariției cancerului de plămâni, ovarian, de sân, de prostată sau cancerului de colon. Quercitina, un antioxidant, dar și vitamina C elimină radicalii

80

liberi din organism, inhibând enzimele responsabile de producerea lor, potrivit doc.ro.

Ajutor pentru pacienții diabetici

Ceaiul de ceapă este, de asemenea, foarte benefic pentru pacienții cu diabet zaharat. S-a constatat că ceapa are tendința de a reduce riscul de creștere a glicemiei, iar proprietățile sale antiinflamatoare și antioxidante ajută la reducerea simptomelor diabetului.

Eficient în afecțiunile gastrointestinale

Ceapa este, de asemenea, o sursă bună de inulină, care este bună pentru sănătatea intestinului. Aportul regulat de ceai de ceapă te ajută să ții la distanță afecțiuni precum indigestia, constipația, balonarea etc.

Aduce somnul

O ceașcă de ceai de ceapă pe fiecare zi, te ajută să dormi mai bine datorită aminoacidului L-triptofan, o formă de aminoacizi, care este un sedativ natural. De asemenea, ajută la reducerea nivelului de stres, de aceea persoanele care se confruntă cu probleme de somn ar trebui să încerce ceaiul de ceapă pentru un somn neîntrerupt, pentru a dormi mai bine.

Întărește sistemul imunitar

Ceapa este o sursă neprețuită de nutrienți care stimulează imunitatea, cum ar fi vitamina C, antioxidanți, magneziu, fier și zinc. Totodată, unii compuși regăsiți în compoziția ceaiul de ceapă precum quercetina și tiosulfații te ajută să previi afecțiunii infecțioase, precum E.coli și Salmonella. Mai mult decât atât, ceaiul de ceapă contribuie la scăderea în greutate, ajutând la arderea grăsimilor. De asemenea, contribuie la formarea de colagen și implicit, la menținerea sănătoasă a pielii și părului, având și efect împotriva îmbătrânirii premature a pielii.

Cum se prepară ceaiul de ceapă?

Nu ai nevoie decât de o ceapă și niște apă. Poți să toci ceapa și să o adaugi în vasul cu apă pe care l-ai pus la fiert, când clocotește. Lasă preparatul la infuzat pentru câteva minute, iar după aceea strecoară-l. De asemenea, pentru a prepara acest ceai poți să folosești și o ceapă presată, pe care să o adaugi în apă fiartă. O altă modalitate de a prepara ceaiul de ceapă este printăierea unei cepe mari în sferturi peste care să adaugi un litru de apă clocotită. Amestecul se strecoarădupă 15 minute.

81

Rețete ceai de ceapă

Dincolo de rețeta de bază în care toci ceapa și pui bucățile în apă fierbinte, există multe alte modalități de a prepara ceaiul de ceapă. În fapt, există două opțiuni pentru a face ceai de ceapă: una cu ceapă și alta cu coji de ceapă, care sunt la fel de benefice precum ceapa în sine. În alte rețete pentru prepararea ceaiului de ceapă, accentul este pus pe combinarea cepei cu diferite tipuri de plante, pentru a-i da un gust mai plăcut și, astfel, pentru a crește conținutul nutrițional al băuturii. O combinație obișnuită pentru tratarea simptomelor de răceală implică adăugarea rădăcinii de ghimbir în amestec. Totodată, în cana cu ceai de ceapă se mai pot adăugă: puțin suc de lămâie, miere, un baton de scorțișoară sau usturoi.

Mai mult decât atât, poți prepara ceai de ceapă din coji de ceapă. Odată ce ai curățat ceapa, pune cojile la fiert în apă, timp de câteva minute. Strecoară și consumă ceaiul călduț. De asemenea, pentru creșterea imunității, poți opta pentru o rețetă de ceai cu coajă de ceapă: fierbe apă și toarn-o imediat într-o ceașcă care conține un plicululeț de ceai sau frunze de ceai verde și coji de la o ceapă mică sau de la jumătate de ceapă curățată. Lasă ceaiul la infuzat pentru aproximativ 10 minute și strecoară. La final poți adăuga puțină miere sau suc de lime. Poți adăuga ingrediente menționate în rețetă sau poți experimenta după propriile gusturi pentru a te bucura de un ceai după bunul plac.

Efecte secundare consum ceapă

Ceapa prezintă puține riscuri pentru persoanele care le consumă. Cu toate acestea, unele persoane pot avea alergie sau intoleranță la ceapă. Oricine are o reacție alergică după ce a mâncat ceapă, ar trebui să solicite asistență medicală. De asemenea, dacă este consumat în cantități mari, ceaiul de ceapă poate cauza balonare și diaree.

DR. MIKAEL FRANZON, PHILIP MORRIS INTERNATIONAL: "Trecerea la ţigările fără fum, benefică pentru sănătatea publică" V.R., Companii #Sănătate / 17 februarie

Fumatul reprezintă un risc pentru sănătatea populaţiei, drept pentru care este foarte importantă renunţarea la produsele cu fum, respectiv încurajarea trecerii la alternative mai puţin nocive, susţine dr. Mikael Franzon, Senior Global Scientific Advisor în cadrul Philip Morris International.

