anul xlvlll - revped.ise.rorevped.ise.ro/wp-content/uploads/2017/11/2000.-full-issue.pdf · menirea...

Anul XLVlll 1-12/2000

ADRESA REDAC'flEI: Str. Stirbei VodiiNr. 37, sector 1, Bucuresti 70732, Tel. 315.50.57; 314.27.83/134

TIPARUL: Constantin CHITU

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATA: Elena PARASCOVICI, Vlad PASCU

REDACTIE: prof. Andrei CUJBA

RESPONSABIL DE NUMAR: dr. Eugen NOVEANU

COLEGIUL DE REDACTIE: dr. Gh. BUNESCU, prof. univ. dr. Mi~on IONESCU,

prof. univ. dr. loan NICOLA, prof. univ. dr. Adrian NECULAU, prof. univ. dr. Viorel NICOLESCU, lect. univ. dr. Rodica NICULESCU,

dr. Eugen NOVEANU, prof. univ. dr. Emil PAUN, prof. univ. dr. Dan POTOLEA, prof. univ. dr. Ion Gh. STANCIU, prof. univ. dr. Lazar VLASCEANU, prof. univ. dr. Mielu ZLATE

REVIS TA DE PEDAGOGIE

prof. univ. dr. Viorel NICOLESCU dr. Eugen NOVEANU prof. univ. dr. Emil PAUN prof. univ. dr. Ion Gh. STANCIU

COLEGIUL DIRECTOR:

Albu, Gabriel (p.13), Amfilohie, Hotiniul (p.14), Andrles-Vraoiu, Mihaela (p.15), Anghel, Sorin (p.15), Anucuta, Lucia (p.16), Anucuta, Partenie (p.16), Asian, Garabet (p.17), Atanasiu, Gheorghe (p.17), Aurelian, S. Petru (p.18), Badea, Elena (p.19), Bals, Vasile (p.20), Baritlu, George (p.21), Barna, Andrei (p.22), Bala9escu, Nifon (p.23), Barnutiu, Simian (p.23), Berghia, Ion (p.25), Bobltan, loan I. (p.26), Bogdan-Duica, Gheorghe (p.26), Bojinca, Damaschin (p.28), Brezoianu, loan (p.29), Bunescu, Vasile (p.30), Burdun, George (p.31), Butureanu, Constantin V. (p.31 ), Buzarnescu, $tefan (p.32), Capesius, Josef (p.33), Capraru, Marcel (p.34), Carlan, loan Gh. (p.35), Celarianu, Smaranda (p.35), Chis, Vasile (p.36), Constantinescu, Barbu (p.37), Copilu, Dumitru (p.37), Costachi, Veniamin (p.38), Craciunescu, Ion (p.39), Cristea, Sorin (p.40), Danciu, Elena (p.41), Diaconu, Mihai (p.42), Dobrescu-Arqes, Constantin (p.43), Dragu, Anca Gh. (p.44), Dulfu, Petre (p.45), Dumitru, Al. Ion (p.46), Du\u, Olga (p.46), Ezechil, Liliana (p.47),

Farcas, Vasile (p.47), Florian, Aaron (p.48), Fulea, Moise (p.49),

Gavra, Alexandru (p.50), Giurca, Gheorghe (p.50), Golescu, Dinicu (Constantin) (p.51), Ionescu, Miron (p.52), lorqa-Strnan, Ion (p.54), lzbestschl, losif (p.54), ltu, Maria (p.55), Joi\a, Elena (p.56),

Lascus, Voicu (p.57),

EXTRAS DIN DPR - FORMA PRELIMINARA

Standarde de redactare 12

Chestionar "date personale" pentru includerea in baza de date a DPR 11

Eugen Noveanu - De la aparitla enciclopediilor la who's who?-urile pedagogice 5

Eugen Noveanu - Spre un dic\ionar al pedagogilor rornanl - coordonate 9i demersuri preliminare 3

SU MAR

Pedagogi rornanl pentru care nu dispunem de date personale 95

Macavei, Elena (p.58), Malinovschi, Viorel (p.59), Mateias, Alexandra (p.59), Mandacanu, Virgil Mihai (p.60), Mircescu, Mihai (p.61), Mlut, Poesis (p.62), Narly, Constantin (p.63), Nenciulescu, Silviu Catalin (p.65), Nicola, Ion (p.66),

Oprica, Octavian (p.66),

Pana, Ligia-luliana (p.67), Paslaru, Vlad (p.69), Parnu\a, George (p.70), Petroman, Pavel (p.71), Poenaru, Romeo (p.71), Popa, Cornelia (Beatrice) (p.72), Popeanqa, Vasile (p.73), Popescu-Mihaestl, Alexandru (p.75), Popescu-Teiusan, llie (p.74), Potorac, Elena (p.76), Roman, Precup (p.77), Rupesac, Ecaterina (p.77),

Sava, Lidia Simona (p.79), Sacali§, Nicolae (p.78), Saulescu, Gheorghe (p.79), Sima, Ion (p.80), Stamatina, Otilia (p.81), Stoica, Marin (p.82), ~andor, Atanasie (p.83), $erdean, loan (p.83),

Theodoslu, Dumitru (p.84), Tofan, George (p.85), Trifoi, Mihai (p.86),

T opa, Leon (p.86), ' Vasile, Vasile (p.87), Velini, Anton (p.88), Velovan, $tefan (p.89), Vladulescu, Lucia (p.91 ), Voiculescu, Florea (p.92), Zeletin, $tefan (p.93).

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 3

in cadrul efortului general al soeietatll noastre de valorificare a rnostenirf culturale, de cunoastere 9i reconsiderare a eforturilor pentru afirmarea scolli rornanestl, lnstitutul de $tiinte ale Educatlei si-a propus sa elaboreze un DICTIONAR AL PEDAGOGILOR ROMANI. Printr-o prima lnformatie privind problematica investigata 9i activitatea, viziunea proprie a personalitatllor afirmate prin publlcatil, DPR va completa lista lucranlor dedicate istoriei educanel de pe teritoriul patriei noastre, contribuind la o mai com pl eta punere in lumina a modului in care au evoluat gandirea pedagogica, practica educationala §i cercetarea §tiintifica in aces! domeniu, in special de-a lungul ultimelor doua secole.

Textele supuse atentlel cititorilor in aces! nurnar al Revistei de pedagogie reprezlnta o mica parte din materialul informativ deja intra! in baza de date; ele au menirea de a reflecta modul in care am gandit realizarea acestei lucrari precum 9i dificultatile pe care le tntampinarn in aces! demers. in conseclnta, observatllle, propunerile, corecturile sau lnformatllle suplimentare sunt binevenite 9i rnulturnlrn anticipat celor care vor intelege dorinta noastra de a face cunoscute numele oamenilor de scoata, a celor care prin stradanla de fiecare zi construiesc imaginea socletatll de malne.

I. Definirea termenilor utllizati: a. Prin "DICTIONAR" in\elegem o lucrare cuprinzand termenii (cuvinte/e spe

cifice) unui domeniu, cu textul explicativ, dlspusl in ordine alfabetica; termenii reprezinta in cazul nostru nume de persoane (din punct de vedere rsdactlonal ele sunt cuvintetitlu);

b. in limitele acestui proiect, domeniul este constituit de §liinfe/e educafiei; ca urmare sub umbrela titlului "PEDAGOGI" se includ speclallstli din intregul ansamblu al §tiintelor educatiei (cf. §tiinfele educatiel expresie a pluralismului pedagogic. A se vedea: Cezar Birzea. Arta §i §tiinfa educafiei. Bue.: Editura dldactlca 9i pedagogica, R.A.,1998, p. 139 9i urm.);

c. Prin "ROMANI" in\elegem pedagogii (in sensul definit mai sus) care au activat sau activeaza in spafiul lingvistic romsnesc, indiferent de origine etnlca, religie sau apartenenta polltica.

II. Demersuri intreprinse: Activitatea de culegere a tnformatiet a demarat in 1998, cand au fost trimise

catre Catedrele de pedagogie (sau la Departamente) primele adrese prin care se anunta tntentla de elaborare a DPR 9i se solicita unor personalltatl acordul de a fl incluse in DPR sau sprijinul pentru largirea listei de cuvinte-titlu.

Mai multe unlversltatl s-au aratat interesate 9i au colaborat la completarea listei sau chiar la redactarea unor articole. Adrese similare au fost trimise atat la lnspectoratele scolare jude\ene, cat 9i la CCD-uri §i Colegiile pedagogice. Am fost ptacut surprinsi de ecoul avut in unele judete: am primit lnformatil, texte redactate in prima forrna, fotografii. Trebuie sa recunoastem tnsa faptul ca unele judete nu au reactionat in nici un fel, chiar la o corespondenta personallzata, Ne vine greu sa

SPRE UN DICTIONAR AL PEDAGOGILOR ROMANI . - COORDONATE ~I DEMERSURI PRELIMINARE -

4 Dictionarul pedagogilor romani

dr. Eugen Noveanu

credem ca judete ca srasovut, Bralla §i altele, unde extsta tradittl culturale recunoscute, sa nu alba nici un nume de pedagog demn de a figura in DPR!

Apelul nostru a fast repetat §i in cursul anului 1999, cand flecarul inspectorat jude\ean i s-a trimis o noua invita\ie de a ne propune nume de pedagogi pentru DPR; in aceasta invita\ie se informa inspectoratul §i despre contactele pe care deja le realizasem cu unele cadre didactice din jude\ul respectiv. in plus, se oferea §i adresa paginii de pe internet unde se afla sltuatla "la zl" pe judete.

Obtinerea unor informatil "de pe teren" se impune cu necesitate, tntrucat nu dispunem Inca de un sistem la nivel national care sa rezolve §i aceasta problerna. Multe unita\i scola re nu ne pot oferi o informa\ie exacta cu privire la datele persona le ale cadrelor didactice pensionate, in bibliotecile lor lipsesc lucrarlle acestora , nu exlsta, in general, o preocupare reala pentru constituirea unei baze de date privind activitatea cadrelor didactice din unitatea respectlva.

in acelasl timp, in\elegand semnifica\ia unei lucrarl de tipul DPR §i manifestandu-si interesul §i dorin\a de a ne acorda ajutorul, unii dintre colaboratorii nostrl nu 1in cont de speciflcul acestel lucrart. Acest specific se reflecta in contlnutul formularelor prin care se sollcita informatla, in normele de redactare, in indica\iile date etc. Astfel, ca sa dam un singur exemplu, la © (titluri de lucrarl publicate) se rnentioneaza - maximum 12 titluri. Unii colegi ne trimit insa liste de cateva zeci de titluri, dintre care unele nu reprezlnta lucrari publicate, ci doar sus\inute la diferite rnanltestarl §tiin\ifce, culturale sau sportive ... Al\i colegi, evident - bine intentiona\i - ne-au trimis nu titlurile, ci lucrarile, in pachete pentru care posta pretinde taxe ...

Aceste §i multe alte considerente ne-au facut sa conslderarn ca se impune sa anallzarn problemele care au aparut pana in momentul de fa\a, sa le aducem la cunostinta tuturor celor interesa\i, sa ne reglam activitatea de o rnanlera care sa ne permita un progres mai rapid in realizarea Dic\ionarului.

Republlcarn formularele prin care solicitam informa\ii (cu explicatii la unele puncte); sunt binevenite §i observa\iile cu privire la structura acestor formulare.

Adaugam la sfar§it §i o lista cu pedagogii pentru care nu dispunem de date persona/e; la cei mai multi lndicam doar anii (perioada) in care au publicat lucrari (monografii sau articole/studii in periodicele pedagogice centrale). Evident, lista nu este completa.

Din materialele existente in baza de date a DPR am selectat un esantlon, cuprinzand atat nume de pedagogi cunoscutl, cat §i dintre cei care bat la portile atirrrtarll. Spre deosebire de lucrarile precedente, care cuprindeau doar pedagogii autori de lucrari de referin\a ale domeniului (tratate, monografii), reprezentand, de regula, produsul unei activita\i §tiin\ifice determinate de calitatea de cadru didactic universitar, in DPR ne propunem sa acordarn aten\ie §i cadrelor didactice "care au intrat in pedagogie" prin studierea zonei de intersec\je dintre aceasta $i disciplina pe care s-au pregatit sa o predea.

Multumim anticipat tuturor celor care ne vor trimite observa\iile $i propunerile menite a Imbunatatl atat metodologia, cat $i forma de realizare a DPR, a carut prirna versiune/edi\ie "500 pedagogi rornani" intentionam sa o deflnltlvarn in 2003.


Conrad OF MEGENBERG (+ 1374, Uber de Natura Rerum), PIERRE D'AILLY (+ 1420, Imago Mund1), RINGELBERG (Lucubrationes vel potius absolutissima Kyklopaideia. Basel, 1541 ), Paul SCALICH (Encyclopaedia seu Olbis Disciplinarum tum sacrarum tum profanarum. Basel, 1559), J.H. ALSTED (Scientiarum Omnium Encyklopaedia. Herbom, 1630) s.a

Marcand o ruptura eplsternologlca post renascentista, secolul al XVII-lea i§ii pune amprenta §i pe modul de alcatuire a enciclopediilor prin viziunea baconiantJ asupra organizarii con~nutului §i cea comeniantJ asupra manierei de transmitere pedagogica.

PLINIU eel Batran (23-79) §i Martianus CAPELLA (sec. V e.n.); prelucrarea §i prezentarea de o rnanlera enciclopedica a acestei cunoasteri face pasi semnificativi o data cu Isidore De SEVILLE (560-636, Ety mologiae sive origines), Rabanus MAURUS (776-856, De Universo), SUIDAS (sec. !X- X) §i continua in evul mediu cu o tot mai pronuntata implicare redactionala a auto- rilor: Vincent DE BEAUVAIS (+ 1264),

[Lucrarea lui Vincent de BEAUVAIS (Speculum majus, 1244) - "aventura enciclopedictJ majortJ a epocit" (Allain Rey) - s-a bucurat de un mare succes, fiind coplata §i apoi tiparita in sase edi\ii (ultima in 1624).)

Terentius Vara: Anti quitates rerum huma norum et divinatrum (45 de carti), Disci plinae (9 carti), Rusti

cae (3), Hebdomades vel imaginibus (15, dictionar biografic ilustrat - 700 personaje grece§ti §i romane).)

[Se consldera ca prima lucrare ce poate fi denurnlta, pe drept cuvant, "snclclopedica" o realizeaza Marcus

di'. Eugen NC::>VEANl:J, lnstltutul de ~lnte ale Edua.rtlei

Evolutia cu- noasterf umane este marcata de-a lungul secolelor §i milenii!or de instrumentele elaborate pentru facilitarea transmiterii §i preluarti informa~ei acumulate in numarul mereu crescand al domenii!or cu identitate proprie.

in prim planul acestui evantai de instrumente se afla enciclopediile - lucrari de mare amploare - primele mari surse de informa~e avand la origine atributul paideic.

Termenul "enciclopedie" denumind o /ucrare lexicografictJ ce cuprinde definirea! exp/icarea! prezentarea nopunilor principale dintrunul sau mai multe domenii, intalnit mai intai la umanistul englez Thomas EL YOT (1531, The Boke Named the Govemot} §ii la Francols RABELAIS (1532, Pantagruel, II), avand o etimologie greaca (i:eyeee"io 0 ~). cuprindea in el lnsusi atributul "instructiv'' (~). semnifica~a sa ini~ala putand fi redata astazi prin sintagmele "instruire circulara", ''invatamant complet" sau "ciclu al §tiin\elor" (Jean-Luc GOUIN, 1997), "ciclu complet al cunoasteril" (R. ZANZARI, 1989). Aceasta nuanta data de atributul paideia s-a estompat de-a lungul veacurilor, tasandu-t termenului doar acceptla de ansamblu organizat al informapilor (principale, cat mai complete) dintr-o arie definita prin titlu.

Ca prime incercari de a insuma cunoasterea umana se pot men\iona cele intreprinse deAR!STOTEL, POSEIDONIOS (sec. II i.e.n.), Marcus Porcius CATO (234-149i.e.n.), Marcus Terentius VARO (116-27 i.e.n.),

DE LA APARITIA ENCICLOPEDllLOR LA WHO'S WHO?-URILE PEDAGOGICE


Franta). Encyclopedia Modema (34+3 vol., 1848-1851, Spania), Nuova Enciclopedia Popolare ltaliana (14 vol., 1842-1848, Italia), Encyclopedia Britannica (3 vol., 1768-1771, Anglia), Encic/opedia Roman~ (3 vol., 1896- 1903, Romania), Encjklopedya Powszech na(28vol., 1859-1868, Polonia), Chambers Encyclopedia (10 vol., 1860-1868, Anglia), Enziklopediceskii Slovar (35 VOL., 1890- 1902, Rusia), Pallas Nagy Lexikona (16 vol., 1893-97, supl. 1900, Ungaria), The New lntemational Encyclopaedia (17 vol., 1902- 1904, SUA), The Catholic Encyclopedia (15 vol., 1906, SUA).

0 data cu specializarea enciclopediilor incep sa apara $i dlcflonarele enci clopedice, oferind defini~i concise, sintetice ale termenilor specifici unui domeniu bine precizal lncepand cu anul 1848, cand Alfred BAILY are ideea de a publica periodic sub forma de di~onar biografiile unor oameni de seama din Anglia {editare preluata din 1893 de ADAM&CHARLES BLACK), se rernarca asa-numitele WHO'S WHO? care i$i propun sa prezinte personalita~le mar- cante ale unui domeniu; WHO'S WHO IN AMERICA? (1899-SUA), WERISTS (1905- Germania), THE CATHOLIC WHO'S WHO (1909-Anglia).

~tiinfele educafjei au beneficiat $i ele de aten~a editorilor, fiind elaborate nume- roa se enciclopedii $i dlctionare: K.A. SCHMID (Encyklopedie des Erziehungs und Unterrichtswesens. 11 vol., Gotha, 1857-1878), H. HIDDLE & A.J. SCHEM (Cyclopaedia of Education. New York, 1877), W. REIN (Enzyklopadisches Handbuch der Padagogik. 7 vol., 1885- 1900; ed. a 2-a in 10 vol., 1903-1910), *"* Katholische Enzyklopedie Fur Padagogik (Freiburg im Br., 1909), F.E. BUISSON (Dictionnaire de pedagogie et d'instruction primaire. 4 vol., 1882-1893), A. MARTINAZZOLI $i L. CREDARO (Diziona rio /llustrato di pedagogia. 3 vol, 1892-1903).

Primele incercari de a elabora intr-o noua viziune ii revin lui Francis BACON (lnstau ratio Magna. London, 1620 $i De dignitate et augmentis scientiarum. London, 1623, in ultima reallzand $i o dasificare a $tiin\elor), lui J.M. GESNER (Primae fineae isagoges in eruditionem universalem. Ed. 3, Gottingen, 1786) $i J.G. SULZER (Kurzer BegriffallerWissenschaften. Leipzig, 1745). Lucrarile de acest gen i$i definitiveaza ca- racterul propriu, encidopedic, o data cu "Dic tionnaire historique et critique" (Rotterdam, 1695-1697) redactat de J. BAYLE $i "Cyclo paedia" (2 vol., London, 1728) de mare succes a lui E. CHAMBERS, par1i din care au fast utilizate in celebra "Encyc/opedie ou dictionnaire raisonne des sciences, des arts et des metiers" (28 vol., Paris, 1751-1772, cu 7 vol. supl., 1776-1780), editata de D. DIDEROT $i ff ALEMBERT; aproape in para I el aparea "Grosses, vollstandiges UniversalLexikon aller Wissenschaften und Kiinste" (64 vol. Leipzig, 1731-1754), editat de J.P. VON LUDEWIG et alii.

urrneaza o perioada marcata de in- cercarl de structurare lnterna, generali- zandu-se ordonarea atfabetica a articolelor. in acela$i timp, dezvoltarea §i speclallzarea §tiintelordetermina inceputul elaboranl unor encictopedii specializate: ARNDT (Juristische Enzyklopedie und Methodologie. Stuttgart, 1843), HOMMEL (Semitische Volker und Sprachen. Leipzig, 1883), LARDNER (Cabinet Cyclopaedia. 132 vol. London, 1829-1846), STOY (Encyklopedie derPadagogie. 1861 ). Este perioada in care pe diferite meridiane apar lucrari care prin calitatea $i cantitatea informa~ei se vor impune ca lucrari de referin\a; printre ele - Brockhaus "KonversationsLexikon" (6 vol., 1796-1811), Allgemeine Enzyklopadie der Wissenschaften und Kiinste (167 vol., Leipzig, 1818-1889) (Germania), LAROUSSE Grande Dictionnaire Univer se/le du XIX Siecle (17 vol. 1865-1890,


Lucrarea reprezentativa a acestui domeniu este incontestabil The International Encyclopedia of Education. Research and Studies (Editors in Chief: Torsten HUSEN & T. Neville POSTLETHWAITE. Vol. 1-10, Pergamon Press, 1985). Propunandu-sl relevarea progreselor domeniului in ultimele doua decenii, lucrarea tncearca sa raspunda la trei tntrebari

[Collison R.L Encyclopaedias: their History throughout the Ages. New York: 1966; Matore G. Histoire des dictionnaires franr;ais. Paris: 1967; Walsh S.P. Anglo American General Encyclopedias. A Historical Bibliography. 1703 1967. New York-London, 1968; Zanzari R. En cyclopedia. in: Mauro Laeng (Ed.). Enciclopedia pedagogica. Brescia: La Scuola, 1989, Vol. Ill.)

E. (Eds.). Concise Encyclopedia of Special Education. New York: Wiley, 1990; REYNOLDS, C.R., MANN, L. (Eds.). Ency clopedia of Special Education: A Reference for the Education of The Handicapped and other Exceptional Children and Adults. New York:-Wiley, 1987; SAHA, J. (Ed.). International Encyclopedia of the Sociology of Education. Oxford: Pergamon, 1997; THOMAS, T. M. (Ed.). The Encyclopedia of Human Development and Education: Theory, Research and Studies. Oxford: Pergamon, 1990; WILLIAMS, L.R., FROMBERG, D.P. (Eds.). Encyclopedia of Early Childhood Education. New York: Garland, 1992.

in 1941 apare prima enciclopedie dedlcata cercetarll in educafle Encyclopedia of Educational Research conceputa ~i editata (ed. a II-a in 1950) de Walter S. MONROE. Cea de a treia edijie (1960) i1 are ca editor pe ChesterW. HARRIS, iar cea de a V-a (London: MacMillan) - pe Robert L. EBEL.

Tendin\a de specializare a enciclopedii· lor se manifesta ~i in domeniul educajiei astfel ca pe langa cele cu caracter general apar ~i cele dedicate unui anumit subdomeniu: ANDERSON, L. (Ed.). International Encyclo pedia Of Teaching And Teacher Education. Oxford: Pergamon, 1995; CHALVIN, D. Encyclopedie des pedagogies de formation. Vol. 1-2. Paris: ESF, 1998; CHAMBLISS, J.J. (Ed.). Philosophy of Education: An Encyclopedia. New York: Garland, 1996; CLARK, B.R., NEAVE, G.R.(Eds.). The Encyclopedia of Higher Education. Oxford: Pergamon, 1992; CULLY, l.V., CULLY, K.B. (Eds.). Harper's Encyclopedia of Religious Education. San Francisco: Harper&Row, 1990; DUNKIN, M.J. (Ed.). The International Encyclopedia Of Teaching And Teacher Education. New York: Pergamon, 1987; ERAUT M. (Ed.). The International Encyclo pedia Of Educational Technology. Oxford: Pergamon Press, 1989; KIERSKI, F. Podreczna encyklopedia peda gogiczna. Vol. I-II. Lw6w-Warszawa, 1923- 1925; KNOWLES, A.S.(Ed.). International Ency clopedia of Higher Education. San Francisco: Jossey-Bass, 1978; LAENG, M. (Ed.). Enciclopedia Pedagogica. 6 vol. Brescia: La Scuola, 1989; LENZEN, D. (Ed.). Enzyklopadie Erzie hungswissenschaft. Vol. 1-11. Klett, 1984; MITCHELL, B.M., SALSBURY, R.M. (Eds.). Encyclopedia of Multicultural Education. Westport, Conn: Greenwood, 1999; PLOMP, T., ELY, D.P. (Eds.). International Encyclopedia of Educational Technology. Oxford: Pergamon, 1992; POSTLETHWAITE, T.N .. (Ed.). The Ency clopedia of Comparative Education and National Systems of Education. New York: Pergamon, 1988; REYNOLDS, C.R., FLETCHER-JANZEN,


DANVERS F. 700 MotsClefs pour /'Education. Lille: Presses Universitaires de Lille, 1992; DE LANDSHEERE, G. Dictionnaire de /'evaluation et de la recherche en education. Paris: PUF, 1979; EL2ER, H.-M. Begriffe und Personen aus derGeschichte der Padagogik. Frankfurt am Main: P. Lang, 1985; FOULQUIE, P. Dictionnaire de la langue pedagogique. Paris: PUF, 1971; HINZ D. Neues Schulpadagogisches Worterbuch. Weinheim: Juventa, 1993; *IVANOV, P.R. Kratuk rechnik po teoriia i istoriia na obucenieto. Plovdiv, 1992; KADAR, G. Pedagogiai terminologia. Zsambek, 1983; LAENG, M.AVANZINI G. Vocabulairedepe dagogiemodeme. Paris: Centurion, 1974; LAWTON, D. Dictionary of Education. Sevenoaks, Kent: Hodder& Stoughton, 1993; MIALARET, G. Vocabulaire de /'education. Paris: PUF, 1979; OKON, W. Nowy slovnik pedagogiczny. Warszawa, 1996; PRUCHA, J. Pedagogicky slovnik. Praga: Portal, 1995; RAYNAL, F. Pedagogie: dictionnaire des concepts cles. Paris: 1997.

Cu regret trebuie sa constatam ca in eel mai elaborat dlctlonar de pedagogie (LEGENDRE, Renald. Dictionnaire actuel de t'educetion. 2• ed. Montreal: Guerin, 1993), nu exista articole didicate specialls- tilor domeniului, desi acestla sunt mento- nav intr-un mare numar de analize.

Articolele dedicate unor speciali:;;ti ai domeniului, introduse mai intai printre celelalte articole ale diCVonarelor enciclopedice sau pedagogice (terminologice), au devenit con- Vnutul de baza o data cu apariVa Who's who?-urilor pe domenii. Vom cita cateva lucrari de acest gen din ultimele trei decenii: *** Who's who in American Education. Owing Millsd, Md.: 1988 - ;

fundamentale - a) care este sttuatla in diferitele domenii ale educatlel? b) ce informave :;;tiintffica este disponibila? c) ce cercetare este necesara in continuare pentru diferitele probleme ale domeniului? - dar, de§i face referiri la numeroase personalitafi din §tiinfele educa(iei, ea nu cu prinde cuprinde articole (cuvintetitlu) dedicate acestora, limitandu-se la includerea lorin aparatul critic (index de nume).

Dintre dictlonarete pedagogice ne vom referi la unul din ultimele editate in Franta - Philippe CHAMPY, Christiane ETEvE (Dir.). Dictionnaire Encyc/opedique de /'Education et de la Formation (Paris: Nathan, 1994). Elaborat de 190 autori, DEEF cuprinde 454 articole ce cuprind o informaVe de baza, expusa sintetic, privind concepte §i nofiuni, rea/itafi institufionale, fenomene sociale §i psihologice, personalitiifi. Din aces! punct de vedere se impune sa subliniem ca desi are in titlu atributul "enciclopedic", diCVonarul acopsra o arie problernatica restransa, editorii justificand-o prin faptul ca se opresc doar la implicafiile evolufiei educafiei in ultimele decenit. de aici :;;i accentul reflectat in titlu - "education et formation". Cele 46 personalit8V citate aparfin "fondului clasic", cele mai multe fiind francofone. Dintre pu- Vnele personalitaV ale ultimei jumatati a secolului al XX-lea ii regasim pe cunoscutul psihopedagog de origine romana Reuven Feuerstein (emigrat in 1944).

Din nurnarul extrem de mare de diCVo- nare (dintre care unele - marcate cu* - cuprind articole dedicate personalitaVlor domeniului) mentionam urmatoarele: * BARROW R. A Critical Dictionary of Educational Concepts. New York: Teachers College Press, Columbia University, 1990; * BOHM W. Worterbuch der Padagogik. Ed.13. Stuttgart: Kroner, 1988; BRUNNER R. Lexikon zur pagogischen Psychologie und Schulpadagogik. MOnchen: E. Reinhardt, 1980;


in aria §tiin\e!or educatel, in literatura pedagogica rornaneasca

lucrarile cantonate in aceasta arie sunt relativ reduse ca numar: DICTIONAR DE PEDAGOGIE CONTEM PORANA. Sub red. $tefan Barsanescu. Bu- curesfi; Editura Enciclopedica Romana, 1969. Pe !anga cuvintele-titlu tematice, Dic(io narul cuprinde prezentari sintetice pentru 60 de pedagogi, dintre care 18 romani (G.G. Antonescu, Nie. Apostolescu, $t. Barsanescu, Gh. Comicescu, Miron Constantinescu, Apostol Culea, !osif Gabrea, Onisifor Ghibu, Vladimir Ghidionescu, Constantin Kiri\escu, Simian Mehedin~. Constantin Narty, Radu Petre, loan Petrescu, Barto!omeu Popescu, llie Popescu- Teiusan, Dumitru Theodosiu, Dimitrie Todoran). GOLLNER, Carol. Pedagogi germani progresi§ti din Romania. Bue.: EDP, 1969. Lucrarea cuprinde datele persona!e §i o anallza a operei a sase mari pedagogi - r::;;;;;;;;::;;;;;;;;::ii;;;;;iiiiiiiii==;;;J I

I & I UnivesitatAugsburg, 1987-1996). Ultima lucrare de tip "who's who" de care

avem cuno§tinta a aparut in Polonia: Bobrowska-Nowak, W., Drynda D. (Ed.). Slownik Pedagog6v Polskjch. Katowice: Wydawnictwo Uniwersytetu Slaskiego, 1998; ea cuprinde date privind 250 personalitav. majoritatea din secolul XX, afirmate

DICTIONAR DE PEDAGOGlE

CONTEMPORANR

Key, E. (Ed. dir.). International Who's who in Education. Cambridge, 1981; *** Who's who in Childbirth Education. Washington De.: American Society for Psychoprophyfaxis in Obstebix, 1973; Bradfield, R.(Ed.). Who's who in Education. London: Mercury House Bussiness Publi- cations, 1974; Hsiao T.C. (Ed.), Who's who in Computer Education and Research. Washington DC.: Science and Technology Press, 1975.

O lucrare exceptonala de acest tip, fara a se incadra prin titlu este cea realizata de Konrad SCHODER (Biographishes und bibliographisches Lexicon der Fremd- sprachenlehrer des deutschsprachiges Raumes Spattmittelalter bis 1800. vol. 1-5.


Abrevieri: RP= Revista de pedagogie;TI = Tribuna invatamantului; EDP= Editura Didactica §i Pedagogica; ISE = lnstitutul Cle $tiinte ale Educatiei; ICPP = lnstitutul de Cercetari Pedagogice §i Psihologice. ' ·

Tn articolele Dic\ionarului au fast folosite urrnatoarele simboluri: Simbol Semnificatie < ••. > Data (zl.luna.an) si locul nasterii /mortii

a Studii superioare ~ DoctoraUgrad didactic (an sustlnere, titlul tezei) § Activitate didactica in inva\amant (institu\ii/perioade) (9 Activitate in institutii de cercetare ~ Arii croblematice investiaate si contributii cersonale e Activitate in asoclatii orofeslonale Id Proiecte/realizari imcortante © Selectie de lucrarl oersonale sau in colaborare Fb Alte date relevante pentru activitatea personala <r tucran despre - sau in care sunt anallzate /mentionate scrten, pozitll,

activltatl crofesionale ale oedaaoaului orezentat

MANIA aparut relativ recent, (Bue.: Societa- tea Acadernca din Romania, 1997), alcatuit dupa o grila extrem de pretentoasa, include pentru domeniul "§tiin\e sociale" doar 15 nume. DICTIONARUL ENCICLOPEDIC DE PSIHOLOGIE (Coard. Ursula $chiopu, Bue.: Babel, 1997) prezinta §i 12 pedagogi rornanl: G.G. Antonescu (1882-1953), $tefan Barsanescu (1895-1984), Ion Cloranescu (1874-1948), losif Gabrea (1883-1978), Silvestru Gaina (1899-1970), Ion Gavanescul (1859-1951), Constantin Narly (1896-1955), llie Popescu-Telusan (1895-1980), Dumitru Salade (1915- ), llie Stanica (1928-), Dimitrie Todoran (1908-), George Vaideanu (1924-).

Tn fine, se impune sa relevam faptul ca excelentul 'Wims who pedagogic" aparut in 1997 la Budapesta acorda pedagogilor

[Bathory, Zoltan §i Falus, Ivan. Pedagogiai Ki Kicsoda. Budapest: Keraban Konyvkiado, 1997.]

rornanl in via\a un spa\iu "de dic\ionar", rnenflonand atat datele personale, cat §i principalele lucrari publicate, adresa §i posibilita~le de contactare.

Johannes Honterus, Michael Hissmann, Stephan Ludwig Roth, Franz Obert, Julius Romen:;i Joseph Capesius analiza realizata prin prisma caracteristicii (curentului) pedagogiei pe care au promovat-o. Tntr-un scurt studiu final se fac referiri la pedagogii bana\eni Joseph Rill, Johann Heinrich Schwicker §i J. Ebenspanger, fondatorii §i promotorii Asociapei invtiftJtorilordin Banat. DICTIONAR DE PEDAGOGIE. (coord.: A. Manolache, D. Muster, I. Nica, G. Vaideanu), Editura didactica §i pedagogica, Bue.: 1979. Lucrarea nu cuprinde articole "nume de persoane".

Un loc aparte intre aceste lucrari ii ocupa merituoasa realizare semnata de regretatul llie POPESCU-TEIU$AN,care Inmanun- cheaza lnforrnatla slntetlca pentru 240 pedagogi romani afirma\i prin publicatl in ullimele doua secole. Ea poate fi considerata drept prlmul nwho' s wno: rornanesc pentru domeniul educational,

[Popescu-Teiu§an, llie. Pedagogi §i oameni de §Coa/f!J din Romania. Bucurasti; Editura Didactica §i Pedagogica, 1975.J CATALOGUL EXPERTILOR DIN RO-

LEGENDA


Mul\umindu-va anticipat pentru in\elegere ~i colaborare, va rugam sa expedia\i chestionarul pe adresa: dr. Eugen Noveanu, lnslilutul de $tiin\e ale Educa\iei, $tirbei Veda 37, 70734, Bucure~ti; Fax: 1-312 14 47; E-mail: [email protected]

6. Cine face recomandarea nume, prenume, adresa .

5. Ave\i alte propuneri? .

3. Ave\i posibilitatea de a redacta/culege matrialul pentru un articol de DICTIONAR (ca autor)? . 4. Daca NU, pute\i oferi indicii, puncte de plecare, surse locale, persoane care ar putea redacta articolul respectiv? .

Fi§a "Semnalare pedagogl decedati" (DICTIONARUL PEDAGOGILOR ROMANI) 1. NUME, PRENUME (MAJ. TIPAR) . 2. Scurta caracterizare/justificare pentru includerea in DICTIONAR .

6. Cine face recomandarea nume, prenume, acresa .

5. Scurta cartacterizare(justificare pentru includerea in DICTIONAR .

NB! 1. Se pot adauga ~i alte pagini. 2. Rugam sa se respecte numerotarea rubricilor. 3. lntrucat articolul nu poate depa~i 2 pagini A4, vii rugam sa structura\i informa\ia de o rnanlera sintetica adecvata, fapt care ar evita interven\iile redactorilor, uneori intr-o viziune ce poate fi tntrucatva diferita. 4. Ata~a\i o FOTOGRAFIE (4x6, a/n), notand pe verso datele pentru identificare. Propune\i ~i alte IMAGINI semnlficative pentru problematica abordata (fotografii de personalitati, evenimente, lucrarl, manuscrise, inslitu\ii educative etc.: fotografierea se va realiza de editori). Fi§a "Semnalare pedagogi in vlata" (DICTIONARUL PEDAGOGILOR ROMANI) 1. NUME, PRENUME (MAJ. TIPAR) . 2. In activitate • Loe de munca . 3. Pensionar • Adresa . 4. Aile posibilita\i de contact .

© Selec\ie de lucrari personale sau in colaborare (volume, studli, articole): nu mai mull de 12 tilluri (o anexa sau pe verso) . fl:) Aile date relevante pentru articolul respectiv din Dlc\ionar .

g Protecte/reallzari importante in ultimii ani .

@ Activitatea in Asocia\ii profesionale (interne, interna\ionale) .

fl. Arii problematice investigate ~i contribu\ii personale (manuale, metodici, materiale dldactice validate) cu men\ionarea exacts a publica\iilor personale ~i a celor in care se fac referiri la contribu\iile respective:

(9 Activitate de cercetare, de elaborare de lucratl, studii, articole .

§ Activitate didactica in invaiamant (institu\ii) .

Chestionar "Date personals" pentru lncludere in baza de date a DPR (DICTIONARUL PEDAGOGILOR ROMANI)

NUME, PRENUME (MAJ. TIPAR) . < ••• >Data (zi, luna, an) ~i locul nasteril . a Studii superioare . ~ Doctoral .. ./Grad didactic (teza: .

12 Dictionarul pedagogilorromiini

I Nume, Prenume/lnitiale. Titlul artico/11/ui. In: Periodicul in care se ana (. Vol. ), an, numiir.

Nicolescu, V. Conduia socraticd a pedagogiei: losif Amochi la 80 de ani. in: Rcvista de pedagogie, 1994, 8-10.

C. ARTICOLE iN PERIODICE - srudii, articole, rapoane de cercetare, interviuri, recenzii, cuvintari publicate in presa, fotografii din presi, articole din bazele de date computerizate, poezii, povestiri etc:

Todor an, D. Prevuiunea f(iinfificii in pedagogie. In: Fundamema pedagogiae. Vol. II. Bue.: EDP, 1970.

Cozma, T. Educatia fonnalll, nonfonnalii ji infonnalii. in: A Neculau $i T. Cozma (Ed.). Psihopedagogie pentru examenu! de definitivat ji gradul didactic II. lasi: Ed. Spiru Harer, 1995. ·

Name, Prenume/lnitiale. Tltiul articolului, In: Prenume, Numc editor al lucrarii (Ed.). Luera rea in care se ajlii anicolul. Edi!ie. Localitate; EdirurB, Anul publicarii.

Narly, C. Patru marl educaton. John LDcU, Vasile Coma; Sigmund Freud, G . . KerscMllSleinu. Bue.: Cultura Romineasci, 1933.

Radul~:Mo~ C. $i I.M Nist~r: Cercetliri experimental« asupra intiligefn/ei la romani. · ' : ·.:·sue.: Imprimeria -N;iJlcinali, :1948. . . · ·. · . .

· Ro$C8 A. eta/ii.MQJJPgnrfiiprofesi01rale. Vol.I, Sibiu: Ed. Instirutului Politehnii;,din Cluj, . . ·. · .. 1943. . . .. '·. . . ... ' •

. B.·· PARTI,". Ci\PITOU:; ARTICOLE DIN voi.uME. . CULEGERI " studii, cuvantiri, leSi, deeizii, instruetiuni, poezii, povestiri, nuvele, melodii, lucriri muzicale pe CD ROM, fotografii din c!rti - totceea ce reprCzintli o unitate dintr-un volurnicolectie/ansamblu cu autori diferiti;

Nume, Prenume/lnitiale. Titlu/ lucriirii. Editor. Editie, Volum. ~: Editura, Anul publicarii. NB! - doi autori: Frunzaru, Ion~ Elena Aliman. Titlul...

- trei autori: ca la doi autori - mai mull de trei autori: Barbu. V., et alii. Titlul ....

A. MONOGRAFII (CARll, VOLUME INDEPENDENTE - disertapi, pamtlete, mss., scrisori nepublicate, printing-uri la computer, prelegeri, interveJl!ii orale, picturi, compozitii muzicale, filme, programe IV, video, albume complete, disaui - tot ceca cc are un autor/mai multi autori, in comun - si nu este o parte distincti dintr-un ansamblu):

Exista elemente specifice ale modului in care se fac trimiterile:

I Sursele bibliografice: 3 categorii

A. MONOGRAFII ( VOLUME INDEPENDENTE) B. PARTJ, CAPITOLE, ARTICOLE DIN CULEGERI C. ARTICOLE IN PERIODICE

Pentru redactarea trimiterilor la diversele surse bibliografice va rugam sa respectaf urmatoarsle standarde:


(E. Noveanu)

Q. Civic education (proiect IEA). © * lntroducere tntro pedago gie a libertapi. Despre libertatea copilului §i autoritatea adu/tului. lasl; Polirom, 1998. * Legile invafamantului in Romania, 18641978.111. Bue.: ISE, 1991 (coautor). * Legislafia tnvetementutut

romsnesc in perioada interbelica. in: RP, 1991, 5 (coautor). * Ceam invafat de la l.C. Petrescu. in: RP, 1992, 3-4. * Educafia §i tensiunea cutturete a umanitafii. in: RP, 1992, 9. * Obiective/e §i finalitafile educafiei in invafamantul preuniversitar. in: Obiective §i finalitafi ale invafamantului. Chisinau. 1992 (coautor). * Nae Ionescu filosof §i practician al educafiei. in: Rev. de Filosofie, 1993, 4. * lndividul §i libertatea lui in concepfia lui /.C. Petrescu. in: /.C. Petrescu. Bue.: BCP, 1993. * C. Noica Omul Paideic. in: Paideia, 1994, 2. * Reflecfii despre om §i educafie. Tn: RP, 1994, 8-10. * Rolul invafatorului (rural) in reforma invafamantului romenesc in concepfia lui Spiru Haret. in: RP, 1998, 7-12. * Cohesion and Diversity in National Identity: Civic Education in Romania. in: Tomey - Purta, I. et alii (Eds). Civic Education Across Countries: Twenty four National Case Studies from the /EA Civic Education Project. Amsterdam: International Association for the Evaluation of Education Achievement, 1999.

ALBU, Gabriel < ... >14. 04.1957, Ploiestl, a Univ. Bucuresfi, Fae. de filosofie; stagii de specializare: Germania (1992), Finlanda (1994-1995). ~ Doctor in $tiintele Educa~ei (1998: lntroducere intro pedago gie a libe~fii. Despre libertatea copilului §i autoritatea adultulw) § Lector: Univ. "Petrol-Gaze", Ploie9ti. © lnstitutul de $tiinte ale EducaVei (Bue.). ~ Filosofia educatlel, istoria pedagogiei, educatla rnorala: educatla civlca. Considera ca 9tiintele educatei au nevoie de o noua filosofie subiacenta: filosofia li bertafii individului uman; pentru a Ii 9i a ramane o autentica fiinta umana, omul are nevoie sa fie indrumat 9i format in sensul dobandirii, manifestarii, pastrarii 9i apararii propriei libertav. in acest sens, A pledeaza pentru o pedagogie a libertapt, ease anunta ca o pedagogie a 9tiintei fructificarii timpului de catre individ in folosul vieVi. a spiritului, a formarii de sine 9i a creatiei, optimista 9i in- crezatoare in nevoia omului de a-9i exprima ceea ce are mai profund 9i inconfundabil; ca o pedagogie a iubirii 9i a daruirii, deschisa la orice experienta capabila sa sporeasca simtirea 9i cugetul; o pedagogie a schrnoa- rii, a sinceritaVi §i a dialogului ra~onal, at.at a secunzarii sociale, cat 9i a afirmarii personale. Ubertatea in educa~e. in scoala depinde considerabil de educator, de vftalitatea lui spirituala, de gandirea lui /impede, coerenta, in mi§care, de dragostea lui pentru profesie §i pentru copii, de comportamentul /ui au tentic, deschis, flexibil(lntroducere ... 1998). © Membru al AFIRSE, IEA, ENIRDEM, al Societatii Nationale pentru invatatura Poporului Roman.

DICTIONARUL PEDAGOGILOR ROMANI I

14 Dictionarul pedagogilorrorniini

in prima parte se trateaza probleme de arit- rnenca, iar in cea de a doua parte - geometria. De mentonatatatapreelerea de care se bucura studiul matematicii, cat §i cla- ritatea §i precizia termenilor utiliza\i. in Prefafa se sublinia importanta matematicii: "cat de vechi §i mai dintai decat toate in vafaturile decal toate invafaturile este aceasta §tiinfa a numararir'. Prin acest manual, A.H. a imboga\it limba rornana cu termeni noi: artmenca, cifra, echilateral, orizont, perpendiculara s.a Aile doua manuale realizate de A.H. au ramas in manuscris- unul cu no~uni de istorie universala §i geografie ( 1785) - dupa aba- tele I. Delapart; celalalt manuscris, pastrat in biblioteca publlca de la Kiev (Gramatica de la invatatura fizicii ... intre care sa cu- prinda tot ceea ce omul voieste a citi §i a invata, in ceri §i pre parnant, din lucrurile cele mai cunoscute §i mai trebuincioase") este datat 1796. Prin raspandirea acestor lucrari, A.H. a pregatit trecerea la elaborarea unor manuale originale in limba romans, lb Calatorie de studii la Roma (1771-1772). rr Papadopol Al. Callimach. Amfilohie Hotiniul. in: Revista de istorie, arheologie §i filologie, 1885, vol. V, fasc.11., Bue.: 1885. lorga, Nicolae. lstoria literaturii romane§ti. Vol. II. 1688-1780. Bue.: 1928. Laudat, l.D. /storia literaturii romane vechi. Bue.: EDP, 1968. Ciubotaru, T.T. (coord.) lstoria invafaman tului §i a gandirii pedagogice in Moldova. Chi§inau: Lumina, 1991. Gora§, I. V. Tnvafamantul romanesc in pnutul Sucevei17751918. Bue.: EDP, 1975. Pacurariu, M. Dicponarul teologilor romani. Bue.: Univers Enciclopedic, 1996.

(I. Gh. Stanciu)

AMFILOHIE HOTINIUL < ... > 1730? -1800?, Schitul Zagovia. a Galugarit la rnanastlrea Socci; studii la Academia tecloqica din Kiev §i in Italia. Matematician §i filolog, autor al primelor manuale in limba rornana pentru §colile din Moldova. Cunoscator al limbilor elena, latina, rusa, polona §i italiana. ~ Episcop de Hotin (1767-1780). ~ Dupa ce Hotinul a trecut sub stapanire turceasca, ramanand fara eparhie, §i-a continual vlata la Schitul Zagovia in apropiere de lasi, Epitrop al §COlii din Hotin, a tradus §i adoptat mai multe lucrarl didactice. Trei dintre ele au fost tiparite in 1795: Gramatica teologhiceasca traducere dupa catehismul mitropolitului Platen LeV§in al Moscovei - era destinata celor care urmau sa se preoteasca. De ob§te gheografie pe limba moldove neascii, scoasa de pe gheografia lui Bufier, dupa orfmduia/a care acum mai pe urma sau a§ezat in Academia de la Parizi. Prima traducere, realizata in versuri cu mai mul~ ani in urrna (utilizata in manuscris in scoala de la Putna condusa de Vartolomeu Mazareanul} nu mai corespundea cerin\elor timpului. in "Cuvant catre cetitoriu" A.H. i§i exprirna insatisfac\ia fa\a de vechea metoda care mai mult crea dificulta\i elevilor decat ii ajuta: ''aceea mai denainte gheografie, intru care sa cuprinde toate nume/e de ran §i /o- curi intru ni§le varvare versuri de poetice, care in foe de a avea tinerii agiutoriu §i folos, ei se insarcina de o greutate ... ". Elemente aritmetice aratate fire§ti (1795), este o traducere §i adaptare dupa manualul italianului Alessandro COnti. Este primul ma nual de matematicii tiparit in limba romana.


ANGHEL, Sorin Academy of Sciences; ECOS < ... >23.12.1951, Carnpulunq 2000 (ONG, membru fondator), (Arge9). Societatea de $tiin\e Fizico- a Univ. Bucurestl, Fae. de Chimice. ParticipantlaENVIRAE Fizica. (proiect SOCRATES I ADULT t> Gr. l (1987: Holografia §i EDUCATION) aplicafi1); doctoral (1999: Stu © * Taxonomia obiectivelor in diul prin holografie al unor medii vafarii fizicii. Pitestl: lSJ Arge9, de structura variabi/a ). ..., ..... ,......,""""_""' CCD Arge§, lipografia Arge9, § Din 1991: lector-Univ. din Pite9ti, Fae. 1984 (coautor). de $tiin\e. * Metodica predflrii fizicii. Pltesti: Arg ~ Adaptare pentru fizlca a taxonomiei Tempus, 1995 (coautor). lui Bloom (Adaptare... 1983; Taxono * Teste de chimie §i fizica pentru olimpiade mia ... 1984; Metodica ... 1995); metodica §i concursuri de admitere in invafamantul predarii fizicii ( Analogii... 1990; Explo superior. Pttestl; Arg Tempus, 1995. rarea ... 1990; Lecfia 1981); Testarea * Gandirea divergentfl in fizicfl. in: Buletin achizi\iilor (Teste grilfl 1994; Teste... de Fizica §i Chimie, 1986, 10. 1995; indrumar ... 1981) * Tipuri de evaluare in educafie. in: Colee- ~ Membru in: Societatea Romana de viul Na\ional de Fizica Evrika, ed. a 111-a; Fizlca; SPIE ORG (USA) - International Baia Mare, 1996 (coautor). Society for Optical Engineering; New York * The method of Teaching Physics. in:

clasele I-IV pentru clasele XII-XIII-a, licee pedagogice (1992); Metodica activltatllor cu contlnut matematic in inva\amantul primar, pentru clasele a XII-XIII-a, licee pedagogice (1993); lnstruire asistata de calculator pentru clasele a XII-XIII-a, licee pedagogice (1997). © * Eficienfa actului de predareinvafare prin opera(iona/izarea obiectivelor. in: Dynamis (Constanta), 1992, 9-10. * AbordtJri metodice ale predMi matematicii in invafamantul primar, din perspectiva noi/or programe. in: $coala in schimbare. * Parteneriat §i educa(ie. Constanta; Colocvii didactice, 1997. * Exercifii §i probleme de matematica pentru clasele IIV. Constanta; Europolis, 1996. * Exercifii §i probleme de matematica pentru clasa Ill. Bue.: Teora, 1998. * A.V.M. §i Daina Fl. Gorbea. Exercifii §i pro bleme de matematica pentru c/asele IIV. Constanta; Europolis, 1996.

(E. Noveanu)

ANDRIE~-VRACIU, Mihaela < ... > 11.02.1951, Bacau c Univ. Bucuresti, Fae. de Maternatlca- Mecanica. t> Gradul I (1987:Construqii geometrice cu rigla 9i compasul) § Prof.: Colegiul Pedagogic "Constantin Bratescu", Constan\a; din 1997: Prof. as.: Univ. "Ovidius", Constanta, t} Invatarnantul formativ; socializarea instruirii. Elaboreaza materiale didactice (culegeri de exerci\ii 9i probleme) care se rernarca printr-o abordare in maniera unui inva\amant matematic formativ. Fiecare exerci\iu sau problerna sunt concepute ca activita\i de inva\are cu multiple valen\e formative vlzand un aspect esen\ial - socializarea (Exerci(ii ... 1996; Exercqii §i probleme . . . 1998) ;cola boreaza la conceperea unor programe: Aritmetica pentru clasele XI-XIII-a, licee pedagogice (1992), Metodica predarii matematicii in


1997), dezvoltarea creativltatii ($ahul . .. 1995; Dezvoltarea gi§ndirii ... 1996; Jocuri . .. 1997). © • Jocuri de creativitate. Tlmisoara; Excel- sior, 1997 (coautor). • Psihologie §Colara. Tlrnlsoara: Euro- stampa, 1997 (coautor). • Pove§ti §i jocuri matematice distractive. limi§oara: Excelsior, 1998. * Pedagogie. Tlmlsoara; Augusta, 1997.

ANUCUTA, Partenie < ... >11.05.1951, Debra (Hunedoara). a Univ. "Bab8§-Bolyai", Cluj-Napoca, Fae. de lstorie §i Filosofie. ti Doctoratin psihologie (Particularita(i ale cunoa§lerii figurative §i operative la elevii ambliop1), grad did.I. § Lector: Univ. de Vest, limi§oara. ~ Psihologie generala (Manual ... 1993; Psihofogie ... 1997; Psihologia invafllrii ...

• Contribufia activitafilor creative §i prac tice la formarea personalitafii. in: Revista inva\amantului prescolar, 1994, 1-2 (coautor). * Evaluarea in ciclul primar. in: invatamantul primar, 1996, 3. • Randamentul scoter. Succesul §i insuc cesul §Colar. in: Analele Universita\ii de Vest, Tlrnisoara. Seria Psihopedagogie, 1997. • Contribufia 0. S. P. a elevifor ambliopi la buna for pregatire pentru munca §i via(a. in: Coloana infinitului (Tlmlsoara), 1998 (I), 3 (coautor). • Particularita(ii ale orientarii §i structurii spa(iafe fa elevi ambliopi in rezolvarea unor probe psihodiagnistice §i in activitati fe §Co/are. in: Coloana infinitului", (Timi- soara), 1998, (1), 6-7; (II), 8-9, (coautor).

