|<V. . . *j_

fir. 281. Braşov, Dumineeă 21 Deeemvrie (3 Ianuarie iu « i i. * ■JU* ' '’#r Anul LXXVII.

i

,ABOlfMENTUL

P* &n aa , • .2 4 0«.P§ o jn» an 12 « f t tr*î J3Ü. . 6 ■*

Pentru Románia ţi •trfefnifa*« *.

P» «ta au . . . 40 i®i. ?*. o insa. A* ír 20 ,

7SLM0N Nr. 226, ZIAR POLITIC NAŢIONAL.

R E D A O Ţ I A Şl ADMINISTRAŢIA

Str. Prundului Nr. 16

INSERATELE si primesc 1« adminia* fraţii. Preţul după tarif

ţi învoială.

Manuiorisela na te în- napoiasă.

u n corpurile locuitoare româno.

legile escepţionaR* Lista civilă a famili'* regale.

lămureşti l J.ua. n. 1015.îa • sâpe^e române au desfăşurat aetiv i#na aceasta o deosebită de^o votând mai multe legi legea fe importanţă, între cari fionale’toare la măsurile escep boiu, câtă2 de mobilizare şi râz- trei legi: £ fapt cuprinde întrânsa pl&ţîle de jnoratoriului pentru de ajutorări îa streinătate, cea lor şi eea F Omiliilor mobilizaţi- maximale f i u ^area preţurilor îilor de pr alimentelor şi mărfu-

CândV necesitate, biroul carp1 dePus a:este legi pe tat să le 6 une e ziare au cău-

; 7 ţios, vrânjnteze *n mod tenden- publică, pes^ neliniştească opinia tarea acestnd în realitate prezen- necesitate n,,a/ decât o vremurile *lsă guvernului, ca în toate măsu^me cle*acum să ia tru a eviţi de Prefcauţiune pŞn- financiare jficoltăţilă economice şi complect i>rezent îşi pentru a fi eventualităţi* în fata- ori*căror

. putea pro?* 8UrPrijri* \ ne-ar Prin8 vd* prezentarea

tor legi nîar^naeazâ că R°rices‘ e în "toceală răsboiul şniali se vUţpttm dorinţa celor, -ă

^ ^^ezentu .^

?<mde o măsură de actualitate Jdamată de necesităţi urgente eco­

nomice şi financiare, care până acum nu s’a putut lua neîntrunindu se parlamentul. In ce priveşte ajuto­rarea famildor mobilizaţilor al doilea proiect preveja măsuri, cari î « pli­nesc o la^nâ ta legiferarea ţării

I româneşti In alte state împlinită deja du vreme de pace şi câre — bine aţeles — nu putea să rămână ^ m^tişjtă nici la noi, când Europa

întreagă e în flăcări neputându se şti Jce ne aduce ziua de mâne, iar în ce priveşte fixarea preţurilor artico M or de prima necesitate şi în spe­cial pentru produsele alimentaro este vofba de o măsură iarăşi de-o deo­sebită actualitate, a cărei necesitate

% fiecare o resimte în gospodăria sa. Lâ cameră legea excepţională a

tată în trei şedinţe conse- ropunândtt-se mai multe

modificări de câtrâ oratorii opoziţiei. Ia şedinţa de Mercuri legea a fost luată în considerare cu o unanimitate de 70 voturi, iar în şedinţele de Joi

şi astăzi legea a fost votată şi pe articole primindu-se mai multe amau- damente.

La senat proectul acesta de lege a fost depus în şedinţa de Joi şi \ se crede câ până Sâmbătă va fi votat | şi la Senat.

*

In şedinţa de Joi a camerei, întrerupându-se desbaterea legei es- cepţioaale, s’a desbâtat proiectul de lege, depus din iniţiativă parlamen­tară, prin care lista civilă a Maj. Sate regelui e fixată la suma de2.500.000 lei anual, prin care se acordă o dotaţie de 300.000 lei pe tot timpul vieţii Maj. Sale Regina Elisaveta şi 300.000 lei anual A. S. R. Prinripefe Moştenitor, supli- mându-se dotaţia de-o sută de mii lei pe care o primea până acum.

Această lege a fost votată, după o scurtă discuţie, cu aproape una­nimitate. înainte de-a se pune ta vot proiectul prim ministrul Brâtianu a adus elogii memoriei regelui Caro], care n-a aşteptat ca ţara sâ-i ceară o jertfă atunci câud jertfa era impusă de necesităţile ţârei şi care, murind, a lăsat un sfert din averea sa pen­tru opere de binefacere.

De încheiere primministrul a spus, că votarea listei civile este o manifestare cu un caracter deosebit. Regele e facţoi.şpnstiţi^j(mal esenţial al vieţia 'oştire, regele In sa e dra-

apelul simbol şi în jurul acestui*- e şi | u n pot face cele mai măreţe mfiol •^atestări de unanimitate şi deci că

re a »toffărttânfalui public. \ \ ŢJuvintele prim-miaistrului au fost urmate de aplauze prelungite. După aceasta proiectul este votat cu 104 voturi. C.

O n o t ă m S t a t e i a r - U n i te că-trâ Anglia. Se telegraf!32ă din Washin- ton că guvernul Statelor-Unite a trimis Angliei o notă în care .stărueşte pentru o repede îmbunătăţire a traiului co­merţului american d»n partea flotei engleze, amintind c& în America această stare de lucruri a pricinuit o mare iritaţie din cauza stânjenirei nejusti­ficate a comerţului legitim al America1.

Guvernul Statelor-Unite protes­tează ţn contra capturârei vapoarelor neutre, operată numai pe baza bănuo- liior ; se recunoaşte dreptul vizitei din partea statelor beligerante, dar proba că marfa e destinată duşmanului trebue stabilită tn timpul vizitei.

Anglia e acuzată mai »ies de a trata incdrc&rilo <je ara/nă din Sc?n- dinavia, altfel de rât acele care provin din America.

Nota mai expune că produsele alimentare sunt o contrabandă condi­ţională fiind destinate în acel aş timp populaţiunei civile şi armatei. Se ex­primă speranţa, că Aogiia va Înţelege însemnătatea amestecărei neîncetate în navigaţia neutrală.

Politica rusească.Văzând zelul, cu care unii agita-

* neobosiţi lucrează spre a ne im- p n braţele Rusiei cutropitoare şi voiîfcJ '' ne lumineze şi să ne dee ele- meute % ş judecată, — scrie »Ziua» — d-1 Radu Rosetti a scris de cur&nd o carte despre »Acţiunea politicei ruseşti în fările române, povestită de organele oficiale franceze«.

Sunt o sută şase-zeci de pagini o lucrare cu deosebire preţioasă, pe care In împrejurările de astăzi trebue nea­părat s’o citească toţi cei ce ţin să fie dumeriţi asupra poziţiuni faţă cu Ru­sia a statului român şi a poporului ro­mânesc în genere.

»Am studiat, — zice autorul, — în chip foarte conştiincios şi prea amă­nunţit istoria relaţiilor noastre directe, cât şi aceea a celor indirecte cu Rusia» —şi ne dă rezultatele studiilor sale.

Vom pune sub cehii cetitorilor noştri câteva din amănuntele studiilor făcute de dl Radu Rosetti.