Domnia sa a declarat astăzi, în cadrul unui webinar: "Cu toţii ştim că fumatul este dăunător. Creează dependenţă, iar riscul fumatului asupra

82

sănătăţii este bine stabilit. Conform Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite, tutunul conţine mii de chimicale. Mixul de chimicale, nu nicotina în principal, cauzează boli grave şi decese în rândul fumătorilor. Printre maladiile fatale cauzate de fumat se numără boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) şi cancerul".

Potrivit domniei sale, cu cât o persoană fumează mai mult, cu atât se expune la mixul de chimicale din ţigări, care produce modificări la nivelul celulelor şi ţesuturilor, iar acumularea chimicalelor, în timp, duce la dezvoltarea de boli.

"Cu cât se îmbolnăvesc mai multe persoane de astfel de maladii, impactul asupra sănătăţii populaţiei creşte tot mai mult", atrage atenţia dr. Mikael Franzon, adăugând: "Din moment ce ţigările nu sunt un produs interzis de lege, modul prin care putem îmbunătăţii sănătatea populaţiei este reducerea numărului persoanelor care utilizează produse din tutun. Dacă nu fumaţi, nu vă apucaţi de fumat, iar dar dacă fumaţi, renunţaţi! Un număr tot mai mare de fumători renunţă cu succes la ţigări, ceea ce a făcut ca în ultimele trei decenii, răspândirea fumatului să scadă la nivel global. În acest context, este foarte importantă renunţarea la produsele cu tutun. Încurajarea trecerii fumătorilor la produse mai puţin vătămătoare va îmbunătăţi sănătatea individuală şi, implicit, pe cea publică".

Conform reprezentantului Philip Morris International, trebuie promovată trecerea la aceste alternative, la produse care au un nivel scăzut de toxicitate, ceea ce presupune renunţarea la ţigaretele clasice din tutun, a căror combustie generează emisii toxice, expunerea plămânilor la boli, respectiv vătămarea populaţiei.

"Produsele fără tutun pot ajuta sănătatea populaţiei, de aceea trebuie să continuăm să dezvoltăm produse care reduc expunerea la consecinţe dăunătoare", conchide dr. Mikael Franzon.

DOSAR

Conf. Dr. AVRAM FIȚIU: „Să părăsim modelul „Grânarul Europei”, care ne ține în sărăcie, și să îmbrățișăm modelul „Hambarul Europei” – ceea ce presupune ca țăranul român să vândă pâine, nu bobul de grâu” by Ion Longin Popescu ,

83

Odată cu formarea noului guvern, credem că a venit, în sfârșit, timpul „leacurilor” pentru bolile cronice ale agriculturii românești. Un subiect care ne stă de multă vreme la suflet și pe care îl propunem spre analiză unui specialist: conferențiar doctor Avram Fițiu, sub-secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Originar din Sălaj, absolvent al Facultății de Agricultură din Cluj, predă cursuri, inclusiv în limba franceză, de Politică Agricolă Comună, Agricultură Ecologică, Tehnologii Horticole și Agricole, cooperează cu universități și federații agricole vest-europene. În librării poate fi găsită cea mai recentă carte semnată de Avram Fițiu, cu titlul „Salvarea Fermei Țărănești” – proiectul său de ţară pentru România.

„România cheltuie 20 de miliarde de euro, ca să importe mâncare din țările vest-europene”

– Cum vede un „țăran universitar”, născut într-un sat din Sălaj, bolile și leacurile agriculturii românești? De ce a ajuns România să importe peste 70 % din mâncarea procesată?

– România cheltuie 20 de miliarde de euro, în 7 ani, prin Politica Agricolă Comună, ca să importe mare parte din mâncare din țările vest-europene. Această situație hilară are două motive structurale. Primul motiv este legat de paradigma greșită a securității alimentare, care presupune achiziția de alimente de pe întreg globul, cu prețul cel mai mic (prin ignorarea costurilor de mediu și de sănătate), chiar dacă acestea provin de la distanțe de mii de kilometri. Soluția la această boală economică se numește suveranitate alimentară, îmbrățișată deja de Franța și Germania ca soluţie de autonomie alimentară, şi presupune alimentarea populației cu produse rezultate majoritar din economia locală. Al doilea motiv este legat de comportamentul agro-economic specific țărilor sărace, ce presupune export de materie brută şi import de alimente procesate. Soluția la această boală este să părăsim modelul „Grânarul Europei”, care ne ține în sărăcie, și să îmbrățișăm modelul „Hambarul Europei” – ceea ce presupune ca țăranul român să vândă pâine, nu bobul de grâu. O țară care vinde porcul „pe picior”, vițelul „pe picior”, mielul „pe picior”, lemnul „pe picior” și resursele minerale brute este condamnată să rămână o țară săracă, pe modelul Africii. Ieşirea din sărăcie se va putea realiza prin legalizarea unui milion de gospodării

84

țărănești ca Centre de Prelucrare pentru produse agroalimentare. Propun noțiunea de Gospodărie Familială Țărănească, ce are o valență istorică pentru circa un milion de gospodării, respectiv noțiunea de „Fermă Familială”, pentru unitățile agricole și agroalimentare organizate doar pe funcție economică.

„Ca să ai drepturi ca țăran ar fi trebuit să existe o „Lege a Statutului Țăranului”, ca în toate țările vest-europene”

– Câte gospodării sau ferme are România?