(E. Noveanu)

ANUCUTA, Lucia < ... >01.01.1952, Maciuca (Valcea). a Univ. Bucurestl, Fae. de Filosofie. ti Doctorand. § Lector: Univ. de Vest, Tirnisoara. ~ Stimularea poten\ialului creativ (Con tribupa activitaplor creative ... 1994; Jocuri ... 1997), pregatirea elevilor ambliopi (Edu carea orientllrii spa(iafe ... 1988; Contribupa OSP ... 1988). @ Membru al Asoclatlel Psihologilor din Ban at. © * Jocuri de creativitate. Tirnisoara: Ex- celsior, 1997 (coautor). • Psihofogie §Cofara. Tlrnisoara: Euro- stampa, 1997 (coautor). • Educarea orientarii spa(iale la elevii cu dub/a deficienta (ambliopi §i deficienfi mintali). in: E. Verza {coord.). Probleme de defectologie. Bucure§ti, 1988 (coautor).

ca; Cluj, 1990 (coautor). • Explorarea operatie a obiectivelor com plexe in invafarea fi~icii. in: Conferinta Na- tlonala de Fizica; Cluj, 1990. • Teste grita pentru concursurile de admi tere. Vol.I-II. Pite§ti: Arg Tempus, 1994. • Tndrumar de rezolvare a problemelor de ttzic«. I. Pite§ti, 1981 (coautor).

(E. Noveanu)

Conferin\a Natlonala de Fizica; Baia Mare, 1995 (coautor). • Adaptare pentru fizica a taxonomiei lui Bloom in domeniul cognitiv. in: Sesiunea Nationala "Creativitate §i eficienta in inva- \amant", Ploiesti, 1983 (coautor). • Analogii formate in predarea unor nofiuni de fizica. in: Conferin\a Na\ionala de Fizi-


<9 Activitatea de cercetare, in acest domeniu special, a fest posiblla datorita in- fiintarii (in 1932) a unui Laborator de cercetari medicale §i pedagogice speciale, in cadrul lnstitutului de surdo-rnutl din Tlrnisoara. ~ Contnbutit personale in domeniul pedagogiei medicale (defectologie, logo-

ATANASIU, Gheorghe < ... > 14.08.1902, Faurenl (Vrancea) - 19.07.1974, Timi$Q8ra. a Univ. Cluj, Fae. de Pedagogie medicala. § Prof., director de studii §i director la lnstitutul de surdo-rnuti din Tlmisoara (1927- 1967).

§i dezvoltarea spiritului in conformitate cu normele logicii, i.e. sporirea puterii de intelegere §i aducerea lui in stare de a se instrui singur. Referindu-se la insu§irile de care trebuie sa dispuna un educator adevarat, rnentio- nsaza vocetie, tragerea de inima, autori tatea morala §i nepartinirea. La intersectla autoperfectlonaril §i profesiei de educator, vorbind despre educatla de sine, con- chide: "Trebuie sa fim noi lnslne oameni pentru a creste oameni". © • Despre educa(ie. Focsani; Tipografia rnoderna (M.T. Dumitrescu), 1899. * Lecfiuni de pedagogie. Craiova: David J. Benvenist, 1899. * Educafia prin sine insu§i. Bue., 1907. * Pedagogia. 1910; ed.lV. Bue.: Librarla $coalelor, 1914. * Chestiuni de educafie §i invafamant. Bue.: Libraria $coalelor(C. Sfetea), 1916.

(Elena Lungu)

ASLAN, Garabet < ... >1881 - 1923 (?) a $coala de inalte Studii Sociale. ti Doctor in Litere (Univ. Paris) § Prof. docent: Univ. Bucuresti, Fae. de Filosofie §i Litere. ~ Deflneste ecucatla (Pedagogia ... , 1914) drept arta de a pregati copilul cat mai bine pentru viafa, intarindui corpu/, tiezvoltendui mintea §i tormsnaui caracteru/, iar pedagogia - drept §tiinta educatiei, totalitatea regulilor pe care educatorul trebuie sa le aplice, adaptandu-le fiecarui caz particular. Precizeaza 4 principii fundamentale in educate: a) pr. naturii, b) pr. acvunii, c) utilizarea exemplului sld) disciplina in libertate. Incearca sa fundamenteze §i sa sustina prin educafie efortul personal de autoper fecfionare, largind cu acest atribut obiectul educafiei inte/ectuale: formarea

(E. Noveanu)

* Dezvo/tarea gandirii prin §ah. Mannheim: Ed. Romana, 1996. * Educarea memoriei prin intennediu/ jocu/ui de §ah. Mannheim: Ed. Romana, 1996. * Posibilita(i de utifilizare a jocului ca metoda activparticipativa. in: invatamantul primar (Arad}, 1996, 3. Iii Membru al Asociatel Psihologilor din Banat.

• Psihologia invli(Mi. Tlrnisoara; Excelsior, 1997 (coautor). * Elemente de psiho/ogie genera/a. Arad: Univ. de Vest "Vasile Goldi§", 1993 (ooautor). * Contribufia actMta(ifor creative §i practice la fonnarea personalitafii. in: Revista invatamantului prescolar; 1994, 1-2 (coautor). * §ahul §i psiho/ogia. Mannheim: Ed. Romana, 1995.

18 Dictionarul pedagogilor rornani

inca din 1861, gazetele "Agronomia" §i "Monitorul satelor", unde a publicat numeroase articole in care a susfinut necesitatea ridicarii economice 9i culturale a taranimii. Pentru aceasta propunea infiintarea de §COii in fiecare sat, cu invatatori bine pregatit), capabili sa-i invete pe sateni cum sa lucreze pamantul. in acest sens a propus includerea in programul scotlor a unor elemente de agricultura. Elaborsaza §i un Manual de agriculture pentru clasele primare cu scopul de "a contribui la inaintarea agriculturii §i la imbuna- taVrea starii neobosi~lor §i mult induratorilor n09tri tarani". Continua sa se afirme prin articolele sale din coloanele revistelor "Eco-

AURELIAN, S. PETRU < ... >1833, Slatina -1909, Bucure§ti. a Bursier la "Sf. Sava", apoi studii de agro- nomie 9i botanica la Grignon (Franta. 1856- 1860). § Profesor la $coala de agricultura de la Pantelimon ( creata in 1835), unde a predat agricultura, silvicultura, botanca, economie agrara. A fost profesor de agricultura §i la l;)coala Normala "Carol I", urmandu-i la catedra lui Ion Ionescu de la Brad. 0 indelungata penoada de timp (1863-1900) a fost director al l;)colii de la Pantelimon, pe care a mutat-o la Herastrau 9i a reorganizat-o, transforrnand-o in $coala Centrala de Agricultura §i Silvicultura. A init)at §i condus,

(Eugenia Nartea)

vista lnstitutului Social Banat-Cnsana, 1934. • Deficienp fizici §i mintali. in: Revista lnstitutului Social Banat-Crisana, 1935. • Sa invatam. Carte de cetire pentru inva tamantul superior al surdomu(ilor. Tlrnlsoa- ra: Libraria Coop. NaVonala, 1938. • Tndrumar pentru folosirea labiolecturii in scotlte de surdomuii. Bue.: Editura Ministerului SanataVi 9i Prevederilor Sociale, 1960. • Organizarea §i asistarea deficienptor din Tara Romaneasca §i Moldova, in secolele XVXVIII. Contribu(ii la invatamantul special din Romania. Bue.: EDP, 1968. fb A investigat 9i probleme sociale, monografice §i de folclor, in cadrul lnstitutului Social Banat-Crisana, infiintat la Tlmisoara in 1932. A publicat mai multe romane, doua cu teme din vlata surdo-mudlor; DezmO§teni(ii. limi9oara: Editura Librariei Cartea Romaneasca, 1935. Tnsemnart din casa tacerii. (Roman foileton). in: Via(a noastra (revista a AsociaVei surdo- muVlor din Romania) 9i Scrisul Mna(ean, 1962-1965.

pedie, labiolectura). © Membru al Asocladel Corpului Didactic medico-pedagogic din Romania, al lnstitutului Social Banat-Crtsana, in cadrul carula a intocmit §i publicat, anchete monografice §i de folclor, pentru localitaV din Banal. intre cele ooua razboale mondiale, secretar general al Asociatel Scriitorilor Romani din Banat "Altarul cartii" §i apoi membru al Uniunii Scriitorilor din Timlsoara, © • Dicponarabecedarpentru invatamantul inferior al surdomu(ilor. limi§Dara: Atheneu, 1930. • Sa cetim. Tlrnlsoara: Tipografia Victo- ria, 1930. • Sa cetim mai departe. Cernautl: Tiparul lnstitutului de orbi 9i surdo-muti "Regina Maria", 1931. • Sa cetim §i mai departe. Cemauti: liparul lnstitutului de orbi §i surdo-muti "Regina Maria", 1933. • fnvatamantul surdomu(ilor, studiu surdo pedagogic §i social. Tlrnisoara; lipografia Unirea Romana, 1933. •$coli primare de stat din Timi§OBra. in: Re-


9colara de caracterizare a elevului, cuprinzand un set de tendin\e dinamice: facilita~. dificulta~. avans, retard 9i dominante; structurarea tabloului normalita(ii varstei de la 3 la 17/18 ani pe patru campuri: biologic, psiho-comportamental, sociofamilial 9i scolar 9i utilizarea acestuia ca instrument de psiho-

diagnostic; vizunea paradigmatica asupra personalita~i. prin desprinderea a doua pa- radigme complementare: ra(ionalistintui tivista 9i intuitivistra(ionalista ( Caracteri zarea ... .) Stimularea creativitafii presco-

BADEA, Elena < ... >13.09.1955, Bucure9ti. a Univ. "Babes-Botyai", Cluj- Napoca, Fae. de lstorie-Filosofie, s. Psihologie. ~ Doctor in $tiin\ele Educa\iei (1998: F/exibilitatea minta/a o vi ziune sincronica, cu ap/icafie in educa(ia copilului pre§colar}. § Lector: Univ. Bucuresti, <9 lnstitutul de $tiin\e ale Educa~ei (Bue.): 1991-1999. 1'- Viziunea dinamica asupra personalita(ii, cu aplica~e in elaborarea unui model de Fi§i3

0 caracterizare concludenta a lui A. in Dic tionnaire international des ecrivains d'un monde /atin (Roma, 1905): "Aurelian poate fi considerat sub toate aspectele ca unul din marii factori ai Romaniei modeme, un ceta- \ean 9i un scriitor de care tara trebuie sa fie mandra. El a executat o influenta binetaca- toare, in diferite direCVi, culturii 9i civilizaVei tarii sale, numarandu-se printre reprezen- tan~i cei mai nobili 9i cei mai puri". © * Manualul de agricultura pentru c/ase/e primare. Bue.: 1869. * Manual de eptcunurs pentru c/ase/e primare. Bue.: 1869. * Terra nostra. Schi(e economice asupra Romaniei. Bue.: 1875. *Manual de agricultura pentru §colile norma/e §i §COlile rurale. Ed a 11•. Bue.: Socec, 1881; * Elementedeeconomiepolitica. Bue.: 1888; * Necesitatea unor §COii de viticultura. in: Revista 9tiintifica, 1873. rr Georgescu, Titu; Baldescu, Em. Ctitori de §coala romaneasca secolul al XIXlea. Bue.: EDP, 1971. Popescu-Telusan, !lie. Contribufii la studiul legislafiei §CO/are romane§ti. Legea instruc (iunii pub/ice din 1864. Bue., EDP, 1963.

(1. Gh. Stanciu)

nomia rurala", "Economia naVonala", "Revis- ta 9tiintifica" (pe care a condus-o impreuna cu Gr. $tetanescu in perioada 1870-1882) 9i participa la organizarea unor instituVi de 9tiinta 9i cultura - Ateneul Roman, Socie- tatea geografica romana, Societatea de economie politica. in 1871 a devenit membru, iar in 1901-1904, preseolnte al Academiei Romane. La 1 august 1882, a preluat de la V.A. Urechia portofoliul instruCVunii publice. El n-a avut arnbltla de a modifica legea instrucVunii din 1864, ci a urmarit, mai ales, corecta ei aplicare. A avut totusi doua ini\iative legislative: Legea pentru infiin\area casei pentru ajutorul 9colilor (22.01.1883), prin care se urmarea stimularea ofertei de dona\fl pentru imbunata~rea condi\iilor materiale de functonare a 9colilor. La 06.03.1883 - Legea pentru fixarea 9i gradarea remune- rarllor corpului didactic. Se recunoaste dreptul personalului didactic la cresterea gradata a salariului (din cinci in cinci ani, pana la vechimea de 20 de ani). Lui A. se datoreaza introducerea in invatamantul rornanesc a examenului de bacalaureat iunie (1883).

20 Dictionarul pedagogilor romiini

ei la Austria. insarcinat de guvemul Austriei cu editarea publica~ilor romanesf din spa~ul bucovinean. in 1786 a avut contrlbutil importante in aplicarea reformei scolare ini~ate de Josef al II-lea. intre anii 1792-1800 a de~nut fun~a de guvemator al ~nuturilor sucevene. Traducator 9i editor al manualelor scolare rornanestl destinate Bucovinei, tiparite la Viena. Pentru treburile scoalelor bucovinene, tra- duce din germana lucrarea lul Lg. FELBIGER Nothwendinges Handbuch zum Gebrauch der Lehrer in den deutschen Schu/en (1774), lucrare pecareotradusese,

BAL~, Vasile < ... >1750?-? a Absolvent al Academiei Domnesti din lai;;i, din perioada in care aceasta se intitula -din 1776- "Academia invataturilor i;;i epis- temurilor'', i;;i al Universita~i din Viena, unde face studii de drept 9i filosofie. § Cunoscator al mai multor limbi (greaca, stavona, germana) a reprezentat Bucovina, in calitate de "concepist aulic" (1783), in Consiliul aulic de razboi al Austriei. A avut o substantlala contribu\ie in viata admi- nistrativa, bisericeasca, juridica 9i scolara a Bucovinei in primele decenii dupa anexarea

adolescentului de la 3 la 1711 B ani, cu ap/i ca(ie la Fi§B §CO/ara. Bue.: EDP, 1993. • Semanti~ psihologi~ pentru copii. Bue.: Editura tehnica, 1995. * Flexibilitatea minta/a. 0 viziune sincroni~. Bue.: EDP, 1998. * Motivafie §i timp fiber. RP, 1991, 7-8. * Prob/ematica Fi§ei §CO/are. RP, 1991, 11- 12. * Core/afii §i dominante in universul pre§co /ar. Revista invatamantului prescolar, 1992, 34. * Principiul dinamic in organizarea persona litafii. Revista de psihologie, 1993, 4. • Statutul problemei in cercetarea meta§tiin (ifica. Revista invatamantului prescolar, 1994, 34. * Abordarea flexibilitafii mintale la copilul pre§CO/ar. Revista invatamantului prescolar; 1995, 34. * Cunoa§lerea personalitafii copilului prin de sen. Psihologia, 1997, 1. * Modelul §i mode/area in universu/ PSY. Psihologia, 1998, 6. * Paradigma creativitafii §i iluziile reformei invatamantului. Paideia, 1999, 1. * Consiliere psiho/ogi~. 417 raspunsuri la intrebarile studenfilor mei. Bue.: Orion, 1999.

(E. Noveanu)

larilor 9i scolartor mid prin modele polise- mice 9i polisemantice ce permit saltul de la perceptie la reprezentare, de la gandire la intui~e. de la proceduri la metaproceduri in prelucrarea informa~ei de catre copil (Se manti~ ... ) lnvestigarea nexibilitafii mintale la copilul de 5-6 ani cu reconsiderarea rolului reversibili- ta~i 9i transferul ca flexibilitate mintala (Flexi bilitatea ... ) . Reconstrucfia constructu/ui psiho/ogic de f/exibilitate, printr-o abordare intra-inter 9i trans-disciplinara, cu deschideri in varii campuri epistemice cum ar Ii: sincronia dintre model ca autostimulare 9i intervenfie, desprinderea unor modele mintale paradig- matice ale flexibilita~i. cu implica~i complexe in educa~e (Flexibilitatea ... ) @ Membru in Asociafia lntema(ionala a Psihologilor $colari (ISPA), As. Franceza a Psihologilor $colari (AFPS), As. Psiho/ogi/or din Romania; Societatea Nafionala pentru inva(atura Poporului Roman; Uga de Coo- perare Culturala §i $tiin(ifica Romania Fran(a. .Q Evaluarea invatamantului prescolar din Romania (proiect IEA). © • Caracterizarea dinami~ a copi/u/ui §i


unul din frunta9ii mi9carii revolu~o- n are transllvanene detlnand funcua de vicepresedlnte al Adu- narii de la Blaj. Prestsua sa pe taram scolar s-a axat pe reorganiza- rea 9colii din Brasov §i organizarea liceului rornanesc din aceeasl localitate ( 1859). 0 marturie a contribu~ei sale la reasezarea invata-

mantului din srasov o constituie "Diserta~a despre scoll pentru to~ credincio9ii de lege greceasca din Brasov", prin care cauta sa determine o mai mare receptivitate a ceta- \enilor brasoveni onodocsl pentru problemele instruirii tineretului. Diserta~a se incheie cu o propozj\ie semnflcatlva pentru pozi~a sa referitoare la rolul invatamantului: "9coli, 9coli sunt de lipsa barba\i brasovenl, scoli," Concep\ia sa, cu privire la invatamant §i educa~e au fost expuse in "Cuvantarea sco lasticeasca la examenul de vara in §coa/a romaneasca din Bra§ovCetate" 1837, precum 9i in articolele din gazetele sale. in "Cuvantarea sco/asticeasca ... "sunt evocate numele unor mari teoreticieni ai educatel din "secolul luminilor"-KANT, ROUSSEAU, NIEMEYER, BASEDOW, PESTALOZZI - care au sustnut necesitatea instruirii 9i educarii tineretului. " scoala este locul §tiin\elor;

BARITIU, George < ... > 12/24.05.1812, Jucul de Jos (Cluj) -20.04/2.05.1893, Sibiu . a Gimnaziul la Blaj, apoi la liceul piafi9tilor din Cluj; la acelasi liceu - care avea patru faculta~ - a facut 9i studii de filozofie (1829-1831). in timpul studiilor de la Cluj i-a fost schimbat numele de Pop in acela de Bari\iu (Baricz). in anii 1931-1934 frecventeaza, la Blaj, Facultatea de Teologie unde s-a remarcat nu numai ca specialist in limba latina, ci 9i ca un autentic carmrar 9i bun conoscator al problemelor culturale, social-politice 9i didactice. §. Negustorii din Bra§OV I-au invitat sa ia conducerea 9colii din Cetate, infiin\ata in 1834; a fun~onat aici, ca profesor de fizica din 1835 pana in 1845. Paralel cu activitatea didactica, B. a pus bazele presei romane9ti transilvanene: "Gazeta de Transilvania" ( 1838) (care a avut un insemnat rol in lupta politica a romanilor din Transilvania 9i in promovarea culturii poporului roman), cu supli- mentul "Foaie pentru minte, inima §i literatura". Dupa 1845 se dedica activlta~i gazeta- re9ti, adrssancu-se romanilor din toate provinciile §i sus\inand dreptul lor la o cultura temelnica 9i de inalt nivel. in 1848 a fost

(I. Gh. Stanciu)

traducere sub aspectul limbii - rezultat al unei fructuoase colaborart a carturarilor romanl din acea vreme. rr Goras, V.I. Tnvafamantul romenesc in finutul Sucevei. (1775-1918), Bue.: EDP, 1975. Protopopescu Lucia. Contribufii la istoria in vafamantului din Transilvania. (1774-1803) Bue.: EDP, 1966. Radu P., Onciulescu D. Studiu introductiv la vol. Primul compediu de pedagogie. CCD Tlrnisoara, 1979.

in slavono-sarba, Teodor lancovici de Mirievo (1776) pentru Banal Pentru traducerea sa Carte trebuincioasli pentru dascalii §coalelor de jos romane§ti neunite in chiesarocraie§tile fari de mos tenire, tipartta tot la Viena, in 1785, B. I-a folosit pe foarte tanarul - pe atunci - I. Budai-Deleanu pentru transcrierea textului in vederea tiparului, cu care prilej a efectuat 9i unele corecturi 9i stilizari. in realizarea acestei versiuni s-au folosit 9i traducerile anterioare, reprezentand cea mai reu9ita


autoinstruirii §i autceducatel elevilor preadolescentl, metodologie care cuprinde atat modul de testare a nivelului de pregatire psihologica 9i rnetodico-pracnca a elevilor in vederea educaVei de sine, cat §i un sistem de rnasuri privind optimizarea procesului de pregatire pentru automodelare.

in plan practic, aplicativ, a elaborat un model de fi9a de evidenta a bugetului de timp (Pregatirea elevilor .... 1976), un model experimental de schimbare a atitudinii elevilor fala de invatatura (Formarea §i schimbarea atitudinii ... 1978), precum 9i un sistem de metode §i tehnici de autocunoastere, autoeduca\ie 9i autoinstruire (Autoeducafia ... 1995) © * Autoeducapaautoinstruirea. Bue.: Ed.

BARNA, Andrei < ... >15.11.1935, Zorile, (Tlmis). a Inst. "A.I. Herzen" (Sankt Petersburg), Fae. de Pedagogie- Psihologie. ~ Doctorat Univ. Babe9-Bolyai, Cluj (1975: Rolul §CO/ii in pregatirea preado/escen(i/or pentru auto instruire). § Prof. Univ. 'Dunarea de Jos" (Gala~). ~ Autoeducatia 9i autoinstruirea la diferite varste scolare §i postscolare: probleme privind orientarea profesionala, aprecierea scotara, forrnarea 9i schimbarea atitudinii elevilor fa\a de invatatura, tactul pedagogic al educatorului, rolul diferi~lorfactori (scoala, familia, societatea) in forrnarea personalit8Vi. in plan teoretic, a conturat, pe baza ex- permentala, o metodologie de studiere a

cele de mai tarziu, - 'Transilvania" (1868), "Observatorul" (1878) - bogate inforrna~i despre mersul invatamantului in provinciile romane9ti de la Est 9i Sud de Carpat, sti- rnuland astfel donnta romanilor de a se uni intr-un singur stat. © * Cuvantare sco/isticeasca la examenul de vara in §coa/a romaneascli din Bra§Ov in Cetate. Brasov; lip. Gott, 1973. * Studii §i arlico/e. Sibiu: Astra, 1912. * Parfi alese din istoria Transilvaniei pe doua sute de anii in urma. 1-111. Sibiu: lip. Hrafft, 1889-1891. er Diaconovici, Corneliu; Barbu, Gh. George Barifiu. Foi comemorative la serbarea sa din 12124 mai 1892. Pantazi, Radu. Via(a §i idei/e lui G. Barifiu. (Studii §i anto/ogie). Bue.: Ed. $tiintifica, 1964; Netea, Vasile. George Bari(iu Via(a §i activitatea sa. Bue.: Ed. §tiintifica, 1966.

(I. Gh. Stanciu)

( ... ). in scoala ca intr-o gradina roditoare se seamana samania cea cereasca a virtu~i in tinerele inimi ale pruncilor". scoaia are nevoie tnsa. de dascall capabili sa instruiasca "cu un chip pe cat de usor; pe atat de placut ( ... ), adica sa aiba metod". Cere, totodata, dascalului sa aiba darul "de a insufla simttJrile cele nobile in prune cu un chip indulcitor". in plus, ii indeamna sa se apropie de scolar pentru a-i cunoaste puterile suflete§ti §i a-i dezvalui "chemarea". Pentru pregatirea unor astfel de invatatori sunt necesare "§coale pedagogice9ti bune", "scoale de preparanzi". intr-unul din multele sale articole cu caracter pedagogic, - intitulat "Educafia", se revine asupra necesit8Vi de a se organiza cat mai multe 9coli, intrucat, aprecia B. "educapa poporului e cea dintai scoala a parinVlor". in- cepator in puterea educa~ei, in rolul §COlii, B. a publicatin primele sale gazete, cat §i in


de manuscrise sunt pastrate la Biblioteca Academiei Romane: Moralul cre§tinesc, lstoria bisericeasca, Psihologia, Retorica bisericeasca. © • Gramatica romaneasca pentru seminarii §i §COii mai inalte. Sibiu: 1848. • Bemente de gramatica romaneasca pentru §colarii incepatori. Bue: 1850. • Abecedariu pentru §CO/i/e incepatoare. lasl: 1852. • Dictionarium latinoromanicum. IIV, Bue: 1810-1863. *Dictionarium romanofrancezu. vol. I. Bue: 1859. • Dictionnaire franr;aisroumain. vol. I. Bue: 1859; Catehism mic pentru 90Qlariiincepatori. lasl; 1853 . .,. Bulat Toma. Nicolae Bala§escuprimu/ director al Seminarului central din Bucure§ti. in: Studii teologice, (XV), 1963, nr. 7-8. Maciu, Vasile. Periegeza profesorului Nicolae Bala§eSCU la romanii din Dobrogea. in: Memoriile SeCVei de 9tiin\e istorice ale Academiei. Seria IV, tom I, 1975-1976, Bue.: 1978. Pacurariu, Mircea. Dic(ionaru/ teo/ogilor romani. Bue.: Univers Enciclopedic 1996.

(I. Gh. Staneiu)

BALA~ESCU, Nifon < ... > 1806, Hasaq (Sibiu)-1880, Caldaru- sani (?) a Studii de filozofie 9i drept la Oradea 9i Cluj, de teologie la lnstitutul din Arad ( 1832- 1834 ). § Trece Carpafil 9i devine profesor la "scoala de taroovnici" din Bucure9ti (1835- 1836), profesor 9i primul director al Semina- rului teologic din Bucur99ti (1836-1838). A participat la revolutra rornanlor din Transil- vania, fiind membru in "Comitetul naVonal roman". in 1852 s-a calugarit la Manastirea Neamt sub numele de Niten (numele de botez-Nicolae). inanii 1852-1856profesor 9i director al Seminarului teologic din Husi; profesor de religie la mai multe scoli din Bucure9ti: "Gh. Lazar" (1860-1862), "Matei Basarab" ( 1862-1865), $coala naVonala de medicina 9i farmacie" (1864-1865), unde a predat 9i limba latina. in anii 1869-1870 se afla in Dobrogea, unde organizeaza 21 de scoll pentru populaVa romaneasca. in 1872- 1873 intreprinde o calatorte la Istanbul pentru sustinerea invatamantului romanesc din Dobrogea. 1'- Auter al mai multor c:arv scolare, O serie

(E. Noveanu)

• Autoeduca(ia e/evi/or din liceele de spe cialitate. in: Revista invatamantul pentru ToV. 1968, 6. • lni(ierea studen(ilorde la faculta(i/e cu profit didactic in cercetarea fenomenului educativ. in: Pregatirea studen(i/or din faculta(ife cu profit pedagogic pentru viitoarea activitate instructiveducatMl. Bue.: EDP, 1976. Ri Din 1993 este directorul Departamen- tului pentru pregatirea personalului didactic din cadrul UniversitaVi "Dunarii de Jes" din GalaV.

$tiintffica 9i Enciclopedica, 1984. • in puterea noastra autoeduca(ia. Bue.: Albatros, 1991. • Autoeduca(ia. probleme teoretice §i meto dofogice. Bue.: EDP, 1995. • Con§lientizarea raspunderii tineretului pen tru propria lui formare. in: RP, 1983,3. • Alegerea profesiunii §i autoeduca(ia pre adolescen(ifor. in: RP, 1989, 10. • Subiectivitatea aprecierii §co/are §i modali ta(ile de diminuare a acesteia. in: Revista de Pedagogie §i psiho/ogie (Chlslnau), 1993, 3-4.


probleme abordare de regula in manualele de acest gen din vremea respectva; educava corpora- la, educatla intelectuala, educata estenca §i educata rnorala Refe- rindu-se la scopul educa\iei, B. preczeaza ca acesta "nu poate fi altul decat a cultiva umanitatea in

fiecare om pe cat se poate mai mult" (p. 36). in "partea a II-a" intitulata "Didactica" se trateaza probleme specifice domeniului: "destinatunea invataturii" (eviden\iindu-se legatura stransa dintre lnstructe §i educaVe); "principii generale pentru instruire", "despre invatatura limbii rornane" s.a. "EducaVa - aprecia B. - numai asa poate duce pe om catre idealul omului perfect daca se uneste cu invatatura (institutiv, instrucliv). Se cuvine sa fie men\ionate principiile supreme in educapune: desteptarea §i cultivarea dispo- ziVilor §i capacitaVi invatacelului, asigurarea dezvoltarii unitare §i armonioase a acestora, punerea de acord a dezvoltarii dispoziVilor cu dreptul omului ca fiin\a ratlonala, creandu-se astfel posibilitatea instruirii ar- moniei liberta\ii cu ra\iunea". intr-un capitol intitulat "Cultura spiritului national" B. sustne necesitatea unui sistem de educate adecvat "dota\iunii etnice" a poporului. in acest sens, educatorul are datoria sa cunoasca bine atat virtuVle, cat §i scaderte na- ~unii sale. Prin cursul sau de pedagogie §i prin manualul publicat, (al doilea dupa eel al luiA. Velini), B. a contribuit la constituirea pedagogiei sistematice in Romania, la conturarea unui cerc de probleme care se impuneau a fi luate in searna in procesul de pregatire a viitorilor educatori. in studiul realizat de Mioara Cimpoie§ (1967), este surprinsa relevantin- semnatatea activitaVi acestui mare pedagog: "Pentru noi astazi el apare - fara a-I idolatriza sau a-i minimaliza meritele - ca un factor activ in organizarea pe o treapta superioara a educaVei natonale §i a invata-

BARNUTIU, Simion < ... >21.07/2.08 1808, 80C§a Romana (Salaj) -16/28.05 1864, Valea Afma§ului. a Liceul piari§tilordin Careii Mari ( 1820-1825), apoi studii de filozofie §i teologie la Blaj (1825-1829). Profesor de sintaxa, istorie §i filozofie la Blaj (1829-1842). lntrand in conflict cu episcopul unit Lemeny este destituit din invatamant (1845). in aceste condiVi i§i reia - pana in 1848 - studiile de drept la Academia saseasca din Sibiu. in timpul revoluVei de la 1848 se afirma ca unul din cei mai de seama conducaton ai mi§carii revoluVonare din Transilvania. A fest ales vice-presedlnte al adunarii de la Blaj, manifestandu-se - prin discursul vnut pe Campia Liberta\ii - ca autentic tribun al conavonalilor sal, ~ Dupa 1849 i§i reia studiile de drept la Viena, apoiin Italia, la Pavia. in 1854obVne doctoratul in drept (Argumente de juris prudenfi} §i de §tiin(li politic<}). § Profesor la Facultatea juridica (1855- 1860) §i la Universitatea din la§i (1860-1864) - cursuri de drept, de filozofie (metafizica, logica, etica, estetca, istoria filozofiei), dar §i de pedagogie. Publicata in 1870, "Peda- gogia sa reprezinta primul curs de acest gen cu care s-a inceput predarea pedagogiei in Universitatea Moldovei" ($l BARSANESCU, 1941, p. 670). Manualul de pedagogie al lui B. este o adaptare - cu adaugiri personale - a lucrarii Grundsatze der Erziehung und des Unterrichts, semnata de pedagogul german August Herman Niemeyer. in partea introductiva a manualului, in care se face o scurta prezentare lstorica a sistemelor de educave. intr-un paragraf special se trateaza "Educafiunea §i instruc\iunea la romaru", Este prima expunere mai ampla intr-o lucrare de pedagogie - asupra trecutului §COlilor romane§ti. in "partea I" a manualului sunt tratate probleme generale ale pedagogiei,


dagogica din Chi9inau a muzeului "Ion Creanga", organizeaza §i conduce practiei pedagogice ale studen\ilor de la UPS "I. Creanga" in Ardeal 9i Banal; concucator de doctoral in melodica predarii limbii rornane. @ Membru al Consiliului de $tiinte ale Educatiei (UPS "I. Creanga"), al Consiliului Asocia\iei Culturale "Cetatea Sorocii", al AsociaVei "Maiestria pedagogica" a Profeso- rilor din Republica Moldova {Chi9inau), al Funda\iei Culturale "Ion Creanga" (Targu- Neamt). © * Materiale experimentale la dezvoltarea vorbirii e/evilor in procesul studierii propo zifiei. Chisinau; lnstltutul Republican de PerfeCVonare a Cadrelor Didactice, 1988. * Revenind la grafia latinalrecomandari me todice. Chi9inau: $tiinta, oct. 1989. * Umbajul elevului §i manualul §COiar. in: Fadia, 23 sept, 1994. * Rena§terea societap; §i votarea limbii? in: Umba romana (Chlslnau), 1995, 4. * Etem cwant matem. Chi9inau: $tiinta, 1995. * Privire asupra dezvoltarii vorbirii la elevi. in: Revista de lingvistica §i §tiinta literara (Chisinau), 1995, 6. * Lumina unei firi vizionare. in: Revista de lingvistica §i §tiinta literara (Chisinau), 1996 (numar special). * Exprimarea orala §i in scris: teze §i ipoteze.

BERGHIA, Ion < ... >17.06.1948, Hristici (Soroca) a Univ. "Alecu Russo" {Bal~). Fae. de Litere. ~ Dr. in filologie (Univ. Bucuresti, 1994: Dezvo/tarea vorbirii e/evilorde gimnaziu din Basarabia) § 1977-1984: Lector, Univ. BalV; din 1989: conf., decan al Fae. de Perfe~onare - Univ. Pedagogica de Stat "Ion Creanqa" din Chi9inau. C9 1985-1989: lnstitutul de Cercetari 9tiin- \ifice in pedagogie (Min. inv. Public din Repu- blica Moldova). ~ Susvnalor devotat al limbii rornane in Basarabia, considera necesara o continua imbunataVre a programelor 9i manualelor scoiare. o mai accentuata afirmare a perso- nalitatii profesorului, o valorificare relevanta a literaturii beletristice in tradiVa invatamantului romanesc. Publica prima (in Republica Moldova) lucrare cu alfabet latin, care cuprinde normele de scriere 9i rostire corecta in limba rornana (Revenind la grafia /atina. Chi9inau, 1989). Acorda atenta cuvenita predarii limbii romane in scoala alolingva, implicandu-se in rezolvarea problemelor privind abordarea rnetodica (Umba .... ; Unele probleme .... 1986). Autor al proiectului materializat prin deschiderea, in 1992, la Universitatea Pe-

{I. Gh. Stanciu)

~ Barsanescu, $t. tstoria pedagogiei romane§ti. in: lstoria filosofiei modeme. Vol. V, 1941. Boqdan-Dulca, Gh. Viafa §i idei/e lui S. Bamufiu. Bue.: Cultura NaVonala, 1924. Netea, Vasile. Figuri ardelene. Bue: 1943. Pantazi, Radu. S. Bamufiu opera §i gan direa. Bue.: Ed. 9tiin\ifica, 1967. Cimpoles, Mioara. Simion Bamu(iu. in vol. Din istoria pedagogiei romane§ti. Vol. 111, Bue.: Ed. 9tiin\ifica, 1967.

manlului din tara noastra 9i ca unul dintre prim fl pedagogi care au pus bazele gandirii pedagogice sistematice rornanesti", © • Raporturile romani/or cu ungurii §i principiile libertapi na(ionale. Ed. a 11•. Viena: lip. Gerald, 1852. * Pedagogia. lasl; 1870. * Cuvantul unui student despre necesitatea Academiei la romani. in: Familia, 1853, XVI. * 0 §COB/a sateasca din Italia. in:Familia, 1854, XVII.


"M. Viteazul" din Bucurestl, Din 1919 - profesor de istorie a literaturii romane modeme la Universitatea din Cluj (decan §i rector). Membru al Academiei Romane. Dupa apa~a "Revistei generale a invatamantului" (1905) a fost unul dintre cei mai activi colaboratori, publicand o serie de studii

BOGDAN-DUICA, Gheorghe < ... >1865, Bra§iov-21.09.1934, Brasov a Studii universitare la Viena, Berlin, Jena. § Profesor la Sibiu, a trecut- pentru pu~n limp - in Bucovina, apoi in Romania. Profesor de limba germana, istorie, limba §ii literatura romana la liceele "D. Cantemir" §ii

(E. Noveanu)

pentru trecutul istoric al §COlilor Blajului §i dascalilor lor. © • loan F. Negru(iu pedagog §i publicist blajean. in: Astra Blajeana, 1999, febr. • Din experienfa $colii normale "Gh. $incai" (Blaj) privitoare la activitatea de predare simultana la doua sau mai multe clase. in: Culegere de articole. Catedra de pedagogiepsihologie-metodica. Universitatea 'Babes- Bolyai". Cluj, 1989. • Abecedar pentru §COlile ajutatoare. Bue.: EDP, 1959 (coautor). • Peste noua pa/rare de veac in slujba lumi narii poporului (De la $coala de Ob§te la U ceul pedagogic "Gh. $incai" de azi 1988) (coautor). • Rolul directorului de §coala in promovarea unor criterii §tiinfi(ice de analiza a lec(iilor. Alba Julia, 1973.

BOBITAN, loan I. < .. >02.02.1932, Obreja (Alba). a Univ. "V. Babe§i" Cluj-Napoca, Fae. de Pedagogie-Psihologie ~ Gradul I (1977: Aspecte specffice ale conducerii liceului pedagogic) § 1992: prof. - Colegiul Universitar Peda- gogic de lnstiMori, Blaj; director al $colii de aplica~e a Colegiului. ~ Con~nutul §ii formele practicii pedagogice in §colile normale; a elaborat un model de organizare §ii desfasurare a acestei activita~. cu atribu\iile factorilor implica~: elevi, invatatori, profesori metodi§iti §ii profesori de pedagogie. Avand in vedere specificul jud. Alba cu numeroase localita~ montane a dezvoltat elementele caracteristice pregatirii vii- torilorinvatatori pentru activitatea de predare simultana la doua §i mai multe clase. lnteres

(Eugen Noveanu)

naclului epiqramistilor basarabeni "Mu- §iatinii". De~nator a mai multor premii la fes- tivaluri §i concursuri de satira §i umor (Festi- valul Na~onal "Etema Epigrama", edi~ile a V-a/1994 §ii a IX-a/1998, Cluj-Napoca; Festivalul National de Epigrama Roma- neasca, edi~a I, Chi§iinau, 1997). Semneaza versuri in presa rornaneasca de pe ambele maluri ale Prutului. Autorul volumului Fabula moraleilversuri satirice (ed. I. Brasov; Corona, 1991; ed. II. Chi§iinau: Mu- seum, 1998).

in: Probleme ale §tiinfelor socioumaniste §i ale modemizarii invlifamantului. Chi§inau: UPS "I. Creanqa", 1997. • Umbajul elevului/ probleme, interpretari, sugestii. Timisoara; lipografia Universita~i de Vest, 1997. • Teste la limba romana. Chi§inau: Museum, 1998. • Om, das~I. savant. in: Uteratura §i Arla, 1998, 22 oct. Ri Membru al Uniunii Epigrami§tilor din Romania (din 1992), presedmte al Ce-


(1. Gh. Stanciu)

loc de 60 cat era in practica §COlii). in volumul "Orarul antemeridian" sustne necesitatea generalizarii activitaVi didactice in §coala pe o jumatate de zi, drnineata. in 1907 a publicat traducerea unei carv mult citite in acea perioada - Pedagogia practi~ pentru scoet« secunaers de Adolph MATTIAS (in 1919 ediVa a doua). Dupa nu- mirea sa la Universitatea din Cluj, a publicat, pe langa /storia literaturii modeme, o serie de volume dedicate vieVi §i activitaVi unor personalitaV care au avut reale contribUVi la dezvoltarea invaiamantului romanesc: Ion Ionescu de la Brad (1922), P. Maier (1923), s. Bamuvu (1924), Gh. Lazar (1924). © • Gheorghe Lazlir. Bue.: Cultura NaVo- nala, 1924. * Oraru/ antemeridian in gimnaziu §i licee. Bue.: Inst de edit. §i arte grafice 'Flacara", 1915. * Pt§reri despre abecedar. Bue.: Carol Gobi, 1905. * Seminarul pedagogic. Noti(e §i propuneri. Bue.: Inst. de arte grafice "Carol Gobi'', 1905. * Viata §i idei/e /ui Simian Blimu(iu. Bue.: Cultura Na~onala, 1924. Ri S-a remarcat prin bogata sa activitate publicistica in domenii diferite: istorie §i critica literara, sociologie, pedagogie, etnografie §i folclor. Afost colaborator de prestigiu la numeroase reviste: "Gazeta Transilvaniei", "Tri- buna" - Sibiu, "Convorbiri literare", "Sama- natorul", "Via\a Romaneasca", Luceafarul". o:r Barsanescu, $t. lstoria pedagogiei romane§ti. in: /storia filozofiei modeme. Vol. v, 1941. Ro§cule\, Camelia. Gh. BogdanDui~ profesor§i cen::etlitorin probleme de educa (ie §i invli(limant. in: RP, 1966, 1. Speranta, Eugenia. Figuri universitare. Bue.: Ed. lineretului, 1967. Stanciu, Stoian, lliescu V. Contribu(ii la istoricul cercetlirii pedagogice §i al §COii/or experimentale din Romania. Bue.: EDP, 1967.

§i articole asupra unor probleme de actuali- tate, in spiritul refonnei scolare iniVate de Spiru HARET. Tn 1905 a publicat un studiu referitor la pregatirea personalului didactic prin seminarul pedagogic, iarin 1906 i§i exprima acordul cu trifurcava liceului. Participa la dezbateri asupra programelor; propune ca limba rnaterna sa devlna "centrul §i punctul de plecare al invatamantului". in primele doua decenii ale secolului al XX- lea este unul din puVnii adepV ai pedagogiei experimentale; in nr. 9/1907 al "Revistei generale .... " publica in traducere studiul "Pe- dagogie experimentala" al gennanului W.A. LAY, in care se trata despre originea, obiectul §i lrnportanta pedagogiei experimentale §i reprezentanVi sal, Tn nr. 10 se refera la principiile psihopedagogiei profesorilor experirnentallstl E. MEUMANN §i Oskar MESSMER aflate la baza alcatuirii abecedarelor §i a predarii citit-scrisului. Tn nr. 1 §i 2/1911 publica "Teoria abecedarului", in care sunt prezentate opinii ale pedagogilor gennani experimentali§ti cu privire la cerin\ele fata de un astfel de manual. in 1907 a publicat un studiu mai amplu 'Pareri despre abecedar'' (62 p.), militand pentru "impreunarea citirii §i saierii cu invaiamantul intuitiv''. Referindu-se la metoda de predare a citit-scrisului, a fest unul din susvnatorii rnetodei "cuvintelor nonnale". Tntrucatinca din secolul al XIX-lea, in scoala rornaneasca activitatea didactica a unei clase se desfa§ura atat dsnineata, cat §i dupa arniaza, in presa pedagogica incepuse sa se afirme opinia de a se face cursuri numai in prima jumatate a zilei, B-D. are §i el interven\ii in favoarea acestei opinii. $i cu acest prilej au fest evocate cercetarile de psihologie experimentale (BINET, CLAPAREDE s.a.), Liceul "M. Viteazul'', al carui director era atunci, fusese autorizat sa aplice "sub titlu de experienta" un orar antemeridian, cu durata de 50 de minute a orei de curs (in


(I. Gh. Stanciu)

special pregatiti pentru a asigura "buna- crestere" a copiilor. Critica totu9i §eolile vremii pentru apelul excesiv la memorie 9i neglijarea gandirii elevilor. Este adept al echilibrului intre conducere §i libertate in educa\ie, recom- pense 9i pedepse cat mai rar, in nici un caz "bataie frupeasca", intre familie 9i §eoala cere sa se instituie o relaVe de sprijin reciproc. © lnteresul sau pentru problemele edu- caVei 9i invatamantului s-a afirmat §i in perioada in care s-a aflat in Moldova. A participat, din primii ani, la organizarea Acade- miei Mihailene. La 29 mai 1836, semneaza, impreuna cu Gh. ASACHI 9i Gh. SAULES- CU s.a, Raportul comunltatii academice catre Epitropia invataturilor publice, in care se sustne predarea cursuriior in limba romana. La 23 aprilie 1838, lmpreuna cu iacob Cihac §i dr. Cuciureanu, prezinta Epi- tropiei un proiect de reorganizare a cursurilor Academiei. in 1841 este numit profesor la cea de a doua catedra de drept de la Aca- demie - "Legile patriei". in 1844, face parte din comisia insarcinata sa cerceteze 9colile din Moldova. in aceasta calitate, inainteaza comisiei un Memoriu privitor la starea §i organizarea invataturilor publice in Moldova la 1845, in care au fast relevate principalele piedici in caiea dezvoltarii invatamantului. © *Direglitorul buneicre§teri spre indrep tarea mu/tor plirinfi §i bunfolosul tinerimii romane. Bue: lip. UniversitaVi, 1830. or Badarau, Gabriel. Academia Mihliileanli (1835-1848). lasi; Junimea, 1987. Enescu, N.C. Gh. Asachi organizatorul §coli/or naponale din Moldova. Bue.: EDP, 1962. Tarcovnicu, Victor. Contribufii la istoria invli flimantului din Banat (1780-1918). Bue.: EDP, 1970.

BOJINCA, Damaschin <-.> 1802, Garti9te (Banat) -1869, la§i. a Studii superioare - de drept §i teologie - la Seghedin 9i Buda. ~ Student fiind s-a interesat de probleme de istorie 9i pedagogie. in cursul anilor '20 a fest redactor la publica~a "Biblioteca romaneasca", scoasa de Zaharia Carcalechi (din 1821), in scopul publicarii unor materiale referitoare la provinciile locuite de romanl, A indeplinit, un timp, 9i fi.m~a de corector la fipo- grafia UniversitaVi din Buda pentru publicaVile roman89ti. Cond~ile istorice in care se afla Banatul ii obliga sa caute adapostin Moldova. in 1832 s-a angajat jurist al Principatului Mol- dova, iar mai tarziu profesor la Academia Mi- haileana 9i a fest- pentru o vreme- ministru aljusti~ei. Prin Anticele Romane (1832), aduce noi argumente in apararea ideii de romanitate a poporului roman (numeroase obiceiuri §i datini practicate de rornanl i9i au originea in viata poporului roman). Este autoru/ celei dintai /ucrari scrise in limba romans despre educafia in familie (Dire glitorul ... 1830). Prin "bunacre9tere" (termen folosit de B. pentru eel de educatie) se dobandesc cun09tin\e necesare vie\ii 9i se da tinerilor ajutor ca s8-9i dezvaluie "puterile cele fire9ti care se afla intransul". Asadar; se avea in vedere dublul caracter al educa~ei: de informare §i dezvoltare a poten\ialului psihic. Crescut el Insusi in spiritul ideilor iluministe, considera ca: "luminarea min~i este cea dint8i cauza 9i fundamentul eel de capetenle a binenorocirii ornenestl cea adevarate", Atrage atenVa asupra necesita~i ca educatorii (parin\i 9i invatatori) "sa aiba 9tiin\a de a cunoaste temperamente ornenest" §i de a a~ona asupra copiilor in mod diferen~at. Este adept al educa~ei prin scoela publica, intrucat aici se afla educatorii


elaborate ;;i tiparite la noi. Manual comp/et de inv~(atura mutual~ sau instruc{iuni pentru fondatorii §i dasc;Ijfii §COalelor dup~ metoda mutuala (1850). Manualul era o traducere dupa Loran ;;i Lamote, "membri ai Universi- taVi din Paris". Traducerea nu este cu totul credincioasa originalului; sunt incluse ;;i unele elemente desprinse din propria experienta scolara. La observata ce i-a facut un revizor, ca aplica "metodul schimbaf', el a raspuns ca "nu vede pe profesor ca o rnaslna, ci ca pe un trup organic". Tot in 1850 publica alte doua manuale: Curs elementar de agricul tura §i de economie rural~. care cuprindea cinci paf'\i: plugaria, gradinaria, arbori ;;i ar- bu§li, horticultura, economie rurala. Celalalt manual Rudiment agricol e/ementar, trata despre: dadiri, vile de rnunca, irigaVe. dasifi- carea plantelor folositoare omului §i bolile vitelor. Alt volum, intitulat Manualul mumelor sau epistole c~tre o sora pentru educa(ia copii/or(1851), cuprinde 24 de scrisori cu indrumari pedagogice pentru mame referitoare la educata fetelor, mai ales pentru dezvoltarea puterilor morale §i intelectuale ale acestora. Sugera gruparea mamelor in "asociaVi de parinV", organizarea de catre acestea, a unor "adunari intr-adins pentru a se statui", alcatuirea unor bibliografii cu "caf1i alese", pentru "luminarea" tor ;;i a copiilor. Se reco- manda mamelor sa cunoasca "naturalul ;;i dispozj\iile" copiilor. in 1852 un nou volum: Manua/ul sanat~(ii, cu sfaturi pentru in\elegerea organismului. r:r Popescu-Ielusan, llie. invclfa!'1antullan casterian in Tara Romaneascij. In vol.: Cla sici ai pedagogiei universa/e §i gandirea pe dagogica romaneasc~. (Sub red. Stoian Stanciu). Bue.: EDP, 1966. Pamuta. Gh. /oan Brezoianu. in vol.: Din is toria pedagogiei romane§fi. Culegere de stu- d ii. Vol. Ill. Bue.: EDP; 1967. Pamuta. Gh. invcl(atori §i profesori in revolu (ia de la 1848. Bue.: EDP; 1976.