Într’un. memoriu scris la 1766. deci înainte de aceasta cu 148 de ani, se zice despre Rusia; »Ue perspectivă pentru dânsa să facă din Dunăre frun­taria ei! Ar . je a astfel pe Nistru ce­tăţile Bender şi Akerman sau Bolgrad port pe Marea Neagră şi ar pune stă­pânire pe Moldova, care de mult aţâţă pofta ei...«

La 1783 cabinetul francez era ’ncre- dinţat, că Rus;a va lua Moldova până

rae speranţa să vaW ^Şburg. condusă 1 pe tronul Sultanilor, dar prea ei

tată de fruntariile Greciei pentru r a putea Îndeplini în curând această operă, începe prin a se asigura de Crimea şi de Qiban ca de o cucerire, de domnii Ţârei Româneşti şi a Moldovei ca acei ai unor ţări, care vor trebui odată ali­pire stârnirii sale, apoi de Oczacov, pe urmă de^nceagul întreg, apoi de Ba­sarabia şi,In sfârşit, fiind stăpână de­săvârşită a Mării Negre şi a gurilor Dunărei ea ra g pe de o parte în stare să trimită esadre la Constantinopol, iar pe de alU g& pornească trupele sale de uscat Cjj acelaş punct, din care vor pleca- aceleale împăratului (ger­man»).

»Dar, zice auorul, Curte prevede că împlinirea acest? planuri se va Iovi de interesele -jontrare ale Aus­triei.

Solii ruseşti încă'ela 1785 schim­bau domnii după voinţs care nu era totdeauna desinteresată. Ată ce rapor­tează în această privinţă Choiseui, la 10 Februarie 1785:

<D. Bulgakov... a sfârşhprln a-mi repeta de două ori că nu era îngrijit

Crăciunul cercetaşilor rumâni.

>eie Caroi al României a ^dinţilor Legionîîor' de

si următoarea frumoasă circu- trbătorile Crăciunului:.câteva zile sărbătorim naş­

terea Opăritului Lumei, a Celui ce de două « ii de ini stăpâneşte omenirea

corintului Său de iubire, cu jori.a Ca, cu paraboelelor Sale.

Sărbătoarea aceasta addc»^ cu Ia tradiţia religioasă aţelor mal fruueJ A>v colinde, Ele sunt vecbi, miiewirre. Po­porul nostru a trăit cu ele şi genera«ţiile ce vin sunt datoare să le păstreze cu toată sfinţenia sufletului lor. Aceste dadne creştineşti formează geniul nos­tru etnic şi poporul care sfâşie o tra ­diţie milenar», poporul care ou mai păstrează nimic din credinţa iui stră­veche, poporul care rupe cu sufletul trecutului său, nu mai e el, ci altui.

' V i ţ noastră e o instituţie

care trebue să ducă pe copil şi pe tânăr la izvoarele de viaţă ale puterei etnice.

Pentru aceasta vă îndemn cu tot sufletul ca cercetaşi! din Legiunea dv, să na părăsească datina colindelor de Grăsun.

împărţiţi în,4P*upe, conduse fiecare de către un însuţuctor, cercetaţii vor colinda cu Moş Ajunul, vor merge cu Steaua, vor rosti ia ciaBul lor colindele frumoase ale Crăciunului şi ale Plugu- şorului, — 'acele colinde de o poezie Virgiliană, cari dan itâta strălucire li- t«raturei noastre populare, — şi vor Împrăştia pretutindeii mângâiere şi rir i de bucurie.

«oamenii oogaţi îi vor dărui cu ceva, daruP atesta va fi pentru cei săraci. Eu mă gândesc ia îmbrăcarea şi echiparea cercetaşilor crescuţi In lacrimi şi în nevoi şi cari n’au bani de cât pentru pâine, — cercetaşui nu aduuă nici odată pentru el, lăţeaia celor ce dau din sporul lor, ci pentru aproapele lui, pentru cei ce plâng şi sufere.

Gândul acesta de bună seamă, va fi în mintea tuturor şi cred că nici o uşă nu va fi închisă celor ce vin. cu

sfinte colinde, celor ce vin cu restea vremurilor asfinţite de mult, dar vicinic vii !n sufletul omenirei credincioase, ce- ceior ce vin să strângă daruri pentru copii necazului şi ai durere!.

Siliţi-vă şi înălţaţi sufletele oame­nilor la mărirea împăratului şi Mântu­itorului Lumei, ca biruind sila şi mus­trarea unora, fiecare să zică repetâid cuvintele Lui de iubire:

<Lăsaţi copii să vie la mine*'

de purtarea lui Mavrocordat, de oarece două cuvinte din parted ar ajunge pen­tru a aduce depunerea iui. Ar fi putut să deie un grad de certitudine mai mare aserţiunii sale, dacă ar fi mărturisit că penultima schimbare îi adusese 50.000 lei şi că noul domn îi plătise chiar în urmă foarte scump tă ­cerea Iui. <C. Stamati, primul agent al Franţei în ţările române, zice într’un raport adresat comitetului de Salute Publics, „principatele Moldovei şi Ţării Româneşti aa devenit obiectai ambiţiunii cotropitoare a celor două curţi împără­teşti, precum şi a intrigilor diplomatice, csrî chinuiesc divanul dela Constanti­nopol. Prin pozi,4unea lor geografică între Banatul Timişoarei, Transilvania, Potenia şl Marea Neagră, aceste pro­vincii înfăţişează foloase politice şi co­merciale atât pentru casa Austriei, cât şi pentru Rusia. Această de pe urmă, după extensiunea sa până la ţărmu­rile Nistrului, proiectează în chip vădit cotropirea Moldovei u acea a Basara- rabiei, spre a se apropia pas cu pas de Dunăre, pe când cea d!ntâiu, credin­cioasă sistemului ei de fiscalitate, nă­zuieşte în chip făţiş la stăpânirea Ţării Româneşti.»

«Cabinetul din Petersburg, între­buinţând pe rând desmierdările şi ame­ninţările, speranţa şi teama asupreşte pe inferiorii săi în putere, inşală pe sămeni, conrvpe pe superiori şi încearcă să facă Europa întreaga, mirată de îndrăzneala lui, cafaptaşa proiectelor sale infame. Mai lămurit vorbeşte vice­consulul dela Iaşi, Parant într’un raportdala U luaia jiâ&. T -----

Ruşii au pus stăpânire în aceasta inKă pe toate spiritele şi na-i lucru de mirau. , -Aţinea, acest mijloc totdeauna victorios faţă ae t&«oranţd, li-a deschis inimile».

însărcinatul de afaceri ui Franţei la Constantinopol zice şi el într’un ra­port dela 23 Aprilie 1802 despre ţările române: Rusia cu orice preţ vrea să-şi asigure încorporarea acestor două pro­vincii la împărăţia sa, spre a împinge, conform dorinţei Caterinei a Il-a, limi­tele sale până la Dunăre,* de [aceia se opinteşte să facă pe Ipsilante domn al Ţării Româneşti».

Toate aceste au fost zise cu o sută de ani înainte de aceste, în ajunul răpirii Basarabiei.

O lămurire.Într’un articol al domnului Dr.

Aurel Lazar, — scrie „Tel. Rom.“ — advocat şi fisc conzistorial în Ora- dea-mare, publicat în „Românul“ din Arad, numărul 275 din 14/27 Decemvrie a. c. se susţine, între al­tele, că Excelenţa Sa, Inaltpreasfin-

Tranşeele»o invenţiune a Alemanilor.

Am reprodus deunăzi un articol dintr’un ziar din Dresda, în care se afirmă, că tranşeele sunt o invenţiune a Turcilor.

