Stiri 23 octombrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 23.10.2020

1 EUR4.8744

1 USD 4.1145

Agrometeo: vreme mai calda decat normalul perioadei si ploi locale. Iata starea de vegetatie la culturile de toamna octombrie 23, 2020

Temperaturile ce vor fi inregistrate in urmatoarea perioada vor fi mai ridicate decat normalul acestei perioade iar precipitatiile prognozate vor avea caracter local, importante din punct de vedere agricol. De asemenea, rezerva de umiditate la nivelul solului in majoritatea culturilor de toamna este satisfacatoare, apropiata de optim, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 23-29 octombrie.

Caracteristici meteorologice Perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului in general mai ridicat decat in mod normal, la nivelul intregii tari. Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre 8…21°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…10°C, in aproape toate regiunile.

Temperatura maxima a aerului va oscila intre 12…24°C, in majoritatea zonelor de cultura. Temperatura minima a aerului va fi cuprinsa intre 4…17°C la nivelul intregii tari, valori mai scazute inregistrandu-se in depresiuni, unde izolat vor fi conditii de producere a brumei.

Temperatura medie diurna a solului la adancimile de 5 si 10 cm se va incadra intre 9…21°C, optima parcurgerii ritmurilor de crestere si dezvoltare la rapita, orz si grau de toamna. Se prognozeaza precipitatii sub forma de ploi locale, insotite de intensificari temporare ale vantului, iar izolat cantitatile de apa pot fi mai insemnate din punct de vedere agricol.

1

Caracteristici agrometeorologice Rezerva de umiditate in stratul de sol 0-20 cm, in cultura graului de toamna, se va incadra in limite satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in cea mai mare parte a tarii.

Continutul de apa din sol va prezenta valori scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in Dobrogea, local nordul, nord-estul si estul Munteniei, estul si sudul Olteniei, izolat sud-estul Moldovei.

Starea de vegetatie a culturilor agricole In conditiile agrometeorologice prognozate, procesele de germinare, rasarire si infrunzire la speciile de toamna, se vor desfasura pe ansamblu in bune conditii. Starea de vegetatie a plantelor va fi buna si medie in cea mai mare parte a teritoriului agricol, respectiv medie si slaba in semanaturile tardive si pe suprafetele unde se vor mentine deficite de apa in sol.

Sub aspect fenologic, cerealierele de toamna (orz si grau) vor parcurge germinarea (70-100%), rasarirea (40-100%) si aparitia frunzei a treia (10-60%). Functie de data semanatului, rapita se va afla in fazele de germinare (70-100%), rasarire (30-100%) si infrunzire (6-8 frunze).

In principalele bazine specializate, sfecla de zahar isi va continua maturitatea tehnologica, extinzandu-se suprafetele in curs de recoltare. La pomii fructiferi si vita-de-vie din aproape toate plantatiile, se vor inregistra maturarea lemnului si colorarea/caderea fiziologica a frunzelor.

Totodata, la varietatile tarzii va fi posibila definitivarea lucrarilor de recoltare. Ca urmare, lucrarile agricole in camp vor evolua in general normal, in aproape toata tara.

Recomandari de specialitate

Urgentarea lucrarilor de recoltare, transport si depozitare a produselor agricole de sezon;

Eliberarea terenurilor agricole de resturile vegetale si efectuarea araturilor de toamna;

Finalizarea lucrarilor de pregatire a patului germinativ si a semanatului la graul de toamna;

Aplicarea ingrasamintelor pe baza de azot si fosfor la culturile de toamna infiintate in perioada optima;

Efectuarea lucrarilor de intretinere (tratamente fito-sanitare, taieri de intretinere, araturi, etc.) in plantatiile pomi-viticole.

Sursa: ANM

2

APIA si SUBVENTII

"În 7 zile, am reuşit să autorizăm la plată peste 72% dintre fermieri"J.P. Miscellanea / 23 octombrie

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că în decurs de o săptămână ministerul a reuşit autorizarea la plată a peste 72% dintre fermieri, respectiv a 602.306 fermieri din totalul de 830.898, conform Agerpres.

"Domnule prim-ministru, începând cu data de 16 octombrie am demarat plata acestor avansuri, iar în doar şapte zile am reuşit să autorizăm la plată peste 72% dintre fermieri, 602.306 fermieri din totalul de 830.898 de fermieri. Această procedură se derulează până în 30 noiembrie 2020. Speranţa noastră este că o să finalizăm mult mai repede", a declarat Adrian Oros, joi, întrebat de premier în şedinţa de guvern care este situaţia plăţilor în agricultură.

Ministrul a precizat în context că vineri se încheie termenul de depunere pentru "măsura 21 - Sprijin temporar cu caracter excepţional, acordat fermierilor care au fost afectaţi în mod deosebit de evoluţia COVID".

"Este vorba de o măsură prin care sprijinim sectorul zootehnic, dar şi sectorul vegetal, iar cuantumul sumelor este de 150 de milioane euro bani europeni, schemă aprobată de Comisie. Mâine este ultima zi de depunere, s-au înscris peste 100.000 de fermieri. Vom face controlul administrativ şi în următoarele săptămâni vom demara şi aici plăţile", a mai afirmat Oros.

VESTE URIAȘĂ PENTRU CRESCĂTORII DE BOVINE! Agroinfo 23 octombrie 2020

PARLAMENTUL EUROPEAN A SCHIMBAT DATA DE REFERINȚĂ! Ce nu a reușit ministrul agriculturii, Adrian Oros, să facă la Consiliul AGRIFISH, ținut la Luxembourg în zilele de 19 și 20 octombrie 2020, au reușit europarlamentarii români. Ministrul agriculturii a comunicat aseară, 22 octombrie 2020, că noua data de referință

3

pentru ajutorul acordat bovinelor de carne este anul 2018. Vechea data de referință era 31 ianuarie 2013.

Încă de la preluarea mandatului de ministru, mi-am asumat responsabilitatea de a reprezenta interesele fermierilor și consumatorilor români în cele mai înalte foruri europene. Asta am reușit și săptămâna aceasta în cadrul Consiliului AgriFish, când după 48 de ore de negocieri, am obținut menținerea Ajutorului Național Tranzitoriu și după anul 2022, împreună cu ministrul agriculturii din Bulgaria. Eforturile au fost dublate de europarlamentarii PNL, care au reușit în Parlamentul European și schimbarea anului de referință, noul an fiind 2018. Astfel, acest sprijin va fi acordat conform unor date mult mai actuale! A anunțat ministrul Oros, joi seara, pe pagina sa oficială Facebook.

Parlamentul European înlătură o mare nedreptate făcută crescătorilor de bovine din România. Dacă această decizie rămâne și noul an de referință pentru ajutorul național tranzitoriu acordat pentru bovinele de carne rămâne 2018, cei care nu mai au picior de animal din 2013, vechea dată, nu vor mai putea încasa subvențiile APIA.

Pe înțelesul tuturor, după Consiliul AGRIFISH care s-a desfășurat în perioada 19-20 octombrie 2020, Ministerul Agriculturii a comunicat oficial că solicitarea României, a ministrului agriculturii, Adrian Oros, de a schimba data de referință la bovine de la ianuarie 2013 la iunie 2018 nu a fost acceptată.

România și Bulgaria s-au abținut deoarece au solicitat, cu justificări corespunzătoare, actualizarea anului de referință pentru plata ajutorului național de tranziție (ANT) de la ianuarie 2013 la iunie 2018, pentru a nu mai plăti de la bugetul de stat subvenții pentru multe animale care nu mai există (Președinția germană a anunțat în timpul negocierilor cu RO, CZ, SK și BG că va actualiza la anul 2018, dar promisiunea nu s-a mai materializat în compromisul final), scrie în comunicatul MADR transmis pentru AGROINFO pe data de 21 octombrie 2020.

După această înfrângere la Consiliul AGRIFISH, suferită de România, au preluat, probabil, europarlamentarii români insistențele în Parlamentul European de a schimba această dată de referință aberantă. Astfel, joi seara,  22 octombrie 2020, ministrul agriculturii a anunțat că solicitarea europarlamentarilor români ar fi fost acceptată în Parlamentul European iar noua data de referință este anul 2018.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ține seama de data de referință la plata ajutorului național tranzitoriu pentru bovinele - sector

4

carne. Cuantumul acestei subvenții, la nivelul anului de cerere 2019, a fost de 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animal.

CINE A AVUT VACI ÎN 2018 IA SUBVENȚIA APIA DE 70 DE EURO/ANIMAL! Agroinfo 23 octombrie 2020

VOTAT ÎN PLENUL PARLAMENTULUI EUROPEAN! Vechea dată de referință pentru bovine 31 ianuarie 2018 a fost schimbată! Noua data de referință pentru bovine este 1 iunie 2018! Anunțul a fost făcut joi, 22 octombrie 2020, atât de europarlamentarul Daniel Buda (PPE), cât și de ministrul agriculturii, Adrian Oros. Ce înseamnă acest lucru? Crescătorii de bovine care au avut vaci de carne la 1 iunie 2018 vor încasa ajutorul național tranzitoriu, cuantumul acestei subvenții fiind de 70 de euro/vacă la nivelul anului 2019.

Ajutoarele naționale tranzitorii sunt subvenții acordate de la bugetul de stat. Și pentru aceste subvenții, plătite fermierilor din bugetul României, țara noastră trebuie să aibă acordul Uniunii Europene. Dacă inițial aceste ajutoare erau amenințate cu dispariția, Comisia Europeană susținea puternic eliminarea lor, joi, 22 octombrie 2020, s-a votat în plenul Parlamentului European ca fermierii români să beneficieze în continuare de acești bani.

În aceeași ordine de idei, pentru ajutorul național tranzitoriu bovine de carne, data de referință era 31 ianuarie 2013. Din pricina acestei date istorice, s-a produs o mare nedreptate. Crescătorii adevărați de vaci nu încasau banii pe animalele venite în exploatațiile agricole ulterior acestei date, în schimb, cei care nu mai aveau picior de vacă, dar au avut la data de 31 ianuarie 2013 încasau în continuare subvențiile de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

România a solicitat, în repetate rânduri, Uniunii Europene să fie schimbată data de referință cu una mai actuală. Acum, s-a întâmplat, în sfârșit, acest lucru. S-a votat în Parlamentul European, pe 22 octombrie 2020, ca data de referință să fie 1 iunie 2018. În niciun caz România nu poate stabili o dată de referință ulterioară anului 2018.  E un pas important, dar nici acum această dată de referință nu-i avantajează foarte mult pe crescătorii de bovine, și acum vor fi destui care nu mai au animale, dar au avut la data de 1 iunie 2018. Parlamentul European de la Bruxelles a votat schimbarea datei de referință după ce în Consiliul AGRIFISH de la Luxembourg, ținut doar c două zile înaintea votului din Parlament, solicitarea ministrului agriculturii Adrian Oros de a se schimba data de referință a fost respinsă.

Astăzi (22 octombrie 2020 n.r.), în plenul Parlamentului European, a fost votat și adoptat un amendament extrem de important, pe care l-am propus în

5

calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, alături de alți colegi europarlamentari, în cadrul raportului privind "Politica agricolă comună - sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre și finanțate de FEGA și de FEADR".

În concret, este vorba despre amendamentul 132a, care se referă la ajutoarele naționale tranzitorii.

Amendamentul adoptat prevede că "statele membre pot continua să acorde ajutoare naționale tranzitorii fermierilor din oricare dintre sectoarele autorizate de Comisie în conformitate cu articolul 132 alineatul (7) sau cu articolul 133a alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 în 2013. Cuantumul total al ajutoarelor naționale tranzitorii care pot fi acordate fermierilor se limitează la 50% din fiecare pachet financiar sectorial autorizat de Comisie în conformitate cu articolul 132 alineatul (7) sau cu articolul 133a alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 în 2013. Statele membre pot decide, pe baza unor criterii obiective și în limita prevăzută la alineatul (2), cuantumurile ajutoarelor naționale tranzitorii care urmează să fie acordate.

Statele membre pot decide să adapteze perioada de referință pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii decuplate. Perioada de referință adaptată nu poate fi ulterioară datei de 1 iunie 2018," a anunțat eurodeputatul Daniel Buda pe pagina sa oficială Facebook.

ANUNȚUL MINISTRULUI AGRICULTURII ÎL AVEȚI AICI!

Ajutoarele naționale tranzitorii au fost introduse în 2004 cu scopul de a sprijini noile state membre ale UE și de a servi ca sprijin suplimentar pentru venit pentru sectoarele și fermierii cei mai vulnerabili care au cu adevărat nevoie să-și completeze veniturile. Ajutoarele naționale tranzitorii sunt neutre din punct de vedere bugetar pentru UE și au un efect social semnificativ în sprijinirea ocupării forței de muncă în zonele rurale. Ajutoarele naționale tranzitorii se vor aplica în continuare în perioada de tranziție a PAC, însă micii fermieri au nevoie de previzibilitate în următorii 7 ani. Întrucât CFM nu poate garanta convergența externă completă a plăților directe până în 2027, este esențial să se mențină ajutoarele naționale tranzitorii la nivelurile actuale, a detaliat vicepreședintele Comisiei AGRI, Parlamentul European.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ține seama de data de referință la plata ajutorului național tranzitoriu pentru bovine - sector carne. Cuantumul acestei subvenții, comunicat de APIA, la nivelul anului de

6

cerere 2019, a fost de 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animal. Pentru anul 2020 nu a fost stabilită încă valoarea acestei subvenții.

ULTIMA ZI PENTRU SUBVENȚIA DE 7.000 EURO/FERMĂ! CÂND FACE APIA PLĂȚILE! Agroinfo23 octombrie 2020 AJUTOARE MĂSURA 21. Astăzi, 23 octombrie 2020, este ultima zi în care crescătorii de animale și cultivatorii de legume, fructe, cartofi mai pot să solicite la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ajutorul Covid-19 de maxim 7.000 de euro/fermă. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat joi, în ședința de Guvern, când se va face plata acestui ajutor.

Prim-ministrul Ludovic Orban i-a cerut ministrului agriculturii, Adrian Oros, să urgenteze plata ajutorului de maxim 7.000 de euro/fermă pentru micii crescători de animale și pentru cultivatorii de legume, fructe și cartofi.

Inserăm discuția despre plata acestui ajutor dintre premierul României și ministrul agriculturii, din deschiderea ședinței de Guvern care a avut loc joi seara, 22 octombrie 2020:

Adrian Oros: Mâine (astăzi, 23 octombrie 2020 n.r.), se încheie termenul de depunere pentru măsura 21 - Sprijin temporar cu caracter excepțional, acordat fermierilor care au fost afectați în mod deosebit de evoluția COVID. Este vorba de o măsură prin care sprijinim sectorul zootehnic, dar și sectorul vegetal, iar cuantumul este de 150 de milioane euro, bani europeni, schemă notificată și aprobată de Comisie. Mâine (astăzi, 23 octombrie 2020 n.r.) este ultima zi de depunere, s-au înscris peste 100.000 de fermieri. Vom face controlul administrativ și, în următoarele săptămâni, vom demara și aici plățile.

Ludovic Orban: Și aici derulați procedura cu celeritate.

Adrian Oros: Da.

Așadar, astăzi se încheie sesiunea de depunere a cererilor, urmează un control administrativ, după care APIA va demara plata acestui ajutor. Premierul României i-a cerut ministrului agriculturii ca această plată să fie făcută cu celeritate, adică rapid, de urgență.

Vă reamintim cuantumul acestui ajutor pentru fiecare sector:

Sprijinul pentru sectorul ovine sau caprine/exploatație:

7

între 50 -100 capete  -  500 Euroîntre 101-200 capete -  800 Euroîntre 201-300 capete - 1300 Euroîntre 301-400 capete - 1700 Euroîntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete     - 2500 Euro

Sector bovine:

între 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euroîntre 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euroîntre 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euroîntre 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euroîntre 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euroîntre 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euroîntre 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro

Sprijinul pentru sectorul legume, fructe şi cartofi/exploatație:

a) legume cultivate în câmp, fructe și cartofi

între 0,3 Ha  -  1 Ha  -   700 Euroîntre 1,01 Ha - 3 Ha  -  1200 Euroîntre 3,01 Ha - 5 Ha  -  3000 Euroîntre 5,01 Ha - 10 Ha -  4000  Europeste 10 Ha - 5000 Euro

b) legume, fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii)

între 0,1 Ha  - 0,29 Ha  -   700 Euroîntre 0,3 Ha – 0,5 Ha   -    1200 Euroîntre 0,51 Ha – 1 Ha    -    3000 Euroîntre 1,01 Ha  - 2 Ha    -    4000 Europeste  2 Ha  -  5000 Euro

ANUNȚUL MINISTRULUI OROS DESPRE PLATA SUBVENȚII-LOR APIA! Agroinfo 23 octombrie 2020

ȘEDINȚĂ DE GUVERN. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat joi seara, în debutul ședinței de Guvern, că au fost autorizați la plata avansului la subvențiile APIA 602.306 fermieri din cei 830.898 de fermieri care au depus cererea unică la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Domnule prim-ministru, începând cu data de 16 octombrie am demarat plata

8

acestor avansuri, iar în doar şapte zile am reuşit să autorizăm la plată peste 72% dintre fermieri, 602.306 fermieri din totalul de 830.898 de fermieri. Această procedură se derulează până în 30 noiembrie 2020. Speranţa noastră este că o să finalizăm mult mai repede, a declarat Adrian Oros, joi, întrebat de premier în şedinţa de guvern care este situaţia plăţilor în agricultură.

Inserăm discuția dintre prim-ministrul Ludovic Orban și ministrul agriculturii Adrian Oros:

Ludovic Orban: Domnule ministru Oros, așa cum v-am prevenit, o să vă întreb constant despre situația plăților în agricultură.

Adrian Oros: Domnule prim-ministru, începând cu data de 16 octombrie, am demarat plata acestor avansuri, iar în doar șapte zile am reușit să autorizăm la plată peste 72% dintre fermieri.

Ludovic Orban: Câți, adică? Adrian Oros: 602.306 fermieri din totalul de 830.898 de fermieri. Această procedură se derulează până în 30 noiembrie 2020. Speranța noastră este că o să finalizăm mult mai repede. Iar, mâine, se încheie termenul de depunere pentru măsura 21 - Sprijin temporar cu caracter excepțional, acordat fermierilor care au fost afectați în mod deosebit de evoluția COVID. Este vorba de o măsură prin care sprijinim sectorul zootehnic, dar și sectorul vegetal, iar cuantumul este de 150 de milioane euro, bani europeni, schemă notificată și aprobată de Comisie. Mâine (astăzi, 23 octombrie 2020 n.r.) este ultima zi de depunere, s-au înscris peste 100.000 de fermieri. Vom face controlul administrativ și, în următoarele săptămâni, vom demara și aici plățile.