(I. Gh.Stanciu)

BREZOIANU, loan < ... >1817, Bucure;;ti -1882. a Scurta perioada de studii in Franta; participant la cursurile de pregatire a dascatlor pentru scoatele orasenestl, § Profesor provizoriu la scoala publlca din Ceme~ (Mehedin~) la 1octombrie1837. Lo- cuitorii orasuul mul\umesc Eforiei pentru tri- miterea unui invatator "cu destoinicia profesiei ce ocepeaza", Participantactiv la organizarea invatamantului satesc din jude\. Fiind implicatin complotul lui Mili\8 Filipescuimpo- triva domnitorului Al. Ghica, a fost arestat (octombrie 1841). Eliberat in martie 1842, dar destituit din invatamant; reincadrat in acelasi an ca profesor la "scoala natlonala" din Campulung-Muscel pana in toamna anului 1848. in 1847 a organizat o biblioteca pe langa ;;coala, iar in vara anului 1848 a convocat la ;;coala invatatorii ;;i subrevizorii ;;colari lndernnandu-l sa actoneze in spiritul cerut de guvemul provizoriu. Dupa infrangerea revolu~ei s-a retras la Brasov Reve- nind la Campulung-Muscel, in 1849 a fost arestat ;;i trimis la rnanastirea Vacare;;ti. Dupa mai bine de un an de la eliberare (26 mai 1849) a fost numit invatator la Ploie;;ti (1851). in 1852 i§i incheie activitatea didactica. Continua sa lucreze in diverse institu~i de stat "Obsteasca epitropie", "Comisia docu- rnetala", "Comisia pentru secularizarea averilor manastire;;ti". Reprezentant al jude\u- lui llfovin Divanul ad-hoc (1854), s-a afirmat ca un susVnator al ideii de unire a Principa- telor. in 1862 a fost numit consilier la Curtea de Apel din Bucuresti, iar in 1868-1872, membru in Consiliul General al Teatrelor. ~ Autor al mai multor caf'\i dedicate problemelor de educave ;;i invatamant in 1842 a publicat o traducere cu contnut educativ Prin(esa de Clermont, dupa M. de Gentis. Tnvcl(atoru/ primar sau pove(e §i sfaturi pen tru a pregati pe invaratorii primari la cariera for §i ai cijf;!juzi in munca /or (1848) este una din primele caf'\i cu caracter melodic


usor la elaborarea unui model (nu in sens de 98blon) care sa exprime toate cerin\ele unui demers didactic ce poate inlatura cauzele ramanerilor in urma la invatatura pe care le-am inventariat 9i le-am enumerat in prima parte a lucrarii noastre. Se poate constata din fiecare proiect {d~i rnaniera difera

de la un obiect la altul 9i chiar de la un con~nut la altul al diferitelor lec~i) ca sunt necesare in mod absolut, in anurnite rnomente, anumite activita~ ale profesorului 9i ale elevilor cerute de legita\i psihopedagogice ale invatarii organizate in 9CQ818. Prin evaluarea predictiva (verificarea ideilor encora) sunt create de la inceput condi~i egale pentru insu9irea de catre to~ elevii dasei a cuno9tin\elor pe care se va baza l~a ce urrneaza sa se desfasoare, deci, se inchid unele por\i ale ramanerii in urma" in finalul aoeluia9i velum (aparut postmortem), B. subliniaza irnportanta pregatirii psihope dagogice a profesorului, pe care o considera "legata de cunoasterea nivelului clasei 9i pe cat posibil a fiecarui elev; o cunoastere temeinica, in\elegere adecvata a rnecanismelor $i proceselorinvatani, ale educa~eiin general; 0 cantarire a procedeelor, metodelor, strategiilor care pot fi cele mai eficiente in cazul concret al l~ei respective; imaginarea even- tualelor reac:\fi ale elevilor -cognitive, afective, volitive." Ultimii ani din via\8 B. ii consacra infiin\8rii 9i funqionarii Societa~i Na~onale pentru invaia- tura Poporului Roman. Ca o recunoastere a meritelor deosebite ale lui B. in promovarea unui invaJ8rnant modem, $c. generala Nr. 85 din Bucure9ti, unde o lunga perioada de limp B. a desfa9urat cercetari experimentale, a primit dreptul de a purta pe frontispiciul sau numele acestui remarcabil pedagog. © • Munca independenta a e/evilor. Bue.: EDP, 1957. • Didactica. Manual pentru liceele pedago-

BUNESCU, Vasile < ... > 15.04.1922, Tohani (Praho- va) -24.11.1994 Bucure9ti). Elev al $colii normale din Bucu- re9ti (o absolva in 1941) apoi - pana in mai 1945 sublocotenent, participant activ in campaniile militare, decorat cu Carcana Roma- niei 9i Steaua Romaniei in gradul de Cavaler cu panglica de Virtute Militara. a Dupa demobilizare funqioneaza un an ca invaJ8tor, apoi frecventeaza cursurile Faculta~i de pedagogie din Bucure9ti (1946-1950). § Asistent mai intai la Universitatea din la9i, apoi la cea din Bucure9ti, din 1961 luereeza atat la lnstitutul de $tiin\e Pedagogice, (ca ~f de Seqie, iardin 1963ca director-adjunct), cat 9i in invatamantul superior (din 1962 - conferen~ar). Din 1969 funqioneaza la Cate- dra de pedagogie a lnstitutului de Perfectio- nare a Personalului Didactic {din 1972- Pro- rector). Din 1978 pana la pensionare (1984) Catedra de pedagogie a Universita~i din Bucure9ti. ~ Pedagog talentat, receptiv la ideile noi, B. si-a impletit activitatea de predare cu cea de cercetator, reuslnd sa duca la bun sfar9it mai multe proiecte de cercetare avand ca obiect modemizarea invaiamantului rornanesc. Cele mai relevante dintre acestea sunt cele referitoare la invatarea deplina 9i educa~a rnorala B. i9i face cunoscute rezultatele investiga~ilor sale teoretice, em pi ri- ce 9i experimentale in peste 200 de articole, studii9icomunicari, precumslln 11 volume (o parte - in colaborare). Analizand datele 9i experienta rezultate din cercetarea experimentala a "invatarii depline" (Tnvafarea ... 1995) B. releva atat avantajele unei astfel de abordari a procesului instructiv- educativ, cat 9i dificulta~le de diferite ordine pe care le are de rezolvat profesorul practician. Referindu-se la eficacitatea "invatarii depline", el rnentoneaza, printre allele: "Stu- diind proiectele prezentate se poate ajunge

Revista de Pedagogie nr. 1-12/2000 3 I

ceptului de $coa/a Noua " ... teatru nernar- ginit pentru acvune §i pentru vointa crea- toare". in esenia. educava se vrea apropiata de spiritul copilului §i trebuin\ele societaVi modeme (Chestiuni ... ). Precursor al lui Ellen Key, pune in centrul

BUTUREANU, Constantin V. < ... >(1870 la§i?-1931) § Instituter, inspector scolar (lasl, 1920) ~ Preocuparea centrala: analiza pedagogiei asa cum o cer trebuin\ele societa~i con- tempora ne; de aici, trnbransarea con-

(luliana Marinache)

a facultaVlor psiho-fizice; - lnteligenta ca mijloc de educa\ie mo-

rala. Referindu-se la idealul educa~ei, B. afimia ca la Herbart acesta "ramane idealul superior pe care pedagogia contemporana §i in special scoala lui Foerster, tinde sa-1 realizeze". ldealul educa\iei reprezinta acea personalitate morala, acea trecere de la individualitate la personalitate §i la con§tiinta morala §i care tinde la o armonizare a indivizilor §i a popoa- relor intre ele. "ldealul herbartian se apropie mult de idealul armonc contemporan inte- gralisr. Aprecierea globala - "nimeni na pus mai bine in evidenfa decat Herbart principiul punerii invl§famantului in fo/osu/ educafiei" nu-lim- piedica pe B. sa scoata in evidenta un aspect negativ fundamental al concep\iei herbartiene: "Ceea ce nu se poate admite din psihologia lui Herbart este acea despoiere a sufle tu/ui in mod absolut de orice facultate, de orice func(iune, predispozifie sau idee innascuta, caci dupa doctrina sa sufletul se creeaza in cetul cu incetul, datorita reprezentl§ri/or sau idei/or, pe care i le aduc percep(iile simfurilor". © * Educa(ie prin instruc(iune in lumina peda gogiei herbartiene. Piatra Neam\: Lumina, 1929.

BURDUN, George ? atestat prin publicaVi in anii 1920-1930. a Dr. in filosofie. ~ Bun cunoscator al pedagogiei herbartiene, B. realizeaza o excelenta analiz.8 critica a acesteia (Educa(ie ... , 1929). Relevand ca punerea in practica a principiului educa (iei prin instrucpe in scoala lui Herbart a avut succese considerabile, B. ii subliniaza caracteristicile esendale:

- lntuirea directa a realitaVi §i principiul activitaVi spontane ( continuator al lui Come- nius §i Pestalozzi);

- lnteresul multilateral (corespunde principiului de cultura formala pestalozzian);

- Scoaterea in evidenia a elementelor active in educaue:

- $coala trebuie sa vna seama de indivi- duafitatea copilului, pe care trebuie s-o respecte;

- Corelatia obiectelor de studiu (toate obiectele au aceeasi importan\8);

- Educava fizica e in stransa legatura cu cea rnorala:

- Aten~a acordata cunoasterii directe a realita~i prin observate §i experienta proprie, in detrimentul cunoa§terii prin manuate, caf1j;

- Metode corespunzatoare individuali- taVi copilului;

- Dezvoltarea armonioasa a omului §i

EDP, 1965 (coautor). * Ghid practic pentru aplicarea programei de educafie mora/civica in invafamantul primar. Bue.: Coresi, 1994 (coautor).

(E. Noveanu)

gice. 1978. * fnvatarea deplina. Bue.: EDP, 1995. * lnstruirea programata. Bue.: EDP, 1967 (coautor). • Studii de didactica experimentala. Bue.:

32 Dictionarul pedagogilor romdni

(proiect CNFIS, 1996/1997); Ten ainie in dinamica profesiilor in Romania dupa 1989 (proiect MCT, 1996); Componente economice §i profesionale ale motiva(iei fluxurilor migra(ionale la nivel european: Romania un caz complex de emi- grafie (colab. cuAPROSERS, Spa- nia, 1997); Studiusociologicasupra

§Omajului pe termen lung §i rela(iile acestuia cu pragurile de saracie (program PHARE- SESAM, Minist Muncii §i Prot~ei Sociale). © * Culture, comportament, participare la tineretul universitar. Timi§oara: ISEPT, 1981. * Considera(ii asupra unorcli§ee ale recep tarii §tiin(ei §i imactul lorgnoseologic. in: Re- vista universitarilor din Romania, 1990, 8. * Dinamica modelului de comportament pro fesional in mediul industrial tomeneso. in: Tineretul §i dimensiunea sa valorica, Eforie Nord - Timi§Oara, 1995. * Comportament managerial §i creativitate decizionala in mediul universitar timi§Orean. in: Aspecte creative ale aspectului managerial. Costine§ti - Timi§oara, 1996.

BUzARNESCU, ~tefan < ... >21.04.1950. a Univ. "Al. I. Cuza", lasl, Fae. de lstorie §i Filosofie; specializari: Univ. "Robert Schumann", Strassbourg, 1995 §i IRFAS, Saint-Etienne , 1998 (Franta); Universite Libre de , Bruxelles (Belgia), 1996; American ·~ CollegeofGrece, 1996§i Panteyon University, Alena, 1997 (Grecia); Univ. din Zurich (Elve\ia), 1998; Univ. Zaragoza, Spania, 1998. t. Doctor in sociologie (Sociologia indus triala in sistemul cMliza(iei tehnologice). § Prof.: Univ. de Vest, Tlmlsoara, ~ Studii in Sociologia educaVei (Culture, ... 1981; Sociologia ... 1998; Exigen(e sociologice ... 1988), managementul resurselor umane in sistemul de invatamant universitar (Comportament managerial ... 1996), aspecte sociologice ale postmodemita\ii (Condi(ia postmodema ... 1997). g Optimizarea ofertei educa(ionale a Cole giilor universitare din Facultatea de Socio- logie §i Psihologie, Univ. de Vest, Ttmi§Oara,

timentul de raspundere al copilului. Pentru a corespunde misiunii, educatorii ar trebui sa aiba o cultura vasta, sollda, ra~onala. © * Curente pedagogice. 1910. * Chestiuni de pedagogie §tiin(ifica. 1915. * Crestoma(ie pedagogica. 1916. * Abecedar. Partea 1-a §i a 2-a (coautor). * Carte de citire. Pentru clasele a 2-a , a 3-a §i a4-a. Traduceri: J. Dewey. Pedagogie sociata. 1919. Kant, I. Tratatdepedagogie.1912. Montessori, M. Metoda pedagogiei §tiin(ifice. 1914. Dewey, J. Pedagogie sociala. 1919. Montessori, M. Pedagogia medicala. 1922.

(Oana Zdrafcu)

atenVei copilul , urmannd cunoasterea acestuia din toate punctele de vedere §i in toate manifestarile lui; invatatorul trebuie sa ca§- tige increderea §i iubirea copilului, respec- tandu-1 individualitatea. Propune ca seep al §colii nu instru~a. ci educata - fizica, intelectuala, rnorala, acordand un rel important cuno§tin\elor practice. Oprindu-se asupra metodei in educatie §i in invatamant , sugereaza introducerea cu- nO§tin\elor pe cale expenmentala, intui~a fiind temelia. Nu in ultimul rand se opreste asupra disciplinei scotare: disciplina trebuie sa fie legata de educaVe. copilul trebuie edu- cat sa-§i impuna el Insusl disciplina: pentru aceasta este necesar sa se faca apel la sen-


singura rnetoda de invatamant, aceea care se bazeaza pe legile naturii. Aceasta lucrare a de- terminat timp de decenii dezvoltarea didacticii transilvanene. C. a popularizat pedagogia lui Herbart in "Scurta expunere ape dagogiei generate pentru invafa mantul seminaria/"(1902, 1912). Dare. ne averfizeaza ca pedagogia sa nu este identica cu cea a

Jui Herbart §i Ziller, caci fiecare sistem aparut §i formulat indMdual trebuie sa cedeze dezvoltarii istorice a vie\ii spirituale. intr-un ex- celent studiu privind concepta lui C., Carol Gollner caracterizeaza pertinent aceasta poziVe: 'Daca pozilla critica a lui Josef Ca- pesius fat.8 de sistemul filozofic al lui Herbart, cu implicaVi metafizice, se contureaza in linii mari din cele expuse, nu se poate afirma acelasi lucru cu privire la atitudinea lui fat.8 de pedagogia herbartiana. Capesius, ca elev al lui Ziller, i§i lnsuslse unele principii de baza ale pedagogiei herbartiene, trecute prin filiera gandirii elevului Jui Herbart, Ziller. El era convins ca educatla rnorala trebuie sa realizeze scopul pedagogic principal, §i anume "virtutea" §i era impresionat de procedeele didactice ale lui Herbart, fara a aplica in practica schematizarea forma- lista a predarll",

CAPESIUS, Josef < ... >21iulie1853, Stejeri§ (Sibiu) - 24.10. 1918, Sibiu. a Liceul evanghelic din Sibiu, apoi Universitatea din Leipzig, Fae. de Teologie §i de Filozofie (1876) §i Berlin (1876). b Doctoral (Leipzig: teza despre metafizica lui Herbart). § in toamna anului 1877, C. se intoarce la Sibiu, dar dupa examenul de capacitate pentru invatamantul mediu se imbolnave§te de neurastenie §i abia in septembrie 1885 poate deveni profesor la Seminarul evanghelic din Sibiu, unde in 1893 preia disciplinele pedagogice §i organizeaza scoaa de apllcatie. in 1896 C. devine director §i conducator al intematului. Curand, boala din tinerete revine §i C. se stinge din viata la 25 octombrie 1918. ~Se poate afirma ca Victoria herbartianis- mului in Transilvania s-a datorat lui C. prin conferin\ele \inute la adunarile generale ale Asoclatiel inva\atorilor transllvanenl sasi, Studiul sau "Postu/ate/e de baza ale invafamantului educativ" este o introducere riguroasa la pedagogia lui Herbart - Ziller. in "Metoda, metode §i metodica" cauta sa dovedeasca corectitudinea principiului lui Pestalozzi ca exista numai o

(E. Noveanu)

* Sociologia organizaponala §i a conducerii. Tirnlsoara; Univ. de Vest, 1993. * lstoria doctrine/or sociologice. Bue.: EDP, 1995. * lntroducere in socio/ogia organizaponata §i a conducerii. Bue.: EDP, 1995. * Sociologia opiniei pub/ice. EDP, Bucuresti, 1996. * Sociologia civilizafiei tehno/ogice. la§i: Poli- rom, 1999.

• Condifia postmodema a §tiinfelor social umaniste. in:Analele Univ. de Vestlimi~ara, 1997. * Socio/ogia §i societatea civita. Tlmlsoara Univ. de Vest, 1998. * Socio/ogia industriala §i societatea civila in contextul postmodemismului. Tlrnisoara; Univ. de Vest, 1998. • Socio/ogia industria/a. Tlmlsoara; Univ. de Vest, 1991.


curriculumului, pornind de la redefinirea func~ilor educatiel; educata trebuie sa faci- liteze rela~ile individului cu semenii, cu sine, cu mediul natural §i artificial (tehnologic) §i cu divinitatea. @ Membru al Asociattei Internationale Montessori §i presednte-fondetor al Aso- ciatlel Alternative Pedagogice (Drobeta Tumu Severin).AinfiintatTn 1996 prima grupa de gradinitcl Montessori in Romania post- belica (Tn invatamantul public). infiinteaza §i coordoneaza din 1995 proiectul Montessori to Romania, iar in 1997, in colaborare cu Montessori Teacher Education Collabora- tive (SUA), pune bazele Colegiului Peda- gogic Montessori din Drobeta Tumu Seve-

CAPRARU, Marcel < .. .> 24.08. 1951, Gherce§ti (Dolj). a Univ. Bucuresti, Fae. de Filosofie, s. Pedagogie - Umba Engleza (1977); specializari: la Centre International d'Etudes Pedagogiques (Paris), 1994§i Ohio Monte- ssori Training Institute, (Cleveland, SUA), 1995. ~ Doctoratin Pedagogie (1998: Reforma rea invaramantului prin curriculum). § Lector. Universitatea din Craiova, Cole- giul Universitar Drobeta Tumu-Severin. t'} Teoriile curriculumului, ingineria formarii §i evaluarii resurselor umane, pedagogii alternative (Montessori).

Prefigureaza o noua teorie a elaborarii

* Die sieben sachsischen Volksschulen in Vergangenheit und Gegenwart. (Sibiu, 1894). * Aus deutschen Lehrerseminaren (Sibiu, 1899); * Abriss der Psychologie fur den Seminar unterricht zuzammengesteit. (Sibiu, 1900); *Heinrich Pestalozzi (1901); Abriss der allgemeinen Pi:idagogik fur den Seminarunterricht. (1902); * Vom mora/isch padagogischen Kongres in London (Sibiu, 1909); * Abriss der Psychologie. Sibiu, 1910. .,. Brandsch, H. Unsere padagogische Uteratur der /etzten 80 Jahre. Sighi§oara, 1931. * Gollner, C. Josef Capesius. in: Gollner, C. Pedagogi germani progresi§ti din Romania. Bue.: Editura didactica §i pedagogica, 1969. * Gollner, C. Elemente progresiste in gandirea sa§ilor din Transilvania in seco/ul al XIXlea. Din istoria filosofiei in Romania. Vol.II. Bucur~ti. 1960. * Wonnerth, G. Unser Direktor. in: Schule und Leben. 1920-21, 23-24.

(M. Grigorov$'!)

C. a fest la timpul sau singurul pedagog sas, care bazat pe inclinarea sa sever ~tiintffica, a fest capabil sa aduca completari independente sistemului herbartian, straduindu-se sa elaboreze o pedagogie §tiin\ifica. © * Die Metaphisyk Herbarts in ihrer Entwicklungsi;Jeschichte und nach ihrer his torischen Ste/lung. Ein Beitrag zur Ge schichte der nachkantischen Phi/osophie. Leipzig, 1878. * Vortrage undAufsatze von JosefCapesius. Sibiu, 1925. Cuprinde studiile: 'Oie haupt- sachlichen Forderungen des erziehenden Unterricht~ (1886). * "Methode, Methoden und Methodik"(1884). * "Pestalozzi und Roth". (1889). * "Mathematische Geographie auf geschich lichter Grund/age" Moritz Guist. Eine Skizze seiner Lebensarbeit .. (Sibiu, 1892). * Beitrage zur Be/euchtung der Biirger schulfrage. (Bra§ov, 1893). * Ein Lehrgang aus Chemie auf geschichtlicher Grund/age (Dresda, 1884). Der Apperzeptionsbegriff bei Leibniz und dessen Nacrofo/gem (Sibiu, 1894).


dintre formele educatlei; metode, metodologie. Teze definitorii:

- Definirea educa\jei: "Educa\junea e un total de sfortari intenVonate, reflectate, prin care se ajuta natura la desvoltarea facul- taylor fizice, intelectuale 9i morale, avand in vedere perfectunea §i fericirea omului."

- Define9te pedagogia ca "9ciinta edu- caVei, sau sciinta care da reguli §i precepts de cari trebuie sa \inem serna in arta de a forma copiii". "Pedagogia e teoria educa- tiunii; iar educatsmea, practica pedagogiei."

- Considera copilul un colaborator al educatorului, rolul educaatei fiind acela de a respecta personalitatea copilului.

- Pledeaza pentru inlaturarea confuziei ce se formeaza prin identificarea instruCVei cu educatla lntelectuala. Scopul ed. intelectuale: dezvoltarea armonioasa §i simultana a facultatilor inteligen\ei; alte scopuri de ordin formativ: formarea ra\jonamentului just, formarea "obiceiurilor rnentale", exersarea aso- ciatiilor de idei, a imaginatiei; facilitarea ope-

CELARIANU, Smaranda < ... >Atestata prin publica\ji: 1890-1906. a Diploma "$coalei Centrale" din Bucu- re9ti; Studii pedagogice §i filosofice la Fa- cultatea de Litere, Bucure9ti. § Prof. de pedagogie la "Extematul Se- cundar de fete" nr.1, Bucuresti Prof. de lb. franceza (1900-1902) 9i pedagogie (1900- 1906) la "$coala sscundara de fete" - Craiova. tJ. Avand ca activitate practca pregatirea viitorilor educatori, elaboreaza un curs de pedagogie generala 9i didactica (Lecpuni ... , 1890) in care, desi tributara unor autori straini (Compayre s.a), i9i exprima 9i i9i argu- menteaza propriile puncte de vedere. Sunt abordate: definirea educatiei, definirea pedagogiei 9i raporturile dintre ele; legatura pedagogiei cu psihologia 9i cu alte 9tiin\e, educata in raport cu libertatea §i constringe- rea; "divizarea educatunil"; ed. fizica, ed. intelectuala, ed. rnorala, ed. estetica, ed. religioasa (subordonate ed. morale), raporturile

(E. Noveanu)

1969. * Tipuri de compunere la lecpile de literatura. in: RP, 1972, 2. * Compunerile cu tema gramaticala. in: RP, 1967, 1. * Orele de lectura la dasele IIV. in: RP, 1964, 7-8. fb Membru al Socletatii scriitorilor "C. Negri"; autor al volumului de versuri "Basa rabie!... Dor §i lacriml' (Targu-Jiu: Ed. Al. $tefulescu, 1995).

CARLAN, loan Gh. < ... >07.01.1912, Ruse9tii-Noi (l.apusna), a Univ. Bucure9ti, Fae. de Litere -Filosofie (1939-1947) § Prof. de limba romana 9i pedagogie; 1966-1967: lector Univ. din Gala\j. ti Pedagogia lecturii §i literaturii. © * Pedagogia umorului la Creangil in: RP, 1989, 12. * Jocul didactic la limba romana. in: Lucrari §liintffice. Vol. II. lnstitutul Pedagogic Gala\i,

(E. Noveanu)

hedinti; director al Casei Corpului Didactic Mehedin\j, relanseaza revista trimestriala "$coala Mehedintiului"- serie noua §i edi- teaza lunar "Oglinda 9colii".

rin, ob\jnand suport financiar din partea Fun- datiei Children of the World(Houston, SUA). ~ 1991 infiinteaza 9i coordoneaza Centrul Judetean de Aslstenta Psihopedagogica pentru Cadre didactice, Elevi §i Parinti Me-


© * Strategii de predareinvatare. Bue.: Ed. $tiin~ca. 1992 (coautor). * SelfEvaluation of the Students Future teachers Didactic Behaviour. in: Studia Uni versitatis Babe§Bolyai. PsychologiaPae dagogia. Cluj, 1990, 1. *School Based Development as a Standard in Education Change. in: Studia Universitatis Babe§Bo/yai. PsychologiaPaedagogia, 1993, 1-2. (coautor). Diverse capitole in: Ionescu, M. §i I. Radu, (coord.). Strategii de instruire. Cluj-Napoca, 1985; Ionescu, M. §i I. Radu, (coord.). lntro ducere in didactica. Cluj-Napoca, 1988; Ionescu, M. (coord.). Preocupari actuale in didactiGa. Cluj-Napoca, 1991; M. Ionescu (coord.). Didactica modema,. Cluj-Napoca: Dacia, 1995; Ionescu, M. (coord.). Educa(ia §i dinamica ei. Ed. Tribuna invatamantului, 1998; Mittler, Peter & Patrick Daunt (coord.). Teacher Education for Special Needs in Europe. London: Cassell, 1995. fil A obtinut premiul Academiei Romane "Constantin Radulescu Motru" pentru lucrarea Strategii de predareinva{are (1994).

(E. Noveanu)

CHI~, Vasile < ... >17.02.1954, Simboieni (Cluj). a Univ. 'Babes-Bolyai", Psihologie (1978). Speclalizarf: Management educational - programul NUFFIC-PASSAGE, lnstitutul SuperiorWindesheim (Olanda), 1994; invatamant la distanta - International College, Cambridge (Anglia), 1997; Educa~e integrate'! - Univ. Cambridge, 1995 §i Univ. Birmingham, 1996. ~ Doctor in pedagogie (1995: Proiectarea pedagogiGa a secven(ei de predareinvti(are asistata de calculator}. § Din 1983: Univ. Baoes-Bolya', Catedra de Psihologie-Pedagogie §i rnetodlca (1983-1990), Catedra de $tiinte ale educa~ei (1990 - ). © Laboratorul de Psihologie: intrepr. "Me- talul Ro§u" din Cluj-Napoca (1979-1983). t} lnstruirea asistata de calculator; formarea profesorilor . .Q Parteneriatin formarea profesorilor (Pro- iect Tempus), 1995-1996; ProgramdeMas- terat pentru educatia integrate'! (Proiect Tempus), 1995-1998; Standarde nationale de evaluare (proiect CNFIS).

- Problema recompenselor §i a pedepselor - cea mai delicate'! in pedagogie; este impotriva pedepselor corporale.

- Definirea metodei:" ... un total de proceduri §i ra~onamente, de reguli, de mijloace, ce se practice'! §i se urrneza in implinirea unei opere orecare". Metodele capata valoare doar prin abilitatea celui ce le utilizeaza. © * Lec(iuni de pedagogie genera/a §i de metodiGa. Pentru uzul $coalelor secundare §i a celor normale. Craiova: Ralian §i lgnat Samitica, 1890. * Monografia §coa/ei secundare de fete. Internal de gradul 2. Craiova: Ralion §i lgnat Samitica, 1906. fil Autor a 4 piese de teatru pentru copii.

(Raluca luga)

ra~ilor de induqie, analiza, snteza, compo- zi~e. abstraqie, generalizare, exersarea memoriei. lnstruc;tia este sursa cunostlntelor asimilate. Rela~a: educaVe-instruqie este cea dintre scop §i mijloc.

- Situeaza curiozitatea copilului in centrul eforturilor pentru cultivarea ra~unii.

- ldeea naturii copilului la nastere: im- parta§e§te punctul de vedere al lui Kant copilul nu e din nastere nici rau, nici bun, pentru ca el nu e o fiin\8 morala

- Mijloace pentru educarea sensibilita~: sulletul copilului trebuie pus in cele mai favo- rabile circumstan\e pentru completarea dispozi~ilor sale naturale.


"""'--==ll!l''!"'!m• al Universita~i "Babe§-Bolyai" Cluj. 1'- a. Structura, organizarea sicon- tinutul invatamantului rornanesc preuniversitar §i superior; reforma curriculara; pedagogie comparata; management educatonal, b. Formarea continua asistata a

· cadrelor didaclice cu func~i de predare §i oonducere (pregatirea spe-

claiistllor §i a viitorilor speclallsf pentru

COPILU, Dumitru < ... >17.02.1931, $utu (Cluj) a Universitatea "M. Lomonosov" - Moscova, Fae. de Filologie ti Doctoral in $tiintele filologice (Rela(ii interliterare. Abordare ci bemetica). § Cariera didaclica universitara: Bucuresti, Chi§inau, Bal~. (9 ICPP, ISE, §i Centrul de $tiinte Sociale

(1. Gh. Stanciu).

Conducerea didactica a avut-o C., pana in 1881.

Autor a numeroase manuale, ini~ator al revistei "Educatorul" in care publica artioole reflectand concepta sa despre menirea §00- lii: "Ca sa ne apropiem cat se poate mai mult de idealul aspiraflllor noastre, avem trebuinta cereasca a §OOlilor ( ... ). $coli bune prin toate comunele §i invaµitori devotah, care sa fie adevaraf apostoli ai luminii, moralita~i §i patriotismului; iata ce-i trebuie§te poporului roman pentru a se lumina §i a deveni un scut putemic §i neinvins al µirii" ("Educatorul", anul I, p. 82). © • Proiectul de lege pentru instruirea publi cs tn Prusia. 1869; • Cultura domnilorfanariofi in secolul al XVIII /ea, Bue.; • Abecedaru/ romanesc. 1876; • Umba §i literatura (iganilor. 1878. fb Recunoscandu-i-se meritele pe ta~mul invatamantului, in 1904 i s-a ridicat un bust de bronz in fata cl8dirii $colii normale a "So- cieta~i pentru invaµitura poporului roman - astazl Facultatea de Teologie. ~ Garboviceanu, P. Societate pentru Tn~ tatura Poporului Roman din Bucure§ti §i §coa/e/e ei (18661906), Bue.: lnstitutul de arte grafice, 1906. Theodosiu, D. Scrieri pedagogice. Bue.: EDP, 1981.

CONSTATINESCU, Barbu < ... >1839, Ploiesti- 30.11.1891, Bucure§li. a $ooala in limba greaca la Ploiesti; apoi Seminarul Central din Bucure§li §i Colegiul "Sf. Sava". in 1860 ob~ne, prin concurs, o bursa de studiu pentru teologie §i filozofie la Leipzig unde audiaza §i cursul de pedagogie al lui T. Ziller - un propagator al teoriei pedagogice herbartiene. ti Doctor in filozofie. § Profesor de istorie universala §i bisericeasca la Seminarul Central din Bucu- re§li (1866). in 1870 a fost delegat de guvem sa partidpe la Congresul pedagogilor germani ~nut la Viena. Din 187 4 a devenit profesorde pedagogie §i limba romana la $coala normala a "Societa~i pentru invaµitura poporului roman" din Bucurestl, Din 1882 preda pedagogia §i la Azilul "Elena Doamna", unde este §i director de studii intre 1882-1886 $i 1888-1889. Director la $coala normala a "Societa~i pentru invatatura poporului roman" (1877-1888). Contribuie la infiintarea Faculta~i de Teologie (1882), careia, intre 1888-1891, i-a fost profesor $i decan. La ini~aliva sa, in august 1878 a inceput Sa fun~oneze scoala de aplica~e de pe langa $coala normala; in 1881 a pus bazele "Societa~i romans pentru gradina de oopii", care a §i ini~at infiintarea unei inslitutii de educa~e prescolara dupa modelul celor organizate de Fr. Fr6bel (23 aprilie 1831).


definitiv la manastirea Slatina (18 ianuarie 1842). A fost unul din mari carturari ai vremii, cu activitate bogata pe taram editorial §i scolar, A tradus din limba greaca caf1i de cult §i mai multe istorii blsericesf (lucrari pa- tristice §i postpastristice). Cu binscuvan- tarea §i pe cheltuiala sa au fost tiparite numeroase caf1i, unele cu caracter laic, printre care §i Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir (1837). Cu C. incepe "epoca rnodema" a istoriei blsericesti rornane. in primele decenii ale seoolului al XIX-lea, a avut o deosebita contribuVe la organizarea invatamantului din Moldova: in 1803 - Se- minarul de la Socola, devenit "Seminarul Veniamin Costachi" (1840); o scoala de calugari\e §i O scoala de fete la Agapia

COSTACHI, Veniamin <~.>20.12.1768, Ro§ie§ti (Vaslui)- 18.12.1846, rnanastrea Slatina. A provenit dintr-o familie de boieri moldoveni, cu radacini inca de pe vremea lui $tefan eel Mare.Ainvatatcarte la $coalagrec.easca de la manastrea 'Trei lerarhi" din lasi, C81u- g8rit la Hu§i (1783-1784) sub numele de Veniamin (numele de botez: Vasile). Aurea!, pe rand toate ierarhiile biserice§ti, devenind, in 1792-episcopde Hu§i, in 1796-episoop de Roman, iarin 18 martie 1803-mitropolit al Moldovei. in anii 1808-1812§i 1821-1823 s-a retras din scaunul mitropolitan din motive politice. A fost in doua randuri IoCVitor de damn (caimacan): 1807§i1821. lntrand in conflict cu domnitorul M. Sturdza s-a retras

• Microsistem informaponal privind /egarea inva(amantului tomenesc de practica. Revista CNR pentru UNESCO, 1977, 4. • lmbinarea studiului cu activitl1pte practice §i munca productiva in invafamantul con temporan din diverse (ari. Bue.: ICPP, 1978. • Un model proiectiv de periodizare a §tiin felor(predate in inva(amant). in: Perspectiva pluridiscip/inara asupra creativitapi §i creapei. Bue.: MEI - Inst Politehnic, 1985. * Premise ale formarii competenfelor mana geriale. Revista de pedagogie §i psihologie {Chi§inau), 1992, 6-8. * Tehnologii de autoinstruire a managerilor formatori. in: Tehnologii educaponale modeme. Vol. Ill. Chi§inau, 1996. * Formarea cadre/or didactice in inva(a mantul preuniversitar mondial. Chi§inau: DGI, 1995. • Managementul educafional pentru inva famantul preuniversitar. Chi§inau, Ed. Arc 1998 (5 captole din cursul predat).

(E. Noveanu)

activita~ manageriale: publica~i. cursuri, sinteze privind generalizarea experientei na~o- nale §i lntematlonale, elaborare de ghiduri metodologice ).

c. Proiectare, aplicare experimentala §i validare de programe (scotare §i de formare rnanaqenata),

d. Participare la abilitarea curriculara §i manageriala a cadrelor didactice (Bucure§ti, Bihor, Galara§i, Dambovj\a, GalaV, Suceava, Salaj §i din R. Moldova - Chi§inau, BalV. Cimi§lia, Hance§ti, Jal, Soroca). Programe de formare a cornpetentelor curri- cula re §i manageriale a cadrelor didac-tice. Q AsociaVa slavlstilor: Societatea zla- ristllor rornani, Programe de formare a competentelor curriculare §i manageriale a cadrelor didactice. © • Complex §COiar (centrul metodologic judefean de instruire, perfecponare §i condu cere §Colara. Model experimental). RP, 1977, 11.


1990, p. 37). $i Ion PETROVIC) recunoaste ca profesorul sau de pedagogie §i psihologie (aproximativin anii 1899-1903) "era perfect informal in literatura 1ilozo1ica care se ref era la problemele materiilor sale" "prepara cursurile cu multa ingrijire" "irepro§abil ca informatie, nu omitea nici o teorie, fie dansa oneatce noua" (Ion PETROVICI, De a lungul unei viefi. Amintiri, Bue. Ed. pentru literatura, 1966, p, 177-178). Avea, se pare, o concepfle proprie asupra rolului unui profesor universitar, sa ofere cu obiectivitate ideile diver§ilor teoreticieni, tara a exprima vreo opinie fa\a de una sau alta dintre ele; lasa discipolilor sai libertatea de a alege. La seminarii insa, dupa cum rnarturiseste Ion PETROVICI, "chiar daca nu tacea o critica aprofundata, ne arata cu precizie care erau lipsurile §i ce aspecte ale problemei au ramas nerelevate". © *Psihologia poporului roman dupi!l poe

CRACIUNESCU, Ion < ... > 1845-1909 a A frecventat cursurile Universita~i Sorbo- na din Paris - Fae. de 1ilozo1ie. ~ Doctoral (1874: Psihologia poporului ro man dupi!l poezia lui populara) § Primul profesor de psihologie §i pedagogie la Universitatea din Bucuresf (1878- 1901). © in afara tezei de doctoral - publicata in limba franceza - n-a mai scris nimie in cele trei domenii in care preda. Unele informa\ii despre C. ca profesor avem de la fo§tii sai studen\i - C. RADULESCU-MOTRU §i Ion PETROVICI. $i unul §i altul reconosteau ca C. avea meritul de a se fi ~nut la curent cu publica\iile noi. "De pe catedra expunea obiectiv tot ce citea, §i citea mull Din nefe- ricire pentru vremea noastra (prin 1885- 1889 n.n.), era lipsitdetalent §i de originali- tate" (C. Radulescu-Motru - Marturisiri,

contribuit la organizarea §COlii de fete din la§i (1834) §i a §colii de arte §i meserii (1841). la parte activa la organizarea "Aca- demei Mihailene" din la§i (1835). © Traduceri: * Macreu Sergiu, lubitorul de infelepciune. la§i: 1831; * Drept sli!lvitoarea in~fi!ltura a mitropolitului Platon al Moscovei. lasl; 1839. er Enescu, N.C. Veniamin Costachictitor l}i indrumi!ltor al §COii/or nafionale din Mol dova. in: "Mitropolia Moldova", an XXll, nr. 10-12, 1946. lorga, N. Via(a §i fapta mitropolitului Moldovei Veniamin Costachi. Bucure§ti, 1904. Pacurariu, M. Dicyonarul teologilor romani. Bue.: Ed.Univers eneielopedic, 1996. Vasilache, V. Mitropolitul Veniamin Costachi. Manastirea Neamt 1841. Vizante, Andrei. Veniamin Costachi mitro polit al Moldovei §i Sucevei. lasl, 1881.

(1. Gh. Stanciu)

(1803) (pentru invatatura cartii sau lucrul mainilor); scoeta de cantari bisericesf (lasl, 1805). I-a trimis la studii pe Gh. ASACHI, Gh. SAULESCU, Filaret SCRIBAN s.a. Ca prim epitrop al scoalelor sprijina cererea lui Gh. Asachi pentru dasa de inginerie (1814- 1819). La sugestia sa, se deschid "§coli sate§ti" pe mo§iile din Varona, Dolje§ti. in 1820 insarcineaza pe Gh. Asachi cu organizarea seminarului de la Socola. impreuna cu Asachi - referendar al §COlilor publice - organizeaza - in 1828 - $coala normala de doi ani §i gimnaziul ("Gimnazia Vasiliana'') de la "Trei lerarhi": in 1832, a contribuit la organizarea cursului pedagogic pentru pregatirea inva(atorilor necesari "scoalelor ~nu- tale"; a sprijinit infiintarea acestor scoli (Ro- man, Husl, Botosani, Barlad, Galati. Foe§'ani, apoi Bacau, Piatra Neam\, Vaslui, Tecuci, Targu Frumos). in anii urmatori a


nistrativ (traducerea juridica a · conceptului in Legea Reformei

invatamantului)." in ceea ce priveste modelul

propus, C. considera ca aoesta reprezinta "o varianta posibila, o ini- ~ativa care poate fi supusa com- pletartlor ;;i corectilor, ldeea de baza a reformei - schimbarea structurala ;;i slsternica, realizabila

printr-un proces de proiectare calitativa a inova~ei - nu poate fi insa op~onala. Ea sollcita o fundamentare conceptuala §i rnetodologlca, apta sa reflecte cu mijloace specifice franstorrnanle complexe ;;i con- tradictorii desfasurate la nivelul societa~i in ansamblu".

c. Managementul educatiei (Pedago gie ... 1996; Managementul ... 1996). Ana- lizandu-1 la nivelul no~unilor pedagogice fundamentale, C. considera ca ME reprezinta "un tip superior de conducere sistemica/globala - optima/ de pilotaj strategicaJinovatoare a activita~i (educatonale, in general, din invatamant, in special), realizabila prin ac~uni manageriale de: fondare - evaluare - comunicare, finalizate, in ultima instanta (urmare a unor procese complexe de analiza - sinteza, generalizare - abstractizare, concreti- zare logica), [ ... ].Aceasta decizie cu valoare de prognoza este posibila in diferite variante: corectva, ameliorativa, de ajustare structurala, de restructurare reformatoare" (Peda gogie ... , 1996, 242-243).

d. Fundamentele pedagogiei. Teoria educa~ei §i a instruirii (Pedagogie ... 1997; Dic(ionar ... 1998) @ - Societatea pentru invatatura poporului roman

- coordonator: Colecta ldei Pedagogice

CRISTEA, Sorin < ... > 1.02.1951, Livezi (Bacau). a Univ. Bucure§ti, Fae. de Fi- losofie, S. Pedagogie. ti Doctor in pedagogie (Fun damentele pedagogice ale re formei invatamantulw). § ASE, Fae. Management Industrial (1992-1994); Univ. Bucure§ti (1993) C9 ISE (1993-1995); 1996- {c.a.) t'J. a. Politica educatel (proiectarea reformei educa~ei); Fundamentele pedagogiei, Teoria educa~ei §i a instruirii; Managementul educatel,

b. Proiectarea reformei educa~ei (Re forma pedagogica in condi(iile unei societa(i democratice. in: Buletinul Guvemului Ro- maniei, nr. 2411991; Fundamentele ... 1994; Metodologia ... 1996).

Referindu-se la fundamentele pedagogice ale reformei invatamantului, C. subliniaza in "Concluzii"ca ele pot fi construite pe doua coordonate valorice §i anume:

I. la nivelul con~nutului, prin orientarea schimbarii educatonale spre un tip de inova~e supenoara, structurala §i slsternlca §i

II. la nivelul formei, prin angajarea insti- tutiilor sistemului educational pe circuitul "planificarii calitative". in acetasl timp el preczeaza: "Con~nutul reformei invatamantului marcheaza transformarea sistemului educatonal la nivelul finalita~lor pedagogice, a structurii de adaptare intema, a curriculumului scolar

Forma institu\ionala a reformei delimiteaza inteiven~ile ierarhice ale factorilor de decizie la nivel normativ {politic) - strategic (elaborarea, "conceptului reformei'') - opera~onal {dezbaterea "conceptului'') - admi-

(I. Gh. Stanciu)

Radulescu-Motru, C. Marturisiri. Bue.: Minerva, 1990.

zii/e lui popu/are. 1874. <7" * Petrovici, I. Dea lungul unei vie(i. Amin tiri. Bue.: Ed. pentru literatura, 1966;


(E. Noveanu)

comunicare (proiect in colab. cu Franta, Anglia, SUA); Ghid metodologic pentru realizarea de suporturi de cursuri pentru educatia deschise §i la distanta (proiect sus\inut de Funda\ia pentru o societate deschisa, 1998-1999). © *The disgrafic child and his problems in: Zeitschrift der Germanisten Ri.imanies. Bucurestl: Cristophore Style, 1993. *Procedee de ameliorare a disgrafiei. in: inva\amantul primar, 1995, 3-4. *Logopatiile copiilor cu carenfe afective. in: inva\amantul primar, 1996, 1-2 . *Terapia de dezvoltare a autistului intre speranfa §i realizare. Tlrnisoara: Analele Univ. de Vest, 1997. *Relafia familie copil intre oportunitate §i inoportunitate. Tlrnisoara: Analele Univ. de Vest, 1997.

DANCIU, Elena < ... >02.11.1952. 12 Univ. Bucuresti. ti Doctor in $tiin\ele educa\iei (Optimi zarea procesului de invafamant din pers pective teorie1). § Lector. Univ. de Vest Timi§oara, Fae. de Psihologie §i Sociologie. C9 Terapia autistului, afazicului, arttera- pia (The disgrafic child ... 1993; Procedee de ameliorare .. 1995;); comunicarea educationala (Terapia ... 1997; Relafia ... 1997). © Presedinte al filialei Timis a Asocia\iei logopezilordin Romania; membru alAso- cia\iei lntemanonata Art-Therapy (AIAT), al Asociatiel intema\ionale de meloterapie a limbajului. ~ Meloterapia deficien\elor de limbaj §i

(E. Noveanu)

capei. Bue.: EDP, 1996. * Pedagogie. Vol. I (f eoria educape1). Pite§ti: Hardiscom, 1996. * Managementul organizapei §CO/are. Bue.: EDP, 1996. * Pedagogie. Vol. II (f eoria instruiriij. Pite§ti: Hardiscom, 1996. * Dicponar de termeni pedagogici. Bue.: EDP, 1998. * Sociologia educafiei ( coautor). Pltestl: Hardiscom, 1996. *Reforma pedagogicll in condifiile unei societap democratice. in: Buletinul Guvemului Romaniei, 1991, 24. fb - insp. §C. gen. adjunct, lnsp. $c. jud. Bacau, 1990

- deputat, Parlamentul Romaniei, mai 1990-martie 1992

- secretar de stat, Dep. inv. Preuni- versitar, Min. invatamantului §i $tiin\ei, 17.1 O - 31.12.1992

Contemporane, EDP, 1994-1999 - membru Tn colegiul de redacte al Re-

vistei de Pedagogie, 1993-1997 - membru AFIRSE .

~ Proiect de reforma a sistemului de Tnva- tamant (Reforma ... 1991 ); Proiect de plan de Tnvatamant in perspectiva reformei Tnva- tamantului (Curriculum §i dezvoltare curricu /ara. RP,1994, 3-4); Proiect de realizare a reformei educa~ei in condi~ile saltului de la modelul societa~i industrializate la modelul cultural al societa~i post industriale (Meto dologia ... 1996). © * Pa§i spre reforma §CO/ii. Bue.: EDP, 1991. * lnvatamantul in antecamera reformei. Gala~: Porto-Franco, 1992. * Fundamente/e pedagogice ale reformei invafamantului. Bue.: EDP, 1994. * Metodologia reformei educa(iei. Pitesti; Hardiscom, 1996. * Pedagogia genera/a. Managementul edu


nale eel mai potrivit pentru invafamantul secundar superior va trebui sa conduca la o cultura generala care sa raspunda aspi- rapilorfiecarui elev, 9i sa creeze bazele unei specializari profesionale. d. Pregatirea pedagogicc1 a profesorilor. Practica pedagogicc1 ar trebui sa constea nu numai in exersarea unorcomportamente profesionale, fundamentate pe "reguli" §i "legi"validate de cercetarea experimentala, ci 9i in exersarea capacitaplor de analiza §i interpretare pedagogicc1 a specificului situa- pilor pedagogice paroculare intalnite. Colaborare in anii 70 la realizarea primului program de televiziune §COlara ('Tele§COOia"}. .Q. Proiectul PHARE- \/El; Consiliul Na~o- nal pentru Curriculum si Formarea profesorilor (1995-1996). © *Breviar de lstoria Pedagogiei Uni versale. Partea I ( pentru uzul studentilor de la Colegiul de lnstituton). Ramnicu Valcea: Almarom, 1995. *lndrumar de metodicc1 §i practicc1 peda gogicc1 (coautor), Bue.: Printech, 1998. *Educafia abilita(ilor practice elementare (Ghidul invatatorului). Bue.: Petrion, 1999. *Diriginte §i profesor o distincfie necesara; Abon:Jarea umanista a educapei sociale; Obstaco/e ale persuasiunii in relafia cu elevii. Tn: Dirigintele. Ora de dirigenfie. Vol. II 9i Ill. Buc.:TT, 1995/1996. • Strategiile didactice creative §i studiul limbii romane in ciclul primar. RP, 1976, 3. • Mijloacele modeme de inv<'1(8mant §i stimu larea creativitafii §COlarilor. Radio-tel09coala, 1980, 2. *O strategie didacticc1 recuperativa pentru invatarea nofiunilorelementare. RP, 1990,9; *Proiectarea pedagogi~ o problemt!J de responsabilitate. Ti, 1994, 27-28. *Planun7e de invc'Jfamantdfferenpere §i coe renfa. Ti, 1994, 47. *Practica pedagogi~ un aspect deficitar al pregatirii profesorilor. Ti, 1996, 359.

(E. Noveanu)

DIACONU, Mihai < ... >28. 07. 1948, Clolanesti-Deal (Tele- orman). a Univ. din Sueur~, Fae. de Filozofie, s. Pedagogie-Lb. Romana (1966-1971); specializari: Italia, Olanda. ~ Doctor in pedagogie - Bucurestl, 1983 (Funcfii pedagogice ale mijloacelor de inva tamant in stimularea creativitafii §COlarilor 0 perspectiva pedagogicc1 asupra raportu rilor dintre creativitate §i invafarea §colara) § Lector univ. la Catedra de pedagogie, Universitatea "Politehnica" din Bucuresti. © lnstitutul de Cercetari Pedagogice 9i Psi- hologice (1971-1982; 1991-1992). ~ lnstruirea programata (1971-1973); Mij- loace 9i tehnici de inva(aml!mt, tehnologia instruirii modeme (1973-1982); Formarea formatorilor (1991-1992); Educata soclala a elevilor (1995-1996); Pregatirea pedagogica a profesorilor (1992-). © a. Regandirea idealului educativ con temporan: Natura specifica a omului - expri- mata prin capacttatea sa de a actona creativ - ar trebui sa stea la baza unui nou ideal educativ, oriental spre modelul "omului creativ". b. Critica pedagogiei contemporane a crea tivitafii: 0 teorie pedagogica privind stimularea prin educape a potentialului creativ uman ar trebui sa intruneasca patru carac- teristici majore: valoare criticc1, caractersiste matic, orientare prospectivexperimentala, valoare normativa. c. Sarcinile educative specifice ale cic/urilor de immfamant. Ciclul primar va raspunde mai bine nevoilorde educate daca va adop- ta principiul strategic al dfferenfierii regionale (o educate care sa pornesca de la mediul ambiant care ii inconjoara pe copii). Sarcina specifica a invc'Jtamantului secundar inferior (gimnaziul) este aceea de a-l ajuta pe preadolescent sa se autoorienteze catre domeniile pentru care simte ca are vocane. Principiul strategic al dfferenperii p_rofesio

Revista de Pedagogic nr. 1-12/2000 43

(I. Gh. Stanciu)

din 1894 "Gazeta taranilor" a avut un supli- ment "Calendarul taranilor". Pentru invatatorii satestl a seas "$coala poporului" (1894- 1898). Afinnandu-se ca un aparator al taranimii, a fost ales deputat in 1888 9i reales in Par1a- ment pana in 1899. D.A. s-a remarcat 9i printr-o deosebit de bogat.a activitate extra- scolara - de ridicare economica 9i culturala a satenilor. in 1879 a infiintat "Ateneul central rural" pe langa scoala din Musate9ti, pentru cei trecu~ de varsta scolara, "Ateneul" avea echipe de "teatru taranesc", cor, joc popular; in cadrul Jui se crease o 9coala de adul~. o biblioteca, un muzeu, o arena de gimnastica s.a "Ateneul" continua sa-9i desta900re activitatea 9i la inceputul secolului al XX-lea. in 1883 a infiintat, in comuna Domne9ti-Arge9, Societatea econornica "Fra\ia". Din 1886 acorda sprijin pentru infiintarea unorcoopera- tive sate9ti. Musate9tii au devenit, pentru un timp, centrul mi9c8rii cooperatiste. impreuna cu al\i invatatori din Domne9ti organizeaza Societatea culturala "$coala noua" pentru raspanoirea culturii in randul taranilor din plasaArg~ 9i LunC900ra. impreuna cu cum- natul sau.A Valescu, 9i el invatatorin Musa- t~ti. a organizat "Societatea pentru cultura taranilor" (1892), devenita ulterior Asocia~u- nea "Cultura taranilor" cu sediulin Musate9ti. inca din 1881 a creat "Comitetul taranilor", care i9i propunea organizarea \aranilor intr-un partid politic. Comitetul a seas gazeta 'Taranul". La 1 noiembrie 1895 a avut Joe la Bueuresf primul congres al taranilor, la care au participatsateni, preo\i 9i invatatori din 30 de jude\e. S-a creat atunci "Partida taraneas- ca", iar "Gazeta taranilor" a devenit "organul oficial al taranimi romane". DA a fast confir- rnat in fun~a de conducere a noii "partide". rr Gligor, Onj\a. Activitatea didactic~ a lui Constantin DobrescuArge§. Bue.: EDP, 197 4; Paun, Gh. Portrete §i tipuri parlamentare. Bucu~ti. 1893.

DOBRESCU-ARGE$, Constantin < ... >28.06.1856, Musatesti (Arge9) - 10.12.1903 (Bucu~ti). a Bursier al Seminarului teologic din Curtea deArg~ (1871-1875). ~ in 1893 pleaca - pe cont propriu - la Bruxelles, unde a ob~nut, in 1897, un doctorat in drept. § Desi absolvent de seminar 9i fiu de preot, a preferat sa se incadreze ca invatator in satul natal. lnca din primii ani ai activita~i sale didactice s-a afirmatca un excelentinvatator, receptiv la ideile 9i practicile invatamantului primar. Printre altele, a reusit sa aiba un "lot" agricol de 8,5 ha in care aplica metode noi de rnunca; a introdus in 9CQ8la sa lucrul manual atat pentru baie~ cat 9i pentru fete, a creat mai rnulte ateliere scotsre. Produsele elevilor (impletituri de paie, ceramica populara) erau valorificate prin bazare speciale. La inceputul anilor '80 a publicat un volum de lndrurnart metodice pentru fiecare din disciplinele ce se predau in scoala primara, cu tiUul "Sfaturi pedagogice". Se insista asupra caracterului prioritar al educatel in raport cu instru~a. asupra organizarii unui invatamant consuent care sa permita trecerea gradata de la concret la abstract. in acest sens propunea "l~i de lucruri", in care sa se ofere 9CQ- larilor putinta de a observa 9i de a intrebuinta obiectele despre care se discuta. "lnstrucau- nea elevilor trebuie sa devina ra~onala, educativa 9i practica totodata". Convins de valoarea educativa a lucrului manual in 9coli a creat, prin gazetele sale, un cu rent de opinie favorabil acestui gen de activitate. A insistat, prin aceleasi gazete, asupra necesit.a~i dezvoltarii inva\amantului profesional in rnediul rural, de agricultura, me9te9uguri, cornert @ lni\iator al unor gazete care se adresau, in special, satenilor. 'Taranul" (1881-1884); in 1890-1892 reapare cu tiUul de "Gazeta poporului"; "Gazeta \aranilor" (1892-1903); "Viata na~onala", revista sapt.amanala ilustrat.a (1901 ), cu subtiUul "Educator popular";

(E. Noveanu)


lity objectivizing in rhythmic gymnastics. Mannheim - Heideilberg: Sportforschung Zentrurn, 1995. * Structura personal~fii profesorului. Bue.: EDP, 1996. • Studii de psihologie sportivS. Constanta: Tipografia Universita~i "Ovidius", 1996. Fb lndusa in a VI-a edj\ie a INTERNATIO- NAL DIRECTORY OF DISTINGUISHED LEADER SHIP de catre American Biogra phical Institute din North Carolina, USA; is-a acordat pentru anul 1996 de catre acelasl institut GOLD RECORD OF ACHIEVE- MENT.