Acum reproducem după marele ziar »Frankfurter Zeitung« un articol, în care se spune, că tranşeele sunt o invenţiune a Alemanilor. In descrierea bătăliei Alemanilor de lângă Strassburg (în anul 367) martorul ocular Amrnia- nus Marcelliauspovesteşte următoarele:

»Şi când în sunete de trompete şeful roman Severus, care comanda aripa stângă ajunge aproape de şanţu­rile Alemanilor pline cu ostaşi, s’a or­donat ca toţi cei ascunşi acolo să nă­vălească subit şi să producă o mare zăpăceală.

Atunci el se opri fără teamă şi coatramandă înaintarea: deoarece el nu ştia ce număr de ostaşi erau, nu putu să se hotărască de a înainta sau a se retrage«.

După raportul lui Ammianus Ale- manii se aflau pe o înălţime şi coman­dantul roman nu văzu şanţurile până când armata sa nu ajunse ia câţiva paşi de ele.

Deoarece Aiemanii trecuseră cu puţin mai înainte Rhinul, trebue să fi săpat imediat şanţurile, fără să fie ob­servaţi de Romani. Aiemanii erau pre­văzuţi cu lănci de aruncat astfel în cât şanţurile săpate de ei aveau în totul caracterul tranşeelor. Aceste şanţuri ii apărau ds ghiulele grele ale artileriei romane: catapulte şi batiste.

Ammianus care a însoţit pe Ro­mani ia năvălirea lor în ţinutul Ale-

ţîtul Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan Meţianu, ar fi cerut voe dela guvern pentru întrunirea sinoadelor paro­hiale în cursul lunii Ianuarie 1915, în scopul alegerii corporaţiunik noastre bisericeşti, pe un nou perie de trei ani.

Ne ţinem de datorinţă să Ii murim lucrul şi să constatăm, c tot ce a făcut Excelenţa Sa este, c? a notificat guvernului şi l’a rugat să iee la cunoştinţă, că în înţelesul s ta tu tu lu i nostru organic, în cursul lu n ii Ianuarie 1915 se vor în tru n i sinoadele parohia le , p en tru alege­rea corporaţiunilor noastre b iser i­ceşti pe u n n o u period de trei a n i , ia r guvernul a luat notificarea la cunoştinţă.

Poate că nu se făcea nici aceasta, dacă un organ administrativ din a- propierea Sibiiului nu interzicea chiar şi întrunirea comitetului parohial, fără a revoca oprirea nici la repeţi- tele interveniri ale conzistoriului ar- hidiecezan.

Cu privire la alegerile pentru congres apoi observăm, că mandatul actualilor deputaţi congresuali du­rează până la 30 Septemvrie 1915, şi astfel alegerile noilor deputaţi se vor putea face în Iu lie, A u g u s t, o ri Septem vrie 1915, când sperăm că ne vom bucura de binecuvântările păcii de toţi mult dorite.

H u slfica rea cu fo r ţa a Gallţiel» Ziarul »Esti Újság« publică fragmente dintr7o scrisoare trimisă ds un locuitor din Lemberg fratelui său din Budapesta.

Din această scrisoare reiese, că autorităţile bisericeşti ruseşti, spriji­nite de autorităţile militare şi civile, încearcă prin forţă să rusifice provin­ciile galiţiene ocupate de ei. Biserica »Sf. George« din Lemberg a fost tran­sformată în biserică ortodoxă cu oca­zia sărhărei onomasticei ţareviciului în ziua de 18 Octomvrie.

Episcopul rus Dionisie Cremeneţi, călătoreşte din însărcinarea metropoli- tului Eulogos toate ţinuturile galiţiene convertind populaţia cu forţa la orto­doxie. Sforţările episcopului însă, au adus până acum puţine roade. Prin spitale se fac încercări de convertire printre răniţi, aşa grav răniţii sunt bo­tezaţi înainte de moarte, iar cei morţi în cursul prohodului.

Un număr de preoţi catolici au reuş*t prin sforţări enorme să fugă, aceştia vor să se plângă Vaticanului cerând intervenţia acestuia.

manilor de pe ţăi mul drept al Rhinului povesteşte mai departe, că Aiemanii săpau peşteri in păduri, parte ca >ă ascundă proviziunile parte pentrn a ataca subit pe duşman.

Contimporanii se miră de linia de bătaie întărită şi ' * 0 kmdela Belfort hagul« aler de aci car po o i Vaf so< ai*0 sta jos nun' jos» gif dr1

Pagina 2

SITUAŢIApe câmpul răsboiu.

■ * /Azi dimineaţa am primit delabi-

roul de presă al prim-ministrului urmă­toarele comunicate oficiale telegrafice:

Luptele din nordul şi sudul monarhiei.

Budapesta 1 Ianuarie n. Din ma­rele cartier general al nostru se comu­nică cu data de a z i:

In Carpaţi şi In B ucovina luptele continuă. Aceste lupte n’au adus eri nici o schibare a situaţiei. Am respins atacuri pe cari Ruşii le au tndrept&t eri şi eri noapte în contra noastră în regiunea văii B ia ta . Cu această ocaziune trupele noastre 9U prins 2000 de Ruşi şi au cap­turat 6 mitralieze. Spre nord dela Y istida negurile dese şi continue au împedecat activitatea trupelor noas­tre prin urmare pe frontul de-acolo parte a fost linişte, parte am putut semnala câteva mici progresări.

Pe câmpul de operaţii dela sud situaţia a rămas neschimbată.

General de divizie Höfer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

■ Berlin 1 Ian. n. Buletinul oficial al marelui cartier general german e pentru azi urm ătorul:

Pe câmpul de operaţii dela vest, la Aieuporty n ’a obvenit nimic mai impdrtant neluând în considerare (textul unguresc — „eltekintettünk“ N. R.) reocuparea localităţii St. Geor- ges m a jor distrusă cu desăvârşire de focul artileriei duşmane, reocu­pare, pe care a adus’o cu sine te­renul complet inundat de-acolo. La B ethun spre sud dela canal am o- cupat un tranşeu englez. Ofensiva noastră în A rgon t a progresat. Iarăş au căzut în mâinile noastre 400 de

\ prizioneri apoi 6 mitralieze, patru puitoare de mine şi o mulţime de arme şi muniţii. Focul deschis de soldaţii noştri a aprins lagărul fran­cez dela L aham eis din vestul oră­şelului S t Mihiel. Am respins- ata- curile, pe cari Francezii le-au în­dreptat în contra noastră la JSlirey şi spre vest dela Sem heim % atacuri cári s’au repetat şi eri. Pe câmpal de operaţii dela ost, în P ru s ia os-

„ ticăy situaţia a rămas neschimbată. Negura deasă împedecă continuarea luptelor.

C O N T E LE T IS Z Adespre situaţia actuală internă

şi externă.u Cu ocazia anului nou catolic

primministrul Ungariei, contele Tisza, a primit o deputaţiune a partidului muncii, care urmând tradiţiilor vechi politice a venit să-l felicite. Contele

1 Tisza a răspuns făcând un espozeu! asupra situaţiei interne şi externe,

iar la urmă a dat şi un prognostic 1 pentru viitorul apropiat.