Ludovic Orban: Și aici derulați procedura cu celeritate. Adrian Oros: Da.

9

Vă reamintim cuantumul pe hectar și pe cap de animal pentru plățile directe din care APIA achită avans fermierilor:

Românii vor primi ajutoare Covid-19 în valoare de 150 de milioane de euro. Te încadrezi? Andrei Arvinte 23 octombrie 2020

Cererea pentru sprijinul temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au foloviți de criza COVID-19 poate fi depusă până vineri, 23 octombrie.

Conform unui comunicat de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură APIA, astăzi este ultima zi în care fermierii sau micii antreprenori mai pot depunde cererea din cadrul Măsurii 21 pentru a prini sprijin, dacă au fost afectați de Covid-19.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură reaminteşte fermierilor că termenul limită de depunere a cererilor de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine şi/sau caprine, dar şi în sectorul vegetal – legume-fructe şi cartofi, este 23 octombrie 2020, inclusiv”, se menţionează în comunicatul APIA.

Când se vor acorda banii?

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei şi urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

10

Cine va beneficia de acest sprijin?

Potenţialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepţional sunt fermierii activi, conform definiţiei în sensul articolului 9 din Regulamentul UE nr.1307/2013, respectiv legislaţiei naţionale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, şi/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe şi cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 şi care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19.

Te încadrezi?

Fermierii activi sunt acei beneficiari care au îndeplinit calitatea de fermier activ şi au încasat plăţi directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019, respectiv acei beneficiari care au solicitat plăţi directe pentru prima dată în anul 2020 şi îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepţional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorului legume-fructe şi cartofi, însoţite de documentele generale şi specifice, pot fi depuse la centrele judeţene/locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti sau transmise prin fax, poştă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiţia asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.

Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 de milioane de euro.

Scurt dialog OROS – ORBAN despre situația plăților în agricultură octombrie 23, 2020 agrimanet

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul ședinței de Guvern de ieri, 22 octombrie,a dat raportul primului ministru:

Ludovic Orban: Domnule ministru Oros, așa cum v-am prevenit, o să vă întreb constant despre situația plăților în agricultură. Adrian Oros: Domnule prim-ministru, începând cu data de 16 octombrie, am

11

demarat plata acestor avansuri, iar în doar șapte zile am reușit să autorizăm la plată peste 72% dintre fermieri.

Ludovic Orban: Câți, adică? Adrian Oros: 602.306 fermieri din totalul de 830.898 de fermieri. Această procedură se derulează până în 30 noiembrie 2020. Speranța noastră este că o să finalizăm mult mai repede. Iar, mâine, se încheie termenul de depunere pentru măsura 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional, acordat fermierilor care au fost afectați în mod deosebit de evoluția COVID. Este vorba de o măsură prin care sprijinim sectorul zootehnic, dar și sectorul vegetal, iar cuantumul este de 150 de milioane euro, bani europeni, schemă notificată și aprobată de Comisie. Mâine este ultima zi de depunere, s-au înscris peste 100.000 de fermieri. Vom face controlul administrativ și, în următoarele săptămâni, vom demara și aici plățile.

Ludovic Orban: Și aici derulați procedura cu celeritate. Adrian Oros: Da.

Plăți APIA la foc continuu! Oros: ”Peste 600.000 fermieri, autorizați la plată!” 23 octombrie 2020

Plăți APIA la foc continuu! Potrivit ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plata avansului subvențiilor peste 72% dintre fermierii eligibili până în acest moment. Deși termenul oficial pentru finalizarea plății avansului este 30 noiembrie, oficialul a subliniat, în cadru ședinței de Guvern, că speră ca toți fermierii să aibă banii în conturi mult mai repede.

”Începând cu data de 16 octombrie am demarat plata acestor avansuri, iar în doar 7 zile am reușit să autorizăm la plată peste 72% dintre fermieri. Adică au fost autorizați la plată 602.306 de fermieri din totalul de 830.898 de fermieri. Această procedură se derulează până în 30 noeimbrie 2020. Speranța noastră este că o să o finalizăm mult mai repede”, a precizat ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, în cadrul ședinței de Guvern de joi.

Reamintim că plățile APIA se efectuează lacursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

12

– 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2020şipublicatînJurnalulOficial al UniuniiEuropene, seria C, nr. 323/03/01.10.2020, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

– 4,7830 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 001/2/03.1.2020, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

AFIR si FINANTARI

Noi fonduri europene: Câte 2.250-6.000 lei pe lună pentru fermieri, să angajeze șomeri tineri

Fermierii și alți angajatori din sectorul agro-alimentar vor putea obține fonduri europene de maximum 2.250 - 6.000 de lei pe lună pentru fiecare șomer tânăr pe care îl vor angaja, să-i plătească salariul, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență în analiza Guvernului. Măsurile se adresează angajatorilor care activează în sectorul agro-alimentar și care vor să angajeze șomeri cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani, înregistrați la agențiile de ocupare a forței de muncă.

Angajatorii vor primi acest sprijin lunar, timp de 18 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2023, pentru fiecare astfel de șomer angajat. Cu acești bani fermierii și alți patroni din sectorul agro-alimentar vor asigura maximum 75% din salariul tânărului respectiv, restul de 25% intrând în sarcina angajatorilor.

Sumele lunare se vor acorda pentru angajarea cu normă întreagă a șomerilor, astfel:

maximum 2.250 lei pentru fiecare șomer angajat, fără să aibă nici măcar studii medii.

maximum 3.500 de lei pentru fiecare șomer angajat pe post care are cerințe de studii medii cel puțin.

maximum 6.000 de lei pentru șomeri angajați pe posturi care presupun studii superioare indiferent de specialitatea acestor studii.

Ajutoarele nerambursabile vor fi suportate din  bugetul Ministerului Agriculturii din fonduri europene (Programul Operațional Capital Uman). Proiectul de ordonanță de urgență inițiat de Ministerul Fondurilor Europene a intrat, joi, în ședința de Guvern, dar a rămas în analiză.

13

Prpunerea de OUG: https://www.startupcafe.ro/fonduri-europene/fermieri-angajare-someri.htm ;

Continuarea Programului LEADER în România, sub semnul întrebării Mihaela Prevenda Vineri, 23 Octombrie 2020

Federația LEADER România solicită autorităților continuarea măsurii LEADER și a submăsurii 16.1 pe perioada de tranziție către viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

„Având în vedere că alocarea pentru Strategiile de Dezvoltare Locală a fost în mare parte contractată, iar la nivelul Comisiei Europene nu au fost emise regulamentele aplicabile PAC și implicit statele membre nu au depus Programele Naționale Strategice pentru perioada 2021-2027, în situația în care Programul LEADER nu va beneficia de facilitatea de tranziție, la nivelul teritoriilor LEADER va urma o perioadă de stagnare de aproximativ doi ani, în care nu vor fi finanțate proiecte de dezvoltare. În această situație, există riscul ca o parte dintre Grupurile de Acțiune Locală să își înceteze activitatea.

Astfel, finanțarea Strategiilor de Dezvoltare Locală și a cheltuielilor de funcționare a GAL prin intermediul facilității de tranziție este vitală pentru continuarea Programului LEADER în România.

De asemenea, este oportun ca în perioada de tranziție, în cadrul Strategiilor de Dezvoltare Locală finanțarea să fie direcționată preponderent către activități dezvoltate de mediul privat și investiții pentru realizarea serviciilor de bază pentru populația din mediul rural, care contribuie direct la dezvoltarea economică a comunităților.

Pentru continuarea implementării Stategiilor de Dezvoltare Locală în același ritm, este necesară asigurarea unei alocări în cadrul facilității de tranziție de aproximativ 200 de milioane de euro pentru Programul LEADER”, transmite Federația LEADER România.

ALTELE

14

IMM-urile, în prima linie pe frontul pandemiei Emilia Olescu Ziarul BURSA #Macroeconomie / 23 octombrie Întreprinderile mici şi mijlocii sunt primele afectate de o criză economică, atât la nivel naţional, cât şi în Uniunea Europeană (UE). Majoritatea companiilor mici se confruntă, acum, cu dificultăţi, pe fondul pandemiei de Covid-19, cele mai multe luptând pentru viaţa lor.

Specialiştii spun ca, la noi, situaţia este mai grea decât în UE, având în vedere faptul că IMM-urile din ţara noastră nu sunt atât de maturizate ca firmele din statele vestice.

Un sondaj publicat ieri de firma de consultanţă McKinsey arată că peste jumătate dintre IMM-urile din Europa, care împreună asigură locuri de muncă pentru două treimi din angajaţii de pe continent, se tem că nu vor supravieţui în următoarele 12 luni dacă veniturile nu îşi vor reveni.

Sondajul a fost derulat în luna august, înainte ca explozia cazurilor de infecţie cu coronavirus în Europa să oblige guvernele să impună noi restricţii.

Conform lui Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), IMM-urile din România sunt şi mai susceptibile de a nu rezista, întrucât nu au avut timp să se maturizeze ca cele din vest: "De exemplu, întreprinderile din HoReCa, cele care fac feţe de masă, şerveţele etc., sunt lanţuri de valoare care dacă nu sunt întreţinute, atunci toţi cei care se află pe lanţ suferă. Ultimul comunicat al INS privind serviciile prestate pentru întreprinderi arată că singurul sector care a crescut în această perioadă a fost zona de informatică. Odată cu toate activităţi au apărut şi problemele, de suprasolicitare a reţelelor etc. care nu se petreceau în mod curent. Acesta este sectorul de servicii care a crescut, restul au scăzut".

Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), este de părere că circa două treimi din IMM-uri, atât la nivelul UE, cât şi în ţara noastră, sunt afectate negativ de această pandemie. "Dacă mai ţine pandemia un an, cred că pericolul de nesupravieţuire a întreprinderilor mici şi mijlocii este de circa o pătrime în România şi o cincime în UE", ne-a spus, ieri, domnul Nicolescu.

În opinia lui Dan Schwartz, Managing Partner în cadrul RSM Romania, programele UE de susţinere financiară anunţate până acum nu sunt suficiente. În plus, antreprenorii vor să facă business, nu să primească granturi, să îşi desfăşoare activitatea, nu să rămână pe linia de plutire, ne-a

15

spus domnia sa. Specialistul a menţionat că cele pentru care există o teamă de insolvenţă a IMM-urilor sunt băncile: "Băncile au teamă de insolvenţa clienţilor lor, care ar avea un impact negativ asupra afacerilor băncii, pentru că împrumutrile companiilor care falimentează devin neperformante. De aceea, băncile sunt cele care ar trebui să susţină, împreună cu guvernele UE, activitatea micilor întreprinderi".

Potrivit sondajului McKinsey&Co, citat de Reuters şi preluat de Agerpres, care a fost efectuat în rândul a peste 2.000 de IMM-uri din primele cinci economii europene (Germania, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie), 55% din aceste companii se aşteaptă să îşi închidă porţile până în luna septembrie a anului următor, dacă veniturile lor vor rămâne la nivelul actual.

Dacă traiectoria actuală se menţine, unul din zece IMM-uri se aşteaptă să depună cererea de intrare în insolvenţă în decurs de şase luni.

"Aceasta este o povară substanţială asupra sectorului financiar", subliniază unul din autorii raportului, Zdravko Mladenov, referindu-se doar la una dintre consecinţele unei astfel de evoluţii, care ar putea conduce de asemenea la creşterea şomajului şi la diminuarea nivelului general al investiţiilor în economie.

Economiştii intervievaţi de Reuters luna trecută prognozau că economia zonei euro va înregistra o creştere de doar 5,5% anul viitor, după o cădere de aproape 8% în acest an, dar au avertizat că şi această revenire modestă este în pericol, ca urmare a unei noi răspândiri a virusului.

Întreprinderile Mici şi Mijlocii sunt firmele cu până la 250 de angajaţi. În Europa aceste companii au peste 90 de milioane de angajaţi, însă talia lor mică le face vulnerabile la crizele de lichidităţi. De exemplu, în Spania 83% dintre cele 85.000 de IMM-uri care au intrat în insolvenţă începând din februarie aveau mai puţin de cinci angajaţi.

Măsurile adoptate de statele din regiune, care variază de la moratorii cu privire la insolvenţe şi vacanţe de la rambursarea împrumuturilor, au reuşit până acum să menţină mii de IMM-uri pe linia de plutire. Însă, în contextul în care o parte dintre aceste măsuri expiră în unele state, băncile centrale din Germania şi Marea Britanie se numără printre instituţiile care au tras un semnal de alarmă asupra creşterii insolvenţelor.

"Decidenţii trebuie să facă orice este nevoie pentru a ţine sub control pandemia şi consecinţele sale economice şi să nu retragă prematur măsurile de sprijin, pentru a evita greşelile făcute în perioada crizei financiare", a subliniat recent FMI. Citând măsuri precum facilitarea restructurării

16

datoriilor şi punerea la dispoziţie de capital pentru firmele sănătoase, oficialii Fondului arată: "Pentru companii, politicile trebuie să meargă dincolo de sprijin de lichiditate şi să se asigure că firmele sănătoase dar care acum sunt insolvente pot rămâne în activitate".

link: IMM-urile - cele mai lovite de criză link: Circa două treimi din IMM-uri, afectate de pandemie link: "Băncile şi guvernele ar trebui să susţină activitatea IMM-urilor" link: "Statul nu are o strategie prin care să ajute mediul de afaceri" link: BEI finanţează sectorul nostru privat cu 190 milioane euro link: 7.000 de IMM-uri au aplicat să acceseze granturile pentru capital de lucru

Este oficial: Guvernul a aprobat eşalonarea datoriilor restante de la declanşarea stării de urgenţă Ştefan Stan 23.10.2020,

Guvernul a aprobat eşalonarea plăţilor pentru cel mult 12 luni, pentru obligaţiile bugetare principale şi accesorii a căror scadenţă/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanşată starea de urgenţă şi până la data eliberării certificatului de atestare fiscală. 

Totodată, Guvernul a decis şi prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi şi penalităţi pentru obligaţiile fiscale neachitate la termen, a căror scadenţă s-a împlinit după declanşarea stării de urgenţă.

Până la 25 decembrie 2020 organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităţilor fiscale oferite corespunzător situaţiei sale fiscale.

Beneficiari ai facilităţii de eşalonare simplificată sunt toţi contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală şi care nu înregistrează

17

obligaţii fiscale restante la data declarării stării de urgenţă, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal.

Această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susţinerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflaţi în dificultate generată de lipsa de lichidităţi financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe şi periodice la bugetul general consolidat.

Pentru acordarea eşalonării contribuabilul, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;b) să nu înregistreze obligaţii bugetare restante la data declarării stării de urgenţă şi neachitate ulterior.c) să nu se afle în procedura insolvenţei;d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;e) să aibă depuse toate declaraţiile fiscale;f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.25 şi 26 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Eşalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eşalonarea simplificată şi debitorii aflaţi în insolvenţa pentru obligaţiile curente născute după declararea stării de urgenţă, dar şi cei care au eşalonare la plată conform Codului de procedură fiscală.

Întrucât eşalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanţii, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri şi ceilalţi parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (faţă de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere).

Debitorul poate solicita modificarea eşalonării prin includerea în eşalonare a obligaţiilor născute după acordarea eşalonării la plată de 2 ori pe perioada eşalonării.

18

Dacă debitorul pierde eşalonarea, poate solicita menţinerea acesteia tot de 2 ori.

Debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare, care poate cuprinde rate diferenţiate de plată.

Guvernul face o serie de precizări legate de noua măsură:

Este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgenţă, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;

Este o procedură simplificată de acordare a eşalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgenţă. Faţă de procedura normală de acordare a eşalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura şi documentele depuse de debitori Sunt simplificate, în sensul că se acordă eşalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente.

Termenul de soluţionare este mult diminuat - 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situaţiei fiscale a debitorului;

Se suspendă executarea silită pentru obligaţiile bugetare ce fac obiectul eşalonării la plată;

Nu se constituie garanţii, ţinând cont de termenul scurt de acordare eşalonării la plată (12 luni), de situaţia dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităţilor financiare mult diminuate faţă de perioada anterioară intrării în starea de urgenţă, precum şi de necesitatea susţinerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activităţii;

Nu se consideră a fi restante obligaţiile bugetare pe perioada eşalonării la plată;

Pe perioada eşalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligaţiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;

Debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eşalonării la plată, modificarea eşalonării la plată prin includerea în eşalonare a obligaţiilor ce constituie condiţie de menţinere a valabilităţii acesteia;

19

Debitorul poate menţine eşalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eşalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eşalonare.

Actul normativ aprobat de executiv va fi publicat la rubrica Transparenţă decizională, Acte normative aprobate, o dată cu publicarea în Monitorul Oficial.

20

21

https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2020/10/Proiect-OUG-declarare-stare-calamitate.pdf

The Economist: Economia României se ţine mai bine în 2020 decât alte economii europene, dar revenirea va fi mai lentă în 2021 şi 2022. Fondurile europene sunt cheia revenirii economice, dar rămâne de văzut - România are un istoric slab în ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni Răzvan Botea 23.10.2020,

Matthew Sherwood, senior Europe economist în cadrul diviziei „Intelligence“ a revistei britanice The Economist, a spus în cadrul unui eveniment organizat de publicaţie că  economia României va înregistra o scădere de 5,7% în 2020, urmată de o revenire mai lentă cu o creştere de 4% a PIB în 2021 şi o revenire la nivelul economic din 2019 undeva în 2022.

22

„Ne aşteptăm ca PIB-ul României să scadă cu 5,7%, o scădere mai mică decât media zonei euro, însă ne aşteptăm la o creştere lentă, de 4% în 2021, iar undeva în 2022 să ajungă la nivelul PIB-ului din 2019“, a el în cadrul videoconferinţei.

Guvernul mizează pe o scădere economică de 3,8% în 2020 şi pe o revenire a economiei de 4,9% în 2021. Spre comparaţie, FMI prognozează o scădere economică similară cu cea prognozată de economiştii de la The Economist – 5,8%, dar o revenire mai puternică în 2021, de 4,6%. Matthew Sherwood a mai spus că absorbţia fondurilor euopene va face diferenţa în modul în care îşi va reveni economia românească şi asta va depinde de capacitatea viitoarelor guverne de a atrage banii europeni, însă experienţa anilor trecuţi arată că România nu a excelat în folosirea banilor europeni pentru investiţii.