– În 1989, România avea circa 4,3 milioane de gospodării țărănești, dar în 31 de ani, fără o politică structurală a statului, s-a ajuns să mai avem în jur de 800.000 de gospodării și ferme agricole. Dacă nu se va interveni prin măsuri structurale, ca în țările vest-europene, până în 2027 vom mai pierde câteva sute de mii de gospodării.

– Ce drepturi are astăzi un țăran român și cum poate fi ajutat să reziste?

– Ca să ai drepturi ca țăran ar fi trebuit să existe o „Lege a Statutului Țăranului”, ca în toate țările vest-europene, or, la noi nu există așa ceva. Când nu știi cum te cheamă, și ți se zice ba că ești țăran, și de regulă în sens peiorativ (Măi, țărane), ba că ești fermier, ba agricultor, ba exploatant agricol, atunci evident că nu ai drepturi. Nu ai drept la pensie și servicii de sănătate, deși sunt peste un milion de tineri țărani ce nu cotizează în sistemul de pensii și CAS. Nu ai drept la un statut social în societate, dacă nu știi cum te cheamă prin lege. Ești doar o biată frunză în bătaia vântului! Definirea funcțiilor socio-culturale, socio-economice, socio-politice și ecologice ale țăranului în societatea rurală, ca funcții de supraviețuire, conservare și dezvoltare a spațiului rural, se face prin definirea statutului economic, statutului fiscal, statutului cultural și statutului ecologic.

„România a ajuns, în ultimii 31 de ani, o țintă predilectă a fenomenului land-grabbing (înșfăcare de pământ)”

– Un poverb românesc spune „să-ți faci vara sanie și iarna plug”. Pentru plug e nevoie să ai ce ara. Or, România a devenit „campioană” europeană la vânzarea pământului. La pol opus se află Franța, cea mai puternică țară agricolă europeană…

– În ultimii 31 de ani, România a ajuns o țintă predilectă a fenomenului land-grabbing (înșfăcare de pământ), printr-o legislație excesiv de liberală, care privește pământul „ca marfă” și permite vânzarea discreționară a acestuia, fără a ține cont de interesele legitime ale comunităților interesate,

85

sau de obiectivele strategice ale statului. Țările europene au o adevărată politică de protejare a terenurilor agricole și silvice, pentru tinerii agricultori. Statul vest-european își exercită dreptul de preemțiune la cumpărare de teren agricol, în funcție de obiectivele strategice ale politicii publice naționale. Fiecare țară membră a Uniunii Europene a creat agenții naționale și/sau regionale, care intervin și controlează politica publică funciară, prin două mecanisme de menținere a fermei familiale țărănești ca nucleu de bază al agriculturii europene. În timp ce Franța a creat o multitudine de mecanisme de protecție a patrimoniului funciar, fiind campioana Uniunii Europene la protejarea gliei franțuzești, România se află la polul opus și are foarte multe hibe, permițând acțiuni speculative la scară industrială. În Franța, sunt obligatorii condițiile referitoare la nivelul minim de pregătire agricolă. În România, nu s-au impus restricții față de nivelul de pregătire al cumpărătorului. În Franța, sunt obligatorii condițiile referitoare la locuirea în țară a cumpărătorului, pe o durată minimă înaintea cumpărării. România nu a impus condiții legate de locuirea minimală în țară anterior actului de cumpărare. În Franța, un rezident originar dintr-o altă țară U.E., ce nu poate dovedi că a locuit între 3 și 10 ani în Franța, nu poate cumpăra teren agricol. România nu menționează acest lucru. În Franța, ca și în alte țări europene, sunt aplicate condiții limitative legate de vânzarea terenului în intravilan. Străinii pot cumpăra o casă și câteva mii de metri pătrați. În România, terenurile agricole din intravilan nu sunt vizate de lege. Se poate vinde și vatra satului!

„Agricultura ecologică trebuie să reprezinte 50% din toată agricultura, până în 2030, pentru zonele montane și colinare”

– Când vorbim despre sărăcie, ne gândim, mai ales, la bătrâni, la bolnavi, la șomeri. Intră și țăranul român de azi pe această listă?

– Un studiu al Academiei Române a arătat că pur și simplu zonele de sărăcie ale mediului rural se suprapun la perfecțiune cu harta fermelor industriale, cu zonele cele mai poluate din țară, cu satele cu cea mai mare criminalitate în mediul rural și cu harta votului popular de culoare roșie, pesedistă.

– Ultima „modă” legată de lucrul pământului este agricultura ecologică. Poate România să năzuiască la ea?

– Putem fără probleme, dacă avem inteligența de a valorifica la nivel european un potențial uriaș de produse de nișă (locale, ecologice, tradiționale, montane) și prin promovarea unei agriculturi durabile (tradițională, integrată și ecologică). Trebuie să facem promovarea și susținerea publică a agriculturii prietenoase cu mediul, respectiv să extindem agricultura ecologică în zonele montane şi colinare. Această agricultură

86

trebuie să reprezinte 50% din toată agricultura, până în 2030, pentru zonele montane și colinare, și de 10 % în zonele de câmpie. De asemenea, putem fi campioni dacă introducem un instrument de măsurare a nivelului rezidual de substanțe toxice în alimente; dacă introducem un instrument de măsurare a calității nutriționale a alimentelor; dacă introducem hrana ecologică în instituțiile publice (școli, spitale etc), într-o proporție de 30% până în 2027. Ne trebuie un program politic aliniat, ca obligație printr-o directivă europeană. În acest scop, avem obligația de a declara gospodăria familiei țărănești montane ca element de excepție culturală (depozitar de patrimoniu cultural ancestral), în negocierile europene. UE așteaptă ca țara noastră să valorifice resursele genetice locale, prin declarare de rase și populații locale, ca elemente de patrimoniu cultural.