Azi dimineaţă am primit oficial spre publicare următorul resumat şi apreciere, pe care i o face acestuidiscurs-espozeu biroul de pressă al

f . primmmiătrului:«Primind azi deputatiunea oartidu-

I vi ,t'

C ..

y :i

i

ii

>

§

À

TA TRANSI LVANI EI . Nr. 281—1914

de exagerată această dragoste de p< a noastră.

Aici premierul face o declara interesantă spunând hotărât, că e) < parte-i, când a avut vre-odată influii asupra politicei externe, a fost tn t deauna pe lângă susţinerea păcii, pâ când aceasta se va putea susţinea demnitate.

El a taxat în totdeauna şi taxează şi azi de Indrăsneală faptul, că cine poartă azi războiul îl poartă numai ca să nu i-se poată octroa în viitor. E o prea mare accentuare a propriului eu, când cineva voeşte să prevadă viitorul.

E extrem de interesantă partea din discursul premierului, în care a- cesta trage învăţăturile din răsboiul de până aci. Înainte de toate s’a dovedit spre marea mirare a duşmanilor noştri, că monarhia despre care se zicea, că e slabă şi în descompunere, e plină de viaţă, solidară şi gata de jertfă. Faptul acesta a fost o mare decepţie pentru duşmani. Dar cu obicinuita lui sinceri­tate prim mi nistrul arată, că şi pe noi ne-a ajuns o decepţie. Şl anume, că duşmanii au păşit cu o mai mare putere, decât credeam noi. Dar şi a- ceasta ne dovedeşte, că ei de mult aşteptau izbucnirea războiului.

Intre apiauze’e entusiaste ale au­ditorului aminteşte apoi Tisza de ma- nifestaţiunea, care umple de mândrie sufletul fiecărui maghiar. In fine con­stată că Ia nord decurge războiul sub auspicii favorabile, deocamdată însă fără a se decide victoria.

Premierul a rămas credincios o- bişnuitei sale sincerităţi, când n’a cer­cat să se ferească de-a vorbi despre flascul, ce am dat în Serbia.

Mă doare sufletul — zice dânsul,— că armata noastră, care de luni de zile a luptat vitejeşte, a perdut victoria glorioasă numai peutru că s’au pretins dela ea lucruri supraomeneşti. Aceasta e singurul lucru, care ne cauzează mai mult amărăciune în urma celor întâm­plate, deoarece greşala strategică o vom corege în scurt timp.

Premierul constată la urmă, că soldaţii noştri îşi împlinesc datoria in- tr’un mod impozant, iar dacă şi socie­tatea va lucra astfel, atunci nu ne va ajunge nici o primejdie. Sunt de mare însemnătate pasagiile din discursul pre­mierului, în cari acesta se ocupă cu raporturile dintre noi şi aliaţii noştri nemţi. Aceste raporturi le defineşte spunând, că între noi şi Germania e- xistă o depliuă armonie militară şi po­litică. Faptul acesta l’a esperiat prim­ministrul cu ocazia călătoriei sale dinnerai german, călătorie despre care pre­mierul face comunicaţii Interesante. A declarat, că drumul a c e ş t i . ' pretins de ivirea unul incneplăcut, nefiiud dec^ necesitat de vre-o ches^^no concretă. Sau dis­cutat cu- ocazie marile cestiuni referitoare la răsboiul actual, precum şi unele, ce vor urma după răsboiu şi s’a dovedit că atât în ce priveşte re­zolvarea problemelor momentane, cât şi a celor din viitor domneşte deplină armonie între cei doi aliaţi. Aceste de­claraţii au făcut adâncă impresie asu­pra auditorului şi de sigur că lu în­treagă Europa nu-şi vor perde efectul. A fost în discursul premierului un pa­sagiu, care a umplut de însufleţire în­treg auditoriu], după eum umplea-va şi ţara de aceeaş însufleţire, deoarece în Tisza şi acum, ca întotdeauna altă­dată, a vorbit sufletul naţiunii. A ară­ta t că dacă au existat până acum tu celălalt stat al'monarhiei unele tendin­ţe isolate, cari bucuros ne-ar fi detrss din atribuţiile de independenţă asigu­rate prin drept public la 1867, acum a- ceste tendinţe vor trebui *ă amuţească peutru totdeauna. Am arătat — spune cu voce înaltă premierul — că ce pu­tere reprezintă în aceasta monarhie naţiunea maghiară, care şi-a recâştigat calmul.

Intr’adevăr ar fi nebun de legat acela, care ar voi să schimbe ceva in ne«»®** iră în detrim8ntui nos-,■ remierul îşi exprimă nă-

t în anul acesta ne vot» ie roadele binefăcătoare va aduce naţiunea într’o mă şi mai puternică, iul nou a contelui Tiiza eroică a unui spirit mare venită ca să tătărească

•* tine a sufletului naţiunii,iată şi puterea de ac-

mini decoraţi.oastel publică o nouă icoraţi, între cari găsim aţi români:

vitejie de a rg in t tă vitejească în faţa onferit următorilor; de ofiţer Gheorghe lui i. res. Ştefan ilui major de ştab enţilor Isidor Dă- |

Ioan Vurdea şi Petru Băii im şi caporaului Ştefan Bu

— toţi din reg. 64 de rie.Fruntaşului Pavel Giurs < le inf. 51., fruntaşul Ga1

v.ii din reg. 68. Aspirantului ofiţer Basiliu Hossu din reg. de ;35., Cadetului i. r . B. Ciurila reg. de inf. 51, sergentului nu Lázár Iocan din reg. de inf. 63,

M edalia de a rg in t ch 11 per vitejie următorilor :

Sergenţilor Ioana Fărcaş şi Ni- colae Stan caporarilor Ladislau Bonda şi Ioan Tanco, gornistului Ioan Ceteraş — toţi din reg. din inf. 51.

Aspiratului de ofiţer Ioan Fodor, sérgentului major Ioan Maroşar-« sergenţilor Ioana Copcea, N Maxim, Ladislau Tomoiag' •'Selegian, caporalilor î Nistor Doh&lr, ^Petru . y *oaa Natu, Gheorghe Petrevuş, ,■ iii Rus, Basiliu Candale, Gregoriu Maroşan, Dumitru Tomuţa 'şi Todor Peştianu, fruntaşilor Vasile Sabo, Ladislau Si- morie, ' lonstantiri Jorz, Gavril Acriş şi Eliseiu Oniga, infanteriştilor La­dislau Dragoş, Gheorghe Ibuşan, Gregor Morar, Ladislau Şerbau, An­drei Teglaşi şi rezervistului de în­tregire Gavril Istrati —- toţi reg. de inf. 63.

Caporalului Alexandru Hordo- şan, fruntaşilor Baxil Işpan, Ioan Neagoş şi Ioan Niescuţi, artileriştilor Flórian Brişcaş,, Georghe Mihali, Georghe,. Pintje, Iosif Sortea, Ale­xandru Popoi, Nicolae Turc, Ioan Vaida şi ordonanţei Ioan Bariu, — toţi din regimentul de artilerie de câmp 35.

şi deşi se mai poate aştepta o sere a uairei dacă scopul nu va fi este totuşi fapt, că bărbaţii cari

ic Franţa au legat strâns, aproape )lubil destinele ţării lor de cele .ngliei, şi că alianţa e puternică şi i, cu toată prietinia franco-germană ranşee şl cu toate blestemele ce îd câteodată din partea Francezilor ra Englezilor».«Frankfurter Zeitung» crede, că

schimbul de păreri dintre prietin şi duşman din front, deşi are unele părţi bune, deşi reprezintă o distracţie pen­tru soldaţii din tranşee, totuşi ar fi bine să nu se uite o anumită limită.