„Fondurile europene sunt cele care vor face diferenţa (în relansarea economică – n. red.), dar asta depinde de viitoarele guverne ale României. Ştim că România are un istoric de atragere a fondurilor europene nu prea bun, aşadar vom vedea.“

Comisia Europeană a pus la bătaie, pe lângă fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi un fond de relansare economică, aşa-numitul Next Generation EU,  de 750 mld. euro, compus din granturi pentru companii şi împrumuturi la dobânzi avantajoase.

Sherwood a mai spus că România a intrat mai bine pregătită din punct de vedere financiar, însă are un spaţiu fiscal redus şi o capacitate instituţională mai scăzută de a răspunde la criză.

„Cred că cea mai mare diferenţă faţă de criza din 2009 a fost faptul că România, dar şi alte economii, a intrat în această criză mult mai bine pregătită decât în cea din 2009. Financiar, România este în formă mai bună, chiar dacă suferă de un spaţiu fiscal redus şi de capacitate instituţională redusă pentru răspuns la criză.“

Prezentă la eveniment, Ramona Jurubiţă, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), a spus că România are nevoie să definească şi să investească în câteva sectoare strategice, printre care sănătatea, educaţia şi infrastructura.

„Pentru a porni această relansare, România are nevoie să investească în câteva sectoare strategice, cum ar fi sănătate, educaţie şi infrastructura de toate felurile. Desigur, coloana vertebrală este transformarea digitală a acestor sectoare. Investiţiile private şi investiţiile publice ar trebui să meargă mână în mână“, a spus ea.

23

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Economiei Dan Drăgan a spus că guvernul plănuieşte să facă mai multe investiţii în infrastructura de transport, printre care extinderea aeroportului Henri Coandă şi 3.000 de kilometri de cale ferată până în 2030. De asemenea, guvernul îşi propune să construiască din fonduri europene 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres.

„Vrem să extindem noul terminal de pasageri şi de asemenea zonele cargo. Vrem să conectăm provinciile istorice ale României prin fonduri europene şi vom începe construirea a aproximativ 3.000 de kilometri de drumuri expres şi autostrăzi şi 3.000 de kilometri de căi ferate până în 2030“, a spus Dan Drăgan.

 Ultimii doi ani arată însă dezastruos din acest punct de vedere: în 2019 s-au dat în folosinţă 43 kilometri de autostradă în România, după ce în 2018 au fost inauguraţi 58 de kilometri.

Nici la capitolul căi ferate nu stăm mai bine: România avea la sfârşitul anului 2019 10.700 de kilometri de cale ferată în folosinţă, aproape la fel ca acum 100 de ani. În prezent, ţări precum Ungaria şi Cehia, cu suprafeţe la mai mult de jumătate faţă de România, au un număr similar de kilometri de cale ferată.

De asemenea, viteza de deplasare pe căile ferate din România pentru transporturi de marfă este de 15 km/h.

Ramona Jurubiţă este de părere că este nevoie de o reformă structurală a sistemului public pentru a atrage şi folosi mai bine fondurile europene: „România are o oportuniate uriaşă de a intra în teritoriul unei reforme structurale şi a sistemului public. Acest lucru ar permite României să folosească mai bine fondurile europene. În al treilea rând aş spune că nu trebuie uitate punctele foarte ale României în anumite sectoare. Pe de-o parte avem sectorul energetic, cu un potenţial mare, dar şi zona de IT.“

  Câți șomeri a avut România în luna septembrie a acestui an Raluca Juncu 23 Octombrie 2020

La sfârşitul lunii septembrie 2020, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,26%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,02 puncte procentuale şi mai mică cu 0,26 puncte procentuale decât cea din luna septembrie a anului 2019. Numărul total de şomeri la finele lunii septembrie 2020 a fost de 285.294 de persoane, mai mic cu 1.368 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare, arată datele furnizate de ANOFM.

24

Din totalul şomerilor înregistraţi, 93.965 au fost şomeri indemnizaţi şi 191.329 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 595 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 409 persoane faţă de luna precedentă.

Șomerii din mediul urban vs somerii din mediul rural

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii septembrie se prezintă astfel: 100.829 şomeri provin din mediul urban şi 184.465 şomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (75.479), urmaţi de cei din grupa de vârstă 50 - 55 de ani (53.981), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.645).

Structura şomajului pe grupe de vârstă la finele lunii septembrie 2020 se prezintă astfel

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii de raportare

Total, din care: 285.294

< 25 ani 41.825

între 25 si 29 ani 14.645

între 30 si 39 ani 48.515

între 40 si 49 ani 75.479

între 50 si 55 ani 53.981

peste 55 ani 50.849

25

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (24,67%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 25,26% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 6,50%.

Menţionăm că rata şomajului înregistrat în luna septembrie 2020 a fost calculată folosind populaţia activă civilă la data de 01.01.2020. Populaţia activă civilă se comunică de către Institutul Național de Statistică, în fiecare an, de regulă după luna septembrie.

Populaţia activă civilă, la nivel naţional, a crescut la 1 ianuarie 2020, faţă de 1 ianuarie 2019 cu 54,1 mii persoane, de la 8.696,4 mii persoane la 1 ianuarie 2019 la 8.750,5 mii persoane. Prin urmare, rata şomajului înregistrat a fost recalculată ţinând seama de noua populaţie activă civilă de la începutul anului curent.

Eurobarometru: 70% dintre români percep situaţia economiei drept "proastă" 23 Octombrie 2020 19:17, Economie Ultima ora Nu mai puţin de 70% dintre români consideră drept "proastă" situaţia economiei din România, în creştere cu şapte procente faţă de toamna anului trecut, indică ultimul Eurobarometru al Comisiei Europene, dar bulgarii (82%), francezii (76%), italienii (89%), spaniolii (88%) sau grecii (91%) sunt chiar mai nemulţumiţi.

În acelaşi timp însă, potrivit sondajului efectuat în iulie şi august 2020 pe un eşantion de 1.112 de respondenţi, 60% dintre români percep drept "bună" situaţia financiară a gospodăriei lor, iar 39% o consideră "proastă", mult mai mulţi decât media UE (28%).

În ceea ce priveşte situaţia locului de muncă, 46% dintre români o percep drept "bună" şi 30% drept "rea".

26

Potrivit sondajului, 44% dintre români (49% media UE) se aşteptau ca situaţia economică a ţării să fie mai proastă peste 12 luni, iar 23% anticipau că va fi mai bună. De asemenea, 44% dintre români cred că situaţia şomajului va fi mai proastă peste 12 luni (47% media UE), iar 26% cred că situaţia propriului loc de muncă va fi mai proastă într-un an (dublu faţă de media UE).

Pe de altă parte, românii sunt mai optimişti decât media UE în privinţa perspectivelor economice ale UE, 26% estimând că situaţia economică a blocului comunitar va fi mai bună în vara anului viitor (16% media UE).

Românii consideră că principalele probleme cu care se confruntă ţara în acest moment sunt sănătatea (40%), situaţia economică (31%) şi creşterea preţurilor/inflaţia/costul vieţii (28%). Românii văd sănătatea drept principala problemă cu care se confruntă şi UE (31%), la care se adaugă situaţia economică (25%) şi imigraţia (19%).

Nu mai puţin de 54% dintre români au încredere în UE (faţă de 43% media UE), iar 38% sunt înclinaţi să nu aibă încredere (faţă de 48% media UE).

34% dintre români tind să aibă încredere în guvern şi 27% în parlament, proporţii mai mici decât media UE, de 40% şi respectiv 36%. În acelaşi timp, 61% dintre români au tendinţa să nu aibă încredere în guvern şi 66% să nu aibă încredere în parlament.

La modul general, românii au o imagine mult mai bună despre UE decât concetăţenii lor comunitari şi sunt mult mai optimişti în privinţa viitorului Uniunii. Astfel, 51% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, faţă de 40% media UE, 37% au o imagine neutră, iar 11% o imagine negativă (19% media UE).

La fel, 71% dintre români sunt optimişti în privinţa viitorului UE, faţă de 60% în medie în blocul comunitar, şi numai 28% pesimişti, faţă de 38% media UE, deşi această proporţie este în creştere cu două puncte procentuale în România faţă de precedentul Eurobarometru.

În plus, în acest Eurobarometru se remarcă faptul că 61% dintre români sunt pentru extinderea UE în următorii ani, faţă de numai 44% media UE.

Apoi, 68% dintre respondenţi au spus că se simt cetăţeni ai UE, faţă de 70% media UE, iar 73% spun că le-ar plăcea să ştie mai multe despre drepturile lor ca cetăţeni ai blocului comunitar.

27

Întrebaţi când îşi va reveni economia ţării lor după coronavirus, 31% au răspuns în 2023 sau mai târziu, 25% în 2022, 20% în 2021, 10% înainte de sfârşitul lui 2020 şi 11% niciodată. Din acest punct de vedere, în UE răspunsurile au fost: 42% în 2023 sau mai târziu, 29% în 2022, 17% în 2021, 3% înainte de sfârşitul lui 2020 şi 7% niciodată.

În ceea ce priveşte dificultăţile pe care le-au avut în a se acomoda cu restricţiile luate pentru combaterea pandemiei de coronavirus, 35% au răspuns că a fost o experienţă cu care le-a fost atât uşor, cât şi greu să se acomodeze, 25% au spus că le-a fost destul de uşor, 24% au estimat că le-a fost destul de greu, iar 9% chiar foarte greu.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 189/2020 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Publicat în Mof I nr. 973 din 22.10.2020. A intrat în vigoare la 22.10.2020

Ordinul nr. 4659705/2020 privind instituirea carantinei zonale în comuna Fântânele din judeţul Constanţa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 975 din 22.10.2020. A intrat în vigoare la 22.10.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1534/2020 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 351 din 22.10.2020. Va intra în vigoare la 23.10.2020

………………….

INTERNE

28

Agroland, cel mai extins lanţ local de magazine agricole, intră în producţia de pui şi ouă de consum Florentina Niţu 23.10.2020,

Horia Cardoş

„Vom ajunge să producem cât mai mult în România şi să importăm cât mai puţin.“ Agroland, cea mai mare reţea de magazine agricole cu capital românesc, deţinută de antreprenorul Horia Cardoş, intră pe piaţa ouălor de consum prin preluarea platformei avicole de la Mihăileşti a companiei Avicola Bucureşti, controlată de SIF IV Muntenia.

Platforma are o suprafaţă de 30 de hectare şi include şase ferme, unde sunt crescute păsări pentru carne, ouă şi reproducere.

„Preluarea platformei avicole Mihăileşti este o mişcare foarte importantă pentru Agroland, pentru că ne oferă posibilitatea de a avea propriile unităţi unde să desfăşurăm procesul de reproducţie pentru puii de o zi. Astfel, vom ajunge să producem cât mai mult în România şi să importăm cât mai puţin, ceea ce ne dorim de mult. (...) În plus, 2020 prilejuieşte şi intrarea noastră pe piaţa ouălor de consum, unde ne dorim să creştem cât mai rapid şi să ajungem în scurt timp printre cei mai importanţi jucători şi pe această nişă“, spune Horia Cardoş, fondator al Agroland. Reprezentanţii companiei nu au dorit să precizeze valoarea investiţiei.

ZF Investiţi în România! Vlad Popescu, CEO, Norofert: Vom investi 1,1 mil. euro anul viitor, în două etape, pentru o linie de producţie de îngrăşăminte de sol 23.10.2020, 00:05 Alex Ciutacu ♦ Compania Norofert vrea să intre şi în producţia vegetală în perioada următoare. Producătorul de îngrăşăminte organice şi pesticide ecologice Norofert vrea să investească circa 1,1 mil. de euro în 2021 în fabrica de la Filipeştii de Pădure, Prahova, pentru a lansa o a treia linie de producţie, şi-anume cea de îngrăşăminte de sol, a explicat Vlad Popescu, CEO şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, Norofert, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

29

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-in-romania-vlad-popescu-ceo-norofert-vom-investi-1-1-19698111

„Avem în plan o investiţie care completează portofoliul de produse. Este vorba de o linie de producţie cu îngrăşăminte de sol, acestea fiind pâinea, începutul unei culturi. Când se însămânţează se aplică şi îngrăşămintele de sol lângă sămânţă. (…) Este o investiţie în două etape care se va ridica în total în jurul sumei de 800.000 de euro la care adăugăm şi costurile materiei prime de 200-300.000 de euro, în funcţie de vânzările pe care le vom es-tima”, a declarat Vlad Popescu. 

Investiţia pentru noua linie de producţie ar urma să fie finanţată parţial prin mecanisme bursiere şi parţial prin fonduri proprii. Compania a demarat în 2019 o investiţie de 1 milion de euro pentru fabrica de la Filipeştii de Pădure, Prahova, realizată în urma unui plasament privat la Bursa de la Bucureşti derulat în 2019. 

„Investiţia în fabrică ne-a dat un avantaj în piaţă pentru că am putut fi foarte rapizi în onorarea comenzilor, în adaptarea liniei de producţie pentru aceste noi produse pe care le-am creat pentru perioade secetoase. Este un an care ne-a adus puţin în faţă pentru că aceste produse şi-au făcut bine treaba în condiţii climatice dificile”, a spus el. 

Compania produce şi vinde produse atât pentru cultura mare, cât şi pentru categorii precum horticultură şi pomicultură, la care se adaugă o gamă hobby pentru micii grădinari. Segmentul hobby a prins avânt în 2020, pe măsură ce oamenii care au stat acasă au crescut plante în casă sau şi-au făcut mici culturi în grădină, a adăugat Popescu. 

 În prezent, Norofert vinde prin echipa proprie de vânzări şi printr-o serie de distribuitori, iar contextul secetei din 2020 a adus noi clienţi pentru produsele care menţin umiditatea în sol. 

„Am observat o schimbare de mentalitate din partea fermierilor, atunci când văd o situaţie de secetă foarte severă mulţi fermieri încep să investească în produse specializate pentru a-şi salva culturile şi loturile demonstrative pe care le-am făcut ne-au arătat că produsele noastre au ajutat la menţinerea

30

umidităţii în sol. (…) Am un exemplu concret, cu un produs care menţine umiditatea în sol producţia creşte cu 20-25%”, a explicat CEO-ul. 

Norofert a intrat pe piaţa americană şi a deschis o filială în statul american Ohio. În 2020 a omologările pentru prima gamă de produse care va fi comercializată pe piaţa din SUA, iar Vlad Popescu a spus că în câteva săptămâni vor fi vândute şi primele produse. Totodată, compania are în plan construcţia unei fabrici de dimensiuni mai mici în SUA. 

„Investitorii noştri ştiu bine că am plănuit concomitent cu extinderea în SUA şi începerea unei facilităţi de producţie acolo. Din păcate, planurile se amână pentru anul viitor pentru că este imposibil să ajungi în SUA acum. (…) Planurile nu se opresc, le reluăm imediat ce se poate şi se deschid graniţele”, a declarat invitatul. 

Norofert ţinteşte în principal ferme mari, cu peste 500-700 de hectare, dar deserveşte şi ferme de sub 200 de hectare. Strategia producătorului se bazează pe loturi demonstrative. „Am observat că este cea mai bună modalitate de vânzare. Mergem la client în fermă şi îi dăm un lot demonstrativ de 10-20 de hectare fără absolut niciun cost, iar apoi urmărim acel lot pe parcursului anului. Am avut în acest an aproape 200 de loturi demonstrative. (…) În general, fermierii mai mici, sub 200 de hectare, nu sunt atât de deschişi pentru că nu sunt atât de bine capitalizaţi, dar observăm o creştere şi acolo”. 

Însă, dincolo de loturile demonstrative, Norofert vrea să intre şi în businessul de pproducţie vegetală, iar în prezent este în negocieri pentru mai multe suprafeţe din ţară. 

„Este o zonă profitabilă şi merge mână în mână cu core-busienssul nostru. Suntem în negocieri pentru nişte suprafeţe pe care le vom anunţa în perioada următoare. Vrem ca parte de producţie vegetală să ocupe o parte importantă din businessul nostru în viitor”, a adăugat Vlad Popescu. 

Compania a obţinut în 2019 afaceri de circa 13,5 mil. lei, iar în S1 2020 depăşise deja întreaga cifră de afaceri de anul trecut, cu vânzări de 14,4 mil. lei pentru primele şase luni din an, de aproape cinci ori mai multă faţă de aceeaşi perioadă din 2019. 

„A fost un an dificil din cauza secetei severe care a lovit mai ales sudul şi sud-estul României, dar pentru noi a fost un an bun pentru că am reuşit să ne adaptăm repede cerinţelor şi să venim cu produse care au ajutat fermierii pe problemele generate de secetă”, a explicat CEO-ul, care nu a oferit o estimare pentru întreg anul 2020. 

31

Care sunt principalele probleme identificate de Norofert în România

► Lipsa unei strategii de ţară este o problemă pe care o avem în special în agricultură pentru că nu avem o idee coerentă de ce trebuie să facem cu irigaţiile într-un an în care seceta a făcut ravagii în mare parte din ţară. Seceta începe să fie destul de des întâlnită şi cred că în următorii ani vom avea mai mult de 3-4 ani de secetă şi restul de ani foarte buni. E clar că se schimbă clima şi nu venim cu nicio strategie de ţară pe tema asta. Agricultura este o parte foarte importantă din PIB şi nu cred că o tratăm cum trebuie. 

► Legislaţie, cel puţin pe produsele noastre există încă probleme cu legislaţia şi foarte multe produse trebuie să le autorizăm în Uniunea Europeană pentru că în România nu se poate. (...) România nu are o capacitate de testare a produselor şi mare parte din dosare se fac în afara ţării şi se autorizează sau se aduc în conformitate în România. Nu e o mare problemă dar e o chestiune de bani la buget, cumva bugetul ar putea lua bani de la omologări, nu doar de la noi, ci de la marii jucători care cheltuie bugete foarte mari pe tema aceasta. 

► Infrastructura rutieră este o problemă pentru fermieri pentru că toate recoltele trebuie să se mute din fermă în port sau din fermă în siloz şi de foarte multe ori în campanie vedem blocaje care costă şi ne penalizează ca ţară pentru că toată recolta se raportează la total. Sunt încă probleme foarte mari dar din ce văd în această listă cam asta ar fi cele mai presante. 

Care sunt principalele probleme identificate de Norofert

► Lipsa unei strategii de ţară este o problemă pe care o avem în special în agricultură pentru că nu avem o idee coerentă de ce trebuie să facem cu irigaţiile într-un an în care seceta a făcut ravagii în mare parte din ţară.  

► Legislaţie, cel puţin pe produsele noastre există încă probleme cu legislaţia şi foarte multe produse trebuie să le autorizăm în Uniunea Europeană pentru că în România nu se poate. (...)