– Există în România rase locale de animale unice în UE?

– În Catalogul Oficial European și în Registrul de Rasă de la Bruxelles, guvernul român trebuie să introducă rapid bivolul, porcii Mangalița și Bazna; vaca Brună de Maramureș, oile Carpatină și Țigaie; Calul Huțul și Semigreu etc. Nu putem uita albina carpatină, cânepa românească, cerealele locale, pomii, legumele și viile. Suntem obligați să urmărim strategia europeană de la furcă la furculiță (circa 1000 de miliarde de euro la nivel european, între anii 2020-2030), prin care trebuie să dispară intermediarul dintre țăran și consumator. Guvernul României este obligat să acționeze prin strategia europeană de protecție a biodiversității. Numai așa își va merita postul de conducere a modernizării țării.

* * *

Ce mâncau locuitorii Transilvaniei în urmă cu 4.000 de ani. Concluziile unei ample cercetări internaţionale 17 februarie 2021, 04:04 de Dorin Ţimonea

În situl arheologic de la Teleac au fost descoperite urme de cereale depozitate în vase. Foto: Beatrice Ciută Informaţiile au fost culese în cadrul unei cercetări internaţionale care a inclus şi aşezarea preistorică de la Teleac, aflată la câţiva kilometri de

87

Alba Iulia, iar rezultatele cercetării au fost publicate într-un jurnal al prestigioasei reviste „Nature”.

Este primul studiu care a urmărit să identifice prin mijloace de datare exacte (Carbon 14) traseul si evoluţia speciei de mei, inclusă în regimul alimentar al populaţiilor preistorice. Scopul cercetării a fost datarea şi trasarea evoluţiei meiului (Panicum miliaceum) în Asia, Orientul Apropiat şi Europa. Echipa de cercetare a fost formată din specialişti în arheobotanică. Din echipă a făcut parte Beatrice Ciută, cercetator ştiinţific, în cadrul Departamentului de Istorie, Arheologie si Muzeologie al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, singurul specialist pe arheobotanică din România, o specializare interdisciplinară (de nişă) a arheologiei, care urmăreşte/vizează reconstituirea dietei vegetale din perioade străvechi ale istoriei. Pentru a obţine informaţiile ştiinţifice, cercetătorii au prelevat un număr foarte de mare probe de mei din situri arheologice situate în zona Asiei, a Orientului Apropiat şi a Europei. Probele au fost luate din aşezări preistorice şi datate cu Carbon 14, pentru a stabili o dată cronologică a acestora, astfel încât localizarea şi încadrarea lor cronologică să ofere răspunsul vizat. Dovezi privind cultivarea meiului au fost descoperite de cercetătorul dr. Beatrice Ciută, în fortificaţia preistorică de la Teleac (comuna Ciugud). Aşezarea preistorică este văzută de arheologi pe aceeaşi scară a importanţei cu Cetatea de la Micene, centru al civilizaţiei greceşti ridicat cu două milenii înainte de Hristos. Pe parcursul cercetărilor arheologice, din anul 2017, într-o locuinţă incendiată din perioada bronzului târziu, au fost identificate o serie de vase ceramice pline cu cereale carbonizate. Meiul, element de bază al regimului alimentar ”Incendierea locuinţei a fost cea care a oferit şansa prezervării in situ a cerealelor depozitate in vase. În urma cercetărilor arheobotanice realizate pe cerealele recuperate din locuinţa incendiată, a fost relevat faptul ca meiul ocupa un loc important în cadrul dietei comunităţilor preistorice din aşezarea de la Teleac. Datele cercetării arată că populaţiile care au habitat în aşezarea preistorică de la Teleac consumau meiul sub forma unui terci“, apreciază echipa de cercetare.

Foto: Beatrice Ciuta Populaţiile din trecut au apreciat meiul datorită calităţilor sale adaptive. Este o plantă

88

fără pretenţii care creşte pe orice tip de sol, având şi o rată de creştere rapidă (60-90 zile), ceea ce înseamnă ca poate fi cultivată de două ori pe an. Rezultatele inedite şi extrem de importante descoperite şi pe teritoriul României au făcut ca acestea să fie incluse în studiul revoluţionar publicat de Nature. Studiul de la Teleac a putut fi realizat şi datorită faptului că, în perioada 2016-2018, au fost efectuate cercetări interdisciplinare finanţate în cadrul unui proiect internaţional (LOEWE project, Germania) coordonat de dr. Horia Ciugudean de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Rezultatele cercetării internaţionale au fost publicate într-un jurnal al prestigioasei reviste Nature: New AMS 14C dates track the arrival and spread of broomcorn millet cultivation and agricultural change in prehistoric Europe. Jurnalul Scientific Reports al revistei Nature este o publicaţie faimoasă în rândul cercetătorilor avizaţi/consacraţi din diverse domenii ale ştiinţei. Pentru contribuţia avută în cadrul cercetării şi publicării studiului, Beatrice Ciută a câştigat şi un premiu PRECISI 2020 (în valoare de 6.000 lei), finanţat de Ministerului Educaţiei si Cercetării prin UEFISCDI.