Prietinie germane-'* ceză pe frontul lie mptă.

Reţinem din un remarcabil articol al ziarului »Frankfurter Ztg.« următoa­rele considérante caracteristice:

»...Lungile luni de iăzboi şl privi­rea aţintită Înainte, au făcut ca trupele noastre să studieze m a y ^ j Dri ‘f aă-i cunosc forţa şt crer că8enÎy§coperit şi părţile sale slabe Re­laţiile între soldaţii noştri şi inimic sunt altele decât cele dela început, fi­reşte, soldaţii noştri mai sunt stăpâniţi de acelaş dor de luptă şi victorie ca înainte, ba îşi dau acum mai bines*«»*, că trebue să învingă şi de ce tr»«ue să învingă, dar a crescut şi respecţi! pen­tru virtuţile militare ale taiorului.

Ei ştiu acum, că Francai posed mai mult decât simpla bui^voinţă la luptă şi că Englezii se lup* niai bine decât ar fi de aşteptat de* nişte sol­daţi plătiţi. Aprecierea noastră a de­venit mai reală şi limbaşi nostru mai demn. Numai încredere a rămas cea veche; sentimentul a înlocuit prin raţiune.

Multele săptâ^ni de luptă de a- sediu din occidentJb decursul cărora tranşeele s’au aphplât câte odată foar­te mult unele d altele, au creeat une­le relaţii cu to<h »oui. în multe părţi din front Ge'^anil şi Francezii au In­tra t în re&ţfi personale, câte-odată chiar de pieten’8».

Ziapil arată apoi, că nu trebue să se d<* multă Însemnătate versiuni­lor despre desgustul de luptă al Fran­cezilor Şi despre neînţelegerile între aliaţi. Ziarul urmează apoi;

»Vin multe indicaţii din rândurile■ WVFrancezilor, cari arată că se manifestă oare-care desgust. Lucru explicabil la soldaţi, cari stau săptămâni Întregi în tranşee fără a avea perspectfva de a elibera ţara de inimic, la oameni, cari au văzut de aproape pustiirile războiu­lui, pe cari au trebuit să le mărească şi ei. Dar trebue să ne ferim ca din cuvintele unora să tragem concluzii generale. Nu în tranşee se află puterea stimulatoare.

Trebue acordată tot atât de puţi­nă însemnătate vocilor s^be a câtorva istoviţi din front cât pesimismului unui ziarist parisiau. Sunt dispoziţii sufleteşti pe cări le putem înregistra, dar trebue să ne ferim să tragem concluzii. Tot »şa şi cu neînţelegerile între Francezi şi Englezi. Deşi prietinia anglo-franceză

se evidenţiază tot mal mult ca simplă unire pentru realizarea unui anum /t

Pentru Crăciunulrăniţilor noştri.

La colecta iniţiată de ziarul nostru pentru a procura călindare pe seama răniţilor noştri s’au mai făcut următoarele contribuiri :

Transport din numărul trecut ................................335 cor.

Grigorie Popescu, înv.B raşo v ...................3 cor.

Dr. Ioan Pop, medic- colonel Sibiiiu . . 8 cor.

Vasile Tătar, paroh înKebeleszentivâny . 2 «or.

O nouă colectă a pă­rintelui Alexandru Bordae făcută îm­preună cu Ilie Vin- tilătotdin Sâncraiul pe Murăş în suma de 12 cor. 80 fii.

Danii Cojocar, paroch in Teliu . . . . 2 cor.

Nicodim Dogariu, înv. în Teliu . . . . 1 cor.

Emilia Cojocariu din Teliu.......................— 50 fii.

Laolaltă . . 364 c. 30 f.

Pentru soldaţii răniţi din Braşov-

Subg**»Qat* otftwştentă a Reun. fem. rrmătoarele obiecte co. mai primit .năvoinţa jd-nei preolese etatepnn *. GiGiurgiu. 'U8m!.£■*?• s» /reotoaaa Iustina T. Giurgiu 4 că- |

ărecbi de /41, 2 perechi ismenestanca'Ioan Carntf '<r*%ătnaşe,

2 yarechi ismene 1 ştergar. Lucaandra 'oan Dogariu, o cămaşe, 1 pereche pan­taloni 1 şervet şi o batistă. Ana Ioan &uş*t 10 coţi de pânză. Susana Ioan R. Cioc 1 cămaşe • pereche ismene. Măria Ioan Stroie o cămaşe, o pereche ismene. Ana Matelu V&ju 2 perechi Ismene şl un ştergar. Marina Ioan Cioc o păreche ismene şi 3 coţi de pânză, văduva Ana Filip o cămaşe, o pereche ismene. văduva Paraschiva Muntean o pereche de ciorapi şi 2 coţi de pânză.

Ana I. Popica 1 ştergar, o pereche ismene, Mari a Neculae Olteiu o pereche ismene. Ana Oprea Rucăreanu o pereche ismene, Ana George Achlm o pereche ismene, Susana Ioan Trandaburu 10 coţi de pânză. Susana Ioan Drftgan o pereche Ismene, Ana Ioan Coltofeanu jun. 7V2 coţi de pânză, văduva Ana I. Domnişor 8 coţi de pânză. Marina G. Cioc 2 perechi ismene. Maria ioan Pro- sau 5 coţi de pânză. Lucreţia G. Moi- seanu 4 coţi de pânză. v&Uuva Paraa- chiva Mănescu 1 ştergar, o pereche cio­rapi. văd, Maria Trandaburu 2 perechi ismene.

Maria G. Muşat sen. o cămsşe, o pereche iBmene. Domolea Nac. Sbarcea 10 coţi de pânză. Maria Ioan Musca lu3 cămăşi, 2 perechi de ismene. Maria Sâmpetreanu o pereche de ismene şi o jiletcă. Elena V. Drăghiciu o pereche ismene şi un ştergar, văduva Maria Const Coltofeanu o pereche pantaloni, o cămaşe o jiletcă şl un roc. văduva Ana Min. Sbarcea un ţoliţor. Ana G. Cioc 4 coţi de pânză. Maria Ioan Dră- gan 2 coţi de pânză, Maria Nec. Cor- nean 4 coţi de pânză, răd. Paraschiva N. Corneanu 2 coţi de pânză. văd. Ma­rina I. Coltofeanu 1 coroană, văd. Do- bra Stoian 3 coţi pânaă. văd. Susana Dşspan o cămaşe, o pereche ismene Maria Oprea Corneanu o pereche ismene- Maria I. Popa o pereche ismene. Parasa chiva Viad Dogariu o cămaşe. Efisavet. G. Stroe o cămaşe şi o pereche ismene.

Cu călduroasă mulţămită se constată şi pe această cale primirea susnumitelor obiecte, care vor „ fL predate la destinaţa lorv^ s J

Braşov 15/XII 1914.M aria B . Baiulescu.

prezidentă.

Ş T I R I .— 2b Decemvrie n. 1914.

Anul nou la cirts. ’Din Viena se anunţă, că Maj. Sa a primit urările de ®uul nou a arhiiiucelo* şi arhiduceselor alătoare în Viena. Dupiaceasta a avut

un dineu familiar.