► Infrastructura rutieră este o problemă pentru fermieri pentru că toate recoltele trebuie să se mute din fermă în port sau din fermă în siloz şi de foarte multe ori în campanie vedem blocaje care costă şi ne penalizează ca ţară pentru că toată recolta se raportează la total.

 

32

ZF 15 minute cu un antreprenor. Adrian Andrei Ambrose, fondator al FabricatinRO: Când vom ajunge la 10.000 de producători pe platformă, vrem să deschidem un hipermarket doar cu bunuri fabricate în România 23.10.2020, Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-antreprenor-adrian-andrei-ambrose-fondator-fabricatinro-19693736

♦ Platforma FabricatinRO are în prezent 1.000 de producători, care au 7.000 de produse listate ♦ Prin intermediul platformei, producătorii români îşi pot promova businessul, dar pot şi să îşi listeze produsele pentru a putea fi cumpărate de clienţi.

Adrian Andrei Ambrose, fondator al FabricatinRO, spune că în circa cinci ani îşi propune să ajungă la 10.000 de producători pe platforma fondată acum şase ani.

După ce va ajunge la acest nivel, doreşte să îşi deschidă un hipermarket, astfel încât producătorii români să aibă vizibilitate atât online, cât şi offline.

„În cinci ani ne dorim să ajungem la 10.000 de producători şi 50.000 de produse pe platformă. Apoi vrem să deschidem un hipermarket FabricatinRO, acesta este următorul pas. Oamenii să vină în magazine şi să aibă toate opţiunile, aşa vom putea ajuta producătorii să vândă şi online şi offline“, spune Adrian Andrei Ambrose, fondator al FabricatinRO, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor. Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Platforma FabricatinRO are în prezent circa 1.000 de producători listaţi cu 7.000 de produse. În prima fază, Adrian Andrei Ambrose a avut un blog pe care scria diverse poveşti ale businessurilor deţinute de producătorii locali, care a funcţionat timp de patru ani, până la înfiinţarea platformei FabricatinRO în forma actuală.

33

Producătorii prezenţi pe platformă sunt din diverse domenii de activitate, principalul criteriu de selecţie a celor care se pot lista fiind acela de a produce în România.

Prin intermediul platformei, producătorii români îşi pot promova businessul, dar pot şi să îşi listeze produsele pentru a putea fi cumpărate de clienţi

Producătorii care doresc să se listeze pe platforma FabricatinRO pot achiziţiona un abonament în funcţie de vizibilitatea pe care şi-o doresc pe site.

„Noi avem un sistem de abonamente şi putem să oferim fiecărui producător vizibilitatea pe care el şi-o doreşte, avem de la vizibilitate foarte mare, la vizibilitate medie şi avem un pachet prin care producătorii sunt doar prezenţi în cadrul platformei. Diferenţa constă în faptul că cel mai complet abonament oferă vizibilitate pe prima pagină şi postări pe reţelele de socializare“, explică Adrian Andrei Ambrose.

Antreprenorul spune că există companii care vin pentru a fi listaţi pe platformă, astfel că există un formular unde producătorii pot trimite diverse întrebări despre listare, ulterior fiind contactaţi de cei de la FabricatinRO. Dar de multe ori echipa FabricainRO caută producători astfel încât să le propună să se alăture platformei.

„Mulţi antreprenori din România doresc ca anumite lucruri să se întâmple gratis. Când se pune în discuţie şi partea financiară, mulţi dintre ei nu au prinse bugete de marketing în afacerea lor şi este un semnal de alarmă. Cei care nu ne cunosc şi sunt la început au anumite motive de îngrijorare pe care încercăm să le demontăm, însă unii înţeleg mai greu partea de marketing digital“, spune Adrian Andrei Ambrose.

Pe platforma FabricainRO sunt promovate doar businessurile care produc în România, pentru că antreprenorul este de părere că astfel de companii pot ajuta economia locală.

Adrian Andrei Ambrose spune că de la începutul acestui an a început să promoveze şi locuri de unde oamenii pot cumpăra produse locale, precum băcăniile. „Am reuşit să creăm un lanţ scurt de aprovizionare între producători şi băcănii“.

Date financiare pentru firma FabricatinRO nu sunt disponibile.

34

Afaceri de la zero. Vasile Şoloiu a investit 10.000 de euro anual într-un business în agricultură cu care a făcut afaceri de 25.000 de euro anul trecut 23.10.2020, Alina-Elena Vasiliu

Singurul punct de desfacere en-detail este Piaţa 16 Februarie, aflată în zona Bucureştii Noi din Capitală l Doar căpşunele sunt vândute şi angro, către proprietari de magazine, băcănii şi aprozare.

Vasile Şoloiu, un antreprenor din localitatea Leordeni, judeţul Argeş, a început în 2007 să „crească“ o afacere în agricultură, cu care a făcut afaceri de 120.000 de lei (puţin peste 25.000 de euro) în 2019.

„Businessul a fost fondat în 2007, după terminarea studiilor, ca o speranţă către un viitor mai bun. Afacerea o deţin împreună cu soţia. Investiţia a crescut treptat, în funcţie de suprafeţele cultivate. Resursele financiare au fost proprii, până la un anumit nivel, când a fost nevoie şi de împrumuturi bancare. Pentru o afacere de familie, rezultatele sunt satisfăcătoare în contextul actual al pieţei de desfacere“, spune Vasile Şoloiu.

Investiţiile au fost periodice, media ajungând la circa 10.000 de euro anual. Aşa a ajuns să deţină o suprafaţă de aproape opt hectare, pe care cultivă căpşuni, ardei gras, kapia şi gogoşar, dar şi vinete şi roşii. Un kilogram de ardei costă, în medie 4 lei, unul de vinete 3 lei, la fel ca unul de roşii, iar căpşunele ajung la 8 lei pe kilogram. Singurul punct de desfacere en-detail este Piaţa 16 Februarie, aflată în zona Bucureştii Noi din Capitală. Doar căpşunele sunt vândute şi angro, către proprietari de magazine, băcănii şi aprozare.

„Ne vindem produsele direct către clienţi. Întotdeauna, legumele şi fructele fac parte din consumul zilnic al clienţilor şi sunt indispensabile în orice situaţie“, mai spune Vasile Şoloiu.

Online-ul nu a fost până acum o soluţie pentru el, dar, ţinând cont că se gândeşte la extindere, ia în calcul să parieze şi pe o astfel de modalitate de vânzare.

35

„Nu mă pot plânge, nu rămân cu marfa nevândută. Anul acesta a fost unul foarte bun. Nu ne-a afectat pandemia decât într-o oarecare măsură, la vânzările de căpşune, însă ne-am descurcat“, spune Vasile Şoloiu.

În cazul în care expansiunea pe care o are în plan se va întâmpla cu paşi mici, el vrea să se concentreze pe creşterea numărului de clienţi şi vrea să ajungă în marile magazine. Extinderea presupune achiziţia mai multor terenuri, pentru a ajunge, în total, la zece hectare pe care să le exploateze agricol.

În gestionarea businessului său, antreprenorul nu are angajaţi permanenţi, însă în perioadele foarte aglomerate apelează la zilieri. De pildă, în perioada premergătoare culesului căpşunelor lucrează cu doar trei oameni, urmând ca în timpul culesului numărul lor să crească.

Un kilogram de ardei costă, în medie, 4 lei, unul de vinete 3 lei, la fel ca unul de roşii, iar căpşunele ajung la 8 lei pe kilogram.

Reducere la 50%-Licitaţie Complex Sere BIO-12 ha-Ciocaia-Bihor 22.10.2020, 13:20

Reducere la 50%-Licitatie Complex Sere BIO-12 ha-Ciocaia-Bihor. DOAR ACUM LA PRETUL DE PORNIRE DE 3.500.000 EURO 

CRIST VEST AUDIT SPRL, practician în insolvenţă întregistrat în Registrul Formelor Profesionale ţinut de către UNPIR sub nr. RFO II 0107, având CIF RO 11576190 cu sediul in Oradea, str. Republicii, nr. 8, jud. Bihor, in calitate de lichidator judiciar, prin prezentul anunţ aduce la cunoştinţa generală că, la data de 28.10.2020, orele 14 va avea loc la sediul lichidatorului judiciar Crist Vest Audit SPRL, din Oradea, str. Republicii, nr. 8, jud. Bihor, România vânzarea liberă de sarcini, la licitaţie publică conform ,,Regulamentului de valorificare”, a PACHETULUI în bloc- COMPLEX DE SERE DE LEGUME ECOLOGICE, situat în loc. Ciocaia,

36

oraş Săcueni, jud. Bihor, pe o suprafaţă de 126.700 mp (12 hectare si 670 mp), cu înălţime la bază 4,5 m si înălţime la coamă 7 m. Constructiile au fost finalizate in anul 2014;

Preţul de pornire a licitaţiei publice este de 3.500.000 euro/PACHETUL ce face obiectul licitatiei;

Participanţii trebuie să depună o garanţie de participare la licitaţie reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei:

Dovada depunerii garantiei de participare va fi transmisa catre lichidatorul judiciar.

Cei interesati pot obtine date suplimentare si informatii la nr. de telefon 0744/619.858 sau la e-mail: office@vestaudit.ro.

CRIST VEST AUDIT SPRL

RDF, unul dintre principalii traderi de cereale din Banat, care s-a asociat cu platforma de investiţii ROCA acum un an: „Expansiunea companiei a fost mult accelerată. Anul acesta am investit 2,5 mil. euro“.

37

Agricultura in fata digitalizarii! Agrostandard | 23 October, 2020

Dr. Ing. Daniel Botanoiu

Digitizarea schimba relatiile dintre partenerii din sectorul agricol asa cum s-a intamplat si in alte sectoare.Agricultura pe termen scurt trebuie sa gaseasca cheia acestei transformari pentru a evidentia ansamblul riscurilor existente azi si pentru a le corecta in viitor.

Digitizarea permite o mai buna legatura intre agricultori si consumatori. Digitizarea favorizeaza urgenta existentei circuitelor scurte la scara mare si face ca producatorul si consumatorul sa se gaseasca in mijlocul acestor schimburi. Vanzarile directe pot fi facute catre toti consumatorii la care se adauga si deplasarea la ferma pentru a gasi produse de calitate, proaspete.

Un site de vanzari online este cel care poate clarifica aceste aspecte. Digitizarea permite consolidarea relatiei dintre producator si consumator prin crearea unui spatiu de schimb comercial direct: consumatorul cunoaste producatorul, munca sa, produsele sale permit o alimentatie curata regasindu-si astfel placerea de a manca.

Pentru agricultor digitizarea inseamna iesirea din izolare, ii permite sa inteleaga cererea si exigentele consumatorilor, gaseste resursele necesare pentru a gestiona mai bine activitatea sa.Digitizarea permite instaurarea unei increderi mai mari prin facilitarea oferita consumatorului de a avea acces la o cantitate de marfa disponibila, iar agricultorului ii permite sa organizeze si sa comunice aceste date cat mai corect posibil.Digitizarea favorizeaza aparitia de noi tehnologii care sa permita o trasabilitate mai mare a produsului care nu a mai existat pana in prezent si care este ceruta insistent de consumator in concordanta cu normele sanitare.

38

De la „furca la furculita” este nevoie de tehnologii noi care sa evidentieze ansamblul caracteristicilor alimentului. Aceasta trasabilitate aduce cu sine transparenta si incredere mai mare in aceste produse.

Digitizarea permite modularea alimentatiei din motive de sanatate. Digitizarea evident ca, implica o modificare substantiala a meseriei de agricultor, insa accesul mai bun la resurse face ca toate transformarile sa nu fie luate in seama in cazul agriculturii viitorului.

Avantajele digitizarii:

• Colectivitatile locale si camerele Agricole vor incuraja vanzarile directe, a marfurilor agricole provenite din circuitul scurt de productie prin infiintarea unui site dedicat acestui mod de informare;• Infiintarea si functionarea unui program “open data” experimental in cazul anumitor filiere pentru a recrea un echilibru intre pretul de productie si cel de vanzare;• Programe internationale pentru punerea la dispozitie a datelor din agricultura familiala mai ales in tarile emergente;• Permite intrarea produselor agricultorilor in aplicatiile de certificare si a celor de evidentiere a trasabilitatii produselor alimentare;

• Permite simplificarea si etichetarea mai usoara a produselor alimentare;• Incurajeaza actorii de pe filiera agrolimentara sa puna in practica instrumente de trasabilitate pentru marele public pentru a informa de unde provine produsul respectiv;• Incurajeaza trasabilitatea automatica si inteligenta in circuitul international al bunurilor agricole;• Libertatea investitiilor in directia obtinerii de performanta la nivel national si mondial.

Rețeta cu care Aurel Petruș și-a crescut producția la porumb cu 20%, protejând și sămânța de ciori!agrointeligenta.ro - 20 octombrie 2020

https://youtu.be/usS_s5byqjk

Solul are tot mai multă nevoie de ajutor, mai ales în anii capricioși, cum este și 2020. Calitatea solului este unul dintre cei mai importanți factori pentru ferme, iar degradarea treptată din excesul de îngrășăminte

39

chimice și tratamente cu pesticide, secete prelungite, poate dăuna culturilor curente, dar și viitoare. Un sol bun, bogat în humus, oferă și producții ridicate fermierilor care-l lucrează. Producțiile ridicate aduc profit și, astfel, posibilitatea de investiții în fermă. Fertilizanții pe bază de acizi humici și fulvici reprezintă soluția ideală pentru a crește calitatea solului.

O sursă importantă de acizi humici este leonardita. Ce este leonardita? Leonardita este un fel de cărbune care nu a mineralizat, format din compostarea de-a lungul vremii a resturilor vegetale îngropate acum milioane de ani, fapt pentru care a rămas mai aproape de suprafață și implicit în contact cu oxigenul. Daymsa are avantajul de a avea aproape cea mai mare exploatație de leonardită din Europa, fiind deținută de Grupul SAMCA, din care face parte și Daymsa. Leonardita s-a dovedit a fi un excelent produs pentru agricultură, inclusiv pentru agricultura ecologică.

Naturcomplet G aduce fermierilor proprietățile excelente ale leonarditei pure activate, sub formă granulată pentru o ușoară utilizare și încorporare în sol. Efectul Naturcomplet G se poate observa atât în anul curent de aplicare, dar și în anii următori, fiind un excelent ameliorator de sol pe termen mediu-lung.

Naturcomplet-G este folosit și în fermele din România Aurel Petruș, fermier din județul Călărași, a găsit o metodă proprie de utilizare a acestui produs. “În loc să-l aplicăm ca fertilizant granulat, l-am sfărâmat, l-am zdrobit foarte bine, l-am făcut praf și îl aplicăm la sămânță, alături de Raiza Mix, cu scopul de a scăpa de atacul ciorilor”, a explicat fermierul. Folosirea Naturcomplet-G alături de Naturamin i-a adus lui Aurel Petruș o creștere a producției de 20% la porumb.

Efectele aplicării Naturcomplet-G: Îmbunătățește eficiența îngrășămintelor minerale; Corectează mineralizarea solurilor; Crește producțiile culturilor acolo unde este aplicat; Mobilizează nutrienții blocați în sol.

Tot la porumb a folosit Naturcomplet-G și Mihai Stoian, director general al companiei Agristo. “În cultura mare am vrut să testăm să vedem eficiența, cum este la porumbul aplicat pe rând. S-a aplicat o cantitate de 100 kg / ha și vedem efectele, vedem diferențele. Porumbul a plecat foarte repede în vegetație. Și coloritul și toate celelalte sunt vizibile pe acest porumb”, a explicat Mihai Stoian.

Mai multe detalii despre Naturcomplet-G, dar și despre alte produse ale Daymsa puteți găsi pe pagina de Facebook Natur Grup Integral SRL. Tot

40

acolo pot fi vizionate testimonialele fermierilor care au utilizat produsele Daymsa. Facebook: NATUR GRUP INTEGRAL SRL Whatsapp: +40745 643 165

Fondul de investiţii Roca a preluat anul trecut 40% din acţiunile companiei RDF Florentina Niţu 23.10.2020,

♦ RDF activează în domeniul agricol prin patru linii de business distincte: vânzarea de inputuri, depozitarea de cereale, comerţul cu cereale şi consultanţa în agricultură ♦ În 2020, cifra de afaceri a businessului a crescut cu aproximativ 50% faţă de anul trecut, în urma extinderii.

Cheia în agricultură constă între asocierea fermierilor în cooperative agricole ori în asocierea dintre fermieri şi procesatori sau dintre fermieri şi fonduri de investiţii, susţine Florin Deznan, CEO şi cofondator al RDF, care s-a asociat în urmă cu un an cu platforma de investiţii şi management ROCA, în vederea extinderii activităţilor către o nouă piaţă din proximitate şi a digitalizării companiei.

„În acest prim an de asociere, nu doar că am crescut suprafeţele agricole, dar am şi implementat un proiect investiţional în capacităţi noi de depozitare a cerealelor şi am finalizat renovarea întregului ansamblu de depozite şi clădiri deţinute de RDF, proiect cu o valoare totală de 2,5 mil. euro. Am im-plementat şi un program ERP (enterprise resource planning – n. red.) de management al activităţii companiei şi am reuşit o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 50% faţă de cifra de afaceri din 2019“, spune Florin Deznan.

Recoltarea porumbului Dekalb la CAI Curtici – TRANSMISIE LIVE agrointeligenta.ro - 23 octombrie 2020 11:07

41

https://youtu.be/Z4LAyBzh2BQ

PLONVIT Active: Soluția de combatere a efectelor lipsei de apă! agrointeligenta.ro - 23 octombrie 2020

https://youtu.be/6nONOKkrZwc

Factorii climatici sunt importanți întotdeauna pentru rezultate bune în agricultură, însă este esențială și aplicarea unei tehnologii corespunzătoare, specifice fiecărui an. Fertilizarea foliară cu micro și macro elemente reprezintă un pas decisiv în asigurarea hrănirii optime a culturilor, fundamentând dezvoltarea și profitabilitatea viitoarelor culturi. Agricover a dezvoltat PLONVIT Active, o gamă completă de îngrășăminte lichide specializate, pentru principalele culturi agricole din România. Fermierii care au mai multe tipuri de culturi au la dispoziție acum o gamă complexă de fertilizanți foliari.

Valentin Țuțuianu, din Călărași, are o fermă de peste 4.000 de hectare și a folosit fertilizanții din gama PLONVIT Active de la Agricover pentru culturile de porumb, cereale, floarea-soarelui, grâu și soia. “După aplicare se observă destul de repede o înverzire a plantelor și o dezvoltare mult mai rapidă. Am înregistrat un plus atât în producție, cât și în calitatea culturilor. Recomand tuturor fermierilor să încerce aceste produse”, a declarat fermierul călărășean.