* * *

Fotovoltaice: În premieră, o firmă românească finanţează instalarea panourilor. În cât timp se amortizează investiţia 17 februarie 2021, 09:21 de Afrodita Cicovschi

O firmă românească autorizată de stat pentru instalarea panourilor fotovoltaice a anunţat miercuri lansarea unei linii de creditare pentru finanţare, atât pentru persoane fizice, cât şi juridice, care vor să-şi producă singure energie din resurse regenerabile.

Oficial: Noile norme pentru amânarea ratelor la credite România are o capacitate de energie solară fotovoltaică de 71,4 W/locuitor şi se situează pe locul 21 din 28 în Europa, conform unui studiu EuObserv'ER, desfăşurat în 2019. La polul opus, Germania a avut cea mai capacitate instalată din Uniunea Europeană, anume 590W/locuitor. Pe locul doi şi trei, la distanţă considerabilă, se află Olanda

89

şi Belgia, cu aproximativ 400W/locuitor. În acelaşi timp, Raportul Comisiei Europene pe 2019 privind situaţia energiei fotovoltaice în Europa, nici măcar nu menţionează România printre ţările analizate. Cu toate acestea, suntem într-o competiţie cu ţările europene pe piaţa comună.

În acest sens, România trebuie să beneficieze de programe de încurajare a investiţiei în energie regenerabilă. Mai ales că programele naţionale se confruntă cu neclarităţi în modul de finanţare şi întârzieri. În acest context, E-acumulatori.ro este primul jucător pe piaţa de energie verde din România, care vine în întâmpinarea persoanelor fizice şi companiilor oferind opţiunea de plată în rate fixe lunare pentru instalarea de sisteme de energie regenerabilă. Indiferent de sistemul de energie verde ales, clienţii au posibilitatea de finanţare cu 6 până la 60 de rate pentru o valoare de până 1 milion de lei.

Avantajul unui astfel de credit este achitarea ratelor prin producerea independentă de energie electrică cu ajutorul sistemelor fotovoltaice. „După un an cu multe provocări, ne dorim să ne ajutăm clienţii să treacă la surse de energie regenerabilă, astfel încât să devină independenţi energetic şi să plătească mai puţin la factura de curent. Având în vedere dificultăţile şi întârzierile întâmpinate cu programele de finanţare desfăşurate la nivel naţional, ne-am propus să ne implicăm activ în dezvoltarea domeniului. Tocmai din acest motiv, am gândit aceste soluţii de plată în rate a sistemelor de panouri fotovoltaice. Cu astfel de iniţiative ne dorim să încurajăm trecerea la energia verde, astfel încât să fie accesibil financiar atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii”, spune Dan Tudose, directorul companiei.

Persoanele fizice sau companiile din toată ţara care doresc să-şi instaleze sisteme de energie regenerabilă pot opta pentru un credit pe o perioadă de până la 120 de luni. În plus, companiile au şi opţiunea unei finanţări în sistem leasing, cu 6 până la 60 de rate egale, cu un avans de 5%. Consumatorii industriali au, astfel, posibilitatea să achiziţioneze 30-100 de panouri fotovoltaice sau chiar sisteme de 2 megawaţi ale căror costuri se ridică până la 1 milion de lei. De exemplu, pentru achiziţionarea unui sistem fotovoltaic în valoare de 120.000 lei, ce conţine un sistem de 40kWp şi produce anual aproximativ 46 MWh, finanţarea poate fi pe o durată de 5 ani, în 60 de rate, iar rata fixă este de 2729 lei.

Practic, finanţarea se acoperă în proporţie de 80 % din economia la factura de energie electrică. Sistemele de panouri fotovoltaice instalate pot fi de 3, 5, 10, 20 sau 100 kWp. Astfel, persoanele fizice care îşi instalează pe case din zone rezidenţiale sau cele izolate (fără conectare la energia electrică naţională), pot alege plata în rate pentru o investiţie începând de la 5000 de

90

lei, pentru un sistem de 1000 W, ce asigură energia necesară pentru o cabană sau locuinţă. Instalator autorizat în cadrul programelor AFM fotovoltaice, Casa Verde, compania oferă diverse soluţii prin multiple sisteme de producerea energiei electrice necesară pentru consumul casnic, dar şi pentru companii care doresc să fie independenţi energetic şi să devină prosumatori. Astfel, nu doar că vor avea costuri mai mici la factura de curent, dar şi pot livra surplusul produs în reţeaua electrică naţională, câştigând bani pentru a-şi acoperi investiţia.

Clienţii interesaţi de o astfel de finanţare sunt consiliaţi de specialiştii

E-acumulatori.ro în energie regenerabilă primind simulări personalizate ale opţiunilor de achiziţie. În funcţie de necesităţile de consum de energie şi de specificul locaţiei personale sau de business, se realizează un proiect de fezabilitate, iar clienţi au la dispoziţie mai multe alternative. Astfel, ei pot alege varianta care se potriveşte cel mai bine nevoilor lor. E-acumulatori.ro este un business de familie, început în 2002 şi dezvoltat puternic din 2009, din portofoliul căreia fac parte 30.000 de produse dedicate independenţei energetice, atât pentru consumatori individuali, cât şi pentru cei industriali. Compania comercializează echipamente de la branduri renumite ca: Panasonic, Enersys, LG, Renusol, Legrand, Eaton etc.

