Anul XV. Arad, Vineri, 15І28 Iulie 1911 Nr. 154 ABONAMENTUL

Pe un an Pe un jum, . 14 Pe o lună

28 Cor.

2.40 Numărul de zi pentru Ro­tálnia şi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şi

comitat 502. TRIBUNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

Di le tantu l s fă tos . Arad, 2 7 I u l i e 1 9 1 ] .

Diletant în v i a ţ a p u b l i c ă se z ice o m u ­lui, care ţ i ne să f acă i s p r a v ă m a r e , f ă r ă să aibă o v o c a ţ i u n e şi o p r e g ă t i r e c o r e s p u n ­zătoare. F i g u r ă ş t e a r s ă , a m b i ţ i o s p e s t e măsură, g u r a l i v i n c o h é r e n t , el n u s c ă p ă prilejul de a se a m e s t e c a în v re -o d i s cu ţ i e , în care a r p u t e a s ă f acă s g o m ó t în j u r u l lui. 0 copie o m e n e a s c ă m a i m u l t , u n p a p a ­gal gălăgios, î n z e s t r a t cu a n u m i t e însuş i r i è reproducere a s u n e t e l o r , el n u a d a u g ă nimic or ig inal d in d o m e n i u l s i m ţ i r i e i s a u al gândirii şi t o t u ş se f r ă m â n t ă a n i î n t r e g i şi trăieşte în d u l c e a şi f e r i c i t a c o n ş t i i n ţ ă , că reprezintă u n rol o a r e c a r e pe a c e s t pă­mânt.

Trebuie să m ă r t u r i s i m că n u m ă r u l ace ­stor incolori, p r i n t r e c o n t i m p o r a n i i n o ş t r i , nu este m i c . I n o r i ce d i r e c ţ i e de desfăşu­rare a vieţ i i pub l i c e a m pr iv i , v o m găs i , predominând se r i a a c e a s t a de d i l e t an ţ i , cari se vâ ră , se î m b u l z e s c , se c o c o ţ e a z ă , cu tupeul lor i rez i s t ib i l şi-şi i a u a e r e de sfetnici, de m o r a l i ş t i şi de t i r a n i a i b u n u l u i simţ.

In l i tera tură a fos t t o t d e a u n a b i n e re-prezentata a c e a s t ă spec ie , ca şi în t e a t r u [de pildă. A l ă t u r i de p u ţ i n e l e t a l e n t e , c a r i lucrează din p u r u l i n d e m n al firei, se gă-iesc de-apururi n e n u m ă r a t e l e u m p l u t u r i , [cari se i l u s t r ează de ob ice iu p r i n m a r e în-

'ăzneală. Ş i l u m e a i u b e ş t e m e d i o c r i t a -ia, căci astfel e s t e m e n t a l i t a t e a ei . Ş i lu­lea sufere pe î n d r ă z n e ţ i şi a d m i t e absur -

., căci i-se p a r e i n t e r e s a n t . I a t ă de ce

nu e d i l e t a n t , c â t de in fe r io r l a no i , c a r e să nu-ş i g ă s e a s c ă şi el u n co l ţ de g a z e t ă şi că­r u i a să n u i-se c re ieze o p l a t f o r m ă , de là c a r e s ă d i s p r e ţ u i a s c ă t a l e n t e r e a l e . I n a-e e a s t ă p r i v i n ţ ă se d i s t inge foa i a a u t o r i ­z a t ă , c a r e a r e a v a n t a j u l de aş fi c o m a n d a t d i r ec t d in B u c u r e ş t i c â t e v a e x e m p l a r e de d i l e t a n ţ i , t ip i , s a l v a ţ i d in n a u f r a g i u l v ie ţ i i .

D e ş t i i n ţ ă ce se- z i c e m ? Noi , R o m â n i i i d in U n g a r i a , n u a v e m ş c o a l ă s u p e r i o a r ă . [ la c a r e ş t i i n ţ e l e v a r i a t e a r p u t e a s ă se des-

vo l t e şi î n l i m b a n o a s t r ă . î n t o r ş i de là şcoli s t r ă i n e , filosofia şi d isc ip l ine le ei, sociolo­gia s a u e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă , se d ivu lgă la n o i a ş a de r a r şi î n t r ' o l i m b ă a ş a de i m p o ­sibi lă , î n c â t n u î n t r e c e de loc m a r g i n i l e di­l e t a n t i s m u l u i ce lu i m a i î ncâ l c i t . E x p r i m a ­r e a de a b s t r a c ţ i u n i , s a u def ini ţ i i le şt i in­ţ if ice, s u n t f ă c u t e cu a t â t a s t â n g ă c i e , î n c â t u n s t i l i s t h u m o r i s t i c l a n o i a r a v e a d in ce să-ş i f acă u n t e m e i de s a t i r i s a r e . M a i cu s e a m ă se r e c o m a n d ă s a t i r a b ine p e n t r u m o d u l c u m se v o r b e ş t e la n o i în pub l i c de­sp re c h e s t i u n i l e de d r ep t , c u m se exp l i că legile ţ ă r i i , c â n d se p o m e n e s c în v re -o adu­n a r e de p o p o r . Ş i n u u i t a ţ i p e filosofii no­ş t r i , ca r i , v o i n d s ă d e a o t â l c u i r e ş t i in ţ i f i că v o t u l u i un ive r s a l , s au , i m i t â n d pe cei de là . . H u s z a d i k s z á z a d " , v o r b e s c o p ă s ă r e a s c ă ş t i in ţ i f ică , f ă r ă p ă r e c h e c a t e r m i n o l o g i e .

R o s t u l cel m a i p r o n u n ţ a t î n s ă îl a r e d i l e t a n t u l în po l i t i c ă . Aic i e s t e la l a r g u l lui, c a o p i c ă t u r ă , c a r e face p a r t e s o l i d a r ă d i n t r ' o m a r e . A ic i t o a t ă s f ă t o ş e n i a îi e s t e î n g ă d u i t ă . N i m e n i nu-1 î n t r e a b ă de t a l en ­tu l de a v e d e a şi a j u d e c a el s ingur . Cel ce c u n o a ş t e p r o g r a m u l , cel ce ş t ie d in t r e c u t că e s t e b i n e „ s ă n e o r g a n i z ă m " , c h i n t e s e n -

ţ i a z ă p r o t o t i p u l a c e s t a al d i l e t a n t u l u i şi, i n z e s t r a t cu a t â t a c u n o ş t i n ţ ă , şi-a c â ş t i g a t î n d e a j u n s d r e p t u l de a t r a g e pe a l ţ i i la so­co tea l ă . . .

P o v e s t e a d i l e t a n t u l u i po l i t i c , p r e c u m ş t im , e s t e a c e e a ş . D u p ă ce t r e c e la u n i v e r s i t a t e , t â n ă r u l r o m â n î n v a ţ ă c â t e v a p u n c t e c a r d i n a l e d in po l i t i ca n o a s t r ă , află d e s p r e a u t o ­n o m i a A r d e a l u l u i , ş t ie să d e a o def in i ţ ie so l i da r i t ă ţ i i , v e d e c ă n u s u n t e m o r g a n i z a ţ i şi c ă e v o r b a de v o t u l u n i v e r s a l , i s că l e ş t e apoi t e l e g r a m e de a d e r e n ţ e şi a j u n g e ast­fel u n o m p r e g ă t i t p e n t r u v i a ţ a pub l i că . De d o u ă z e c i de a n i î n c o a c e a c e a s t a a fost ş c o a l a d i l e t a n ţ i l o r n o ş t r i pol i t ic i , o a m e n i c u m se c a d e , des igur , d a r fă ră o r i e n t ă r i m a i m a r i şi f ă r ă o r i z o n t u r i , m a i a les f ă ră c u n o ş t i n ţ e m a i a p r o f u n d a t e în m a t e r i e de p re face r i . C u a t â t b a g a j de o r i e n t a r e ei i n t r ă în a r e n ă . P e D u m n e z e u ! E i sun t b u n i R o m â n i , d a r pe câ t de î nguş t i , pe a t â t de ţ a n ţ o ş i şi t o a t ă fudul ia lor se re ­d u c e la f ap tu l , c ă ei c u n o s c p r o g r a m u l , ş t iu că t r e b u i e „ s ă n e o r g a n i z ă m " şi re ­s p e c t ă a u t o r i t a t e a . . .

I a t ă , de p i ldă , zi lele a c e s t e a u n co labo­r a t o r al „ G a z e t e i " , c u m b a t e el a p a în p i u ă d u p ă c a l a p o d u l ce lu i m a i î n c ă p ă ţ î n a t di­l e t a n t . Ce a e r i m p o r t a n t îşi dă, el, e t e r n u l c u l t i v a t o r de c u v i n t e g o a l e r e p e t a t e d u p ă a l ţ i i , o m u l f o r m u l e l o r m o ş t e n i t e ! C â t ă g r o z ă v i e din p a r t e a u n u i o m , c a r e în v i a ţ a sa n ' a scr is o p a g i n ă ca l u m e a şi c u t e a z ă să d e a lec ţ i i s c r i i t o r i lo r c o n s a c r a ţ i ! Ce na ive s u n t r â n d u r i l e lu i ş t e r s e din a rgu­m e n t ă r i l e lui , t r i v i a l i z a t e de m u l t de a l ţ i

FOITA ZIARULUI „TII BUN A"

Cântec. — D u p ă W. Schakespeare . •

— Hai să ne iubim, frumoaso. Cât e vreme de iubit... Ce-o fi mâne, •— cine ştie! Ce-a fost ieri, — s'a isprăvit!

Vino... vino... Vremea sboară Fâlfâitul i-l ascult: Tinereţea e o haină dare nu prea ţine midi!...

ţi florile ce leoîu culege.,. Eu ştiu că şi in astăseară Ya lumina zadarnic luna... Balconul gol, fereastra 'nchisă Mă vor primi — ca 'ntotdeauna!...

Dar voiu veni şi 'n astăseară Purtat de-aceleaşi vechi speranţe, Pe sub fereastra 'alunecată Sä cânt eternele-mi romanţe...

§i florile ce le-oiu culege Pe struna bietei mandoline Jx-or înveli întreg balconul htr'o ghirlandă de suspine....

Victor Eftlmlu.

Ceasuri de seara. — Paserile nopţii. —

D e Ion Agârbiceanu.

P ă d u r i l e du rmiau . P e culmile mai d e p ă r t a t e căzu în tunerecu l . I n r e s t impur i veniau şoapte uşoare , aduse de adier i le serii . D i n t r ' o afundă-t u r ă se auzi u n ţ ipet ja lnic , p re lung , p l in de du­r e r e : „Chiau-chiau" . Şi a l te ţ ipete , to t aşa reci, po rn i r ă deodată din mai mu l t e pă r ţ i . I n l iniş tea inserăr i i se auziau depar te , aveau r ă sune t e pre­lungi în pădu rea înf iora tă .

— Auzi- le? I a r au început t o r to r i ţ e l e " zise moş Ion i ţ ă . De-i noros , de-i senin, ele abia aş­t eap tă să v ină seara . Când toate v ie tă ţ i le se t r a g la hodină, ele n ' au l iniş te .

— S u n t paser i de noap te ? — Da, buha , cu to t neamul ei. Mici, cât pum­

nul , cu ochii ro tunz i de sticlă, cu urech i de pene cât un vârf de ch ib r i t ; m a r i cât u n snop de t re­st ie, cu penele împrăş t i a t e , cu coarne în loc de urechi , ele au acelaşi glas care n u samănă a pa­sere. Mai de g r a b ă crezi că-i u n pu i de godină , de să lbă tăc iune . Zice că nu văd ziua. De aceea t răesc ele noaptea . Ziua staxi ascunse în scorbur i pu­t rede , fug de l umina zilei. N o a p t e a văd depar te . E u n u p rea cred în poveşt i le astea. E u zic că ele iubesc î n tune recu l şi au l egă tu r i cu duhur i l e re le . N u înzădar ciuvica, buha şi ea, cobeşte a moa r t e de cân tă pe o casă de c reş t in ."

Aproape la poalele p ă d u r i i se auzi u n s t r igă t ciu­dat, ca de u n om răguş i t , care ar chema pe cineva de depar te .

— H u ! hu-hu-hu-hu!" — „Iacă şi F a r a o n , bată-1 P r e c i s t a " zise moş

Ion i ţă , r idicându-se î n t r ' u n cot pe ţel ină. Câni i începură să ba tă ca la om. Ş'au to t bă tu t , pân ' au băga t de seamă că-i pasărea ce-i înşală în toa te serile.

— Mie paser i le astea de noaptea nu-mi plac, zise moşul . I a t ă şi huhurezu l ăs ta . Zice că vine ia rna grea , de cân tă mul t peste vară N u ştiu. Şt iu însă c'am puşca t p â n ă acum douăzeci . Şi de-oi ma i t r ă i ara să mai puse . - '

Se r idică şi se furişe în colibă. Ieşi cu puşca subţ ioară .

— Ce vrei moş I o n i ţ ă ? — I a să-1 opresc. î m i ţ iue urechi le . Pase r i l e de

noap te au l egă tu r i cu necura tu l . Nu-mi place să-1 aud aproape . " Şi se s t r ecură uşor pe povârniş , spre m a r g i n e a pădur i i . P a s e r e a huhur iza , tăcea un res t imp, apoi cân ta iar. Câni i po rn i r ă după moş Ion i ţă , da r se în toa rse ră în cur înd . Aş tep tau acum lângă mine . Mă g â n d e a m : cum are să-1 pu­ste pe î n tune rec? I n depăr t ă r i buhele cheunau mereu , p l ângă to r ca niş te pisici. Deoda tă puşca t răsn i sec, şi t u n e t u l ei t recu fu lgerând par ' că , ump lând depăr t ă r i l e c 'un ţ iui t metal ic . Câni i se repeziră , hăpă ind rar , spre marg inea pădur i i . Huhurez i i ! n u se mai auzi. T ă c u r ă şi buhele de­pa r t e , şi un res t imp fu l iniş te desăvârş i tă . Apoi . urechia te le din scorbur i , î ncepură iar. Moş Ioni ţă nu se mai în torcea . Să-1 fi a t ins? A ş t e a p t ă poate , să se p u n ă paserea i n t r a l t loc ? P r i v e a m câmpia în­f lor i tă a ceru lu i , şi cercam să desluşesc stelele în calea lap te lu i . S t r ă lucea verziu , ca u n ochiu de smara ld , t r i m i ţ â n d raze scumpe, ca p r i n l ung i gene cat i fe late , luceafăru l sării deasupra măgu-

Pag. 2 . T R I B U N A ' 28|lulíe n.

d i l e t a n ţ i m a i v e c h i ! Ş i a s c u l t a ţ i c e m o d e ­s t ie de d i l e t a n t :

, , In spec ia ] , eu î n c e p â n d de l à un ive r ­s i t a t e şi p â n ă în z i u a de az i a m a v u t pr i le­jul , la t o t c azu l în c e r c m a i r e s t r î n s , să s t a u în f r u n t e a a face r i lo r pub l i ce r o m â ­neşt i . . A m v ă z u t m u l t e p ă c a t e şi a m încer ­c a t s ă le s anez , fie c u b ine le , fie cu r ă u l . (Tac i , f r a t e ! Red . ) Şi am băgat de scamă, că orice corespondenţă, prin care am înfie­rat cu cea mai mare moderaţiune păcatele ce le-am, observat nu a dus nici o sanare"

Şi a s t a se c h e a m ă log ică de d i l e t an t , c a r e îşi r e c u n o a ş t e s i n g u r s l ă b i c i u n e a . A r v r e a a d e c ă o m u l s ă „ s a n e z e " şi el c e v a ,,fie cu b ine le , fie cu r ă u l " şi c â n d colo se c o n v i n g e de f iecare d a t ă , c ă n i m i c n u p r i n d e pe u r m a lui, c ă v o r b e l e cu ca r i ,,în­f i e r e a z ă " p e a l ţ i i m e r g în v â n t şi p r o v o a c ă efec tu l c o n t r a r ce lu i vo i t . N u v e d e dec i d o m n u l cu p r i c i n a c u m însuş i log ica d-sale îi i m p u n e , d in e x p e r i e n ţ ă , d a t o r i a să-şi t r a g ă c o n s e c i n ţ a căc i d i l e t a n t u l de c u v i n t e goa l e e s t e un l u p t ă t o r de p r i so s şi n u a r e ce c ă u t a în sfa tul o b ş t e i s e r i o a s e !

Procese de presă . Cet im în „ S f ă t u i t o r u l " delà H u e d i n : „Se vede că nici noi nu vom pu tea în-cunjura soar tea t u t u r o r gaze tar i lo r români , şi nouă ne va fi da t să sufer im pedepse pen t ru gândul bun şi d ragos tea ce o avem fa ţă de ţăra­nu l nos t ru , cel pu ţ in la aşa ceva це p u t e m aş­tepta , auzind şt i rea, că iubi tu l nos t ru redac tor responsabi l şi vice-preşedintele de spă r ţ ămân tu lu i nos t ru , Emi l D. Măcelar iu , p reo tu l Tote lecului , e pus sub acuză, pent ru-că în ar t icolele : „ I u b i t popor românesc ! " , „ A n nou cu b i n e " şi „L imba de ma ică" din numer i l e 1, 2 şi 3 al „Sfă tu i to ru­lui" , s 'ar fi ocupat cu polit ica. . ."

f i d ' H î j . ; " I m ' . . TI; > * ' i . 1 I Л ' . . i ) . . " ' î i . ' - !

Congresul Ligii culturale ungureşti. I n s t i t u ţ i a c e a m a i s c u m p ă s t r ă n e p o ţ i l o r lui Ma gor , l i g a p e n t r u m a g h i a r i z a r e a p r in c u l t u r ă a t u t u r o r c e t ă ţ e n i l o r u n g a r i , îşi v a ţ i n e c o n g r e s u l a n u a l în Clu j , î n c ă în cur­sul ver i i a c e s t e i a , d e o d a t ă cu c o n g r e s u l a n u a l al L ige i a r d e l e n e ş t i Emke, a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e c a r e a r e m e n i r e a s p e c i a l ă de a m a g h i a r i z a A r d e a l u l r o m â n e s c şi c a r e îm-

labo-p l i ne ş t e a n u l a c e s t a 25 de a n i de r i o a s ă a c t i v i t a t e în a c e s t s c o p .

U n m o m e n t de m a r e i m p o r t a n ţ ă , f ă r ă î ndo ia l ă , p e n t r u v i a ţ a p u b l i c ă a civi l iza­t o r i l o r n o ş t r i t u r a n i c i . D i n z i a re l e u n g u ­r e ş t i a f l ăm şi p r o g r a m u l a c e s t u i e p o c a l c o n g r e s : V a v o r b i fos tu l p r i m - m i n i s t r u Széli K á l m á n , r e e d i t â n d u - ş i de s igu r t r i a ­dele şov ine , r o s t i t e a c u m t r e i a n i l a con­g re su l d in A l b a - R e g a l ă . F o s t u l p re fec t F a -lussy Á r p á d v a ce t i o c o n f e r i n ţ ă cu t i t lu l „ I d e e a n a ţ i o n a l ă u n g u r e a s c ă a c a s ă şi în s t r ă i n ă t a t e " . C u v â n t u l de î n c h e i e r e îl v a ro s t i R á k o s i J e n ő , d i r e c t o r u l z i a r u l u i „Bu­d a p e s t i H i r l a p " . î n c o l o , f i reş te b a n c h e t e , excu r s i i şi v i z i t e o c a z i o n a l e . Clujul , a c e s t v i e s p a r şov in d in A r d e a l , v a a v e a d o u ă zile de i m p o r t a n ţ ă ( cu a t â t m a i m e m o r a ­bi lă , cu c â t î n suş i M a j e s t ä t e n S a m o n a r ­chu l se v a r e p r e z e n t a la c o n g r e s p r i n ar-ch iduce l e Iosif.

