UNIVERSITATEA din PITEȘTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

- Filiala CÂMPULUNG -Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

STARBURSTIG

EXPLOZIA STELARĂ

FURTUNĂ DE ÎNTREBĂRI

Student propunător: Anton (Boboc) Lenuța-Ramona

An I – semestrul IIAn universitar 2013-2014

”Fericit este copilul care găsește în fiecare etapă a drumului său pe educatorul capabil să-i insufle treptat forța și elanul necesar împlinirii destinului ca om.” (Maurice Debesse)

Educația contribuiue tot mai mult la modelarea personalității și la cultivarea trăsăturilor ei. În întreaga operă de formarea a omului nou, a personalitățiii sale, un rol important – uneori chiar decisiv – îl au primii ai de educație instituționalizată.

Cadrul didactic trebuie să fie animat de o puternică receptivitate față de tot ceea ce este nou și important în specialitatea sa și în pedagogie, iar în practică să dovedească un efort continuu spre autodepășire pentru a face față sarcinilor pe care le ridică învățământul.

Cadrul didactic este necesar să fie preocupat în permanență de perfecținarea metodelor și procedeelor de predare-învățare-evaluare a stilului de muncă, în general, pentru optimizarea procesului instructiv-educativ.

Utilizarea metodelor moderne acordă prioritate dezvoltării personalității elevilor. Ele sunt centrate pe activitatea de învățare a elevului, acesta devenind subiect al procesului educațional.

Metodele moderne au drept caracteristică fundamentală relația dintre profesor-elev, care este democratică, bazată pe respect și colaborare, iar disciplina derivă din modul de organizare al lecției. Prin metodele moderne se încurajează participarea, inițiativa și creativitatea elevilor.

În teoriile moderne se vorbește din ce în ce mai mult de învățarea experiențială, de profesorul cu rol de ghid sau de facilitator

al proceselor de învățare, de valorizarea potențialului fiecărui copil, de respectarea ritmului și a stilului său propriu.

Științele educației deosebesc numeroase clasificări ale mijloacelor și procedeelor didactice, care pun în valoare rolul important al elevului în procesul Profesorul nu poate face abstracţie de evoluție. Acesta trebuie să se adapteze la noile situaţii şi să joace un rol în fiecare oră.

Procesul instructiv-educativ este, prin excelenţă, “un act teleologic care urmăreşte, în mod conştient, atingerea unor finalităţi anterior stabilite”1, chiar dacă nu exclude caracterul neprevăzut, spontan pe alocuri. Acestea este motivul pentru care proiectarea didactică apare ca o condiţie absolut necesară unei activităţi didactice optime. Ea reprezintă activitatea complexă de anticipare (prefigurare, prognozare) a modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ şi, mai ales, a componentelor sale. Sensul modern al termenului de proiectare devine sinonim cu sintagma design educaţional, înţeles ca act de “anticipare, prefigurare a demersului didactic, în termeni care să-l facă intraductibil în practică.”2

1 Cojocariu, Venera Mihaela, Teoria şi metodologia instruirii, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 2002, p. 98.2 Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, p. 228.

Nu mai trebuie de mult demonstrat faptul că eficienţa pedagogică, atât desfăşurarea, cât şi rezultatele procesului de învăţământ, depind mai ales de metodele alese de cadrul didactic. După cum o arată etimologia termenului, metodele de învăţământ reprezintă căile, modalităţile, procedeele, tehnicile şi mijloacele adecvate pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ: mai mult decât atât “căile folosite în şcoală / în grădiniță de către profesori pentru a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa”, ele sunt mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile şi desprinderile elevilor, dar şi capacitatea acestora de a utiliza roadele cunoaşterii în aşa fel încât să-şi formeze şi să-şi dezvolte personalitatea.

Printre numeroasele metode interactive de dezvoltare a creativității individuale și de grup, STARBURSTIG / EXPLOZIA STELARĂ / FURTUNĂ DE ÎNTREBĂRI. O prezentare riguroasă a acestei metode oferă prof. Loredana Sofia Tudor, în volumul Elemente de teoria instruirii. Aplicații teoretice și practice pentru învățământul preșcolar și primar. Autoarea consideră că «această metodă interactivă de dezvoltare a creativității individuale și de grup” ”presupune analiza unei teme centrale / concept prin stimularea elevilor să formuleze întrebări asupra conținutului analizat pornind de la următoarele întrebări cheie: cine?, ce?, unde?, când?, de ce”».3

Cine?

Ce? TEMA De ce?

Când? Unde?

Obiective :

Formularea de întrebări și realizarea de conexiuni între ideile descoperite de copii în grup - prin interacțiune și individual – prin rezolvarea de probleme.

Material necesar:

- o stea mare, cinci stele mici, jetoane.

Etape:

Prima etapă - ”propunerea unei probleme”.

Copiii așezați în semicerc propun problema de rezolvat, pe steaua mare se scrie sau se desenează ideea centrală.

A doua etapă – ”organizarea colectivului în grupuri, de obicei preferențiale”.

Pe cinci steluțe se scrie câte o întrebare de tipul: 3 Tudor, Loredana-Sofia, Elemente de teoria instruirii. Aplicații teoretice și practice pentru învățământul preșcolar și primar, Editura Ars Libri, Costești- Argeș, 2013, p. 164

Ce? Cine? Când? Unde? De ce?

Copiii extrag câte o întrebare, fiecare copil din cei cinci alege câte trei-patru colegi, organizându-se astfel în cinci grupe de lucru. Steluțele pot fi colorate diferit pentru ca întrebarea să fie receptată mai bine de copii.

A treia etapă – ”activitate pe grupuri pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări”.

Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.

A patra etapă – ”evaluarea calității întrebărilor”.

La expirarea timpului (moment marcat de un semnal sonor), copiii revin în semicerc în jurul steluței mari și comunică întrebările elaborate, fie un reprezentat al grupului, fie individual – în funcție de potențialul grupului.

Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.

A cincea etapă – ”elaborarea de răspunsuri la unele întrebări”.

Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte și modul de cooperare și interacțiune.

Avantajele metodei:- ”Facilitează aprecierea tuturor copiilor”,- ”Dezvoltă capacitatea interogativă a acestora, crearea de întrebări”.4

Metoda este o nouă cale de realizare a programei școlare în contextul actual.

Se poate realiza în activități variate: lector după imagini, convorbiri, povestiri, jocuri didactice, activități matematice, poezii.

De remarcat verbele utilizate în aplicarea metodei:

a. Pentru copii - văd, observă, reprezintă, întreabă, răspund, aleg, apreciază, aplaudă, ajută.b. Pentru educatori – enumeră, privesc, citesc, adresează, formulează.

Desprinderea de modelele tradiționale se realizează mai încet. Dar cu răbdare și perseverență, cu experiența și harul didactic se poate urca, treaptă cu treaptă, în descifrarea și aplicarea acestor metode.

Aplicarea metodelor moderne necesită însă timp și încredere în capacitatea personală de a le aplica pentru creșterea calității procesului instructiv-educativ.

Bibliografie:

& Breben, Sivia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela, Metode interactive de grup. Ghid metodic, Editura Arves, f.a.

& Cojocariu, Venera-Mihaela, Teoria şi metodologia instruirii, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 2002;

4 Cf. Loredana Sofia Tudor, op. cit., p. 164-165

& Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca;& Tudor, Loredana-Sofia, Elemente de teoria instruirii. Aplicații teoretice și practice pentru

învățământul preșcolar și primar, Editura Ars Libri, Costești- Argeș