* * *

Vinul de azi: Primitivo di Manduria Gran Maestro 2018 - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Crama Maestro Italiano produce unele dintre cele mai apreciate vinuri încă din 1908. Podgoriile de viță de vie sunt situate în regiunea Puglia din Italia, o zonă cu o lungă tradiție viticolă, vinurile produse aici reflectând caracteristicile zonei. Vinul de astăzi, Primitivo di Manduria, este un vin roșu intens, cu un buchet bogat și complex, care cucerește încă de la primele note de coacăze și gem de prune, urmate apoi de tentele de cacao, vanilie și tabac. Pe palat,

91

vinul dezvăluie taninuri delicați și dulci, cu arome de fructe de pădure roșii, condimente și cafea. Se recomandă servirea acestui vin la 16-18 grade Celsius, alături de brânzeturi, friptură, vânat și preparate din carne roșie.

* * *

A fost autorizată ca aliment nou pudra din semințe de rapiță parțial degresate By RO.aliment, February 15, 2021

A fost adoptat REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/120 AL COMISIEI din 2 februarie 2021, de autorizare a introducerii pe piață a pudrei din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei

La 31 decembrie 2018, societatea Avena Nordic Grain Oy a prezentat Comisiei, în sensul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, o cerere de introducere pe piața Uniunii, ca aliment nou, a pudrei din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. din cultivare cu un conținut redus de acid erucic și de glucozinolați (00).

Solicitantul a cerut ca pudra din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. să fie utilizată în batoanele de cereale, în müsli și amestecuri similare de cereale pentru micul dejun, în produsele din cereale extrudate pentru micul dejun, în gustări, altele decât chipsurile și gustările similare, în pâine neagră fără gluten, în pâine și chifle cu ingrediente speciale adăugate, în pâine și chifle multicereale, în înlocuitorii de carne și în chiftele cu carne.

Solicitantul a propus, de asemenea, ca etichetarea produselor alimentare care conțin pudră din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. să permită persoanelor alergice la muștar să evite consumarea respectivelor produse, deoarece fracțiunea proteică a pudrei din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. este similară cu cea a proteinelor din semințe de rapiță autorizate ca aliment nou prin Decizia de punere în aplicare 2014/424/UE a Comisiei , despre care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că un risc de sensibilizare nu poate fi exclus și că sunt susceptibile să declanșeze reacții alergice la persoanele alergice la muștar.

92

De asemenea, la 31 decembrie 2018, solicitantul a înaintat Comisiei o cerere privind protejarea datelor care fac obiectul unui drept de proprietate pentru un studiu clinic intervențional pe subiecți umani, de 4 săptămâni, cu grupuri paralele, controlat, randomizat și dublu-orb, cu scopul de a evalua siguranța și tolerabilitatea alimentului nou în rândul consumatorilor sănătoși.

La 30 iunie 2020, autoritatea a adoptat un „Aviz științific privind siguranța pudrei din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283” în conformitate cu cerințele articolului 11 din Regulamentul (UE) 2015/2283. În avizul său științific, autoritatea a concluzionat că pudra din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. este sigură dacă se respectă condițiile de utilizare propuse.

Cu toate acestea, autoritatea a concluzionat, de asemenea, că pudra din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. poate declanșa reacții alergice la persoanele alergice la muștar. Prin urmare, avizul științific respectiv oferă suficiente motive pentru a stabili că pudra din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. respectă cerințele de autorizare prevăzute la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, atunci când este utilizată în batoanele de cereale, în müsli și amestecuri similare de cereale pentru micul dejun, în produsele din cereale extrudate pentru micul dejun, în gustări, altele decât chipsurile și gustările similare, în pâine neagră fără gluten, în pâine și chifle cu ingrediente speciale adăugate, în pâine și chifle multicereale, în înlocuitorii de carne și în chiftele cu carne și cu condiția ca etichetarea produselor alimentare care conțin pudră din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. să permită persoanelor alergice la muștar să evite consumarea respectivelor produse.

Autoritatea a mai considerat că ar fi putut ajunge la concluziile sale privind siguranța pudrei din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. în condițiile de utilizare propuse, fără datele despre care solicitantul pretinde că fac obiectul unor drepturi de proprietate (un studiu clinic intervențional pe subiecți umani, de 4 săptămâni, cu grupuri paralele,

93

controlat, randomizat și dublu-orb, cu scopul de a evalua siguranța și tolerabilitatea alimentului nou în rândul consumatorilor sănătoși).

Prin urmare, Comisia consideră că cerințele prevăzute la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283 nu au fost îndeplinite și că protejarea solicitată a datelor care fac obiectul unui drept de proprietate incluse în cerere nu poate fi acordată.

Prin urmare, este oportun ca autorizarea pudrei din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L. ca aliment nou și includerea acesteia în lista Uniunii care cuprinde alimentele noi autorizate să conțină numai informațiile menționate la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

Pudra este produsă din semințe parțial degresate de plante nemodificate genetic de Brassica rapa L. și Brassica napus L. din cultivare cu un conținut redus de acid erucic și de glucozinolați (00), printr-o serie de etape de prelucrare cu scopul de a reduce nivelul de glucozinolați și de fitați. Orice produs alimentar care conține «pudră din semințe de rapiță parțial degresate din Brassica rapa L. și Brassica napus L.» trebuie să conțină mențiunea că acest ingredient poate provoca reacții alergice la consumatorii care sunt alergici la muștar și la produsele pe bază de muștar. Această mențiune trebuie să apară în imediata apropiere a listei ingredientelor.