N e a d u c e m a m i n t e , că p r o b a b i l în ace ­leaş i zile, la Bla j se v o r d e s f ă ş u r a s e r b ă r i la fel, de-un e n t u z i a s m , î n s ă c a r e se v a r e s i m ţ i de d u r e r e a u n e i s i t u a ţ i i m a ş t e r e . Şi s u n t e m s igur i c ă ce lor ce vo r s ă r b ă t o r i la Bla j r o a d e l e u n e i m u n c i s ă r a c e şi p r igo­n i t e , n u li-se v a a b a t e î n t r e b a r e a n a i v ă , c ă o a r e m o n a r c h u l de ce n u le-a t r i m i s şi lor u n r e p r e z e n t a n t , d r e p t s e m n al gri j i lui p ă r i n t e ş t i p e n t r u r â v n a ce lo r a p r o a p e pa­t r u m i l i o a n e de fii b u n i ; a s c u l t ă t o r i şi a t â t de s u p u ş i ?

!>f, f î - : . ; l V r . î I fca t í t í f í l * ' - . . . I I Contra-obs t ruc ţ ie . I n sânul pa r t idu lu i guver­

namenta l se aud g lasur i car i ar dor i să p u n ă ca­pă t obs t rucţ ie i jus th is te p r i n t r ' o lov i tură ca cea delà 18 Noemvr ie 1904, când fără să se aş tep t» t e rmina rea discuţiei pa r t idu l l iberal a procedat la votarea r egu l amen tu lu i revizui t .

D e da ta aceasta, depu ta tu l Balogh P á l pro­pune în „ P . L loyd" o contra-obst rucţ ie c iudată . Spune anume că ce-i d rep t r egu lamen tu l pe rmi t e ca la cererea alor 20 de deputa ţ i orice vo ta re să fie nomina lă şi pe rmi te ca votarea ,1a cererea alor 20 deputa ţ i , să fie amâna tă pe a doau zi.

D a r — şi aici t r ebu ie să admir i logica depu­ta tu lu i g u v e r n a m e n t a l ! — r e g u l a m e n t u l n u dispune ca a doua zi votarea să se şi facă. P a r ­

t idul g u v e r n a m e n t a l n ' a r e deeât să ceară mereu amâna rea votăr i i pe ziua a doua şi — obstrucţii e î n f r ân tă .

Impres i a ce a făcut 'o această propunere ca­raghioasă asupra pa r t idu lu i guvernamental se învederează şi din faptul că nici n 'a fost relevai

ij * Щ Obst ruc ţ ia tehnică con t inuă . I n şedinţa de azi

a camere i deputa ţ i lo r nici nu s'a putut întră ia o rdinea de zi: discuţia re formelor militare. Opo­ziţia a p rez in ta t şi azi numeroase cereri de con­cediu şi a cerut , în acelaş t imp, să se voteze, lu­mina i , asupra f iecărei cerer i în special.

Şi delà orele 10 până la orele 2 nu s'a ca numai apelul nominal .

Opoziţ ia nu va îngădui nici mâne discujit

S o l u ţ i a c h e s t i e i a l b a n e z e . » Un important articol al senatonduironii

Batz ari a.

S e n a t o r u l r o m â n Batzaria-Effendi ii a r a t ă î n t r ' u n j u r n a l t u r c pă re rea asupij c h e s t i u n e i a l b a n e z e .

A l b a n e z i i — s p u n e d â n s u l — set p a r t , d in p u n c t u l de v e d e r e religios, în I c a t e g o r i i : m u s u l m a n i , o r t o d o c ş i şi ca­l ici . M u s u l m a n i i s u n t m a j o r i t a t e . Ini do i l ea loc v in o r t o d o c ş i i şi apo i catoU c a r i nu a l c ă t u e s c d e c â t o m i c ă minoritái1

Cei d i n t â i s u n t î m p ă r ţ i ţ i în sudulЦ n o r d u l A l b a n i e i . O r t o d o c ş i i sunt aşeaj la sud , i a r ca to l ic i i la n o r d .

F i r e ş t e , deş i s u n t de a c e i a ş i rasă,s t r e i c a t e g o r i i n ' a u fost t o t d e a u n a de acis şi î n t r e ele a e x i s t a t t o t d e a u n a o oare-a n e î n c r e d e r e . A c e a s t ă n e î n c r e d e r e aty n e r a t a d e s e a în o s t i l i t a t e . D a r nu • î n t r e A l b a n e z i de re l ig ie d i fer i tă s'aufl dus i n c i d e n t e r e g r e t a b i l e . U n e o r i acel se p r o d u c e a u î n t r e A l b a n e z i i musub d in N o r d şi Sud , b a c h i a r se poate spia c ă a c e a s t ă o s t i l i t a t e e x i s t ă şi acum, t o a t e î n c e r c ă r i l e f ă c u t e p e n t r u a o si m a . E a n u v a d i s p a r e d e c â t cu timpii cu d e s v o l t a r e a i n s t r u c ţ i u n e i .

S a r c i n a g u v e r n u l u i e s t e m a r e şip

rii. I n fulger de lumină căzu o stea de-asupra coastei cornului . I n aer p lu tea resuf le tu l pămân­tu lu i , ca o aromă.

— B l ă s t ă m a t ă l igh ioană" zise moş Ioni ţă , re­spi rând adânc, zvâr l ind de-o pa r t e o pasere lun­gărea ţă , ce pă rea numa i pene.

— Ai n imer i t -o? — As ta nu-i g reu . Ci vezi ce gh ia re a prăs i t

scorpionul . II puşt i , dar cu ghiare le se acaţă aşa de t a r e de coaja lemnulu i , de n u cade. T rebu ie să te urc i în copac, dacă vreai să'l duci cu t ine . Äs ta i al douăzeci şi ună lea , " zise mul ţămi t , cău­tând după un chibr i t în curea.

Pa se r ea e ra u r î t ă la vedere, şi cânii se fe r i ră de-o pa r t e .

— Şi te-ai u rca t acum po în tune ree după ea moşule ?

— De, ce să faci. A m şi eu o pa t imă : să pră­pădesc paser i de noaptea . A l t ă pasere n ' am puş-cat în viaţă . Cclealal te paser i au un ros t pe lumea asta. Une le cântă , a l tele culeg omida. D a r nea­mul bunei nu-i de nici u n folos. Cine iubeşte , ne­poate , î n tune recu l şi fuge de lumină , fie om, fie pasere, e fire rea şi duşmănoasă .

Pase rea asta, huhurezu l , are , de al tfel la noi în sat o poveste. Să vezi numai ce se pune în so­coteala împăna tu lu i ăstuia.

Moş Ioni ţă luă paserea şi o zvârli mai de­par te .

A c u m zice că e rau odată doi oameni , un băr­ba t ş'o nevastă . Aveau ei casa lor şi moşie — mul tă , pu ţ ină , cât le-a da t Dumnezeu . T r ă i a u în-destul i ţ i , că e rau harnic i . N u m a i cu ceva nu-i mi-

luise cel de sus: n 'aveau copii . M a r e supă ra re pe femeie, că se s imţea voinică şi sănătoasă , şi-şi zi­cea: ce copil f rumos aş pu tea să am. M a r e du­rere p e n t r u bă rba t , care s imţea că agoniseşte în-zadar . D a r el cât e ra de năcăji t , to t avea o bu­cur ie : c red in ţa nevestei . O păzea şi-o temea şi de umbră . D a r n 'avea nici un semn p e n t r u necre­d in ţa ei.

P e s t e câţ iva ani s'a î n t â m p l a t că 'n vecini cu ei s'a aşezat o păreche t ină ră . E r a u , de depar te , ceva rudeni i . Şi , d in ce, din ce nu , i-se p ă r u lui Ie ro te i , — bă rba tu l cel bănu i to r , că nevas ta lui s 'ar u i ta nu şt iu cum la însu ră ţe lu l din vecini . B a că îşi pleacă ochii când îl în tâ lneş te , ba că se roşeşte în obrazi ca u n m ă r pâ rgu i t , ba că i-se leagă l imba când vorbeş te cu el.

— Tu văru ţo — i zicea v ă r u ţ ă la nevastă-sa, — să bagi de seamă, vecinul ăsta nou, n ' a r e gân­duri bune cu t ine.

— Taci Ie ro te i că-i păca t să bănuieş t i pe om. Are nevas ta lui , şi i-e d r a g ă nevasta , Tu , se vede, nu te ma i sa tu r i de prost i i . D e când te şt iu mă to t bănuieş t i , dar n 'ai fost harnic, să-mi faci un ficior."

Ie ro te i îşi muşcă buzele de ciudă, şi nu-i mai zise nimic. I a r femeia, în ta ina suf le tu lu i său se ruga în toa tă seara s'o cinstească D u m n e z e u cu copii la casă. Să aibă ea u n copil nu i-ar fi aşa de pus t ie via ţa , şi nu i s 'ar u r î când Ie ro te i o în­cuie cu t rei lăcate , în casă. B ă r b a t u l nu-i mai zi­cea n imic , da r îi pândea tot pasul , t oa tă suf larea. Şi să nu fi da t Dumnezeu s'o afle vre-odată la poar t ă povest ind cu vecinul . O rupea în bă tă i .

Feme ia răbda şi se ruga lui Dumnezeu şi-i zi­cea:

D o a m n e vreau să rabd, deşi пепша, toa te bă tă i le bă rba tu lu i , numa i fie-ţi milil ne, şi dă-mi copii la casă."

Şi în u r m ă Dumnezeu a ascultat-o. Cât ce s imţ i t î n t r ' a l t ă s ta re a început să salte de li r ie , şi a în t ine r i t î n t r ' o zi cu zece ani.

— Iero te i , zise ea seara , ni-se împlineşte r i n ţ a . "

D a r bă rba tu l se în tunecă îndată, i-sf f gor î u n drac în suflet, şi el îşi zise cu hotăra N u e copilul meu, e al vec inulu i . "

Şi în seara aceea, fă ră de nici o vină, o li mai cumpli t ca to tdeauna .

D e aici încolo femeia sufer ia fără durere i bele şi pa lmele lui . N u m a i când bărbatul o kt nebun , unde a jungea zicea oftând:

— Ierote i , bagă de seamă, ai să omori» vieţi.

D a r în suf le tul lui Ie ro te i pe lângă dracii d in tâ i , al bănuie l i i , se ma i strecură şi al èil care poai-tă g u r a lumii . Şi era din zi în zi i r ău .

I n u r m ă Dumnezeu învinse de-oparte; să născu sănătos . U n ficioraş voinic şi trrii D a r de a l tă p a r t e învinse ghiavolul: Ierotei, da tă ce-a p r iv i t bă ia tu l i-se păru că-i r ca tă cu buca tă din vecinul său. Cu cât ttj copilul , a semănarea i-se păru mai mare. I la trei lun i nu se mai îndoia.

— V ă r u ţ o îi zise în t r ' o seară nevestei, ăs ta nu-i al meu. Şi nu te voiu lăsa să te bai în casa pe care mi-ai făcut-o din rugine," Al

28 Iulie п. 1911 „ T R I B U N A " Pag. 3

Ea este tot a şa de i m p o r t a n t ă . D a t fi ind acest a d e v ă r c a r e n u e i g n o r a t de n i m e n i , anume că r e l a ţ i u n i l e î n t r e A l b a n e z i nu simt ceea ce a r t r e b u i s ă fie î n t r e fraţ i i a-celuiaşi e l e m e n t , g u v e r n u l t r e b u e s ă ţ i n ă seamă de el a t u n c i c â n d e v o r b a de a u t o ­nomie.

Chiar în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , a r e g i m u l u i autonomiei, A l b a n e z i i s u n t d i v i z a ţ i ; d a r diviziunea lor nu se m ă r g i n e ş t e la a t â t a . Ei nu se î n ţ e l e g n ic i în p r i v i n ţ a i n s t r u c ţ i e i , lucru c a r e face că , pe c â n d A l b a n e z i i de l à Sud p r o g r e s e a z ă , ce i de là N o r d s t a u pe loc . Aşa, d a c ă l a N o r d , în o r a şe l e m ă r g i n a ş e sunt şcoli , în i n t e r i o r u l ţ ă r i i d o m n e ş t e o ignoranţă c o m p l e c t ă .

A c e a s t a se d a t o r e ş t e f a p t u l u i că , în general, şcol i le s u n t g r e c e ş t i şi c ă Alba ­nezii din a c e a s t ă r e g i u n e se fo losesc în mod l a r g de l i m b a şi e d u c a ţ i a g r e a c ă . O pildă se p o a t e v e d e a în o r a ş u l G o n t z a , unul din c e n t r e l e cele m a i i m p o r t a n t e a le Albaniei de Sud , şi u n d e A l b a n e z i i î n t r e ­ţin şcoli g r e c e ş t i de b ă i e ţ i şi de fete şi chiar o u n i v e r s i t a t e g r e a c ă . A c e ş t i Alba­nezi au r ă m a s sub in f luen ţ a e d u c a ţ i e i şi intrucţiei g r eceş t i pe c a r e au p r i m i t ' o . L a Ianina u n d e a c u m t r e i zec i de a n i l i m b a albaneză o ra s i n g u r a î n t r e b u i n ţ a t ă , n u se mai v o r b e ş t e a c u m d e c â t l i m b a g r e a c ă . Nu se p o a t e s p u n e , p r in u r m a r e , c ă efec­tul şcoli lor s t r ă i n e în A l b a n i a de N o r d este f ă ră i m p o r t a n ţ ă . I n g e n e r a l , s i t u a ţ i a în Alban ia se r é s u m a p r e c u m u r m e a z ă : ignoranţă p r o f u n d ă , m i z e r i e m a r e , s ă r ă c i e extremă, i n f l u e n ţ ă s t r ă i n ă .

P e n t r u a r e m e d i a a c e a s t ă s t a r e de lu­cruri, p e n t r u a face să d i s p a r ă ne în ţ e l ege ­ri/e şi o s t i l i t a t e a , p e n t r u a a l u n g a din spi­rit ideile pe rn i c ioase , t r e b u e s ă se î n t r e ­buinţeze o s i n g u r ă for ţă , şi a c e a s t ă fo r ţ ă este o t o m a n i s m u l . F ă r ă î n d o i a l ă . A l b a n e ­zii t r e b u e s c puş i pe c a l e a p r o g r e s u l u i , d a r mai în t â i t r e b u e să se o p e r e z e u n i u n e a Albanezilor cu m a r e a fami l ie o t o m a n ă . Atunci se va p u t e a l u c r a la d e s v o l t a r e a şi p rogresu l lor . A l b a n e z i i c a r i îşi î n ţ e l e g adevăra te le i n t e r e s e , îşi d a u s e a m a de a-ceasta. E i s u n t d u ş m a n i i o r i că re i încer ­cări de a-i d e s p ă r ţ i de o t o m a n i z m , căc i înţeleg că p r in s t a b i l i r e a u n u i r eg im de autonomie poporu l a l b a n e z va fi a r u n c a t in mizer ie şi d i s t r u s .

In A l b a n i a a u t o n o m i a nu e s t e posi­bilă, cu t o a t e cele ce se sc r iu . E s t e a b s o l u t sigur că d a c ă v r e o d a t ă ia r a c o r d a a u t o -

fluhul rău, ucigaş de oameni , care sălăşluia în el, i-a ridicat d reap ta , i-a s t r î n s gh i a r ă l e în j u r u l grumazului alb al copilului din păcel, şi 1-a su­grumat.

(íhivolul crezu că el a b i ru i t . D a r D u m n e z e u 1-a schimbat în t r ' o cl ipi tă pe Ie ro te i în paserea asta spurcată de-i zice huhurez , şi 1-a pus să s t r ige toată noaptea, chemând cu glas aproape omenesc pe nevasta şi copilul ce 1-a sug ruma t . Cheamă toată noaptea, şi n u m a i cânii ii r ă spund , l ă t r ân -du-1 ca pe un duh rău. Neves te i cică i-a înviat Dumnezeu copilul , şi-a t r ă i t fe r ic i tă ." — As ta ar fi povestea sfărşi moş Ioni ţă , da r şi f ă ră poveste c o pasere u râ tă . Celelal te buhe nu vin aşa aproa-pe. Oheaună depar te . Dar huhurezu l se t r a g e tot unde simte oameni . Pe semne tot e ceva d rep t şi din poveste."

Intunerecul cupr inse acum pădurea în t r eagă , şi buhele se auziau tot mai ra r . Apoi t ăcură şi ele „S'a înoptat. Acum pleacă la p radă to r to r i ţ e le" zise moş ioniţă. Să te fereşt i to tdeauna , nepoate , de ce umblă în în tunerec . Şi de paseri le nopţ i i . "

n o m i a , i a r p r o d u c e a n a r h i e şi t o a t e mize ­r i i le a r c ă d e a a s u p r a A lban i e i .

E foa r t e r e g r e t a b i l c ă p â n ă a c u m gu­v e r n u l a d e s f ă ş u r a t a t â t de p u ţ i n ă ac t iv i ­t a t e p e n t r u a r e z o l v a d i f i cu l t ă ţ i l e a lba­neze , p e n t r u aş i da s e a m a de ce a r t r e b u i făcu t în r e a l i t a t e p e n t r u A l b a n i a , p e n t r u a Sé face s i m p a t i c şi, ceea -ce e r a m a i im­p o r t a n t , p e n t r u a, se s u s t r a g e in f luen ţe i s t r ă ine . . . i n a c e s t s c o p g u v e r n u l n ' a f ă cu t n i m i c .

A ven i t v r e m e a , pr in u r m a r e , ca s ă dea m a i m u l t ă a t e n ţ i e a c e s t e i ţ ă r i şi să v e g h e z e ca r e f o r m e l e de ca r i a r e n e v o i e să fie a p l i c a t e f ă r ă î n t â r z i e r e . I n t r e a l t e l e g u v e r n u l t r e b u e să dea spr i j in m o r a l şi m a t e r i a l A l b a n e z i l o r . T r e b u e s ă facă t o t pos ib i lu l p e n t r u a-i m u l ţ u m i şi p e n t r u a n u le da m o t i v e vec in i ce de p lânger i , c u m s'a î n t â m p l a t p â n ă a c u m . I n sfârş i t , t r e ­b u e să f acă t o t u l , p e n t r u a face s ă d i s p a r ă o s t i l i t a t e a a c t u a l ă şi să ia t o a t e m ă s u r i l e în s t a r e de a sa t i s face , pe c â t posibi l , a-ces t e l e m e n t a ş a de n e c e s a r i m p e r i u l u i .