~---!el "!/ ~'- ~

podrud""'i<t Wandy Bobrowskle)Nowsk

I Danuty Dryndy

SJ:..OWAJ.71< , P6DACiOCiOW

POLSl<JCH

nian Academy of Arts and Sciences. Davis, CA., 1995, 18C. * Baborarea §i validarea unor instrumente de investigare a personalitSfii profesorului. in: Lucrarile celui de al XXll-lea Congres tnternatonal al Academiei Rornano-Arne- ricane desfa~urat sub egida Acaderniei Ro- mane 9i al Ministerului Educa~ei Na~onale. Targovi9te, 1997. * Motric expressiveness mode of persona

DRAGU, Anca Gh. < ... > 27.06.1944, Bobalna {Cluj). 11 Univ. Bucur~ti. Fae. de Rlosofie (1966). ~ Doctoral in psihologie (Structura perso nalitafii profesorulw). § Din 1966: conf. la Univ. "Ovidius" (Constanta). C9 Psihologia ~ara (Dimensiuni psiho/o gice semnificative ... 1984; Spre o psiholo gie .... 1991; Contribufii la psihodiag nosticare diferenfialS ... 1997) 9i psihologia sportului (Motric expressiveness ... 1995; Studii ... 1995). fJ. Membru in Consiliul $tiintffic al lnstitutului Roman de cercetari al Acaderniei Ame- ricana-Romane de Arte ~i $tiin\e din Mann- heim (Germania); Mernbru titular al Aca- derniei Arnericano-Rornane de Arte ~i $tiin\e din USA. g Parteneriat cu University of Northen Iowa (1998) pentru prornovarea unui nou model de formare a cadrelor didactice din perspectiva unei concep~i ~i a unei pregatiri interdisciplinare in concordanta cu cerin\ele re- forrnei invatarnantului romanesc, © *Contribufii la psihodiagnosticare dife renfialS printrun test de comprehensiune verbals. in: Comunicari ~tiintffice. Sesiunea jubiliara. Constanta. 1997. * Reacfii la frustrare in profesiunea de cadru didactic. in: Lucrari ~tiin\ffice. Constanta. 1981. * Dimensiuni psihologice semnificative ale echilibrului emofional in profesiunea didac ticS. in: Cornunicari 9tiintffice. Bacaa, 1984. * Anxietatea variabi/S afectivS cu rezonan fS asupra conduitei didactice. in: Lucrari ~tiintffice. Constanta. 1986. * Spre o psihologie fundamentals a persona l~fii. in:Analele Universita~i "Ovidius", Seria Filologie. Constanta. 1991, 2. * Strategiile invS(Srii de tip universitar corela te cu performanfele §COlare. in: Forum, 1994, 7,8,9. *Studies on the structure of the Teacher' Per sonality. in: Journal of the American-Roma-


pide: lfigenia din Aulida (1879); pentru lfigenia in Taurida (1903) a primit un alt premiu alAcade- miei. Elaboreaza pentru elevi normali9ti mai multe "cursun"', 98pirografiate pe fascicole, ak:a- tuind, ceea ce elevii numeau "caietul lui Dulfu" (1912): Curs de pedagogie, Curs de didactira generalfJ, Didacticl!J speciall!J, invfJffJmantul intuitiv. Despre cursurile lui D. s-au pastratamin- tinle a doi elevi de-ai sai, care ufteriorsau remarcat in planul teoriei pedagogice: D. Theodosiu 9i Stanciu Stoian. "Cursul lui Dulfu scria D. Theodosiu in 1981 avea mari calitfJ(i pedago gice: cuprindea tot ce era esen(ial de §tiut, ideile principale, defini(iile fiind precedate de exemple, in simpla darfrumoasa limM romaneasra, ferit(J de acea be(ie de cuvinte §i de neologisme care se rasf(Jfau in lucrarile pedagogice ale altora, ingreunand infelegerea"(D. Theodosiu, Scrieri ... , 1981, p. 270).Aprecieri similaredesprefor- ma cursurilor avea 9i Stanciu Stoian: "Cursurile sunt redactate cu muft(J grijfJ, intrun stil lapidar §i logic, darnu con(in nimic original. Ele urrneaz(J linia herbartianl!J date de Rein . . .. • (Staneiu Stoian, Pedagogia ... , 1976, p. 119). © • Curs de didactira generalfJ (litografiat), Bue.: 1912. • Curs de pedagogie (manuscris litografiat), Bue.: 1912. * Foloase/e invfJfi1turii, Ed. a -II-a, Bue.: lnstitutul de ortografie C. Spetea, 1911. 17" Craeiun, V. Studiu introductivla vol. P. Dulfu. Scrieri, Bue.: Editura Minerva, 1971; Garboviceanu, P., Societate pentru invfJffJtura Poporului Romandin Bucure§ti §i §COalele ei, Bue.:, 1906. Popescu-Tei!J98n, llie.Pedagogi§ioamenide§COB fl!J din Romania. Mic dic(ionar. Bue.: EDP, 1975. PU9C89U P. Petru Dulfu pedagog. in: Studii §i artico/e. Vol. II, editatde filiala Societa~i de 9tiinte filologice 9i Comitetul pentru cultura al judetului Maramu~. Saia Mare, 1973. Stanciu Stoian, Pedagogia roman(J modem(J §i contemporanfJ, Bue.:EDP, 1976. Theodosiu, D. Scrieri pedagogice anto/ogie, Bue.: EDP, 1981. (I. Gh. Stanciu)

Bucuresf (mutata in 1896 la Campulung Muscel); un an a functional la $coala normala din Tumu Severin, apoi profesorde limba romana 9i profesor de filozofie la Azilul "Elena Doamna". Din 1888 a trecut la catedra de pedagogie a $eolii normale, unde a fun~onat pana la pensionare (1918). ~ A eolaborat la editarea unor manuale pentru invatamantul primar. Pentru invatamantul secundar a publicat Etica sau rnorala filozofira ( 1889) 9i No(iuni de estetira (1890). S-a remarcat printr-o serie de povestiri 9i legende versificate in forma populara: lspra vile lui PfJcalfJ (1894)- premiata de Acade- mia Romana; Legenda figanilor; Gruia lui Novae {1914). in 1911 a devenit membru al Socief81ii Scn-rtorilor Romani. A tradus din Euri-

DULFU, Petre < ... > 10.03.1856, Tohat (Salaj) - 1953, Bucu- r~ti. a Studfi secundare in limba maghiara la Baia Mare, pe care le-a continual la Univ. din Cluj, unde a ob~nutdoctoratul in filozofie (1881). § Profesor la $coala normala "Carol I" din


(E. Noveanu)

* Lectura diverse finalitafi §i niveluri de complexitate. Constanta. 1990 (red., coautor). * Exercifii ortografice pentru admiterea in liceu. Constanta: Europolis, 1991. * Exercipi §i teste ortografice. Constanta: Europolis, 1996. * Dezvoltarea comunicllrii orale la copii. Constanta: Europolis, 1997. * Nevoia de dialog, (Studii §i cercetari despre dialog). Constanta: Europolis, 1998. • Marturii la centenar. Constanta: Mun- tenia, 1993. • Stropi de roua I Dewdrops (haiku). Constanta: Europolis, 1994. * Note de lectura. Constanta: Europolis, 1997. fb lnspector scolarqenerel; coordonatoral Unlversitatii "Spiru Haret'' Constanta; rnernbra in colegiul de redaqie al revistei "Limba §ii literatura".

DUTU, Olga < ... > 16.03.1938, Constanta. a Univ. Bucure§iti, Fae. de Filologie. ti Doctoral (Dezvoltarea comunicarii ora/e la elevi 610 anij. § Cont.: Univ. "Ovidius" §ii Univ. "Spiru Haref', Constanta. © Comunicarea orala la copii, lectura inter- pretativa, analiza dinarnlc-contextuala a textului literar; coautor de programe de limba §ii literatura romana pentru liceu, gimnaziu §ii nivel prescoler, @ Membra in Societatea tnternatonala de Psiholingvistica Aplicata, a Grupului Roman de LingvisticaAplicata, a Societa~i de Haiku din Constanta. © * Exerci(ii pentru dezvoltarea vorbirii pre§colari/or. Bue.: EDP, 1979 (coautor). * Analiza textu/ui literar. Aplicapi in §coa/11 a metodei dinamiccontextuale. Constanta. 1988 (red., coautor).

(E. Noveanu)

pentru Educa~e §ii Dezvoltare Profeslonala "Step by step". © * Aspecte psihoindMduale §I psihosociale ale restructurarii personalita(ii. Timi§iOara: Analele Univ. de Vest, 1996. * Aspecte psihologice ale formarii carecte rului. Tlrnisoara; Analele Univ. de Vest, 1996. * Personalitatea profesorului §I efidenfa acti vita(ii educa(ionale. in: Primul Simpozion de psihoaplica~i Timi§i. Timisoara: 1997. * Predarea inva(area pe baza de problema tizare a filosofiei in /iceu. Tlrnisoara; Analele Univ. de Vest, 1997. * Restructurarea profilului psihomoral al per sonalita(ii. Tlmlsoara.Anelele Univ. de Vest, 1998.

DUMITRU, Al. Ion < ... >21.04.1953, Spineni (Olt). a Univ. Bucure§ti, Fae. de Filosofie, Seqia Psihologie. ti Doctorand in Psihologie (Aspecte psihcr indMduale §i psih<rsocia/e privind orienta rea atitudinalvaloricii a personalita(i1). § Lector: Univ. de Vest Timi§ioara, Fae. de Sociologie §ii Psihologie © Psihologia educatlei $i dezvoltarii (Pre darea invafarea ... 1997); psihologia personalita~i (Aspecte psihoindMduale §i psih<r sociale ... 1996; Restrudurareaprofiluluipsi homoral ... 1998). @ Membru al Asoclanei Psihologilor din Romania; membru fondator al Centrului


© * lnternatul §Colar, Bue., EDP, 1970 (coord.). * Date privind cre§terea staturala a unerilor in comparafie cu aceea a pi'!lrinfilor. Tn: lgie- na, 1969, 6 aug. (coautor). * Profilul moral al invajatoru/ui se cristali zeaza pe bflncile §co/ii. In: Nazuinta {Zalau), 1970, 9 mai. * Pregaurea invatatorilor §i educatoarelor in concordanta cu cerin(ele perfec(ionflrii in va(flmantului. Tn: RP, 1973, 9 {coautor).

FARCA$, Vasile < ... >06.01.1913, Chelid (Salaj). a Academia Pedagogica Bucuresti, Facultatea de Pedagogie, Cluj. ~ Grad I (lntematul scolar), § Tnvatator {1930-1940), inspector jude- \ean, rnobilizat pe frontul de Est {1940- 1940), profesor-director al Uceului din Zalau { 1945-pensionat). ~ Rela\iile interpersonale ale elevilor (lntematul §COiar ... 1970).

jude\eanaArge9 pentru intreprin- deri mici 9i mijlocii, pe componenta resurse urnane. © * ComunicatMtatea §i re/afiile interpersonale. Tn: Revista "Psiho- logia", 1996, 4. * Umanism §i educafie in societa tea de tranzqie. Achizqionarea comportamentului comunicativ. In: Analele Univ. Seria: $tiin\e

socio-umane, 1997, 1. * Comportamentul comunicativ al copilului mic. Tn: Revista Tnvatamantului primar, 1998, 2-3. * Ghidul profesorului diriginte. Pite9ti: Para- lela 45, 1996. * Vademecum in practica pedagogica. Pite9ti: Ed. Universitapi, 1999. * Culture re/afiilor de comunicare. Tn: RP, 1999, 7-12. * The Trainer's Skills. Tn: "A Psycho-Pedago- gical Perspective" prezentata la Conferinta intemaponala "Motauto-99", Plovdiv 13-15 act. 1999. * Autoeva/uarea capacitafilor comunicative ale educatorului. Tn: Revista Tnvatamantul Primar, nr. 2-3, 2000. * Aspecte psihoeducative ale achizifionflrii comportamentului moral. In: Revista Tnvatamantul Primar, nr. 4, 2000.

(E. Noveanu)

EZECHIL, Liliana < ... > 17 .03.1955, Berevolesti (Arg99). a Univ. Bucuresti, Fae. de Pedagogie-Engleza. ~ Doctorat (1999: Comunica rea didacu~ factor esenfial de eficienuzare a procesului instruc tiveducauv.) § Lector, Univ. din Pltssti, catedra de psihosociopedagogie scolara, Departamentul pentru Pregatirea Persona- lului Didactic din cadrul Univ. Pit99ti. ~ Asimilarea punctului de vedere cogni- tivist 9i a viziunii sistemice in practica instructiv-educativa. Opera\ionalizarea comportamentului comunicativ al educatorului; formarea inipala 9i continua a pesonalului didactic; didactica prescolara, © Membru fondator al Funda~ei Univer- sitare Pite9ti 9i a Centrului de Formare Con- tinua in cadrul aceletasl univ. Membru fondator al Clubului de dezbateri socio- umane din cadrul Centrului Cultural Pite9ti. Q Participant la Tempus JEP 14448 Projet, finalizat cu crearea Centrului de Formare Continua la Univ. din Pite9ti, participant la Ternpus S-JEP 11243-96 Project in domneiul forrnaril continue; Participant la programe Phare organizate de catre Dir~a


uman ale colegiului sf. Sava §ii membru in Consiliul superior al instructiei publice (1861) in anii de pregatire a legii tnvatamantului din 1864. Tn 1863 - profesor de istorie unlversala la $coala Superioara de Litere, lar dupa lnfiintarea Universita\ii din Bucuresti (1864), devine profesor al acesteia. Deosebit de activ in sectoarele care vizau cultura §ii invatamantul, A. a participat la infiintarea "Societa~i literare" (1836), a editat impreuna cu G. HILL, gazeta "Rornanul" (1837); redactor la revista "Muzeul na~onal" (1857-1860) editata deAlexe MARIN. © * /dee repede de istoria TMi Romane§ti, 1833. 6n "Precuvantare" randuri semnificative pentru patrio~i respectivei perioade: "Tre buinfa de o astfel de istorie este atat de pipMa §i atat de netag;!jduita, fncat nafia ftJra istorie po/iticll este ca pierdut;!j intre celelalte nafii, strain;!j chiarde p;!jmantul sau, necunosclltoare pe drumu/ pe care a umblat mai inainte §i fiit;!jcita in ca/ea pe care a apucat acum'). * Manual de lstoria Principatului Romania de la cele dintai vremi pana in zilele de acum, 1838. * Manual de geografia cea micll, 1839. * Elemente de istoria lumii, 184 7. * Mihai Breazu/; biografia §i caracteristica lui trase din istoria T;!jrii Romane§ti, 1858. * Patria, patriotul §i patriotismul, 1843. */dee asupra st;!jrii actuale a instruc(iunii pu b/ice §i asupra reformMi liceelor §i gimna ziilor pe adev;!jrata lor baz;!j. Bue.: Ion Weiss, 1870.

FLORIAN, Aaron <.-> 1805, Rod (~nutul Sibiului)-12.07.1887, Bucure§ti. a Studii la Sibiu, Blaj apoi la Pesta. t> Tn 1826 Dinicu Golescu n cheama profesor la sccata din Gole§ti unde preda limba latina. in 1827, I. Eliade Radulescu, retras la Gole§ti de teama epidemiei de ciuma din Bucure§ti, ii initla in tehnica "metodei lancasteriene". Dupa moartea lui D. Golescu (1830), se angajeaza, din 1831, profesor la !;koala Centrala din Craiova. Tn 1832 era "inspector" (director) al §colii. De la Craiova trece la Colegiul "Sf. Sava" din Bucurestl, la cursul de istorie de la clasele umanioare. Tn 1837-1838 era ''vicedirector". Este numit - de catre Eforia $coalelor - revizor scolar pentru jude\ele: llfov, Arge§, Muscel, Olt, Teleorman (1847). Tn rapoartele Jui F. este evidentlata starea nesatlstacatoare a invatamantului satesc: localuri insalubre, autorita~ administrative abuzive, invatatori §ii subrevizori care nu primeau nici un sprijin din partea "ocarmultorilor", Tn prirnavara anului 1848 F. trece Carpa~i §i participa la adunarea de la Blaj. Revenit in Tara Romaneasca este numit prefect al jude\ului Dolj. Dupa infrangerea revolutlel, fiind inclus pe lista profesorilor transilvaneni care partlcipasera la rnlscarea din vara anului 1848, a fest indepartat din inva- \amant. Arestat in 8 iunie 1849, este eliberat in 5 iulie acetasl an. Este reprimit in inva\am~mt in 1857 ca profesor de re- tortes. in 1861/1862 era profesorde istorie universala rnoderna la clasele cu profil

(luliu Suciu)

pecte ale dezvoltarii invatamantului din Salaj. Zalau, 1971 (coautor). * Studiu cu privire la oboseala §COlara a e/e vilor dintrun /iceu pedagogic. Tn: RP, 1971, 8 (ooautor).

* Considera(ii cu privire la proiectul p/anului de fnv;!jf;!jmant al liceelor pedagogice de fnv;!jfatori. in: RP, 1970, 4. * Valoarea actuala a unor vechii tradi(ii ale fnv;!jf;!jmantului romanesc din $;!j/aj. Tn: As-


9colara, un plan de activitate pe parcursul unui an scolar, lnstruqiunea mai cuprindea reguli de purtare pentru scolari 9i calita~le pe care trebuie sa le intruneasca un dascat "sa fie ca un invatator bun inaintea pruncilor, cu pilda buna 9i sa fie totdeauna bun, bland 9i zmerit, cucemic 9i drept, fara pzrna 9i cu toata purtarea buna 9i naravuri bune, ca va- zand pruncii purtarea lui buna 9i ei sa urmeze lui". © *Bucoavna de nume cu stove romane§ti §i latine§ti. Sibiu, 1815; *Carticica naravurilor bune pentru tinerime (ed. a 11• - 1837). fb A participat la revolLJ1ja din 1848 9i a tacut parte din delega~a trimisa la lrnparat, "Ceea ce ii face demn de a Ii rnemionat in orice istorie a inva(amantului ortodox, a scris 9i a tradus cafti, pe care le-a considerat absolut necesare pentru 9colile populare" (N. Albu, lstoria ... , p. 84) . .,. *Albu, N. lstoria §COlilor romane§ti din Transilvania intre 18001871. Bue.: EDP, 1971. Ghibu, 0. Din istoria literaturii didactice romane§ti. Bue.: Ed. Semne, 1998. Oltean, V. $coala romaneasra de la $cheii Bra9ovului. Bue.: Editura $tiin\ifica 9i Enciclopedica, 1989. Pacuradu, M. Dic(ionarul teologilor romani. Bue.: Ed. Univers encidopedic, 1996.

(1. Gh. Stanciu)

FULEA, Moise < ... >1787, Ludu9 (Sibiu)-14.11.1863, Sibiu a Teologia la Universitatea din Viena (1812-1814). § Profesor la $coala teologica din Sibiu (1814-1849). in 1810 a fost numit director al 9colilor ortodoxe din Brasov, iar din august 1813, pana in 1848, a detinut funqia de director al 9colilor "poporale ortodoxe din eparhia Sibiului. © in 1815 a publicat o Bucoavna, tradusa dupa un abecedar in limba germana. Ma- nualul, care a fost tiparit 9i cu caractere latine 9i cu slove chirilice, darintr-o ortografie maghiara, se intitula Bucoavna sau ke'rticrike' de nume pentru trebuintza Pruntsilor Ro maene§ti NeUnitzi din Ardeal. in primele doua pagini se prezentau slovele (chirilice) 9i literele latine mici 9i marl, in ordine alfabetica, apoi exerci~i de slovenie, de cetire a cuvintelor (cu una, doua, trei silabe ..... ); urmau texte cu povestiri din vlata oamenilor. in 1819 a publicat o alta traducere- Gartidca naravurilor bune pentru tinerime (ed. a 11-a, 1837). Manualul con~ne texte pentru educa- ~a rnorala 9i cetateneasca a scolarilor, Redacteaza 9i o lucrare (lnstructame) care con\inea lnstructunl adresate invatatorilor sate9t1 pentru: inscrierea copiilor la scoala, gruparea lor in clase dupa nivelul de pregatire, oferind 9i o schi\a de programa

(I. Gh. Stanciu)

Georgescu, Titu; Baldescu, Em. (coord.). Ctitori de §COala romaneasca in secolul al XIXlea. Bue.: EDP, 1971. Manolache, A; Dumitrescu, Gh.T.; Pamuta. Gh. Gandirea pedagogica a generafiei de la 1848. Bue.: EDP, 1968.

.,. Andrei, N.; Pam~. Gh. lstoria invata mantului din Oltenia. Vol. I. Craiova: Scrisul rornanesc, 1977. Folino, G. $coala de la Gole§ti1826. in: Din istoria pedagogiei romane§ti. II, Bue.: EDP, 1966.


da~a Culturala a Bucovinei - datorita valorii sale deosebite) se redau informa~i deosebit de pre- ~oase despre dimatul social, politic §i cultural al Bucovinei din perioada respectiva. Semneaza studii, articole, recenzii in "Zari noi" (Suceava), "Crai Nau" (Su- ceava), "Curierul de Bucovina" (Suceava), "Nord Press" (Sucea-

va), "Anuarul Muzeului Na~onal al Buco- vinei" (Suceava), "Orizonturi" (Suceava), "Codrul Cosminului" (Suceava), 'Tara Fa- gilor" (Suceava), 'Excelsior" (Suceava), "Bu- covina literara" (Suceava), "Glasul Bucovi-

GIURCA, Gheorghe < ... > 11.04.1940, Adancata (Suceava). a Liceul "$tefan eel Mare", apoi Universitatea din la§i (1963). § i§i incepe activitatea didactica la Mitocul Dragomimei (Sucea- va). Din 1972 inspector scolarde limba §i literatura rornana, iar din 1975 - director al Casei Corpului Didactic. Din 1996 profesor la $coala Normala "Mihai Eminescu" din Suceava. ~ lstoria §COlii romane§ti (File ... 1994). in monografia "George Tofan. 0 via(a inchina~ §COfii" (lucrarea distinsa cu premiul I de Fun-

poartele sale, in documente scolare redactate de el, precum §i in "Ateneul rornanesc", unde a relevat valoarea §tiin\ei de carte, adresand indemnuri cona~onalilor: "umbla la §coala, de e§ti inca tanar"; cei maturi sa sprijine tipanrea de ca~ §i sa le citeasca cu sarguin\8. Cei inva\a\i sa se sileasca sa traduca §i sa alcatuiasca ca~. $coli §i ca~. $coli pentru cei tineri §i ca~ pentru to~. de toata varsta §i din toate col\urile tarii. Iii A participat la revol~a de la 1848 (Arad, Lugoj), a fast deputat in Consiliul orasenesc revol~onar din Arad. Pretuia in mod deosebit valoarea educativa a teatrului; a §i scris drama Monumentul $incaiKleinian (Buda, 1844) er Boti§, T. lstoria $co/ii Nonnafe (Prepa randia) §i a lnstitutului teofogic ortodox roman din Arad. Ed. Consistoriului 1922. Gal, T. Al. Gavra profesionist al pedagogiei romane§ti. in: RP, nr. 11, 1984. Pervain, I. Studii de /fteratura romana. Cluj: Ed. Dacia, 1971. Popeanga, V.; Gavanescu, E., Tarcovnicu, V. Preparandia din Arad. Bue.: EDP, 1964.

(I. Gh. Stanciu)

GAVRA, Alexandru < ... > 18.12.1797, Oradea-23.10.1884,Arad. a Academia de drept din Oradea (1819). § Numit asesor judecatoresc la cancelaria jude\ului Bihor. in urma unui examen a dobandit dreptul de a func\iona ca profesor. in iunie 1821 a fast numit suplinitor la catedra de maternanca, iar din 4 mai 1824 - titular. A functonat la Preparandia din Arad pana in 1876, unde a predat diverse obiecte de inva\amant: maternatlca, pedagogie §i didactica, limba romana, economie, geografie. Director in anii 1850-1853 §i din1865 pana in 1876. in aceasta calitate a construit un nou local pentru §coala; s-a ingrijit de dotarea §COlii cu material didactic §i de organizarea bibliotecii. in 1833 a infiintat Societatea bibliograficeasca - o asociate editoriala care sa se ocupe de tiparirea unora din cele mai valoroase ca~ ale vremii, adecvate nevoilor poporului, mai ales cele cu contlnut istoric. A tlpartt o parte din Hronica lui Gh. $1NCAI (1844) §i a ini~at apari~a revistei "Ateneul rornanesc" (1835). ldei referitoare la educatie se gasesc in ra-


blicarea de ca~. lnitialiva a devenit realitate in 1827, cand s-a creat "Societatea literara rornaneasca", © in 1824, 1825 §i 1826 a calatorit peste granit8 pentru a-§i aseza copiii la §colile straine. Stimulat de ceea ce vede, devine preocupat de soarta neamului sau Serie insemnare a calatoriei mete Constantin Radovici din Gole§ti. Sunt consemnate aici

(Mircea Grigorovita)

© * File din istoria $co/ii Normale "Mihai Eminescu" din Suceava 19491994. Su- ceava: Editura Licurici, 1994. * George Tofan o viafa inchinati1 §colii. Suceava: Editura Tara fagilor, 1995. * Jocuri didactice matematice pentru gm dinqele de copii. Suceava, 1977. * Ghid de informare §CO/am §i profesionala. Suceava, 1978, reeditat in 1986. * Jocuri didactice pentru dezvottarea vorbirii. Suceava, 1984. * Constantin Loghin, persanalitate complexi1 a §COlii romane§ti. in: Anuarul Muzeului Na- ~onal al Bucovinei, Suceava, vol. XXI, 1994. * Tradifii ale cursurilorde vam din Romania. in: Codrul Cosminului. Analele §liinlifice de istorie ale Universitatii $tefan eel Mare. 1995, 11. * Mihai Eminescu preocupM didactice. in: RP, 1989, 1. * Aspecte educative ale sistemului de notare. in: Buletin de informare §i documentare metodico-9tiintifica. Suceava, 1987. * Mitropolitul Silvestru, intemeietorul literaturii didactice romane§ti din Bucovina 180 de ani de la na§terea sa. in: Preocupari pedagogice, Suceava, 1998, 3-4. Fb Membru al Societa~i pentru Cultura 9i Literatura Romana din Bucovina, filiala Suceava de la relnfiintarea ei (1990) §i membru fondator al Funda~ei Culturale a Bucovinei (1994).

GOLESCU, Dinlcu (Constantin) < ... >01.02.1m-os.10.1830. a in 1800 era student la Academia Dom- neasca, § A indeplinit diverse slujbe administrative, ajungand pana la aceea de logofal in timpul refugiului de la Bra§ov- 1821 - a ini~at organizarea unei societa~ secrete care, printre altele, urmarea §i infiintarea de §COii §i pu-

nel" (Cemau\i- Bucure§b), "Revista de pedagogie" (Bucure§li), "Tribuna inva\fjmantului" (Bucure§b), "Limba §i literatura" (Bucure§li), "Anuarul Societatii de $tiinte Filologice" (Bucure9ti) etc. La Cemau\i a publicat in: 'Zorile Bucoviner·. "Plai romanesc §iArca9ul", iar in Republica Moldova in "Basarabia", "Literatura §i arta", "Limba rornana" §i "Glasul Na~unii". inceputurile presei pedagogice din judetul Suceava se datoreaza tot Jui G. Din ini~ativa sa a aparut in aprilie 1998 primul numar al revistei "Preocupari didactice", G. fiind redactor-sef, Cu o aparitie trimestriala, destinata cu prioritate invatamantului prescolar §i primar din judet. publica~a i9i propune sa continue frumoasa tradi~e a presei pedagogice bucovinene inceputa de revista "$coala" (care a aparut la Cemaud, atat inainte cat §i dupa primul razbol medial). G. a facut parte §i din colegiul de recacte al revistei cultural-literare 'Tara fagilor'' chiar de la primul oumar (aparut in 1993), iar din 1998 este redactorul ei sef, Aceasta pu- blicatie trimestriala, editata de Societatea pentru Cultura §i Literatura Romana in Bu- covina, filiala Suceava, §i-a facut inca de la inceput un crez statomic din valorificarea bogatei mostenri culturale ale Buoovinei. Aid sunt publicate cu regularitate studii §i articole despre viala §i activitatea unor ilu§tri inainta§i.


(9 Preocepanle §tiin~ce au vizat probleme generale de educate scolara, universitara, postuniversitara §i permanenta. ~ Fiind preocupat de gasirea unor cai de modemizare a invatamantului, ariile problematice investigate se inscriu in principal in domeniul teoriei §i metodologiei instruirii §i se suprapun peste cele mai importante direc~i de reformare §i modemizare a invata-

IONESCU, Miron < •. >30iulie1933, Vaideeni (lzvorul Rece - Valcea). a Univ. 'V. Babes" (Cluj-Napoca), Fae. de Pedagogie-Psihologie (1952-1956). ti Doctoratin pedagogie (1970: Cre§terea eficienfei fecpei prin imbinarea metodefor cfasice cu mijfoacefe instruirii programate). § Prof. Univ. "Babe§ Bolyar·. Cluj-Napoca.

La conducerea §colii, in fun~a de "scolarh" a fost chemat tanarul Aaron Florian, care abia i§i incheiase studiile la Viena. Acesta a publicat §i el o "in§tiintare" in care racea cunoscuta existenta la scoala din Gole§ti a doua niveluri de instruire: "cursul gimnasti- cesc" (citit, scris, gramatica, aritrnetica, istoria romanilor, "istoria naroadelor", geografia \8rii romanesti, geografia continentelor s.a.) §i "cursul filozoficesc" (filozofie, logica, metafi- zca, algebra s.a.). in 1830 elevii acestei §coli au prezentat piesa de teatru Regulus - de scriitorul austriac Henrick Joseph von Collin, tradusa de lancu Vacarescu ("Curierul romanesc", nr. 8, 10.04.1830). Nuse §tie cat a func\ionat scoala din Gole§ti. Un document - din 1851 - rnentioneaza ca Zinca Golescu, vaduva marelui ctitor, a re- deschis scoala cane sffir§itul anului 1850; o frecventau aproape 25 de copii. © *insemnare a ci!lllUoriei mete. Buda, 1826; *Adunare de fofositoare invilfilturi. Buda, 1826. * in9tiinfare pentru $coafa din Gofe§ti. 1826. *Efemente de fifosofie morals. Bue. 1827. ~ *Fotino, G. $coala din Gofe§li 1826. in vol.: Din istoria pedagogiei romane§ti. II. EDP. 1966. lorga, N. fstoria invilfilmantufui romanesc. Bue.: EDP, 1971. Theodosiu, D. Scrieri pedagogice antofogie. Bue.: EDP, 1981.

(I. Gh. Stanciu)

§i impresiile pe care i le-a facut mul~mea §colilor din Austria, Germania §i Elve~a. in 1826 publica o in§liinfare pentru §coala din Gole§ti, ce se afla in jude\ul Muscelului, pentru "pann~i cei ce vor sa inve\e pe copiii dumnealor limba rornana, nernteasca §i italieneasca §i mai vartos sa inve\e cei dintai temeni al Omului - pentru care invatatura se nparesc §i cartile cele trebuincioase". $coala urma sa se deschlda la 1 mai 1826 - ceea ce s-a §i intamplal in "in§bintare" se face cunoscut ca tatal sau, banul Radu Golescu, organizase mai demult (1814- 1816) o§coala in Gole§ti, care "s-au urrnat §i dupa ce au venit aceasta rnosie in mos- tenirea sa" (1818-1821). Marturise§te ca ini~ativa l-a fost incurajata §i de indemnul profesorului Eufrosin Poteca. "De aceea am hotarat sa intocmesc la rnosia mea Gole§ti sooala sloboda oosteasca, unde pot merge fii noble~i. ai narodelul §i rnacar robi pa- manteni §i straini .... fara nici o plata" (Fotino, G., $coafa ... p. 222). $coala era deschisa §i fetelor. La dispozi~a scolarilor era pus conacul - pentru intemat -, gradina, unde impreuna cu dascalul sa se preumble §i sa §i lucreze pentru invarto§area trupului". Parin~i erau indruma~ sa-§i recompenseze copiii pentru progresele la invatatura, dar 58-§i rnarturtseasca §i mabnlrea in cazul unor rezultate slabe. i§i exprima nadejdea, ca invatand, tinerii vor dobandi "adevarata lumina", ''vrednicie econornlca", "dreptate §i bune moravuri" (ibidem, p. 223).


Cluj-Napoca: Dacia, 1972 (colaborare). • Previziuni §i control in procesul didactic. Cluj-Napoca: Dacia, 1979 (coautor). • Lecfia intre proiect §i realizare. Cluj- Napoca: Dacia, 1982 (coautor). • Experienfa didactica §i creativitate. Cluj- Napoca: Dacia, 1987 (coautor). • CreatMtatea §tiin(ificotehnica, dimensiune a educafiei studenfilor. Cluj-Napoca: Univer- sitatea Babes-Bolyai, 1989 (coord. 9i coautor in colaborare ). • Strategii de predare §i inW!fare. Bue.: Ed. $1iintifica, 1992 (coautor). • Didactica modema. Cluj-Napoca: Dacia, 1995 (coautor). • Teacher Training and the Integration of Children with Special Needs: Romanian Ini tiatives. in: Teachers Education for Special Needs in Europe. Peter Mittler & Patrick Daunt {Eds.) London: Cassell Education, 1995 (coautor). • Pedagogia §i slujitorii ei la Universitatea Clujeana. 1919-1997. Cluj-Napoca: Presa Universitara Clujeana, 1997 (coautor). • Dezbateri de didactica aplicata. Cluj- Napoca: Presa Universitara Clujeana, 1997 (coautor). • Educafia §i dinamica ei. Bue.: Ti, 1998 ( colaborare ). • Strategii de activizare a elevilor in procesul didactic. Cluj-Napoca: Universitatea Babe§- Bolyai, 1980. Fb Colaborari: Universitatea din Birmin- gham (Anglia), Universitatea din Malaga (Spania), Universita~le din Torino §i Bologna {Italia), Universitatea din Zwole {Olanda). Premiul "Constantin Radulescu Motru" al Academiei Romane pe anul 1994, pentru "Strategii de predare 9i invatare" (1992) la Editura $tiintifica, Bucure§ti. Prssedlntele Comisiei Natlonale pentru curriculum la clasele I-IV. Specializari in domeniul educaVei integrate: "Probleme ale educa~ei copiilor cu trebuin\e speciale", la Universitatea Malaga din

mantului rornanesc, Militeaza pentru aplicarea teoriei generale a educatel la realitatea §colara rornaneasca §i pentru o pedagogie experirnentala, considerand ca progresul §tiintelor educa~ei este strans legal de progresul cercetatorilor practic-experimentale care sa aiba la baza, in special experimentul didactic.

Cateva din elementele care contureaza concepna sa educatva ~ care se regasesc in cele mai reprezentalive lucrari ale sale, sunt: necesitatea abordarii interdisciplinare a fenomenului educadonal (Educafia ... , 1998); necesitatea aplicarii viziunii sistemice in pla- n ifi ca rea, proiectarea, organizarea, conducerea, evaluarea §i autoevaluarea procesului de invatamant, la toate nivelele sale (Dezbateri ... , 1997); valorificarea datelor oferite de psihologia invatarii pentru fundamentarea §tiintifica a actului de predare/ invatare (Experienfa ... , 1987, Didactica ... , 1995); reconsiderarea principiilor de invatamant in perspectiva sisternlca (Lecfia ... , 1982); stabilirea strategiilor de instruire in func~e de criterii §liintifice (Previziuni §icon trol ... 1979); modemizarea procesului de invatamant prin promovarea instruirii §i autoinstruirii asistate de calculator (Clasic §i modem. .. , 1972; Strategii ... , 1992); fundamentarea §tiintifica a actului de evaluare (Previziuni ... 1979). @ Membru al Asocia~ei Pedagogilor din Romania, al Asocia~ei Oamenilor de $tiint;3 din Transilvania; redactor-coordonator al revistei "Studia Universitatis Babes-Bolyai"; membru in colectivul de reda~e al Revistei de Pedagogie. Q. Proiect TEMPUS intre anii 1995-1998 pe tema Educa~a integrata - in calitate de responsabil-contractor. Proiect (grant) cu CNCSU intitulat "Standar- de natonale de evaluare a nivelului de pre- galire a elevilor din invatamantul liceal", (director din anul 1998). © • Clasic §i modem in organizarea lecpei.


© Pozi~i §i contribu~i personale in lucrari privind sistemul de orientare profesionala a elevilor, managementul educational, didactica. Membru al Comitetului de conducere al societatii "$tiinta" din Moldova, 1974- 1988. © * Probleme ale dirijarii procesului instruc tiveducativ in §coala. in: Managementul educa(ional preuniversitar, Chi§inau: Univ. "Ion Creanga", 1997 (coautor). * Probleme ale activitafii instructiveducative in §coala serala. Chi§inau: lnstitutul de cer- cetart §tiin\ifice in domeniul pedagogiei, 1969. * i nva(atorulindrumator. Chi§inau: Socie- tatea pedagogica a Moldovei, 1980. * CS/auza orientarii profesionale in §coala. Chi§inau: Universitatea "Ion Creanga", 1988.

IZBE~TSCHI, losif < ... >18.05.1923, Chi§inau. a Chi§inau, lnstitutul Pedagogic de Stat "Ion Creanga", 1952, Fae. de Litere (limba §i literatura rornana), ti Doctor in pedagogie, St. Petersburg, (1968: Legatura instruirii cu activitatea pro ductiva a e/evilol}. § Cariera universitara: 1970-1978: docent la catedra de pedagogie a lnstitutului Peda- gogic "Ion Creanqa", Din 1978 §eful catedrei "Bazele §tiin~ce ale dirijarii §colii" la Universitatea Pedagogica de Stat "Ion Creanga". & Legatura instruirii adul~lor cu experienta de producerea elevilor din scollle sate§ti; Orientarea protesionala a elevilor in invatamantul preuniversitar.

presedlnte Filiala Arge§; Socie- tatea Romana de tribologie; SPIE ORG (USA) - International So- ciety for Optical Engineering; So- cietate de $tiinte Fizico-Chimice, filiala Arge§. ENVIRAE-ProiectSOCRATES/

' ADULT EDUCATION. © *Taxonomia obiectivelor inva(arii fizicii. Pltesti; Tipografia

Arge§, 1984 (coautor). *Metodica predarii fizicii. Pltestl: Arg. Tempus, 1995 (coautor). *Gandirea divergenta in fizicii. in: Buletin de fizica §i chimie, vol. 10, 1986 (coautor). * Ttpuri de eva/uare in educafie. Colocviul Na~onal de Fizica Evrika, Baia Mare, 1996.

(E. Noveanu)

IORGA-SIMAN, Ion < ... >10 octombrie 1951, Giurgiu, (Giurgiu). a Univ. Bucure§ti, Fae. Filosofie- lstorie. ti Doctorand ( Studiul unor para- metri fizici ai solurilor poluate §i nepo/uate). § Cont., Univ. Pltestl, 1993 - pana in prezent. & Metodica predarf fizicii; Fizica aplicata; Fizica mediului. © Adaptarea pentru fizica a taxonomiei lui Bloom; Metoda predarii fizicii; Elaborarea de manuale, culegeri, indrumare de rezolvare a problemelor, teste grila. ~ Societatea Romana de Fizica - vice-

(E. Noveanu)

Membru in Consiliul Na~onal pentru atestarea doctoratelor, fungiilor didactice §i echi- valarea diplomelor.

Spania (decembrie 1993) §i "Aspecte esen- ~ale ale educa~ei integrate", la Universitatea Binningham din Anglia (martie 1996).


Aceasl pozi~e afirmata in numeroase studii de didactica invatamantului superior. Studii de istoria pedagogiei §i sociologiei educa~ei. © • Forme institu{ionalizate de educafie populara in Romania (18591918). Bue.: Ed. $tiin~ca §i encclopedica, 1981. • indrumari metodice pentru disciplinele: Ma rinarie, Naviga(ie §i aparate de naviga(ie §i manevrarea nave/or §i ambarcafiunilor. Bue.: EDP, 1983 (autor). • Dic(ionarde pedagogie. Bue.: EDP, 1979 (coautor). • Tradi(ii ale activita(ii cu/tura/e de masa. Bue.: CSCA, 1968 (coautor). • Climatul afectiv al familiei §i inffuenta ce o exercita in educa(ia copiilor. in vol.: li~eretul §i familia. Bue.: Ed. Politica, 1970. • Surse de satisfac(ie §i insatisfaefie profe sionala ale unortineri ingineri, vol. lntegrarea socioprofesionala a tinerilor medici §i farma ci§ti. lasl; Ed. Junimea, 1980 (coautor). *Co/aborarea §co/ii cu familia e/evilorde cla sa I. in: Colaborarea §COlii cu farnilia etevilor de clasa I. Bue.: EDP, 1974 (coautor). •$coli de adul(i in inchisori. Gala~: Rev. Da- nubius, vol. VI-VII, 1972-1973. *Din istoria §COii/or de adul{i din Romania.

ITU, Maria < ... >9 decembrie 1927, Ant.a§ (Cluj). a Univ. ''V. Babes" Cluj (1954), Fae. de Pedagogie-Psihologie. ti Doctorat in pedagogie (1973: Forme institu(ionalizate de educape populara in Romania 18591918). § Cariera didactlca; lnstitul Pedagogic de 3 ani, Gala~ (1959-1974), Univ. din Gala~ (1974-1986), Colegiul "Studium" Galati ( 1994-1997), Univ. 'Dunarea de Jos" Gala~ (1996-) © Colaborari cu lnstitutul de $tiin\e Peda- gogice (Bucure§ti), lnstitutul de cercetari pentru problemele tineretului (Bucure§ti). ~ Educa~a permanent.a, a maselor §i adul- ~lor. Redimensionarea metodelor de educa- ~e-taxonomie. © Pozitie ferma cu privire la educaua permanent.a; educata populara, a maselor §i adul~lor, punct de vedere afirmat in numeroase lucrari publicate, toate con~nand certe contribu~i personale pe linia cunoa~erii pre- ocuparilor tarii noastre pentru educatia populara, a institu~ilor, formelor de activitate §i metodologiilor de munca educativa practicate (Forme institu{ionalizate ... , 1981).

(E. Noveanu)

inva{amant. Chi§inau, Univ. "Ion Creanqa", in: Tehnologii educa(ionale modeme, vol. II. 1994. • Aspectul profesional al modelului pedago gului. Chi§inau, Univ. "Ion Creanga" (coautor). in: Tehno/ogii educaponale modeme, vol.I. 1994. • Concep{ia inva{amantului pedagogic uni versitar in Republica Moldova. in: ConcepW §i sisteme actuale de invafamant in {arile CS/ului §i in Europa. Chi§inau: Univ. "Ion Creanqa", 1992.

• Formarea la elevi a concep(iei despre lume. Chi§inau: Lumina, 1989. • Pregatirea managerului §COiar; metode ac tive de instruire. in: Tehnologii educa(ionale modeme, vol. IV. Chi§inau, 1996. • Probleme de management educa(ional in inva{amantul inovativ. Chi§inau: Univ. "Ion Creanqa", 1996. • Elemente caracteristice ale §co/ii inovative. in: Tehnologii educa(ionale modeme, vol. Ill. Chi§inau, 1994. • Pregatirea organizatorului manager din


Craiova: Gh. Al., 1994. * Managementul §COiar. Elemente de tehno logie manageriala. Craiova: Gh. Al., 1995. • Eficien(a instruirii. Fundamente pentru o didactica praxiologica. Bue.: E.D.P. R.A., 1998. • lntroducere in §tiin(a educa(ieipedagogia (curs). Craiova: lipografia Univ. Craiova, 1999. • lnterpretarea obiectivformativ §i procedeu metodic eficient. in: RP, 1981, 3. • Locul §i rolul metodelor activparticipative in inva(amantul actual. in: RP, 1982, 10. • Disciplina factor al randamentului §COiar. in: RP, 1983, 10. • Mapa didactica mijloc de formare §i per fec(ionare a actului de predareinva(are. in: RP, 1984, 10. • Principiul unita(ii §i continuita(ii in activitatea educativa. in: RP, 1985, 12. • Personalitatea inva(titorului §i eficien(a munciisa/e. in: RP, 1989, 11. * inva(area pe baza de scheme §i intrebari. in: RP, 1990, 9. • $tiin(e ale educa(iei sau §tiin(e peda gogice? in: Forum, 1998, 472-474. fb Colaborari in Comisia Na~onala pentru UNESCO (1991-1995), in cadrul proiectul "Un curriculum pentru Europa de rnalne".

(E. Noveanu)

JOITA, Elena <.~>4 martie 1942, Ciurea (lasl). a Univ. "Al. I. Cuza", lasl, Fae. de lstorie- Filosofie, Se~a Pedagogie-Limba rornana, licenta in pedagogie (1967). ti Doctoral ( 1976: Cunoa§terea §i formarea elevilor din liceul de culture genera/a, in perspectiva integrarii profesionale). § Conf.: Univ. din Craiova, Catedra de Psi- hologie-Pedagogie, Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic (1996-). <9 invafamanlul formativ- dimensiuni, con- cepere §i realizare. Orientarea §COlara §i profesionala. Melodologia didactica - strategii, melode, procedee de activizare. Proiectarea in variante stralegii, metode, procedee de activizare. Didactica aplicata §i diferen~ata. Personalitalea educalorului - formarea ini- ~ala §i continua a cadrelor didactice. Mana- gemenlul scolar, Stalutul actual al pedagogiei ca §tiin\8 inlegraliva a educatlel Propune un model de abordare praxiologica a instruirii (Eficien(a ... 1998) conslderand ca prin abordarea praxiologica a procesului de invatamant s-ar contura acea leorie practica generala "atat de sollcitata de practicieni §i s-ar rnlcsora distanta sem- nalata inlre §tiinta. arta §i tehnologia di- dacdca". © * Didactica aplicata. I. Ciclul primar.

(E. Noveanu)

logostele", "imparatul boilor cu coame de eur", "Fiecare oaie i§i poarta lana ei"§i allele aparute in edilurile Hupatya §i Pae aura Mundi din Gala~. Unele din acesle crea~i sunlsemnale Pop Maria.Autoarea esle cunoscuta §i ca fidela culegaloare de folclor, malerialul ob\inul fiind valorifical in vol. 'Tar gul de pe Munte/e Miresii", Ed. Dacia, Cluj, 1991.

in: RP. 1967, 11. fb Membra a Uniunii Scriilorilor din Roma- nia, filiala Galati. A scris lileralura pentru copii, basme de fac- lura folclorica Inmanuchiate in volumele: "Mandruf', Ed. Junimea, lasl, 1987; "Oni(a §i Domni(a fetele gainu§ii", Ed. I. Creanga, Bue., 1987; 'Targul de pe Munte/e Miresii", Ed. Dacia, 1991; "Afin §i Dafin", "$apte stele

Revista de Pedagogie nr. 112/2000 57

~ Membru fondator al Asocia~ei Pedago gilordin Romania; pre§edinte al Societ3Vi Pe dagogilor Sociali; membru al AsociaVei NaVo nale de Orientare $colara §i Profesionala. © • Cercetari asupra oppunii profesionale. Bue.: EDP, 1972. • Parinpi §i profesiunea copiilor. Bue.: EDP, 1981. • Pedagogia ocrotirii. ClujNapoca: Casa CarVi de $tiin\a. 1996. • Deontologia pedagogica. ClujNapoca: Genesis, 1996. • Organizarea !ji conducerea case/or de copii. ClujNapoca: Genesis, 1996. •Natura umantil §i condi(ia ei socio-cu/tura/S. Dia/oguri cu Nico/ae MSrgineanu. ClujNa poca: Genesis, 1997. • Elemente de psihopedagogie pentru cadre- /e didactice tehnice. ClujNapoca, 1979. • Co/aborarea !jCOlii cu familia !ji educapa in familie. ClujNapoca, 197 4. • Heimerziehung fiir Minderjahrige in Ru- manien. Gestrige, heutige und zukunffige Probleme. in: Heribert Morsberger (Hrsg.). Europa -Herausforderung fiirdie Erziehung- shilfe. Freiburg im Breisgau: Lambertus Verlag, 1995. • Padagogische Hi/fen fiir Kinder in Ruma- nien. in: Zeitschrift fOr Kinder und Jungend hilfe Jungendwohl. 1996 (77), Heft 6. • Verbesserung der Erziehungshilfe in Ru- manien und die Politik aus/ander Hilfe. in: Tagungsdokumentation - Pf:idagogische Hi/fen far Kinder in Rumanien. Worth a.d. Donau, 1995. • La formation des pedagogues sociaux en Roumanie. in: Empan (Toulouse), 1998, 26. "" Strategii de documentare in domeniul pedagogiei sociale in: Danemarca (1993), Belgia (1994), Germania (1994, 1995) §i E!veva (1995). Organizator §i decan al primei FacultaV de Pedagogie Sociala din Romania (1992: in cadrul UniversitaVi "Avram lancu" din Cluj Napoca). (E. Noveanu)

L.Ascu~. Voicu < ... >13 septembrie 1937, Brani§ca (Hune doara). a Univ. "BabesBolyal", Cluj, Fae. de lstoriefilosofie, Seqia de pedagogie, 1962. ~ Doctorat pedagogie (1975: Oppunea profesiona/S a e/evilor din cic/ul gimnaziaQ. § Cariera didactica universltara: pre parator (1962), asistent (1967) la Catedra de Pedagogie a Univ. Babe§Bolyai, lector (1970) la lnstitutul pentru Perfecvonarea Personalului Didactic, filiala Cluj, lector (1980) la Catedra de Pedagogie a Univ. BabesBolyai, profesor titular (1992) la Catedra de $tiin\e ale Educa\iei a Univ. Babe§Bolyai (§i in prezent). C9 Gere. st la Filiala Cluj a lnstitutului de $tiin\e Pedagogice (1969). ~ Pedagogia sodala, orientarea §colara §i profesionala, istoria pedagogiei. a) Vocational guidance ... 1985. b) principiu! permanentel orientari profesionale in: The Principle of Permanent Orientation, (in Studia Universitatis BabesBolyai Philosophia, XXXI, 2, 1986). c) principiul flexibilitaVi orientarii profesiona!e (in Studia Universitatis BabesBolyai Philosophia, XXXI!, 2, 1987. © Prima fundamentare teoretca a discipli nei pedagogia ocrotirii (privind educata in case!e de copii. in: Pedagogia ... , Ed. Casa carvi de §tiin\a, ClujNapoca, 1994); formu !area a trei principii in domeniul orientarii §CO lare §i profesionale: a) principiul caracterului social al orientarii profesionale (Vocational guidance as a social question. in: SUBB Philosophia, XXX, 1985), b) prindpiul perma nen\ei orientarii profesiona!e (The Principle of permanent Orientation. in: SUBB Philoso phia, 1986, 2) §i c) principiul flexibilitaVi orien tarii profesiona!e (SUBB, 1987, 2). Pentru sis tematizarea activitaVi de informare profesio nala a elevilor introduce termenii de informare profesionala pe orizontala §i informare profesionala pe verticala ( Cen;etSri ... , 1972).


© * Ro/ul educapei ca act terapeutic in echi- librarea afectiv volitivii a copiilor. in: RP, nr. 12, 1980. * Jocu/ §i munca. Rolul for de maturizare psiho-socialii a copiilor §i ado/escenplor. in: RP, nr. B, 1986. * Probleme de pedagogie socialii in preo- cupiirile A STREI. in: volumul "ASTRA-125 de ani de la infiin(are", redactor Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea pentru $1iinte Filo zofice, Sibiu, 1967. *Familia §i Gasa de copii. Bue.: Litera, 1969. * Pedagogie. PropedeutictJ. Didactica. Bue.: EDP, 1987. * Jocul didactic in metodologia /ecfiilor de /imM romlinii. in: Cercetiiri de limblJ §i /itera- tura, (coord. VictorV. Grecu), Sibiu, Societa tea de ~tiinte filologice din Romania, 1966. * Cultura-cadrul formiirii omului. in: Dirigin- te/e. Ore/e de dirigenpe. Vol. II, Bue.: Ti, 1995. * Dialogul intercultural in fami/ii cu parteneri de naponalitate diferitii. in: Familia interetnictJ in societatea civilii din Romlinia, Studii Psiho- sociologice (coord. Ana TucicovBogdan), Bue., 1998. * Metacomunicarea in managementul universitar. in: Tratat de management universitar, (coord. loan Petrescu), Brasov Lux Libris, 1998. * Consecin(ele separarii de familie asupra dezvo/tiirii psihosocia/e a copi/ului. in: RP, 1966, 1. * Educapa pentru problemele lumii contemporane. in: Forum, 1969, 5. * ASTREA, tribunii a educapei. in: Memoriile s~ei de ~tiinte istorice. Seria a IVa (tom II, 1986). Bue.: Ed.Academiei Romane, 1989. * Terapia educapona/ii §i crearea climatu/ui optim de invii(are. in: RP, 1991, 4. * Educape §i politicii eco/ogicii. in: Forum, 1991, 78. *Frustrarea §i consecin(ele ei asupra comportamentului. in: Revista invatamantului Prescolar, 1997, 34. (E. Noveanu)

MACAVEI, Elena < ... >OB februarie 1943, Targovi~te (Dam bovita), a Univ. Bucure§ti, Fae. de Filosofie. ~ Doctorat Pedagogie (1963: Univ. BabesBolyai, ClujNapoca, Optimizarea educapei in case/e de copit). § Cariera universitara: 19901999 rector univ. ~i conterennar: Univ. "Lucian Blaga", Sibiu. 1'- Metode active de predarelnvatare: psihopedagogia studiului individual; crea tivitatea; edu.; pedagogia familiei; terapia educa~onala; psihopedagogia ocrotirii so ciale a copiilor defavoriza~; aslstenta sociala a familiei ~i a copilului defavorizat; optimi zarea educa~ei in casele de copii; asistenta sociala religioasaspirituala; probleme de pe dagogie a culturii; comunicarea intercul turala; evaluarea activita\ii culturale ~i peda gogice a unor personalita~ (Onisifor Ghibu, J.C. Petrescu s.a.): metacomunicarea (alitu dinile mentale pozitive, simtul umorului, far mecul personal s.a), @ in pedagogia familiei: pregatirea tinerilor pentruintemeierea familiilor, pregatirea cuplu lui pentru acceptarea realita~i psihologice a copiilor la diferite varste, profilaxia desertismu- /uifamilial; profilaxia abandonarii reale §i apa rente a copilului (Ro/u/ educa(iei ... , 1960 Astra). in pedagogia ocrotini sociale a familiei §i a copilului prefigureaza solu~i de ocrotire sodala a familiei, descrierea formelor de manifestare a hospitalismului (in condi~i experimentale), coreleaza retardului psihofizic cu decom pensarea afectiva a caren\ei mateme; psiho grama copilului abandonat (Familia ... , 1989). in psihopedagogia invatarii §i a rela~ei edu catoreducat propune o viziune personala a unui curriculum al cursului de pedagogie pentru studen~ §i pentru perfe~onarea per sonalului didactic, cu un mod interdisciplinar de abordare a problemelor instruirii §i edu ca~ei (Pedagogie, 1967).