Niveluri maxime admise variază între 7g și 20 g pe kg, în funcție de categoria specifică de alimente în care pudra este inclusă (pentru mai multe informații accesați AICI ).

* * *

”Busuiocul la ghiveci”, vedeta pieței europene a ierburilor aromatice proaspete lantulalimentar 2021-02-17 1

Piața plantelor aromatice la ghiveci este în expansiune în Uniunea Europeană: în Germania, unde este înregistrată cea mai mare cerere națională de pe continent, importurile au crescut cu 45% în ultimii cinci ani, notează siteul freshplaza.com.

94

Busuiocul la ghiveci este cel mai bine vândut, în procent de 60-75% din totalul ierburilor aromatice proaspete. Din toate soiurile de busuioc verde, cel mai căutat este busuiocul genovez, cultivat de o companie, cum altfel, din Italia, care produce în același timp și semințele necesare.

Franca Castagnoli/SAIS/freshplaza.com

Ideea cultivării busuiocului în ghiveci în scop comercial a apărut în contextul unor cercetări pentru obținerea de semințe rezistente la atacurile unei ciuperci, Fusarium oxysporum. Ca material de studiu au fost folosite semințe de busuioc, iar rezultatele obținute în laborator i-au încurajat pe producători să le aplice în fermă. Cu timpul, au creat soiuri și hibrizi de busuioc rezistente la boli, dar și cu arome puternice, cerute de consumatori.

* * *

H&P: România nu poate recâștiga competitivitatea economică fără o strategie aliniată cu Green Deal Lidia Neagu 17 February 2021

Fără o creștere semnificativă a ritmului de absorbție a fondurilor europene, de minimum trei ori față de ritmul actual, și fără luarea în considerare a finanțării pentru integrarea tehnologiilor verzi, inclusiv pe bază de hidrogen, economia României nu va beneficia de șansa unei redresări sustenabile, precum și de energie la prețuri competitive în următoarele decenii, avertizează compania de consultanţă Horváth & Partners. 

Kurt Weber

95

Horváth & Partners este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005.

Reprezentanții companiei consideră că actorii privați trebuie implicați în  elaborarea strategiilor de utilizare a fondurilor europene, inclusiv de valorificare a potențialului energiilor verzi. Obiectivul ar trebui să fie mărirea capacității de absorbție pentru ca România să poată utiliza, în proporție de 100%, fondurile europene care i-au fost alocate, prin bugetul multianual de 80 miliarde de euro, din care 33,4 miliarde sunt destinate Planului Național de Redresare și Recuperare.

Rolul central al energiei verzi a fost subliniat din nou în 2020, prin acordul Green Deal, axat pe dezvoltarea unei economii competitive și sustenabile, în noul context economic afectat de pandemie. Principalele ținte ale acestuia, până în 2030, vizează creșterea eficienței energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu cel puțin 55%.

În ultimii ani, România a înregistrat unul dintre cele mai mari prețuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană pe piața en-gros, având în 2018 cel mai ridicat al patrulea preț, după Cipru, Grecia și Spania, conform statisticilor Eurostat. Aceeași tendință s-a păstrat și în 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, după o creștere de 16% în 2018, în condițiile unei cereri constante. Reprezentații Horváth & Partners consideră că, dacă lipsa de competitivitate a prețurilor energiei electrice se păstrează pe termen lung, aceasta riscă să afecteze competitivitatea tuturor industriilor.

„Cred că România trebuie să declare prioritate zero absorbției integrale a fondurilor europene avute la dispoziție, precum și utilizarea acestora în domeniile care creează competitivitate pe termen lung. Între priorități se află digitalizarea și energia regenerabilă, inclusiv tehnologiile emergente adiacente, în principal hidrogenul, care ar trebui să determine prețuri competitive ale energiei electrice în circa un deceniu și să poată asigura atât securitatea energetică, cât și un impuls major pentru economia locală. Tocmai de aceea, este vital ca, în cel mai scurt timp, țara noastră să pună la punct o Strategie Națională eficace de utilizare a fondurilor europene și pașii prin care se va asigura absorbția integrală a acestora. Nu este doar sarcina autorităților să întocmească un astfel de program, ci trebuie angrenate și companiile, inclusiv cele private, întregul mediu de afaceri care este direct interesat de clarificarea și găsirea celor mai adecvate răspunsuri la provocările actuale”, a explicat Kurt Weber, Director General al Horváth & Partners România.

96

Potrivit acestuia, este nevoie de o implicare a companiilor din toate sectoarele de activitate, cu precădere din domenii ca infrastructura energetică. Aceste sectoare au avut de suferit în trecut din cauza lipsei cronice de investiții, mai ales în zona de generare.

„O industrie energetică depășită tehnologic per ansamblul ei, lovește puternic competitivitatea tuturor industriilor care au o pondere semnificativă a energiei electrice în costul de fabricare a produselor. Fără energie curată, care să acopere necesitățile și care să fie oferită la prețuri competitive, lanțul de valoare al oricărei economii nu poate determina un avantaj competitiv sustenabil”, a mai punctat Kurt Weber.