Scr i so r i d in Iaşi . 1812—1912. — Răp i r ea Basa rab ie i . — Is tor icul faptelor . — Ocupaţ ia Rusească . — 1806—-1812. — Român i i sub s t ăpân i r e muscălească. — Vre­mur i nouă . — Un „Ca lenda r Basa rab ian aniver­

sar . "

P e s t e câteva luni , în 1912, Basa rab ia moldo­venilor n u m ă r a 100 de ani de s t ăpân i re muscă­lească. O su tă de ani de când, ho t a ru l neamulu i nos t ru , p r in perf idia , nepr iceperea şi şovăiala vecinilor noşt r i pu te rn ic i s'a s t r ă m u t a t samavol­nic delà Ni s t ru l cântecului popular , la P r u t u l b lăs tămat de soar tă . O sută de ani , de când popo­rul acesta moldovenesc „cu cârdul , cu t u rme le de oi, încinsese toa tă marg inea P r u t u l u i delà u n capăt la a l tul , me rgând şi venind de p r in sate şi de pr in t â r g u r i s ăp tămân i încheia te , cu lua rea de ziua bună delà păr in ţ i , delà f ra ţ i şi delà ru­denii , cu care crescuse şi vieţuise d i m p r e u n ă până în v remea aceia când se despăr ţoau unii de al ţ i i p en t ru t o tdeauna . "

O sută de a n i ! Cât t imp s'a s t r ecura t de-atun-cea. Câ te fap te al tele s'au pe t recu t . Câte bucur i i şi du re r i am t r ă i t . Câte clipe de încerca tă cum­pănă n 'a lovit soar ta î m p ă r ă ţ i e i Ţa ru lu i .

Şi Basa rab i a tot p i e rdu t ă a r ămas . P i e r d u t ă până î n t r ' a t â t , încâ t min tea cea mai în f i e rbân ta t ă de I tomân cu dor de neam nu şi-o poa te închipui redobândi tă .

I s tor ia împre ju ră r i lo r în care Basa rab ia a fost p i e rdu tă de Turc i i s tăpâni tor i , a r ămas m u l t ă v reme în tuneca tă . N u se cunoşteau amănun te l e adevăra te . Se şoptea veşnic de in t r ig i , de mi tu i re , de ş i re tenie . N imic precis .

I n orice caz, dacă generalul-şef Kutuzoff , n ' a r fi câş t igat victor ia delà Slobozia — 18 Octom-vr ie 1811 — cine şt ie, poa te pacea începu tă în­tâ i la Giu rg iu şi sfârşi tă apoi la Bucureş t i — 2G Mai 1812 — nu s 'ar fi încheia t în condiţ i i le ş t iute . Ruş i i fusese mai îna in te în 3 r î ndu r i bă­tu ţ i de Turc i , iar cabinetul din P e t e r s b u r g alar­ma t de în f rânger i l e sufer i te , dădu-se ordin lui Kutuzof f să încheie pace cu orice pre ţ .

De-o t r ă d a r e din pa r t ea lui Gal ib-Effendi , re­prezenta tu l Turc ie i în confer in ţa păcei şi-a fra­ţ i lor Canaiotaehi Moruzi , d r a g o m a n şi D imi t r a -chi Moruzi, nu poate fi vorba. D . Nicolae I o r g a în „Lua rea Basarabiei şi Muruzeş t i i " — E x t r a s din An. Ac. Rom. 1910 — dovedeşte cu documen­tele generalului-şef Ciceagov, ale c ron icaru lu i Manolache Drăghic i , ale of i ţerului f rancez în mis iune de pace, Mér iage , ale ambasadoru lu i pru­sian de W e r t h e r şi chiar ale genera lu lu i Lange­ron că fraţ i i Pana io tach i şi D imi t r ach i Moruzi , decapi ta ţ i de Turc i pen t ru t r ă d a r e n ' au fost decât vict imele „ in t r ig lo r g receş t i " ale a t â to r famil i i r ivale Moruzeş t i lor şi a „ ins inuaţ i i lor s t r ă ine" . Căci spunea L a n g e r o n : „Po l i t i ca Turc i lo r a avut mai pu ţ ină pa r t e în această c r imă decât in t r ig i l e

p r in ţu lu i Caragea , care fu numi t domn al Ţăre i Româneş t i . Avuse de concuren t pe Moruz i şi se temea să nu fie în locui t de el. Aces tea sunt glu­mele obicinui te ale Fana r io ţ i l o r . "

Aşa dar , d. Nicolae I o r g a con t r a r pă re re i dlui A. D . Xenopol — Is t . Rom. Vol . I X pag. 307 — de altfel d. Xenopol , în niş te confer in ţe pe care le-a ţ inu t la Ateneu l din Bucureş t i a a r ă t a t nevi­novăţ ia Moruzeş t i lor — conchide că „pacea delà Bucureş t i , deci p ie rderea Basarab ie i a rezu l ta t din zăbava polit icei f ranceze, care ref lecta ego­ismul şi nes ta torn ic ia lui Napoleon I şi din ne­încrederea Turc i lo r în astfel de p l anu r i genia le , cari se pu teau rezolvi lesne în pei rea lor ." Şi că aşa e, o spune tot genera lu l rus L a n g e r o n : „Ru­sia a re dator i i e t e rne faţă de d. Andréossy — ne­gocia torul F r a n ţ e i în pacea delà Bucureş t i — N u e nici o îndoia lă că, de ar fi veni t la t imp — cu scr isoarea lui Napoleon I p r in care acesta a ră ta ruperea re la ţ i i lor cu Rus ia şi deci începerea răs-boiului din 1812 — şi pu tea s'o facă uşor — ar fi împiedecat pacea şi a tunc i am fi s ta t foar te rău. Andréossy a că lă tor i t ca ambasador , când t r ebu ia să a le rge ca u n cur ier . S'a opri t , s'a di­s t ra t p r e t u t i n d e n i şi a găs i t pacea făcută" .

I a r noi am rămas cu Basa rab ia p i e rdu tă în mani le Ruşi lor car i , tocmai a tunci nu şt iau cum să î n t âmpine victorioşi expedi ţ ia năvă l i toa re a lui Napoleon şi când, ca a ta re , ar fi fost ferici ţ i să încheie cea mai conci l iantă pace ! Aşa să p ierde o ţ a r ă ! Aşa se răpeş te u n u i popor f r ân tu r i din t r upu l s ău ! P r i n ges tu r i de jon-g leur i pol i t ic i ! P r i n indolenţa unora , p r i n pro­st ia şi ş i re tenia a l tora , da r mai presus , p r in per­fidia de veacur i a aceleia ce ţ in tea s tăpân i rea Cons tan t inopolu lu i .

Preavoslavnic i i Ruş i , ceice veniseră în ţă r i le R o m â n e cu gându l creşt inesc de a ne m â n t u i de prădăc iuni le Pasvang i i lo r şi de inf luenţa prea pu­te rn ică a F r a n ţ e i , ne miluise cu pr isos in ţă .

P r ădăc iun i l e P a s v a n g i i l o r ! Inch ipur i . P r ă d ă ­ciunile Ruş i lo r da. Ocupaţ ia rusească — 180(5 până la 1812 — e pi lda celei mai ne închipui te si­luir i , ce un popor poate exerc i ta a supra a l tu ia . Ce ne descrie Mér iage , de legatu l f rancez în con­fe r in ţa păcei delà Bucureş t i , F o r n e t t y consul la Iaşi , c ronicarul Zi lo t -Românul e spă imân tă to r .

„ A r m a t a rusească a mânca t ţă r i le Române aşa de rău , că la începu tu l lui 1809 ele nu mai înfăţ işau decât închipui rea unu i deşer t şi a r m a t a rusească era nevoi tă a-şi t r a g e provizori i le sale din ţăr i le delà nord iü N i s t ru lu i şi din Odesa."

„ Jă lu i roa nu avea loc, pen t rucă toţi erau căp­tuşiţ i cu h r ăp i r e şi m i t u i r e ; d rep ta tea ziceau că

a p i e r i t f i ind vremi le t u r b u r a t e . Lege, suflet, Dum­nezeu, răsp lă t i re , ziceau că sunt toa te minc iun i şi basme că lugăreş t i . "

I a r când Români i , desnădăjdui ţ i , se p l âng co­mandan tu lu i genera l şi chiar î m p ă r a t u l u i Ale­x a n d r u , Kutuzoff le r ă s p u n d e : „vă las ochii să p lânge ţ i " . î m p ă r a t u l A lexandru însuşi e îngrozi t de sălbătăci i le a rmate i sale şi do „ incapaci ta tea molâului , b ă t r â n u l u i şi s t r ica tu lu i genera l is im delà D u n ă r e Kutuzoff . "

I n f r ămân ta r ea acestor porn i r i a fost p ie rdu tă Basarab ia .

. Au t r ecu t de a tunci o sută de ani . Ce prefacer i a sufer i t ţ a r a şi poporu l basara­

bean ? S'a lăsat el m â n a t în voie de apele repezi ale polit icei pans lavis te? A gând i t mai cu d r a g poporul acesta moldovenesc, că t ră Moscova aspi­ra ţ i i lo r ruseşt i , decât că t ră doru l une i l imbi şi-a u n o r obiceiuri pe care , de demul t t a re , le ştie iubi şi a p ă r a ? A s imţi t mai m â n d r u să se nu­mească rus decât moldovean ?

D a şi nu. Boer imea avută , cu moşii şi privi­legii , teror izată în cea mai m a r e pa r te , ademeni tă de făgăduin ţe le unei vieţi mai l ibere şi mai îm­belşugate , s'a lăsat î n s t r ă ina t ă de neamul umil i t , ce-1 apărase de veacuri . A gândi t această boe-r ime că, mai bine e să te numeş t i rus , a gândi t că poporu l moldovenesc ar t r ă i mai fer ici t pier-zându-se de veci, în masa enormă de Ruş i fana­tici.

Şi daca aceştia s 'ar fi mu l ţumi t să îns t ră ineze boer imea numai , încă rău l n ' a r fi fost a t â t de mare . Făcându-o însă p ropovădui toarea rusofi-l i smului , au a r ă t a t dorul ce-1 au de-a deznaţiona­liza provincia Basarab ie i .

N u m a i aşa se explică, cum depu ta tu l p reo t Ghepe tk i , Moldovan de or ig ine , a p u t u t rost i în duma Imper iu lu i acest act de t r ă d a r e de neam:

Pag. 4 „ T R I B U N A * * 28 Iulie n. 1911

, ,Vă măr tu r i sesc , domni lor depu ta ţ i , că Moldo­venii noş t r i d in Basa rab ia t r e sa l t ă de bucur ie şi de mândr ie , când văd că copii lor cetesc biseri-ceşte s lavoneşte , şi *că deci duma I m p e r i a l ă n u este în d rep t de a refuza Moldoveni lor să-şi în­veţe copii i în l imba bisericească s lavonă; în ca­zul însă con t ra r , duma ar nenra l ţumi ţ a r a noa­s t ră , pen t ru că poporul însuşi a Basarab ie i sin­cer doreş te aceia despre care vă vorbesc" — Via ţ a Românească — Limba mold. în duma Im­per iu lu i — anul V I N r . 2 pag . 274. B ie tu l popor ! în suş i el doreşte pie i rea numelu i de R o m â n ! Câ tă ră tăc i re .

N u . P o p o r u l r omân d in Basa rab ia nu-şi do­reşte desnaţ ional izarea . Acest popor român tră­eşte s ta torn ic în c redin ţa , l imba şi por tu l stră­moşesc şi v rea să t ră iască cu a tâ t m a i pu t e rn i c , cu a tâ t mai vârtos, cu cât î ndă ră tn i c i a prostească sau t r ă d a r e a inconşt ientă a unor nobili f ă r ă in imă , vreau să'l p i a r d ă , în no ianu l une i l u m i duşmane .

Vrea să t ră iască acum, când sufleul une i pu­te rn ice vieţi dß î n f r ă ţ i r e cu l tu ra lă înv iorează r î n d u r i l e Români lo r de p r e t u t i n d e n i .

A p a r i ţ i a „Ca l enda ru lu i Basa rabean aniver­s a r " e cea ma i s t ră luc i tă dovadă de v ia ţa cu l tura lă . E a este. E a va fi d i n ce în ce m a i pu te rn ică . N u se poate s u g r u m a hoţeşte f i in ţa u n u i popor în­t reg , ori câtă încorda re sălbatică s 'ar irosi pen­t r u aceasta.

I a r fap tu l că acest ca lendar basarabean se va t ipă r i tocmai în t impu l când Ţ a r u l t u t u r o r Ruş i lor — în I sma i lu l p r e g ă t i t cu g r a b ă în ief-tene ha ine de să rbă toare — va p r ă z n u i în sunet de p a h a r e p l ine , moar tea u n u i popor şi a une i pro­vinci i româneş t i , f ap tu l acesta e nu se poate m a i m i n u n a t . Să s imtă pu te rn i cu l s tăpâni tor zădă rn i ­cia unei poli t ice omorj toare . Să se c u t r e m u r e atuncea, la g lasul chemăr i i de bucur ie , toţi f i i i poporu lu i român , împră ş t i a ţ i cu silă până în f u n d u r i l e reci ale Siber ie i -Ocnă.

Să se adune. S ă j u r e pe sfânta b razdă a ogo­ru lu i lor românesc, să j u r e cu toţ i i zori le unor v r e m u r i de p r i m e n i r e . U m ă r la u m ă r , cântec cu cântec, şoaptă cu şoaptă să p r i n d ă a se închega pu t e rn i c crezul zilelor de m â n t u i r e .

Ca şi f ra ţ i i lor d in T rans i lvan ia , ca şi Bu­covinenii m ă r g i n a ş i , să renască d in f r î n t u r i l e tu lbur i ale une i vieţi r i s ip i te , acea v iguroasă con­ş t i in ţă na ţ iona lă , s ingura în s ta re să se împot r i ­vească t u t u r o r curente lor uc igă toare .

Aceasta le este chemarea f ra ţ i lor basa raben i , f ra ţ i de car i or icând vorbesc, s imt roşeaţa năvă­l i toare a mân ie i , a d u r e r i i da r a năde jd i i ma i ales, cum îmi învă lue obrazul .

* • r Ce va c u p r i n d e ca lendaru l basa rabean 3 M u l t

mai voluminos şi mai in t e resan t ca cel de anu l t recut , ed i ta t de dl C. Popescu — ca lendaru l de anu l acesta, ca f i ind an ive r sa r — d u p ă notele ce le-am p u t u t aduna d i n m ă r t u r i s i r i l e d lu i P . Cu-bolteanu — colaborator la „ V i a ţ a Românească" d in I a ş i — va c u p r i n d e : Ca m a t e r i a l p r i n c i p a l , t re i ar t icole-studi i , în car i se va vorbi de „Trecu­tu l Basa rab i e i " — aşezări de oraşe, cetăţ i , locuri is torice — ; de „Basa rab ia sub R u ş i " — u n ta­blou complect a s tă r i i Basa rab ie i sub s t ăpân i r ea rusească — 1812—1912 — ; şi u n ar t icol de eco­nomie na ţ iona lă „ N o ţ i u n i de economie na ţ iona lă" , î n care se va t r a t a , cu î n d r u m ă r i prac t ice , îmbu­nă t ă ţ i r i l e ce s'ar pu tea aduce di fer i te lor bogăţ i i na ţ i ona l e : L u c r u l p ă m â n t u l u i , pădur i l e , vieţui­toarele domestice. Toate aceste ar t icole se dato-resc penei d lui P . Cubol teanu.

I n dosul f iecărei foi, cup r inzând ca lendaru l anua l , pen t ru f iecare lună , se vor t i pă r i „s fa tu r i gospodăreş t i " şi „ s fa tu r i de medic ină popu la ră" .

I n f ine ca p a r t e l i t e r a ră , ca ma te r i a l de edu­caţ ie a r t i s t ică şi na ţ ională , se vor reproduce f rag­mente d in l i t e r a t u r a noas t ră veche şi nouă. Vor fi poezii de Alecsandr i , Eminescu , Goga ; proză de Creangă , Vlăhu ţă , Sadoveanu, Sandu-Aldea , Brătescu-Voineş t i , Anghe l , Io rga . F i eca r e f rag­m e n t reprodus , va fi procedat de o schiţă a supra vieţ i i au to ru lu i şi de u n por t re t . Mi-se p lângea dl Cobul teanu de g reu ta t ea ce-o î n t i m p i n ă cu adu­n a r e a clişeelor d i fer i ţ i lor scr i i tor i şi-a unor ta­b lour i de Gr igorescu ; clişee pe car i , i n s t i tu tu l de a r t e g ra f ice „ M i n e r v a " , dacă ar avea mai m u l t ă b u n ă voinţă , le-ar pu tea oferi g r a t u i t — d in par­te-mi, cred că e de da tor ia „ M i n e r v e i " să facă acum acest lucru .

T i p ă r i t u r a ca lendaru lu i se va face se în ţe lege

cu l i te re cir i l ice, în t ipogra f i a lui Caşevschi d in K i ş inău . Va p u r t a pe cupe r t ă i scă l i tura edi toru­lui C. Popescu, u n bun român , care a fară de ca­lendaru l a p ă r u t anul t recut , a ma i edi ta t o car te de cet ire, o crestomaţie , p e n t r u uzul popular .

D i n par te-ne nu pu tem decât felicita mănun­chiul p u t e r n i c de t ine r i car i au lua t o a t a re ini­ţ ia t ivă . E a ne a ra tă că, cu p u ţ i n ă dragoste , chiar acolo u n d e domneşte cea ma i nenoroci tă ră tăc i re , se poate face ceva. Şi încă mul t .

Cornelia Carp.

„Mormântu l din Putna e pângărit". La art icolul ce-am publ ica t din peana d-lui

Ion G r ă m a d ă în n u m ă r u l nos t ru delà 27 Iun ie , p r imim delà P . C. Sa a r ch imandr i tu l Teofi l P ă -t raş , conducă toru l mănăs t i re i , u r m ă t o a r e a în tâm­p i n a r e :

Eu servesc ca preot deja de 45 de ani, conduc acea­stă sfântă mănăs t i re de 10 ani, — şi în toată v ia ta mea de peste 72 de ani n'ain fost de nimene înfruntat sau dojenit pent ru act iv i ta tea şi a t i tudinea mea, ci din con­t r ă sunt încunjura t de recunoş t in ţă . Nu mer i t deci nici decum acuza t iuni le g rave ce mi- le-a adus d. Ion Gră ­madă.

Ca să ştie onoraţ i i ceti tori , de ce s'a supăra t d. I. Grămadă pe mine, voi spune în cele u r m ă t o a r e :

Eu am înda tor i rea , str ict impusă — se în ţ e l ege de este posibil — a primi, a a r ă t a şi a expl ica ce numai cer vizi tatori i , cari vin l a aceas tă sf. mănăs t i re . Am şi avut în aceşt i ani de când conduc mănăs t i rea , — oa­meni , pot zice, din toată lumea ca vizi tatori . Au fost Americani , Iaponezi , Eghip ten i şi, pot zice cu s iguran ţă , oameni ap roape din toate s tatele europene . Am avut s u m a i în anul 1910 suma de 1045 de persoane din toată lumea. Eu însă nu pot sta la poar tă , ca să cer delà fie­care viz i ta tor , care vine la sf. mănăs t i re să 'mi a r a t e certificatul de botez, pr in care m'aş pu tea încred in ţa dacă- i creş t in — ori ovreu — ori păgân .