Gama PLONVIT Active oferă îngrășăminte lichide specializate pentru culturile de cereale, oleaginoase, porumb, cartof, sfeclă și soia. Îngrășămintele PLONVIT Active conțin tehnologia INT, care presupune o asamblare moleculară specifică fiecărui nutrient. Mai precis, plantele recunosc micro și macroelementele ca fiind produse ale propriului

42

metabolism, transportându-le mai repede atât prin vasele lemnoase, cât și prin vasele liberiene.

Astfel, fermierii pot vedea cum plantele se hrănesc mult mai ușor, iar parametrii calitativi și cantitativi ai recoltei sunt îmbunătățiți.

Mai multe detalii despre gama PLONVIT Active găsiți pe site-ul https://agricover.ro/gama-plonvit-active/ Tot acolo descoperiți datele de contact ale tuturor reprezentanților de vânzări Agricover, care așteaptă întrebările dumneavoastră despre portofoliul de produse.

43

Timisul va avea primul centru de colectare legume-fructe octombrie 23, 2020 agrimanet Opinia Timisoarei

In judetul Timis se va infiinta primul centru de colectare legume si fructe, iar Consiliul Judetean a facut un

44

prim pas in acest sens. Alesii judeteni au votat oportunitatea infiintarii acestui centru care ii va ajuta in special pe micii producatori autohtoni.

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului „Regele Mihai I al Romaniei” din Timisoara a realizat un studiu privind infiintarea unor astfel de centre.

“Am realizat un studiu la Universitate. Pe baza situatiei la nivelul judetului Timis am structurat cateva directii analiand trei bazine viticole si cateva pomicole si am scos in evidenta bazinele legumicole. Ne gandim sa luam in calcul o prima investitie in acest centru axa Nord – Vest de la Timisoara la Cenad, prin Sannicolau Mare. Sunt 15 comune, va trebui sa se faca analiza privind locatia. Acest bazin legumicol este pe primul loc la nivel de judet, tocmai de aceea exista posibilitatea ca acest centru sa fie construit in aceasta zona. Am pus in evidenta si 3 posibilitati de organizare din punct de vedere al managementului. Din punct de vedere tehnic, acest centru va avea sectie de primire, de depozitare, de sortare etc. Acest centru se adreseaza HORECA. De asemenea exista si un interes deosebit care vine din partea zonei de retail”, a declarat Cosmin Popescu, rectorul USAMVB, in sedinta de plen a CJ Timis.

Universitatea de Stiinte Agricole a Banatului a facut si un studiu privind costul ridicarii unui astfel de centru de colectare de legume si fructe.

„Am facut studiu de piata in ce priveste costul unui astfel de centru. Pretul se ridica la 700.000-900.000 de euro. Urmeaza analiza locatiei , apoi cred ca va fi demarat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic si executia„, a mai declarat rectorul Cosmin Popescu.

Centrul de colectare legume si fructe va fi un loc unde producatorii agricoli pot veni cu legumele pentru a fi pastrate, sortate si depozitate.

Depozitul va fi dotat cu camere frigo, cu spatii destinate fructelor si legumelor, pentru a fi tinute in conditii optime, in recipiente speciale.

Un astfel de Centru vine in sprijinul micilor producatori care isi vand produsele la preturi fosrte mici, deoarece nu au unde sa le depoziteze in conditii optime.

45

Călin Matieș: Graiul şi portul, şi produsele, aia e ţara mea Mihaela Prevenda Vineri, 23 Octombrie 2020

Din ce în ce mai căutate, produsele tradiționale au mereu loc în Revista Fermierului, vorbim despre ele cu producătorii: ce au fost, ce au ajuns și ce vor fi, dar și cu cei care le caută pentru a le pune pe masă. Pentru Călin Matieș, subiectul „produse tradiționale” este ca respirația, el însuși fiind producător al unor bunătăți tradiționale. În același timp, interlocutorul nostru a inițiat asocierea în acest domeniu și este azi președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, el reușind promovarea imaginii României și a calității produselor autentice românești în Europa. Pe Călin Matieș l-am cunoscut în urmă cu mulți ani la Hanul Rustiq, la Sântimbru (Alba), unde am venit și m-a servit cu „Pită de Sântimbru” (adică cu pâine, precum cea de toate zilele, dar numită în graiul local), de care ne-a mărturisit, încă de la început, că este îndrăgostit. 

„Cea mai mare problemă a producătorilor de produse tradiționale, locale, ecologice o reprezintă valorificarea. Trebuie să înțelegem toți că produsul tradițional, produsul local este de siguranță națională.”

Reporter: Pită, nu pâine. Pită. De ce pită? 

Călin Matieș: Pentru că aşa se zice la noi, aici, în Ardeal. Nu „mere” nimeni... eu vreau să vorbesc, acum, așa cum se vorbeşte la noi ... nu „mere” nimeni la magazin să spună „dă-mi o pâine”. Toată lumea zice „dă-mi o pită”. De aia m-am gândit să păstrăm cuvântul ăsta, pentru că începem tot mai mult să vorbim limba engleză... nu că n-ar fi un lucru foarte bun, dar să nu uităm şi cuvintele noastre frumoase, cuvintele din casa bunicii, care zicea, în loc de „acum”, „amu”, care la „pâine” zicea „pită”, care, în loc de „să meargă”, spunea „las’ să margă” şi aşa mai departe... foarte multe cuvinte frumoase de care eu eram şi sunt îndrăgostit şi de aia trebuie să le păstrăm. Cu asta o să rămânem: cu identitatea naţională. Povesteam cu un mare actor, cu Mircea Albulescu, Dumnezeu să-l ierte, şi vorbeam: „Eu

46

chiar aş muri pentru ţara mea”. Înainte, îmi spunea cineva: „Dar care-i ţara ta?”. Pentru că sudul e vândut la libanezi (sau la nu mai ştiu cine...). Banatul, Ardealul sunt vândute la italieni, Moldova e vândută, și ea, la alţii, resursele naturale sunt vândute la nu ştiu care, deci „care-i țara ta, pentru care ai muri?”. Şi, încercând să fiu un pic inteligent, îi spuneam maestrului Mircea Albulescu: „Morala e că nu ştiu dacă aş mai muri pentru ţara mea”. El îmi spune: „Țara ta sunt oamenii care sunt îngropaţi acolo, e graiul ăsta frumos, sunt produsele astea tradiţionale frumoase, e jocul, portul popular, aia e ţara ta!”. Şi am stat şi m-am gândit că într-adevăr graiul şi portul, şi produsele, aia e ţara mea, cu aia mă regăsesc, şi dacă oriunde în lume am bucăţelele astea trei-patru, pot să spun că sunt în ţara mea... E, într-adevăr, păcat că încet-încet partea materială care înseamnă România începe să dispară. Dar... să ne bucurăm că se apropie Crăciunul, vin sărbătorile astea minunate, româneşti... care așa ca la noi nu mai sunt nicăieri... cu colinzi... mai ales în zona rurală, unde încă se ţin sărbătorile şi se mai munceşte de sărbători. Îmi aduc aminte când de sărbători se lucra inclusiv în sâmbăta aceea, nu existau patru zile înainte, patru după şi poveşti de genul ăsta. Mama avea ceva probleme de sănătate şi înainte de sâmbăta respectivă mă trezea dimineaţa la 6 să frământ colacii, după aia ea mergea la lucru, eu mergeam la şcoală... Iar la 12, când era dospit, ne întorceam să coacem colacii. Gătam undeva pe la 6 seara, când se întuneca... eram rupţi de oboseală, dar era o oboseală aşa de faină! O oboseală fericită, nu ştiu cum s-o numesc, mi se face pielea ca de găină. Ne bucuram. Pe urmă, meream la colindat până la 10-11 seara (meream la toate scările de bloc sau meream în oraş, iar a doua zi meream la sat la bunici să colindăm). Indiferent cât eram de obosit, era o oboseală fericită, o oboseală plină de farmec. Acum... mă duc și cumpăr trei colaci de la magazin, de Paşti cumpăr ouăle gata vopsite... Cumpăr cadouri – stric o roabă de bani... atunci, îmi  amintesc, îmi făceau cadou, de Crăciun, părinţii mei, o pereche de bocanci cu două mărimi mai mari ca să-mi fie buni şi la anul! Dacă-mi cumpărau un trening, nu mi-l dădeau în septembrie, mi-l dădeau doar de Crăciun (până atunci mai umblam cu celălalt), şi atunci mi-l dădeau cu vreo două mărimi mai mari, să-mi fie bun încă un an şi ceva. De Paşti, de multe ori, primeam o batistă. Amu nu ştii ce să le mai cumperi la copii... nu ştim câţi bani să mai stricăm... şi facem o pradă la alimente!

Aruncăm la alimente, Dumnezeule mare! Văd şi la mine şi cred că în toată casa de români se întâmplă treaba asta, din păcate. Cât, Dumnezeu, poţi mânca în două zile de sărbători? Cât, Dumnezeu?... Că restul, după două-trei zile, se aruncă! Umblăm pe la hipermarketuri, facem vârfurile de coşuri, prăduim o roabă de bani şi, după aia, aruncăm. Şi ne gândim: am muncit (că munceşti vreo două luni pentru alea două zile), am muncit două luni de zile ca să aruncăm....! Și, tot cu sărbătorile... mai sunt și românii din diaspora… eu ştiu că le e dor de casă, eu ştiu că li se rupe sufletul pentru ăştia de acasă,

47

pentru noi... dar îşi pot face bucăţica lor de Românie cu o pită făcută în casă, cu o slănină pusă la afumat... chiar erau nişte povești de prin Canada că românii şi-au tăiat porcul. Foarte bine! Dacă ăla e obiceiul nostru...

Am o mare dorință: să nu aducem aminte de tradiţii doar de 1 Decembrie, de Crăciun şi de Paşti. Să ne aducem aminte de tradiţii şi de produsele româneşti și în timpul anului. Produsele românești sunt extraordinare. Credeţi-mă, cu mâna pe suflet vă spui, avem produse de zece ori mai bune, mai curate de tot felul de chimicale, decât în toată Europa. Când mergeţi la un hipermarket, nu vă uitaţi numai după culoarea ambalajului, nu vă uitaţi după brand. Uitaţi-vă unde scrie produs românesc, produs în România, așa daţi de lucru la nişte oameni, puteţi să ajutaţi nişte ţărani, puteţi să ajutaţi nişte tractorişti, nişte fermieri, nişte brutari... efectiv o să ne meargă mai bine. Dacă tot ne uităm după produsele din Franţa, din Spania şi din Italia, cu siguranţă tractoristul, fermierul, brutarul din Franţa o să aibă de lucru, iar noi o să murim şi o să dispărem ca naţiune, o să fim la mâna lor. De aia e musai să ne aducem aminte de produsele româneşti şi în timpul anului, nu numai de sărbători.

„Produsele tradiţionale sunt făcute în sate. Păi, dacă pe omul respectiv nu-l ajut să vândă și să-și facă brânza cunoscută în țara asta, poate să facă cea mai bună brânză din lume, o mâncă el cu familia lui şi moare de foame cu stocuri de brânză în cămară.”

Reporter: Haideți să ne întoarcem la „Pita de Sântimbru”, produsul principal al Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale din judeţul Alba, la vremea când ne-am cunoscut...

Călin Matieș: „Pita de Sântimbru” o facem de 22 de ani. Înainte exista, aici, o brutărie (pe vremea lui Ceauşescu) de prin ’70 făcută. Încă ţin minte că, atunci când eram copil, se aducea pită în sat, o dată la trei zile, cu căruţa cu coviltir. Peste căruţă era bătută tablă, făcută ca un arc de cerc... Sunt mândru că astăzi „Pita de Sântimbru” este un produs tradițional certificat cu calitate europeană.

După ce România a rămas ultima din Europa în ceea ce privește schemele de calitate națională și promovarea produselor tradiționale în comunitatea europeană, am reușit, anul acesta, recunoașterea acestor produse nu doar de către români, ci și de către Europa. Din momentul acesta, Europa recunoaște produsul tradițional ca un produs de calitate europeană superioară, sănătos. Prin urmare, produsul tradițional românesc este recunoscut pe plan european. Acest lucru înseamnă că nouă produse tradiționale românești sunt certificate cu calitate europeană superioară. Pe produsul tradițional nu a existat o astfel de schemă de calitate și a fost notificat de Europa în această

48

primăvară, iar primul produs tradițional notificat de Europa este „Pita de Sântimbru”. Până acum, România a pierdut șase milioane de euro pentru că nu avea scheme de calitate naționale. O schemă de calitate națională înseamnă un produs de calitate garantată de Uniunea Europeană. Produsul tradițional este prima schemă de calitate înregistrată la nivel european de către România.

Reporter: De la cine ați moștenit tradiția cu Pita de Sântimbru?

Călin Matieș: De la bunica şi de aici, din Sântimbru. Bunicul meu, în Sântimbru, era meşterul care făurea cuptoare. Le repara, le construia. Bunica mea de la Cluj, de la Şoimeni, comuna Vultureni, avea 6 copii, cu nevestele lor 12 şi cu nepoţii 24, erau vreo 40 acolo în casă...

Reporter: Într-o casă?

Călin Matieș: Păi, într-o casă, că dormeam şi în şură, şi în podul poieţii, deasupra; avea 6 bivoli şi deasupra bivolilor dormeau bărbaţii şi în casă dormeau femeile. Şi toţi bărbaţii dormeau pe câte un pled din ăla ca şmirghelul, de ăla de lână. Aşa era când mergeam acasă la buna. Făcea la pită de, săraca, cred că se ura câtă pită făcea, ca să ne şi deie nouă acasă şi să şi mâncăm toţi… deci, de la ei am moștenit… noi încercăm acum să continuăm, iar Ministerul Agriculturii, în 2015, a declarat „Pita de Sântimbru” produs tradiţional al anului 2015. La fel, în 2017, în urma unui sondaj al unui ziar din Alba, pâinea de Sântimbru și-a câştigat cu 50% din voturi renumele de cea mai bună pită din judeţul Alba. Ne mândrim cu lucrurile astea, ne mândrim că reuşim să ducem tradiţia mai departe. Mă mândresc că de-a lungul timpului am reuşit la nivel naţional să creăm o Federaţie a Producătorilor de Produse Tradiţionale. În federaţie sunt 21 de asociaţii judeţene, fiecare asociaţie are producători de produse tradiţionale, ecologice, de casă sau locale, depinde cum le-au denumit dânşii.

Încet-încet, asociaţiile încep să-şi pună cuvântul: o asociaţie umanitară construieşte un spital, o asociaţie face presiuni pentru autostrăzi, o asociaţie coagulează producătorii de produse tradiţionale... sunt asociaţii făcute de oameni simpli, nu de marile multinaţionale. Marile multinaţionale au şi banii necesari, au şi logistica, şi şapte mii de avocaţi şi de jurişti, au creat asociaţii ca să-şi creeze favoruri. În schimb, asociaţiile mici, de care v-am spus, se fac cu voluntari. La noi, în Federaţia de Produse Tradiţionale, nu există niciun salariat, nu se iau nici măcar banii pe motorina cu care se merge la Bucureşti sau se organizează ceva evenimente. Ca federaţie investim în informarea consumatorului, în promovarea și dezvoltarea produsului tradiţional, pentru că, vedeţi, produsul tradiţional... toată Europa dă bani pentru dezvoltarea mediului rural. Să nu plece omul de la sat, să dezvolte afaceri. Produsele

49

tradiţionale sunt făcute în sate. Păi, dacă pe omul respectiv nu-l ajut să vândă și să-și facă brânza cunoscută în țara asta, poate să facă cea mai bună brânză din lume, o mâncă el cu familia lui şi moare de foame cu stocuri de brânză în cămară. 

Reporter: Da, dar nu e suficient să-l găsim doar la piaţă, pentru că poate nu toată lumea se duce la piaţă. Tocmai pentru ca tot ceea ce este bun să poată fi la îndemâna oricărui consumator din ţara asta, să fie uşor de ajuns la produsele tradiționale, ar trebui să aibă posibilitatea să fie vânduet şi în magazine.

Călin Matieș: Da. Doar că în unele magazine, se cere o cantitate... noi, ca produs tradiţional, nu putem să facem mai mult de 150 kg de produs pe zi. Ei, s-ar putea ca cutare hipermarket să vrea la nivel naţional 5.000 kg, pe care nu le putem face. Deci, cu siguranţă, produsele tradiţionale sunt greu de găsit în hipermarket. Se pot găsi în hipermarketuri locale, dar nu la nivel naţional. Pot fi găsite în micile magazine din oraş, în magazine cu specific, în magazinele tradiţionale, pentru că, vedeţi... Şi acum facem o comparaţie destul de plastică: nu găsești un parfum foarte bun la hipermarket, îl găseşti într-un magazin dedicat; un produs foarte bun şi care se face într-o serie limitată, o rochie a unei case de modă, nu-l găseşti la hipermarket, îl găseşti într-un magazin specializat.

Un lucru foarte bun pe care l-a făcut Ministerul Agriculturii, împreună cu organismele subordonate, este acea aplicaţie: CPAC, Catalogul Produselor Certificate Româneşti, ceva de genul ăsta… doar produsele atestate... Îmi descarc aplicația pe telefon și, în mod automat, dacă eu sunt în Sântimbru, îmi dă ce produse tradiţionale am în Sântimbru... ce produse ecologice am, ce produse montane am, ce reţete consacrate am, ce produse înregistrate la nivel european găsesc în zona respectivă. Dacă mâine mă duc la Hunedoara, la fel, o să caut în aplicaţie şi o să-mi dea aplicaţia în şi lângă Hunedoara ce produse tradiţionale sau montane găsesc. E un lucru extraordinar... Şi e simplu pentru consumator. Pe deasupra, vedem de multe ori un cap cu un batic la piaţă şi gata, ne ducem să cumpărăm de la ea. Sunt şi oameni fără frică de Dumnezeu, sunt şi falsuri...

„Român, cinstit și harnic, pentru Senat”

Reporter: Li se spune comercianţi.

Călin Matieș: Mda, comercianţi fără bun-simţ, adică iau de la hipermarket cârnaţiul, îl ţin o zi la mine la fum şi după aia mă duc şi-l vând, de trei ori preţul, că-i produs tradiţional.

50

Cred că avem o problemă în legislaţie. Și eu și colegii mei din federație ne implicăm în rezolvarea tuturor problemelor și încercăm să găsim o soluții împreună cu toți factorii de decizie, avem tot timpul întâlniri la Ministerul Agriculturii, la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și chiar la Parlament.

Reporter: Acolo, la Parlament, vreți și dumneavostră să vă mutați biroul, dar nu și brutăria, pita își va continua tradiția în Alba, la Sântimbru. V-ați hotărât să intrați în politică și candidați la alegerile parlamentare din acest an din partea Partidului Social Democrat. „Român, cinstit și harnic, pentru Senat” este sloganul ales de dumneavoastră.