Hidrogenul verde, o șansă pe care România nu ar trebui să o rateze

Chiar dacă tehnologiile pe bază de hidrogen verde nu sunt încă la maturitate, iar în prezent hidrogenul produs din combustibili fosili are un cost de 2-3 ori mai mic, ele reprezintă viitorul în energie. Strategia la nivel mondial, pe care o urmează atât Uniunea Europeană cât și țări ca SUA, Japonia, Coreea de Sud sau China, este ca, în circa zece ani, hidrogenul verde să poată fi produs pe scară largă și la prețuri competitive.

“România trebuie să se implice în tehnologiile care produc și utilizează hidrogen obținut fără emisii sau prin captarea acestora, pentru a putea avea o poziție în cursa tehnologiilor viitorului, pe bază de energie curată. Suntem în postura în care am putea avea avantajul competitiv de a fi una dintre puținele țări cu rezerve semnificative de gaz natural. Acesta, în combinație cu tehnologii de captare a carbonului, ar putea fi una dintre cele mai competitive tehnologii de producere a hidrogenului albastru, adică hidrogen fără emisii de gaz de seră”, a adăugat reprezentantul Horváth & Partners.

Companiile românești au limitări în a face transferul tehnologic în multe domenii, iar una dintre temele mari ale Green Deal este producția de hidrogen fără emisii și beneficiile pe care le-ar aduce. Noua Strategie a Hidrogenului în UE a fost lansată în iulie 2020 și își propune ca până în 2030 să majoreze capacitatea de producție a hidrogenului verde de la 6GW, cât este în prezent, la 80GW.

În afară de contribuția masivă la decarbonizarea proceselor industriale și a sectoarelor economice poluante, această strategie poate rezolva stocarea de energie care este esențială pentru dezvoltarea resurselor regenerabile. Investițiile totale necesare pentru acest proces sunt de ordinul a 220 – 340 miliarde de euro, până în 2030.

97

Încă de la jumătatea lui 2020, Horváth & Partners a lansat o inițiativă de amplă consultare a mediului de afaceri, inclusiv a celui din România, prin care a discutat cu un număr semnificativ de top manageri din companii din toate domeniile de activitate. Majoritatea consideră că prioritățile momentului sunt digitalizarea și decarbonatarea, alături de realinierea strategiilor și adaptarea la noi modele de business, care să răspundă provocărilor actuale.

„(…) Trebuie să ținem cont că majoritatea membrilor UE au deja strategii avansate și își propun să aloce miliarde de euro în susținerea acestora. Astfel, Germania a anunțat alocarea de fonduri în valoare de 9 miliarde de euro, iar Franța, de 2 miliarde de euro, pentru dezvoltarea tehnologiilor de producție a hidrogenului Danemarca și Olanda joacă în altă ligă, cu proiecte care se derulează deja la scară industrială. Este în mod cert momentul ca România să depună eforturi substanțiale pentru a ajunge în elita tehnologică a UE, prin adoptarea unei Strategii și a unui Plan al Hidrogenului verde, care să permită companiilor locale să concureze cu șanse egale în această cursă tehnologică, în a cărei coadă nu ne permitem să rămânem”, a conchis Weber.

* * *

Grow Balance Super Azot 32 – Super-fertilizant bogat în azot de la RWA Raiffeisen Agro România agrointeligenta.ro - 17 februarie 2021

https://youtu.be/zihNhVwcljs

Azotul este unul dintre cei trei macronutrienți esențiali pentru agricultură. Folosit în cantitățile recomandate de producători, acest element contribuie activ la menținerea metabolismului plantelor. Astfel, culturile au parte de toată hrana necesară pentru a ajunge la un nivel de producție ridicat. Tocmai de aceea, programul de fertilizări trebuie bine pus la punct de fermieri, iar alegerea îngrășămintelor este vitală.

RWA Raiffeisen Agro România are în portofoliu un produs cu o concentrație mare de azot: Grow Balance Super Azot 32. Azot amoniacal 8%, azot nitric 8% și azot ureic 16,3% sunt principalele componente ale acestui produs, care se folosește în următoarele fenofaze: • la

98

înfrățire; • înainte de înflorire și formarea bobului la cereale; • din faza de 4 frunze până la formarea boabelor la porumb; • pe toată perioada de vegetație la celelalte culturi.

Super Azot 32 se aplică foliar, iar recomandarea specialiștilor de la RWA Raiffeisen Agro România este ca stropirea să se efectueze la temperaturi de până la 25 de grade Celsius și cu minimum 3 ore înainte de ploaie.

Doze recomandate de aplicare

Cereale păioase, porumb, floarea-soarelui, rapiță, legume: 2-4 l / ha în 200-250 l apă / ha Pomi fructiferi: 4-7 l / ha în 1000-1500 l apă / ha Cum se utilizează Super Azot 32?

Se umple recipientul stropitorului cu apă până la două treimi din volum, se pornește agitatorul și se toarnă cantitatea măsurată de îngrășământ. Apoi, se completează cu apă.

Produsul trebuie păstrat la o temperatură cuprinsă între -5 și 30 de grade. Mai multe informații despre Super Azot 32 puteți găsi pe www.raiffeisen-agro.ro.

* * *

* * *

99