Şi aşa s'a în tâmplat , că a venit un număr de s tu­den ţ i un ivers i ta r i din Cernău ţ i în frunte cu profeso­rul Dr. Ehrl ich şi al ţ i 4 doctori , rugându-mă să le a ră t mănăs t i rea , morminte le şi odoarele , ce se află în mă­năs t i re , şi dupăce le-am a r ă t a t şi explicat toate , m'au ruga t , că deoarece n 'au unde manea , să le permit să r ămâie pes te noapte în mănăs t i re , şi le-am îugădui t să mâie cu a t â t mai mult, că înt re dânşii erau şi câ--t iva creşt ini . Au pet recut noap tea în odăile menite pen t ru p r imi rea s tudenţ imei — a ră t ând o pu r t a r e mo­destă , demnă de univers i ta r i .

D iminea ţa au venit cu toţii în frunte cu Dr. E h r ­lich şi mi-au mul tămi t pen t ru găzduire şi profesorul Dr. Ehr l ich mi-a zis chiar în l imba r o m â n ă : „Eu am auzi t de P u t n a şi de odoarele Românilor cari sunt aici, da r li 'am avut ocazie să le văd până acuma — şi Vă spun sincer, că Români i pot să fie mândr i pe t recutul lor, având a t â t ea lucrur i din evul de mijloc". Eu am crezu t să dovedesc străinilor, cine au fost şi sunt R o ­mânii prin comoara lor păs t r a t ă în acest sfânt lăcaş , şi, dacă din acest c rezământ ara primit şi a r ă t a t s t ră i ­nilor univers i tar i toate odoarele , cuget că n 'am comis nici un sacri legiu aşa de mare încât să fiu condamnat de d. I. Grămadă cu cuvinte le : „suflet ră tăc i t şi ne ­v redn ic ! "

îmi r ep roşează d. I. Grămadă că înainte cu 2 ani, n 'aş fi pr imit s tuden ţ imea din I a ş i ! Adevăru l e u rmă­to ru l :

In anul 1910 m'a ruga t preşedin te le centrului s tu­denţesc din Iaşi , domnul Krim, ca să p r imesc la m ă n ă ­st ire vizita s tudenţ i lor din Iaşi , în 10/23 April , adică Sâmbă tă îna in te de Dumineca „Flori i lor". Cerînd însă t rebu in ţa , ca înainte de sărbător i să se facă ordine şi cu ră ţ en ie prin odăi — să se scoată ia rna şi să se Introducă v a r a — erau toate odăile deran ja te , au t r e ­bui t să fie văru i te , podelele spălate , a lbi tur i le desfă­cute şi date la spălat , a ş a că peste tot locul e ra disor-dine cumpli tă . Atuncea i-am scris în două r îndur i dlui Ifrim, ca să nu vie s tudenţ i i înainte de paşt i , pen t rucă fiind deranja t , nu pot să-i pr imesc, vie însă ori şi când după Paş t i . Tot aşa i-am ră spuns şt dlui Moldovan, p reşed in te le Jun ime i şi Academiei or todoxe din Cer-nău ţ , care încă se ad re sa se pen t ru p r imi rea s tuden ţ i ­lor din Iaşi . Domnul Grămadă poate să se informeze de adevă ru l aces ta în t rebând de domnii respect ivi , cari sunt încă toţi în v ia ţă .

Cu toate aces tea ce să vez i ! Sâmbă tă după amiazi , înainte de Dunmeca Flori i lor , soseşte s tuden ţ imea în număr de pes te 100 de persoane , l - am saluta t cordial , le-am spus verde , că n 'au făcut bine, că nu m'au a s ­cultat să vie după Paş t i , deoarece acuma nu-i pot pr imi. Le -am a ră t a t şi expl icat biserica, morminte le şi toate odoarele ce se află aici. Inc red in ţându-se s inguri că nu se pot plasa în încăper i le mânăs t i re i , o pa r t e din trînşii au plecat la Rădău ţ i , al tă pa r t e a r ămas în Pu tna , în care e rau şi preoţ i din România , cari au venit s ea ra şi au făcut şi o ectenie la mormântu l Voevodului . Aşa da ră neadevă ra t şi calomnie es te , ce înş i ră d. I . Gră ­madă „că cei de un sânge cu voevodul nu pot să'şi plece genunchi i la mormânt" . J u d e c e deci lumea, dacă în aceste împre ju ră r i am putu t eu pr imi s tuden ţ imea din Iaş i? Eu nu cunosc pe d. I . Grămadă pen t rucă nu pot şti să fi fost cândva în aceas tă sfântă mănăs t i re , şi, p r in u r m a r e nici d-sa nu mă poate cunoaşte bine nici pe mine, dar l-aş r u g a ca să se informeze desp re pe r soana mea la toate societăţ i le româneş t i din Buco­vina, la toate in te rna te le , să în t rebe despre mine învă-t ă to r imea din Olt, care tot în anul acela şi în acea lună, 29 Apri l 1910, a fost în număr de pes te 100 per ­soane, bărba ţ i şi dame, în t rebe de teologii din Bucu­

reşt i , în t rebe de elevii forestieri , agronomi din Româ­nia, în t rebe de elevii din mai multe licee din România, cari au fost aici, după cum acuma, în anul atesta, in 30 Iunie au fost 64 de persoane , profesori cu dame şi elevi, în t rebe delà şcoala normală din Galaţi şi alte locuri. Informeze-se şi delà sute de persoane private, cari au pe t recut în această sfântă mănăs t i re , şi daca i-ar p ă r e a greu d. I. Grămadă să facă a tâ ta osteneală, a tuncea în t rebe în Viena, unde stă de prezent , socie­ta tea „România J u n ă " , de d. genera l Lupu, de Dr. Cio­ban, eine-i P ă t r a ş din Pu tna , şi dacă va alla delà aceste pe rsoane onorate lucrur i nefavorabi le despre mini, a tunci a re drept d. 1. Grămadă să mă acuze dar până.yatunci nu.

P u t n a , la 10/23 Iulie 1911. Teofil Pătrat, arhimandri t .

Orăşelele. D e A. Herz.

U n u i om care cunoaşte provincia , nu-i poţi da ma i b ine impres ia t r i s te ţe i decât spunându- i : „ t r i s t ca un oraş de provincie" , pen t rucă într'a-devăr nici camera în mijlocul căreia e r id ica t un catafalc şi ai cărei pere ţ i sunt căptuşi ţ i în negru, nu-ţi s t recoară în suflet, un mai m a r e sentiment al s ingură tă ţ e i şi al desnădejdei , ca uli ţele ne­regu la te şi b izare ale oraşelor de provincie . O mo­notonie care te izbeşte înda tă ce te cobori d in tren. Mai în tâ i crezi că e, poate, t recerea bruscă delà sgomotul roatelor ce a leargă pe şine, la tăcerea o-b i şnu i tă a oraşelor şi te bucur i c'ai găsi t un col­ţişor de l iniş te , — dar peste câteva momente te împresoară o a tâ t de sfâşietoare melancolie, în­cât asculţi cu d r a g şi f lu ie ra tu l unu i t r en de mar fă , care t u r b u r ă tăcerea, ieşind sau sosind în gură.

Sil i t de î m p r e j u r ă r i am fost î n t r ' u n r înd prin câteva d in ele şi aş teptam ziua hotăr î tă să mă în torc , cum aş teaptă şcolarii i n t e rn i vacanţa şi Sâmbăta să scape de şcoală.

Mul ţumi rea , că te vezi p o r n i n d cu t r enu l din g a r a tot a tât de mohor î tă , ca şi res tul oraşului , n 'o poţi asemui cu n imic şi par ' că n ic iodată nu ţi-se pa re Bucureş t iu l oraş mai m a r e şi mai apu­sean, ca a tunci când te în torc i d in vre-un fund al Moldovei sau din vre-un orăşel de pe marginea D u n ă r i i .

Orăşelele astea, p i e rdu te pe în t insu l ţă re i , au al te moravur i , al te ob ice iu r i ; oamenii se îmbracă ciudat , femeile sunt de nereeunoscut şi nevasta t î n ă r ă a u n u i ofiţer m u t a t de cur înd , stârneşte m a r e cur iozi ta te când se p l imbă p r i n g r ă d i n a pu­blică, în rochi i făcute la Bucureş t i . Gelozia celor­lal te cucoane începe să p r i n d ă r ădăc ină şi iată cum de azi pe mâne se ivesc bârfel i le şi vorbele duse de colo, colo, f ă ră de care provinc ia ar pierde şi u l t i m a suf lare de v ia ţă ce-o resp i ră .

Casele m ă r u n t e , aşezate, una lângă al ta fără nici o noimă, se fac şi mai mici când treci pe l ângă ele, de ruş ine , par ' că , d in p r i c i n a vre-unei vile boiereşti a p rop r i e t a ru lu i sau a vre-unui mare p ropr ie t a r , care şi ea a re o în fă ţ i şa re c iuda t ă : se mi ră probabi l de ce caută acolo, şi deoarece e pu­ţ ină vreme locuită şi - érdele la fe reas t ră sunt lăsate mai to tdeauna, ai impres ia că şi-a închis ochii să n u vadă ce se petrece în j u r u l ei.

P r ă v ă l i i l e se în ş i r ă una l ângă alta şi cu marfa învechi tă pe poliţele decolorate, cercetate de mu­şte, va ra şi i a r n a de n imen i , sun t ca vagoanele de mar fă încărca te şi în tâ rz ia te cu săptămânile, pe l in ia a pa t r a în t r ' o s ta ţ ie pust ie . P a t r o n u l stă afară şi vorbeşte cu vec inu l ; în prăvă l ie , familia stă de vorbă, a lă tur i cu un câne pl ic t is i t care doarme cu botul pe labe, î n t r ' u n colţ răcoros, la adăpost , şi aşteaptă cu toţii z iarele , s ingure le cari dau p u ţ i n ă mişcare t â rgu lu i , ca mătură toare le de muşte când se agi tă şi le scoate d in amorţeala ce lc-a l i p i t de g e a m u r i .

I n colţ e cafeneaua. Aci se în tâ lneşte tot ce a re oraşul mai de seamă; sunt copii de şcoală car i la ieşire stau pe t ro tua r să se ui te ca la cine şt ie ce m i n u n e şi câţi d in ei nu s'or fi gândind la vremea fer ic i tă , când ne mai având gr i j a lecţii­lor do mâne , se vor putea lefăi în faţa unei cafe­nele, de vorbă cu al tul .

Câte un îna l t funcţ ionar s t r igă de a*,: " tro­t u a r u l d in fa ţă u n u i a care trece, să-i dea o nou­ta te or i o î n s ă r c i n a r e ; la al tă masă un profesor amăr î t , a runca t aci de u rg i a min is te ru lu i , îşi face ghetele la u n t u r c , care sună în cutie când trebuie să schimbi p ic io ru l ; în al t colţ doi bătr îni pun ţ a ra la cale şi mi-s 'a 6pus — lucru îngrozitor, —

28 Iulie n. 1911 „ T R I B U N A' 4 Pag. 5

donul din ei de 60 de an i n ' a p ă r ă s i t orăşelul , izi din viaţa lui şi că ga ra n 'o vede decât când •erge să petreacă vre-o r u d ă sau când e p a r t i d u l kputere şi se duce să p r imească pe vre-un „ f run­taş politic" venit să împace pe „ g u v e r u a m e n t a l i i fevrăjbiţi".

Să te ferească Dumnezeu să t reci p r i n fa ţa ofenelei; te ruş inezi de toate p r i v i r i l e î n d r e p ­tate cătră t ine şi-ţi î nch ipu i că ai a juns ca ara­pi rătăcit pe ul i ţe le Bucureş t i lo r de d roa ia de wpii sgomotoşi.

Vardistul sa lu tă pe toată lumea şi pe toţi îi şlitpe nume. O t r ă s u r ă t u r b u r ă t ăce rea ; n ' a i ne-fku ştii adresele, te urci şi spui b i r j a r u l u i : jbcuconu l o r g u " sau „la d. c u t a r e " şi eşti s igur inimereşti. Cân i i l a t r ă d in când în când, semn A intrat un s t r ă in în o r a ş ; b i r t a şu l î ţ i umf lă neoteala şi te face să colinzi b i r t u l până da i de-o Basa neocupată: aci e a d lu i judecă tor , dincolo a fiui poliţai, ici dn i i profesor i , colo d. comandan t

[aljandarmilor r u r a l i . Aceeaşi împă r ţ ea l ă o gă-Iteşti şi seara la c inematograf . V i n toţi şi n u se ші salută n imen i , ca o fami l ie , care locuieşte

' împreună şi-şi dă b ine ţe n u m a i d iminea ţ a La ÎKnlare! \ Şi acum îşi î nch ipu ie or i c ine fe r ic i rea ce o nţi când pleci şi te cobori la g a r ă să plă teş t i tojaruhii, f i in ţa cea mai nenoroci tă p e n t r u că fee drumul de câte 2—3 ori pe zi la g a r ă şi n u

(fleacă niciodată! In tren îţi a d u n i g â n d u r i l e , ieşi d in moleşala

;œte prinsese, în p rov inc ie boala e mol ips i toare , fi îndreptându-te spre Bucureş t i , ţi-se p a r e c'ai Цва vezi — cum faci la câte u n an odată — vre-o radă bătrînă de care te despar te câteva gene ra ţ i i ii câţiva zeci de an i de p rogres . Casa ei e a l ta ; găseşti pr idvorul cu pis ica to rcând şi l ingându-ş i labele; în casă e p o r t r e t u l răposa ţ i lor î n t r ' u n cadru împodobit cu scoici şi te îmba t ă mirosul pituielor şi al pere lor r î n d u i t e pe d u l a p ; por tu l ii e altul, ţi-se p a r e că t ră ieş t i zece an i în u r m ă , n'ai ce să spui , te u i ţ i p l ic t i s i t la cadrele de pe pereţi o odaliscă r u m e n ă la fa ţă şi H a m l e t înge-nunchiat în fa ţa Rege lu i şi a mamei sale, şoptind în dosul unui evanta i l , tâlcul piesei juca te de ac­torii din fund.

Bucureşti. I u l i e .

Români i şi Slovaci i din Amer ica.

Cleveland, 6 I u l i e n. I

Poporul slovac, care în ţ a ra veche, se l up t ă i Atari de E o m â n i şi de al te n e a m u r i nemagh ia r e , jmrtru păs t ra rea d r ep tu r i l o r na ţ iona le , a da t do-ndă şi aici în Amer ica , că e u n e lement de or-

i dine şi de o rgan iza re . Deşi după cum ş t im noi şi după cum chiar

mii dintre f run taş i i slovaci spun, î n ţ a r a veche à au fost mai înapoia ţ i în cu l tu ră , da r a junşi aici văzând că î n t r e o r i zon tu r i l e S t a t e lo r -Un i t e , înde nu bân tu ieş te aceia boală pol i t ică de în-í terese maghiare, acelaş şovinism orb , ci f iecare iieam e lăsat să se cul t ive în dep l ină l ibe r t a t e , ian căutat să t r a g ă folos d in aceste î m p r e j u r ă r i |ie viaţă. I încă de p r in anu l 1906, când s'a ţ i nu t o m a r e î alunare de p ro t e s t a r e a Slavi lor d in Cleveland, [ wrtra proiectelor de legi ale p roverb ia lu lu i conte ! kţşonyi. Atunc i m a r e a sală „ G r a y ' s A r m o r y " F p d e lume, a t â t S lavi cât şi A m e r i c a n i . F o s ­

te! îayor al o raşu lu i Cleveland, î n acel t i m p , ; npoeatul Tom Johnson , a ţ i nu t şi el u n d iscurs í in favorul poporulu i slovac.

Şi atunci Slovacii ca să a r e t e că nu n u m a i ei wnt aceia cari suferă ned rep tă ţ i l e ob lădui re i un-goreşti, au invi ta t şi pe R o m â n i i o rgan iza ţ i să iee parte. Au inv i ta t pe toa te n e a m u r i l e nema-juiare cari aveau să-şi spună dure r i l e lor , cu iceastă ocaziune, când su te de ce tă ţen i amer i ­cani veniseră să audă l u c r u r i pe car i n u le ma i шіаега, să vadă şi ei că oare e d r e p t aceia ce trâmbiţează gazetele u n g u r e ş t i din Amer i ca Mu nu.

S'a vorbit mu l t a tunc i şi m u l t ă l umină s'a iaçut şi în presa Amer i cană , care se lua p â n ă aci ;ефа toate ter t ipur i le gaze te lor ungu re ş t i , ca r i jponeau că în nici o ţ a r ă de p e f a ţ a p ă m â n t u l u i

f£îară de Statele-Unite) n u se b u c u r ă popoare le

de a t â t a l ibe r ta te , ca în cupr insu l ţ ă re i u n g u r e ş t i şi amer ican i i credeau că aşa t r e b u e să fie, p e n t r u că n imenea nu se seida, să spună că nu e aşa.

N e aducem amin te cu oare-care ja le de sfor­ţ ă r i l e pe cari le făceam noi p r i n 1906 ca să ne s t r â n g e m ş i rur i le şi n u ne pr icepeam des tu l de bine la acest lucru . P e a tunc i o rgan iza ţ ia slovacă era în f loare: E i Slovacii aveau societăţ i vechi , fondur i pu te rn ice , preoţ i , î nvă ţă to r i , oameni de afacer i car i con t r ibu iau la î n t ă r i r e a organiza ţ ie i , i a r noi ?

Noi o b ia tă foaie românească , lup tându-ѳе cu sărăcia şi nepăsa rea poporu lu i , două parochi i ro­mâneş t i ai căror preoţ i se insu l t au rec iproc şi o opinie publ ică românească , care porn i se pe ză-gaşul in terese lor confesionale. Soare le speran ţe ­lor noas t r e t recea posomorâ t pe sub nor i i groş i ai îndoiel i lor .

Mişcarea făcu tă a tunc i s'a domoli t , iar pro­iectul lui Appony i , după ce a t r ecu t pe la A n e l e şi Caiafele guve rnu lu i magh ia r , după ce par la­m e n t u l i-a vo ta t d rep tu l la via ţă , mi losul şi p r ea bunu l m o n a r c h al Austro-TJngariei , cu iscăli-tura- i împără tească , a n imici t ori-ce împot r iv i re con t ra acestui proiect păcătos , care s'a u r c a t apoi pe îna l tu l p iedesta l luând loc î n t r e celelal te b ine-cuvânta te legi ungureş t i .

F u r t u n a de p ro t e s t ă r i a t recu t . Laude le ce s'a adus din pa r t ea noas t ră la adresa Slovaci lor , au con t r ibu i t însă mu l t a deş tepta ambi ţ iunea de o rgan iza re şi la R o m â n i şi în acelaş an s'a şi început mişcarea p e n t r u în f i in ţa rea une i U n i u n i a societăţ i lor româneş t i de aici la fel cum au şi Slovacii . î n c e t încet am început şi noi să ne miş­căm la î ndemnu l organizăr i i .