Călin Matieș: Sunt nou în acest domeniu, de circa două luni am intrat în politică și am făcut-o cu sufletul deschis, convins fiind că de acolo de la București, de unde se fac legile, îi voi putea ajuta pe producătorii români, pe cei care fac produse tradiționale, produse locale. Să știți că de mai bine de 20 de ani, atât eu cât și colegii reprezentanți ai asociațiilor județene de produse tradiționale și ecologice mergem la toate întâlnirile cu autoritățile statului, la toate târgurile, la toate evenimentele, mergem pe banii noștri. De cele mai multe ori, în solicitările noastre ne-am lovit de ziduri, în care am și reușit uneori să facem uși, pe care apoi le-am deschis. Cea mai mare problemă a producătorilor de produse tradiționale, locale, ecologice o reprezintă valorificarea. Trebuie să înțelegem toți că produsul tradițional, produsul local este de siguranță națională. În martie, când toate țările și-au închis granițele, când n-au mai exportat alimente neștiind cum va evolua pandemia generată de acest nou coronavirus, ar fi trebuit să ne speriem.

Dacă la un moment dat nu vom mai avea cum să alimentăm hipermarketurile, ce mâncăm? Producătorii noștri nu sunt primiți în marile lanțuri de magazine, care nu înțeleg că nu putem alimenta magazinele pe plan național, că fiecare vrea să fie în magazinele din zona lui, din regiunea lui, ceea ce acum nu se poate. În prezent, nu mai sunt târguri, ce facem noi, producătorii de produse tradiționale? Încă sunt foarte multe probleme în acest domeniu și asta m-a determinat să intru în politică și să candidez pentru Senatul României, pentru că sunt convins că de acolo din Parlament pot ajuta sectorul produselor tradiționale, îmi pot ajuta colegii, producătorii să rămână în piață, să nu închidă, să ducă mai departe obiceiurile și tradițiile românești, să dezvolte spațiul rural și să asigure un trai decent comunităților în care-și desfășoară activitatea.

Cererea de cartofi, in cadere libera de peste 10 ani. Care este motivul octombrie 23, 2020

51

In ultimii ani, cererea interna de cartofi s-a diminuat semnificativ iar, intre anii 2008-2018, consumul a scazut cu o rata anuala de circa 1,4%, arata o analiza a Bancii Transilvania.

In 2018 consumul intern de cartofi s-a redus cu 1,7% an/an la 1,87 milioane tone, cel mai scazut nivel din 1997. Aceasta evolutie a fost determinata atat de diminuarea consumului de cartofi pe locuitor spre minimul din 2002, cat si de scaderea populatiei.

De asemenea, datele INS indica si tendinta descendenta a productiei interne de cartofi. Astfel, in perioada 1990-2018 productia interna de cartofi s-a ajustat cu un ritm mediu anual de 0,2% pana la 3 milioane tone (in 2018 s-a inregistrat o scadere cu 3% an/an).

Evolutia a fost determinata de restrangerea suprafetelor cultivate cu cartofi. Pe de alta parte, productivitatea la hectar a inregistrat o tendinta ascendenta in ultimii ani, dar se pozitioneaza la niveluri inferioare celor din Polonia si Uniunea Europeana.

De remarcat este intensificarea deficitului balantei comerciale cu cartofi (la un nivel record de peste 64 milioane euro in 2019) si la majorarea preturilor spre maxime istorice (conform Eurostat anul trecut s-a inregistrat un nivel de 44 euro / 100 kg in Romania, cu mult peste cel din Polonia, de 19,7 euro / 100 kg). Incidenta pandemiei COVID-19 ar putea determina o crestere a cererii interne de cartofi pe termen scurt si mediu, incheie analiza.

Romania, printre tarile cu cele mai mari vanzari de pesticide din UE octombrie 23, 2020 In anul 2018 Romania s-a situat pe locul al saselea printre tarile cu cele mai mari vanzari de pesticide, dupa Franta, Spania, Italia, Germania si Polonia, se arata intr-o analiza Eurostat.

In perioada 2011-2018, vanzarile de pesticide in UE au ramas stabile la 360 milioane de kilograme pe an.

De asemenea, Franta, Spania, Italia si Germania sunt responsabile pentru doua treimi din vanzarile anuale de pesticide din UE, pe primul loc situandu-se Franta, cu peste 80 de milioane de kilograme cumparate in 2018. In ceea ce priveste tara noastra, vanzarile s-au situat la aproximativ 11 milioane de kilograme.

Fungicidele si bactericidele, cele mai cumparate pesticide

52

In ceea ce priveste categoriile de produse comercializate, pe primul loc se regasesc fungicidele si bactericidele, in procent de 45%, urmate de erbicide, cu 32% si insecticide si acaricide, in procent de 11%.

In 2018 comparativ cu 2011, cele mai mari creşteri ale vanzarilor de pesticide a fost inregistrate in Cipru (94%), Austria (53%), Franţa (39%) şi Slovacia (38%). Pe de alta parte, cele mai mari scaderi ale vanzarilor de pesticide au fost inregistrate in Portugalia (minus 43%), Irlanda ( minus 28%) şi Cehia (minus 27%). Alte state care au inregistrat scaderi ale vanzarilor de pesticide sunt Italia, Olanda, Belgia şi Romania, arata datele Eurostat.

Franţa, Spania, Italia şi Germania sunt principalii producatori agricoli din UE, reprezentand impreuna 51% din suprafaţa totala utilizata in agricultura in UE şi 49% din terenul arabil din UE.

53

54

https://youtu.be/fsO-zC3ha0s

INDUSTRIE ALIMENTARA

Pandemia de COVID-19 a pus la mare încercare cramele mici By RO.aliment October 23, 2020

Exporturile către China au fost blocate, iar consumul din HoReCa s-a redus considerabil. Crama Dealul Dorului încearcă să acopere reducerea punctelor de desfacere prin lansarea magazinului online Cramele mici din România trec printr-o situație dificilă. Veniturile s-au redus considerabil pentru că o mare parte din piața de desfacere a dispărut.

55

Nu mai pot fi organizate festivaluri, livrările către HoReCa au scăzut considerabil, iar Asia a redus importurile de vin din zona europeană, odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19. Practic, cramele mici funcționează la limita supraviețuirii și este greu de crezut că vor rezista în acest fel, pe termen lung. Crama Dealul Dorului din Silagiu, județul Timiș, a înregistrat în perioada februarie 2020 septembire 2020 o scădere de aproximativ 50 la sută a vânzărilor. Singurele puncte de vânzare care au rămas în picioare sunt magazinele proprii și supermarketurile, dar și aici s-au înregistrat scăderi.

“Perioada verii și începutul de toamnă, de obicei, aduceau o activitate de nedescris în cramă. Eram solicitați la numeroase festivaluri, livram către China, distribuitorii ne cereau stocuri mari de vin pentru a le livra, acum suntem șocați de această liniște. Este dificil să reziști în asemenea condiții, mai ales că activitatea restaurantelor a fost restrânsă și mai mult decât era. Cea mai importantă pierdere este a pieței asiatice, despre care nu știm dacă vor mai fi reluate legăturile comerciale“ susține Doru Husarciuc, proprietarul cramei Dealul Dorului, din Timiș.

Pentru a acoperi această pierdere, Crama Dealul Dorului a lansat recent magazinul online www.cramadealuldorului.ro. Aici, consumatorii de vin de calitate pot consulta oferta și pot comanda orice sortiment de vin, care există pe stoc. Tot aici, este disponibilă și gama MAESTOSO, care este destinată pentru consumul din HoReCa.

“Să lansăm un magazin online, era cea mai logică mișcare în condițiile actuale. Ne adresămcelor care nu percep cina fără un pahar de vin. Le garantăm produse de cea mai bună calitate. Suntem producători locali și punem mare accent pe calitatea vinului. Limităm producția de struguri, încă din iarnă, de la tăierea viței-de-vie, iar mai târziu prin tăiere în verde, astfel încât să obținem strict cantitatea de care avem nevoie pentru o calitate superioară a vinului! Doar cramele care într-adevăr vor să obțină calitate fac această

56

limitare și ne bucurăm că noi putem oferi un vin pentru cele mai rafinate gusturi”, a adăugat Doru Husarciuc.

Livrarea se face în cele mai sigure condiții, fiecare sticlă de vin este împachetată separat. Comenzile din Timișoara și împrejurimi beneficiază de transport gratuit.

Grafic ZF: Fabricile de prelucrare a laptelui crud din Suceava

57

Călin Matieș: Graiul şi portul, şi produsele, aia e ţara mea Mihaela Prevenda Vineri, 23 Octombrie 2020

Din ce în ce mai căutate, produsele tradiționale au mereu loc în Revista Fermierului, vorbim despre ele cu producătorii: ce au fost, ce au ajuns și ce vor fi, dar și cu cei care le caută pentru a le pune pe masă. Pentru Călin Matieș, subiectul „produse tradiționale” este ca respirația, el însuși fiind producător al unor bunătăți tradiționale. În același timp, interlocutorul nostru a inițiat asocierea în acest domeniu și este azi președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, el reușind promovarea imaginii României și a calității produselor autentice românești în Europa. Pe Călin Matieș l-am cunoscut în urmă cu mulți ani la Hanul Rustiq, la Sântimbru (Alba), unde am venit și m-a servit cu „Pită de Sântimbru” (adică cu pâine, precum cea de toate zilele, dar numită în graiul local), de care ne-a mărturisit, încă de la început, că este îndrăgostit. 

„Cea mai mare problemă a producătorilor de produse tradiționale, locale, ecologice o reprezintă valorificarea. Trebuie să înțelegem toți că produsul tradițional, produsul local este de siguranță națională.”

Reporter: Pită, nu pâine. Pită. De ce pită? 

Călin Matieș: Pentru că aşa se zice la noi, aici, în Ardeal. Nu „mere” nimeni... eu vreau să vorbesc, acum, așa cum se vorbeşte la noi ... nu „mere” nimeni la magazin să spună „dă-mi o pâine”. Toată lumea zice „dă-mi o pită”. De aia m-am gândit să păstrăm cuvântul ăsta, pentru că începem tot mai mult să vorbim limba engleză... nu că n-ar fi un lucru foarte bun, dar să nu uităm şi cuvintele noastre frumoase, cuvintele din casa bunicii, care zicea, în loc de „acum”, „amu”, care la „pâine” zicea „pită”, care, în loc de „să meargă”, spunea „las’ să margă” şi aşa mai departe... foarte multe cuvinte frumoase de care eu eram şi sunt îndrăgostit şi de aia trebuie să le păstrăm. Cu asta o să rămânem: cu identitatea naţională.

Povesteam cu un mare actor, cu Mircea Albulescu, Dumnezeu să-l ierte, şi vorbeam: „Eu chiar aş muri pentru ţara mea”. Înainte, îmi spunea cineva:

58

„Dar care-i ţara ta?”. Pentru că sudul e vândut la libanezi (sau la nu mai ştiu cine...). Banatul, Ardealul sunt vândute la italieni, Moldova e vândută, și ea, la alţii, resursele naturale sunt vândute la nu ştiu care, deci „care-i țara ta, pentru care ai muri?”.

Şi, încercând să fiu un pic inteligent, îi spuneam maestrului Mircea Albulescu: „Morala e că nu ştiu dacă aş mai muri pentru ţara mea”. El îmi spune: „Țara ta sunt oamenii care sunt îngropaţi acolo, e graiul ăsta frumos, sunt produsele astea tradiţionale frumoase, e jocul, portul popular, aia e ţara ta!”. Şi am stat şi m-am gândit că într-adevăr graiul şi portul, şi produsele, aia e ţara mea, cu aia mă regăsesc, şi dacă oriunde în lume am bucăţelele astea trei-patru, pot să spun că sunt în ţara mea... E, într-adevăr, păcat că încet-încet partea materială care înseamnă România începe să dispară. Dar... să ne bucurăm că se apropie Crăciunul, vin sărbătorile astea minunate, româneşti... care așa ca la noi nu mai sunt nicăieri... cu colinzi... mai ales în zona rurală, unde încă se ţin sărbătorile şi se mai munceşte de sărbători. Îmi aduc aminte când de sărbători se lucra inclusiv în sâmbăta aceea, nu existau patru zile înainte, patru după şi poveşti de genul ăsta. Mama avea ceva probleme de sănătate şi înainte de sâmbăta respectivă mă trezea dimineaţa la 6 să frământ colacii, după aia ea mergea la lucru, eu mergeam la şcoală... Iar la 12, când era dospit, ne întorceam să coacem colacii. Gătam undeva pe la 6 seara, când se întuneca... eram rupţi de oboseală, dar era o oboseală aşa de faină! O oboseală fericită, nu ştiu cum s-o numesc, mi se face pielea ca de găină. Ne bucuram. Pe urmă, meream la colindat până la 10-11 seara (meream la toate scările de bloc sau meream în oraş, iar a doua zi meream la sat la bunici să colindăm). Indiferent cât eram de obosit, era o oboseală fericită, o oboseală plină de farmec. Acum... mă duc și cumpăr trei colaci de la magazin, de Paşti cumpăr ouăle gata vopsite... Cumpăr cadouri – stric o roabă de bani... atunci, îmi  amintesc, îmi făceau cadou, de Crăciun, părinţii mei, o pereche de bocanci cu două mărimi mai mari ca să-mi fie buni şi la anul! Dacă-mi cumpărau un trening, nu mi-l dădeau în septembrie, mi-l dădeau doar de Crăciun (până atunci mai umblam cu celălalt), şi atunci mi-l dădeau cu vreo două mărimi mai mari, să-mi fie bun încă un an şi ceva. De Paşti, de multe ori, primeam o batistă. Amu nu ştii ce să le mai cumperi la copii... nu ştim câţi bani să mai stricăm... şi facem o pradă la alimente!

Aruncăm la alimente, Dumnezeule mare! Văd şi la mine şi cred că în toată casa de români se întâmplă treaba asta, din păcate. Cât, Dumnezeu, poţi mânca în două zile de sărbători? Cât, Dumnezeu?... Că restul, după două-trei zile, se aruncă! Umblăm pe la hipermarketuri, facem vârfurile de coşuri, prăduim o roabă de bani şi, după aia, aruncăm. Şi ne gândim: am muncit (că munceşti vreo două luni pentru alea două zile), am muncit două luni de zile ca să aruncăm....! Și, tot cu sărbătorile... mai sunt și românii din diaspora…

59

eu ştiu că le e dor de casă, eu ştiu că li se rupe sufletul pentru ăştia de acasă, pentru noi... dar îşi pot face bucăţica lor de Românie cu o pită făcută în casă, cu o slănină pusă la afumat... chiar erau nişte povești de prin Canada că românii şi-au tăiat porcul. Foarte bine! Dacă ăla e obiceiul nostru...

Am o mare dorință: să nu aducem aminte de tradiţii doar de 1 Decembrie, de Crăciun şi de Paşti. Să ne aducem aminte de tradiţii şi de produsele româneşti și în timpul anului. Produsele românești sunt extraordinare. Credeţi-mă, cu mâna pe suflet vă spui, avem produse de zece ori mai bune, mai curate de tot felul de chimicale, decât în toată Europa. Când mergeţi la un hipermarket, nu vă uitaţi numai după culoarea ambalajului, nu vă uitaţi după brand. Uitaţi-vă unde scrie produs românesc, produs în România, așa daţi de lucru la nişte oameni, puteţi să ajutaţi nişte ţărani, puteţi să ajutaţi nişte tractorişti, nişte fermieri, nişte brutari... efectiv o să ne meargă mai bine. Dacă tot ne uităm după produsele din Franţa, din Spania şi din Italia, cu siguranţă tractoristul, fermierul, brutarul din Franţa o să aibă de lucru, iar noi o să murim şi o să dispărem ca naţiune, o să fim la mâna lor. De aia e musai să ne aducem aminte de produsele româneşti şi în timpul anului, nu numai de sărbători.

„Produsele tradiţionale sunt făcute în sate. Păi, dacă pe omul respectiv nu-l ajut să vândă și să-și facă brânza cunoscută în țara asta, poate să facă cea mai bună brânză din lume, o mâncă el cu familia lui şi moare de foame cu stocuri de brânză în cămară.”

Reporter: Haideți să ne întoarcem la „Pita de Sântimbru”, produsul principal al Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale din judeţul Alba, la vremea când ne-am cunoscut...

Călin Matieș: „Pita de Sântimbru” o facem de 22 de ani. Înainte exista, aici, o brutărie (pe vremea lui Ceauşescu) de prin ’70 făcută. Încă ţin minte că, atunci când eram copil, se aducea pită în sat, o dată la trei zile, cu căruţa cu coviltir. Peste căruţă era bătută tablă, făcută ca un arc de cerc... Sunt mândru că astăzi „Pita de Sântimbru” este un produs tradițional certificat cu calitate europeană.

După ce România a rămas ultima din Europa în ceea ce privește schemele de calitate națională și promovarea produselor tradiționale în comunitatea europeană, am reușit, anul acesta, recunoașterea acestor produse nu doar de către români, ci și de către Europa. Din momentul acesta, Europa recunoaște produsul tradițional ca un produs de calitate europeană superioară, sănătos. Prin urmare, produsul tradițional românesc este recunoscut pe plan european. Acest lucru înseamnă că nouă produse tradiționale românești sunt certificate cu calitate europeană superioară. Pe produsul tradițional nu a

60

existat o astfel de schemă de calitate și a fost notificat de Europa în această primăvară, iar primul produs tradițional notificat de Europa este „Pita de Sântimbru”. Până acum, România a pierdut șase milioane de euro pentru că nu avea scheme de calitate naționale. O schemă de calitate națională înseamnă un produs de calitate garantată de Uniunea Europeană. Produsul tradițional este prima schemă de calitate înregistrată la nivel european de către România.

Reporter: De la cine ați moștenit tradiția cu Pita de Sântimbru?

Călin Matieș: De la bunica şi de aici, din Sântimbru. Bunicul meu, în Sântimbru, era meşterul care făurea cuptoare. Le repara, le construia. Bunica mea de la Cluj, de la Şoimeni, comuna Vultureni, avea 6 copii, cu nevestele lor 12 şi cu nepoţii 24, erau vreo 40 acolo în casă...

Reporter: Într-o casă?