împărţirea hainelor toplUor să­raci Mâne Duminecă la oarele 2 x/2 după amiazi va avea loc în sala festivi a liceului nostru împărffoea, de îmbrăcăminte caldă şi încâlţăniate copii Io- săraci, de cătră comitere biserice. Sf. Nicolae, şi a reuniunii femeilor mmâne din Braşov.

Panlru îondul ziar/şfiior a matcontribuit prik administraţia ziarului nostru părintele y 8Sile Tătar din Ke­beleszentivâny 2 c <*•.

Comîmorarea luW z m r ^Iaşi ne anunţâ: Motubrli\jepo între denţesc întrunindu-se au\Je come­nitele şi programul serSăiartea lui morare a 25 de ani de 'aiaşi vrea 1. Creangă. Ştudenţim^ djii cuvenit, să dea acestei serbări j

principesaActul de naştere al vut ioc ia

italiene. Joî dimineaţa ezenţa Rege-' Villa Ada din Roma, Vşi principese- lui, a prinţului moşt^iaştere al ftrin- lor redijarea actului căreia i s’a dat cipesei Maria de Stvcsca, Anna, Ro- numele de Maria Fran mana. r

/iăril indepen-Anlversarea pro’iegraflazâ din

denţel otomanilor, seiejui aniversa- Constantinopoi că, cui proclamarea rei de 666 de ani W, un cortegiu, independenţel^otomari ienicerilor şi cu costumele istoriceţu, va parcurge lacarevor lua pattestubapitală spre a străzile principale di faţa palatului, se duce să manifeste!mi în diferite. Seara vor fi reprezem teatre. \ lătatea acestei

Ziarele expun îm generaţia de sărbătorişi apelează din acea e- azi să ia pildă dela ţpocă ^ărţirea jik \ trimese din

££ Din Roma ^fiamQica;Ame^e află din Parhjţ majoritatea

.etelor pline cu da‘lle tr^ e s e de pa,li din America, o ,l[or aoldaţilor czuţi în războiu, au «(Ir părţi te în cea mai m a r^ ^ i ne jL .

fostitnpărţTte cadourilevre-o sută de pachete. Cin^.ezecadin aceste pachete erau pline ' . ,•cte destinate Crucei Roşii. cu jucării s’au găSH flanele şi aibiv haine, pălării şl ghete. Cea mai maro parte din aceste obiecte erau noul* erau însă şl jucării ÎDt^bjinţate, da care unii copii din America au vrut sa se lipsească pentru a ie trihfte neferi­ciţilor copii din Europa. Mult© pachete f conţineau scrisori In e n g le z e prja » cari micii donatori îşi exprio^u condo- 1 lenţele lor şi rugau a fi 'Ntiintati despre primire. (A. T. I.)

Aflător ucis de propriile saleboWSe teiegrafiază din Londra c& trimişii, ziarului »Daily Chronicie« îb Belgia semnalează sfârşitul tragi3 al aviatoru­lui belgian Deschamps care tocmai terminase o recunoaştere şi voind să aterizeze repede, a făcut explozie o 1 bombă ce o avea în aparatul său. Avia­torul a fost mutilat şi vre-o 12 per­soane, ce-1 aşteptau cu nerăbdare să afle rezultatele recunoaştere!, au fort ’* rănite.

Condica parohială, im pusă deP. S. Sa Dl Episcop Dr. E. Miron Cristea prin circularul de sub Nr. 7517 fiecărei parohii din Dieceză, pentrn a se eterniza toate momen­tele remarcabile în legătură cu războiul actual, s’a pregătit In ate­lierul compactoriei rom âneşti <Mi- nerva» d in Caransebeş. Ea poartă pe scoarţa din faţă titlul în litere mari aurite: Condica parohiei gr. or. rom ... E de dorit, ca toate în­tâmplările, cari stau în legătură cu războiul, să se eternizeze în felul acesta, pentra a putea fi uti­lizate de istoricii viitorului. Fiecare sat îşi are rolul său mult — puţin însemnat şi eroii săi biruitori ori morţi pe câmpul de onoare, cari, merită să fie pom enitt"L ondica,- această, nartbra a vremilor istorice na, «arfim. — Condica se pregăteşte anumit şi pentru alte comune, a- fară de Dieceza Caransebeşului. Doritorii să se adreseze direct nu­mitei compactorii.

Faslonam dărilor. Primim spre publicare următorul avis:

Se aduce la cunoştinţa publiculdl« că In decursul lunei lui Iamarie 1915

v\

: XO' ; SO'

bit toi ■

Nr. 181-1914.

it/4 se v»*«enba următoirele Pasiuni v/toareJarfliffritele dări:' 1). -8, «fa de câşthf clasa DI.obseivă Ow j s astă dată acest soiu dar* au s’oyfasione^ numai acei leisanţi, ineseriaşl, cari lucră cu b şi alţii cărora, pentru anii 1914- 0 încă nu li sa impus această e: ' f

2. ) — Darea de căşti? IV.—3. ) — Darea dur* interese de ia

dtal.—4. ) Darea după capitalele intabu-

b ca datorii.—jftasionarc* dărilor de sub 1—3 au

ie tace pâo* la 20 IanuarU 1915; ă Îasionaoa dării sub 4 a*e a se ie cel ma' târziu până la î l bouarii 15. îndrumări amănunţite a^^tfuatfe, î publicaţiile oficioase fclc. De sa lipesc pe UbleU» Jt cere

imintrele* orice ^drum ^ ,toratullii leva de)a organele mai mareştru, le va căpăta cu c erut0 p©n- ţvenire, iar tipăriturii^ lua în pri- fe .seflte fasionări s®c©pu>rat.

V 1* rob,cr% e m w ie 19U.'Vi ov-

Cutfvi> R°veca Bara Lucreţia

^ Primească pentru mărinimosul dar mai sincere mulţămite.7 urda la 22 Decemvrie 1914. Pentru Reuniunea femeilor române.

rpreţla Murăşan, Dr. Augustin Raţiu, presidentă.

celr

secretar.

\ptoratat orăşenesc.

OfiCil tiţiftL5-yt provoacă pe ţi propriei i şi Curatorii de case, i să dispun^urăţlrea zăpezii de pe otuarul din dreptul caselor Iot când aceastale cât? ori se arată ebuinţa.

Totodată 8eŞtr|ge atenţiunea 4or interesaţi, . ori ce contra- mţie va fi pedepA vonform legii.

Muzică la l i 1 fis patinaj. Mâ*e, uminecă d. a. ţre oreie 3—7 , va uta muzica Ia cui de pâtimJ*

entru rănii

Bibliografie.La redacţia ziarul«* nostru se

“ l&cîu succesiv in ultimii tr* ani, cu destinaţia ca jumătate din ^etul vân­zării să între la fondul zlarfWor şi ju ­mătate în favorul răniţilor

Broşurile poartă urătorul titlu: 1. »Forme Tipice de o«»nizaţie econo- mică-socială« preţui 1 cor.; 2. »Analiza specială a celor trei elemente consti­tutive in fiinţa economiei«, preţul 1 cor. 40 fileri şi 3. >0&aniz»ţia producţiunei şi ramurile priocPaie de producţiune şi agonisire« ppţul 1 cor. 8|i fileri.