P e d r u m u l nos t ru am î n t â m p i n a t a tâ tea pe-deci şi am î n d u r a t a tâ tea sd runc ină r i . De ja pe la s fârş i tu l anu lu i 1907, s'a începu t în Amer ica , o criză pu te rn ică , care a d u r a t peste doi ani şi ca re a zădărn ic i t o mişcare mai pu te rn ică , p e n t r u or­gan izarea noas t ră .

L ipsa de luc ru şi s t r ădu in ţe le p e n t r u câşti­garea pâne i , au fost n iş te lov i tur i pu te rn ice , pen­t r u mul ţ i d i n t r e român i i noş t r i car i se af lau aici pe acel t imp . Şi abia după ce a t recu t cr iza s'a început o mişcare mai vie, despre ale cărei pere -peţ i s'a scris a tâ t de mul t , încâ t ne e şi groază ca să le mai a m i n t i m aci.

I n s ă p r e g ă t i r i l e ce s'au făcut la începu tu l a-cestui an, când a veni t aici contele Appony i , a da t ocaziune d in nou Români lo r , de a s t r î nge legătu­r i l e de p r i e t en i e eu Slovacii , făcând cauză co­m u n ă cu ei, la a d u n ă r i l e de p ro tes ta re ţ i nu t e în Cleveland.

De a tunci am cău ta t ca să p ă t r u n d e m m a i b ine în mişcarea de o rgan iza re a Slovacilor, ale cărei u r m ă r i sunt destul de bune , căci sun t dovezi b ine p ipă i t e , car i le avem d ina in t ea ochilor.

I n zilele t recute , comitetul une i societăţi slo­vace d i n Cleveland, a scris fostului secretar al U n i u n e i , d. A u r e l Crăc iun , i nv i t ând pe R o m â n i la p icn icu l ce-1 vor a r a n j a Slovacii , î n z iua de 4 Iu l i e , în p ă d u r e a Rockpor t I s l and , la o mică de­p ă r t a r e a fa ră d in oraş .

S'a t r i m i s r ă s p u n s că n u vom pu tea lua p a r t e î n corpore, f i ind i nv i t a r ea Slovacilor sosită p r e a tâ rz iu , când deja soc. „Concord ia" ho tă r î se să ia p a r t e în corpore la p icn icu l soc. „ C a r p a t i n a " tot î n aceeaşi zi , da r că vom lua p a r t e câţiva r ep re ­zen tan ţ i .

I n z iua de 4 I u l i e , d u p ă ce am mers î n convoi p â n ă la pe t recerea soc. „ C a r p a t i n a " p a t r u inş i d i n t r e noi , am p o r n i t la pe t recerea Slovaci lor! Subscr isu l , (fost secretar al U n i u n e i ) , d. I o a n O. Popa iov , ac tua lu l secretar , şi u n p r i e t en , d. P e t r u B r a t u .

U n loc păduros , a rbor i i îna l ţ i sub a căror um­b r ă deasă, u n g r u p m a r e de oameni , gus t ând cu nesaţ aeru l cu ra t delà ţ a ră , pe t recând u n i i j ucând , a l ţ i i ma i î n g h i ţ i n d pr ie teneş te cu p r i e t en i i câte u n p a h a r de bere, i a r rrnii căsnindu-se să lovească cu m i n g e a în g u r a u n e i ca r i ca tu r i a lu i A p p o n y i deasupra că ru ia sta scris u n „ T e r e m t e t e " u n g u ­resc.

N u v reau să vorbesc, de aeru l cura t , de fo­cur i l e f rumoase şi de felul cum pet rec Slovacii , ci n u m a i de sp i r i t u l adevăra t de î n f r ă ţ i r e ce dom­neşte î n t r e ei aşa cum n u m a i la R o m â n i i noş t r i n u vom pu tea vedea.

A m stat câteva m i n u t e p r i v i n d cum îşi pe t re ­ceau de vesel Slovacii noş t r i , da r n u e ra p u t i n ţ ă ca să p u t e m d i s t inge d i n t r e ei , pe f run t a ş i i lor , r edac tor i , p reo ţ i , comercianţ i , etc., etc., şi când zic că e ra pes te p u t i n ţ ă , în ţe legem că toţi îşi pe­

t receau la fel f ă r ă să observi ceva deosebire. Ş i doar acolo e r au u n P a n k u c h , redac toru l foaiei slovace „ H l a s " , preotul catolic J . L isc insky , preo­tu l l u t e r a n A. J a ros i , u n comerc ian t bogat d i n Cleveland, J . A. Ferenc iek , u n fost profesor de s tat d in U n g a r i a , Michael Bruchach , caţ-e p r igo ­n i t de au to r i t ă ţ i p e n t r u p ropaga rea l imbei slo­vace, a fost chemat de Slovaci, aici, apoi a l ţ i f run­taşi slovaci.

La o pe t recere românească, de bună seamă f run taş i i s tau ma i rezervaţ i , obiceiul d i n ţ a r a noas t ră p e n t r u a n u scădea p res t ig iu l de clasă.

Ne-am aprop ia t . U n f run ta ş slovac, care ne cunoştea pe u n i i d i n t r e noi , ne-a lua t î n t r e ei. I I î n t r e b ă m despre f run taş i i mai cunoscuţ i . N e a-r a t ă u n g r u p de oameni car i jucau o horă slovacă î n t r e a r b o r i :

— U i t e M r . P a n k u c h , redac toru l nos t ru , u i t e ăla e Rev. J a r o s y , p reo tu l l u t e r an , u i t e celălal t e preotu l catolic, rev. L i sc insky! N e explieă sa­t is făcut Slovacul nos t ru .

N e văzu cam s u r p r i n ş i , de felul cum f run taş i i slovaci se amestecă cu poporu l aşa încâ t nu-i mai pu tem deosebi, apoi a d a u g ă z îmbind :

— Aşa pe t recem noi Slovaci i ! F r a z a asta d in u r m ă a fost destul să ne con­

v ingem de sp i r i t u l democra t ic de î n f r ă ţ i r e ce domneşte î n t r e Slovaci şi m a r e a deosebire d i n t r e ei şi noi .

La noi însă se sapă zilnic la şanţu l de despăr­ţ i re , î n t r e cei car i au avu t norocul, mij loacele şi î m p r e j u r ă r i l e de a se l u s t r u i p r i n şcoli. Zi de zi se vorbeşte, se scrie, se p r o p a g ă o so l idar i ta te a-şezată pe pos tamentu l d i n mul t e ţ ă r i d in E u r o p a , care devizează poporu l î n clase, d u p ă c u l t u r a sau poziţ ia ma te r i a l ă a u n u i a sau a a l tu ia .

Zi de zi ni-se amin teş te să n u luăm în deşer t poveţele s te rpe de fapte , ale acelor car i i-a a ju t a t norocul să se Ins t ruiască, să p r i m i m î n d e m n u l ascul tăre i , f ă r ă să ma i p r i v i m înapoi la t r ecu tu l p l in de con t ra r i e t ă ţ i .

Slovacii sun t însă de al tă pă re re . E i şi-au în­suşit sp i r i t u l amer ican , n i m i c i n d aceste deose­b i r i , da r î n aeelaş t i m p ei dau „Coşaru lu i ce-i al cesarului şi lu i Dunmezeu ce e a lui Dumnezeu" , ei îşi cinstesc pe f run taş i i lor, i a r f run taş i i cin­stesc pe aceia car i î i cinstesc şi astfel so l idar i ta tea d i n t r e ei e cu baze m u l t ma i sănătoase ca î n or­gan iza ţ i a noas t ră .

N u facem observaţ i i le acestea cu r ă u t a t e de in imă , ci facem n u m a i o asemănare î n t r e noi şi Slovaci, a semănare bazată pe adevăr şi nu p e po­veşti , fa ţă de acei car i ne p r e t i n d e supunere , oarbă la toate poveţele, f ă r ă că masa poporu lu i să aibă voie de a-şi mani fes ta încrederea lu i fa ţă de acei car i de mul t e or i se p r e t i nd aceia ce n u sunt .

N u e de v ină poporu l român d in Amer ica , că şi-a însuş i t o p a r t e d in sp i r i t u l amer ican , de a se mani fes ta slobod şi f ă r ă u m i l i r i , l uc ru p e care mu l ţ i d i n t r e leader i î l i au d rep t „ r ă sv ră t i r e a ma­sei inconş t i en te" câ tă v reme aceasta p re face re e rec lamată de sp i r i t u l v remi lor nouă, de l ibe r t a te a gând i r e i şi a o rgan iză re i .

N. C. Zamfirescu.

Cronică externa. Comitetul balcanic şi Turcia. S ă p t ă m â n a t re ­

cută a avu t loc în L o n d r a a d u n a r e a a n u a l ă a co­mi t e tu lu i balcanic , sub p reşed in ţ i a lu i Noe l Bek-stone.

I n d i scursu l său preşedin te le a a r ă t a t p ă r e r i l e con t r a r i i a d i fer i ţ i lor oameni pol i t ic i compet in ţ i cu p r i v i r e la s i tua ţ iunea în Turc i a .

Cu p r i v i r e la res tab i l i r ea o rd ine i î n Tu rc i a , comite tul î n to tdeauna a p ropus să se s tudieze m a i î n t â i s ta rea şi î m p r e j u r ă r i l e i n t e r n e ale im­p e r i u l u i o toman şi d u p ă aceea să se facă cuve­n i te le i n t e r v e n i r i în sensul d ic ta t de rezul ta te le cercetăr i lor .

S i r Ues t leyky , m e m b r u în comitet , a spus că cons t i tu ţ ia turcească a fost schimbată , că func­ţ i ona r i i au fost înoi ţ i , da r cu toate astea fapte le ce se pe t rec z i ln ic au r ă m a s aceleaşi. D i n rapoar ­tele cele m a i demne de crezare se vede că Abdu l H a m i d tot m a i domneşte.

S i r E d w i r P i e r s condamnă pol i t ica guvernu­lu i t i ne r i lo r t u rc i , ca re u r m ă r e ş t e t u r c i r ea ele­mente lor d iverse d in imper iu . O asemenea poli­t ică dusă fa ţă de numeroase le e lemente s t r ă ine n u poate n ic i odată res tab i l i pacea în ţ a ră . Şi acea-

Pag. 6 „ T R I B U N A " 28 Iulie n. 19!!

sta este un ica m a r e greşeală a g u v e r n u l u i d in Constant inopol , care n u va avea succes în guver­n ă m â n t u l său p â n ă ce n u va reveni pe adevăra ta cale const i tu ţ ională . De altfel lucru l acesta se poate opera şi de acum îna in t e , căci în p resa tu rcă opoziţ ionistă se observă mul te cr i t ic i j u s t e la adresa guve rnu lu i , luc ru ce n u se în t âmplă în t impu l h a m i d i a n , când toate celea se făceau pe ascuns.

A vorbi t apoi d-şoara G e r t r u d a Bell , rezu­mând cele văzute ou ocazia une i călă tor i i în Tu r ­cia, ins i s tând a supra ^progresului constatat ' î n provinci i le d i n Asia.

I). Scott a a r ă t a t că comitetul balcanic a co­mis o m a r e greşeală punându-se fă ră nici o re­zervă în serviciul t iner i lo r tu rc i , d in cauză că func ţ ionar i i şi of i ţer i i ac tua lu lu i r eg im, oameni p re t in ş i cu cu l tu ră nouă şi super ioară , car i pot d iscuta cu oarecare compein ţă ches t iun i le 'lor profesionale, sun t m u l t mai periculoşi l iber tă ţ i lor publ ice şi desvol tăr i i na ţ iona l i tă ţ i lo r d in imper iu , decât vechii func ţ ionar i şi of i ţer i incul ţ i dar con­ş t ienţ i de ignoran ţa lor.

S i r A r t u r E w a n s , a a r ă t a t că greşel i le poli t i­cei turceş t i rezul tă d i n in t roducerea unor a n u m i t e idei apusene nepot r iv i te şi protestează în cont ra n imioi ro i s is temat ice a Alban ie i de nord.

* Тнгсіа e gata de război. Se anun ţ ă că în cl ipa

când noul general iss im al t rupe lo r din Alban ia , paşa Abdul la , va a junge în Alban ia , guve rnu l o toman va considera t e r m i n a t e toa te t r a t a t ive le de împăcare cu revolu ţ ionar i i şi va soma guver­nul m u n t e n e g r e a n să desarmeze pe mal isor i i re­fugia ţ i în M u n t e n e g r u şi să-i ex t r adea Turc ie i .

M a m u d Sefket paşa, min i s t ru l de război a declara t , că Turc i a nu doreşte războiul , da r este p regă t i t ă de mul t să-1 în tâmpine . To toda tă , mi­n i s t ru l a mai dec lara t că guve rnu l t u r c speră că pu te r i l e s t r ă ine n u se vor amesteca în afacerea aceasta i n t e rnă a Turc ie i , pen t rucă se ştie foar te b ine că în chipul acesta s 'ar per ic l i ta î n t r e a g ă pacea Europe i .

I n t r e i -pa t ru zile se va alege dar , dacă se va dec lara război în Ba lcan i sau se vor t e rmina hăr­ţuieli le de până acum.

Anunf şcolar. — Internatul de fetiţe din Braşov cu Şcoală de

menaj şi industrie casnică. —

Reuniunea femeilor române d i n Braşov aduce la cunoşt in ţa onora tu lu i publ ic condi ţ iun i le de admi t e r e în I n t e r n a t u l său, pe care îl sus ţ ine şi subvenţ ionează cu o sumă însemna tă spre a pu t ea p r i m i eleve cu taxe cât se poate de reduse.

î n v ă ţ ă m â n t u l p rac t i c c u p r i n d e : p r e g ă t i r e a bucatelor , î n t r e ţ ine rea locuinţei , spă la tu l şi căl­catul , l egumăr i tu l , c ro i tu l de rochi şi de ru fă r i e , cusu tu l cu maş ina , d i fer i te le l u c r u r i de m â n ă p â n ă la cele ma i va r i a t e b roder i i , executarea ja­chetelor împle t i t e , ţesutul la răsboi delà cele m a i s imple p â n ă la ţ e să tu r i de S m y r n a , covoare şi co­s tume naţ ionale .

î n v ă ţ ă m â n t u l p rac t i c se completează cu învă­ţ ă m â n t u l teoret ic , t r a t â n d despre teor ia bucătă­r ie i cu tot ce cade în sfera une i bune econoame de casă, teor ia croi tor ie i , contabi l i ta te şi chemie cu­l ina ră , ig ienă , î n deosebi r e l ig iune , l imbă şi l i te­r a t u r ă română , l imba m a g h i a r ă şi ge r mană , cân­t ă r i , desen, educa ţ iune fami l i a ră .

Localul I n t e r n a t u l u i este p ropr i e t a t ea Reu-n i u n e i şi este s i tua t în cea ma i f rumoasă p a r t e a oraşulu i şi se compune d in două corpur i de casă î m p r e u n ă cu cu r t e şi g r ă d i n ă mare .

P r i m i r e a elevelor în i n t e r n a t se face cu 1 Sep­t emvr ie st. V . (14 Sept . st. n.) Deoarece n u m ă r u l locuri lor este l imi ta t , p ă r i n ţ i i dor i to r i de a aduce fiicele lor, sun t r u g a ţ i a anun ţ a cât mai d i n v reme înscr ie rea .

T a x a anua lă este p e n t r u în t r e ţ ine rea şi ins­t ruc ţ iunea completă de 400 cor., inclusive î n g r i ­j i r e medicală şi băi , adică câte 40 cor. l una r . Ta­xele se plătesc an t ic ipa t iv luna r , cu ob l igământu l de a achita toate 10 luni le ale anulu i scul ar.

Elevele solvente vor t rebu i să aibă vârs ta de 12 ani , să p rez in te cer t i f icat de şcoală, de botez şi de revaccinare .

F i eca r e elevă va aduce cu s ine : r u f ă r i e de corp, câte 6 bucăţ i , cămăşi , pan ta lon i , camisoane, c iorapi şi 12 bat is te . Aş t e rnu t de pat , saltea, 2 p e r i n i şi p lapomă cu câte două r î n d u r i de ru f ă r i e (4 feţe de pe r ină , 2 cearşafe de p lapomă şi 2 cear­şaf e de saltea ( lepedee) . Ş t e rga re şi serviete câte 4. U n cuţ i t , o furcul i ţă , o l i ngu ră m a r e şi o l ingu-g u r i ţ ă mică. P e r i e de ha ine , pe r i e de cap şi pe r i e de d in ţ i , p iep tene r a r şi des. U n jtalton (ha ină de i a r n ă ) o câ rpă sau u n şal p e n t r u cur te .

P e n t r u un i fo rmi t a t e s'au reg lementa t costume un i fo rme p recum şi şo r ţu r i xiniforme, pe care e-levele t rebu ie să şi-le lucreze în in te rna t .

Localul şi d i rec ţ ia i n t e r n a t u l u i se află în Braşov, ş i ru l Sp i t a lu lu i N r . 10.

I n f o r m a ţ i u n i se pot lua delà prez identa Reu-n iune i , Braşov, str . F â n t â n i i 34.

Maria B. Baiulescu, loan Le.ngh.eru, prez identa . , secretar .

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 27 Iulie n. 1911.

— Buletin meteorologic. In s t i tu tu l meteoro­logic anun ţ ă v reme caldă, fără v re -o sch imbare în t e m pe ra t u r ă .

La amiazi t e m p e r a t u r a a f o s t de 3 1 ° în Bu­dapesta , de 38° în Arad .

— Regele Carol în Transilvania. Din Braşov ni-se scr ie : M. Sa Rege le Carol al Românie i a făcut L u n i la orele 6 după amiazi o p r eumbla re cu automobi lu l până aproape de Braşov.

L a în toa rce re Suve ranu l s ' a opr i t pu ţ in pe valea Timişu lu i .

T i m p u l e ra foar te f rumos.

— Victimele lui Mangra. D i n Oradea-mare ni-se scr ie : „ A ţ i avut d r ep t a t e când aţ i a f i rmat că nu consis torul a ap roba t a t i tud inea vicarului t r ans fug . D u p ă consistor, ciracii lu i M a n g r a s 'au aduna t la u n ta in ic convecticol, p rez ida t de p ro topopul I l ie Moga delà R ă b ă g a n i . H a n g u l Га dus p ro topopul Torna Păca lă , care , după ce a a r ă t a t „campania u l t r a i ş t i lo r " împot r iva lui M a n g r a , a p ropus celor de fa ţă să respingă aceste a tacur i .

Şi să rmani i preoţ i s'au execu ta t şi au iscălit.. . A iscăli t până şi s impat icul nos t ru Tu lbu re ! . . . "

Câţ i vor fi r e g r e t â n d ce au făcu t?

— Călduri caniculare. Că ldura în E u r o p a în­t r eagă con t inuă sufocantă. I n F r a n ţ a , Germa­n ia , E n g l i t e r a s'au întâmplat, numeroase cazur i de insolaţie. I n U n g a r i a de zeci de an i n ' au mai fost că ldur i ca în zilele aceste.