Călin Matieș: Păi, într-o casă, că dormeam şi în şură, şi în podul poieţii, deasupra; avea 6 bivoli şi deasupra bivolilor dormeau bărbaţii şi în casă dormeau femeile. Şi toţi bărbaţii dormeau pe câte un pled din ăla ca şmirghelul, de ăla de lână. Aşa era când mergeam acasă la buna. Făcea la pită de, săraca, cred că se ura câtă pită făcea, ca să ne şi deie nouă acasă şi să şi mâncăm toţi… deci, de la ei am moștenit… noi încercăm acum să continuăm, iar Ministerul Agriculturii, în 2015, a declarat „Pita de Sântimbru” produs tradiţional al anului 2015. La fel, în 2017, în urma unui sondaj al unui ziar din Alba, pâinea de Sântimbru și-a câştigat cu 50% din voturi renumele de cea mai bună pită din judeţul Alba. Ne mândrim cu lucrurile astea, ne mândrim că reuşim să ducem tradiţia mai departe. Mă mândresc că de-a lungul timpului am reuşit la nivel naţional să creăm o Federaţie a Producătorilor de Produse Tradiţionale. În federaţie sunt 21 de asociaţii judeţene, fiecare asociaţie are producători de produse tradiţionale, ecologice, de casă sau locale, depinde cum le-au denumit dânşii.

Încet-încet, asociaţiile încep să-şi pună cuvântul: o asociaţie umanitară construieşte un spital, o asociaţie face presiuni pentru autostrăzi, o asociaţie coagulează producătorii de produse tradiţionale... sunt asociaţii făcute de oameni simpli, nu de marile multinaţionale. Marile multinaţionale au şi banii necesari, au şi logistica, şi şapte mii de avocaţi şi de jurişti, au creat asociaţii ca să-şi creeze favoruri. În schimb, asociaţiile mici, de care v-am spus, se fac cu voluntari. La noi, în Federaţia de Produse Tradiţionale, nu există niciun salariat, nu se iau nici măcar banii pe motorina cu care se merge la Bucureşti sau se organizează ceva evenimente. Ca federaţie investim în informarea consumatorului, în promovarea și dezvoltarea produsului tradiţional, pentru că, vedeţi, produsul tradiţional... toată Europa dă bani pentru dezvoltarea

61

mediului rural. Să nu plece omul de la sat, să dezvolte afaceri. Produsele tradiţionale sunt făcute în sate. Păi, dacă pe omul respectiv nu-l ajut să vândă și să-și facă brânza cunoscută în țara asta, poate să facă cea mai bună brânză din lume, o mâncă el cu familia lui şi moare de foame cu stocuri de brânză în cămară. 

Reporter: Da, dar nu e suficient să-l găsim doar la piaţă, pentru că poate nu toată lumea se duce la piaţă. Tocmai pentru ca tot ceea ce este bun să poată fi la îndemâna oricărui consumator din ţara asta, să fie uşor de ajuns la produsele tradiționale, ar trebui să aibă posibilitatea să fie vânduet şi în magazine.

Călin Matieș: Da. Doar că în unele magazine, se cere o cantitate... noi, ca produs tradiţional, nu putem să facem mai mult de 150 kg de produs pe zi. Ei, s-ar putea ca cutare hipermarket să vrea la nivel naţional 5.000 kg, pe care nu le putem face. Deci, cu siguranţă, produsele tradiţionale sunt greu de găsit în hipermarket. Se pot găsi în hipermarketuri locale, dar nu la nivel naţional. Pot fi găsite în micile magazine din oraş, în magazine cu specific, în magazinele tradiţionale, pentru că, vedeţi... Şi acum facem o comparaţie destul de plastică: nu găsești un parfum foarte bun la hipermarket, îl găseşti într-un magazin dedicat; un produs foarte bun şi care se face într-o serie limitată, o rochie a unei case de modă, nu-l găseşti la hipermarket, îl găseşti într-un magazin specializat.

Un lucru foarte bun pe care l-a făcut Ministerul Agriculturii, împreună cu organismele subordonate, este acea aplicaţie: CPAC, Catalogul Produselor Certificate Româneşti, ceva de genul ăsta… doar produsele atestate... Îmi descarc aplicația pe telefon și, în mod automat, dacă eu sunt în Sântimbru, îmi dă ce produse tradiţionale am în Sântimbru... ce produse ecologice am, ce produse montane am, ce reţete consacrate am, ce produse înregistrate la nivel european găsesc în zona respectivă. Dacă mâine mă duc la Hunedoara, la fel, o să caut în aplicaţie şi o să-mi dea aplicaţia în şi lângă Hunedoara ce produse tradiţionale sau montane găsesc. E un lucru extraordinar... Şi e simplu pentru consumator. Pe deasupra, vedem de multe ori un cap cu un batic la piaţă şi gata, ne ducem să cumpărăm de la ea. Sunt şi oameni fără frică de Dumnezeu, sunt şi falsuri...

„Român, cinstit și harnic, pentru Senat”

Reporter: Li se spune comercianţi.

Călin Matieș: Mda, comercianţi fără bun-simţ, adică iau de la hipermarket cârnaţiul, îl ţin o zi la mine la fum şi după aia mă duc şi-l vând, de trei ori preţul, că-i produs tradiţional.

62

Cred că avem o problemă în legislaţie. Și eu și colegii mei din federație ne implicăm în rezolvarea tuturor problemelor și încercăm să găsim o soluții împreună cu toți factorii de decizie, avem tot timpul întâlniri la Ministerul Agriculturii, la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și chiar la Parlament.

Reporter: Acolo, la Parlament, vreți și dumneavostră să vă mutați biroul, dar nu și brutăria, pita își va continua tradiția în Alba, la Sântimbru. V-ați hotărât să intrați în politică și candidați la alegerile parlamentare din acest an din partea Partidului Social Democrat. „Român, cinstit și harnic, pentru Senat” este sloganul ales de dumneavoastră.

Călin Matieș: Sunt nou în acest domeniu, de circa două luni am intrat în politică și am făcut-o cu sufletul deschis, convins fiind că de acolo de la București, de unde se fac legile, îi voi putea ajuta pe producătorii români, pe cei care fac produse tradiționale, produse locale. Să știți că de mai bine de 20 de ani, atât eu cât și colegii reprezentanți ai asociațiilor județene de produse tradiționale și ecologice mergem la toate întâlnirile cu autoritățile statului, la toate târgurile, la toate evenimentele, mergem pe banii noștri. De cele mai multe ori, în solicitările noastre ne-am lovit de ziduri, în care am și reușit uneori să facem uși, pe care apoi le-am deschis.

Cea mai mare problemă a producătorilor de produse tradiționale, locale, ecologice o reprezintă valorificarea. Trebuie să înțelegem toți că produsul tradițional, produsul local este de siguranță națională. În martie, când toate țările și-au închis granițele, când n-au mai exportat alimente neștiind cum va evolua pandemia generată de acest nou coronavirus, ar fi trebuit să ne speriem. Dacă la un moment dat nu vom mai avea cum să alimentăm hipermarketurile, ce mâncăm? Producătorii noștri nu sunt primiți în marile lanțuri de magazine, care nu înțeleg că nu putem alimenta magazinele pe plan național, că fiecare vrea să fie în magazinele din zona lui, din regiunea lui, ceea ce acum nu se poate. În prezent, nu mai sunt târguri, ce facem noi, producătorii de produse tradiționale? Încă sunt foarte multe probleme în acest domeniu și asta m-a determinat să intru în politică și să candidez pentru Senatul României, pentru că sunt convins că de acolo din Parlament pot ajuta sectorul produselor tradiționale, îmi pot ajuta colegii, producătorii să rămână în piață, să nu închidă, să ducă mai departe obiceiurile și tradițiile românești, să dezvolte spațiul rural și să asigure un trai decent comunităților în care-și desfășoară activitatea.

Cunoaște lumea vinurilor și specializează-te cu certificările internaționale WSET, oferite de Romanian Wine Academy On oct. 23, 2020

63

Deși 2020 a fost un an de criză pentru industria ospitalității, vinurile de top au avut o creștere semnificativă, mai ales la vânzarea online, ceea ce confirmă interesul crescut al românilor pentru acest subiect.

În acest context, Romanian Wine Academy își deschide porțile în Noiembrie 2020 pentru cursurile certificate WSET – The Wine and Spirit Education Trust, un proiect care oferă posibilitatea acreditării internaționale pentru studii în domeniul vinului și care se adresează atât iubitorilor de vin, cât și profesioniștilor din industrie. Cu peste 108.000 de acreditări în peste 70 de țări, WSET este cea mai importantă certificare internațională în domeniu, fiind recunoscută la nivel global ca standard în cunoaștere a vinului și spirtoaselor.

Certificările WSET funcționează pe mai multe grade de cunoaștere, în funcție de nivelul de cunoștințe la care dorește să ajungă cursantul. Romanian Wine Academy, școală acreditată WSET, organizează în cadrul primei ediții cursuri pentru primele două niveluri. Nivelul 1 este o introducere în lumea vinurilor de top pentru cei pasionați de acest subiect, unde sunt abordate caracteristicile generale ale soiurilor de vin, tehnicile de producție, elementele distinctive dintre soiuri, abordările corecte în păstrarea, servirea și asocierile gastronomice de bază.

Nivelul 2 se adresează celor care deja dețin informațiile de bază și doresc să aprofundeze, atât pasionaților cât mai ales celor care lucrează deja în domeniu, cu precădere în industria ospitalității. WSET 2 ajută la dezvoltarea abilității de descriere a vinului într-un limbaj universal, standardizat, permițând ghidarea unei degustări profesioniste oriunde în lume, prezentarea corectă a produsului și asocierilor gastronomice adecvate.

„Viața e prea scurtă să faci alegeri nepotrivite…mai ales în materie de vin. Cei care urmează cursurile WSET vor pleca cu informații valoroase, cu un sistem de degustare standardizat, care să le permită să vorbească și să înțeleagă limbajul universal al vinului. Practic, WSET reprezintă un upgrade al vieții personale, dar și profesionale.” –  Diana Pavelescu, fondator al școlii Romanian Wine Academy.

Cursurile WSET vor fi susținute de traineri acreditați WSET – Diana Pavelescu, fondator Romanian Wine Academy, Secretar General al

64

Asociației Degustătorilor Autorizați din România și membru în jurii internaționale de specialitte și Frédéric Vigroux, antreprenor, profesor de specialitate și autor al cărții „Le vin pour ceux qui n’y connaissent rien. A practical guide on wine buying”. Mai multe detalii despre cursuri și costuri puteți găsi aici: https://www.romanianwineacademy.com/

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Sphera Group, administratorul KFC şi Pizza Hut în România, îşi actualizează în creştere prognozele de realizare a bugetului pe 2020. Schimbări şi în consiliul de administraţie Tibi Oprea 23.10.2020, Sphera Group (simbol bursier SFG), administratorul francizelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România,a  anunţat joi la bursă că în urma măsurilor luate de conducere ca răspuns la pandemia de COVID-19 şi a restricţiilor graduale impuse de autorităţi privitoare la activitatea din România, rezultatele financiare au înregistrat o evoluţie pozitivă. 

Astfel, Sphera are prognozate vânzări în restaurante de 669,7 mil. lei în 2020, faţă de 537 mil. lei bugetul iniţial aprobat de acţionari în luna mai, şi o marjă brută în restaurante de 448 mil. lei, faţă de 353,8 mil. lei estimarea anterioară, astfel că este ţintit un profit din exploatare de 72,7 milioane de lei, faţă de 34,3 mil. lei în bugetarea anterioară. 

În ceea ce priveşte cheltuielile, compania are prevăzut un cost cu alimente şi materiale de 221,6 mil. lei, faţă de 183,2 mil. lei anterior, şi cheltuieli de exploatare de 375,4 mil. lei, faţă de 319,5 mil. lei.  

Studiu: Românii se grăbesc cu cumpărăturile: 5% fac deja achiziții online pentru Crăciun Angela Alexandru 23 Oct 2020 Datele magazinului online Negociat.ro arată că unii români au început deja cumpărturile pentru Crăciun, mai exact 5% dintre aceștia au comandat până acum diverse produse pentru sfârșitul de an. În plus, românii planifică să aloce cu 3% mai mulți bani pentru achizițiile specifice sezonului de iarnă.

65

A fost un an greu pentru retailerii români din cauza pandemiei și a condițiilor volatile ale pieței, care au creat incertitudine, fapt care a determinat o scădere a volumelor de vânzări, mai ales în mediul offline.

Fii alături de noi la retailArena 2020 - RetailAboveCorona: Retailing in times of crisis pe 27 și 28 octombrie pentru a afla ultimele trenduri din industria de retail și eCommerce. Te poți înscrie gratuit AICI. 

Sunt totuși niște semne pozitive odată cu apropierea sezonului Sărbătorilor de iarnă: clienții sunt tot mai încrezători să cumpere, scăderea prețurilor și reducerile dinainte de sezon, toate acestea având menirea să dea imboldul consumatorilor să cheltuie.

În același timp, specialiștii în E-Commerce de la Negociat.ro afirmă că, odată cu intrarea în ultima parte a anului 2020, vânzările retail au scăzut considerabil față de perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, încrederea consumatorilor în România și nu numai are tendințe de creștere, dar incertitudinea persistă și mulți cumpărători spun că se simt ca fiind încă în criză economică. Incertitudinea și creșterea înceată a vânzărilor ar putea umbri sezonul de cumpărături de sărbători din acest an. Oricum sunt semne că vânzările retailerilor vor crește, impulsionate fiind de trendurile pozitive în ceea ce privește piața muncii și piața imobiliară.

„Românii își vor crește bugetul de cumpărături în acest sezon de iarnă cu 3%, iar 5% dintre ei au trecut deja la achiziționarea de cadouri pentru sărbători începând din luna octombrie. În ceea ce privește bătălia sexelor, femeile au ''furat'' startul și s-au apucat devreme de cumpărături de cadouri. Mai exact 32% dintre femeile intervievate spun că au început shopping-ul de sărbători, în timp ce doar 9% dintre bărbați au făcut același lucru. În timp ce majoritatea bărbaților și femeilor spun că așteaptă încă să cumpere cadouri, 15% dintre femei și 25% dintre bărbați spun că anul acesta nu vor cumpăra nimic. Familiile tinere sunt printre cele care au făcut deja cumpărăturile de sărbători. Dintre familiile care și-au deschis deja portofelele, 23% au cinci sau mai mulți membrii, iar 37% au copii cu vârsta sub 12 ani. Doar 15% dintre familiile cu doar un copil sau fără copii au făcut cumpărături de sărbători până în prezent”, declară Cata Simion, CEO al magazinului online Negociat.ro

Totodată, potrivit aceluiași studiu, majoritatea familiilor (26%) au în plan să cheltuie între 200 și 400 de lei, un prag de cheltuieli normal pentru persoane care câștigă sub 4000 de lei lunar. Tot mai multe familii care câștigă peste 5000 de lei anual intenționează să cheltuie între 500 și 1000 de lei.

66

“Merită menționat că 16% dintre familiile care câștigă sub 4000 de lei lunar spun că intenționează să cheltuie mai mult ca anul trecut, comparativ cu 8% dintre familiile care câștigă peste 5000 de lei lunar care spun același lucru. Când urmărim pe ce dau banii cumpărătorii în acest sezon, în vânzările on-line, jucăriile și electronicele sunt în topul preferințelor, în timp ce felicitările de sezon sunt și ele foarte bine vândute. Precizăm că shopping-ul on-line ar putea avea o creștere importantă în acest an, fiind preferat de cumpărătorii tineri care folosind smartphone-ul, tableta, laptop-ul sau calculatorul pot găsi rapid și eficient ce își doresc”, conchid specialiștii în E-Commerce de la Negociat.ro.

Carrefour sprijină economia circulară prin programul ”Punem Preț pe Plastic” meatmilk 23 octombrie 2020

În urmă cu aproximativ un an, Carrefour a lansat “Punem Preț pe Plastic”, programul de economie circulară, care propune acțiuni concrete pentru a folosi responsabil resursele, orientate atât către business, cât și către fiecare consumator, partener sau coleg. 

Potrivit unui comunicat al companiei, prima din lista inițiativelor susținute este campania Plata cu PET, o campanie lansată în 2019 si reluata toamna aceasta, prin care Carrefour dă un nou sens plasticului, transformându-l în monedă de schimb pentru fructe și legume crescute local! În comunicat se mai afirmă:

Caravana Plata cu PET va staționa în parcările magazinelor Carrefour din 6 orașe, pana pe data de 24 noiembrie. Mai mult, pentru că vrem să încurajăm trecerea la obiceiuri mai bune, dar și să fim aproape de comunitățile

67

vulnerabile, Caravana ajunge anul acesta si la asociații, centre de zi sau ONG-uri din orașele vizitate.

Lansarea oficială a campaniei Plata cu PET va avea loc pe 21 octombrie, începând cu ora 15:00, odată cu deschiderea hipermarket-ului Carrefour AFI Brașov. Printre partenerii principali se numără: Biodeck, GreenPoint și AFI Mall.

Brașovenii pot colecta ambalaje de plastic la Caravana Plata cu PET, unde obțin cartonașul Plata cu PET. Cu acesta, merg în magazinul Carrefour și primesc la schimb fructe și legume românești, de la standul special amenajat. 

Clienții care aduc minimum 20 de ambalaje PET în perioada campaniei pot participa la tombola cu premii speciale, cu înscriere pe baza cartonașului. Pentru mai multe detalii, participanții pot consulta regulamentul campaniei pe www.carrefour.ro sau la biroul Relații Clienți din magazin. 

Traseul Caravanei va continua cu Baia Mare, Constanța, Iași, Târgu Jiu, iar în final va staționa la București. Timp de o săptămână, în fiecare dintre cele 6 orase, atât în magazinele Carrefour cat si in comunitatile locale, este binevenit oricine dorește să #punaumarul alături de noi ca să reducă plasticul din natură și, în același timp, să susțină agricultura locală.

Campania se va desfasura cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță.  Continuăm să Punem Preț pe Plastic, astfel încât să dăm tone de exemple bune pentru comunitate!

Innova Market Insights: 10 tendințe determinante pentru inovația alimentară în 2021 meatmilk 23 octombrie 2020

Pandemia a consolidat accentul asupra sănătății și imunității generale, consumatorii căutând alimente și ingrediente care susțin sănătatea personală.

68

Accentul pe sănătate

Innova Market Insights prezintă raportul anual Top 10 Trends. Raportul cuprinzător echipează producătorii, comercianții cu amănuntul și mărcile cu cele mai recente informații pentru a stimula inovația și a răspunde cerințelor actuale ale consumatorilor.

Top 10 tendințe ale Innova Market Insights pentru 2021 oferă o aprofundare aprofundată a modului în care industria alimentară și a băuturilor a evoluat progresiv. Pe măsură ce COVID-19 transformă obiceiurile noastre în materie de cumpărături și alimentație, rămâne înaintea curbei și păstrarea pe partea de sus a peisajului în schimbare și sofisticat al produselor alimentare și al băuturilor este de o importanță capitală.