(19881990); Seminarii de pedagogie in facultatlle de chimie, rnatematlca, de limbi straine din Universitatea Bucurasf (19912000). (9 Cercetator la lnstitutul de $tiin\e ale Educa\iei Bucuresf (19902000: studii documen tare, elaborare §i realizare de proiecte de cercetare, publi

catll): 1'J. Metode de tnvatare, mijloacele didactice §i formele de organizare ale activitatli instructive §i educative din gradini\e, folosite cu scop formativ (1993); Caracteristicile cornuntcarn verbale a copiilor de 38 ani, interpretate prin prisma datelor §tiin\elor comunlcarf

MATEIA~, Alexandra < ... >6 ianuarie 1951, Potlogi, judetul Dambovita. a Univ. Bucuresf Faculta tea de filosofie, Sec\ia Peda gogie limba franceza. ti Doctor in pedagogie (1999 - Eva/uarea competenfelor de comunicare verballil a copiilor din gradiniflil §i din clasa I); Gr. I (1987: Cunoesieree con9tiinfei morale a adolescenfilor - premislil a educafiei morale). § Profesoara de pedagogie: Liceul pedagogic Slobozia ( 19751983); profesor de limba franceza, Liceul industrial de chimie, nr. 1, Slobozia ( 19811988); $coal a genera la lituGara

(E. Noveanu)

cuno§fintelor de fiziclil (Buletinul $tiintific, Seria Fizica §i Chimie, An 2, Nr. 2, Univ. Pite§ti, 1997). * Metodica prelucrarii datelordate/orobfinute in experimentul §COlar(Didactica, 1998). * Didactica fizicii. Pite§ti, Univ. Pite§ti, 1998. * Metodica rezolvlilrii prob/emelor de meca- nicti, Pite§ti, Univ. Pite§ti, 1997. * Metodica rezolvlilrii prob/emelor de e/ectrici- tate §i magnetism. Pite§ti, Univ. Pite§ti, 1996. * Metodica rezolvlilrii probleme/or de fizicti mo/ecu/ara §i termodinamicti. Pite§ti, Univ. Pite§ti, 1996. * Metodica rezolvlilrii problemelorde opticti. Pite§ti, Univ. Pite§ti, 1995. * Fizicti atomiclil §i nuc/eara. Vol. 111. Pite§ti, Univ. Pitesti, 1998. * indrumar pentru laboratorul de fizicti ato- micti §i nuc/eara. Vol. III. Pite§ti, Univ. Pite§ti, 1996. fh Membru al SocietaVi Romane de Fizica, seqiunea Fizica §i invatamant; Membru al Societc'iVi Europene de Fizica, sectiunea Educave.

MALINOVSCHI, Viorel < ... >2 septembrie 1950, Socol (Caras Severin). a Univ. din SanktPetersburg, Fae. de Fizica. ti Drd. (Tendinfe noi in didactica fizicil); gr.did. I (Metode de detecfie a radiafiilornude- are. Metodica organizMi §i desfa§Urarii ac- tivftc}Wor de instruire practicti a e/evi/or in /abo- ratorul de mlilsurare §i detectare a radiafiilot). § Ceriera didactica unlversltara: lector: Univ. Pitestl, catedra de ChimieFizica a Facultc'iVi de $tiinte. © * Metodica formlilrii la elevi §i studenfi a unor deprinderi §i priceperi generalizate de invlilfare: de activitate independenta cu manualul §i literatura de specialitate, de mlilsurare, de observare §i experimentare. (Buletinul $tiintific, Seria Fizica §i Chimie, an 1, nr. 1, Universitatea din Pite§ti, 1997; Buletinul $tiintific, Seria Fizica §i Chimie, an 3, nr.1, Univ. Pite§ti, 1998). * Metodicti a rezo/vlilrii problemelor de fizicti §i modalitlilfile de inc/udere a for in sistemu/


Pedagogica de Stat "Ion Creanqa", Chi§inau. <9 Desfa§oara o bogata activitate de cer cetare §tiinlffica in cadrul laboratorului "Baze le tehnologiei §i rnalestriel pedagogice" (1984) al Univ. "loan Cuza". Principalele do menii investigate: personalitatea pedagogu lui; strategii §i metodologi educationale; idealul educa~ei; curriculumul de baza; teh nologiile educa~onale modeme. Prin cola borare cu speciali§ti din alte \ari rezultatele

MANDACANU, Virgil Mihai < ... >27.07.1936, Mihaileni, Ri§cani (Bal\i, RM). El Univ. de Stat din Moldova (Chi§inau), Fae. de lstorie (1963). ~ Doctoral in pedagogie, Academia de $tiin\e Pedagogice (Moscova); doctorhabil. Academia de $tiin\e Pedagogice (Moscova, 1991 Maiestria pedagogica a educa- torulw). § Cariera didactlca universltara, Univ.

(rnernbra fondatoare). ~ "Tendinte in planificarea actlvitatli instructive §i educative in invatamantul prescolar contemporan" (19901991 ); "Educatla prescolara in Romania", proiect al Asoclatiel Internationale de Evaluare proiect colectiv (1992 1997); "Evaluarea tnvatarnantutu! prescolar Waldorf in Romania" proiect colectiv (1995); "Realizarea contlnultatll intre grupa preqatltoare §i clasa I prin tnvatarnant diferen\iat" (19971998); "Stimularea dezvoltarll psihomotrice a copiilor prescolarl" (19992000). ©* Metodele de invafare folosite in gradinifa; forrnele de organizare ale activitafii instructiv-educative din gradinifa. in: Elena Popescu, (ed.). • Pedagogia prescotere. Didactica. Manual pentru scolile normale, clasa a XIa, specialitatea educatoare. EDP RA, Bucuresti, 1993. * Comunicarea la varsta pre§colara §i in clasa I. Tritonic Media, Bucuresti, 1998. • Citesc §i scriu! Tehnica de inifiere in citit §i scris a copiilor de 3-8 ani. AFIR, Bucuresti, 1999. • Structurarea cuno§tinfelor pre§tiinfifice ale copii/or, AFIR, Bucuresti, 1999.

(E. Noveanu)

§i metodologia educarii cornunlcarf prin limbaj oral §i scris, fondata pragmatic §i functionalist, inclusiv pentru receptarea §i creatla beletrlstlca (1998); Analiza tehnicii actuale de initlere in citit §i scris in limba romana, dezvoltata in esenta pe criterii de tratare lingvistica a dlficultatllor, ajunqand astfel sa foloseasca texte aride, slab legate de rnotlvatla de comunicare a copiilor, §i elaborarea unei alternative coerente, dar nu structurate rigid, in care pot fi respectate partlcularitatlle de varsta ale copiilor, interesele §i cornpetentele lor diferite de folosire a limbajului scris, in care debutul se face prin folosirea ex cluslva a literelor mici de tipar §i printro practica bogata de citire §i scriere a numelor unor aspecte ale realltatll, alese de copii sau propuse de adult, in context de comunicare freasca, ceea ce permite depasirea mai raplda a numeroaselor probleme elementare ale desclfraril §i scrierii, usureaza parcurgerea celorlalte trepte ale utilizarii limbajului scris §i favorizeaza invatarea consnenta, activa, autonorna (1999); Modalitatile didactice de stimulare a structurarll cunostlntelor pre§tiin\ifice ale copiilor (1999). © Asoclatla Romana pentru t.ectura


C9 lnstitutul de $tiin\e ale EducaVei. e. Creativitatea tehnica. Curriculum $i eva luare in invatamantul profesional $i tehnic. Standarde oeupa\ionale. © Dezvolta strategia reformei in invata rnantul profesional $i tehnie, conceptul de educa\ie tehnologica $i modularitate,

(Direqia invatamantului Munieipiului Chi $inau, 1998). © * Deprinderi/e comunicative ale invafatorului. Chi$inau, 1987. * Tehnica §i maiestria pedagogi~ a inva- fatoru/ui. Chi$inau, 1992. * Bazele tehnologiei §i maiestriei pedagogice. Chi$inau, 1997. * Etica pedagogi~. Chi$inau, 1998. * Etica §i eleganfa invafatorului. Chi$inau, 1999. • Personalitatea educatorului in configurapa maiestriei pedagogice. in: V. Mandacanu (coord.) Tehnologii educaponale modeme. Vol. I. Personalitatea pedagogului. Chi$inau, 1994. * Conpnutul invafamantului in context curricular. in: V. Mandacanu (coord.) Tehnologii educaponale modeme. Vol. II. Conpnutu/ in context curricular. Chi$inau, 1994. • Promovarea tehnologiilor moderne in context curricular. in: V. Mandacanu (ooord.) Tehnologii educaponale modeme. Vol. Ill. Cercetarea pedagogi~. Chi$inau, 1995. • Metode active - curriculum - tehnologii modeme. in: V. Mandacanu (coord.) Tehno- logii educaponale modeme. Vol. IV. Metode active. Chi$inau, 1996. * Spre un model tehnologic de studiere a pedagogiei umaniste. in: V. Mandacanu (coord.) Tehno/ogii educaponale modeme. Vol. V. De la orientari teoretice la modele tehnologice. Bue.: Le Mot. 1999.

(E. Noveanu)

MIRCESCU, Mihai < ... >11 martie 1954, Buzau a Univ. Bucurestl, Fae. de Filozofie Pedagogie. ~ Doctoral (Activitatea extra§CO/ara - factor complementar de educape). § Univ. Politehnica Bucure$ti.

cercetarilor au fest publicate in mai multe volume deosebit de utile pentru moder nizarea invatamantului in Moldova (Con ceppi §i sisteme actuate de invafamant in ~rile CSl-ului §iin Europa, 1992, Dusseldorf; Filozofia educapei - imperative, cautari, orientari, Chi$inau, 1997). Un Joe important in activitatea acestui la boratorn au investiga~ile privind tehnologiile educaVonale modeme; rezultatele sunt pu blicate in seria de volume Tehnologii ... 16. e. Pozqiile personale ale pedagogului Virgil Mandacanu sunt reflectate in lucrarile publi cate in ultimii ani: pedagogul trebuie sa fie 0 personalitate spirituala (Pedagogia ... , 1983), invatamantul pedagogic superior trebuie do tat cu tehnologii modeme (Tehno/ogii ... , 1994 1999); bazele maiestriei pedagogice artrebui formate in anii de studii la farultate (Bazele .... 1997); evaluarea $i atestarea cadrelor didae tice se impune a se realiza cu mijloace moder ne (Tehnologia eva/uarii, 1998); educa~ pen tru valori ramane un deziderat (Etica ... 1999). © Pre$edinte a Asocia~ei Profesorilor "Ma iestria pedagogica", organizaVe nonguver narnentala . .Q in ultimii ani a lansat proiecte importante pentru invatamantul moldovenese: $coala de copii supradotat (Liceul Universi ta~i pedagogice de Stat din Chi$inau $i in Liceul teoretie $i de retonca din Chi$inau, 1996); Centrul de educa~e religioasa (Direc tia Invatarnantulut Munieipiului Chi$i nau, 1997); Centrul de Tehnologii modeme


© * lnteligenfa emofionala. in: ACADRES, 1996. * Re/afia dintre dislexie §i strabism la copil. Analele Univ. din limi§oara, vol. Ill, 1992. * Abuzul asupra copilului. in: Coloana lnfini tului, 1998, oct * Coordonate psiho/ogice §i activitatea manageriala. in: Viitorul Manager (limi§oara), 1996. * Formele agresivitc'1fii. in: Caiete de peda gogie, (Var§et) 1997. * Creativitate §i agresivitate. in: Analele Univ. Banatul, 1998. * Experienfa senzoriala. 1999.

(E.Noveanu)

Mllif, Poesis < ... >11.04.1952, Lugoj a Univ. Bucurestl, Fae. de Psihologie (1976). ti Doctoral in pedagogie (1999: Stresul §COiar}. § lector, Univ. de Vest, Tlmisoara. ~ Stresul in §coala factori, consecinte, forme de manifestare; agresivitatea com portamentul agresiv la adolescerf ; forme de manifestare; abuzul asupra copilului. @ Membru in AsociaVa psihologilor din Ba nat, colaborare cuAsociaVa «Muzica §i Tem pie» (Londra}.

va(amantul profesional §i tehnic. Bucure§li, ISE, Coleqia ProVoe, 1995, 5. * Sistemuf modular in invafamantul profesional §i tehnic. in: Formarea formatorilor Stagiul 1. Pregatirea psiho-pedagogica §i metodica a cadre/or didactice. Bucuresti, Ministerul invatamantului, Unitatea de coor donare a programului de reforma in inva tamantul profesional §i tehnic. PMU, EU, PhareVet, Ro 9405, 1996. * Pentru o strategie a reformei in invafa- mantuf profesional §i tehnic. in: RP, 1994, 1112. * Pentru inovarea procesului educational. in: Revista invatamantului prsscolar, 1995, 34. * De ce invafamantul vocaponal? in: RP, 1994, 1112. * Educafia, lumea muncii §i protecfia mediului inconjurator. in: RP, 1994, 1112.

(E. Noveanu)

coautor al Programei de educate teh nologica. Elaboreaza un Ghid metodologic pentru curriculum in invatamantul profesio nal §i tehnic. Q. Membru in Asodata NaVonala a Peda gogilor, AsociaVa Nationala de Orientare $colara §i Profesionala. Membru in Consiliul pentru Standarde Ocepatonale §i Atestare. © * Antrenamentuf creativitafii. limi§oara, Editura Eurobit SRL, 1996. * Curs de pedagogie. Bucuresti, (Universi tatea UNEXAZ), 1993, Vol. I §i II. * Prefiminarii la studiuf pedagogic privind desooperirea §i punerea in vafoare a copiifor dotafi §i supradotafi. in: RP, 1990, 7. * Opinii privind inovarea in invatamant I §i fl. in: RP 1991, 1,2. * O componenta a culturii de baza in inva- famantuf modem - educafia tehnologica. in: RP, 1993,3. * Ghid metodologic pentru cunicufum in in-


unii istorici ca o "pedagogei a personatttatii" (dr. Heinz Brandsch) sau "personalitara" (Ion Gh. Stanciu). Considerand ca in om "se adaposteste cea mai inalta valoare pe care omul o poate cunoaste", ca omul este "valoarea suprerna", ca este "creator §i purtator al specificului

uman", Narty define§te personalitatea ca "maximum de desavarsire tntro fiinta urnana a originalitaVi sale specifice, in cadrul principiului social, principiu prin care in\ele gem armonia productiva cu mediul", armonie ce se concretizeaza in profesie. Prin aceasta definiVe Narty ambltoneaza §i reuseste realizarea unei sinteze a celor doua puncte de vedere opuse pedagogia individualista §i pedagogia sociala , caci ori ginalitatea specifica defineste substratul individual, posibilita~le originale §i origine ale individului, in limp ce profesia reprezinta ex presia imperativului social. in consecnta, Narty subliniaza ca nu orice profesie atesta afirmarea de sine ca personalitate, ci doar proteslavocade in cadrul careia individualul §i socialul conlucreaza in acord teleologic. Pentru Narty persoanlitatea astfel inteleasa echivaleaza cu "superiorul uman in forma lndlvlduala",

Narly considera, asemenea lui John Dewey, ca deoarece 0 cultura §i 0 civilizaVe nu por fi asimilate in toto, invaiamantul tre buie sa fie "o institUVe de introc:lucere metodi ca in mediul sintetic", un mediu cultural com primat, astfel incat sa realizeze un "maxi mum de introducere in mediu, maximum de desavar§ire a individului, in minimum de timp posibil, cu minimum de cheltuiala de energie". in procesul paideutic Narty pre conizeaza, fide! conceptel sale, utilizarea unor "metode personalitare", care "tind sa dezvolte §i sa desavarseasca in elev tot atat de putemic trasaturile referitoare la individul ca atare, cat §i pe acelea referitoare la me

NARLY, Constantin < ... > 18/30mai1896, Tecuci6 iulie 1956, Bucurestl (este inhumat la cimitirul Belu). a Facultatea de litere §i filosofie a UniversitaVi din la§i (19141919). Studii postuniversitare la Universitatea din Berlin (1921) unde audiaza prelegerile unor profesori celebri precum W. Sombart, E. Spranger, W. Koehler, A Riehl, M. Dessoir s.a. t> Doctor in filosofie "magna cum laude" al UniversitaVi Georg August din Gottingen (7 august 1924) avand ca disertatle tema "Die soziale Schichtung Rumaniens" (184 p.) §i drept referent pe prof.dr. Walther. § Profesor in invaiamantul secundar intre 19201926 (Liceul de baie~ din Braila, $colile normale de baie~ din Ramnicu Sara~ Focsani §i Cemau~). Asistent suplinitor la catedra de "Pedagogie" de la Facultatea de litere din lasi (19241926), profesor agregat (19271931) §i profesor titular (19311940) la catedra "Pedagogie §i istoria pedagogiei" de la Facultatea de filosofie §i litere a Universita~i din Cemau~. profesor la aceeasi catedra de la Universitatea din Bucure§ti (19401947). in calitate de profesor, conform legii inva iamantului universitar a fost §i director al Seminarului pedagogic al Universita\ii din Cemau~ §i ulterior din Bucuresti, Referent titular la Consiliul legislativ (19251934), unde se ocupa in special de legislaVa §colara. C9 Pedagogie generala, istoria pedagogiei. ~ Pentru C. Narty intreaga istorie a peda gogiei ... este istoria idealurilor care au sta panit mentalitatea diverselor epoci, idealuri pe care educada a atins sa le realizeze in om". ldealul este "luneta prin care noi privim, vedem §i concepem realitatea pedagogica insa§i". Acest ideal, consldera Narly, este personalitatea "imperativul categoric al per sonalitaVi", concept fundamental pentru pe dagogia sa, caracterizata nu intamplator de


comunitatea pedagogica, punand in lumina universalitatea mesajului educaVei. Lucrarile tiparite 9i "Cursul de istoria pedagogiel' (partea a 11a) constituie sursa poate unica a unor subtile 9i bogate infomlaVi privind viata 9i activitatea unor mari pedagogi. © Membru titular al Academiei de 9tiin\e din Romania (6 iunie 1939), presednte al secVei a VIIIa istoria 9i filosofia 9tiin\ei. Membru al "Gesellschaft fi.ir Kultur morphologie" (Munchen), al 'The Academy of Political Science" (New York, 1937). Presedlnte al seCVei de pedagogie 9i codi rector (cu Romulus Candea) al lnstitutului de cercetari (sociale) al Romaniei, regionala CemaUV (Suceava) de la infiintarea acestuia (1939). Partldpa cu cornunicari la nume roase reuniuni 9tiinVfice din tara §i din strai natate (Primul Congres al invatamantului universitar Bucuresti, 1921; eel deal pa trulea Congres intemavonal pentru protecta copilului Viena, 1924; Gel deal saselea Congres internatonal de educade rnorala Cracovia, 1934; primul Congres de filo sofie cu tema "invatamantul filosofic in scoa la secundara" Bucuresti, 1934; sesiunea organizata cu ocazia celebrarii a 100 de ani de la nasterea filosofului Sri Ramakrishna Calcutta, 1937 s.a.) fiind de multe ori mem bru al Comitetelor de organizare. AVnut nu meroase conferin\e in cadrul "Seminarului umanist roman" la a carei infiintare a avut un rol detemlinant (1942), la Universitatea libera, la Universitatea populara N. lorga din Valenll de Munte etc. Organizator la CemaUV al "Saptamanii pedagogice" ma nifestare anuala ce ofera cadrelor didactice cursuri teoretice §i leCVi practice (1936). Q Editor al "Revistei de pedagogie" (19311943) revlsta de inalt nivel 9tiin\ific, cu un prestigiu unanim recunoscut, in care au aparut 9i multe din studiile Jui Narly, alatun de cele ale unor numeroase personalltati din \ara 9i strainatate. in 1940 ini\iaza 9i conduce "Colecfia pe

diul inconjurator si, mai ales, la mediul social 9i etic". Aceste metode sunt lucrul pe echipe sau grupe de elevi (metoda proiectelor, me toda centrelor de interes a Jui Decroly, me toda Cousinet etc.) 9i asanumitele "forme complexe" (planul Jena, planul Winnetka etc.). in pedagogia rornaneasca, Narly este primul care subliniaza in realitatea peridon tic8 se constituie intro forma specifica de existenta; comunitatea pedagogica. "Prin comunitatea pedagogica, precizeaza Narly, trebuie sa in\elegem acea fomla de viata proprie oricarui act educativ 9i care constitui ta de conlucrarea sui-generis a educatului §i educatorului, se concretizeaza in institu Vile educative, ce ne apar astfel ca insa9i intruchiparea comunitaVi pedagogice in di versitatea infaptuirilorei reale". DefiniVa edu caVei avansata de Narly sintetizeaza con cepna sa despre structura pedagogiei sistemaUce, fara a9i propune prescripVi de tip norrnatv; "educata este un act complex, in care, fiind data posibilitatea ei, un om sau un grup de oameni intreprind asupra altora, cu care impreuna alcatuiesc o comunitate cu un in\eles caracteristic, 0 actune de in fluentare consuenta, deci prin mijloace cat mai adecvate, cu inten~a de a desavfu'§i in ei un ideal a carel ultima esenta. gandita constlent sau nu, este tendinta spre perso nalitate". Pentru Narly istoria pedagogiei este "chiar chintesenta istoriei culturii, caci in educaue se rasfrang 9i se rezuma ca intro lentila toate tendin\ele unei epoci", "in educate se rastrange astfel intregul univers cultural dat, precum intro picatura de apa se oglinde9te intreaga orbita a ce rului instelaf'. Atat in volumul "lstoria pedagogiel' cat 9i in studiile dedicate operei unor ganditori precum Tolstoi, Kant, Basedow sau Helvetius, Narly incearca sa identifice in ideile inainta9ilor preocuparea permanenta fata de cele patru mari probleme ale pe dagogiei sistemice: posibilitatea educaVei, idealul pedagogic, mijloacele eoucatiel,

Revista de Pedagogic nr. 112/2000 65

0 adaptare pentru chimie a unei taxonomii propusa pentru fizica in 1984, de I. lorga 9i S. Anghel. (1. Obiective cognitive inferioa re: recunoastere 9i denumire; reprodu cere; II. intelegerea: Transpunere, analiza, evaluare, sinteza; 111.Aplicare; IV. Explorare). © * Tipuri de probleme de chimie §i metode de rezolvare. Pite9ti: Ed. lipNaste, 1993, (coautor). • Teste de chimie §i fizica pentru olimpiade §i concursuri de admitere in invi!ifamantul superior. Pite9ti: Ed. ArgTempus, 1995 (coautor). • Experiment didactic pentru formarea §i educarea capacitapi de autoevaluare §i in- terevaluare. in: CHIMTim, 1997, 17.

NENCIULESCU, Silviu Camlin < ... >10.09.1954, Pite9ti (Arge9). a Univ. Bucur99ti, Fae. de Chimie. ti Grad didactic I ( 1991: Set de probe de eva/uare in cadrul unui program de invi!ifare a unui concept fundamental de chimie). § Leetor: Univ. Pltestl, Fae. de $tiin\e (1992). e. Analiza detaliata a strategiilor, metodelor 9i tehnicilor de evaluare utilizate in domeniul chimiei in Romania. Prezentarea cornplexa a posibilita~lor de realizare a evaluarf pe baze 9tiin\ifice; noutate 9i continuitate in pedagogia noastra; radaeinile actualului sistem de evaluare in lucrarile din deceniile 7 9i 8 ale speciali9tilor rornani,

* Patru mari educatori: John Locke. Vasile Canta. Sigmund Freud. Georg Kerschen- steiner, Bue.: Editura "Cultura Romaneas ca", 1933. • Pedagogia Jui Immanuel Kant, CemauV: PublicaVile lnstitutului 9i Seminarului Peda gogic Universitar, 1935. * /storia pedagogiei. Volumul I: Cre§tinismul antic- Evul Mediu-Rena§terea, Cemauv: Publicavile lnstitutului Pedagogic, 1935. * Gatre o politica §CO/ara, Bue.: Editura "Cul tura Romaneasca"; S. A. R., 1937. • Pedagogie genera/a, Bucur99ti: Cultura

Rornaneasca, 1938 (ediVa a IIa, revizuita 9i adaugita, Bue.: EDP, R.A., 1996). • Metode de educape, Bue.: Casa $coalelor, 1943. • Texte pedagogice (Antologie), Bue.: EDP, 1980. Fb Detinator al ordinelor Coroana Ro maniei 9i Meritul Cultural. Autor al unui velum de proza (Evocari venepene, 1928) 9i al unuia de versuri (/spite §i biruinp, 1930).

(Viorel Nicolescu)

dagogilor rornanl 9i straini" (Cultura ro rnaneasca) contlnuata in 1941 cu "Bi blioteca de pedagogie" (Cugetarea Georgescu Delafras) in care vor aparea importante lucrarl ale pedagogiei uni versale 9i rornanesti (Peter Petersen, Giovanni Gentile 9.a.). © • Problema idea/ului pedagogic. Leqie de deschidere a eursului de lstoria Pe dagogiei, Vnuta la Univ. din la9i, la9i, lnstitutul de Arte Grafice ''Viata Romaneasca", 1925. * Un muzeu Eminescu la Seminarul pedagogic universitar (Rolul sc'lu educativ), lasl, lipografia Viata Rornaneasca, S.A., 1925. * Educafie §i ideal, Bue.: Editura Casei $coalelor, 1927. * Pedagogia sociata §i personalitatea, Bue.: Editura Casei $coalelor, 1928. * Opera pedagogica a profesorului I. G.jjv.jl nescul, Bue.: Editura "Cultura Rornaneas ca", 1929. * Tolstoi educator. Bue.: Editura Casei $coalelor, 1929.


Educa~a civica. Manuale scolare de limba engleza cl. II, Ill. Exerci~i pentru aceste clase. Filme didactice (scenarii) pentru inva\are si tua~onala (la hotel, la restaurant). Traduceri din John Dewey, i;;i al~ pedagogi americani; J.B. Caroll (Umbaj §i gandire); Edward L.

Thorndike (fnvfl(area umanfl}; Wilga Rivers (Psihologul §i profesoru/ de /imbi straine).

OPRICA, Octavian < ... >20.07.1940, Bucurei;;ti. a Univ. Bucuresti, Fae. Limbi germanice. § Acad. Studii Economice1992 prezent. © lnstitutul de $tiin\e ale Educa\iei 1967 1982, 1996 prezent. ~ Predarea limbilor straine la vsrste mici. Predarea limbii romans la rnlnorltati,

(E.Noveanu)

de "Cadranele soeiometrice" care nuan \eaza metodologia propusa de soeiologul american J.L. Moreno. © * Cercetarea psihopedagogicfl. Tirgu Murei;;: Ed. Tipomur, 1993, 1995 (coautor). * Diriginte/e §i sinta/itatea colectivu/ui de e/evi. Bue.: EDP, 1978. * Pedagogie§colara. Bue.: EDP, 1992, 1994. * Pedagogie genera/fl. Manual pentru clasa a IXa. Bue.: EDP, 19921998 (coautor). • Tratat de pedagogie §CO/ara. Bue.: EDP, 1996. • Teoria educa(iei §i nofiuni de cercetare pedagogicll. Manual pentru clasa a XIa. Bue.: EDP, 19921998 (coautor). * Microsocio/ogia co/ectivului de elevi. Bue.: EDP, 1974. fb Academia Romana a acordat premiul "Constantin RadulescuMotru" (pe anul 1998) Tratatului de pedagogie §Colarfl (1996).

NICOLA,lon < •. >05.01.1938, Horea {Alba). a Univ. Bueurei;;ti, Fae. de Fnosofie, s. Pe dagogie. ti Doctorin pedagogie (1974: Microsocio- logia co/ectivului de elevi). § Prof.: Univ. «Petru Maior», TarguMurei;;. ~ Dominanta c.ercetarilor sale se concen treaza in diree\ia surprinderii variabilelor psihosociale ale fenomenului educahonal, Contribu~ile sale mai importante, rezultat al unor investiga~i originale, se concentreaza in direqia surprinderii multitudinii de variabile pe care le implica fenomenul educatona', (Microsociologia ... 1974; Dirigintele ... 1978). Cercetarile intreprise au contribuit la rafinarea metodologiei de cercetare a feno menului psihopedagogic. Este demn de rnentonat in ac.est sens conceperea unui instrument original de cercetare a fenome nelor psihosociale, cunoscut sub denumirea

* Ghid de eva/uare la chimie. Buc.: 1997 {coautor). fb Membru al Comisiei c.entrale la Olim piadele na\ionale de ehimie 19861999.

(E. Noveanu)

* Teste grilfl de chimie. Pitei;;ti: Tipografia Universita~i. 1998 {coautor). * Metode [ii tehnici de evaluare in chimie. Brasov, 1996 {coautor).


unor noi interpretari ale modului in care acestea se formeaza; I analiza comparativa a lexicului

· manualelor de limba enqleza, franceza, gennana; elaborarea unor sisteme de exercltii structurate in raport cu dinamica fonnarii deprinderilor de limba;

proiectarea unor instrumente de evaluare a progresului elevilor. Dintre problemele generale de didactica pe care lea abordat se remarca in mod deosebit studierea §i experimentarea mo delului taxonomic al actelor intelectuale elementare propus de d'Hainaut, model care prezinta reale avantaje fatB de taxo nomiile anterioare prin aceea ca ~ne cont

PANA, Ligia-luliana < ... > 18 august 1951, Bucure§ti. a Univ. Bucure§ti, Fae. de limbi §i literaturi straine, specialitatea limba englezallimba franceza (1978). ti Grad didactic I (The Develop- ment of the English - Language Skills in the Second Form of the Primary Schoo~. © Cercetator asocial la lnstitutul de $tiinte ale Educa~ei (19781982); (19902000). ~ Preoceparile sale teoretice §i experi mentale din domeniul limbilor straine au vi zat in principal: fonnarea §i dezvoltarea de prinderilor integratoare de limbi straine; nive lul §i corela\ia dintre deprinderi cu relevarea

editata de "Revista de pedagogie'). Bue.:, 1976. • Dezvoltarea conceptelor §i inva(area limbilor straine. in: Tatiana SlamaCazacu (red.). Ungvistica aplicata in diverse domenii practice. Bue.:, 1977. • Fi/mu/ de limbi strfline la televiziune. in: Radiotele§coala., 1977, decembrie. • Utilizarea filmului didactic in Jecpa de limbi strfline. in: RP, 1977, 9. • Obiectivele inva(arii limbilor strfline in dclul primar (Taxonomie §i evaluare). in: RP, 1978, 6. • inva(area limbilor strfline in gradini(a - o noua perspectiva. in: Revista invatamantului prescolar, 1990, 12. *Cohesion and Diversity in National Identity: Civic Education in Romania. in: Judith TomeyPurta, John Schwillw and JoAnn Amadeo (Ed.) Civic Education Across Countries: Twenty-four National Case Studies from the /EA Civic Education Project. IEA, 1999, (in colaborare).

(E. Noveanu)

© Grupul roman de lingvistica aplicata. Societatea de §tiinte filologice. Asodatia profesorilor de limba engleza (BETA). ~ IEA Educa~a Civica lnvestiga~e in 27 de tBri. © • Aplicarea testelorde aptitudine lingvisticlJ la §COlarii mici. in: Orientarea scolara §i pro fesionala, 1972, 2. • Pregatirea educatoarelor de limbi straine in liceul pedagogic. in: invatamantul pre scolar", 1972, 2. • insu§irea limbilor straine la vtirsta pre- §colara prin grupe organizate in gradinqe. in: Tatiana SlamaCazacu {red.). lnvti(area limbii. Bue., 1973. • Tehnologia inva(Mi limbilor straine. in: in~(area inte/ectuala a copiilor pre§colari. Bue.:, 1975. • Experiment privind inva(area unei limbi straine in gradinqa de copii. in: Copilul §i mediul social. Buc.:,1976. • Factori deterrninan(i in inva(area unei limbi straine de clJtre copiii pre§COlari. in: Gra dinqa, familie, §COB/a. (Culegere metodica

(E. Noveanu)


* Nivelul §i corelafia dintre deprinderile fundamentale. in: Limbile modeme in scoala, 1979, vol. r. * Relevarea randamentului §COiar pe tipuri de comportamente organizate taxonomic. in: Radiotele900ala, 1979, 34. * Lexicul manualelor §i pregStirea specificiJ a elevilor de liceu. in: Limbile modeme in scoala, 1980, vol. I. * Sisteme de exerci(ii cu suport vizual. in: Limbile modeme in 9coala, 1980, vol. II. * Didactica limbilor modeme. Metodologia cercetMi experimentale. Bue.: EDP, 1981 (coautor).

de interaqiunea dintre activitatea intelec tuala a elevului §ii materia asupra careia ea se exercita. in premiera la cidul primar, a coordonat mai multe ac\iuni investigative ce au vizat concre tizarea, la nivelul unor clase §ii discipline dife rite, a conceptului de .recapitulare orientatif'. A ini~at §ii coordonat un important demers in vestigativ de transpunere in practica a mo delului invajarii eficiente (la dasele I IVa), care sa remarcat atat prin numarul mare de cadre didactice antrenate in in\elegerea teo retica a mecanismetor §ii a modalita~lor prac tice de aplicare a noului concept, cat 9i prin receptivitateaelevilor .~~~~~~~ * lmpactul dintre tele- faja de impactul cu o Re,,.~ag~giai Ki ~~ viziune §i §coals. in: noua manlera de Radiotele9coala, lucru. •"!'ilUr~u~: 1980, 12. Realizeaza o meto .Mmory Zti~ll * Tehnici de deterrni- dologie originata de Falu&J'Yi'i:r.i nare a dificultSfii ite- mare finete in evatua mului §i a puterii lui de rea nivelului atins in ~~~ discriminare. in: Ra

:l'lh1!U!!."' CWIJ2 dezvoltarea unei de lilt lUun diotelescoela, 1980, prinderidelimbastra ~oflr.> 34. ina prin depistarea, in • O metodS de eva- cadrul continuumului, luare structural-dina- care ii deflneste miraa forrnSriideprin- structura, a punctului derilor. in: RP, 1981, 6. ta care a ajuns elevul * Proiectarea instru- in formarea unei mentelordeevaluare clase comportamen a progresului elevilor. tale dispunand de un in: Limbile modeme anumit material de in 9coala, 1985, vol.II. limba 9i din care sa * Recapitularea orien- decurga atat posibili M;e~:~;!lli tats - ca forms de re- tatea elaborarf unui glare a procesului de sistem de indicatori care sa permita dife instruire. in: RP, 1985, 4. ren~erea unor momente ale procesului de * Concretizarea modelului invli(Mi eficiente formare a deprinderii respective, cat 9i a unor in ciclul primar. Probleme practice ale pro- interven~i diferen~ate prin exersari specifice iectMiinstrumentelordelucru. in: RP, 1987, sau reinva\ari complete (0 metodS de 12. evaluare structural-dinamiciJ ... 1981 ). * Coordonatele metodice ale predSrii limbilor ©* Deprinderilecaelementefunc(ional-inte- modeme in ciclul primar. in: invajamantul gratoare ale materialului de limM. in: RP, primar, 1991. 1978, 8.


(E. Noveanu)

@ Membru al Consiliului Ligii Pedagogilor din R. Moldova. © lnj\iator §i coautor al Concepfiel dezvol tarii invatamantului in R. Moldova; coautor al Programului NaVonal de dezvoltare a in vatamantului, al Curriculumului de baza §i al Conceptel educaVei in R. Moldova; coor donator al Curriculumului la disciplinele socioumane; membru al grupului de lucru pentru elaborarea Curriculumului psihope dagogic universitar de baza, * Metodica predarii literaturii rnoldovene§ti. 1985 (coautor). * Valoarea educativa a interacfiunilorliterare. 1985. * $coala nafiona/a in contextul cu/turii na- (ionale. in: Nistru, 1990, 8. * Educafia literar-artistica a elevilor. Chi§inau, 1991. * Concep(ia dezvoltMi in~f~mantului in R. Moldova. Chi§in~u. 1993 (coautor). * Un poet al simbolurilor artistice na(ionale. Prefata. in: Gr. Vieru. Curafarea fantanii. GalaV. 1993. * Concep(ia educa(iei lingvistice §i literare. in: Limba Romana, 1995, 5. * Curriculum de baz~. Documente regla- toare. 1997 (ooautor). *Curriculum disciplinarde limba §i literatura romens. Clasele VIX. Chlsinau, 1997 (coautor). * Tehnologii ale educa(iei /iterar-artistice. in: Tehno/ogii educa(ionale. Ghid metodologic. 1998. fb Colaboreaza la revistele Uniunii Scriitorilor din Moldova: Nistru (Basarabia); Literatura §i Arta precum §i la Revista de Pedagogie; Limba Romana, Faclia s.a Specializari: lnstitutul de $tiin\e ale EducaVei (Bucure§ti) 1990; Centrul lntemaVonal de Limbi Modeme (la§i), 1998; Olanda (1998), Anglia, (1998).

PASLARU, Vlad < ... > 24.01.1948, Crocmaz (Causenl, RM). a Univ. Pedagogica "Ion Creanga" (Chi§i nau), Fae. de Litere (1971 ); specializari: Inst de $tiinte ale EducaVei (Bucure§ti) 1990; Centrul International de Limbi Modeme (tasl), 1998; Olanda, 1998; Cambridge, (Anglia), 1998. ~ Doctor in pedagogie (1983: lnterac(iunea literaturilor in educa(ia etic-esteticij a elevi/or}; postdoctoral (1998: Fundamente/e pedagogice ale educafiei literar-artistice a elevilor}. § Cariera didactica universitara: Prorector la lnstitutul NaVonal al lnstruirii Continue din Chi§inau (19921994); conferenvarla cate dra de Pedagogie generala a Univ. Pedago gice "Ion Creanga" (Chi§inau: 19941995); cercetator §tiinVfic, §ef de laborator la lnsti tutul de $1iin\e pedagogice §i Psihologice din Chi§inau (19751992, 1995 ). C9 in domeniul teoriei §i metodologiei edu caVei literare, al reformei invatamantului, cu rriculumului natonal §i eel disciplinar de lim ba §i literatura romana. ~ ContribUVile personale in definirea §i sis tematizarea principiilor educatiel literar artislice a elevilor (Metodica pred~rii literaturii moldovene§ti, 1985; fundamentarea princi piilor §i structurarea acvunilor de influenta formativa in procesul predariiinvatarii lite raturii navonale in interacvune cu fenomene ale literaturii alter popoare (Valoarea educativ~ .... 1985); elaborarea reperelor con ceptuale ale educaVei lingistice, literare, ar tistice §i estetice (Concepfia educafiei ... 1995); structurarea tehnologiilor specifice educaVei literare (Tehnologii ... 1998); defini rea §i proiectarea atitudinilor fundamentale (Atitudini ... 1998). Aceste poziVi sunt imple mentate in invatamantul din R. Moldova prin cele 5 programe §i 2 manuale scolare,


Balcanica §i Orientul apropiat. La vol. al 11 lea are suostantale contrib~i privind invata rnantul satesc §i orasenesc, invatamantul pentru fete, invatamantul muzical §i semina rial. Pagini documentate se refera la inva tamantul rornanesc in Balcani. Numeroaselor volume Ii se adauga peste 200 de studii §i articole in presa pedagogica, in publica~i de istorie §i biblioteconomie. © • lstoria invi!ifi!imantului §i gandirea pedagogici!J din Tara Romaneasca secolele XVI/- XIX. Bue.: EDP, 1972. • inceputuri/e culturii §i invi!ifi!imantului in jud. Dambovifa. Targovi§te. 1971. • Gh. Lazar. Contribufia sa la dezvoftarea invi!ifi!imantului romsnesc. Bue.: Ed. $tiin ~fica, 1973. • /storia invi!ifi!imantu/ui din Oltenia (in colab.), vol. I. Craiova, "Serisul Romanese", 1977; vol. 111981; vol. 1111994; vol. IV 1998. • lstoria invafi!imantului din Romania, vol. I. Bue.: EDP, 1983; vol. 111993 (in colab.). • Monografia §co/ii Normale"Carol /" (1867- 1992) (in colab.), 1992. • Metodica predarii limbii §i literaturii romane, curs. Bue.: Tip. Univ., 1971. *lstoria invi!ifi!imantului §i cufturii din Bucu- re§ti (de la inceputuri pani!i la 1864). Bue.: Editura Semne, 1997. • Gandirea pedagogica a generafiei de la 1848. Bue.: EDP, 1968. • invi!if;!jmantul din Musce/ - sec. al XVIII- /ea -al XIX-lea (in colab). 1968. • invafi!itori §I profesori in re110lufia de la 1848. Bue.: EDP, 1976. • invi!ifi!imantul §I cuftura din judeful on (sec. Xlll1864). Pite§ti: Ed. Hardiscom, 1997. " Manolaehe, Anghel. Activitate didactica bogata §i valoroasa. Tn: RP, nr. 5, 1985.

(1. Gh. Staneiu)

PARNUTA, George < ... >31.05.1915, Rucar (Arge§). a $coala Normala "Carol I" din Campu lungMuscel (1934). Univ. Bucuresti, Fae. de Litere §i Filosofie a Universitatii din Bucure§ti, licen~at in filosofie. ~ Doctoral in pedagogie (1968: Evo/ufia §colii romane§ti §i gandirea pedagogica din Tara Romaneasca, sec. XVIII-XIX). § Tnvatatorinjudetele Muscel §i Ciuc, apoi profesor de pedagogie la liceul de pedagogie din CampulungMuscel (1948 1950). Cercetator la lnstitutul de $tiinte Pe dagogice, apoi cadru didactic la lnstitutul Pe dagogic §i la Universitatea din Bucuresti, ~ lstoria invatamantului rornanesc: sa re marcat prin publicarea unorvaloroase studii fiind unul din pu~nii cercetatori rornant con temporani, cu forma~e pedagogica, care a cercetat cu competenta documente vechi in chirilica, referitoare la invatamant Aadus noi predzari in legatura cu exlstenta unor §COii (lstoria invi!ifi!imantului.... 1971), cu nurnarul §i activitatea scriitorilor de docu mente. Tntrun alt velum (lstoria invi!ifi!imantu/ui ... 1997), revine asupra invatamantului satesc, 0 documentare min~oasa in arhive ia ingaduit sa ofere ample informa~i despre participarea invatatorilor §i profesorilor la pregatirea §i desta§urarea revolu~ei de la 1848. 0 contribu~e remarcabila a adus P. la elabo rarea celor doua volume de lstoria invafi!i- mantului din Romania, vol. I, pana la 1821 (1983), vol. II, 18211918 (1993). La primul volum este autorul capitolelor referitoare la invatamantul din Tara Rornaneasca, ince pand cu sec. al XVlea, pana in 1821, in clusiv ultimul capitol Sprijinu/ acordat de (Mle romane invi!i(i!imantului din Peninsula


de cercetare a olimpismului. © * Deontologia genera/a. Substanfa, idei. Bue.: Erasmus, 1992. * Profesorul- un manual dotat cu sentimen- te. Bue.: Danubius, 1997 (subtiUul Deonto/o- gia didactica aplicata). * Codul deontologic al educatorilor (proiect). in: RP. 1991, 2; 2/1991, §i Ti, 1991, 7 (ne semnat). * sa citim mai repede §i mai eficient. Bue.: Ed. $1iin!ffica, 1990. * Didactogenia in §COB/a. Pentru prevenirea §i combaterea didactogeniilor in invafamant. in: RP, 1980. * Didactogenia in §colaa. Aspecte deonto- logice, psihologice §i pedagogice. Bue.: Ed. Danubius, 1998. * Valoarea §i ponderea comportamentelor interogative implicate in dialogul §COiar. in: RP, 1988, 10. * Observafii asupra metodei socratice sau nu

POENARU, Romeo < ... > 17.09.1941, Bucuresti, a Univ. Bua.ire§!i, Fae. Filosofie. ti Doctoral in pedagogie. § Prof. Univ. din Timi§Oara. 7. Pedagogie generala, deontologie, istoria pedagogiei. A introdus in invatamantul superior primele cursuri de deontologie §i estetica didactica. in~iul titular al unei catedre de deontologie din Romania. Algorilm propus penlru asimilarea lehnicii de eitire rapida. Contribu~i in lstorta invatamantului §i a pedagogiei, indeosebi din sfera sporturilor: considera ca educa~a este mai mull decal ed. fizica, dar ea esle foarte Putin fara ed. fizica. © Asoclana Pedagogilor din Romania vlcepresedinte: a propus §i publical codul deontologie al edueatorilor; membru in Universala Esperanto Asoeio. Membru al Academiei Olimpice Romane in comisia

(E. Noveanu)

familiei. Munca rnetodlca in §coala. © Societatea de §tiinte filosofice. Asocia~a psihologilor. © * Educafia noastra cea de toate zile/e. Timisoara; Eurobit, 1992 (coautor). * lstoria psihologiei universale §i romane§ti. Timlsoara; Eurobit, 1996. * Psihologie educapona/1l limi§Oara: Mirton, 1998. * Psihologia familiei (sfanta noastra familie). limi§oara: Eurobit, 1996. * Dicfionar antologic de literatura romanil Bue.: Nova 2001, 1995 (coautor). * Consultafii pentnJ bacalaureat liceu, inircl- fatori §i profesori-sinteze, anto/ogie §i analize. Tlmlsoara, 1994 (coautor). * Dicfionar anto/ogic de prozatori (pentru gimnaziu, /iceu, capacitate, baca/aureat, olimpiade §i admiteri in facultafi). Bue.: Nieulescu, (coautor).

PETROMAN, Pavel < ... >30.03.1935, Rapsig, Arad. a Univ. Bucu~ti. Fae. de FilologiePeda gogie (Psihologie). ti Psihologie (Perceperea §i priceperea, receptarea frumosului operei literare). § Univ. de Vest Tlrnlsoara, Fae. de Sociologie. Inspect. $colar, Colegiul Na\. C.D. Loga, Fae. de Sociologie, Psihologie. 1'- Perceperea, priceperea §i receptarea frumosului, conducerea invatamantului, psi hologie educatlonata, psihopedagogia familiei, istoria psihologie. Predarealnvatarea literaturii in lieeu (lb. romana in liceu, metodica, articole publicate in lb. romana, Rev. de Pedagogie, Tribuna). Aspecte ale procesului de invatamant in psihologia educatonala, psihologie gene rala. lstoria psihologiei universale §i rorna nesti; predare altemativa. Psihopedagogia


Accentuarea corelarii finalita91or specifice ci dului primar cu cerin tele ini9ale ale ciclului gimnazial, pe baza in troducerii sistemului de lnteraslstente la class (inva\atoare viitori profesori, diri ginti), a proiectarii ~i realizarii in comun a

activita91or extracurriculare etc., elemente ce arfi puMconduce la anularea instrumentelor ce ~n de adaptarea elevilor la condj\iile unui nou cidu de invatamanl Necesitatea realizarii parteneriatului educa ~onal coresponsabil, necesitatea proiectarii modalita~lor eficiente, viabile ~i efective de educa9e parentala, concomitent cu schim barea mentalita9i profesorilor dirigin9 fa\8 de problematica orientarii scolare ~i profesionale a elevilor; acc:entuarea punctului de vedere conform caruia aceasta orientare nu repre

aces tor lismului lectorate.

elementelor de con9nut in fun~e de acesta; extinderea evaluarf programului de formare ~i la nivelul calitatii presta~ilor formatorilor, pe baza sondajelor de opinie aplicate for mabililor. Transformarea lectoratelor cu parintii in in

strumente de realiza re a parteneriatului edueatonal corespon sabil, prin intermediul caracterului interactiv, pe teme de interes real (nu doar sbictadminis trativ sau constative), cu exduderea forma

11.'ll fOP!Sctl , 'lf\lJ$AN

POPA, Cornelia (Beatrice) < ... >20.03.1957, Bucu~ti. a Univ. Bucure~ti. Fae. de Filosofielstorie. ti Doctorandin $tiintele Educa~ei (Forma- rea educatorilor puericultori: condifii, probleme §i perspective). § Univ. "Ovidius"din Constanta ( 1993 1994). C9 Adiacenta fun~ei de coordonator ~tiin ~cal CJAP Conslanla. ~ Modalita~le de ac centuare a caracteru lui formativ al proce sului instructiveduca tiv gimnazial, liceal ~i postliceal, din pers pectiva dezvoltarll curriculare. Optimiza rea modalltatilor de consiliere a viitorilor manageri scotart, Metodologia consilie rii privind cariera viito rilor absolven~ ai inva tamantului preuniver sitar, inse~a obiecti vului de pregatire pentru viata a elevilor. Elaborarea unui nou algoritm de proiectare realizare evaluare a formarii continue a cadrelor didactice, algoritm care sa prevada analiza ini~ala a nevoilor reale de formare a acestora, cx:mcomitent cu inse~a opticii co evolutive (formatorformabil) pe tot parcursul procesului formaril, depasinduse astfel aspectul strict al informarii vizate pana la aceea data de acest gen de cursuri; inclu derea inprocesul formarii a modalita~lor de inregistrare a feedbackului, structurarea

fiMM'.1 drta••t.fO ,. ~· ~!-fctt

(E. Noveanu)

*Pedagogia olimpismului. Tlrnlsoara: Ed. Eurobit, 1996.

numai despre intreMrile profesorilor. in: RP, 1990, 2.


• $coala §i colectivitatea sociala. Bue.: EDP, 1970. * Clasa de elevi, subiect §i obiect al actului educativ. Tlrrusoara. 1973. * $coa/a romaneasca din Transi/vania in perioada 1867-1918 §i /upta sa pentru unire. Bue.: EDP, 1974. • Un secol de activitate §CO/am romaneasca in parfileAradu/ui. Bue.: EDP, 1974. * $coala romaneasca din parple Aradului in perioada 1867-1918 §i /upta sa pentru unire. Arad, 1976. • Studii din domeniul discipline/or pedagogice. Arad, 1983. • Marturii privind lupta romanilor din parple Aradului privind pastrarea fiinfei naponale prin educape §i cultura. Arad, 1986. • Pedagogie. Tirnsosra; Mirian, 1994. • Studiul literaturii romane in §COlile medii transilvanene (1841-1918). Arad: Multime dia, 1985. Ri Reediteaza opere §i alcatuie§te culegerii de studii din opera lui V. Goldi§, 0. Ghibu, Secer Sueur. A desfa§urat o indelungata activitate de coo perare cu §COii romane§ti din lugoslavia, Un garia §i Basarabia, sprijinind activitatea lor de predare in limba rornana,

(E. Noveanu)

POPEANGA, Vasile < ... >22.12.1920, Lele§ti {Gorj). a Univ. Bucure§ti. ti Doctoratin pedagogie ( Contribufia §CO/ii romane§ti din Transilvania la desava/'§irea unificarii statului national roman) § Univ. 'V. Goldi§", Arad. ~ lstoria inva\amantului romanesc din Transilvania, metodologia comunicarii §i inva\arii, situa\ia scolilor cu limba de pre dare rornana din Ungaria, lugoslavia, Basarabia. © Remarcat prin descoperirea §i punerea in valoare a unor texte pedagogice, manus crise din secolele XVIIIXIX, precum §i prin colaborarea cu instit~i de invatamant din Ungaria §i lugoslavia. ©•Presa pedagogica din Transi/vania. Bue.: EDP, 1966. • Munca educativa in intemate. Bue.: EDP, 1961. * Contribufii la istoria invatamantului roma nesc. Bue.: EDP, 1970. • Pedagogia genera/a. Cluj: Facla, 1975. • lstoria invatamantului romanesc din Banat pana la 1800. Bue.: EDP, 1978. * Tnvatamant frontal, invatamant individual, invatamantpegrupe. Bue.: EDP, 1981.