I e r i , M i e r c u r i , la Kaposvár t e m p e r a t u r a în u m b r ă a fost 3 7 % Celsius, î n soare de 4 6 % . Doi oameni s'au îmbolnăvi t de insolaţ ie . — LaBeci-cherech t e m p e r a t u r a a fost de 5 0 % ; la Solnoc de 4 6 % . P r e t u t i n d e n i au fost numeroase îmbolnă­v i r i .

I n Viena că ldura a fost ier i şi mai in tensivă . D i m i n e a ţ a t e rmomet ru l a r ă t a 2 7 % în u m b r ă ; la amiaz i , în umbră , 3 5 % , iar în soare 4 2 % Cel­sius. Sa lvarea a t r ebu i t să i n t e rv ină în nenumă­r a t e cazur i .

I n Arad, că ldura e insupor tab i lă . Termome­t r u l a r a t ă 3 6 % în umbră , 4 0 % în soare.

D i n celelalte ţ ă r i vin u rmă toa re l e ş t i r i : Paris. Că ldur i l e con t inuă cu aceeaşi in tens i ­

ta te . I e r i t e rmomet ru l a a r ă t a t 36 g rade şi 7 ze-eeimi la umbră .

La N a n t e s au fost 38 g rade şi j u m ă t a t e de c ă l d u r ă ; n u m ă r u l cazuri lor de insolaţ ie la N a n ­tes e foarte m a r e .

Gotha. U n z ia r de aci află că 100 de soldaţi d in regimente le 7 Ï , 94 gî 95 'de i n f a n t e r i e au

fost puşi în imposib i l i ta te de a mai înainta dh cauza că ldure i . Doi d i n t r e soldaţi au murit. Mar­şul a fost î n t r e r u p t .

Berlin. I e r i d in cauza căldur i lor teribile ai* căzut numeroase persoane pe s t radă . Azi tempera­t u r a a mai scăzut.

Köln. La aba toru l de aci au mur i t 318 porci d i n t r ' u n t r a n s p o r t adus d in German ia de Nori

Londra. Aci că ldur i le au devenit şi mai im por tabi le . D iminea ţ a ba romet ru l a ra tă în umbri 3 5 g r a d e Celsius, ia r la amiazi se ridică la 40 gratie.

Sun t mai mul te vic t ime de insolaţie.

— Recoltă arsă. D i n Grav i t a se telegrafiei că în comuna Ticvanul-mic recol ta de grâu de pe 1000 de jugă re , s t rânsă pe câmp, a ars . Focul Л ivit în u r m a unei schintei a runca te de maşim ' de îmblet i t . P a g u b e l e se Tircă la 100,000 coroane. P r o p r i e t a r u l maşinei s'a ascuns, de teamă cam cumva să fie lua t la bă ta ie de oamenii necăjiţi, cari şi-au p ie rdu t rodul unei munci îndelungate,

— Pentru inundaţii din Moldova am primit delà d. I l o r i a P . Thomas , comptabi l la „Mnre-ş i anu l " din Radna , suma de 5 cor.

— Limba românească în armată. Ministrul honvezimii publ ică mai m u l t e premii pentru ma­nuale mi l i ta re . I n t r e al tele un p remiu de 400, coroane pen t ru cel mai bun manual din cani ofi ţeri i s ă înveţe l imba românească . In afarădtj premiu au to ru l va p r imi şi un onora r eorăspnn-zător .

— Şcoala d-nei Iudita Secula. Suntem ra­gut i să avizăm publicul românesc că d-na Iudita Secula, fosta d i rec toară a şcoalei de fete dit Arad , îşi sus ţ ine şi pen t ru anul vi i tor şcoab d-sale pa r t i cu la ră , în care elevele primesc it s t ruc ţ ie chiar şi pen t ru cursur i le superioare, ft: r i toarc le sunt r u g a t e a se a n u n ţ a d-nei Seca Adresa : Arad , S t r a d a Deák Fe rencz , N r . 5 j

— Corfescu în Mehadia. După cum suntem informaţ i , d. N icu Corfescu, cunoscutul tenoré: operă va concer ta Mar ţ i , 1 Augus t , la Mehadit,1

în sala localului Kursa lon .

I n acelaş t imp pu tem a n u n ţ a că d. Corfeeci a lua t anga jamen t să cân te la toamnă în АгЦ în t re i seri consecutive, pe scena teatrului à local i ta te . F i reş te d-sa va cân ta numai în ope» clasice.

— Poezia japoneză. I n „ V i a ţ a româneas/; delà Iaş i se publ ica în t r aducere câteva poezii ţi poneze d in veacul al V I I I - l e a . Dăm şi noi m din ele:

Pe faţa ei erau culorile pădur i lor de toamnă. Forme le erau a t r ă g ă t o a r e ca bambusul gingaş Necunoscute erau visuri le ei de vi i tor ; Nădăjduiam pent ru ea o via ţă lungă ca un cabla, I a r nu t r ecă toa re ca roua ce cade d iminea ţa Şi d i spare înainte de în se ra re , Ori ca cea ţa care se ridică sea ra Şi pe care d iminea ţa o împrăş t ie . Chiar noi care n-o cunoaştem decât din auzite Şi care numai cât o în t reză r i sem 1

Suntem cuprinşi de-o adâncă p ă r e r e de rău. ; Ce t rebuie să fie atunci d u r e r e a Tînăru lu i ei soţ . Care împăr t ă şea patul ei B ra ţ e l e lor în lăn ţu i te fiindu-le per ină? Nemângă ia te t rebuie să fie gândur i le lui când»

cnW. Desnădăjdui te t rebue să-i fie dor in ţe le . J Vai, aceia care ne-a părăs i t P r in t r ' o urs i tă a şa de p rema tu ră , ; E r a în adevă r a semeni cu roua de dimineaţă Sau ca cea ţa de seară .

— Incendiul din Constantinopol. După i nouă cons ta tare peste 100 de mi i de oameni ti r ă m a s fă ră adăpost . Au fost nimici te de flacSri 9000 c lăd i r i . Au d i spă ru t 14 persoane, se eredt însă că n u m ă r u l vict imelor este cu mult mii mare .

Au fost r ă n i ţ i 400 poli ţ iş t i , 11 persoane şi-«« p e r d u t vederea, 20 persoane au înebunit de goasL

D u p ă rapor tu l oficial al direeţiunei poliţiei au a rs în S tambul 2224 de case, mai bine de 300 de p răvă l i i , 16 moschee, c lădir i publice şi ашше: b i rour i l e s ta tu lu i major şi ale типісіраІМЙ ä

postul de j a n d a r m e r i e , 2 băi , un mausoleu, 2 mtl

28 Iulie n. 1911 ШШШШШЁШШаШяаШшштшшЁЁШШШШІШЯ^ЁШШЯШЁШШШЯЁШЁЯШШЁШвШЁЯЁаШШЯШШЯШШЯ

năstiri de derviş i , câteva scoale. R a p o r t u l constată •că focul a izbucnit d in cauza i m p r u d e n ţ e i pers ia­nului Mehmed care a lăsat u n manga l a p r i n s î n •«amera unui han .

liehmcd şi tovarăşul lu i M u h t a r au fost are­staţi. Raportul desmin te svonuril 'e despre o c r i m ă incendiară. Persoane le a res ta te sun t s impl i hoţi . Guvernul a des t ina t suma de 5000 de l i r e p e n t r u sinistraţi. Cea mai mare p a r t e d in ziarele tur­teşti au deschis l iste de subscr ip ţ ie . R a p o r t u l po­liţiei confirmă n u m a i că u n m o h a m e d á n de nouă .ani din Creta şi un a rmean au p i e r i t în f lăcăr i . Comitetul j u n e tu rc a pus la d ispozi ţ iunc loca­lurile clubului său pent ru persoanele rămase fără adăpost; comitetul d i s t r ibu ie şi mer inde .

Starea min i s t ru lu i de răsboi e sat isfăcătoare. In incendiul d in Scu ta r i a a r s numai o casă.

Incendiul din ca r t i e ru l P a l a t a d i s t rus şi t re i si-nagoge si o şcoală.

— Sănătatea dlui D . A. Sturdza. D i n Viena ni-se scrie: Duminecă min i s t ru l p l en ipo ten ţ i a r Mişu a vizi tat pe d. D . S tu rdza , . fost min is t ru-preşedinte al Românie i , în sana to r iu Konr i ed din Edlach ( A u s t r i a ) , undo a avut o lungă con­vorbire cu dânsul cât şi cu d-na Zoe S tu rdza , inunţându-le că di fer i ţ i oameni poli t ici r omân i trecând prin A u s t r i a îi vor vizita.

D. Mişu a găsi t pe d. S tu rdza în t r ' o s ta re de txcelentă sănă ta te .

— Ce poate face unirea? D u p ă a legerea delà Orăştie, Român i i din Bobâlna p recum şi d in al te «comune mai s imţ i toare şi p l ine de m â n d r i e , au pornit boicot con t ra j i dan i lo r delà ei, nev r înd să lc mai între în c râşmă şi în bol tă ; — că Româ­nii din Valea-Iepi i au porn i t boicot contra popi i lor cel s t r icat : M a r i a n , — şi ma i ş t iu aceea, că la Cebea ( lângă Baia-dc-Cr iş ) s ta tu l a pus în coastele şcoalei gr.-or. române o şcoală de stat •contra căreia c inst i ţ i i R o m â n i delà u m b r a Goro-milui lui I l o r i a şi a Cruc i i lu i I a n c u , au ho tă r î t boicot prin aceea, că n imenea să nu-şi deie copiii /a şcoala ungurească a s ta tu lu i .

ilfulţi nu vor şti la ce s fâ rş i tu r i s'a a juns cu ••acesteboicotări naţ ionale . Le spunem azi pe scu r t :

1. J idanul din Bobâlna s'a ţ inu t cât a pu tu t . A stat în sat încă mai mul t de j u m ă t a t e de an,

Í1 'ar şi Românii s'au ţ inu t b ine şi nu le-a t recu u r a

eazi până mâne! I n z a d a r f iul lu i l u d a a t r i m i s epeţite rugăr i de i e r t a re f runtaş i lor român i , fă­

găduind „ înd rep ta re" , nu 1-a mai crezut n imen i , «l-au încun jura t ca pe t r imi su l n e c u r a t u l u i ! -îiţă jumătate de an a t rebu i t să-şi iee catrafusele iţiji plece din comună! A lăsat în case o femee mână, doar mai face ea ce poate cu r u i n a t u l ţţhişeft", că de el fugea lumea ca de un c iumat .

Alţi j idani d in j u r , s imt şi ei u r a şi răzbuna­ţi» poporului şi încă doi sunt pe ducă. F a c vân­ător ce au şi pleacă.

2. Popa M a r i a n a t rebu i t să se pust iască d in Ïilea-Iepii. A luat f runza 'n buze şi a plecat. Oa-lenii au izbit şi spa r t oale cu cenuşe pe u r m a lui , 'aloc de treascuri de bucur ie .

3. Şcoala ungurească de s tat d in Cebea, a s ta t •«aocrîşmă nou deschisă, da r în care n u vrea lu-1 Weă intre! Doar doi copii de Ţ i g a n de-i bă teau I «èwa. Delà o vreme a t r ebu i t să-şi iee cat rafu-l-efcji dascălul de stat, neavând pe cine să fer i -•teucâ căci cinst i ţ i i noş t r i f ra ţ i R o m â n i au dus ••tei cel mai nobil boicot : a l ip indu-se cu d r a g de •finta şcoală şi cu l tu ră românească, şi fer indu-se •kwighiţa culturei s t r ă ine , care visa să le fure su-•fctele! „Libertatea".

Щ — Accidentul aeroplanului Vlaicu. D i n Bu-Bmsti ni-se scrie: M a r ţ i spre seară , vân tu l li-•ijtindu-se puţin, d. Vla icu şi-a scos apa ra tu l din Bugar şi punând moto ru l în func ţ iune a porn i t H t câmpul Cotroceni. H In momentul când a pă răs i t însă pămân tu l , B%pricină că aparatul nu e ra b ine pus la punc t , B f l «tpleeat spre par tea d r eap t ă r u p â n d ar ipa . I n •pmenea condiţiuni exper ien ţe le n ' au mai p u t u t Htenua.

„ T R I B U N A

Imed ia t ce se vor face r epa ra ţ i un i l e necesare d. Vla icu va re începe exper ien ţe le de s b u r a t cu noul său apara t .

« To t aseară pe câmpul Cotroceni au conti­n u a t exerci ţ i i le de sbu ra t ale of i ţer i lor avia tor i . Toţ i cei t re i elevi şi a n u m e dnii loc. Zor i leanu, I s t r a t i şi în deosebi Capsa, au execu ta t evolu ţ iun i admirabi le .

— Sibiieni la ministrul de finaţe. Ce t im în „Tel . R o m . " : O depu ta ţ i une din Sibi iu , sub con­ducerea depu ta tu lu i dietal E m i l Neugebo ren , s'a p rezen ta t de cu rând la min i s t ru l de f inan ţe Lu­kács . I n numele depu ta ţ iun i i a vorb i t p r i m a r u l sibiian Alber t Dör r , r u g â n d pe min i s t ru să dis­pună cât mai curând , să se facă sondagii , p e n t r u a cău ta gaz sub p ă m â n t e a n pe t e r i to r iu l Sibi iului şi în folosul acestui oraş . Min i s t ru l a p r i m i t cu m u l t ă p reven i re depu ta ţ iunea s ibi iană şi a pro­mis, că va împl in i rugămin tea .

— înecat. Ioan Stoişor, u n ţ ă r a n de 77 ani din comuna Porceş t i , s'a dus Vine r i după ameazi să se scalde în Olt . Câţ iva copii au văzut cum b ă t r â n u l se apropie to t mai m u l t de u n loc pr i ­mejdios al r âu lu i şi i-au s t r iga t să fi băgă to r de seamă. Moşneagul însă n ' a ascul ta t de copii, şi în câteva clipe a fost îngh i ţ i t de va lur i .

— Atentat împotriva unui vapor. D i n New-York se a n u n ţ ă : î m p o t r i v a unu i vapor cu emi­g r a n ţ i s'a săvârş i t un a t en t a t cu bombe pe când vaporul se afla în mijlocul f luviu lu i H u d s o n . Vaporu l apa r ţ ine unu i i ta l ian , care a p r imi t în mai mu l t e r â n d u r i amen in ţă r i delà „ M â n a Nea­g r ă " . Pasage r i i cupr inş i de panică au voit să se a runce în apă şi numai cu g reu au p u t u t fi cal-mina ţ i .

P a g u b e l e mater ia le sunt ne însemna te .

— Carne din Argentinia. î n t r ' o şedinţă a Re ichs tagu lu i vienez, p r imul-minis t . ru >Gautsch a răspuns la in te rpe lă r i l e ce i - s ' a i i făcut în chest ia impor tu lu i de carne din Argen t ina .

Dânsu l a spus î n t r e altele că impor tu l şi ex­por tu l p r iv i to r la cele două s ta te , adecă A u s t r i a şi U n g a r i a s 'a a ran ja t î n anul 1867 cu ocazia împă-cărei d i n t r e cele două state. A s u p r a impor tu lu i şi expor tu lu i decide ar t icolul 20 d in 1897.

A u s t r i a şi U n g a r i a este u n te r i to r economic comun, deci nu este ind i f e ren t p e n t r u u n u l din­t r e cele două state, dacă unu l se opune la impor t sau export .

Cu p r i v i r e la impor t s'a încheia t o no rmă o-bl iga tor ie î n t r e cele două state.

P e n t r u exerc i ta rea acestei no rme s'a înche ia t o a l tă în ţe legere . S'a s tabi l i t ma i î n a i n t e î n t r e cele două s tate să evite impor tu l d in ţ ă r i de peste o-cean deci şi d in A r g e n t i n a .

P e n t r u impor tu l carne i d in A r g e n t i n a , t re­buie cons imţământu l ambelor guverne , şi în ca­zul când unu l d i n t r e guve rne se opune , pe baza normei încheia te , aceasta este obl iga tă şi p e n t r u celălalt guvern .

P e n t r u cazuri le când nu există o convenţie pen t ru impor t sau expor t , s'a înche ia t u n proces verbal î n t r e cele două guverne .

U n astfel de proces verbal s'a înche ia t î n t r e cele două guve rne şi î n chestia impor tu lu i că rne i d in A r g e n t i n a , şi acest proces verbal îl numeş te opoziţia, convenţie secretă. Ceea ce a fost cauza a t â to r in te rpe lă r i .

Esen ţa acestui proces verbal este că dacă u n u l d i n t r e cele două guve rne se opune la început , a-tunc i acea opunere t rebu ie să o respecte şi celalalt guve rn deoarece Aus t r i a şi U n g a r i a au u n te r i to r economic comun.

X A t r a g e m a ten ţ ia ои. cet i tor i , car i voin<£ să-şi comande cămine, să se adreseze fabr icei T a m á s s y Iózsef din Cluj , s t r . Monos tor i 7, când stă la dispoziţ ia cumpără to r i lo r cu boga t asor t i ­m e n t de căminar i i de t e raco ta şi majiolică. P r e ­ţur i ef t ine, cumpără to r i i r imesc g a r a n t ă .

Dr. V I C T O R G R A U B . •Medio universal, medic şcolar calificat, profesor de Igienă,

Institut de dantistică. A r a d , Andrássy-tér Nr. 22. — Etajul I In faţa palatului administrativ (comitatului)

Negustori, industriaşi, me­seriaşi români.

Ziarul nostru a hotărât publicarea unui ta­blou statistic al tuturor negustorilor, industria­şilor şi meseriaşilor români din Ungaria.

Adresăm deci, tuturor celor interesaţi rugă­mintea să ne comunice cât mai în grabă numele firmei, oraşul şi strada unde se găseşte atelierul sau prăvălia lor. „ T R I B U N A "

ECONOMIE

Din istoricul cooperaţiei. — R. Owen, Pionerii delà Rochdale, Bûchez şr

discipolii săi. D I. Enescu.

I I . I d e i a tovărăşiei n u este a se căuta în vremile

noas t re . E a este tot a tâ t de veche, ca şi omeni rea , de aceea o da tă hotărf tă a începu tu lu i ei , n u se poate s tabi l i .

P e n t r u sat isfacerea t rebuinţe lor , car i în cursul t i m p u l u i s'au ivi t p r i n t r e oameni , s'a s imţ i t nece­s i ta tea să se ia în a jutor şi alte forţe, să se înto­vărăşească u n i i cu al ţ i i , ca astfel şi izbânda să f ie ma i s igură . Astfel î n t â ln im la popoarele vechi t avărăş i i de vâna t , tâ r le le popoarelor nomade n u sun t altceva decât n iş te tovărăş i i în formă p r i m i ­tivă, ch ia r v ie ţu i rea în sate şi că tune n u e făcută decât tot de ch iagu l tovărăşiei .

I n t r e tovărăş i i le acestea; p r i m i t i v e şi î n t r e cele d in z iua de azi a l ips i t însă con t inu i ta tea si­s temat ică , de aceea cooperativele de azi, deşi au p r i n c i p i u l a ju to ră r i i reciproce, totuşi sun t a se p r i v i , ca o creaţ ie a t i m p u l u i mai nou.