Cărţi de vânzare. Ni săicrie: L a

Pentru sol« spitalele db Türdlj

imit.Din comxmtfildasik

celectat ţ doi opartean, soţie» P»*eM Í pantaloni deR2*>pedee, 1 faţăarele

liţi aflători am mzi

(Vajdaszegj na Veronica 12 cămăşi, ştergare, 2 defoirmă-

oniea, pre»asă,oparteaa AmiS-M PTavei HoP°rc'D) nastasia. I, A)<*P? Hopartean Ioai, lacob, Stoica L Ioana, 1. b,

ioica Maria, 1 Ştefan, Hopartv i Petr*, Ile» Agapial Io»n, Ga

udeao, ^jißveta, t Aug., Boarlu AnaMO»

subscrisul geAflă de vânzare următoa­rele cărţi:

1). ptoria revelaţiunei divine testament vecbiu bros. 3,4,5, â 50 f, lao­laltă 1 c^O f.

i s to r ia revelaţiunei divine tes­tam ent nou br. 1. 2. 3. 4 â 50 fileri. laolafit 2 cor.

j>) Predici pe dumineci, serbători şi pasionali Tom. I. ediţ. a 2-a am- pji/ată 1 c. 50 f. Tom. II. III. IV â 1 qqC laolaltă 3 c.

4) Toma a Kempis. 80 f./ 5) Dicţi nar mitologic fasc. 1.2. 3. â 40 f. laolaltă 1 c. 20 f. fascico­lul al 4-lea 20 f.

6) Odele iui Horatiu traduse cu nota pentru tinerimea studiose fasc. 1. 2. 3. 4. 5. a 40 f. laolalte 2 c. fese 6 â 50 fii.

7) Cicero despre bâtrâneţie 70 f.8) Explicarea evangelielor pe du-

mineci broşura I 1 c. y9) Părţi alese din fabulele lui

Esop pentru popor 50 f.10) Datinele românilor la înmor­

mântări 20 f.Blaj la 27 'VcvJRl A

I Gavrilo0pCanom

larJa, / o u mţ u u ^ iu u Juliana, Hoparttab Maria, 1 loan,

}eoii» d Cj’An efimu/u Muerau (Magyarossăg)a Anast^şia Micu, sofie de preot

Iulian* Amâcutean a .co'ectat albi* i, apoi bsni şi pânză, din care a ut 18 rânduri de schimburi, 1 iepe- j! şi 1 ştergar. Au contribuit urmâ-

©le; Micu Anastasia, Aruncutean <Da. Miciaus Ana, I loan, 1. Georg ‘,

ivtea*EHaavtta, Nap Florica, Ciortea tica, Naa ADast.asia, Marş Lina, Mi- us Fioric» v Jovului, Cioiţea Maria, IJe puiob Ciortea Parascbivii, Ciortea rT»| L^oan. I. F.lip, Vana Susan a, pa Aristina, Motiu Maria, Micu To cică, Mlclaus Susana I. Gerrge, Vâ- *iu Finica, Dărâban Paiaghle, Nap rrica, I. Ga vrii, Ciortea Susana, Mi- us Viorica, 1. Bugd., Miclait'« Nastasia, p Vârvară a Coranului, Oltean Cru^ a, Mlclaus Maria, Ciortea Maria iaga- tita, Ciortea Mariuca, Nap Maria, I, val, Nap Var var a. I. Teodor, I. Const., Mia Veronica, Popa Maria, 1. Ştefan. 01 Wa Crud ta, Oap Todosieţ loan Popa )Odosle,p,pa Maria, Ciortea Cătălină, ortea MVia Todor 1.1, VăcariuMa- i, şi socbst, Ciortea Maria, I. Chlfor, ma Marii.

D’n comuna Soporut de câmpie ezfoopor) s-a colectat prin D-na Lu- îţia Offfa soţie de preot şi Maria Mo- 3 şi Aui Bara, 20 cămeşi, 19 părechi, otalcni de pânză, 15 lepedee, 27 irgare, 6 feţe de perini, 14 păr. o- deLiela temătoarele: Raflra Todoru- , * ia Ban, l. VasiiÎe, Maria Ciotlaus ica Bara iu, Alexandru, luliana Ri- îo/Regina German, Maria Danis 7 nnAParaschlVapanis i. Petru> Maria {ras, m lgta OosUntea, p ita Şoporau lia Ciotlaus, Anlca Costantea 1 isie, KarU Crlstea, Flra Ţrifan, Nas- ia Kioan, Aţ«r/a Trifan, văd. Ani ca •a, Maia Bah J. Mi tru, Reveca Da- , Ana rjQdea, Anica Germani. Maca , an, Maria Crişan, Revecargînean 1. ian, Rweca Mărginean 1. carie, Maria x/ntU^jQies Bara iui orge, Lina Fretean, Reiaca ^anU. dlie, Anfca Rus 1, George, A mea stea, Maria German, Reveca Ciothng, eca Crlstea, Victoria Coatantea, oniţa Bothazan, Maria Ricean iui iilie, Fira Zeban, Susana Zeban, ia Petras, Bothazan Mihail, Reveca tean, Anica Bara i. Ionică, Anica ian, Roza Ricean, Anica Deac, Pa- hiva Mocean, Maria Todea, Mariuca aao, Nastasia Trifan, Maria Cristea sif, Susana Costântea, Anica Cristea •sar, Nastasia Rus 1. loan, Iustina

Lemne de fag primapentru a r s

din pădurea proprie, cu vagonu sau cu stîujiuul duse acasă, sunt de Yân-

7-10 zare la

Bajko BarabásBraşov Strada gărei Nr.45

D epourile „Albina“.

Anunţuriprimate Administraţiunea

T m i l l f l i l i ly j

c p preţurile cele mai

- 1

Proprietar:Tip. A. MureşUnu: Branisce & Comp*

Redactor responsabil: loan Lacea.

ConducătorIn branşa de manufactură şi

băcănie cu praesă de 18 ani, liber de miliţie caută aplicare la o pră­vălie sau Consum.

Serveşte şi ca contabil.Doritorii să se adreseze la re­

dacţia acestui ziar. a~3

Publicaţiune.Comuna bisericească evange-

lică A. B. din Ugra, (Com.) Târ­nava Mare (Nagy-KukiilO v. m.) va ţinea in 10 Ianuarie 1915 s. n. la 3 oare p. m. licitaţie orală pentru arendarea păşunei pentru oi, ce o are pe hotarul din Ugra.,

3—8

s t n. deschid No. 3 4

înDeschidere de p lie.

v La J 3 J *S t r a d a l V i

X ’ f

o prăvălia cu flori, plante şi buchete/ recomand on. public această afacere.

Lucrări ^ flori ca buchete, coroane, decoraţii pentru mese detot »e voi executa spie depina mulţumire a muşteriilor

ce mă vor onora cu comande.Asigurând executare solidă şi preţiri ieftine semnez cu stimă

1G. BATSCHIGRĂDINAR.

I E M K de fag pentru ars ’ VauutI blane °|i triate, cu vagonu, ţ |.J 1 .U s Th>7CofI duse acasă ieftine se capătă la ulIA D uI , S t r a d a N e a g r ă S r . 51.

I TelefTelefon 508. MWM

Sejioate-comanda cu preţuri orijE ra c s A. “

xale laK o v â c ii A. Trafica mare, Şirul florilor Nr 18. F t i lo p J . Ma^zin cu delicatese Str. Vămei Nr. 31. B e n h o J . Librărie Strada Porţii Nr. 52.U a a l I . Scheiu, Băile de abur Nr. 85.

S p ecia lita te de apă nerală.

Isvorul MATILD din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant ai apelor minerale alcalice.