(E. Noveanu)

de la invatamantul primar la eel gimnazial. in: Dynamis, 1996, 8. * Orientarea §colara §i profesionala a elevilor la intersecpa educa(iei parentale cu schimbarea opticii cadrelordidactice. in: RP, 1997, 112. * $ansa de a invata sa fii. Co/ocvii Didactice {Constanta). 1996. Ri Sus~ne ca lector un "Special Seminar" in Israel {1997), in cadrul lnstitutului Weizmann ca invi!ata a Departamentului de "Science Teaching".

zinta doar un moment al procesului instruc tiveducativ din anii terminali ai invataman tului preuniversitar, ci o activitate de durata, care presupune continua luare in calcul a dinamicii dezvotarii personale a fiecarul elev, continua colaborare cu parin~i elevilor §i an trenarea e!evilor in demersul specific auto definirii, autccuroasterf personale. © * Optimizarea sistemului de perfecponare a cadrelordidactice. in: $cola/a in schimbare. Parteneriatul in educafie, Colocvii didactice {Constanta). 1995. * Bemente oprimizatoare la nivelul trecerii

74 Dictionarul pedagogilor romfini

munca scrie T. sa nascut sub inspiratia §COlii active" (p. 243). Spre deosebire de sis temul daselor, in care elevii se afla impre una, dar lucreaza individual, "metoda" cre eaza condi\ji pentru o activitate prin coope rare, Iuand in considerare particularitatile individuate ale fiecarula dintre membrii co munita\ji. Referinduse la cele mai cunos cute teorii ale "soclalizarii", din acea vreme socializare prin autoritatea adultului (Em. Durkheim) §i sodalizarea prin "respectul mu tual catre egali" (J. Piaget) T. consldera ca prima este adecvata varstei de pana la 1 o ani, iar celelalte, pentru perioada 1015 ani. T. preia de la P. Petersen ideea selectiei "§efilor", a celor mai capabili sa conduea; acestia apreciau adep\ji comunita\jlor de rnunca se impun in grup prin calita\jle tor. Din 1963, a functonat ca cercetator (sef de sector), la lnstitutul de $tiinte Pedagogice, calitate in care a elaborat §i coordonat o se rie de remarcabile lucrari de istoria peda gogiei. Un valoros apart la lstoria invaiamantului nostru Ia avut opera sa Contribufii la studiuf tegis/a(iei §CO/are romane§ti-tegea instruc- (iunii pub/ice din 1864 (1963). Ca §i celelalte lucrari cu caracter istoric ale sale §i aceasta se caracterizeaza printro informa\je bogata, obtinuta din cercetarea unor surse din arhi ve, care ia permis o mai buna cunoastere a imprejurarilor in care a fost elaborata §i adoptata legea din 1864. © • Pedagogia comunitafilor de munce. (1940). • Psihologia copilului §i adolescentului. (1941). • invafa'!1antut tancasterian in Tara roma neasca. In: vol.: C/asici ai pedagogiei universa/e §i gandirea pedagogicli romaneascli sub redacua lui S. Stoian. Bue.: EDP, 1966. • invafamantut in Ottenia, secotut at XVIII- /ea §i inceputut secolului al XIX-lea (1968). • Legis/afia §COlara feudata in TMfe Romane (1970).

POPESCU-TEIU$AN, llie < ... > 2.02.1895, Teui§, ( Olt)1979, Bucure§ti. a Universitatea din la§i (1921). § Profesor de pedagogie la $coala Normala din $endriceni. Din 1926 pana in 1949 la $coala Normala de invaiatori din Craiova unde a fest director in perioadele 19261934 §i 19381945. Ca profesor de pedagogie §i director a initiat o serie de a~uni cu caracter educativ: camin cultural (pentru ucenicia viitorilor invaiatori in ac tivitatea culturala de la sate), cooperativa §colara, comunitati de rnunca §i o serie de publicatii "Culegeri pedagogice" revista a §COlii de aplicatie (1928), "Almanahul §COlii §i al familiei" (1935/1936 §i 1936/1937), revista "Horia, Cosca §i Crisan" (1942). t'; Adept al "educatiei noi", T. sa remarcat printro serie de scrieri de valoare in care analizeaza probleme de larg interes §i i§i exprima propriile pozitii. Astfel, in volumul "Pedagogia comunitlifilorde muncli" (1940) i§i manifesta adeziunea pentru teoria §i prao tica scolil in varianta "cornunitatilor de rnenca", Se propunea ca sistemul traditional de instruire, cu elevii grupati in dase, in care se vatorittca mai ales disponibilitatea tor pentru receptarea informa\jei sa fie inlocuit cu un sistem care se intemeiaza pe spon taneitatea §i nevoia lorde activitate. Un astfel de sistem TI constituie activitatea in grup. Pedagogii francezi utilizau, pentru desem narea acestui sistem de instruire, sintagma "le travail par equipes a l'ecole" (munca pe echipe in scoala): teoreticienii germani ai educatiei foloseau termenul "Arbeitsgemein schaft'' (comunitate de rnunca) pus in circu latie de Peter Petersen, creatorul acestui sistem de instruire. Pedagogul roman a pre ferat traducerea din limba germana, cu atat mai mutt cu cat termenul interesa vocabula rul rornanesc, (Legea invatamantului se cundar din 1939 propune introducerea "metodei" comunitatilor de monca §i practica §COlii romane§ti). "Metoda comunitatilor de

Revista de Pedagogie nr. 11212000 75

membru al "Societa~i Na~onale pentru inva tatura Poporului Roman". ©* Terminologielingvistica. Bue., 1964 (co autor). • Dic(ionarde sinonime. Bue.: Albatros, 1972 (coautor). • Dic(ionarde omonime. Bue., litograf., 1966 (coautor). • Omonimia. Dic(ionar de omonime. Bue.: Casa de editura Avram lnacu, 1993. • Prelegeri de pedagogie. Bue.: Conserva torul de Muzica "Ciprian Porumbrescu", 1988. • Problemele fundamentale ale instruirii §i educarii. Rm. Valcea: Conphys, 1993; • Criterii psihopedagogice de organizare eficienta a situa(iilor de invatare. Bue.: Editura Fundatiei "Romania de Mai ne", 1995. • Omonimia -probleme teoretice §i Dic(ionar de omonimie. Bue.: Discipol, 1999. Artioole §i studii in: "Almarom" (Rm. Valcea); "Buletinul Artistic"; "Colocvii"; "Gazeta invaiamantului"; 'Tribuna invaiamantului"; "invatamantul liceal $i tehnic profesional''; "Limba §i literatura"; "PrimavareaAradeana"; "Revista de pedagogie"; "Revista de psihologie"; ":;koala §i familia"; "Romania llterara"; "Studia bibliologica"; "Tribuna

POPESCU-MIHAE~TI, Alexandru < ... > 14.03.1933, Mihaie§ti (Valcea). a Univ. Bue., Fae. de Pedagogie §i Filo logie, specializare: pedagogie §i filosofie (1958). ~ Doctoral in pedagogie (1980: Relapa dintre tipurile de lec(ii modeme §i organizarea structurala a manualelor §Co/are de timba romana). § Cariera didactica universitara: lector la lnstitutul Central de Perfecdonere a Per sonalului Didactic din Bucure§ti; Prof. ( 1993) §i in oontinuare la Univ. "Spiru Haref'; Decan al Colegiului Univ. Pedagogic din Rm. Valcea. @ Membru activ a numeroase societa~ §tiin~ce §i profesionale: al Funda~ei "Roma nia de Maine", unde este $i presedinte al Filialei Valcea; al Consiliului de Conducere al "Asocia~ei invatatorilor §i Educatoarelor din Romania"; al "Asociatei Pedagogilor din Romania"; al "Societa~i Profesorilor de Filologie din Romania"; membru al Colegiu lui de redacde al Revistei "invatamantul pre scolar", membru al Colegiului de Reda~e al revistei "invatamantul primar"; membru, director adjunct la "Biographical Institute Research Association" (Carolina, SUA); membru al Funda~ei "Dascalul Valcean";

Craiova, Ed. "Scrisul rornanesc", 1941. * Tnsemnari despre arta educatorului. Ed. AIUS, Craiova, 1995. er Andrei, N. Ifie Popescu-Teiu§Bn - omul §i opera. in: I. Popescu Teiu§Bn. Tnsemnari despre arta educatorului. Craiova: Ed. Aius, 1995. Popovici Victoria. Ifie Popescu Teiu§Bn - promotor al unei §coli active democratice. in: I. Popescu Teiu~n. insemnari despre arta educatorului. Craiova: Ed. Aius, 1995.

(I. Gh. Stanciu)

* Pedagogi §i oameni de §coala din Ro- mania, (1975). * tstoria inva~mantului din Romania - Com pendiu (in colab., 1971). * lstoria pedagogiei. Craiova, Ed. "Scrisul rornanesc", 1937. * Pedagogia comunitaplor de munce. Cra iova, Ed. "Scrisul rornanesc", 1940. * Pestalozzi. 17 461827, Cu prilejulfmplinirii a 100 de ani de la moartea lui. Craiova, Ed. "Scrisul rornanesc", 1927. * Psihologia copilului §i adolescentului.

76 Dictionarul pedagogilor rorndni

(E. Noveanu)

pedagogie, 1967, 11); Spiru Haret §i prob/~ mele educafiei adulfi/or (indrumator cultural, 1967, 11). © • lnfluenfa succesului §i a insuccesului asupra nive/ului de aspirafie al elevilor. Bue.: RP, 1976, 8. • lnfluenfa nivelului de aspirafie asupra per- formanfelor §CO/are. Catedra, Gala~. 1976. • lnfluenfa modelului social al clasei asupra asuprifilor individua/e ale e/evilor. Buletinul Univ. din GalaV, 1978. • Dinamica nivelului de aspirafie pe temeiul realizt'1rilor §co/are. in: RP, 1982, 5. • Aspirafii §i opfiuni profesionale post-liceale. Catedra, GalaV. 1982. • $colaru/ - intre aspirafii §i realizare. Bue.: EDP, 1978. • Relafia dintre nivelul de aspirafie, autoapre- ciere §i aprecierea obiectivc}. in: RP, 1977, 3. • Relafii ale nivelului de aspirafie al elevului cu satisfac(ia §i insatisfac(ia sa §COlara. in: RP, 1980,2. * L'influence des groupes sociaux de reference sur le niveau d' aspiration individuel. in: Revue de pooagogie, 19791980. • Nivelul de aspirafie - factor al realizarii §CO/are. in: RP, 1983, 2. • Tradifii ale activitafii culturale de masa in Romania. Bue.: Ed. Comitetului de Stat pen tru Cultura 9i Arta, 1968 ( coautor). • Activitatea Jui \I.A. Urechia privind organizarea §Co/ii din timpul seu. ln: Studii 9i articole de istorie. Vol. VIII. Bucure9ti, 1966 (coautor).

POTORAC, Elena <~.> 1.04.1930, Gala\i. a Univ. 'V. Babes", Cluj; Fae. de Peda gogi~Psihologie (1954). t> Doctor in Psihologie (1975: Nive/u/ de aspirafie la e/evii de varsta §CO/ara mijlocie §imare). § Cariera didactica universitara: lector la lnstitutul Pedagogic de 3 ani (19611974), apoi la Univ. 'Dunarea deJos, (19741986). ~ lnvestiga\iile sau orientat in doua directii: aspiratiile scolare 9i aspecte ale istoriei activitaVi culturale din Romania. @ lnvestigat nivelul de aspirate la varste 900lare diferite 9i in diverse corelaVi: rela~ile dintre nive!ul de aspiraVe 9i nivelul de perfor man\8, influenta autoaprecierii asupra nive lului de aspiraVe, dinamica nivelului de aspira Ve sub influenta succesului 9i a 99ecului, re laVi ale nivelului de aspira~e al elevu!ui cu satisfaqia 9i insatisfaqia sa scolara, influenta grupului social de referin\8 asupra nivelului de aspira~ individual, influenta modelului so cial al clasei asupra nivelului de aspira~e in dividual, rela~a dintre aspiraVile profesionale ale unor elevi din ultimul an de liceu 9i reali zarile lorvocsuonale pe 0 perioada mai lunga detimp. Unele aspecte ale istoriei activitaVi a.Jlturale din Romania (studiate in colaborare a.i Maria ltu} 9iau gasit reflectarea in lucrarile: \I.A Urechia - despre concepfia §i activitatea sa in domeniul invc}~mantului superior(Revista invatamantului superior}, 1966; Din istoria §coli/or de adulfi din Romania (Revista de

Ri in ianuarie 1997, American Biografical Institute (Carolina, SUA) pentru contributiile exceptonale profesionale 9i de comunicare ii contera Diploma de onoare.

(E. Noveanu)

tatomltel": "Jurnal de Valcea": "Opinia nanonala"; "Curierul de Valcea"; "Orizonf' (Rm. Valcea); "inva\amantul prescolar": "invatamantul primar"; "Contemporanul"; "Almanahul parinVlor".


Constanta: Metafora, 1997; Exerci(ii §i probleme pentru clasele I-IV, Constanta: Ed. Dobrogea, 1998. Q Membru fondator al FundaVei "Logo", in cadrul careia militeaza pentru introducerea calculatoru lui in invatarnantul primar, al limbajului "Logo".

© * Metode §i procedee folosite in orele de limba §i literatura romani1 in ciclul primar. in: Dynamis, 1991. * Primii pa§i in LOGO. invatatorul, 1998, 4. * Modalitafi de introducere a graficii pe calculator in limbajul LOGO. in: invatatorul

RUPESAC, Ecaterina < ... >26.12.1956, Cochirleni (Constanta). a Academia de Studii Econo rnice, Fae. de Corner!. ti invatatoare, Grad~l I. § Prof.: Liceul Pedagogic, Constanta. t'J. Elaboreaza sisterne de exer ciVi §i probleme pentru predarea matematicii in clasele mici; Culegere de probleme pentru clasele 1-11, Constata: Poligraf, 1993, 1994; Culegere de exercifii §i probleme pentru c/ase/e Ill-IV, Constanta: Metafora, 1997; Exerciµi §i probleme pentru clasele I-IV,

(E. Noveanu)

els. IIV. in: scoaia §i viata. 1972. * Modalitafi de realizare a relapei invafator - elevi la clasele I-IV. in: RP, 1974, 9. * Eficienfa planificarii la clasele mici. in: RP, 1975 (coautor). * Nota zece la purtare la clasele mici (in colab. Cu Virginia Roman). in: RP, 1976, 4 (coautor). * Forme §i procedee pentru indrumarea §i verificarea lecturii suplimentare la clasele /- IV. in: Perfecvonarea procesului instructiv educativ in cilcul prirnar, 1977, 1. * Modalitafi de insu§ire a numerelor zeci- male. in: invatarnantul in clasele IIV, 1978. * Gat mai aproape de elevi. in: A ti educator, 1978. * Elevii de varsta §colara mica §i ideile de prietenie §i pace intre popoare. in: RP, 1979, 8. * Fi§ele curente, mijloc eficient pentru activi- zarea elevilor. in: Modemizarea invaftiman- tului primar, 1981, (coautor). fb Distins cu titlul de invatator fruntas in 1966, invatator emerit in 1972, Medalia rnuncii in 1968, Ordinul rnuncii clasa a Illa, in 1972.

ROMAN, Precup < ... >29.09.1926, Top, Padureni: Mintiul Gherlei (Cluj). a $coala pedagogica de baie~ din Gherla, 1951. ti Grad didactic I ( Contribu(ia predarii citirii la formarea §i dezvoltarea trasaturilor morale ale copilului de varsta §colara mica). § Cariera didactica : invatator, prof. de lb. rornana §i franceza, director. adj. la Lie. Tg. LapU§. © Cerceteaza fenornene istorice din Tara Lapu§ului (Pagini din istoria poporului ro man, 5dec. 19181a Tg. Lapu§;Oviafapen- tru o cauza dreapta- Vasile luga, notar asa sinat in Suciu de Sus la 1878 pentru ca a luptat §i lucrat in favoarea romanilor; Petru Rare§ §i Tara Lapu§ului). lnvestigheaza aspectele scolare §i social culturale, elaboreaza rnateriale didactice originale, studiaza rnediul familial al copiilor. Q Activeaza in cadrul asociaVeiASTRAca preseolnte, apoi ca sirnplu rnernbru. © * Procedee folosite pentru activarea ma xima a elevilor in timpul controlului temei scrise acasa la limba romana §i matematica,


tindeni unde educa~a a fest neglijata, ceta~le au primit o lovitura funesta. De asemenea, N. Sacali§ a cautat sa se fa ca acceptata, in cultura §i societatea roma neasca, ideea ca democrada §i dezvoltarea industnala rnodema, presupun o viziune pragmatica. Pragmatismul inteles, insa, ca o filosofie ma jora §i rnatura, ca o "teorie generala a edu ca~ei", cum spunea John Dewey §i nu ca un expedient pentru ob~nerea profitului ime dial Pragmatismul in\eles ca o respectare a principiului verificabilita~i. atat in viata §tiin~ fica, cat §i in cea politica. Principiu potrivit carula numai ideile §i teoriile care pot fi verificate §i testate de marea majoritatea a oamenilor pot fi recunoscute ca adevarate. De aici legatura stransa pe care pragmatis mul o presupune intre §tiinti§, dernocrate §i educate, deoarece principiul verificabilita~i nu poate funcuona decal intro societate dernocratlca fonnata din oameni educati §i cultiva~. in colaborare cu I. Gh. Stanciu §i V. Nico lescu realizeaza prima deschidere spre pe dagogia americana §i pragmatismul ameri can dupa 1944 prin volumele Antologia Pedagogiei Americane §i John Dewey, Democra(ie §i educa(ie. A publicat prima lucrare despre invati§mantul §i pedagogia in Suedia ( Suedia §i $coala SuedezS, 1994). Fondeaza revista Paideia (1993) care ple deaza pentru ie§iirea din criza prin educa~e §i cultura. in perioada 19901993 redac

SACALI~. Nicolae < ... > 28.01.1944, Bucuresfi, a Univ. Bue., Fae. de Filosofie, s. Peda gogie. ~ MA (1976), Ph.D. (1979), Universitatea de Stat Ohio ( Societatea :ji Educa(ia Ame- ricans ContemporanS). Primul roman care a ob~nut un doctoral in filosofie (pedagogie) dupa 1944 in Statele Unite. § Conf.: Univ. de Teatru §i Arte Vizuale, Bue. (1993 ); Decan: lnstitutul Teologic Adventist, Fae. de filologieteologie, (1998. ); Colegiu de Educatie. prof. asocial, Universitatea de Stat din Ohio, SUA (1977); educator si logoped la $coalaAjutatoare nr. 8 din Damaroaia (Bucure§ti) intre anii 1982 1990; prof. de limba engleza la Univ. Populara loan I. Dalles (din 1993). C9 Cercetator, intre anii 1968197 4 §i 1979 1982 la lnstitutul de Cercetari Pedagogice §i Psihologice; iarin perioada 19901993 la lnstitutul de $tiinte ale Educa\iei. Director general adjunct la lnstitutul Na~onal de Studii §i Strategii privind Problemele Persoanelor cu handicap (din 1997). ~ Pedagogie comparata; filosofia edu ca~ei; teoria educa~ei; teoria curriculumului; istoria pedagogiei. © N. Sacali§ a cautat prin lucrarile §i actM tatea sa sa restabileasca, in pedagogie, le gaturile cu marea pedagogie umanista ro mana §i europeana §i sa reaseze, din nou, pedagogia la locul de cinste pe care ii merita. Adica sa devina principala activitate umana convins ca, asa cum spunea Aristotel, pretu

(E. Noveanu)

in 1995, 1996 §i 1997, unde prezinta referate §i sustne leqii demonstrative privind integra rea calculatorului in invati§mantul primar; concepe o programa analitica de instruire asistata pe calculator §i de aplica~i in limbajul "LOGO" la ciclul primar.

(Aramis), 1998, 3. • Pledoarie pentru profesia de invStStor. in: Ec:ouri (Constanta). 1998. Fh Ca membru fondator al orqanlzatiel "PROLOGO", a participat la toate colocviile desfa§urate la Eforie Sud §i la Constanta.


gatirea filologica §i filozofica la Cemauti. § invatator la scoala lncepatoare orga nizata de mitropolit in chiliile de la "Trei lerarhi". Dupa infiintarea "Gimnaziului Vasi lian" (1 martie 1828)consideratca un conti nuator al Colegiului organizat de Vasile Lupu in 1639/1640 profesor §i director al aces tuia; preda limba romana, istoria, logica, retorica, mitologia, istoria naturala pe scurt. Colaborator apropiat al lui Gh. Asachi la

SAULESCU, Gheorghe < ... >04.03.1798, Ro§ie§ti (tinutul Falciului) 06.09.1864, ? a A crescut §i sa instruit prin grija §i protecta mitropolitului Veniamin Costachi. A urmat cursurile in limba greaca de la ~coala dom neasca de pe 11inga Mitropolia din la§i (1812 1819), apoi laAcademia greaca din Hies, unde a studiat filozofia §i literatura greaca (1819 1821). in anii 18211826 §ia adancit pre

(E. Noveanu)

distanta. proiect derulat in colaborare cu Fundatia pentru o Societate Deschisa ( 19981999). ©* Viitorulorganiza(iilorbirocratice. in: Teo- ria organiza(iilor. Buletinul invatamantului militar, 1996, 12. * Managementul organizafii/or militare. Bu letinul invatamantului militar, 1996, 3 (tradu cator §i coautor). * Manualul de pedagogie (coord. I. Jinga, E. lstrate). Ed. All, 1998 (coautor). Fb Readactor al revistei Logos, editata de Asoc. NaVonala a UniversitaVlor Populare (ANUP). Expert pentru Romania in EUCEN (European University Continuing Education Network).

SAVA, Lidia Simona < ... >30.01.1972, Caransebes, a Univ. Bucurestl, Fae. de Sociologie, Psihologie §i Pedagogie. 4. Doctorand (fnvaflJmantul deschis §i la distanflJ. Bazele teoretice §i practice). § Asist. Univ. la Univ. de Vest, Fae. de Sociologie §i Psihologie, Tlrnisoara ~ EducaVa permanenta §i educada adul tilor, managementul universitar, educatia deschisa §i la distanta. PosibilitaV §i strategii de dezvoltare a educatiei continue, deschise §i la distanta in Univ. de Vest din limi§oara. Proiectarea §i elaborarea ghidului metodo logic pentru realizarea de suporturi de cursuri conform educatiei deschise §i la

(E. Noveanu)

suri Morile Domnului. Fb Este membru in Colegiul de redactie al revistei Teaching Education (SUA); Pre sedinte al AsociaVei UniversitaVlor Populare din Romania; Membru in Colegiul de re dactie al revistei Societate §i Handicap. Este partener cu llZ/DW, lnstitutul de Coo perare lnternanonala al Asoclatel Univer sitaVlor Populare Germane intrun proiect care se desfci~ra in Romania de mai mul\i ani ~i care urmarsste dezvoltarea educaVei adultilor.

teaza o rubrica (Paidea) in revista Tribuna §co/ii, in care a sustnut ideea de reforma sutennca a §COlii §i invatamantului rorna nesc. in 1997 publlca lucrarea Po/itica CulturallJ §i Polilica EducaponallJ cu o contrib~e sem nificativa la o abordare comparata §i tradiVo nalmodema a reformei educatonsle rorna nesti, Se afirma ca poet prin volumele de versuri Roibul, 1990 §i volumul bilingv, Norul- The Cloud, in 1987, iarin 1997 volumul de ver

RO Dictionarul pedagogilor rornani

Lucian Blaga, Sibiu, Fae. de $tiin\e, Catedra de Psihopedagogie. ~ Aspecte psihopedagogice 9i metodice privind invatamfmtul special, pedagogic, prescolar §i varsta 9colara mica.

ldeile mai importante care se desprind din lucrarile abordate se refera la aspecte privind optirnizarea procesului de tnva tarnant la diferite niveluri 9i profile:

SIMA, Ion < ... >25.03.1938, Fllea de Jos (Cluj). a Univ. Babes Bolyai, Fae. de lstorie Filozofie. ~ Doctoratin psihologie (lmplicafii ale mo tiva(iei in formarea deprinderilor de munce la e/evii deficienfi mintali, comparativ ci normalii). § Cariera didactica universitara: prof. Univ.

(I. Gh. Stanciu)

in Moldova: Descrierea istorico-geograficS a ceti!lfii Caput Bovis (Capu/ Bo_ului) sau Ghertina (Tiglina - Galafi)1837. In acelasl an publlca Hronologie §i istorie universals (2 volume) prima lucrare de acest profil in Moldova. in 1843 se pensioneaza, dar con tinua sa fie prezent in publica~ile vremii 9i in viata scolara, in 1855 parucpa, impreuna cu C. Negri, la Conferin\a de la Viena a re prezentantlor puterilor implicate in razboiul Crirneii. Curand se retrage la Vladnic (~nutul Falciu), unde i9i are proprietatea, continuand sa se preocupe de problemele culturale, indeosebi lingvistice. B.P. Hasdeu a subliniat importanta contribu~a a lui S. in dezvoltarea 9colii rornanesn "Asachi 9i Saulescuin Moldova, Lazar9i Eliade in Tara Rornanesca, au dat sernnalul noii mi9cari ( .... )ca scoala sa devina a na~unii intregi ... spre a nu fi numai pentru slujitorii bisericii sau nurnai pentru aristocra~." (B.P. Hasdeu, Monitorul oficial, nr. 146, 1880, p. 4150). © • Abecedar. la9i: lip. Albinei, 1832. *Gramatica romaneasci!l. lasi: Entropia Moldovei, 1833. <r- Barsanescu, $t. lstoria pedagogiei romane§ti. in: /storia filosofiei modeme, vol. V, Bucuresti, 1941. Enescu, C.N. Gh. Si!lulescu, D. Pop, Anton Velini. Buc.:EDP, 1970. lorga, N. lstoria invi!lfi!lmantului romenesc. Bue.: EDP, 1971.

Epitropia $colilor publice. Redactor (im preuna cu V. Fabian) al gazetei "Albina Romaneasca" (1829). © in 1832 a publicat Abecedaru/ - intaile cuno9tin\e de litere 9i idei pentru tinerimea 9colarilor Incepatori, destinat "9colilor ~nu tale". Prin acest Abecedar (sapte edi~i ultima in 1856) sa facut trecerea de la meto da slovenirii la metoda fonetica. in 1833 pu blica Gramatica romaneasdl-doua volume etimologia 9i sintaxa, pentru "scotile normale" (de fapt, pentru "clasele normale" ale §COlilor lncepatoere) §i gimnaziu. Era in Moldova prima incercare de teoretizare asupra limbii; in acelasi limp era §i o carte didactica, §i inca una pentru lncepatort. Gh. Asachi insU§i a formulat obie~a ca "aceasta gramatica nu poate fi oranduita de carte elementara pentru 9coli", fiind excesiv de incarcata; in consecinta. S. publica, in 1833, Gramatica romsneescs prescurtata 9i volumul Ill al primei forme: Prozodia. Dupa infiintarea Academiei Mihailene (iunie 1835), S. devine profesor al noii instit~i scolare. in noiembrie 1835, ca o recunoastere a me ritelor sale, i se acorda rangul boieresc de pahamic. in cursul anilor 1835 1836, ras punzand unei solicltarl a mitropolitului Veniamin Costachi, transcrie §i tipare9te in Moldova: Hronicul vechimii Romano- Moldave, de Dimitrie Cantemir (2 volume), pentru care a scris 9i prefata, Lui i se dato reaza prirna lucrare de arheologie tiparita


preuniversitare §i universitare, totodata stu diaza problema pregatirii cadrelor didactice precum §i psihologiei conducerii §i a relaVilor interetnice. © Adepta a democratizarii proceselor pe dagogice la instituVile de invatfimant preuni versitar §i universitar. Elaboreaza primul program al cursului de psihologie pentru elevii §COlilor medii sub denumirea "Cunoastete pe tine §i faure§te V soarta", recomandat de minister pentru toate instituVile de acest fel. Organizeaza primele seminarii de psihopedagogie pentru cadrele didactice universitare. Q Din 1989 presednte al AsociaVei Re

STAMATINA, Otilia < ... > 25.03.1947, Romani/ Baurci Moldovan (Cahul, RM). a lnstitutul Pedagogic din Chi§inau (1955), Fae. de fizica §i rnatematca. ~ Doctorat in psihopedagogie, lnstitutul Pedagogic din Moscova (1967). § Cariera didactica universitara: din 1968: Univ. Pedagogica "Ion Creanga" din Chi §inau (lector, sef de catedra, decan). C9 Aclivitatea de cercetare: din 1962 la lnstitutul de Cercetari l;ltiintifice din domeniul pedagogiei §i psihologiei (Chi§inau). ~ Studiaza problemele formarii persona litaVi tinerilor ce i§i fac studiile in instituVile

(E. Noveanu) pag.

* Prevenirea §i corectarea devierilor de la conduita verbali§ normata. in: RP, 1981, 5. * lnterrela(ia cuno§tin(elor intereselor §i nivelul deprinderilor. in: RP, 1981, 7. * Nivelul de aspira(ie §i con§tiin(a valorii proprii la elevi. in: Problems de defectologie. Bue.: EDP, 1983. • L'image de soi de /'adolescence et /'attitude a /'egard des valeurs. in: Pedagogica Veroffentlichungen des Padaqoqischen Institutes, Linz, 1997, 4. *Le conflict la frustation et le stress- fadeurs de la non-adaptation scolaire dans le cycle primaire. in: PedagogicaVeroffenUichungen des Padagogischen Institutes, Linz, 1998, 1. * Psihologie §colara. Vol. I. Sibiu: Univ. Lucian Blaga, 1995 (coautor). * Psihologie §Colara. Vol. II. Sibiu: Univ. Lucian Blaga, 1995 (coautor). * CreatMtatea la varsta pre§colara §i §coala mira. Bue.: EDPRA, 1997. * Psihopedagogie speciata. Tn: Studii §i cer- ceti§ri. Vol. I. Bue.: EDPRA, 1998. * Psihopedagogogie speciali§. Tn: Studii §i cercetari. Vol. II. Bue.: EDPRA, 1998. 126

1. Copilul are nevoie de ajutor. Ajutorul trebuie acordat prin ac;\iune, iar ac;\iunea trebuie indreptata intotdeauna pentru imbunataVrea starii de sanatate a fiecarul copil §i asigurarea fericirii personals (Psihopedagogia speciali§, vol. II).

2. Ambianta din colectivul didactic sa fie creata pe criterii constructive §i optimiza toare, bazata pe incredere §i respect reci proc. Model care trebuie insuflat §i co lectivelor de elevi (Creativitatea la varsta §co/ara mira §i pre§COlara).

3. Copilul trebuie respectat, dar acest respect este vizibil §i benefic, numai daca va respectaf §i dv. (Psihopedagogie, vol. I).

4. Nui permis ca elevii vosm sa va vada nervosi, furlosl, ci mai degraba suparati/necaji\i la neimplinirile lor (Irnblnarea afectiuntl §i exlqentei in procesul de invatamant). © * Decizie §i temperament. Acfiune, decizie, responsabilitate. Bue.: Ed. Academiei RSR, 1976. • Factori psihopedagogici implicafi in insuc- cesul §COiar. in: Rev. de Psihologie, 1980, 3.


gogiei (Psihopedagogia ... 1982), mai ales in psihopeda gogia formarii personalitaVi (Psi- hopedagogia personalitfJ{ii. .. 1996). © * loan Maiorescu - concep(ia §i activitatea pedagogicfJ. Bue.: E.D.P., 1967. * Tineretul §i educa(ia §colara. Craiova: Ed. Scrisu! Romanesc, 1973 (coautor).

* Psihopedagogia §Colara. Craiova: Ed. Scri sul Rornanesc, 1982 (coautor). * Sinteze de pedagogie §i psihologie. Cra iova: Ed. Universitaria, 1992. * Pedagogia §colara. Craiova: Ed. Gh. Alexandru, 1995. * Psihopedagogia personalitfJfii. Bue.: E.D.P., 1996. * Pedagogie - pentru definitivat, gradul al /I- lea, gradul I, perfecponare §i studen(i. Cra iova: Ed. Gh.Alexandru, 1997. * TndrumfJtor pentru practica pedagogicfJ. Craiova: Univ. din Craiova, 1978/1988.

STOICA, Marin < ... > 2.11.1928, DobrestiCaclu lale§ti (Doij). a Univ. Bucurestl, Fae. de Pedagogie (1953, diploma de merit). ~ Doctoral in pedagogie (1970: loanMaiorescu-concep- pa §i activitatea pedagogicfJ). 5. Cariera didactica in invaia rnantut superior in Craiova: ~ lnstiMul pedagogic de 2 ani 19591960; lnstitutul pedagogic de 3 ani (19611966); Universitatea din Craiova: lector (1967 1970): corferentar (19711989); profesor (1990 ). 1'- Arii problematice investigate: istoria pe dagogiei, psihopedagogia scotara §i psihopedagogia personalitaVi. © Contributii personale in domeniu! valo rificarii gandirii pedagogice §i a traditiilor progresiste ale §colii rornanestl (loan Maio- rescu 1967), (Contribu(ia unoroamenide cultura 1967), in domeniu! psihopeda

* ModalitfJ{i de realizare a puterii §i influenffJ persona/fJ in actMtatea primarilordin Moldo- va din perioada de tranzipe. Chi9inau, 1999. * G.D. U§inskii - marele psiholog rus. Chi 9inau: 1974 (coautor). * Dependenta stabilitfJ{ii comportamentului onest al elevilorc/aselor superioare de moti- vafia de ctJtre ei a necesitfJpi acestei calitfJ(i. in: Materialele congresului psiho!ogilor, Mos cova, 1977. * TrasfJturile de personalitate ale pedagogului. in: Tehno/ogii educa(ionale modeme. Vol. I. Chi9inau, 1994. * Practica social-politicfJ a studen{ilor ca mijloc de formare a unei pozi{ii active de viaffJ. in: Rolul practicii social-politice in educa(ia studen(ilor. Chi§inau: $tiinta. 1980.

(E. Noveanu)

publicane non guvernamentale "invaiatorii pentru pace" 9i membru al asoclatei ana logice Mondiale. Expert in elaborarea do cumentelor pentru atestarea cadrelor didac tice 9i membru al Comisiei de atestare. Prin asoclatla "invatatorii pentru pace" realizeaza mai mu!te proiecte de propagan da a drepturilor copii!or, a metodelor de educave fara violenia. atat in scoala, cat §i in familie. © * Structura §i dinamica procesului de formare a onestitfJfii la elevii c/aselor superioare. Chi9inau: $tiinta. 1987. * ln scoeie din BatfJr. Cartea Moldove neasca, 1964. * $tiinta psihologicfJ: progres, probleme §i perspective. Chi9inau: $tiinta. 1996 (coord.).


© Contribll\ii personale in formularea obiec tivelor, a con~nutunlor §i a fundamentelor psi hopedagogice ale instruirii practice a §C()larilor mici. Demersuri intreprinse §i lucrari elaborate §i valorificate in acest scop, pe langa teza de doctoral: fndrumM metodice pentru predarea indeletnicirilorpractice la c/asele //V(1964); Metodica predi1rii lucrului manual (1967); Metodica predarii activitafilor practice (1977). Preocupan pentru stabilirea §i formularea unor temeiuri §tiin\ifice psihologice, ling

$ERDEAN, loan < ... >30.10.1927, Limba (Alba). a Univ. Bue., Fae. de PedagogiePsihologie. ~ Doctoral in pedagogie (1976 Contribu(ii la ameliorarea instruirii practice a elevilordin cic/ul primar). § Cariera didactica: 19521979: IPPD; 1979 1990: UB, Cat. de PedagogiePsihologie; 19801990: inspector general in MEN; 1991 1994: Univ. "Spiru Harer (Bucure§ti) decan al Colegiului Universitar pedagogic de lnsti tutori.

critice la adresa unormanuale de gramatica, care foloseau norme ortografice diferite §i propune editarea unui diqionar al limbii ro mane cu ortografia corecta a fiecarui cuvant, Considerand ca formele autentice ale limbii rornane se afla in creaua populara, §ia in demnat elevii sa euleaga folclor. in 1861 a participat la intemeiereaAsocia~ei Na\ionale aradene pentru cultura poporului roman, al carui membru activ a fast pana la sra~itul vie~i. © • Observari asupra gramaticii lui Vasile loanovici. Viena, 1851. * ObservM asupra gramaticii scrise de Sava Popovici-Barcianu. Sibiu, 1853. '7 Boti§, T. lstoria §co/ii Normale (Prepa- randia) §i a lnstitutului Teologic Ortodox din Arad. Arad: Ed. Consistorului, 1922. Popeanqa, V; Gavaneseu, E.; Tarcovnieu, V. Preparandia din Arad. Bue.:EDP, 1964.

(1. Gh. Staneiu)

$ANDOR, Atanasie < ... > 1809, Nadlac ? a Studii de filozofie la Seghedin §i de medicina la Pesta. § inanii 18321838afostmedielaCenad, Pecica §i Lipova. in 1838 sa transferat la Arad. De la 16 februarie 1846, pana la 1879, cand sa pensionat, a fast profesor titular la Preparandia din Arad. A predat un numar impresionant de discipline: pedagogie §i me todica, istorie, limba romana, limba maghia ra, limba germana, geometria, istoria natu rala, desen. © A elaborat mai multe manuale care au ramas in manuseris: Abecedar, Gramatica limbii rornane (care propunea 0 "ortografie adeevata, usoara, potrivita limbii rornane"), Epistolografie. A manifestat o preoeupare speciala pentru stabilirea normelor ortografiee. ObservaVi

§i in domeniul §CO/ii, la realizarea uniti1fii na- (ionale §i culturale a poporului roman. in: RP, 1967, 2. * Concep(ia lui l.P. Eliade despre educa(ie §i invi1fi1mant. in: RP, 1967, 12.

(E. Noveanu)

• fnceputurile Academiei Romane. in: RP, 1966, 4. • Activitatea §i ideile pedagogice ale lui loan Maiorescu. in: RP, 1965, 4. • Contribufia unor oameni de cu/tum, de la mljlocul secolului al XIX-lea, cu preocupfJri


de instruire. Prezent in presa pedagogica a vremii cu arti cole, studii, conferinte. T. sa afimiat ca promo ter al pedagogiei modeme in proces de scien tizare, de fundamentare 9tiintifica a practicii scolare. © * Metodul fonomimic. in: Uniunea membri lor corpului didactic roman, 1914. • Predarea unei nara(iuni. in: Uniunea mem brilor corpului didactic roman, 1916, 34. • Tnvi!J(i!Jmantul intuitiv la Pestalozzi. in: Re vista generala a invatamantului, 1927, 2. • Pedologie (Studiul copilulw). Bue.: Ed. Libra riei Socec, 1922. • Pedagogia practici!J. I. Didactica fnvi!Jfi!Jman- tu/ui primar. Bue.: Ed. Librariei H. Steinberg, 1923. • Pedagogia orecuce. II. Metodica fnvi!Jfi!Jmantului primar. Bue.: Ed. Librariei H. Steinberg, 1923. • lntroducere biologici!J fn psihologie. Bue.: Ed. Librariei Socec, 1927. • Aptitudinile §i selecfia elevilor din punct de vedere §colar §I profesional. Bue.: Ed. Librariei Socec, 1928. • Mai aproape de elevi. Bue.: Ed. Librariei "Principele Mircea", 1939. • Pedagogia inimei. Bue.: Ed. Librariel "Prin cipele Mircea", 1939. • Revizuiri. Observi!Jri asupra gre::;elilor fn pre-

THEODOSIU, Dumitru < ... > 28.11.1890, Pantelimon {llfov) 09.02. 1990, Bucure§ti. a $coala normala din Bucure9ti (1911 99f de promote); Univ. din Bue., Fae de litere 9i filosofie (1922). § invatator 9i director (1912, Vii90ara, Tele orman), invatatorla $coala de aplica~e a $co Iii normale din Bue. (19131926); institutor9i director (19181921 ); profesor de pedagogie la $coala norrnala din Bue. (19211947); ca riera universitara: asistent la Catedra de peda gogie a Univ. din Bue. (19301931 ). Inspector general al invatamantului primar 9i normal (19411944); ~Auter al mai multor manuale pentru §COlile normale 9i al unor lucrari destinate invatatori lor, T. promoveaza orientarile modeme ale primei jumata~ a secolului XX pedagogia experimentala 9i scoala activa. Experienta de pedagog practician a reu9it sa 9k> expuna intro serie de lucrari (Metodul ... 1914, Predarea ... 1916, Tnvi!lfi!Jmantulintuitiv ... 1927, lntroducere ... 1927). 0 activitate deosebit de importanta o desf8 soara ca cercetator, reprezentant al pedago giei experimentale. in aceasta activitate abor deaza probleme fundamentale ale educa~ei §COlarearia invatarii, aptitudinile elevilor, ele vul ca obiect de studiu, eficienta unor metode

zarea §i desfi!J§urarea procesu/ui de fnvi!Jfi!J- mant fn cic/ul primarfn vederea cre§terii ran- damnetului §Colar (in colaborare, 1974); Randamentul §COiar- semnffica(ii §i moda- liti!Jfi de realizare (1977); Randamentul §COiar fntre accesibilitate §i tehno/ogia instruirii (1978). fl:J Autor, in colaborare al unui nurnar de trei manuale scolere (Citire, Gramatici!J §i compunere. Cuno§tinfe despre naturfl) pen tru clasa a Illa, caresau aflatin uzul 9colilor timp de peste doua decenii.

(E. Noveanu)

vistice 9i literare necesare elaborarii unei didactici speciale a studiului limbii 9i litera turii romans in scoala prirnara, finalizata in Metodica predi!Jrii limbii romane la c/ase/e 1- IV (1980); Orienti!Jri noi fn metodologia studierii limbii romane tn ciclul primar - cititscris, citire, compunere (1981); Didactica limbii romane tn §coala primarfl (1998). ConbibtJtii la definirea conceptului de randa ment scolar, cu referire speciala la locul 9i roful pe careI au clasele primare in general, 9i studiul limbii rornane, in special, pentru intelegerea clara a acestui concept, Organi-


(Gh. Giurca)

Redutabil gazetar, T. este prezent cu nu meroase studii, articole, note biografice etc. in publicaVile romane9ti din toate provinciile. intre timp, lucreaza mereu la o importanta mo nografie invatamantul public in Bucovina al carei manuscris este extrem de prevos mai ales prin datele privind literatura didactica din Bucovina (manuscrisul se pastreaza la Biblio teca Centrala Pedagogica "J.C. Petrescu" din Bucure9ti). ~ Colaborator apropiatal lui Sextil Pu§cariu la elaborarea "DiCVonarului Limbii Romane" © • in chestia Reuniunii §CO/are romane. in: Vointa poporului, 1907, 30. * f nvafamantul primar §i roadele lui. in: Viata rornaneasca, 1907, 11. * Catedra de istorie romana la Universitatea din Cemaup. in: Viata rornaneasca, 1908,4. * Studiul limbii mateme in §coli/e secundare §i in pedagogiu. in: scoeia, 1908, 12. * Douazeci §i cinci de ani de activitate cultu- rali!i. Jubileul "$coalei romane" (1883-1908). in: Viata romaneasca, 1909, 1. * Spre §Coala nafionata.$coli normale la Cemaufi. Divizarea $co/ii Normale de invtl- (atori din Cemau(i. in: Viata rornaneasca, 1909, 9. * Jubileul unei universiti!ifi romane§ti. in: $coala, 1911, 1012. * Lecfiile de deschidere a cursului de istorie a neamului pentru invtifi!itorii basarabeni. in: :;>coala moldoveneasca, 1917, 24. * Organizarea invi!ifatorimii din Bucovina. in: $coala Basarabiei, 1918, 1. * invtlfamantul din Bucovina. in: Calendarul "Glasul Bucovinei", 1920.

TOFAN, George < ... > 05.11.1880, BTica (Radauti) 15.07. 1920, Cemauv. a Liceul de baieti din Suceava (18921900), apoi Univ. din CemaLJti, Fae de I. romana, istorte §i geografie. § Profesorla Suceava (1904), apoi la $coala Normala din Cemau~ (1906). ~ Eminent pedagog, spirit intreprinzator §i bun organizator, este ales pre§edinte al "Reu niunii scolare rornane din Bucovina" (1907), devenita ulterior "AsociaVa Corpului Didactic Roman din Bucovina", calitate in care reinvie revista "$coala" §i militeaza pentru promova rea §i cultivarea specificului na~onal. infiintea za 14 §COii prtmare in satele ce!e mai amenin tate cu pierderea iden~~i natlonsle, infiin teaza §COii normale particulare (de fete) cu predare in limba romana, organizeaza cursuri de vara pentru invatatori. Organizeaza Congresul de la Suceava (78 iunie 1914), eveniment cu adancl rezonante in randul invatatorilor bucovineni, ultima mare manifestare spirituala a romanilordin Bucovi na in cadrul imperului habsburgic. Printre prin cipalele probleme abordate se numara extin derea folosirii limbii rornane in predare in cla sele gimnaziale 9i liceale romane§ti, introdu cerea istoriei nationale ca obiect de studiu, infiintarea unorscoli comerciale §i de meserii cu predare in limba romana, infintarea biblio tecilor scolare romane§ti §i a unei universitaV nationale.

in 19171918, la solicitarea Jui Pan Halippa, participa, impreuna cu mulV alV inte lectuali romani, la organizarea invatamantului in limba romana in Basarabia.

rr Muster, D. Dumitru Theodosiu. Scrieri pedagogice. Antologie, studiu introductiv, note §i comentarii. Bue.: EDP, 1981. Stoian, Stanciu, lliescu, Vasile. Contribu(ii la istoricul cercetarii pedagogice §i al §coli/or experimentale din Romania. Bue.: EDP, 1967.

(E. Noveanu)

darea invtlfamantului primar. Bue.: Ed. "Culh.J ra rornaneasca", 1940. * Psihologia copilului §i adolescentului pre cedata de Elemente de psihometrie. Bue.: Ed. Socec & Co. (1946). *Mai aproape de e/evi. Bue.: EDP, 1972. * $co/are. Bue.: EDP, 1975.


profesor la diferite scoli, iar din 1963 9i 1978 a activat ca cercetator la lnstitutul de cercetari pedagogice 9i psihologice. Activitatea 9tiin\ifica a lui T, se rernarca printro temeinica documentare, datorita fap tului ca acesta era un bun cenoscator al mai multor limbi straine engleza, franceza, ger rnana, italiana 9i rusa Acest fapt ia permis sa publice studii 9i articole in publica~i de pres tigiu mai multe \ari. in prima perioada a activita~i. l abordeaza problematica sociologica a universita~i \8r8 ne9ti (Universitatea ... 1935 ), dedlcand un spa~u important unui evantai de capitole Partea I (Privire teoretict§ §i istoricfJ)-cu §Bse capito/e: Educa~a 9i cultura; Educa~a 9i cultu ra poporului; Mijloacele educa~ei poporului: cuvantul scris, cu 4 diviziuni 9i cuvantul vorbit cu 4 diviziuni; Mijloacele artistice, tehnice 9i

TOPA,Leon < ... > 02.06.1912, Carapciu pe Cerernus, jud. Storojine\ 1996, Bucure9ti a Univ. din Cerna~. Fae. de Psihologie 9i Litere, SecVa de filosofie (sociologiepeda gogie). Ca student a fest membru al societa~i academice "Junimea". la fest bursier. Ca licenvatal Universita~i a fest trimis pentru spe cializare la Roma (Academia di Romania). ~ Doctoratul la Univ. Cemau~ (Relafia dintre forma de guvemt§mant §i organiza(ia militarti la romam). § Din 1938 asistent la Catedra de socio logie, etica 9i politica. in 1939 cercetarea mo nografica sociologica a microregiunii Gura Humorului, Verone\, Manastirea Humorului, inqiata de Dimitrie Gusti, la care au participat absolven~ ai Universita~i din Cemau~. a fest concusa de l Dupa 28 iunie 1940 a fest

(E. Noveanu)

intemavonal pe baza limbii esperanto). © * MicfJ gramaticfJ a limbii romane (Pentru uz §COiar §i admiteri). Sf. Gheorghe: Pre served Cathedra, 1995. * Evaluarea cunO§tin(elor de gramaticfJ (Cla- se/e I/I-VIII). Sf. Gheorghe: Preserved Ca thedra, 1995. * Esperanto - Curs rapid de invt§(are a limbii intema(ionale ftJrti profesor. Sf. Gheorghe: COVA, 1996. * Letero el Rumanio. in: Tutmondaj Scienko kaj Tekniko. Beijing: 1996, 2. * Pasoj al progreso. in: lntemacia Pedagogia Revue, 1997, 4. fb inscrierea cu o clasa de elevi care stu diaza esperanto la FUNDAPAXProjekto (proiect intema\ional sus\inut de UNESCO; participanv: 56 ~Ii din 22 de \ari)/ anul sco lar 19941995. lniVerea 9i organizarea tabe rei interscolare de vara "Informatica 9i Espe ranto" (2 edj\ii: 1997, 1998) vizand pregatirea informatizariiinvaiamantului din mediul rural, in sensul Reformei.

TRIFOI, Mihai < ... > 8.08.1944, Sighetu Marma~ei. a lnstitutul Pedagogic, Baia Mare. ~ Grad didactic I ( Optimizarea predtirii-in- SLJ§irii problemelor de ortoepie, ortografie §i de punctuafie la secfiile cu limba de predare maghiarti). ~ Realizarea unor lucrari de specialitate destinate sprijinirii elevilorin activitatea lorde invaiare. © Ac!Mtate didactica 9i in domeniul limbii esperanto publicate in diverse reviste: Tut mondaj Scienko kaj Tekniko (apare sub aus piciile Academiei Chineze de $tiin\e); lnter nancia Pedagogia Revue (organul de presa al Ligii lntema\ionale a Profesorilor Espe ranti9ti); Esperanto Eko (Anglia; La Verda Proleto (Anglia); Bazaro {Cluj). ~ Membru al Asocia~ei Romane de Es peranto, membru al Asocia~ei Universale de Esperanto 9i al Ligii lntemavonale a Profe sorilor Esperanti9ti; membru al PASPORTA SERVO (care vizeaza dezvoltarea turismului


tinologie muzlcala: Didactlca muzicala. ~ Aetivitate in asoeia\ii profe sionale (inteme, internatonale): Membru al Uniunii Compozito rilor 91 Muzicologilor; Membru al Asocia~ei Oamenilor de $tiin\8, Membru al International Pheno

~ ~ menology Institute 9i al Euro pean Association for Research on Leaming and Instruction. lnventarierea 9i prezentarea manuscriselor muzicale din manastirile muntelui Athos. © * Profiluri de muzicieni romani sec. XIX- XX, Vol. I. Bue., 1986. * Constantin Brailoiu - reprezentant de sea ma al pedagogiei muzicale romane§ti. RP, 1993, 3.