Cei d in t â i , ca r i au văzut foloasele acestor to­vărăş i i au fost englezii şi Ang l i a este a se p r iv i ca l eagănul mişcăr i i cooperative.

P r i m e l e u r m e d in această mişcare cad p r i n an i i 1825—1830. I n revista d in B r i g h t o n „Co­ope ra to r " anu l 1828 găs im chiar o teorie a acestui s is tem, desvoltată de D r . W i l i a m K i n g .

Acela însă, care a r ă s p â n d i t ideile cooperat ive, ca re şi-a crea t o şcoală şi u n sistem a fost Robert Огѵеп.

Om ins t rua t în chesti i le economice, căută cu a ju toru l idei lor creş t ineşt i , să aducă o „sch imbare în ca rac te ru l şi î m p r e j u r ă r i l e de t r a i ale oameni­lo r " şi ca u n apostol cu t reera , u r m a t de discipoli , oraşele Angl ie i , u n d e îşi desvolta teor i i le sale. Scopul, în serviciul cărora puse mişcarea «coo­pe ra t ivă , avea o ţ ân tă foarte înal tă . D r . H . Mül ­ler ne a r a t ă în s tud iu l său asupra mişcăr i i coo­pe ra t ive in te rna ţ iona le , d i rec ţ ia u n d e ducea stă­ru in ţ e l e lu i Owen. E l voia sa în f i in ţeze :

1. „O cen t ra lă a cooperativelor cu f i l iale î n toate pă r ţ i l e p ă m â n t u l u i ;

2. Crea rea unei sch imbăr i în carac te ru l şi în î m p r e j u r ă r i l e , ca r i favorizează qp in ia publica, p r i n a d u n ă r i , confer in ţe , mis ionar i , publ ica ţ i i ief t ine, p r i n sch imbarea rec iprocă de produc te d u p ă p r i n c i p i i d r ep t e şi cu eschiderea concuren­ţei personale şi în s fârş i t p r i n în temeia rea de co­m u n i t ă ţ i ale sol idarelor in te rese" .

I n 1835 în f i i n ţ a în L o n d r a „societatea t u t u r o r claselor şi n a ţ i u n i l o r " cu două secţii , u n a în Man­chester şi al ta în London. Ca să câştige şi celelalte n a ţ i u n i p e n t r u această cent ra lă , î n t r e p r i n s e p r i n E u r o p a o călă tor ie ma i lungă , u n d e căuta să'şi desvolte ideile lui re formator iee oameni lor cu in-f lu in ţ ă d in d i fe r i t e state. S t ă ru in ţ e l e lui îneă n ' au avu t rezul ta te , deoarece pe cont inent n u se cu­noşteau p r inc ip i i l e cooperaţiei . Se m ă r g i n i n u m a i la ţ a ra lu i , u n d e desvolta o act iv i ta te d in cele mai f rumoase şi u n d e ideile lui formase o şcoală. Ast­fel în aceste v r e m u r i găs im „Colonii le agricole'", u n d e oameni în tovărăş i ţ i , duceau d u p ă munca lor t r a i u l î m p r e u n ă şi aveau î n t r e ţ i ne r e în caz de boală şi bă t r îne ţe . N u n u m a i în ţ ă r ăn ime , d a r în toate clasele de jos, p ă t r u n s e ideile lu i .

I n 1844, pe u r m a une i greve, câţ iva munc i to r i d in Rochdale , ch ibzuiau cum ar pu tea să'şi îm­bunătă ţească soartea lor a tâ t de amară . Cunoşteau ideile asociaţiei şi se ho t ă r î r ă deci, să înf i in ţeze o tovărăşie , p r i n care să'şi p rocure a l imente le

Pag. 8 . T R I B U N A' 1 2 8 Iulie n. 1911

necesare. Cu o r ă b d a r e v rednică de a d m i r a t şi «are e carac ter i s t ică la englezi , au a d u n a t mici le tor cotizaţi i de 2 penny pe s ăp t ămână şi la sfâr­şi tul anu lu i aveau 700 fes. Cu această sumă cum-p ă r a r ă unele art icole pen t ru t r a i , car i se v indeau Ia m e m b r i odată pe săp tămână , Sâmbă ta seara. După m a r i g reu tă ţ i tovărăşia începu să dea îna­inte, în doi ani se m ă r i şi câş t igară şi v inderea tabaculu i şi al ceaiului , car i le aduceau f rumoase ren i t e . I n 1851 magaz inu l se deschidea în f iecare zi, n u m ă r u l membr i lo r se u rcă la 600 şi făcea vân­zare la s ăp tămână de 5950 fcs. I n 1859 tovărăş ia avea 3000 de m e m b r i cu u n capi ta l de 750.000 fes, făcea vânzare anua lă de 2*/ 2 mi l ioane şi avea u n venit de 250.000 fes.

Tovărăş ia aceasta nu se aeupa n u m a i cu cum­pă ra rea de a l imente pe seama membr i lo r , ci avea şi al te ţânte . Aşa de p i ldă în s ta tute le lor gă­sim :

a ) „Cons t ru i r ea sau cumpăra rea de case co­mode şi sănătoase p e n t r u asocia ţ i ;

b) Acv i ra rea p r i n c u m p ă r a r e de t e r enu r i , ca r i mai în t â i să se cult ive de b ra ţe neocupate şi ma i pe u r m ă să se î m p a r t ă ca p rop r i e t ă ţ i i nd iv idua le in t re asociaţi .

c) Consacrarea une i p ă r ţ i d in ven i tu r i l e vii­toare pen t ru crearea de s tab i l imente comune pen­t ru in s t ruc ţ iune şi desvoltarea mora lă a mem­br i lor" , etc. •

Exemplu l p ioner i lor delà Rochdale — aşa se numesc aceştia — în cu r înd a fost im i t a t şi de al ţ i lucră tor i , i a r azi mu l ţ ămi t ă cura ju lu i lor, gă­sim în Ang l i a cele ma i b ine organiza te societăţi de consum. I n 1845 se în temeie încă o tovărăşie , în 1846 alta. I n 1847 t r e i , 1848 două, u n a în 1849, p a t r u în 1850 şi şease în 1851. I n anu l 1863 e rau 332 de societăţi cu 90.458 de m e m b r i şi cu u n capi ta l de 10,732.875 fes.

D u p ă economistul Val le roux, cel d in t â i , care a descris asociaţ iuni le munc i t o r im i i în F r a n ţ a , a fost / . P. Buchez.

Acesta redacta „ J u r n a l u l ş t i inţelor morale şi poli t ice", care ma i t â rz iu îşi schimbă numele în „ l 'Eu ropéen" , u n d e t i m p de ma i mu l ţ i an i îşi desvolta ideile sale a supra acestor fel de asociaţi i cu u n „capi ta l social nea t ing ib i l şi indiso lubi l" . A ju ta t de câţiva p r i e t en i , săr i le mergea şi ţ inea p re leger i economice munc i t o r im i i , f ă ră n ic i o remune ra r e , cu toate că e ra sărac, ba în temeie o tovărăşie (1823) , care însă în c u r î n d se dizolvă. F i i n d c ă revis ta sa „ l ' E u r o p é e n " n 'avea mul ţ i abonenţ i şi ma i ales î n t r e munc i to r ime nu era de loc cunoscută, pen t ruca să'şi răspândească ma i b ine idei le lui căută u n a l t mij loc.

Art icolul despre asociaţii , în care a r ă t a munci ­

to r imi i cum îşi poate „ î m b u n ă t ă ţ i soartea fă ră violenţă şi f ă r ă a ju to ru l s t a tu lu i " , î l t i p ă r i pe n iş te cva r tu r i de hâ r t i e şi-1 î m p ă r ţ i pe la ate­l ierele şi locuinţele lucră tor i lor .

N u m u l t d u p ă aceasta un lucră tor a r g i n t a r cu numele Leroy, se prezentă cu ar t icolul la Bu­chez, cer îndu- i des luş i r i .

Convins de avan tag i i l e unei tovărăş i i , a ju ta t cu pa ra le de n iş te f i l an t rop i , în temeia d i m p r e u n ă cu al ţ i t r e i p r i e t en i „asociaţ ia lucră tor i lor bi ju­t i e r i " (, ,l 'association des ouvr ie rs b i jou t ie rs en d o r é " ) . Cu micul capi tal de care d i spuneau îşi c u m p ă r a r ă unel te le şi 'şi deschiseră un atel ier , în care toţi e r au egal i , lucrau în f ră ţ ie ta te câte 11 ore la zi, se r u g a u lui Dumnezeu cet ind în toată d iminea ţa câe u n capitol d in evanghel ie , iar Du­mineca mergeau î m p r e u n ă la biserică. Ate l ie ru l acestor luc ră to r i se m ă r i tot mai mul t , a junse să poată da ocupaţ ie şi a l tor munc i to r i f ă ră de lucru , car i mai pe u r m ă pu teau deveni şi ei m e m b r i .

I n t r e munc i to r ime Buchez câşt igă o mu l ţ ime de discipoli . Aceştia î n t eme ia ră p e n t r u r ă spând i ­rea ideilor cooperative revis ta „ l 'Ate l ie r" , care avu o soarte mai b u n ă ca „ l 'Eu ropéen" .

P e coperta acestei revis te se af lau cuvin te le : „Acela care nu voeşte să muncească, nu-i erbat

să mănânce" , p e n t r u care motto au î n d u r a t şi pro­ces de presă. Vedem deci că şi a tunc i , ca şi acum, adevăru l nu era sufer i t . C ă r t u r a r i i nu e rau ad­mişi la foaia lor decât ca m e m b r i corespondenţ i .

Revis ta deci e ra redac ta tă de lucră tor i şi adre­sată lucră tor i lor . Cu ea voia să se apere ma i ales cont ra acelora, „car i sub scutul i n s t r u i r e i î i îm­p ingea spre dep rava re" . „Vom ataca pe toţi aceia, ca r i au u i t a t că morala este, în acelaş t imp , cel mai bun sfetnic şi cea ma i b u n ă h ig iena p e n t r u cel să rac" , scr iau ei î n t r ' u n n u m ă r d in j u r n a ­lu l lor.

I n cu r înd u r m ă o tovărăşie a croi tor i lor ' a t ipograf i lor . I n vremea revoluţiei delà 1848 gă­sim 200 de cooperative produci ive, toate în cea ma i f rumoasă desvoltare.

Lov i tu ra de s tat d in 2 Decemvre 1851 a fost p e n t r u cooperat ive u n m a r e dezastru. D u p ă o l i­n iş te de 10 ani , în mişcarea cooperaţiei a u r m a t o reculegere , m u l ţ ă m i t ă căreia F r a n ţ a ocupă astăzi locul p r i m , ce pr iveş te organiza ţ ia coopera­t ivelor product ive .

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I .

Deva. A n u n ţ u l , f i ind i m p r i m a t în t ipograf ie s t r ă ină , n u se poate publica.

Machidon. Credem că a fost de a juns cât s'a

scris. L a nevoie vom mai reveni , deocamdată a fost destul . M u l ţ u m i t ă pen t ru l ă m u r i r i .

Bucureşti. A plecat la Căl imaneş t i , de acolo, pleacă la Govora.

Redac to r responsab i l : Iuliu Giurgiu. „ T r i b u n a " ins t i tu t t ipograf ic , Nichin fi n u

E I $ Z M I K S A

b r i c

1 i n

O r a d e a - m a r e r N a g y v à r a d

Calea Rákoczi-ut No 14. ( L â n g ă A p o l o ) .

I-

I

G E U B E R D E Z S O m a g a z i n de pălării şi art icole

d e m o d ă pentru bărbaţi .

C 1 v i j — K . o l o / s v á r , Colţul străzii W e s s e l é n y i şi Szép,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl«

Noutăţi în pălării de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

FVeţuri solide!

Ц mţ.. I Serviciu conşt i inţ ios ! |

L e o n Tolstoi . 7C

RASBOIU ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmare).

L u p t a se mai linişti şi soldaţi i ieşiau vorbind de pr in s t răzi le lă tura lnice .

— Mai eşti încă în via tă , Petroff? în t rebă unul din ei.

— Că bine i-am ir ipt , nene , spuse un a l tu l ; n ' au să se mai întoarcă de acum încolo. Noaptea e aşa de n e a ­gră că începuseră să se bată în t re e i ; nu-i nimic de băut p 'ac i?

P e n t r u cea din u rmă oară Francez i i fură respinşi si p iesele lui Tuşin încunjura te de infanterie sgomo-toasă, o porni ră la drum din nou.

P ă r e a un fluviu sumbru ca re curgea în aceiaş d i ­rec ţ iune , cu un murmur de cuvinte, un sgomot de co­pite şi un scâr tă i t de rot i . Dar , s tăpânind sgoinotul surd al valur i lor , s t r igăte le ascu ţ i t e şi gemete le răni ţ i lor umpleau văzduhul . Vae te le lor pă reau a umple în tu ­nericul din toate pă r ţ i l e .

Apoi un fel de vâr te j se p roduse în aceas tă massa mişcă toare ; un genera l călărind un cal alb şi u rma t de sui ta sa t recu rost ind câteva cuvinte . Numai decât în­t rebăr i cur ioase se r id icară de p re tu t inden i :

— Ce a zis? — Unde mergem acum? — Nu poposim a c i ? — A felicitat?

Si massa mişcă toare îşi s t r înse r îndur i le , căci se r ăspând i svonul unui popas .

Cu toţii se opr i ră în mijlocul unei căi mocir loaese. Se apr inse ră focurile şi convorbir i le fură r e lua te .

Căpi tanul Tuşin t r imise pe un soldat să caute un medic pent ru j unke ru l şi luă loc la m a r g i n e a unui foc Rostoff se târ î l ângă dânsul . T r e m u r a de friguri , de du­re re , de frig, de umezea lă . Somnul îl îngreu ia şi cu toate a s t ea nu pu tea adormi din pr ic ina durer i i a r z ă ­toare pe care o s imţea în mâna răni tă . Aci închidea ochii, aci p r ivea cum a rde focul ori si lueta lui Tuşin, şezând jos pe p ă m â n t ; şi ochii mar i , buni şi in te l igenţ i ai lui Tuşin îl măsurau cu simpatie şi milă.

Din toate păr ţ i l e se a u z e a sgomotul infanteriei ce se ins ta la pen t ru noapte . Acum soldaţi i nu mai pă reau un fluviu curgând ne înce ta t în noapte , ci o mare ce începea să se l iniş tească, după furtună.

Inconşt ient , Rostoff pr ivea şi ascul ta tot ce se pet recea în ju ru - i . Un soldat se apropie de foc, şezu pe vine, îşi înt inse manile d e a s u p r a flăcărilor şi în toase capul.

— îmi da ţ i voe, Noble ţă voas t r ă? se ad re să el lui Tuşin. Mi-am pierdut compania şi nu ştiu ce să fac spre a o regăs i .

Apoi veni ră al ţ i doi soldaţ i , în jur îndu-se în t re dânşii şi dând să'şi smulgă unul al tuia o pereche de cizme vechi găs i tă în drum.

Un soldat s lab şi palid, cu gâ tu l înveli t cu o bat is tă în sângera tă , ceru apoi cu o voce mânioasă, s t r igând :

— Nu cumva o să murim aci, ca nişte câni? Apoi veni şi un soldat vesel şi p o z n a ş : — Foc, foc, da t imi foc cald pen t ru infanter ie! Mul-

tămim pen t ru j ă r a t ec , o să vi-1 înapoiem cu câşt ig, adaogă el d ispăr înd în în tunerec cu un lemn a rzând .

— Tot te doa re? în t rebă Tuşin pe Rostoff. — Rău de tot. Dar în clipa aceea Tuşin fu chiemat la general. Nu depa r t e de bivuacul ar t i ler ie i , într 'o cocioaba

a şeza tă pentru împre ju ra re , pr in ţu l Bagrat ion şedea li masă , î n t r e t inându-se cu câ ţ iva genera l i .

P r i n ţ u l Bagra t ion le a d r e s a mul ţamir i le sale şi se i n te resa de amănunte le luptei . Genera lu l care, la Brau­nau, îşi p r ezen ta se t rupele lui Kutuzoff, povesti ti abea începuse lupta, că el şi eşise din pădure, îşi adu­nase eclerori i şi l ăsându- i să t reacă înainte, se năpusti cu două ba ta l ioane a sup ra Francez i lo r pe cari îi is;o-ni ră cu baionete le .

El nu adaugă că lucrul aces ta nu avusese loc и ti aşa ar fi dorit să facă, dar el r e g r e t a aşa de tare ci nu ' l făcuse încât e ra s igur că aşa se întâmplau.

— Şi t rebuie să spun excelenţe i Voastre, urai amint indu 'ş i de amabi l i ta tea lui Kutuzoff faţă de № logow, că soldatul deg rada t Dologow a făcut prison» sub ochii mei un ofiţer francez, şi că s'a purtat deo­sebit de bine.

— Atuni , Exce len tă , am văzut şi atacul regimenta-lui Pav lograd tz i , zise Gerkoff privind cu nelinişte p» cei de fată, căci de fapt nici nu-i văzuse pe husari ia ziua aceea . Si el r epe tă ceeace auzise: „Au sfărîmai două ca reur i " .

Curn deschise Gerkoff gura , ceilalţi ofiţeri zâmbiţi a ş t ep tând delà el, ca în to tdeauna o glumă; dar fundei 1 cele ce spunea el e r a spre gloria armatei, ei luară na-j mai decât un ae r serios, cu toate că ştiau că nimic-] din ce spusese Gerkoff nu e ra adevărat.

(Va urma) .

154 - 1911 „ T H I B Ü M A "

Du c o m m i s , petică bună în branşa de manufactură aplicare, sub condiţiuni favorabile, la mu Comşa & Fiii în Sălişte (Szelistye).

ageoerală d e a s i g u r a r e , s o c , p e a c ţ i i .

C O N C U R S . u ocuparea a două posturi de func-la Banca generală de asigurare, soc.

acţii în Sibiiu, să publică prin aceasta ars în terminul şi sub condiţiunile sta­tuai jos.

kurenţii au să dovedească: Că au absolvat cu succes bun, cu

aen de maturitate sau diplomă, vre-o ii comercială superioară şi Iß sunt deplin sănătoşi, că au satis-ägamentelor militare şi că nu sunt ide 36 de ani.

& aleşi Vor primi salar anual, — amăsurat frii şi vrîstei, — care salar însă nu

mic ca Cor. 1500. for fi angajaţi pe un an de probă, caz că serviciul lor va fi corespunzător, Hitea fi definitivaţi, conform regula-Éi pentru funcţionari, ce se va stabili irecţiunea institutului. Vor fi trimişi pe trei luni să facă la societăţi de asigurare în care timp

va da şi un adaus la salar, i/or trebui să intre în serviciul socie-ieja Ia 1 Sept. st. n. a. c. observă însă că cei ce vor dovedi şi praxă de bancă şi că cunosc per-

taba maghiară sau germană, vor fi % jtrile instruate cu actele necesare, au înaintate Băncii generale de asigu-tt. pe acţii în Sibiiu—Nagyszeben, âpână la 15 August st. n. a. c.