Apă minerală de primul rangcare amestecată cu vin este superioară celorlalte ape g minerale. n </I) \i <■_ - i-Beuturâiw',de predilecţie a cercurilor celor

mai înalte socialecare în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, se preferă dio partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieshttbler.

_________ C e l m a i b u n se m nsoritra falsificărilor â apt»i minerale MAt i l D esteimpezeala absolută până la c** din urmă picătură.

Deposit principal a apei MATILD în Braşjv la firma l 0. & L. THEIL, Strada gărei Nr. 25. Telefon 364 se capătă în ^ele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau­rantele mai de frunte.

Cu toată stimaAdministraţia isvorului, l0S6f GyOrgy,

52- 200. \ Şepsibodok (Ardeal).

GOYOARbxLINOLEN

FERtELE

Pânzături, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul cel mai convenabil, în ale­gere mare, preţurile cele mai ieftine ia

T E L L KA N N &S P E I LT ârgu Grâului n r . 8 .

îngrijim şi aşezarea de I î n ^ A i | | n cu lucrători esperţi L u c r ă r i l e de k t | | y £ p | | I l l în Hotel Coroana sunt

exeoutaii de firma de sus.

A V I Z .La „ŞOIMUL“ tMtîtnt de credit

şi economii $. a. in biiara (Maros- újvár) află aplicare m ediat In mod provizor un contabil de­plin introdus în toate afacerile de bancă. Reflectanţii să-şi înainteze documentele până în 20 Ianu&rîe, 1915. la institut, unde pot afla şi condiţiile de aplicare.

1 -8 Direcţiunea-

T H E X T R Acel mai fin extract de ceai fluid

Bun ş i ie ftin .Indispensabil pentruspotr şi economi.Se capătă la I. L. A. Heshaimer Victor Schreiber, Brüder Fleisoher Julius Teutsoh, drogerie, Alfred Kammer, Karl Irk ’ succesorii, Heinrich Petersberger, N. Giädi- nar, Coleşa & Pană, Seewaldt succ.B. Mönich Fritz Wallisch etc.

25-25

O O O O O O O O O O O O I

Ionel Ciucăselj

croitor de haine bărbăteşti B p aşov ,

Târgul F lorilor 18.16-60

O O O O O O O O O O O O l

Fondaţi 1822-Fabrici de postav, stof * "Jă

Şl (IfwofAj,

ffiMm Siterg l !«.produc din lănă curată, da

calitatea prima clas?. Stofe de modă pentrn băr­baţi de tot felu şi pTutru ori ce scop* Stofe “pentrueashuno de dam e de o CO-loare şi cu desen. Sto&Tde uniforme pentru ofiţeri şt amplaţeoi» Loden impreg- uabil pentru turişti. Pos­tavuri pentru ţărani si poşT tavuri fine. Pleduri pou+fii călătorie. Coperte de "pai," Cergă pentru trăsuri; pentru cal, Covoare şi castorjachete.Esdusiv num?i fabricate din fa- bricele noastre în B r a ş o v V â r ­

s t e şl T im işu l de jo s .De m ulteorl premiate ea eele

m al m ari preţuri.Magazinul de vânzare: Braşov

Piaţa Franz Josef. 20—25

I

Bere Pilsner Urquelldin berăria orăşenească din Pilsner se depune în vânzare, de Marţi In 22 De­cemvrie, sosită proaspătă Ia restaurantul

„ S c h w a r z b u r g ”Pentru sărbători până la annl nou et. n. se află şi renumita bere din MMnchefl

„ P a u l a n e r b r ă u ”.

C e t i ţ i ş i r ă s p â n d i ţ i

„Gazeta Transilvaniei.,-Cadouri de (Crăciun recom andai)!

Şaluri fine tle lână în toate co lor ile , u şoare, moi şi că ld u roase. Garpîtur com plete de tropii (căcliiiţă , S w eater , pantalonaşii genunchiere, mănuşi netede — Jaahete pentru lam e ş i F igaros în toate co lorile ş i diferit? croeli

r : r ARTICOLI DE S P O R T . -S a lF abrica de tricotaj s i îm p letitu ri din B raşov

J. T E U T S C H A C!DepouP #a)briceii S trada Porţii No. 6.

iservaţi esp ositu ra noastră de Crăciuni

/ - V

FURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE RIVALECENTRALA

W I E N Ab u d a p E s t a

Mare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Băeti ş i FetiţeToate în calităţile cele mai bune şi croială elegantă, preţuri originale, fixe Cereţi catalogul nostru ilustrat,

Hotel si Cafenea „M E T R 0 P 0 L ţi dantură complectă fără pod. tragere de dinţi, plombare, co­roane de aur $1 po- — duri de aur —

Am onoarea a aduce la cunoştinţa Ou. public din Braşov şi ju r şi On. oaspeţi din România că am luat în antreprisă.

'■foii şi cafeneaua „Metropol”yŞOVj S trad a N eagră Nr, 2«

aranjat cu to t confortul necesar. 20 camere, ftf căldura Onor. Domni şi Dame din România a

cerceta Hotelul în sesonul de vară.*>e Onor. visitatori de un serviciu prom it şi cu aten-

* că vei. fi sprijinit în nooa mea întreprindere cu de­osebii« din partea On. public românesc. 4

Ou toată stima

Expert- de croitorie încredinţat de Minister Pregăteşte în atelierul proprinUfliiio fin Ttamnţ dii cu lucrători de primul rang

Coafecţîonale de mantale englezeşti49 -50 Pentru studenţi ţi orăşeni |»rei«\rt auuo

a*ofe mode indigene.

Iancu Axente Comande din provine* se ^ >xecutâ, fără a lua măsura d g a ra n ţii ^Salon de modă în B RA S OV

au mutat în cşsele proprii din

Prundului Nr. 15Rugăm deci onoratul public românesc preenm şi vechea noastră clientelă să ne onoreze şi în noul nostru local ca comandefc

— ——™ ... lor, cari vor l executate prompt şi la timp, ...

Comenzile se pot face şi prin telefon, rugâni? îa acest scop pe onoraţii noştri clienţi să ne cheme la telefon.Telefonul redacţiei şi al tipografiei poartă numărul 226.

Onoraţilor noştri cetitori le aducem la cunoştinţă,, că ziarul nostru se află de vânzare în fiecare seară la orele 5 '|2 la administraţi ziarului nostru apoi la firmele din cetate: S E R V A TJUS (Târgul cailor), zarafia POP, firma EREMIAS-nepoţii (Strada Hirscher) ş la firma R O S E N B E R G din fostul local al „Gazetei Transilvaniei”, la tutungeria din colţul Bulevardul Rudolf — promenada ds joi

In Sibiin: la tutungeriile Hermine Fraak (Str. In Mediaş: firma G. A. Reissenberger. /Cisnâdiei), L. v. Nemeth şi Berta Sturmer. In Abmd: la colportarul A. Taigher. /

' In Blaj: la Librăria diecezană. In Caransebeş: firma Petru Lepa.In Făgăraş: la librăriile Preda şi D. Thierfeld. In Bargopruna: firma lacob Chencinschi. - ' "In Turda: la librăria românească. In Obli: tutungeria Lehota, Bar v^eselcăjiut. s

Si stimă

j

•---------------------- i,------------- i-----T 1 P o 0 R i t t I A A

y

M U R E 1 J [ A 'ü ü B R A N I S C E & 0 (

Ê Itlflf. UI %

t R A Ş 0 v .