VASILE, Vasile < ... >3.06.1941, Borle9ti, Neam\. a Conservatorul de Muziea "Gheorghe Dima" din ClujNapoca; Universitatea "Al.I. Cuza" lasi, Fae. de Filologie. ti Grad didactic I (Manastirea Neam\ vatra de cultura muzi cala rornaneasca): Doctoral in pedagogie (Evolupa conceptului de educafie muzica/a in Romania); Doctorat in muzi cologie ( Gavriil Galinescu - reprezentant de seama al folcloristicii romane§b). § Cariera didaetica: $coala de Muzica din Piatra Nearnt; cerc.st, pr.Ill ISE; Conf. Universitatea de Muzica din Bucurasti, ~ lstoria pedagogiei 9i a invatamantului muzical; lstoria eulturii rornanesti; Bizan

(M. Grigorovi\8)

Colaboreaza cu articole la "Dicponarul de pedagogie"(Bucure9H, 1979) 9i la numeroase volume colective; in Revista de pedagogie publlca recenzii 9i articole, abordand o larga preblematca pregatirea tineretului pentru via\8 9i familie, instrumente de cercetare, educata permanenta in scoala de cultura ge nerala, integrarea invatamantului in educa~a permanenta, invatarea valorilor. © * Universitatea taraneasra. Teoria §i practica. Cemauv. 1935. *La realizatione tra la forma di Govemo e l'or- ganizzatione militare romana dai Gracchi ad Auguste. $coala Romana din Roma, 1940. * lstoria ora§ului. Bue.: 1969. * Sociologia pedagogica. Bue.: 1971 (co autor). * Sociologia educafiei permanente. Bue.: 1973. * Colaborarea §co/ii cu familia elevilorde clasa I. Bue.: 1974 (coord.: Ll §i lulian Nica). * Metode §i tehnici de munra intelectuala. Bue.: 1979 (coordonator 9i coautor). * Creativitatea. Bue.: 1980.

de alta natura, cu 6 diviziuni; Societa\ile cul turale 9i institt.qiile de educate a poporului; Universitatea populara; Universitatea popu lara daneza (N.S. Grundwig); Universitatea populara in strainatate (Norvegia, Suedia, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Franta, Italia, Elve\ia, Austria, Uniunea Sovietica, Polonia etc.) 9i partea II (Experien\e 9i progra me practice) cu capltolele: Cultura 9i educava poporului in Romania 9i Expunerea comenta ta a lucrarilor de la R~Stanca (Cemau~) a Universita~i tarane9ti. in acelasl plan al cercetarilor sociologice se inscrie o lucrare dedicata "orasuul" ca "depo zitar ale civiliza~ei umane" (lstoria ... 196/J), dar 9i doua volume dedicate sociologiei edu ca\iei ( Socio/ogie pedagogira, 1971 coautor; 9i Sociologia educapei permanente, 1973). in volumul dedicat proeesului creativ ( Creativitatea, 1980) r. analizeaza progresul sociologiei, psihologiei 9i pedagogiei in do meniul premiselor 9i metodelor ereativitaVi, aducand o contribu\ie interesanta la dezvol tarea noii 9tiin\e a creatologiei in Romania.


ei in 1831, pentru pregatirea invatatorilor, fie ca a folosit aceleasi surse ca §i acesua; Felbiger, l.G., Niemeyer, H.A., Villorn. Existenta in scrierea lui V a unor titfuri §i subtitfuri identice cu cele din rnanuscrisul lui Asachi §i Botezatu ii tndearnna pe Enescu sa considere ca autorul Manualului de metodica §i pedagogie sa folosit de textul dascalilor sai la cursul de pedagogie din 1831/1832, lmboqatlndul rnult. Ma nualul cuprindea sase parti: 1. "despre invatatura sau cultura lntelectuata" eel rnai arnplu; 2. "despre cultura", unde se trateaza problerne de educatie rnorala; 3. "despre disciplina §COlara §i rnodurile de a o infaptui"; 4. "despre educata fizica"; 5. §i 6. "Sala de dasa, inSU§irile §i datoriile invatatorului catre scoala" in concepta lui V., educata este arta de a creste copiii, §i "nici o §tiinta nu este rnai necesara decat §tiinta de allnvata". "Scopul invataturii este din copii a face barba~ care sa poata intrebuinta bine intelegerea lor, sa cugete §i sa lucreze moraliceste, ca astfel in rnisiunea la care ar f ei destina\i sa fie capabili §i folositori". Realizarea acestui scop, care acorda prioritate aspectului for rnativ al procesului de instruire, devine cu putin\a prin utilizarea a doua "rnijloace": obiectele de invatarnant §i rnetodele de instruire. "Sunt avute in vedere toate disci plinele scolare incluse in planul de invata rnant al vrernii ( cititscris, aritrnetica, grarna

VELINI, Anton < ... > 18121873 (descendent dintro farnilie originara din Italia). a Bursier al Colegiului "Sf. Sava" din Bue. §i al "Girnnaziului Vasilian" din la§i (1826 1831). Frecventeaza un curs de pedagogie ini~at de Epitropia $coaler §i devine "pro fesor provizoriu" la o scoala publica din Botosanl, La propunerea lui Asachi Gh. obpne o bursa la Viena (1833), unde face studii de filozofie, drept §i econornie politica. ~ Doctorat in filozofie (1839). § Profesor la Serninarul de la Socola, unde se desfa§urau cursurile de teologie ale Aca derniei Mihailene. Preda disciplinele filo zofice (logica, psihologie, istoria filozofiei), dar §i fizica §i chirnie. Distins cu titfuri bole re§ti de serdar §i de cornis. La infiintarea §COlii preparandale din la§i (1855) este numit profesor de pedagogie §i director. in pe rioada 18631864 a fest director al Acade rniei Mihailene, iar in 1864 a prirnit func~a de inspector regional pentru judetul Covur1ui. Pensionat in 1866. ~Manualul de metodica §i pedagogie pentru profesorii §coli/or primare este, dupa pro pria rnarturisire, o prelucrare dupa autori straini, in care a ~nut searna de trebuintele §COlilor sate§ti din acea penoada, N.C. Enescu, care a cercetat cu aten~e docu rnente ale vrernii, apreciaza ca V., fie ca a folosit rnanuscrisul "Despre metoda" al lui Gh. Asachi §i Botezatu Samuil, intocrnit de

VIIa. Bue.: EDP, 1997. * Educafie muzica/a. Manual pentru clasa a VIIIa. Bue.: EDP, 1997. • Concerted activity of the traditional Roma- nian Church and School. 7th European Conference for Research on Leaming and Instruction. AthensGreece, 1997. • Necesitatea restituirii drepturilor educafiei muzicale in liceul romanesc. RP, 1995, 912.

(E. Noveanu)

• Aptitudinile muzicale. RP, 1993, 47. • George Breazuf sau un model pentru educafia muzicala romaneascS. RP, 1991, 11; 1994. 517. • Curs de istoria muzicii bizantine. Bue.: Aca demia de Muzica, 1995. • Pagini nescrise din istoria pedagogiei §i a culturii romane§ti. Bue.: EDP, 1995. * Educape muzicala. Manual pentru clasa a


din 1890, in fntemeierea ... , unde este evidenta _influenta psihologiei pedagogului german. In 1892, este solicitat de prof. loan Popescu de la Sibiu, sa colaboreze la revizuirea, pentru a noua editie. a volumului Pedagogia /ucrata pe baze/e psihologice §i etice ale realismu/ui herbartian. Un an mai tarziu, Tache Ionescu, in calitate de ministru al lnstrucVunii din Romania, ii adreseaza chemarea de a ocupa funCVa de profesor la $coala Norrnala din Bucul'e§iti unde preda pedagogia, timp de doi ani, dupa care se transfera, cu intreaga scoala, la Campulung Muscel, iar in 1896, la $coala Normala din Craiova. Anii in care a functional la Craiova (1896 1926)au fost cei mai bogaV in realizari; a cautat sa dea activitaVi practice a norma li9tilor un fundament teoretic. in acest sens a infiintat revista "Chestiuni metodice", in ca

VELOVAN, ~tefan < ... >22.09.1852, Rusca Montana 26.07. 1932, Rusca Montana. a Studii liceale la Tlmisoara, apoi cu o bur sa a FundaVei "Gojdu" studiaza filozofia 9i 9tiin\ele naturii la Universitatea din Viena (18721875). Faceapoiospecializare in pe dagogie la Gotha. § Funcvoneaza la catedra de pedagogie de la Preparandia din Caransebes (1877); in 1883 a devenit pre§edinte al Reuniunii invafatorilor romani de la scome confe- sionale ortodoxe din eparhia Caranse- be§. inca din aceasta perioada a colaborat cu studii 9i articole pe teme pedagogice la "Convorbiri literare". Publica mai multe brosuri cu caracter melodic. Fara a sus Vne integral teoria lui Herbart, V. a fost totu9i un herbartian. Aceasta orientare apare inca

fizice, intrucat numai in condi\iile in care "corpul ca organ al sufletului este dezvoltat. atunci 9i sufletul e bine dispus a cugeta, imaginaVa e mai vioaie". in ultima parte a manualului sunt formulate lnsuslrlle specifice ale unui invatator: sanatos, cu corpul intreg, pronuntare corecta, stapan pe cuno9tin\ele ce are de predat, sa 9tie cum sa predea, voin\a hotarata, fire blanda, raodare §ii modestie. V. are meritul de a fi realizat, la noi, prima sinteza a ideilor pedagogice din prima jumatate de a seco/ului al XIX-lea; el pune astfel bazele "pedagogiei sistematice" romane9ti. ©*Manual de metodica §i pedagogie pentru profesorii §COii/or primare. lasl, 1860. r:r Barsanescu, $l lstoria pedagogiei to mane§ti, in: lstoria filosofiei modeme, vol. V, Bue., 1941. Enescu, C. N. Gh. Sau/escu, Dimitrie Pop, Anton Velini. Bue.: EDP, 1970.

(Ion Gh. Stanciu)

tica, religia, istoria naturala, geografia, ca ligrafia s.a.), V. aprecia 9i el, ca 9i alV peda gogi ai sec. al XIXlea, ca factorul esenVal in realizarea scopului invataturii i1 constituie metoda utilizata, tine el sa precizeze, pe baza cunoasteril "(a} plecarfl" copiilor. Manualul lui V. promova o alta teorie didac tica decat ce "mutuala" (monltoriala) care se practica in Tarile Romane inca din anii '20; el avea in vedere un sistem de instruire in care invatatorul conducea direct activi tatea de cunoastere a 9colarului. Se deschi de astfel "o noua perioada=de modemizare a 9colii romanesn", Referirile la educata morala au vizat atat scopul acesteia "dezvoltarea sim\ului moral 9i determinarea voin\ei catre bine" , cat 9i mijloacele de realizare: sfaturi, discUVi pe teme de morala, supraveghere s.a. Concomitent cu dezvoltarea puterilor sufletestl, educatia trebuie sa asigure 9i dezvoltarea puterilor


(1. Gh. Stanciu)

rii ... 1926) i;;i Metoda proiectMi ... 1928). intalnim asadar; la pedagogul craiovean ide ea ulilizarii proiectelorca rnetoda de aplicare a cunoi;;lin\elor. 0 problema mult discutata in cercurile peda gogice ale invatamantului rornanesc din jurul anului 1900 a fost aceea a "planului de leqie" pe care trebuiau sa1 realizeze atat elevii normalii;;li cat i;;i invatatorii in primii ani de lucru in i;;coala .. inca inainte de 1900 se adoptase "planul de leqir' dupa modelul her barlian al structurii unei lecVi. Pastranduse in limitele teoriei herbarliene, V. a adoptat o noua structura a leqiei i;;i o noua termino logie: 1. pregatirea (elevilor pentru lectie): 2. formarea cunO§tintelor. a) cunoi;;lin\e con- crete - prin induqie; b) cunoi;;lin\e abstracte prin generalizari; 3. ap/icarea cuno§tin(elor (formarea deprinderilor) prin: a) fapte re flectate; b) fapte proiectate. © * fntemeierea psiho/ogica a actelor e/e- mentare ale gandirii. Caransebes, 1891. * Cercul apercep(iei. Bucuresti, 1895. * Despre memorie. Studii de psihologie pedagogica. 1913. * Metoda reflectarii faptelor. Craiova: Scrisul Romanesc, 1926. * Metoda proiectarii faptelor. Craiova: Scrisul Romanesc, 1928. • Pedologia §i pedagogia. in: $coa/a Nor- ma/a, 1916. er Dumitrescu, G.T. $tefan Ve/ovan. in vol.: /storia pedagogiei romane§ti. Vol. IV. Bue.: EDP, 1969. Tarcovnicu, Victor. Contribu(ii la lstoria invatamantului din Banat (1780-1918). Bue.: EDP, 1971.

re se ofereau elevilor normalii;;li indrumari pentru alcatuirea "planului de leqii". V. concepea pedagogia ca i;;tiinta prin exce lenta normativa; normele acesteia se in ternelaza pe legile psihicului uman. "Gat limp educatorul nu cunoaste nici legitatea, in ge neral, a psihicului omenesc, nu e pregatit a intelege parlicularitaVle copilarei;;ti." (Mecani- ca ... ). in volumul CunO§tinta pregatitoare este expusa teoria sa asupra legilor dupa care se genereaza reprezentarile; legi care stau la baza aclivitaVi didaclice (legea aso cierii prin contopire, /egea asocierii prin com plicare, /egea reproducerii spontane §i legea reproducerilor reflexe). Susvnand ca pedagogia este o i;;tiinta nor maliva, V. nu admitea ca aceasta ar putea fi i;;i o i;;tiinta expenmentala (Pedologia §i pedagogia ... 1916). in domeniul didaclicii acorda, ca i;;i Herbart, intaietate fonnarii ideilor, dupa care se poate trece la aclivitatea praclica. Pentru formarea cuno§tin(elor propunea sa se apeleze metode de cercetare i;;liintifica, metodele logice, care slimuleaza gandirea logica. De aici i;;i concluzia ca: pedagogia trebuie fundamentata nu numai pe etica i;;i psi hologie cum apreciase Herbart ci i;;i pe logica. Efortul de a da procesului instruirii un caracter logic apare i;;i in modul in care a gandit aplicarea cuno§tintelor. in concep Va sa exista doua forme de aplicare a cu noi;;tintelor: aplicarea sub forma de reflec- tare (recunoastere, dislingere, apreciere) aplicare sub forma unor proiectM ( construc Ve. creave. rezolvare de probleme). Aceste doua modalitaV de aplicare le trateaza in doua lucreri distincte (Metoda reflecU3-


cuno§tintelorTn forme logice adecvate §i ur rnaresc formarea stilului cognitiv tehnologic (Fundamente ale educatiel §i profesiona llzarll tehnologice; Specificul actlvitatil tehnologice implicaVi pentru organizarea §i desfasurarea pregatirii profesionale; ConsideraVi cu privire la particularttaVle insu §irii cunostintelor tehnologice in invataman tul industrial). in volumul "Ghid melodic pentru proiectarea §i desta9urarea activitafii de calificare din inva(8mantul profesional tehnid' propune o viziune originala a pregatirii prin invataman tul tehnic. in capitolele I §i II sunt prezentate, sintetic §i printro concepte personala, pro blemele psihopedagogice ale Tnvatarii pre cum §i cele ale metodologiei instruirii. in capi tolele 11IV sunt stabilite cornpetente tehnice pe care trebuie sa le dobandeasca elevii din anul I de §COala profeslonala, sarcinile didactice §i obiectivele pedagogice prin ca re se pot dobandi competen\ele respective. Originalitatea demersului investigativ consta Tn faptul ca au fost corelate toate disciplinele de specialitate prevazute in planul de tnvatarnant §i sa stabilit contrlbutla si multana a acestora la dobandrea compe tentelor tehnice pe parcursul pregatirii. ~ Proiectul TEMPUS "Comunicarea pro fesionala, factor cheie Tn imbunataVrea pro cesului educatonal": derulat la UPB in cola borare cu Fachhochschule Frankfurt am Main (Germania) §i Hogeschoole van Amsterdam, Olanda (1996). © * Fundamente ale educa(iei §i profesionalizarii tehnologice. Bue.: EDP, 1995. * Ghid melodic pentru proiectarea !ji desft1- 9urarea activita(ii de calificare in invaft1- mantul profesional tehnic. Bue.: Cerma, 1997 (coorcl.). * indrumari metodice pentru predarea disciplinei "ma9ini §i aparate e/ectrice". Bue.: EDP, 1982 (coautor). * Personalitatea copilului. Bue.: Ed. Politica, 1972 (coautor).

VlADULESCU, Lucia < ... > 14.06.1938, Constanta. a Univ. Bue., Fae. de Fdosofie, s. Pedagogie. ti Doctorat in pedagogie (Particularitafi ale insu!jirii cuno9tinfelor tehnice) . § UPB (1965 ). 1'- Fundamentele teoretice ale educaVei §i profesionalizarii tehnologice; probleme de didaclica a invatamantului tehnic; comunica rea profesionala. © Pomind de la conotafile conceptului de tehnica, (domeniul distinct de activitate uma na: totalitatea mijloacelor materiale de rea lizare a aclivltaVi socioeconomice; structu rare intelectuala §i lnstnmentaloperatonala a unei anumite activitaV). delimiteaza do meniul de definire a tehnologiei §i stabile§te eonseclntele ce decurg pentru ecucade cu privire la: distincVa dintre educata tehno logica, educa~a profesionala §i educava poli tehnica; esenta educaVei tehnologice; do meniile care pot fumiza con~nuturile educa ~ei tehnologice; criteriile de selectare §i struc turare a conVnutului educatiel tehnologice. ParticularitaV ale insu§irii cuno§tin\elor teh nice §i formarea proteslonala prin liceele in dustriale; Fundamente ale educatel §i pro fesionalizarii tehnologice; EducaVa tehnolo gica, profesionala §i politehnica calificari conceptuale; Fundamentarea conVnutului educavei tehnologice. in sfera problemelor de didactica a invata mantului tehnic evidentiaza particularitaVle activitaVlor de predare §i invatare a cunos Untelor tehnice rslevand specificul cognitiv §i modul in care se pot insu§i pentru forma rea deprinderilor §i priceperilor profesionale. Pomind de la faptul ca in pregatirea tehnica exista doua situaVi principale de tnvatare (a. invatarea cunoslintelor despre obiecte §i sisteme tehnice; b. invatarea cuno§Untelor despre operaVi §i procese tehnologice), a propus modele specifice de predare pen tru fiecare situa\ie de inva\are in parte. Aceste modele pun accent pe structurarea


0 contribuVe semnificativa o are V. in problematica masurani in educate (Masurarea ... 1997): luerarea dezvolta ideea conform carela a rnasura nu tnsearnna doar a cauta fapte cantitative, ei a descoperi, a dezvalui cantitatea §i relaVa cantitativa latenta, as cunsa sau rnascata in complexi

. ~ tatea calitativa §i in dinamica necesita~i §i intamplarii, a regulii §i exceptel, a varietaVi §i constantei ce caracterizeaza fenomenul educational. Aceasta viziune permite §i diminuarea dlstinctlei dintre abordarea cantitativa §i eea calitativa in investigarea fenomenului sociouman. ~ Membru in Colegiul Director al Ro manian Foundation for International Studies. © * Elaborarea obiectivelor educaponale. Teorie-Cercetari-Ap/icafii. Sibiu: IMAGO, 1995. * Statistica sociala. Metode !:ji tehnici statistice in !:jtiinfele socio-umane. Alba lulia, 1996 (coautor). * Masurarea §i analiza statisti~ in !:jtiinfele educapei. Teorie !:ji aplicapi. Sibiu: IMAGO, 1997 (coautor). * Proieetarea pedagogi~ in managementuf lp)lar. in: Florea Voiculescu (Coore!.). Ghiduf directorului din institufiile de educape speciala §i de protecfie socia/a a copilului. Sibiu: IMAGO, 1997.

VOICULESCU, Florea < ... > 14.08.1949, Faget (Prahova). a Univ. Bucuresti, Fae. de Filosofie, s. Pedagogie Limba rornana. ~ Doctoral in $tiintele Educatiei (1995) § Carlera dldactlca: Univ. "1 Decembrie 1918" din Alba lulia, incepand cu anul 1993. ~ Proiectarea pedagogica; teoria §i practica elaborarii obiectivelor educatonale: taxo nomii de obiective pe discipline; evaluarea in educave: proiectare §i evaluare a eurrieu lumului universitar. @ Dezvolta teza conform carela in dome niul obiectivelor educationale este necesara depa§irea nivelului tehnie al operaVonalizarii, demersul extmzanduse asupra sursei §i semnificaVei obiectivelor, lncorporand astfel nu numai definirea, ci §i analiza eritica a sco purilor din care se deriva obiectivele res pective (Elaborarea ... 1995). Luerarea pro pune strategii de elaborare a obieetivelor care imbina demersul deductiv (de elabo rare a obiectivelor prin concretizarea §i ope ravonalizarea scopurilor generale) cu de mersul induetiv, care porneste de la de scrierea §i analiza sareinilor invatarii, de la conoasterea elevilor §i a contextului in care se desfci§Oara procesul educatonal,

* Considera(ii cu privire la particularitaple insu!:jirii cuno!:jtinfelor tehnologice in invafa- m§ntul industnal. in: RP, 1990, 56. * Educapa tehnologi~, profesionala §i poli- tehni~ -califi~ri conceptuale. in: RP, 1992, 56. * Fundamentarea conpnutului educapei tehnologice. in: Paideia, 1996, 2.

(E. Noveanu)

* indrumar de metodi~ §i practica pedagogica. Bue.: Printech, 1998. * Tehnici de comunicare umene. Bue.: Printech, 1998 (coautor). * Formarea g§ndirii tehnice la elevi. in: RP, 1971, 9. * Specificul activitapi tehnologice - implica(ii pentru organizarea §i desfci!:jurarea pregatirii profesionale. in: RP, 1984, 4.


in viata §colii (con~nut, metode) cu elemente rornanestl, in edificarea noii §COii sa se por neasca de la nevoile specifice, adaptan dule individual "la conditiile sale sociale, sau cu alte cuvinte, sa se creeze buni cetateni, solldarizand genera~ile tinere romane cu societatea romana, asa cum se prezinta ea in timpul cand tralesc aceste generatii" (Naponalizarea §CO/ii, 1925, p. 28). Ca §i Em. Durkheim, Z. avea in vedere "solida riza rea generatiilor", prin socializarea rnetodica a celor tineri. $coala romana insa i§i desfasura activitatea intro atrnosfera de cntlca soclala, cultlvand o atitudine de neincredere, de discriminare fata de asezarnintele sociale in care urmau sa traiasca tinerii. Se aprecia, de aceea, ca scoala, platita ca sa faca educate ceta teneasca, se manifesta ca un dusrnan pri mejdios al societa~i. lncercarile facute de Spiru Haret pentru a reorienta scoala nau avut urrnarile sperate. Se impunea, de aceea, sa se dea §colii un spirit nou, asa cum il cerea societatea vremii lui, sa i se dea un "suflet social romanesc", pentru ca tinerii educa~ de ea sa fie "domici sa traiasca in Romania". Pentru aceasta, era necesar ca tinerii sa cunoasca instit~ile sociale, cauzele apari~ei lor §i progresul pe care Iau realizat. lntrucat considera ca poate partea esen~ala a invatamantului o constituie "materia" (con~nutul), propunea ca in centrul invatamantului al carui obiectiv era educa~a cetateneasca sa se afle stu diul sociologiei rornane modeme; invata mantul va raspunde astfel unor nevoi na

ZELETIN, ~tefan (pseudonim al lui Mota§ $tefan). <, •• > 19.06.1882, Burdusanl (Bacau) 20.07.1937, la§i. a Univ. din lasl, Fae. de Filosofie (1906). Din 1909 frecventeaza cursurile universita ~lor din Berlin, Leipzig §i Erlangen. ti Doctoratul la Erlangen (1912: ldea/ismul persona/isl contra idealismului absolut in fi/o- sofia engleza contemporana). § Profesor de limba germana §i filosofie la liceul din Barlad. Dupa razboi se transfera la Liceul "Mihai Viteazul" din Bueuresti ( 1920). in 1927 a fost numit profesor la cate dra de lstoria filosofiei vechi §i medievale §i introducere in filosofie la Facultatea de Litere §i Rlosofie a Universita~i din la§i. @ in anii 19251927 a publicat mai multe caf1i in caresa afirmat ca sociolog §i econo mist Burghezia romana. Originea §i rolul ei in istorie (1925); Naponalizarea §CO/ii (1925); Neo/ibera/ismul (1927). in luerarile sale a fost preocupat de problema formarii §i dez volta rii capitalismului §i burgheziei in Romania. in Na(ionalizarea §CO/ii sla expus conceptia cu privire la organizarea invatamantului din Romania, despre care, in Prefata. mentona ca lucreaza impotriva menirii sale de a forma buni cetateni. " ... el joaca mai curand rolul unui ferment de dezagregare sociala", in opi nia sa, istoria invatamantului rornanesc este istoria imprumuturilor din afara, imprumuturi fcicute dupa bunul plac al diver§ilor legiuitori. Se impunea, de aceea "nationalizarea" §COlii, adica inlocuirea a ceea ce este strain

Alliance of Universities for Democracy: Cen tral and East Europe Center, 1997. Fb Membru fondator al Universitatii "1 Decembrie 1918" din Alba lulia.

(E. Noveanu)

* Guidelines for a Reform and Institutional Development Program in Higher Education. in: Perspectives in Higher Education Reform. Vol. 6. University of Tennessee,


in numiJrul de fafi!J oferif!l cititorilor Revistei de Pedagogie un extras din DICTfONARUL PEDAGOGILOR ROMANI, realizat intr-o fonni!J preliminara. Scopul mi!Jrturisit al acestei ac{iuni ii constituie, in primul rand, necesitatea de a sensibiliza comunitatea pedagogici!J din fara noastri!J, solicitati!J si1 reac{ioneze la aceastiJ intenpe de a cuprinde intr-o lucrare cu profit specific un numi!Jr cat mai mare de oameni ai §CO/ii atestafi prin /ucrari publicate. Tn al doi/ea rand, am dorit si1 supunem atenfiei cititorilor no§tri coordonatele metodologice de e/aborare ale DICTIONARULUI. Tn acest sens a§tepti!Jm din partea tuturorcelor interesafi observafii §i propuneri privind atat specificitatea infonna{iei, cat §i structurarea ei in artico/. Pentru a facilita organizarea observafiilor; propunerilor §i completi!Jri/or (la materialele deja trimise) vii rugi!Jm si1 folosi(i ca ghid orientativ structura fi§ei "DPR- 2002" de lap. 108. Mulfumim anticipat tuturor celor care prin observafii/e §i propunerile for vor contribui la o mai buni!J §i mai completi!J punere in lumini!J a modului in care a evo/uat gandirea §i practica educafionali!J in arealul lingvistic romanesc.

in atenpa citftorilor Revistei de Pedagogie!

(I. Gh. Stanciu)

initiativa 9i spontaneitatea. in locul relaVei metooapslholoqle el propunea relatla: materie ( convnut) metoda condj\ii sociale. Metoda intuitiva nusa putut aplica in scoala rornaneasca atata timp cat a dominat in vatamantul clasicist 9i accentul era pus pe pregatirea funcnonarilor, Abia industria lizarea \arii aprecia el urma sa orienteze tnvatarnantu: rornanesc spre metoda intuitiva; cat prive9te "scoala muncii" nu erau pe deplin create cond~iile pentru adaptarea unei astfel de metode. Lipseau condi\iile naturale care ar putea fi permis organizarea laboratoarelor, atelierelor, pregatirea adec vata a personalului didactic; lipseau 9i "religia muncii 9i a pietatii fa\8 de omul muncitor". Referinduse la scoala sateasca aprecia ca nu se poate merge inainte, spre o 9coala asezata pe temelie burgheza moderna, cu o mentalitate rurala. © * Burghezia romaniJ. Originea §i rolul ei istoric. Bue.: 1925. * Nafionalizarea §CO/ii. Fundatia culturala Principele Carol, 1926. * Neo/ibera/ismul. Bue.: 1927. ~Bogdan, N. lstoria filosofiei rnodeme. vol. v. 1911.

\jonale. in plus, propunea sa se studieze "istoria socializatiY - o istorie a aseza mintelor culturale ale statelor europene carela i se adaugau elemente de economie politica, de drept, de politica, de sociologie generala. Se va ie9i, astfel, din limitele alter nativei realismclasicism; 9tiin\ele naturii se vor studia atat cat va fi necesar societatii rornanestl, Punand accent pe conunut, pro blema metodei de invatamant devine ceva secundar. Metoda, spune el in spiritul lui H. Spencer, izvora9te din conditiile sociale ale timpului, ea se schimba de la o epoca la alta. Daca Evului Mediu ia corespuns o rnetoda "intelectualista", care punea pe elev in contact direct cu abstracvunile, in secolul al XVIIlea al XIXleasa utilizat cu prioritate metoda intuitiva (noVunea se constituie din datele slmturllor), in secolul al XXlea a devenit dominanta "metoda activa" (la no \june se ajunge prin activitatea cu lucrurile). Potrivit conceptel sale, activismul nu este o conseclnta a unor teorii psihologice, ci a condj\iilorsociale. Un W. James 9i J. Dewey, care au stimulat prin filosofia lor praqmatlca, activismul didactic, nar fi fost cu putinta scria Z. in Rusia tarista, care nu arfi permis


• Cu lucrari apilrute intre anii 1785-1948- (/); intre anii 1948-1980- (//); intre anii 1980-2000- (Ill).

Abager, Ion (I); Abagiu, M. (111); Abaza, N.V. (111); Acatrini, Gh. (I); Achille, 8. V. (I}; Achim, Valeriu (Ill); Achimescu, Maria (Ill); Acsinte, Nicolae (Ill); Adamescu, Gheorghe (I}; Adarnut, Anton (Ill}; Adusan. A. (Ill}; Agachi, Lucian (111); Aguletti, Th. Avr. (I}; Albescu, loan (I); Albrecht, Scarlat (I); Albu Emilia (II); Albu Nie. (II}; Albu, Carolina (Ill); Albu, Gheorghe (I}; Albu, Monica (Ill}; Albu, Nicolae (I}; Alecsandrescu, Dirnimtrie(I}; Alecsandrescu, Elisa (I}; Alecsandrescu, Emilia (I}; Alecsandrescu, Gh.(1); Alecsandrescu, Marin (I); AlecsandrescuDersca, Const. (I}; Alecu Viorel (II}; Alecu, Dan (I}; Alecu, Gabriel (Ill}; Alexandrescu Julieta (II}; Alexandrescu, Gh. (Ill); Alexandru, Constanta (Ill}; Alexandru, Gheorghe (Ill); Alexandru, Julieta (Ill); Alexandru, Lazar (Ill}; Alexandru, Tiberiu (Ill}; Alexe, LuanaMariana (Ill); Alexei, Mihail (Ill}; Alexi, Artemiu Publiu (I}; Alexianu, V. (Ill}; Alexiu, $tefan (I); Alicka, llljet (Ill); Aliman, Felicia (Ill}; Alistar, loan (Ill); Almas, Dumitru (Ill); AmanCiurea, George (I}; Amza, I. (Ill}; Amzar, Dumitru Cristian (I}; Ana, N. (111); Anastasiu, Cezar (I}; Anastasiu, Felicia (I); Anastasiu, $tefan T.(I); Anatole, M. (I); Anca, George (Ill); Andreescu Fiorica (II}; Andreescu, Constantin I. (I}; Andreescu, Gh. Dem. (I}; Andreescu, losif (I); Andreescu, Petre (I}; Andrei Nicolae (II}; Andrei, Constanta (Ill); Andrei, Hortensia (Ill); Andrei, Ovidiu (Ill); Andrei, Petre (I}; Andrei, Petre Gr. (Ill); Andrei, Victor (I}; Andritoiu, V. (Ill}; Andronache, Nicolae (Ill}; Androne, Camelia (Ill); Andronescu, Anastasia (I}; Andronescu, Dumitru I. (I); Andronescu, S. (Ill); Andronie, Elena (Ill); Andronovici, Gheorghe (I}; Angelescu, Constantin (I}; Angelescu, Constantin I. (I}; Angelescu, I. P (I}; Anghel, Florentina (Ill); Anghel, Georgeta (Ill}; Anghel, Gheorghe (II I); Anghel, Ion (I); Anghel, Maria (I II); Anghelescu, Anton {I}; Anghelescu, Grigore (I); Anghelescu, Virgil (I); Antal, Andrei (Ill}; Antinescu, Zacharia (I); Antoci, Marin (Ill); Anton, Laurentiu (Ill}; Antonescu, George A. (I); Antonescu, George G. (I}; Antonescu, Ion A. (I}; Antonesei, Liviu (Ill); Antonovici Barladeanu, Jacob (Ion S.) (I}; Antila, Lazar (I}; Antila, Persida (I); Apostol, M. (I}; Apostol, Odiseu (I); Apostolescu, Nicolae (I); Aprozeanu, Ancu\a (Ill); Ara ma, George (I}; Arama, Nicolae Gr. (I}; Arbore, Alexandru P. (I}; Arbore, Nicolae D. (I); Arcan, Tudor (I); Areas, Slivia (Ill}; Arcus, Nicolae (Ill); Ardelean, Gheorghe (Ill}; Ardelean, Petru (Ill}; Ardeleanu, loan (I}; Ardeleanu, Ion (Ill}; Ardeleanu, $tefan (I); Arghirescu, Gheorghe (I); Arrnasu, Margareta (Ill}; Arrnasescu (Severin), losif (I); Arrnasescu, Roza (Ill}; Aron, losif (I); Aron, Nicolae (I); Arsenescu, Petre (I); Arsovici, llie (Ill); Asanachescu, Vasile (Ill); Asiminei, Constantin (I); Atanasiu, Constantin (I}; Atanasiu, DA (I); Atanasiu, M. (Ill}; Atanasiu, V. (Ill); Atanasiu, Victoria (Ill); Athanasiu, loan (I); Athanasiu, Sava (I); Athanasiu, Vasile (I}; Avadanei, MihaiEugen (Ill); Avram, Fiorica (Ill}; Avram, S. (111); Avram, Viorel (Ill}; Axinte, Miron (I);

Babu, Rodica (Ill); Bacaloglu, Alexandru (I}; Baciu, Cornelia (Ill}; Baciu, Elena (Ill); Baciu, loan (Ill); Baciu, Petru (Ill); Baco, Irina (Ill); Bacula, S. (Ill}; Badea, Dan C.

PEDAGOGI ROMANI (ATESTATI PRIN PUBLICATll) PENTRU CARE NU DISPUNEM DE DATE PERSONALE*


(Ill); Badea, Ion (Ill); Badica, Georgeta (Ill); Badoi, Aurelia (Ill); Baes, Ana (Ill); Baes, Radu (Ill); Bagdasar, Fiorica (I); Bagdasar, Fiorica (I); Bahrim, Constanta (Ill); Bahrim, Dumitru (Ill); Bahrim, Violeta (Ill); Baicu, Constantin(!); Bala, Constantin (Ill); Bala, Riodica (111); Balai, Emil (111); Balaj, Petru (111); Baldescu Emil (II); Baldovin, Mircea (111); Balmos, Irina (I); Balmus, Constantin(!); Balrnus, loan (I); Balog, loan (Ill); aaltaslu, Nicolae (I); Balta, Natalia (Ill); Ban, Ecaterina (Ill); Banciu R.M. (II); Banciu, Axente (I); BanciuNiculescu, Rodica (Ill}; Bancota, loan (Ill}; Banita, M.Petre (Ill}; Santo Magda (II); Banu, Constantin (Ill); Banu, Gheorghe (I}; Banu, Nicolae (Ill}; Bara, Stere (Ill); Baraian, Traian (Ill); Barbu, Caroline (I); Barbu, Dumitru (I); Barbu, Florin (111); Barbu, Hristu (Ill); Barbu, Nicolae (Ill); Barbu, Petru (I); Barbu, Rodica (111); Barbu, Zevediu (I}; Barbul, Eugen (I); Barca Anatolie (II); Barcianu, Daniil (I); Bardan, $tefan (I}; Barlea, Petre (111); Barliba, Dan Mihai (Ill); Barliba, Maria Cornelia (111); Barlogeanu, Liliana (Ill); Barsan, Alexe (I); Barsanu, Andreiu (I}; Barsescu, Alexandru (Ill}; Bavita, Elena (Ill); Bazac, Dumitru (111); Bacanu, Julia (Ill); Badescu, Lazar Spiridon (I); Badila, Elena (Ill}; Badulescu, Emil (Ill); Badulescu, Virgil (I}; Baicoianu, Constantin (I); Baileanu, Gheorghe (I}; Baileanu, M.G. (I}; Bajenaru P. (I}; Balan, E. (111); saran, Ion Dodu (Ill}; Balan, Lucia (Ill}; Balan, Luciana (Ill); Balan, Marin (Ill); Balan, V. (I); BalanMihailovici, Aurelia (Ill}; Balai;;a, Eugenia (Ill}; Balai;;a, Fiorica (Ill}; Balacescu, $tefania (I}; Balanescu, Grigore (I}; Baldescu, Adriana (Ill); Balteanu, Eniu Dumitru (I); Balteanu, Maria Eniu (I); Bana\eanu, Vlad (I}; Bancila, Maria (Ill}; Bancila, Vasile (I}; Banescu, Nicolae (I); Barbat Ileana (II); Barbat, Joana (Ill}; Barbat, Virgil (I}; Barbatu, l,G, (Ill); Barbo], Constanta (Ill); Barbulescu Didina (II}; Barbulescu E. (II); Barbulescu, Aritina (Ill); Barbulescu, Didina (Ill); Barbulescu, Elena (Ill}; Barbulescu, Florin (Ill}; Barbulescu, N. (I); Barbulescu, Petre (Ill}; Barbulescu, Valerica (Ill); Barcacila, Alexandru (I); Batrinoiu, Mariana (Ill}; Batrinu, Emilia (Ill); Becleanulancu, Adela (Ill}; Bedreag, Constantin (I}; Beiu Paladi, Maria (I}; Bejan, Augusta (Ill}; Bejan, Silvia (Ill}; Bejat Marian (II}; Bejenaru Luca (II); Bejenaru Petre (II); Bejenaru, Petre (Ill); Bejinaru, Ana (Ill}; Bejinaru, Mihai (Ill}; Belcescu, Traian (I}; Belcigateanu, Anita (I}; Beldeanu, Adrian (Ill}; Beldie, Carneluta (Ill); Belea, George (I); Belean, loan (Ill); Belean, Zora (Ill); Bellisimus, Georgiu (I}; Belous, Vitalie (Ill); Belu, Constantin (Ill}; Bembea, Nicolae (I}; Benes, Jiri {Ill}; Senta, $tefan (Ill}; Berar, loan (Ill}; Beraru, Ion (Ill}; Berea, Ion (I}; Bercea, Elena (Ill}; Berechet, Florian (Ill}; Bertea, Marcela (Ill); Bertea, Mircea (Ill}; Berza, Maria (Ill}; Besteley, Mihail (I}; Beu, llie (I); Biber, loan {I); Biber, tvancuta (I); Bibiri, loan (I); BibiriPutna, Nicolai (I}; Biciulescu, Marin (I); Bindea, loan (Ill); Biolanescu F. (II); Biolanescu, Florian (Ill}; Birte, Vasile (Ill}; Birte, Viorica (Ill}; Birliba, Constantin Mihai (Ill}; Birliba, Dan Mihai (Ill); Birliba, Venturia (Ill}; Blatt, Nicolae (I}; Blagaila, Ion (I); Blanaru, Constantin (Ill}; Blidar, T. (Ill}; Blidar, Vasile (Ill); Blideanu, Elena (Ill}; Blideanu, Eugen (Ill}; Bobancu, Tatiana (I}; Bobiu, Ion (I); Boboc, Gheorghe (Ill); Boboc, Ion (Ill); Boboc, Mircea (111); Bocinca, R. (Ill); Bococi, Livia (Ill); Bocociu, I. (Ill); Bodiu, $tefan (I}; Boerescu, Constantin (I}; Boerescu, Ion (Ill); Boerescu, Zoe (I); Boeriu, M. (I}; Boga, loan (Ill); Bogdan, Alexandru (I}; Bogdan, Gheorghe (I); Bogdan, loan {I); Bogdan, Nicolae (I); Bogdan, Petru (I); Bogdan, $tefan (I}; Bogdan, Tiberiu (Ill}; Bogdan, Virgil (I}; BogdanTucicov, Ana {Ill}; Bogdanescu, Elena (I}; Bogrea, Vasile (I); Bogza, M. {I}; Boia, V. (Ill); Boian, Octav (I}; Boiangiu,


Calavarezo, Constantin (I); Calcan, R. (Ill); Calistru, Mlluta (Ill); Calloianu, Mihail (I); Calmuschi, Constantin (I); Caloghera, lanes loan (Ill); Caloghera, lanes Lili (111); Calomeri, Lucia (I); Calomfirescu, Doina (Ill); Calude, E. (Ill); Caluschi, Mariana (Ill); Cantacuzino, George (I); Cantcuzino, Alexandrina (I); Cantemir, Gheorghe (I); Cantuniar, Nicolae (I); Capata, Mitrofan (Ill); Capsa, Grigore (I); CarabogdanA. (II); Caragea, Mihail (Ill); Caraiman, F. (Ill); Caraman, Al. (Ill); Caraman, llie (Ill); Carnu, Violeta (111); Carp, Gheorghe (I); Carp, Mihail (I); Carpen, $tefan (I); cartana, Julian (Ill); Casangiu, Maria (Ill); Casap, M. (Ill); Caseriu, Cezar (Ill); Catana, Maria Elena (Ill); Catargiu, Virgil (Ill); Catina Anca (II); Cavaleru, Elena (Ill); Cazacu, Aculin (Ill); Cazacu, I. (Ill); Cazan, Elena (Ill); Cazangiu Alex. (II); Cazangiu, R. (111); Cadariu, loan (I); Calbureanu, George (Ill); Caliman, Tiberiu (Ill); Calin, Ion (I); Calin, Marin (111); Galina, Ion (Ill); Callnescu, $lefan (Ill); Calugarita. Gheorghe (Ill); Capita. Laura (Ill); Caramida, Elena (Ill); Carbunaru, Constantin (Ill); Carbunaru, Viorica (Ill); Catana, George (I); Catuneanu V. (II); Ceamurian, Hripsime (Ill); Cercea, Silviu (Ill); Cerchez, Emanuela (111); Cerchez, Leon (I); Cerchez, Nicolae (Ill); Cerchez, Nicolae I. (Ill); Cergau, Titus (I); Cemea, Maria (Ill); Cernichevici, Silvia (111); Chelaru, Val (I); Chencinski, Eduard (I); Cherchez, N.I. (Ill); Chetlanu.Ambroslu (I); Chetianu, Onoriu (I); Chiajna, Gheorghe (I); Chichernea, V. (Ill); Chiesa Clara (I); Chircev,

Dumitru (I); Boieriu, Gheorghe (I); Bojin, Irina (111); Boldea, Eugenia (Ill); Bolodan, Victor (Ill); Balog, Vasile (Ill); Bonchis, Elena (111); Boncota, loan (111); Bandar, Mihai (Ill); Bontas, loan (111); Bontila, George (I); Bontis, Elena (Ill); Ber, R. (Ill); Berea, Ion Gheorghe (111); Borcea, loan (I); Bordei, Rita (111); Bordeianu V. (II); Baradi, Elena (Ill); Boros Max. (II); Boros, Maximilian (111); Berta, Elena (Ill); Borza, Alexandru (I); Boscaiu, Emilia (Ill); Bola, loan (I); Bola, Ion M. (Ill); Bola, lonel (Ill); Bolez, loan (I); Botezatu, Sorin (111); Botis, Gheorghe (111); Botis, Teodor (I); Brad, Nichifor (I); Braga, Aurelia (Ill); Braga, Paula (Ill); Braha, Eusebia (I); Brancovici, Emil Mihail (I); Brandsch, Heinz (I); Brandza, Marcel (I); Branzan, Gh. (I); Branzeu, Nicolae (I); Brala, Gra\iana Emilia (111); Bratu Bianca (II); Bratu Savin (II); Bratu, loan (I); Bratu, loan G. {I); Bratu, Traian (I); Bradeanu, Ion (111); Bradi9leanu, Slancu (I); Braiescu, Marian (Ill); Branescu, D. (I); Brani9teanu, Floarea (Ill); Brateanu, Ion (I); Brateanu, Maria (Ill); Bratescu, Elisabeta (Ill); Bratianu, loan (I); Bratila, loan (I); Bratulescu, Victor (I); Breazul, George (I); Breban, Silvia (Ill); Brebenaru, Maria (I); Briscan, Alexandrina (Ill); Brincoveanu, Romulus (Ill); Brociner, Andre (I); Bronzetti, Gheorghe (I); Bross, Catalina (Ill); Brucar, Ion (I); Brudariu, C. (I); Brunswick, Etienne (Ill); Bubulac, Alexandru (I); Bubulac, Elvira (111); Bubulac, l.D. (I); Bucatura, Marius (I); Bucovineanu, loan (I); Sueur, Maria (Ill); Bucurescu, George (I); Budescu, Catalina (111); Suga, Maria (111); Buicu, loan (111); BujilaDaieni, D.P. (I); Bulacu, Mihail (I); Bulbuc, Margareta (Ill); Buleau, Mariana (Ill); Bulzan, Aurel (Ill); Bungetianu, Dimitrie (I); Burada, Theodor (I); Burchi, Aurelia (I); Burcin, Hilda (Ill); Burdun, Lucia (I); Buricescu, Ion (I); Burlacu, Ion (Ill); Burloiu Petre (II); Burs, Lucian (Ill); Burs, Ruxandra (Ill); Buruiana, Dumitru (Ill); Busneag, Deina (Ill); Bu9ila, Constantin (I); Butaru, Gheorghe (Ill); Butnarescu, Elena (Ill); Butnariu, Vasile (I); Butoi, Adrian (Ill); Butoi, Virginia (Ill); Butucaru, Ecaterina (Ill); Butureanu, Maria (I); Buzamet, Mihaela (Ill); Buzatu, Maria (Ill); Buzinschi, Fiorica (Ill); Buzoianu, George (I);


Anatolie (Ill); Chirea, Fernande (111); Chiriac, Maria (Ill); Chiriac, Mihai (Ill); Chlrlca, George {I); Chirlcuta, Toma (I); Chirila, Gheorghe (111); ChlrilaStanclu. Alexandru {Ill); Chirita Georgeta (II); Chlrita, Gabriela (Ill); Chlritescu, I. {I); Ohirltesculasl, G. (I); Chiru, Ion (I); Chls, Constanta (Ill); Chlsu, Maricica (Ill); Chltu, 0. {Ill); Chivu, lulian {Ill); Ciachir, Valeria (Ill); Cinca E. (II); Cloata Elena (II); Cioata, Simien (Ill); Ciobanu, Ludovic (I); Ciobanu, Maria {Ill); Ciobanu, Natalia (I); Ciobanu, Valentin (Ill); Ciobanescu, Nicolae (I); Cioc, M. {I); Ciocan, Elena (111); Ciocan, loan (I); Ctocarlan Maria (II); Clocarlan V. {II); Clocarfle, loan (I); Cioflan, Paulina {I); Cioflica, SmarandaMaria (Ill); Ciofu I. {II); Ciolan I. (I); Cionca, loan (I); Cioroianu, Cecilia {Ill); Cioroiu, N. M. {I); Ciotori, D.N. {I); Ciplea A. (II); Clres, Vasile {I); Ciubotaru, $tefan (111); Cluca, Dumitru {Ill); Ciuca, Ion (111); Ciuchi, Gerogeta (Ill); Ciucureanu, loan (Ill); Ciudan, George (111); Ciuhandu, Gheorghe (I); Ciulianu, Paraschiva (111); Ciuntu, Lacramioara (Ill); Ciupe, Ion (I); Ciura Alexandru (I); Ciurea Rodica (II); Ciurmelia, Viorica (111); Cimpeanu, loan (111); Cimpian, Marcela (Ill); Cimpianu, loan (Ill); Cirolan, Ion (Ill); Clatici, Olivia (Ill); Climescu, Constantin (I); Clinciu, Ion (I); Clesca. Ion (Ill); Clujan, Grigorie (I); Coasan, Aurelia (Ill); Coatu, George (I); Cobianu Bacanu, Maria (111); Cocea, George (I); Cociorva, Alexandru Grigore (Ill); Cociu, Emil (I); Cocoslla, Constantin (111); Coculescu, Nicolae (I); Codarla R. (II); Codrea, Gheorghe {I); Codreanu, Elena (111); Codrescu, Constantin(!); Codrescu, Theodor (I); Codru, Ion (Ill); Codru, M.I. (I); Codru, Steliana (Ill); Cojan E. (11); Cojocaru, Constantin (Ill); Cojocaru, Gheorghe (Ill); Cojocaru, Maria (Ill); Cojocaru, Mihaela (111); Colceag, Nicolae (I); Colonas, Constantin(I); Coman, D. (Ill); Comanescu, loan (Ill); Comicescu, Cornelia(!); Comicescu, Gheorghe(I); Cornisel, Ecaterina (Ill); Comorovschi, Constantin (111); Cornsa, Grigorie (I); Cornsa, lulian (111); Comsa, Nicolae (I); Condiescu, loan (I); Condurache, Ion (Ill); Constantin, Alecu (Ill); Constantin, Constantin A. (Ill); Constantin, Gheorghe (Ill); Constantin, Maria I. (Ill); Constantin, Matei (Ill); Constantin, Nicu (Ill); Constantin, Petre (Ill); Constantin, Sabina {Ill); Constantinescu Elena (II); Constantinescu Paula (II); Constantinescu, Cristian {I); Constantinescu, Dan (I); Constantinescu, Dimitrie (I); Constantinescu, Dimitrie (Mitrita) (I); Constantinescu, Eliodor (I); Constantinescu, Emilia (Ill); Constantinescu, Florin (Ill); Constantinescu, Ion (111); Constantinescu, Maria (Ill); Constantinescu, N.K.(1); Constantinescu, N.N. (111); Constantinescu, Paula (111); Constantinescu, Pimen (I); Constantinescu, Stelian (I); Constantinescu, Victor (I); CcnstantinescuCodrut, Maria (Ill); ConstantinescuDobridor, Gheorghe (Ill); ConstantinescuStoleru, Paula (111); Constantiniu, $tefan (I); ConstantinStoica, Ana {Ill); Cont, Neculai (I); ContaKernbach, Ana (I); Corban, George (Ill); Corbu, George (Ill); Cordescu, Daniel 1871 (I); Cordescu, MihailVirgiliu (I); Cordoneanu, Constantin (I); Cordoneanu, Elena (I); Cordoneanu, Emilia (I); Cordes. Violeta (Ill); Corescu, A. (Ill); Corneliu, Vasile (Ill); Cornlta, Georgeta (111); Coroi, Eugen (Ill); Coroiu, Zenea (Ill); Corpade, Vasile (Ill); Cosacescu, Nicolae (I); Coseriu, Elena (Ill); Cosescu, Elena (Ill); Cosma, G. (I); Cosma, Gheorghita (Ill); Cosma, Maria (Ill); Cosma, Traian (Ill); Cosmovici, Andrei (Ill); Cosmovici, Leon (I); Cosmulei, Demetrie (I); Costache, A. (Ill); Costache, G. (Ill); Costache, Rodica (Ill); CostaForu, Constantin (I); Costa Foru, George (I); Costan, loan (Ill); Costangioara, Constantin (Ill); Costea, Elena (Ill); Costea, $!efan (Ill); Costescu, Gheorghe (I); Costin, Ana (Ill); Costin, C. (Ill);


Dagmar, Maria Anca (Ill); Damian, Eugenia (111); Damian, Rodica (111); Oarnsa, loan {Ill); Dan, llie {Ill); Dan, Virgil (Ill); Dancsuly, Andrei {Ill); DanSpanolu Georgeta {II); DanSpinoiu, Radu V. (Ill); Darie, Alexandru (Ill); Darjan, loan (111); Dascalu, Aurelia (Ill); Dascalu, Gheorghe {Ill); Dascalu, Mircea {Ill); Datcu, lordan (Ill); Dascalescu Romeo (II); Deleanu, Aristide {Ill); Delion, Pavel {Ill); Demetrescu M. {II); Dersidan, loan {Ill); Diac, Florin (Ill); Diaconescu, Valentina (Ill); Diaconu Marin (II); Diamandi, Ion {Ill); Dima, Silvia (Ill); Diminescu, Nicolae (Ill); Dimitrescu V. (II); Dimitriu Emilian (II); Dimitriu, Eliade (Ill); Dimitriu, Gabriel (Ill); Dimitriu, Rodica (Ill); Dimitrovici, Rodica (Ill); Dimofte, C. (Ill); Dlnca, Dorina (Ill); Dinca, Maria (Ill); Dinescu Viorica {II); Dinu Ctin {II); Dinu, Alexandru F. (Ill); Dinu, Nicolae (111); DinuCalin, Camelia (Ill); Dinu Marusteru, Felicia (Ill); Dionisie, V. (Ill); Dituleasa, Florian (Ill); Dituleasa F. (II); Dirjan loan {Ill); Dobre, Elisabeta {Ill); Dobre, Ghena (Ill); Dobrescu, Victor (Ill); Dobridor, loan {Ill); Dobritolu, Elisabeta (111); Dominte, Constantin (Ill); Donea, Valeria (Ill); Donea, Valerica (Ill); Dorobat, Ana (Ill); Dragnea, Zoe (Ill); Dragomirescu Virgil (II); Dragomirescu, Monica (Ill); Dragomirescu, N. {Ill); Draqos, Clara Liliana {Ill); Drago9, Liliana {Ill); Dragota, Nicolae (Ill); Dragu, Ion {Ill); Dragu, Rodica (Ill); Dragan, Marcel {Ill); Dragatoiu, Ion {Ill); Dragoi, Calin (Ill); Dragoiu, Teodor (Ill); Dragoiu, Valeria (111); Dragulin, Ecaterina (Ill); Dragut. Corneliu (Ill); Dragut. Maria (Ill); Dreghiciu, Ana (Ill); Druta, Florin (Ill); Druta, Marilena (Ill); Dudi\a Floarea (II); Duican Maria {Ill); Duiuleasa, Eugenia (Ill); Dulca, Elena {Ill); Dumitrache, Sebastian {Ill); Ournitrascu, Georgeta {Ill); Dumitrescu Gh. {II); Dumitrescu Ion (II); Dumitrescu, Anca {Ill); Dumitrescu, Aurelia {Ill); Dumitrescu, Eugenia {Ill); Dumitrescu, Gheorghe (Ill); Dumitrescu, Ion (111); Dumitrescu, Vasile {I); Dumitru Ctin (II); Dumitru Gh. (II); Dumitru, Emilian (Ill); Dumitru, Floarea (Ill); Dumitru, Ion {Ill); Dumitru, Mihai (Ill); Dumitru, S. {Ill); Duta. Petre (Ill); Dutu. Mircea (Ill); Duvle, llie {Ill); Dzitac, Ion (Ill);