Parten iu C o s m a m. p. preşedintele direcţiunii

Băncii generale de asigurare.

hüEGANIN« contra g â n d a c i l o r !

fite doamnă dragă! !i'n curând nu vei mai avea gândaci (şvabi) |i bucătărie, deoarece firma românească

I1DEGAN, din Fiume ( P o s t a f i ó l t Г Ѵ г . 1 6 3 - )

U'TOrtat un prav nou » D E G A M N « ancei mai bun şi pe toţi îi omoară.

jCoÄHgr. numai 3 coroane. Mai puţin [demj'amătate kilogram nu se trimite.

"Mo costă 72 fii, iar banii se trimit «rte (anticipative) la firma susnumitâ.

Dacă comandezi 4 kgr. de cafea atunci cere şi un kgr. » D E G A N I N c căci 5 kilograme se trimit franco.

Ikfiume toţi vorbesc de pravul »DEGANIN« IŞi l'ui probat cu mare rezultat. Cere gratis [ipttţairent românesc pentru cafea bună!

»DEGANIN« cu mare e f ec t !

! modestă, care nu vă costă nici o obo -Ur administraţiei ziarului nostru p o s t e fi

prt folos. Ziarul nostru roagă pe onoratul ită la cererea preţurilor curente sau la

' cerere sau cumpărare să se provoace că ţlflrmel la cetit în ziarul Tribuna din Arad.

Bicicletele de re­nume mondial:

T H E CHAMPION

Ş i P R E M I E R cu osie campanilară

roată au tomată (cu frînă liberă) se vând pelângă garantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, făr' de nici o ridicare de preţ în rate lunare de

12 şi 15 cor. p recum şi

— părţi alcătuitoare pentru biciclete — ca g u m ă interioară şi exterioară prima calitate, so ­nerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată , conus . In u rma circulaţiei mari u n d e în toată Aus t ro-Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte r edus — în mare cu preţ original d e fabrică. —

Láng Jakab şi fini mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapesta , VIII,, József -körut 41, Filiale : Baross-tér 4 şi în Buda, II., Margit körút 6.

Catalogul de lux cu 1C00 de chipuri se trimite gratuit.

B H A U N A N T A L fabricant d e instrumente muzicale în

Temesvár Cfntr , Strada PriEz Eugen No. 14. ( C a s a p r o p r i e ) . 4 Щ Cel mai mare şi

mai ieftin isvor de cumpărare în Ungaria de sud

i n s t r u m e n t e : d e a l a m ă ,

l e m n , d e s u f l a t , c u c o a r d e

ş i i n s t r u m e n t e d e b ă t u t precum şi părţile con­stitutive a acestora. = Reparările s e execută art is t ic

P .eţuri moderate .

Instrumente vechi se cumpăra schimbă. 1623 Export în mic şi

- — — m i

I

Horváth Béni m e ï i a n i e

Nagyvárad, Kossuth Lajos-u. 18.

Recomandă în atenţia publicului din loc şi provincie, a t e l i e r u l s â n m e ­t t a n t e aranjat de nou, unde primeşte comande şi F e p a r ă r i d e lucruri ce aparţin în branşe precum m a ş i n i d e c u s u t , d e s c r i s , b i c i c l e t e ş i g r a m o f o a n e e t c . Utensiliile acestor maşini le are în depozit.

Reparaturile se efectu-ază repede şi prompt.

i

Fabrica budapes tană de cas se de bani

G e l l é p S s i S c h ü l l e r s

1 5 Í J D A P O S T Fabrica: IX., Rákos-utca 4. Depozi tu l o r ă ş e n e s c şi biroul : V. Széchenyi-u. 7.

Liferanfii ministerului de agricultură, de honvezi, căilor ferate ungare şi al poştelor.

Efectuiază casse de bani, libere contra focului şi spargeri­lor, casse pancelate pentru păstrarea do­

cumentelor. Catalog gratuit şi

franco.

flg Ма&язЗя de mobi l e . Д

I o s i F H A C K L E R tâmplar de mobile şi edificii

L U G O Ş , Strada Făgetului N o 91.

m

I P r i m e s c or ice lucrări pen t ru aranjamente d e 9 m a g a z i n e , b i r o u r i şi locuinţe , deasemenea

pen t ru clădiri , lucrări în cel mai m o d e r n stil, § pe lângă liferare p r o m p t ă şi din material uscat. I D e s e m n e şi pro iec te fac g r a b n i c şi gratui t . Щ ЁЗМЯІ

Cură de îngrăşat şi de sânge! G a c a u a u n i v e r s a l a

A s x o d y dă rezultat sigur. Pe lângă o folosinţă lunară se poate ajunje o îngrăşare de 3—4 kgr. Recomandată prin medici.

о д п а с т m e a i o a i U n t d e c e a i , b r â n z ă d e

Liptrj ş i s a l a m ă d e B r a ş o v

î n g r o s ş i c n d e t a i l

singura desfacere, pentru Oradea-Mare şi Biharia:

Nagyvárad, stradă Kossuth L.

lustrate cu vederi din Arad, peisaguri, pasteluri şi motive româneşti

s e pot căpăta

la „Librăria Tribunei".

Pag 10 „ T R I B U N A " Nr. 154 - 1911

Ь candidat de adVocat cu practică bună, află aplicare momentană în cancelaria subscrisului.

Dr. l o a n Harşia, advocat.

Reghinul-Săsesc (Szászrégen)

V I N U R I

v e c h i ş i n o v i i d e v â n d u t . Adresaţivă cu toată încrederea la proprietarul

de vii din Siria (Világos) Petru Benea, căci Vă trimite numai vinuri bune , curate şi pe lângă preţurile cele mai moderate .

Vinuri vech i : Vin alb K — 6 6 litru. Rizling — 6 8 . Roşu — 74.

Vinuri noui : Carbenet alb K — 98 litru. Şiller K —-52. Rizling K —-54. Rizling şi Ruje amestecat K — 5 0 litru.

Rach ie de treve (comină) K 1*60 litru. Rachie de drojdii 2*30, Rachie de treve (comină) specialitate K 2.10 litru.

Vinul şi rachiea să expedează cu rambursa delà 50 litri în sus s u b îngrijirea mea proprie

Vase dau împrumut pe t imp de doauă luni Pentru calitatea vinului garantez.

F ^ e t r - v t B e n e a propr. şi neg. de vinuri

"Világos (Arad m.)

N i c o l a s H e n c i l ă « s * măsar de zidiri si mobile

Déva, Str. Vasút N o 18. (Casa proprie).

A d o c e ca stimă la cunoştinţă on . publ ic d'n loc şi provincie , că şi-a pro văz a t şi mări t a te lierai de mâsăr i t cu pa ter i de m a n c ă corespun zàtoare cer inţelor de azi.

Pr imeşte totfelul de lucrăr i pen l r a zidiri şi n u b i l e , p recam şi repară r i ca preţuri convenabi le şi pelangô servie u p rompt şi conşti nţ ios .

Mare magazin de tot felul de mobi le pregăt i te din materialul cel mai excelent uscat delà cele mai simple p nà la cele mai luxoase.

I Haine bărbăteşti şi femeieşti, întregi sau desfăcute, draperii şi perdele de dantelă, haine de piele, odăjdii, acop. de altare le

cnrăţă şi Yăpseşte mai bine şi mai ieftin dnul

Pintzler Ferencz, v o p s i t o r şi spă lă tor c h i m i c în

Nagyvárad, Bazárépület, In la turra d inspre teatru. In vecini cu cia-

sornicarul Kepes Rog să se ţină seamă la firmă,

- !

Gândiţi-Vă la viitorul „ . „ In contra lipsei omul se poate apăra pe sine, p recum şi pe cei de aproape dacă cumpări

obligaţiunile societăţii de ajutorare reciproci

„BIOS" (Timişoara), Fiecine se poa te asigura, pe lângă plătirea taxei de înscriere 10 cor., a taxei de membru 12 tor,J apoi pent ru eventualele cazuri de moarte 2 co — toate plătite în un an — la cazuri de momi suma de 2000 cor. — pe t imp de 3 апі;Іасші| de incapabilitate la lucru suma de 50 cor.,luti; iar după o plătire de 30 ani o anuitate de f cor . Ori-ce tată poa te as igura pe fată la zesto de 2000 cor. iar pe copil la majorenne li 2000 cor., — plătind rate bagata'e. Dacă mod cel-ce plăteşte, încetează plătirea ratelor, iarcopij respectivi, pr imesc până la etatea de 15 anin itatea d e 30 cor., iar la căsătorie ori majora s u m a asigurată. — Institutul are dep'ina acoj rire. Suma asigurată până acum se urcă lai milioane. — In casa statului e depusă sumadtj

200.000 cor. cauţie.

Cu lămuriri şi prospeet serveşte atât ( trala din Timişoara cât şi agentura dini Şef-agent pentru comit. Arad şi Hunedoai

Kökényessy J . Károly, lni| Se p r i m e s c b ă r b a ţ i d e înc rede re ca a

la s a t e o r i o r a ş e .

T • T

c A N U N Ţ U R I ! !

s e p r i m e s c cu p r e ţ u r i mode­r a t e la a d m i n i s t r . »Tribüne!

l i ca să tunzi părul ciasuri întregi cu ajutorul foarfecilor şi al piaptănului. Fiecare econom poate comanda pe o carte poştală pe S e a m a familiei ^ ^

pregătită din cel mai bun oţel. F o a r f e c i l e maşinilor noastre nichelate

sunt ascuţite şi ciselate cu mare îngrijire şi astfel să şi expedează, alăturîndu-se la o maşină şi un piaptăn de tăiat de 5 şi 1 0 т | ш

un feder în rezervă, şi olei de uns. Expediarea se face şi cu ra inburs , ori trimiţîn-

du - se banii înainte. Preţul unei bucăţi 6 cor. , două bucăţi

se trimit franco (poşta plătită).

Fraţii LENGYEL Testvérek magazin de expediţie

KAPOSVÁR. (Somogy m)

C a t a l o g i l u s t r a t Ia d o -r i n ţ ă s e t r i m i t e g r a t u i t

I t z k o v i t s G e r s o n , B u d a p e s t a , li S t r a d a T o m p a

D u l a p u r i d e g h i a ţ ă ia N o 1 4 .

cari e necesara i puţină, préparais tru măsurarea \ " a berei, cond pregătirea bereiste tru scurs, în preţuri œ derate şi serviciu pi întreprindere de acea la fabricarea zodei,si de Bohemia, sirup smeură, lămâi şi ani alabastru şi praf 4 monadă ş. a. Comand se efeptuiesc pn cu preţuri conveni

Feivel Lipót utódai Budapest, IX., Ipar-utca No 4.

Fabrică d e bănci p e n ­tru şcoa lă , a r a n j a m e n t e pentru birouri , acce­sori i d e g i m n a s t i c ă etc.

M á j e r s z k y Barnabás fabricant de maşini

• î n N y i r e g y n à z a . = Fabrichează după o experienţă i

ca specialitate I

p r e s e d e olei mânate cu ap P i u e d e o l e i , construcţie simpl

complicată. P r ă j i t o r i de olei I încăz i re cu aburi ori foc. Teascf sâmburi de bostan. Maşini pentru fecţionarea оіещіиі şi aranjamtntiil plect pentru febrirărea oleiului. B de meliţat floarea soarelui, ş i

Exportul până acum In 237 iák

Nr. 154 - 1911 „ T R I B Ü N A" Pag- 11

Fabrică de clopote

Distinsă la expoziţ ia universală din Paris.

Szlezák László fabrică p. turnai clopote, accesorii

de turnuri şi stativele lor

Budapesta, Frangepán-u. 77. (Casa proprie. Lingă stat'unea tramv. electric).

Se recomandă pentru executarea ori­căror lucrări din acest ram, ca turnarea de clopote noui şi vechi, pelângă ga­ranţie de mai mnlţi ani, cu coroană de fier invenţia mea. Pregătesc s t a t i n e d r e p t e şi p l e c a t e pentru clopote. Preliminare se trimit la cerere gratis şi franco. — l.a dorinţă merge si în pro­vincie pe spesele proprii . Execuţ ie solidă.

î Mare depozit de cuptoare.

= A t e l i e r u l de foto g ra r a f i a t a lui Csizhegyi Sándor Cluj—Kolozsvár, Piaţa Mátyás király-tér Nr. 26. '•" ( L â n g ă f a r m a c i a l u i H i n t z ) , г в в

Aici se fac şi se măresc cele mai frumoase f o t o ­grafi), deasemenea äcvare le , picturi în o l e i , special ităţi în p â n z e ori mătase , cari prin spă­lare nu se strică. La firmă fiţi cu băgare de seamă n'o confundaţi, Cluj - Kolozsvár, Piaţa Mátyás király tér No 26, lângă farmacia lui Hintz. -j Referindu-vă la aces t ziar veţi avea favor în preţuri.

• • • f Ф

Am onoare a aduce la cunoş­tinţa on. public, că în Koloszvăr , M o n o s t o r i - u . 7, a m desch is a n m a r e magaz in înregistrat şi provăzut cu cuptoare din ţară şi străinătate, unde se află în de­pozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şi cămi-nuri şi cuptoare de bucătărie.

Atrag atenţia publicului a supra de­pozitului meu model , asigurînd-ul tot odată desp re cali 'atea perfectă aie arti­colelor şi preţuri le cele mai solide.

Aşteptând binevoitorul sprijin sun t cu deosebi tă s t i m ă :

T a m á s y Józse f , K . o l o z s v á r .

ABONAŢI Şl RĂSPÂNDIŢI „TRIBUNA POPORULUI" FOAIE POLITICĂ SĂPTĂMÂNALĂ.

A b o n a m e n t u l : Pe un an . . . 4 Cor. Pe un jumătate an 2 Cor.

Administraţia: Arad, Strada Deák Ferencz 20

Pentru România şi America: Pe un an . . . 10 Cor.

, „TIMIŞIANA" INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII SOCIETATE PE ACŢII. u n d a t ă i y n u l « o » .

Centrala în Timişoara-centru ( B e l v á r o s ) P i a ţ a B a l á z s - t é r N o 1. ( P a l a t u l M o c s o n y i ) .

F i l i a l e i n :

Buziaş, Recaş, Ciacova şi Detta. Uefon Centrala Direcţ iunea: N o 510. Contabilitatea s N o 1149.

Capital p rop r i a 1,500.000 Cor. Depuneri 5,000.000 Gor.

P r i m e ş t e d e p u u e r i s p r e f r u c t i f i c a r e , d e s p r e

c a r i e l i b e r e a z ă l i b e l e . A d m i n i s t r e a z ă d e p u ­

n e r i c u c a s e t e d e e c o n o m i z a r e .

Plăteşte deponenţilor după mărimea sumei depuse 4 7 2 % Ф 5 % interese,

fără nici o detragere.

D u p ă t o a t e d e p u n e r i l e c o n t r i b u ţ i a ( d a r e a ) d e i n t e r e s e o p l ă t e ş t e i n s t i t u t u l s e p a r a t .

Telefon : Filiala Buziaş Nr. 10. Telefon : Filiala Ciacova Nr. 16.

Telefon: Filiala Recaş Nr. 14. Telefon : Filiala Detta Nr. 26.

Depuneri pini la 10,000 Coroane, după starea cassei st plătesc ?i fără abzicere.

Escomptează cambii şi acoardă credite cambiale cu acoperire hipotecară.

Dă avansuri pe efecte publice (Lombard).

Acoardă împrumuturi hipotecare pe case de închiriat şi pe proprietăţi de pământ.

ï>ag. 12 „T ft î B U N À" Nr. a 54 — 1011

P A L S Á N D O R tfmplar pentru edificii şl mobile

N a g y y á r a d , Úri-utca 49 feffij.

Pregăteşte ori-ce lucrări dio acest ram atât noi cât şi reparaturi ; lucrări pentru clădiri, aranjamente complè te pentru «coaie, biserici, locuinţe , biurouri etc . din material bun şi uscat după model sau din combinaţie proprie, şl Preturi convenabile, serviciu coulant se garant. — Telefon pentru oraş şi comitat nr. 629. —

m SMS

Telefon 66—82.

FISCHER T E S T V É R E K lustruitori de sticli şl fabilcanţi de oglinzi pictura speciali pentru geamuri de biserica BUDAPEST, VIII., Koszorú utca Nr. 27.

Pregătim ireproşabil ogl imi, plăci, dulapuri şi apărătoare pentru uşi. Primim execuţia conştiinţioa-ă a oricăror lucrări din acest ram, apoi culorarea în sticlă ori mozaic a gea­murilor de biserici, dormitoare, su­fragerii, saloane, portale şi porticuri

<- Mare depozit de sticlă în plăci. > Comandele atât din loc cât şi din provincie se fac cu multă conştiinţiositate.

Anunţăm că mai avem 2 maşini de treerat cu* 8 cai putere, 2 maşini cu 6 cai putere, 1 ma­şină cu 4^2 cai putere şi mai multe motoare

cu benzin de trierat, pe cari le putem pune imediat la dispoziţia celor cari au lipsă de ele.

Garantă. — Goadiţiuni ayantajioasă de plătire în rate.

Fraţi i Burza Arad,

Bores Béni-tér nr. 1. (Casa propria).

I .

Cele mai I P O I O solide şi cele

bune 9

— cele mai solide şi cele mai după modă — j u v a e r i o a l e - н

atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă che­zăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, liferează cea mai bună prăvălie în aceasta privinţă In

întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER JlVOS orologier în SZEGED.

CATALOG cu 2 0 0 0 chipuri se trimite GRATUIT. Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari 71 cer co provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu că a cetit anunţul în Trib.) Corespondentele se fac in limba maghiară, germani si francezi.

Edif icare ie f t ină! întrece ori-care edificare

din alt material. Sistemul meu e brevetat Nr. S—5546. Se face prin prepararea în mod propriu al betonului, ori alte materii.

Primesc totfelul de edi­ficări, locuinţe, case de în­chiriat, edificii economice ^ .. şi dominiare, crepuri, fântâni, poduri, canalizări,' în-Ş grădituri, trepte, padimentări de terasse, acoperiş fa-4 cement, învălitori de cement.

In depozitul meu se găsesc felurite preparate de cement, pietri de edificiu, ţigle, columne pentru case, streşini, trestie pentru tinciuială, cement Portland, gips, var stins ş. a. — Preţuri curente trimit gratuit.

întreprindere de edificare cu beton, fa­bricant de obiecte de cement şi pierte.

Nr. telefonului: ' 246.

(Casa proprie)

L U G O Ş, Str. Buziaş 37.

ю B i r o u l s p e c i a l de a n t r e p r i s ă p e n t r u i n s t a l a ţ i s a n i t a r e a i n g i n e r u l u i

P O N T E T S Á N D O R Maros-Vásárhely t. *

ГЧГо t e l e f o n u l u i 2 S 4 : 3 .

E ö t v ö s Proiectează şi primeşte: Instalări de apaducte, canalisări ca­lorifere centrale, v e n t i l a t o a r e şi m a ş i n i cu a p ă , g a z şi s p i r t .

>TRIBUNA* INSTITUT TIPOGRAFIC, NICHIN ŞI CONS. — ARAD 1911.