Pandemia a consolidat accentul pe sănătatea generală și imunitatea, consumatorii căutând alimente și ingrediente care susțin sănătatea personală. Acum se acordă atenție peisajului post-COVID pentru a explora modul în care aceste noi comportamente vor modela viitorul industriei alimentare și a băuturilor.

„Transparența pe întregul lanț de aprovizionare va domina în 2021, consumatorii căutând mărci care pot construi încredere, pot furniza produse autentice și credibile și pot crea încredere cumpărătorilor în climatul actual și post-COVID”, subliniază Lu Ann Williams, Director Insights și Inovație la Innova Market Insights.

Innova Market Insights anticipează tendințele de vârf și oferă date bogate pentru a sprijini mărcile cu revigorare sau accelerare promptă după COVID-19. Noile tendințe pentru 2021 sunt:

1. Triumful transparenței

Studiul Innova Consumer Survey 2020 arată că șase din 10 consumatori globali sunt interesați să afle mai multe despre de unde provin alimentele. Transparența domină cererea consumatorilor în 2021. Creșterea transparenței pentru a răspunde cerințelor evolutive ale etichetei etice, ecologice și ecologice ale consumatorilor este esențială.

Mărcile care adoptă și împerechează noi tehnologii de ambalare, cum ar fi codurile de bare invizibile și tehnologia de comunicare în câmpul apropiat, cu povestiri creative și semnificative vor avea succes. Tendința stilului de viață al consumatorilor către o viață mai curată extinde și crește așteptările în jurul a ceea ce constituie o etichetă curată. Aspectele includ bunăstarea

69

umană / animală, transparența lanțului de aprovizionare, nutriția alimentată de plante și aprovizionarea durabilă.

2. Avansul produselor vegetariene

Pe măsură ce tendințele bazate pe plante ating starea fenomenului global, definiția „bazată pe plante” este în continuă evoluție. Apelul său în creștere va conduce la extinderea în diferite regiuni și categorii în 2021, inclusiv cererea accelerată pentru noi formate, proteine vegetale și alternative mai sofisticate. Propulsate de preocupările privind durabilitatea și bunăstarea animalelor, alimentele cultivate în laborator au potențialul de a perturba industria prin integrarea utilizării noilor tehnologii.

Studiul Innova Consumer Survey 2020 a indicat că primele 4 motive pentru care se iau în considerare alternativele pe bază de plante au fost sănătatea, varietatea dietei, durabilitatea și gustul. Pe măsură ce consumatorii consumă proteine vegetale, atrag atenția oportunitățile și provocările legate de preferințele regionale ale consumatorilor și de așteptările de durabilitate.

3. Alimente personalizate.

Nutriția personalizată este în centrul atenției, deoarece consumatorii caută opțiuni pentru alimente și băuturi care se potrivesc stilului lor de viață unic. Consumatorii se așteaptă la o abordare adaptată a alimentației, cu progrese tehnologice, lansări noi constante și experiențe senzoriale captivante, care oferă posibilitatea ca stilurile de viață personalizate să se extindă la consumul de alimente și băuturi.

Sfaturile sofisticate și nutriționale personalizate privind alimentele funcționale sunt încă scumpe, dar apariția platformelor tehnologice permite un serviciu comparabil pentru clienți prin automatizare. Studiul Innova Consumer Survey 2020 a arătat că 64% dintre consumatorii globali au găsit mai multe modalități de a-și adapta viața și produsele în funcție de stilul, credințele și nevoile lor individuale.

4. HoReCa scade, gătitul acasă crește

Pe măsură ce serviciile alimentare și domeniile de vânzare cu amănuntul se suprapun din ce în ce mai mult, consumatorii pot mânca ceea ce doresc, când și unde doresc. Consumatorii caută comoditate, experiențe mai bogate și răsfăț accesibil. Ospitalitatea tradițională se îndepărtează, în special cu COVID-19, oferind consumatorilor mai mult timp pentru a rămâne acasă și pentru a-și ascuți propria pricepere culinară.

70

Gătirea crescută la domiciliu conduce la utilizarea seturilor de mâncare convenabile / a starterelor și a ingredientelor mai sofisticate, rezultând noi experiențe alimentare. Studiul Innova Consumer Survey 2020 a constatat că 46% dintre consumatori consideră că produsele de marcă ale restaurantelor sunt o modalitate convenabilă de a obține experiența și aromele restaurantului acasă. Împreună cu creșterea livrării la restaurant, consumatorii pot acum accesa direct multe produse de specialitate care anterior erau accesibile doar prin intermediul serviciilor alimentare.

5. În ton cu imunitatea

Anxietatea continuă care decurge din COVID-19 îi va încuraja pe consumatori să-și acorde prioritate sănătății imune până în 2021.

Conform sondajului Innova Consumer Survey 2020, șase din 10 consumatori mondiali caută din ce în ce mai mult produse alimentare și băuturi care să-și susțină sănătatea imună. Ingredientele care stimulează imunitatea vor juca un rol semnificativ în anul următor, în timp ce cercetarea și interesul pentru rolul microbiomului și nutriția personalizată ca modalități de consolidare a imunității se vor accelera. Alte tendințe identificate, sunt:

6. Hacking nutrițional (”împrumuturi” tehnologice)

7. Stare de spirit: Următorul nivel (Izolare)

8. Conflictul tendințelor (comportamente contradictorii)

9. Nostalgia modernă (reinterpretarea unor comportamente în condiții de izolare fizică)

10. Vârsta categoriilor care determină tendințele (Influența milenienilor și a generației Z devine, oarecum, asemănătoare cu cea a categoriilor înaintate de vârstă)

„Industria alimentară și a băuturilor, în continuă evoluție, a înregistrat o presiune semnificativă a consumatorilor pentru transparență pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, produse care stimulează imunitatea și utilizarea tehnologiei. 2021 este un an imens pentru oportunități și inovație care să răspundă acestor nevoi ”, împărtășește Lu Ann Williams.

„Pe baza celor mai recente sondaje Innova Consumer Survey 2020 și a constatărilor bazei de date, Top Tendințele noastre pentru 2021 dezvăluie cele mai recente informații despre necesitatea de a ști pentru a permite

71

mărcilor să crească, să inoveze și să conducă în industria alimentară și a băuturilor.

Scrisoare deschisă HORA – Măsuri de sprijin pentru industria HORECA On oct. 23, 2020

HORA (Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România) – autoritatea reprezentativă a industriei ospitalității românești, adresează un nou mesaj sub forma unei scrisori deschise, domnului Ludovic Orban Prim Ministrul al României, semnata de Daniel Mischie Președinte HORA.

Organizația Patronală HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalității românești, ce are misiunea de a susține și de a romova interesele și valorile comune ale membrilor săi, pe plan național și internațional.

Înainte de criza COVID-19, in industria HORECA activau:

40.000 de societăți comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro

și

Aproximativ 190.000 de angajati reprezentând 10% din numarul total al angajaților care activează in sectorul privat

Totodată industria noastră contribuia semnificativ la evoluția unor companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizori locali de ingrediente, producători și distribuitori materie primă în bucătărie, importatori și distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum și sisteme de gestiune, curățenie, transport, logistică, ambalaje.

Urmare a crizei datorată pandemiei și a măsurilor restrictive instaurate de autorități, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astazi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% pe primele șase luni de zile, din anul 2020, față de aceeași perioadă a anului trecut și a determinat suspendarea activității în cazul a peste 40% dintre operatori.

72

Organizația Patronală HORA își exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului COVID-19 în industria ospitalității, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial.

Potrivit studiului comandat de HORA, împreună cu organizațiile member în Alianța Pentru Turimsm, efectuat pe o perioadă de 5 ani, dorim să atragem atenția asupra faptului că aportul HORECA la PIB este de aproximativ 5,07% după cum urmează:

impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42% impact social (salarii angajați și aport consum) – 0,91% impact financiar indirect (furnizori si investiții) – 0,74%

Lipsa predictibilității din industria HORECA în climatul economic actual, nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiții, responsabilități majore față de angajați, contracte de închiriere și leasing, contracte cu clienții externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare, etc. În ceea ce privește activitatea din alte țări europene se poate observa că, în majoritatea țărilor, industria HORECA poate funcționa, cu anumite restricții și măsuri, dar fără a fi închisă complet. În afara României, toate țările Comunității Europene au redeschis restaurantele (interior și exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reușind astfel să mențină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire față de România. Luând în considerare faptul că redeschiderea teraselor la 01.06.2020 nu a atras o creștere a numărului de persoane infectate, putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face in siguranță, în unitățile în care se respectă reglementările. Așa cum s-a putut observa, creșterea numărului de îmbolnăviri a avut loc, în primă fază, la două săptămâni de la începerea vacanțelor din zonele turistice, precum și după începerea școlilor în septembrie. În lipsa unor reglementări clare, restaurantele au întâmpinat dificultăți iar incapacitatea autorității centrale și locale de a urmări respectarea regulilor a dus la suprareglementări și controale abuzive, multe dintre ele fără a avea legătură cu situația pandemică în care ne aflăm.

Cronologia funcționării restautantelor, din martie până acum a urmat un calendar halucinant, care a adus un declin fără precedent pentru industrie.

Închidere completă pe 18 martie, pentru 2 luni și jumătate Redeschidere doar pe parte de terasă pe 1 Iunie Redeschidere restaurant e la interior la 1 Septembrie, cu 50% din

capacitate

73

Reînchidere restaurante la interior7 Octombrie Redeschidere restaurante la interior, cu 30% din capacitate, pe 14

Octombrie Reînchidere restaurante la interior complet pe 20 Octombrie

Având în vedere pierderile înregistrate de acest sector și riscul de faliment ce amenință mai bine de jumătate dintre operatorii din domeniu, solicităm în regim de urgență următoarele măsuri de sprijin pe termen scurt și mediu:

1. Eliminarea restaurantelor de pe lista activităților cu risc de răspândire a COVID-19 și, astfel, permiterea funcționării fără sincope, cu un set de măsuri agreate în prealabil cu reprezentanții industriei și respectate de către toți operatorii.

2. Restituirea datoriilor statului către proprietarii de restaurante:

TVA de recuperat și CASS- sume restante încă de la inceputul anului, Șomaj tehnic și 41,5% – sumele restante din lunile iulie- august

3. Reeșalonarea datoriilor pe 12 luni, luând în considerare plata acestora începând cu Iulie 2021

4. Extindera modelului Kurzerbeit până la 80% din toalul orelor de muncă.

5. Ajutor de stat sub forma 20% din diferența cifrei de afaceri înregistrate de operatori în 2020 vs 2019.

În încheiere vă mulțumim pentru toată deschiderea la dialog din această perioadă dificilă prin care trec operatorii din HORECA și sprijinul acordat Organizației HORA în activitatea depusă pentru depășirea acestui moment de criză. Misiunea noastră rămâne aceeași, de a apăra interesele industriei de ospitalitate și de a fi un sprijin pentru antreprenorii din domeniu, care în această perioadă de confuzie generală, au nevoie de ghidaj și de o comunitate puternică.

DIVERSE

Cioban transportat de urgență la spital după ce a fost atacat de un urs 23 octombrie 2020

74

Un bărbat în vârstă de 62 de ani care muncea la o stână din județul Hunedoara a fost transportat de urgență la spital, după ce a fost atacat de un urs. Totul s-a petrecut la o stână situată în apropiere de Mărtinești, lângă Orăștie. Potrivit Agerpres, victima a fost preluată de un echipaj medical și transportată la Spitalul Județean de Urgență Deva. Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Hunedoara precizează că tâna se află la circa patru kilometri de localitatea Mărtineşti, iar incidentul a fost anunţat la numărul de urgenţă 112 de către un angajat care lucra împreună cu bărbatul respectiv.

Autoritățile mai informează că ciobanul atacat este din judeţul Gorj şi după incident a rămas în supravegherea medicilor de la spitalul din Deva.

Tehnologie cu ultrasunete pentru agricultură 23 octombrie 2020

Grupul operațional italian ULTRAREP a dezvoltat o tehnologie cu ultrasunete pentru a proteja culturile de daunele cauzate de animalele sălbatice. Prezența faunei sălbatice crește în mai multe părți ale Europei. Acestea pot provoca daune grave culturilor agricole, ducând la pagube materiale pentru fermieri. Grupul Operațional se ocupa cu dezvoltarea tehnologiilor inovatoare cu ultrasunete având ca scop protecția culturilor de animalele sălbatice, într-un mod durabil, fără a dăuna animalelor.

„Fermierii au de-a face cu mistreții în 80% din cazuri, urmat de căprioare sau cerbi. Situația este alarmantă și afectează aproape toate culturile viticole, cereale și oleaginoase, fructele și legumele, mai ales pe cele situate în zone de deal. Prin urmare, sperăm că tehnologia cu ultrasunete pentru îndepărtarea copitatelor sălbatice să fie un răspuns”, spune Massimiliano Biagi, agronom și director tehnic al fermei Barone Ricasoli.

Massimiliano Biagi este responsabil al Grupului Operațional ULTRAREP, care înseamnă ULTRAsound Animal REPeller. Consiliul grupului operațional al ULTRAREP este format din 10 parteneri, inclusiv patru ferme și două centre de cercetare. Două dintre ferme sunt situate în zona viticolă de deal din Chianti Classico, una în zona de producție horticolă Val di Cornia și o altă fermă într-o zonă muntoasă, pentru plante montane. Datorita locației lor geografice, fermele servesc drept pilot pentru a testa sistemul ULTRAREP în diferite regiuni de relief. Biagi este și fermier la

75

Barone Ricasoli, care este o cramă cu podgorii într-una dintre cele mai sălbatice zone ale Toscanei. Biagi mai precizează faptul că „Prezența copitatelor este masivă și creează probleme enorme pentru producția de struguri. În acelasi timp, vrem să respectăm mediul înconjurător și, prin urmare, considerăm că gardurile metalice nu sunt o soluție bună. În cadrul acestui grup operațional, am făcut un experiment în podgoria mea cu coloane neprofesionale. Dispozitivele emit o serie de impulsuri în gama de frecvențe cu ultrasunete. Animalele sălbatice sunt este extrem de deranjate de aceste impulsuri și asta le determină să fugă de-a lungul „coridoarelor sălbatice”. Aceste coridoare sunt căi care duc spre zone împădurite sau parcuri naturale, împiedicând astfel animalele să se deplaseze în podgoriile vecine. Această experiență a condus la crearea unui grup operațional pentru a dezvolta în continuare acest sistem cu ultrasunete. ULTRAREP este diferit în comparație cu alte sisteme, cum ar fi adăposturi, garduri cu plasă sau borne electrice sau olfactive. Aceste sisteme au demonstrat adesea o eficiență destul de limitată și costuri ridicate de instalare și gestionare. Biagi este optimist în ceea ce privește oportunitățile pe care le oferă tehnologia în găsirea de soluții pentru viața sălbatică: „Mai ales în acest caz, inovația și tehnologia oferă instrumente interesante, care pot reduce daunele în agricultură. De asemenea, cred că rezultatele acestui grup operațional pot fi folosite și pentru prădători. În cele din urmă, sperăm să transferăm experiența acumulată în acest proiect către alte grupuri operaționale din cadrul Rețelei rurale naționale și parteneriatului european pentru inovare în agricultură, astfel încât ceilalți fermieri din Europa să poată, de asemenea, beneficia de eforturile noastre.”

Se caută vinovații pentru defrișare într-o zonă protejată Natura 2000! 23 octombrie 2020

Garda Forestieră Cluj a fost sesizată și caută vinovații în legătură cu tăierea unor arbori la Colibița, în Sit Natura 2000 Cușma, unde Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord a început lucrări de extindere a rețelei electrice în zona “Peste lac”, relatează publicația TimpOnline. 

76

”Avem informația că s-a făcut act de punere în valoare pe 25 de mc, reducându-se suprafața de fond forestier național. Și mai grav este că linia nou înființată poate provoca incendii. Așteptăm să primim proiectul de la Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord”, au declarat pentru Timp Online surse oficiale, potrivit cărora se vor aplica amenzi și va fi sesizat Parchetul dacă fapta este de natură penală.

Situația este destul de gravă întrucât vinovații au tăiat arborii din Situl Natura 2000 Cușma, pentru protejarea căruia Consiliul Local și Ocolul Silvic Bistrița Bârgăului au investit 4,2 milioane de lei, bani europeni.

Copacii au fost tăiați pentru a fi racordate la rețea 54 de case și 10 pensiuni existente, respectiv alte 10 case și 3 pensiuni în construcție. Pentru ca și acestea să aibă energie electrică este nevoie de trei posturi de transformare, trei rețele electrice de 20 KV cu o lungime totală de 4,5 km, rețele electrice subterane și o rețea electrică de 0,4 KV cu o lungime totală de 4,2 km.

Conform unui document postat pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului, Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord Sucursala Bistrița a depus o cerere pentru proiectul – Extindere rețea electrică în comuna Bistrița Bârgăului, localitatea Colibița (peste lac)” lucrare ce urmeaza a se finaliza pe malul stâng al lacului Colibița, pentru care sunt necesare necesare următoarele lucrări:

Se va planta un stâlp de tip SC 15014 pe marginea drumului, înainte de baraj.

De la stâlpul nou proiectat se va realize o linie electric de medie tensiune subterană în lungime de 2,2 km până la un prim post de transformare care se va amplasa pe teren aparținând domeniului public.

Pe tot traseul linia electrică de înaltă tensiune se va proteja în tub PVC și se va posta pe peretele barajului și pe margine drumului forestier.

Din postul de transformare nr.1 se vor realize linii electrice de medie tensiune și se vor mai monta încă patru posturi de transformare.

Din fiecare post de transformare se vor realiza linii electrice de joasă tensiune, subterane și se vor monta firide de distribuție, pentru posibilitatea viitorilor consumatori de a se racorda la aceasta .

În anul 2007, zona Colibiţa a fost declarată arie protejată Sit Natura 2000 datorită peisajului, formelor de relief şi aquaturism. În 2010, aria protejată a fost atribuită în custodie Consiliului Local şi Ocolului Silvic Bistriţa Bârgăului.

77

Cuşma a fost inclusă în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 datorită existenţei  a unor populaţii trainice de carnivore mari (urs, lup, râs, pisică sălbatică), lucru care rezultă din inventarierile făcute de gestionarii fondurilor de vânătoare (Colibiţa, Tihuţa, Cuşma şi Budacu) în perioada 2005-2009, fonduri care se suprapun peste suprafaţa aflată în situl Natura 2000 Cuşma.

... citeste si partea a doua ...

78