Costiniu, Alexandru (I); Costrut, Nicolae (Ill); Cati, Mariana (Ill); Cotofrei, Vasile (111); Cater C. (II); Cotruta, Corneliu (111); Cotruta, Raluca (Ill); Cotuna, Vasile (111); Covrig Andrei (II); Cozma, Teodor (Ill); Cratianu, Anghel (I); Crausu, T. (Ill); Craclun, Corneliu (111); Craciun, Emil (I); Craciun, loachim (I); Craclunescu, Aureliu (I); Craciunescu, Radu (Ill); Craciunescu, Romulus (111); Craciunescu, si.o. (I); Cralnlceanu, G. (I); Cralnlceanu, M. (I); Creanqa, Axente (I); Creanqa, N. (I); Cremer, Isidor (Ill); Cretoiu, Gheorghe (111); Cretu Elvira (II); Cretu, Carmen (111); Cretu, Florin (111); Cretu, Napoleon (I); Cretu, Nicolae (I); Cretu, Tinca (111); Cretu, Victor (I); Cretu, Virginia {Ill); Cricu, Maria (111); Crihan, Eugen (111); Cristea Dumitru (II); Cristea, Alexandru (Ill); Cristea, Maria (Ill); Cristea, Mircea (Ill); Cristea, Rodica (Ill); Cristea, Valeria (111); Cristescu, Dima (I); Cristescu, Florian (I); Cristescu, V.D. (Ill); Cristian, Tache (Ill); Cristofor, Aurelia {I); Crisan, Alexandru (Ill); Crlsan, Ana (Ill); Crisan, Ascantu (I); Crisan, Ion Horatlu (Ill); Crislanu, loan (I); Croitoru, Georgeta (Ill); Cruceru. Ion (111); Crudu, Tiberiu (I); Csapo, Ernst {I); Csengeri, Ecaterina (111); Oucos, Constantin {Ill); Culea H. (II); Culea, Nicolae S. (I); Cumpata, Constantin {I); Cunescu, Stavri {I); Cureteanu, S. {Ill); Cureteanu, V. (Ill); Cureu, Lurnlnlta (Ill); Curutlu, Salomeea (111); Cusiner, Mina (I); Cuza, A.C. (I); Czerny, Ad. (I); Czitron, Elisabeta (Ill);

I 00 Dictionarul pedagogilor romiini

Hadarean, Gavril (111); Haica, Felicia (111); Hangu, Irina (111); Harko, St. (Ill); Has, Florina (Ill); Havareanu, Corneliu (Ill); Hazgan Aristide (II); Harabor, Viorica (Ill};

Gagiu, Adriana {Ill); Gal T. (11); Gal, Teodor (Ill}; Galateanu, Marcela (Ill}; Galeriu, Constantin (Ill); Gamulescu, Letitia (Ill); Garleanu, Rodica (Ill}; GarleanuCostea, Rodica (Ill}; Gaspar, Mihail (Ill); Gavenea, Alexandru (Ill); Gavrilescu, Adriana (Ill); Gavrilita, P. (Ill); Gavrilita, Pompilian (111); Gavrls, Victor (Ill}; Gazdaru, Petruta (Ill}; Genea,Anghel (Ill}; Georgescu, Daniela (Ill); Georgescu, Elisabeta (Ill}; Georgescu, Florin (Ill}; Georgescu, Ion {Ill}; Georgescu, Tania (Ill); GecrqescuBostlna M.I. (II}; Gheorghe Adrian (II); Gheorghe, Diana (111); Gheorghe, Mariana (Ill); Gheorghe, Smarandache (Ill); Gheorghe, Veronica (Ill}; Gheorghita. Ion (Ill}; Gheorghiu VI. (II); Gheorghiu, Alexandru (111); Gherasim, Miroslava (Ill}; Gherghia§, Constantin {Ill}; Gherghina, Dumitru (Ill); Gherghina, Maria (Ill); Gherghinescu, Ruxandra (111); Ghetea, AnaGabriela (Ill}; Ghetia, Ana (111); Ghika, Vladimir (111); Ghimi~. E. (Ill}; Ghimi§, M. (Ill}; Ghimpu, Sanda (111); Ghinda, Cornelia (Ill); Ghinda, Gheorghe (Ill); Ghinescu, A. (Ill}; Ghit, Eugenia (Ill}; Ghitera, Alexandru (111); Ghi\a, Georgeta (Ill); Ghi\a, Nella (Ill); Ghitescu, Mihaela (Ill}; Ghiviriga Lurninita (II); Ghiviriga Mihai (II); Giordan, A. (Ill); Girbovan, Dumitru (Ill); Girboveanu M. (II); Girboveanu, Maria (Ill); Glavan, Mariela (Ill}; Gligor, Daina (Ill}; Gligor, Traian (Ill}; Gluk, Eugen (111); Goga, Aurelia {Ill}; Goga, Vasile (111); Goia, Vistian (Ill); Goian, Sarina Dana (111); Goldu, Corneliu {Ill}; Golu, Mihai (Ill}; Golu, Pantelimon (111); Gombos, lonel (Ill); Goras, Ion (Ill}; Garcea, Petru Mihai (111); Gosa, Gheorghe (Ill); Gracian, Baltasar (Ill); Gragas, Liliana (Ill); Grecu V. (II); Grecu, Maria St. (Ill); Grigora§, loan (Ill); Grigorescu, C. (Ill); Grigorescu, Nicolae (111); Grigoriu B. (II}; Grigoriu, Paul (111); Grigoroiu Maria (II); Grosu, Daina (Ill); Graza, Ion (Ill); Graza, T. (Ill}; Grozea, loan (Ill); Gugiuman, Ana (Ill); Gurgui, Mihalache (Ill}; Gu\u, Ion T. (Ill); Gutu. Octavian (Ill); Gyorfi, Viorica (Ill}; Gyr, Radu (Ill);

Falnita, Eugen (Ill); Fanaru, Dumitru (Ill); Farcas, Ananie (Ill); Farcas, Valeriu (Ill); Fazoli, Alexandru (111); Fagara~anu, Rodica {Ill}; Fatu, Mihai (Ill}; Fatu, S. (111); Fatulescu, $tefan (Ill); Fechete, Rodica (111); Felea, Ruxandra (111); Ferenczi, luliu (Ill); Ferent, Lucia (Ill); Fetescu, Vasile (Ill); Feyes, luliu (111); Fifor, Rodica (Ill); Filimon, Margareta (Ill}; Filimon, V. (Ill}; Filipescu,Aristia C. (111); Filipescu, Valentina (Ill); Fischer, Anuta (Ill}; Finaru, Dumitru (Ill); FintinaPralea, Nicolae (Ill); Fleancu, Gheorghe (Ill}; Fleancu, Gheorghita (Ill); Floarea, Emilia {Ill); Floarea, Octavian {Ill}; Flocea, Mihai (Ill}; Flore, Fiorica (Ill}; Florea, Avram {Ill}; Florea, Ion (Ill}; Florea, Stan (Ill); Florea, V. (Ill}; Florescu, Laurentiu H. (Ill); Florescu, Rodica (Ill); Fiorica, P. (111); Floricel, C. (111); Fluleras, Vasile (111); Fodor, Dumitru (111); Fornea, Vasile (Ill); Fotici, Mirotin Dan (Ill); Fra\ila, Ion (Ill); Frincu, P. (Ill); Fulga, Elena (Ill); Furnarel, Steliana (111); Fumea, loana (Ill); Fumurescu, Livia (Ill}; Funariu, loan (111); Furnica, Amalia (Ill};

Efrim, M. {Ill); Enache, Constantin {Ill); Enache, Marin {Ill); Enachescu, Eugenia {Ill); Enculescu, Ana {Ill}; Enculescu, Sever (Ill); Ene, P. (111); Ene, Sim ion (Ill}; Enescu, Anca {Ill); Enescu, Nicolae C. (I}; Epuran Mihai (II); Erdei, M. (Ill); E~anu, L. (111);


Lache, T. (111); Lacrltlanu, C (I); Lalu, S.D.(I); Lanescu, li)erban (Ill); Laptes, Nicolae (I); Lascaraki, lulia C. (I); Lascar, Constantin (I); l.ascar, I. (I); Lascu, Ion C. (I); Latcan Silvia (111); Latis, A. (I); Latug, Filip (111); Laudat, l.D. (Ill); Lauranu, Augustin (I); Laurentiu, Anton (Ill); Laurian, Dem. August (I); Lauterman A. (II); Lazar, Alexandru (Ill); Lazar, loan P. (I); Lazar, Niculina (Ill); Lazar, Petre C. (I); Lazar, Victor (I); Lazin, Gheorghe (111); Laudat, Ion (11); Lazarescu, George (II); tazarescu S. (II); Lazarescu, Constantin (I); Lazarescu, Georgeta (Ill); t.azarescu, Gheorghe (I); Lazarescu, Gheorghe (Ill); t.azarescu. PaisiMihaela (111); t.azarolu D.F. (II); Leahu, E. (Ill); Lefteriu, Gheorghe (I); Lehliu, Lucretia Gr. (I); Leon, Gheorghe N. (I); Leon,

Jebeleanu, Tudor (111); Jelescu, St. (Ill); Jelev, Viorica (111); Jelezniac, Elena (111); Jemaneanu, Nina (Ill); Jian, Valentina (Ill); Jigau, Mihaela (Ill); Jigau, Mihai (111); Jinga loan (11); Jinga, Adrian (Ill); Jinga, loan (Ill); Jingau, Mihaela (Ill); Jiplea, Nicolae (Ill); Jisa, Eugenia (Ill); Jitaru, Constantin (Ill); Joanta, Viorica (Ill); Judele, Horatiu (Ill); Juga, Alin (111); Jula A. (II); Juravle, Mariana (Ill); Jurcau, Nicolae (111);

Katz Ana (II); Kiraly, Ligia (Ill); Klein, Inger (Ill); Klein, loan (Ill); Kramar, Mihai (Ill); Kramer, Brigitte (111); Kramer, I. (Ill); Kroner Michael (11); Kulcsar liberiu (11);

lacob.Adrlana (Ill); lacob, loan (111); lacobescu, Lucia (Ill); lacomi Florian (11); lancau, Rodica (111); lancu, Adela Becleanu (111); lancu, Marin (111); lancu, Stela (Ill); lchim AnaMaria (II); lchim, AnaMaria (Ill); lftimie Gh. (II); lgnat, Constantin (111); llchi, Mioara (Ill); llie Silvia (11); llie, Aurora (111); llie, Elena (111); llie, Pantelimon (111); llie, Valeria (Ill); llies, Moise (111); lliescu Vasile (II); lliescu, Marin (Ill); lliescu, Veronica (Ill); llisiu, Ana (Ill); loan, Andrei (Ill); loan, B. (111); loan, J. (Ill); loan, N. (Ill); loan, P. (Ill); Ion, Anghel (Ill); Ion, C. (Ill); Ion, Ion Gr. (111); Ion, L. (Ill); Ion, Pauna (111); Ion, V. (Ill); lonas, Letitia (Ill); lonas, Maria (Ill); lonel, Margareta (Ill); lonel, Maria (111); lonel, Viorel (Ill); Ionescu 0. (II); Ionescu, Adriana (Ill); Ionescu, Andrei (Ill); Ionescu, Sueur (111); Ionescu, Cristina (Ill); Ionescu, Elena (Ill); Ionescu, Ion (Ill); Ionescu, Maria (Ill); Ionescu, Octavian (111); IonescuZanetti, Andrei (Ill); lonlca, Constantin (111); lonita. Gheorghe (111); lonlta, Petre (111); lonita. V. (111); lordache, loana (111); lordachescu, Costlca (Ill); losif, Gh. (111); losifescu, Cecilia (Ill); lovan, Martian (Ill); lovan, N. (Ill); Jovan, 0. (111); Jovan, Ovidie (111); lrimescu, Petru (Ill); lrimia I. (II); lrimia, Constanta (111); lrimia, lacob (Ill); lrimia, Joana (111); lrimie, Elena (Ill); lstodorescu, llie (Ill); lstrate, Anghelina (Ill); lstrate, Elena (Ill); lucu, Rornlta B. (Ill); lura, Dumitru (Ill); Ivan, Deina (Ill); Ivan, Gabriela (Ill); lvas, Spiridon (Ill); lvascu, Angela (Ill); lvascu, Marin (Ill); lvanescu, Comel (Ill); lvanescu, Lelica (Ill); lvanescu, Maria (Ill);

Insuratelu, A. (Ill); Insuratelu, R. (Ill);

Herdean, Gheorghe (111); Herivan Mircea (II); Hinescu, Arcadie (111); Holban, Ion (Ill); Homan, Roger (111); Hornes Tudor (II); Hossu, Valer (111); Hosu, Viorica (111); Hristea, Irina (Ill); Hristu, Barbu (Ill); Hrisca, Corina (Ill); Huianu, Teodora (Ill); Hurducaciu, Petru (Ill); Husar, Emil (111); Hutira, Toma (Ill);

I 02 Dictionarul pedagogilor romiini

Macadzide Denis (II); Macarie, Augustin (111); Macarie, Doina, Cristina (111); Macarovici, Pavel (I); Macaveiu, Voicu loan (Ill); Maciuc, Irina (Ill); Macsiniuc, Valeria (111); Mada, Ana (111); MaiesuCaraman, L. (111); Mailat, Viorel (111); Maior, luliu (I); Maiorescu, loan (I); Malec, Elena (Ill); Mamali Catalin (II); Mamali, Constantin (Ill); Man, Vasile (Ill); Manafi, N. (Ill); Manasia V. (II); Mancas, M. (Ill); Manciulea, $tefan (I); Mandrea, Nicolae (I); Mandreanu, Vasile (I); Mandrut. Octavian (Ill); Manea, Valeria (Ill); Manicatide, Alexandru (I); Manicatide, Vasilichia M. (I); Manicatide Venert, Elena (I); Maniu, Juliana (Ill); Manliu, loan (I); Mancil, A. (I); Manoilescu, C tin P. (I); Manoilescu, Mihail (I); ManolacheAnghel (II); Manole,Aurelia (Ill); Manole, Georgica (Ill); Manolescu, Marin (Ill); Manolescu, Nicolae (I); Manoliu, Emil {I); Manoliu, Radu (I); Manoliu, Sandu (I); Manoliu, $tefan (I); Manolescu, Alexandru {I); Manta, Mihaela (Ill); Manzat, George (I); Manzat, Ion (Ill); Marc, lolanda (Ill); Marcu, Alexandru (I); Marcu, Elena (Ill); Marcu, loan (I); Marcu, lone! (Ill); Marcu, Isidor (I); Marcus, Rita (Ill); Marcus, Stroinel (Ill); Mardare, Gabriel (Ill); Mardare, MariaMariana (Ill); Mare E. (II); Mare V. (II); Mare, Calina (Ill); Mares, Toma (Ill); Marghinescu, Emilia {I); Marica, George E. (I); Marin, Dlnuta (Ill); Marin, l.D. (I); Marin, Mihail (Ill); Marin, Tinca {Ill); Marinca, Maria {Ill); Marinescu, Alexandru (I); Marinescu, Anghel (I); Marinescu, Atanasie Marian {I); Marinescu, Constantin (Ill); Marinescu, Eugenia R. (I); Marinescu, George (I); Marinescu, Gheorghe C. (I); Marinescu, l.G. (I); Marinescu, loan Gh. (I); Marinescu, loan M. (I); Marinescu, Justin (I); MarinescuAvramin, llie {I); Marts, Teodor (I); Mariu, Tinca (Ill); Marmeliuc, Dimitrie (I); Martian, lronim (Ill); Martig, Emanuel (I); Martin, Avram (Ill); Maruta, Irina (Ill); Marzescu, George (I); Mateescu I. {II); Mateescu, Adelaida (Ill); Mateescu, Dumitru (Ill); Mateescu, I. (I); Matei, Constantin (Ill); Matei, Elena (Ill); Matei, Mihai (Ill); Matei, Paul (Ill); Matei, Vasile (Ill); Mateiescu, Adelaida (Ill); Mateiu, Ion (I); Materiu, Ion (I); Matlac I. (II); Mavriche, $tefan (I); Maxim, I. (Ill); Maxim, Tanase (I); Mayer, Titus (I); Mazere, Nicolae (I); Mazu, George (I); MaescuCaraman, Lucia (II); Manescu, Veronica (Ill); Marculescu, loan I. (I); Marculescu, Octavian (I); Marcu9an, losif (Ill); Marcu9anu, loan (Ill); Marginean, Adrian (I); Marginean, Vasile (Ill);

Nicolae {I); Leonida, Dimitrie {I); Leonin, Elena (I); Leonte, Adrian (Ill); Lerescu, Ion C. {I); Leric, loan (Ill); Lesnic, Evdochim (I); l.eslan, loan (I); Liber, B. (I); Licherdopol, Ion P.{I); Linul, Macedon {I); Linul, $tefan (I); Linul, $tefan (Ill); Lipan, Paulina (I); Lisievici, Petru {Ill); Litarczeck, C. (I); Li\a, Ana (111); Livescu, Maria (I); Liviu, Matei (Ill); Locusteanu, Alexandru (I); Loghin, Constantin (I); Loqofatu, Constantin (Ill); Lohan, Vasile (I); Loichi\a, Vasile (I); Longinescu, George G. (I); Longinescu, lonel (I); Longinescu, Neculai G. {I); Longinescu, $tefan G. (I); LovineescuRadaseni, V. (I); Lovinescu V.A. {II); Lovinescu, Carmen (Ill); Luca, Ana (111); Luca, Ion V. (I); Luca, Lauren\iu {Ill); Luca, Olimpiu (111); Luca, Rodica {Ill); Lucaciu, Constantin (I); Lucescu, Stela (111); Luchescu, Cornelia (111); Luchescu, Gheorghe (Ill); Ludusan Petre (II); Ludwig, Eugen (I); Luncanu, Maria {Ill); Lungu, Joana (Ill); Lungu, Nicolae (Ill); Lungu, $erban (I); Lungu, V. (Ill); LunguNicolae Sora (II); LupascuSchultz, Felicia (Ill); Lupas loan (I); Lupas, loan (I); Lupescu, Mihai (I); Lupu, Constantin I. (I); Lupu, Jean (Ill); Lupu, Viorica (111); LupuAntonescu, Anton (I); LupuAntonescu, I. (I); Lupulov, Petru (I); Lutescu, Fiorica (Ill);


Margineanu, Dorina (Ill); Margineanu, Dumitru (I); Margineanu, Ion (I); Margineanu, Maria (111); Marila, Ion (I); Matasariu, Lascar S. (I); Medarlonescu, Elvira (Ill); Meissner, Elena C. (I); Meitani, $tefan (I); Meleghea, Ileana (Ill); Melinescu, Eugen (I); Melnic, Marilena (111); Mercan, Nicolae (111); Mereuta, L. (Ill); Merticaru, Mihail (Ill); Merutlu, Vasile (I); Me9ter, Nicolae (Ill); Me9teru, Ana (Ill); Mic, Leon (Ill); Michailescu, $tefan C. (I); Miclau9, Gheorghe (111); Miclea, Ion (I); Miclea, Liana (Ill); Miclea, M. (Ill); Mielcescu, C.G. (I); Mierla, Ion (Ill); Mihai Toader (II); Mihai, Anisoara (Ill); Mihai, Gheorghe (Ill); Mihail Tiberiu (Ill); Mihala, Ion (Ill); Mihalca, Dan (Ill); Mihalevici R. (II); Mihaescu, Marian (111); Mihaescu, Mateiu E. (I); Mihaescu, $tefan (I); Mihaila, I. (I); Mihaileanu, M. (I); Mihailescu, Al.C. (I); Mihailescu, D. (I); Mihailescu, Georgeta (Ill); Mihailescu, I. (I); Mihailescu, M. (I); Mihailescu, M.I. (I); Mihailescu, Maria (111); Mihailescu, Vasile (I); Mihailescu, Veronica (111); Mihailescu, Vintila (I); Mihoc, Dan (Ill); Mihu A. (II); Mihu. loan (I); Mihut. loana (Ill); Mihut. Ion (Ill); Mihut. Lizica (111); Mihut. Marin (I); Milan.Aneta (I); Militaru, Nicolae (111); Minovici, Mina (I); Minovici, $tefan (I); Minulescu, Mihaela (Ill); Mircea, llarion (I); Mircea, Radu (Ill); Mircescu, Tudorel (Ill); Mircescu, Valeria (Ill); Mircioiu, Gheorghe (I); Mirescu, Dimitrie (I); Miroiu, Constantin (111); Miroiu, Mihaela (Ill); Mironescu, Alexandru (I); Mironescu, Constantin M.(I); Mironescu, G.G. (I); Mironescu, Onoriu I. (I); Mironescu, Simian (I); MironescuMera, Petre (I); Missits, Gheorghe (I); Mitache, M. (I); Mitrache, Gheorghe (Ill); Mitrache, Ion (Ill); Mitran, Ion (Ill); Mitrana, Dumitru (111); Mitranescu, Gabriela (Ill); Mitrea, Georgeta (Ill); Mitrica, Elena (Ill); Mitrica, Tomita (Ill); Mitrofan, lolanda (Ill); Mitroi, Fiorica (Ill); Mitru, I. (I); Mitru9 Traian (Ill); Miulescu, George Dem (I); Mindrescu, Enache (Ill); Mindricel, llie (Ill); Mocanu, Liubov (111); Mocanu, M.V. (Ill); Mocanu, Nicolae T.(I); Mocanu, Radu (Ill); Moceanu Miclea,Aurelia (111); Mocianu, Gheorghe (I); Mocioiu, Eugenia (Ill); Modrea, Margareta (Ill); Modreanu, Petru A. (I); Moga, Gabriela (Ill); Moga, loan (I); Moga, N.I. (I); Moga, Vasile S. (I); Moise, Constantin (Ill); Moise, Emil (Ill); Moisescu, Gheorghe I. (I); Moisescu, Nicolae (I); Moisil, Constantin (I); Moisil, luliu (I); Molan, Vasile (Ill); Moldovan, Elena (Ill); Moldovan, Gheorghe (111); Moldovan, Grigore (I); Moldovan, loan (Ill); Moldovan, losif (I); Moldovan, Nicolae (Ill); Moldovanu, loan (I); Moldoveanu, Mihaela (Ill); Monafu, Ion (Ill); Morar, E. (Ill); Morar, Maria (Ill); Morariu, Aurel (I); Morariu, Constantin (I); Morariu, Leca (1): Morariu, Tiberiu (I); Morariu, Victor (I); Moraru Marieta (II); Moraru, Eugen (111); Moraru, Gheorghe (Ill); Moraru, Ion (111); Morarescu S. (11); MorarescuAdria, $tefan (I); Morozov, Simeon (I); Moruzzi, Alexandru Ctin. (I); Moscu, Constantin (I); MoscuFilipidescu, Eleonora (I); Mo9oiu, Aurelian (I); Motescu, N. (Ill); Motica, Marioara (111); Motoc, Constantin (Ill); Motescu M. (II); Motoiu, Eufrosina (I); Movila, Juarez (I); Mrejeriu, Leon (I); Mucica, Teodor (Ill); Mumuianu, Mihail G. (I); Muntean, Joachim (I); Munteanu Georgeta (I); Munteanu R. (I); Munteanu, A. (111); Munteanu, Basil (I); Munteanu, Constantin (I); Munteanu, Cornel (Ill); Munteanu, Corneliu (Ill); Munteanu, Daina (111); Munteanu, Henrietta (I); Munteanu, l.G. (I); Munteanu, loan (Ill); Munteanu, Victor (I); MunteanuRamnic, Dimitrie (I); Murariu, loan (Ill); Murariu, Viorel (Ill); Murarasu, Dumitru (I); Mure9an, Camil (Ill); Muresan, Cornel (Ill); Muresan, loan (Ill); Mure9an, M. (Ill); Muresan, Pavel (Ill); Mure9an, Valeria (Ill); Mure9an, Zoe (Ill); Mure9anu, C. (I); Mure9anu, Constantin (I); Muresanu, Sylla C. (I); Mure9ean, Olimpia (Ill); Mure9eanu, Andrei


Paal, Gustav (Ill); Pantea, L. (Ill); Pantelimon, Constantin (Ill}; Pantelimon, Eftina (Ill); Panturu, Stan (Ill}; Paraschivescu, Cecilia (Ill}; Parfene C. (II}; Partene Ctin (II); Pasca, Maria Dorina (111); Pascu, A. (Ill}; Pascu, Maria (Ill); Pascu, Mihai (111); Patra§icu, loan (Ill); Patra§icu, Tudor (Ill}; Patriche Dtru (II); Patriche, Ion (Ill}; Patrinoiu, Mariana (Ill); Pavel, P. (Ill); Pavel, Virginia (Ill); Pavelea, Traian (Ill); Panaitescu, Maria (Ill); Paduraru Ion (II); Pasarica, A. (Ill}; Paun, Eugenia (Ill); Paun, Olga (Ill); Paunescu, Constantin (Ill); Pau§i, Aura Viorica (lll);Pacurar, Doina Cornelia (Ill); Pacurariu, Septimius (111); Padurariu, Elena (Ill); Padureanu, Victoria (Ill); Pai§i,Adrian (Ill); Paiu§i, $erban (111); Parvu, Alexandrina (Ill); Parvu, Florin (Ill); Parvu, Florina (Ill); Parvu, luliu (Ill); Parvu, Nicolae D. (111); Pelinescu, Costin (Ill); Penes, Marcela (Ill); Pepelea, Silviu (Ill); Perovici M. (II); Perovici, Minodora (Ill); Persolu, Ion Titus (Ill}; Pestrea, Stelu\a (Ill}; Pestisanu Ctin. (II); Peteanu Mihai (II); Petrarcu, Ruxandra (Ill); Petrescu, Gh. (Ill); Petrescu, loan (Ill); Petrescu, Vasilica (Ill); Petrica, Ileana (Ill); Petrina, Elena (Ill); Pintea, Leti\ia (Ill); Pinzaru, Petre (Ill); Piscoi, Viorica (Ill); Pitariu A. (II); Pitariu, Horea (111); Pirlea, Maria (Ill); Pirvu, Alexandrina (Ill); Pirvu, Florin (Ill); Pirvu, Radu Gabriel (Ill); Platonov, Maria (Ill); Placinta, Elena (Ill); Plae§iu,

Nan, Ecaterina (Ill}; Nazare, Ghita (111); Nastase, Lucia (Ill}; NastasescuCruceru, Steliana (Ill); Navodaru, Elena (Ill); Neag, Romulus (Ill}; Neagu, Alexandru (111); Neagu, Constantin (Ill}; Nearnt, Livia (Ill); Neamtu 0. (II}; Neam\u, Gheorghe (111); Nebunu, Mihai (Ill}; Necsulea D. (II); Neculai, Rodica (Ill}; Neculau, Viorica (Ill); Nedelcu, Marin (111); Nedelcu, Tatiana (Ill}; Nedelea, L. (Ill}; Negoescu Victoria (II}; Negoescu, Georgeta (Ill); Negrila, lulian (Ill); Negru, Silvia (Ill); Negru\iu, Filofteia (Ill); Negucioiu, Aurel (Ill}; Negulescu, Ana (Ill}; Negulescu, Ana Gabriela (Ill); Negulescu, Gabriela (111); Negu\ Ion (II); Nestianu, Valeriu C. (111); Nestor l.M. (I); Nica lulian (II); Nica, Dumitru C. (Ill); Nica, Elena (111); Nicoara E. (I); Nlcoara, Ana (111); Nicola Gr. (II); Nicola, George (111); Nicola, Tiberiu (Ill); Nicolae G. (I); Nicolae, Gra\iela (Ill); Nicolaevici, Octavian (Ill); Nicolau, Vasile P. (I}; Nicolin, Spomenca (Ill}; Niculescu, Constantin (Ill}; Niculescu, Mariana (Ill}; Niculescu, Nadia (Ill}; Niculescu, Rodica Mariana (Ill); Niculescu, Stela (Ill}; NiculescuMizil, Elisabeta (Ill); Nistor, D. (Ill); Nistor, Magdalena (111); Nistor, Vasile (Ill); Ni\a, Alexandra Maria (111); Ni\u, Virgil (Ill}; Ni\u Mihaela (II); Novae, Cornel (Ill}; Novae, Elena (111);

Oghina, Marin (Ill); Olariu, Mircea (Ill); Oltean, Vasile (Ill); Olteanu,Ana (Ill); Olteanu, Florian (Ill); Onciulescu D. (I); Oniciuc, Veronica (111); Onofras, Eugenia (Ill); Onofrei, Adriana (Ill); Onofrei, I. (Ill); Opra, Silvia (Ill); Oprea Olga (II); Oprea, loana (Ill); Oprescu, Daniela (Ill}; Oprescu, Mihai (Ill); Oprescu, Nicolae (111); Oprescu, Simona (Ill}; Oprescu, V. (111); Oprls, Tudor (Ill); Oprisenescu, Olga (Ill}; Oproiu, Dragulita (Ill); Oproiu, Elena (Ill); Orascu $erban (II); Orghidan Ion (II); Orghidan, Ion (Ill}; Oros, Doina (Ill); Oros, Dumitra (Ill}; Oros, Ileana (Ill); Oros, Valeriu (Ill}; Osloibanu, D. (Ill); Ostache, Rodica (Ill); Ozunu, A. (Ill}; Ozunu, Dumitru (Ill);

(I) Mureslanu, Aurel (I); Murgoci, Domnica (Ill); Murvai, Lazio (Ill); Mustatea, Maria (Ill); Muster, Mihaela (Ill); Muslea, Candid (I); Mu§ilea, Ion (I); Musolu, Panait (I) Muth, luliu (I);


Racota, luliu (Ill); Radu Gh. (II); Radu Ion (II); Radu Ion T. (II); Radu Maria (II); Radu Nicolae (II); Radu Petru (II); Radu, Anna (111); Radu, Caliopia (Ill); Radu, Dorina (Ill); Radu, Gheorghe (Ill); Radu, l.P. (Ill); Radu, Ion (Ill); Radu, Mircea (Ill); Radu, Nicolae (Ill); Radu, T.I. (Ill); Radulian, Virgiliu (Ill); RaduRadulescu N. (II); Raican, Viorica (Ill); Rancea, Deina (Ill); Raportan, Teodor (Ill); Rau$ Lidia (II); Racaru, Viorica (Ill); Rachieru, Vasile (Ill); Radai;;an, Traian (Ill); Raducanu, Mircea (Ill); Raducanu, Vanda (Ill); Raducu, Constantin (Ill); Radulescu, Adrian (Ill); Radulescu, Eleonora (Ill); Radulescu, Gheorghe (Ill); Radulescu, Lucilia (Ill); Radulescu, Melania, Christiana (Ill); Radulescu, Nora (Ill); Radulescu, R. (111); Rebedeu, Ion (Ill); Rimbu, Veronica (Ill); Rimer, David (Ill); Rizescu I. (I); Rizescu l.M. (II); Rizescu, Gheorghe (Ill); Rizescu, Ion M. (Ill); Rimniceanu, llie (Ill); Roban, Maria (Ill); Robanescu N. (II); Rodinciuc,Astrid (111); Roman Ion (I); Roman, Carol (Ill); Roman, loan C. (Ill); Roman, Louis (Ill); Roman, Virginia (Ill); Romanescu, Gheorghe (Ill); Romeo, P. (Ill); Ropciuc, Vasile (111); Rosca M. (II); RO$Ca, Constanta (111); RO$Ca, Olga (Ill); RO$Ca, V. (Ill); RO$Ca, Vasile (Ill); RO$Ca, Viorica (Ill); Rosculet', Sanda (Ill); Rosianu M. (II); RO$U, Maria (Ill); Rosu, Mihail (Ill); RO$Ut. Nicolae (Ill); Rotariu, Filofteia (Ill); Rotaru, loana (Ill); Rotaru, Lucia (Ill); Rotche, Ana (Ill); RoventaFrumusanl, Daniela (111); Roz, Alexandru (Ill); Rudica, Elena (Ill); Rudica, Tiberiu (Ill); Rusu E. (I); Rusu, Albinica (Ill); Rusu, loan (Ill); Rusu, Rodica (Ill); Rusltoru, Gheorghe (Ill); Rusltoru, Ion (Ill); Ruthner, Ivan (Ill);

Dan (Ill); Plae$U, Veronica (Ill); Plarndeala, M.I. (Ill); Plesciuc, Monica (Ill); Pocovici, Mircea Mihail (Ill); Podar, Teodor (Ill); Podia, Andra (Ill); Pogingeanu, Alexandrina (Ill); Poliakov, V.A. (Ill); Pop Traian (II); Pop, Avram (Ill); Pop, Lavinia (Ill); Pop, N. (111); Popa Mircea (II); Popa Waldemar (II); Popa, Dumitru Valdemar (111); Popa, Ion R. (Ill); Popa, lonel (111); Popa, Jana (Ill); Popa, Natalia (111); Popa, Simona (Ill); Popa, T. (111); Popa, Tudor (Ill); Popa, Viorica (111); Popa, Virgil (Ill); PopaConstantin, Eleonora (111); Popescu Fiorica (II); Popescu I. (11); Popescu Pelaghia (I); Popescu, Andrei (Ill); Popescu, Constatin (Ill); Popescu, Elena (111); Popescu, Eleonora (Ill); Popescu, Eugenia (Ill); Popescu, Florentin (Ill); Popescu, Fiorica (111); Popescu, Gh. (111); Popescu, lfrim (Ill); Popescu, loan lovit (Ill); Popescu, loana (111); Popescu, Ion (Ill); Popescu, Magdalena (111); Popescu, Maria (Ill); Popescu, Mihaela (Ill); Popescu, Olga (Ill); Popescu, Olimpia (Ill); Popescu, Paul (111); Popescu, Pavel (Ill); Popescu, Petru (Ill); Popescu, Petru Demetru (Ill); Popescu, Rodica (Ill); Popescu, $tefania (111); Popescu, Tiberiu (111); Popescu, V.M. (111); Popescu, Vasile V. (Ill); PopescuNeveanu, Paul (Ill); Popovici, Cezara (Ill); Popovici, Dumitru (Ill); Popovici, Minodora (lll);Popovici, Rodica (Ill); Popovici, Victoria (Ill); Potcoava, Monica (111); Potinga C. (I); Preda Ctin (11); Preda, Constantin (111); Preda, Rodica (Ill); Preda, Vasile (Ill); Predescu, Constantin (111); Predescu, Mihai (Ill); Predi, Viorica (111); Prelici, Viorel (111); Prelipceanu, Gh. (Ill); Preoteasa Demetra (II); Preoteasa, Emanuela (Ill); Prepelita. Stelian (Ill); Presura, Cristian (Ill); Preutu, Ana (lll);Pricop, Ovidiu (Ill); Pricop, Viorica (Ill); Protopopescu L. (I); Pruna liberiu (II); Prunianu, Dumitru (111); Psait, Rodica (Ill); Pufan, Constantin (Ill); Pufan, Petre (Ill); Puha, Elena (Ill); Pulu, Alexandru (Ill); Purtuc, Dumitru (Ill); Puscarciuc, Radu (Ill); Puscas, Viorel (Ill); Puscasu, Ion (111); Puscasu, Petre (Ill); PU$Ca$U. Sofia (Ill);

I 06 Dictionarul pedagogilor romani

Tache, Aurelian (Ill); Tacsi, Ladislau (Ill); Tacu, George (Ill}; Taiban Maria (II); Talpasanu, I. (Ill}; Tanase, Al. (Ill}; Tanase, Paraschiva {Ill}; nnasescu, Gheorghe (Ill); Tataru, Maria (Ill); Teodorescu T. (II}; Teodorescu, Nicolae (Ill); Teodorescu, P.

$afran 0. (II); $erban, Andreea (Ill}; $erban, loan (Ill); $erban, Joana (Ill); $erbanescu, Dumitru (Ill); $erbe, Elena (Ill); $incan. Eugenia (Ill); $orik, Constantin (Ill); $ovu, George (Ill}; $tefan Mircea {II}; $tefan, Liana {Ill); $tefanescu, Alexandru (Ill); $tefanescu, Deina (Ill); $tefanescu, Deina Olga (Ill); $tefanescu, Elena (Ill); $tefanescu, Gheorghe {Ill); $tefanescu, Olga Delia {Ill}; $tefanescu, Sanda (111); $tefanescu, Vasile {Ill}; $tirbu, Georgeta (Ill); $u9eala, loan (Ill); $uteu, Mariana {Ill); suteu, Viorica (Ill), $uteu ntus (II);

Sarivan, Ligia (Ill); Salavastru, Constantin (Ill); Salavastru, Dorina (Ill); Samant, Felicia (111); Sandi\a,Adrian (111); Sandor, Richard (Ill); Sandovoci, Valeriu (111); Sandu, Dumitru (Ill); Saraca, Dorin Viorel (111); Sarbu, Tanase (111); Sardini, Elisa (Ill); Sari, Vasile (111); Saroiu, Maria (Ill); $arpe, Angelica (111); Saseanu, Aurel (111); Sava, Beloia (Ill); Sava, lonica (Ill); Sava, Profira (111); Saveschi, Dumitru (Ill); Sacali9, Alexandrina (Ill); Sandulescu, Dumitru (111); Savoiu, Dumitru (Ill); Savulescu, Dumitru (Ill); Scarlat, Mia (111); Scheusean, loan Corneliu (Ill); Schifirne\, Constantin (111); Schultz, Felicia (Ill); Sebe, Elena (Ill); Segal, Rodica (111); Segarceanu, Cornelia (Ill); Segherceanu, Cornelia (111); Selagea, Minodora (Ill); Selagea, Sabin (111); Sferdean, Irina (111); Sfetcu, Rada (Ill); Shute, Wayne R. (111); Silvestru, Pati\a (Ill); Simina, Elena (111); Simien, Carolina (Ill); Simien, Sorin (Ill); Simionescu Teodora (I); Simionescu, Cristofor (Ill); Simionescu, Sidonia (Ill); Simionescu, Valerian (111); Simoc, Sulvia (111); Sin, Nora (Ill); Singer, Alexandru (111); Sien, Ion Grigore (Ill); $ipot, R. (Ill); Sireteanu, Gheorghe (111); $irian, Vlad (Ill); Sisak, Clara E. (Ill); Singeorzan, Deina (Ill); Slabu, Valentin (111); Smarandache, Gheorghe (Ill); Smeu, Georgeta (111); Scare, Dinica (Ill); Sofonia, I. (Ill); Somitca, Rodica (Ill); Soroceanu, Elena (Ill); Soroceanu, Viorica (111); Spala\elu, Ion (111); Spirea, Viorica (111); Spi\a, Deina (111); Spomenca, Nicolin (Ill); Spulber, $tefanache (Ill); Stamp, Hans Otto (Ill); Stan Toma (II); Stan, Emil (Ill); Stan, Florea (111); Stan, Maria (111); Stan, Toma (111); Stana, Filimon (111); Stancioi, Rodica (111); Stanciu, Filip (111); Stanciu, Mihai (Ill); Stanciu, Virginia (111); Stancu, Nicolae (111); Starcea, Dumitru (Ill); Stas, lunona (Ill); Stas, Marian (Ill); Stavarache, Aurora (Ill); Stavinski, Magda (Ill); Stana9ila, Octavian (Ill); Stanciulescu, Traian Dinorel (Ill); stancuiescu P. (II); Stanescu Maria (II); Stanescu, Adina (Ill); stanescu, Clreslca (Ill); Stanica, Cornelia (Ill); Stanica, M. (Ill}; Stelean, loan (Ill); Sterian Steliana (II); Stetiu, Carmen (Ill); Stinga, Maria (Ill); Stoean, Carmen (Ill); Stoenescu, Marioara (Ill); Stoian Rodica (II}; Stoian, lspas (Ill); Stoian, Stanciu (Ill); Stoianovici, Dragan (Ill); Stoica D. (II}; Stoica Ion (II}; Stoica, Adrian (Ill); Stoica, Ana (Ill}; Stoica, Angela (Ill); Stoica, Cornelia (Ill); Stoica, D. (Ill); Stoica, Ion (Ill}; Stoica, Liviu (Ill); Stoica, Mariana (Ill}; Stoica, Marilena (Ill); Stoica, Mihail (Ill); Stoicescu, Aurelian (Ill}; Stoiciu ElenaMartha (II); Stoinescu, Ileana (Ill); Stoi\escu, Gheorghe (Ill); Stratilescu, Delia (Ill); Strachlnaru, Ion (Ill}; Stralescu A. (II}; StreinuCercel, Gabriela (Ill}; Stroea, Maria (Ill); Strungari, Gloria (Ill}; Suciu, Elvira (Ill}; Suhai, Erica (Ill); Surdu, Alexandru (Ill); Surdu, loan (Ill); Szamoskozi, Elena (Ill);


Vaicar, Constanta (Ill); Valut, M. {Ill); Vascu, Teodora (Ill); Vasilache, Gheorghe {Ill); Vasilache, Maria {Ill); Vasilache, V. {Ill}; Vasile, Corneliu {Ill}; Vasile, Paula {Ill); VasilescuAnton (II); Vasilescu, Gheorghe (Ill); Vasilescu, Magdalena (111); Vasilescu, Maria (Ill); VasilescuTocono, Magdalena {Ill); Vasiliu, Cristina (Ill); Vass, Gheorghe (Ill); Vacaru, llie (Ill); Vaideanu, Dan {Ill); Vaideanu, Rodica (Ill); Valdeanu, Viorica (Ill); Valeanu, lvanciu Nicolae (Ill); Veber, Maria (Ill); Veghes, Vasile (Ill); Velicu, Maria (Ill); Verdes, Ion {Ill); Verdetu, Nicolae (111); Verza, Emil (Ill); Vicoleanu, loan (Ill); Vicsai, Ion {Ill); Victor, Pavel {Ill); Viirlan Dumitru (Ill); Vijulie, Cornelia {Ill); Vilau, Georgeta {Ill); Vilsan Calin (Ill); Vin\anu Nicolae (II); Virgiliu, loan {Ill); Visu, Eva {Ill); Vislnescu, Victor (Ill); Visotu, Aneta (Ill); Vlad L.N. {I); Vlad, Constantin {Ill); Vlad, Ion (Ill); Vladcovski P. (I); Vlaescu, Valerian (Ill); Vlaescu, Valerica {Ill); Vladu\, Mircea (Ill); Vofkoli, Laszo (111); Voicu, Elena {Ill); Voicu, Gheorghe {Ill); Voicu, Maria (Ill); Voicu, Paulina (Ill); Voinea, Ana (Ill); Voinea, Emilia (Ill); Voinea, Radu (Ill); Vornicescu, Simona (Ill); Vrabie, Dumitru (Ill); Vulpe, Nicolae (Ill);

Zaharia, D. (Ill); Zaharia, M. (Ill); Zaharian Ermona (I); Zahariuc, S. {Ill); Zahimic Ctin (II); Zamfir, Elena (Ill); Zamfir, Virgiliu {Ill); Zamfirescu, Gabriela (Ill); Zanoaga, A. {Ill); Zapirtan, Marioara (Ill); Zaulean, Ion (Ill); Zetu, Ecaterina (Ill); Zichisanu, V. {Ill); Zmau, Nicolae {Ill); Zoila, Elena (Ill); Zugravu, Nelu (Ill); Zugravel, Constantin {Ill).

Ulrich, Catalina (Ill); Unguras, Elena (Ill}; Ungureanu, Elena (Ill); Ungureanu, Gheorghe (Ill}; Urea, Ion (Ill); Ursache, Maria (Ill}; Ursu, Dorina (Ill); Ursu, Maria {Ill); Ursu, Stelian {Ill); Usurelu, Lina (Ill);

Tigana§, Maria (111); Tigaran, Debrita (111); '[uqul, Viorica (111); '[urcaslu, Corneliu (Ill);

(Ill); Teodorescu, Reka (111); Teodorescu, T. (Ill); Teodorescu, Vasile (Ill); Teoreanu, Ion (Ill); lifer, Nicolae (111); Tigan, Iliana (Ill); Tigan, S. (111); Tiglea, Mircea (111); Tircovnicu, Victor (Ill); Timbolschi, Mandica (111); Timofte, Felicia {Ill); Tiperciuc, Maria (Ill}; Tirea, Daina (Ill); Tirli, Vasile {Ill}; Tltlca, Ion (Ill}; Titu, Dragomir (111); Tiutiuca, Dumitru (Ill}; Tlutiuca V. (11); Toader, Alexandru, Dan (Ill); Todea, losif (Ill); Todor, Virginia {Ill); Todoran D. {I}; Todoran Dimitrie (Ill); Tofan, Floarea (Ill); Toma, loan (Ill); Toma, loana (Ill}; Toma, Steliana (111); Toma, V. (Ill}; TomaBadeanu, Maria (Ill); Tomescu, Nicolae Alexandru (Ill); Tomescu, Rodica (Ill); Tomoiaga, Natalia (111); Tornsa, Gheorghe (Ill}; Tornsa, Gheorghe Ion (Ill}; Tonegaru, Zenovia (Ill); Topa, Tudor (Ill); Toth, Margareta (Ill); Toth, Tiberiu (Ill); Trandafir, Maria (Ill}; Trandafiroiu, Nicolae (Ill); Trif, Marioara (Ill); Trifu, Adriana (111); Trifu, Vasilica (Ill); Tripon, Dorina (Ill}; Tripsa, losif (111); Triteanu, Stela (Ill); Trusca, Daina (Ill}; Trusca, Dorina (Ill); Trusca, Dumitru I. (Ill); Trutzer, Tiberiu (Ill); Truta, Ion (111); TucicovBogdan Ana (II); Tudor, llie (111); Tudor, Maricica (111); Tudorache, Aurel (111); Tudose, Carmen (111); Tudose, Maria (Ill}; Tudose, Petre (Ill}; Tudosie, Avram D. (Ill); Tufescu, Mircea (111); Tulea, Emil (Ill); Tunsanu, E. (Ill}; Turbatu, Luiza (Ill); Turcu, Alexandru (Ill); Turcu, Filimon (Ill}; Tuta. Dorel (111); Tuta. loana (Ill};


Email: <[email protected]>

Dr. Eugen NOVEANU lnstitutul de $tilnte ale Educatiei

$tirbei Voda 37, sector 1 Bucure§ti 707331

Va rugam sa trlrnltetl materialele dv. la adresa:

F. Alte opinii, observatll, propuneri.

E. 1. Propuneri de includere in baza de date a DPR a altor nume de pedagogi.

D. 1. Propuneri de colaborare/ redactare de articole pentru pedagogii mentionati in ANEXA "Pedagogi romanl atestati prin publicatii ... " (p.95)

C. 1. Completari la materialele trimise pentru DPR. 2. Modificari/ corecturi/ dezvoltarl la articolele din prezentul EXTRAS.

B. 1. Opinii, observatll, propuneri privind redactarea articolelor de DICTIONAR.

2. lncluderea imaginilor. 3. Realizarea grafica.

A.1. Observatll privind categoriile de speelallstl din domeniul $TllNTELOR EDUCATIEI asupra carora se extinde deflnltla "pedagog roman" acceptata

in DPR. 2. Dimensiunea spatlulul grafic acordat maximum 2 coloane (RP).

3. Structura articolului de DICTIONAR. 4. Ponderea categoriilor de lnformatll.

5. Trimiteri la lucrarl ale autorului maximum 12. 6. Lucrarl in care este analizata/ descrisa/ rnenttcnata activitatea/ pozita

teoretica a pedagogului prezentat maximum 3.

DICTIONARUL PEDAGOGILOR ROMANI Fi§a DPR2002

EXCERPTS FROM D.R.E. • PRELIMINARY FORM

Albu, Gabriel (p.13), Amfilohie, Hotinul (p.14), Andrles-vraciu, Mihaela (p.15), Anghel, Sorin (p.15), Anucuta, Lucia (p.16), Anucuta, Partenie (p.16), Asian, Garabet (p.17), Atanasiu, Gheorghe (p.17), Aurelian, S. Petru (p.18), Badea, Elena (p.19), Bal§, Vasile (p.20), Bari\iu, George (p.21 ), Barna, Andrei (p.22), Bala§escu, Nifon (p.23), Barnutlu, Simien (p.23), Berghia, Ion (p.25), Bobitan, loan I. (p.26), Bogdan-Duica, Gheorghe (p.26), Bojinca, Damaschin (p.28), Brezoianu, loan (p.29), Bunescu, Vasile (p.30), Burdun, George (p.31), Butureanu, Constantin V. (p.31), Buzarnescu, $tefan (p.32), Capesius, Josef (p.33), Capraru, Marcel (p.34), Carlan, loan Gh. (p.35), Celarianu, Smaranda (p.35), Chi§, Vasile (p.36), Constantinescu, Barbu (p.37), Copilu, Dumitru (p.37), Costachi, Veniamin (p.38), Craciunescu, Ion (p.39), Cristea, Sorin (p.40), Danciu, Elena (p.41 ), Diaconu, Mihai (p.42), Dobrescu-Arqes, Constantin (p.43), Dragu, Anca Gh. (p.44), Dulfu, Petre (p.45), Dumitru, Al. Ion (p.46), Dutu, Olga (p.46), Ezechil, Liliana (p.47), Farcas, Vasile (p.47), Florian, Aaron (p.48), Fulea, Moise (p.49), Gavra, Alexandru (p.50), Giurca, Gheorghe (p.50), Golescu, Dinicu (Constantin) (p.51), Ionescu, Miron (p.52), lorqa-Sirnan, Ion (p.54), lzbestschi, losif (p.54), ltu, Maria (p.55), Jolta, Elena (p.56), Lascu§, Voicu (p.57), Macavei, Elena (p.58), Malinovschi, Viorel (p.59), Mateia§, Alexandra (p.59), Mandacanu, Virgil Mihai (p.60), Mircescu, Mihai (p.61), Miu\, Poesis (p.62), Narly, Constantin (p.63), Nenciulescu, Silviu Catalin (p.65), Nicola, Ion (p.66), Oprica, Octavian (p.66), Pana, ligia-luliana (p.67), Paslaru, Vlad (p.69), Parnuja, George (p.70), Petroman, Pavel {p.71), Poenaru, Romeo (p.71), Popa, Cornelia {Beatrice) (p.72), Popeanqa, Vasile (p.73), Popescu-Mihasstl, Alexandru (p.75), Popescu-Teiusan, llie (p.74), Potorac, Elena (p.76), Roman, Precup (p.77), Rupesac, Ecaterina (p.77), Sava, Lidia Simona (p.79), Sacali§, Nicolae (p.78), Saulescu, Gheorghe (p.79), Sima, Ion (p.80), Stamatina, Otilia (p.81), Stoica, Marin (p.82), ~andor, Atanasie (p.83), $erdean, loan (p.83), Theodosiu, Dumitru (p.84), Tofan, George (p.85), Trifoi, Mihai (p.86), Topa, Leon (p.86), Vasile, Vasile (p.87), Velini, Anton (p.88), Velovan, $tefan (p.89), Vladulescu, Lucia (p.91), Voiculescu, Florea (p.92), Zeletin, $tefan (p.93).

List of Romanian Educators who's "Personal data" are missing in our data base 95

Eugen Noveanu - Towards a Dictionary of Romanian Educators (D.R.E.) - preliminary frameworks and approaches 3

Eugen Noveanu - From the first encyclopaedia to the modern Who's who in Education 5

"Personal data" questionnaire for D.R.E. data base entry 11

Drafting standards 12

CONTENTS

•

TIPOGRAFIA INSTITUTULUI DE l;>TllNTE ALE.EDUCATIEI Bucurestl • ROMANIA

Nr. 1- 1 2/2000

ISSN 0034-8678

Va rnulturnirn pentru interesul constant REDACTIA

STIMATI CITITORI, Revista noastra urrnareste, printre altele, populari-

zarea rezultatelor cercetarii stiintlfice in domeniul educa~ei $i a experientelor in dorneniul scolil $i al invatamantului din tara '$i din strainatate, dezbaterea puhctelor de vede're :?i a opiniilor exprimate de speciali~ti sau de oarnenii de scoala privitor la problemele invaiamantului rornanesc (management scolar, curriculum, evaluare, educatie permanenta etc.), particlpa la procesul de preqatire' $i perfectlonare a cadrelor didactlce etc.

in acest mod Revista de Pedagogie reprezinta o sursa inepuizabila care conslderam ca nu trebuie sa llpseasca din nici o biblioteca.

Avand in vedere tirajul limitat, va lnformarn ca puteti beneficia de toate numerele revistei pe anul 1999 ~i 2000, expediind anticlpat suma de 54.000 lei $i respectiv 80.000 lei pe adresa: lnstitutul de $tiinte ale Educatiei, Revista de Pedagogie, cont 5003ll-283279 Trezoreria Sector 1, Bucuresfi. De asemenea, vom continua sa va trimitem, la cerere, prin PO$ta, numerele solicitate din revista, in functie de disponibilitati, urrnand ca dv. sa achitati contravaloarea la primirea coletului.

Pentru lamuriri suplimentare va puteti adresa direct la 1

sediul revistei din strada $tirbei Vada,' nr. 37,.i sector 11

Bucure§ti sau telefonic la numerele 310.50.57 ii' 314.27.83/134.

Stimati cititori, ' abonatl-va ' la

REV/STA DE PEDAGOGIE!

anul xlvlll - revped.ise.rorevped.ise.ro/wp-content/uploads/2017/11/2000.-full-issue.pdf · menirea...

Documents