analiza unui sortiment de culturi de camp la societatea agricola viitorul sa strambeni - judetul...
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
BUCUREŞTI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂSPECIALIZAREA AGRICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
„ANALIZA UNUI SORTIMENT DE CULTURI DE CÂMP LA SOCIETATEA AGRICOLĂ
„VIITORUL” S.A. STRÂMBENI, JUDEŢUL ARGEŞ
Coordonator ştiinţificConf. Dr. Marin Dumbravă
Absolvent
2005
C U P R I N S
INTRODUCERE.............................................................................................6
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII AGRICOLE
“VIITORUL” S.A. STRÂMBENI...............................................................10
1.1. Scurt istoric...........................................................................................................101.2. Amplasarea geografică.........................................................................101.3. Obiectul de activitate............................................................................101.4. Acţionariatul şi repartizarea profitului.................................................111.5. Dotarea tehnico-materială a societăţii..................................................111.6. Dotarea cu forţă de muncă....................................................................13
CAPITOLUL II
CONDIŢIILE PEDO-CLIMATICE SPECIFICE ÎN CARE ÎŞI
DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA S.C. „VIITORUL” S.A.
STRÂMBENI................................................................................................14
2.1. Aspecte generale...................................................................................142.2. Caracterizarea principalelor tipuri de soluri.........................................16
2.2.1. Solurile brun roşcate......................................................................16
2.2.2. Solurile brune luvice (podzolite)....................................................23
2.2.3. Solurile brune eumezobazice..........................................................28
2.3. Clima....................................................................................................31
CAPITOLUL III
DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT LA
SOCIETATEA AGRICOLĂ “VIITORUL” S.A.......................................34
3.1. Soiurile de grâu de toamnă (Triticum aestivum L.)..............................373.1.1. Soiul Alex.......................................................................................37
3.1.2. Soiul Dropia...................................................................................37
3.1.3. Soiul Flamura 85............................................................................38
3.1.4. Soiul Fundulea 4............................................................................39
2
3.1.4. Soiul Crina.....................................................................................40
3.2.Hibrizii de porumb (Zea Mais)..............................................................413.2.1.Hibridul Florencia..........................................................................41
3.2.2.Hibridul Furio.................................................................................42
3.2.3. Hibridul Raissa..............................................................................42
3.2.4. Hibridul Fundulea 376...................................................................43
3.2.5. Hibridul Helga...............................................................................44
3.2.6.Hibridul Olt.....................................................................................44
3.2.7. Hibridul Danubiu...........................................................................45
3.3. Soiurile de orz (Hordeum vulgare L.)..................................................453.3.1. Soiul Precoce.................................................................................45
3.3.2. Soiul Productiv...............................................................................46
3.3.3. Soiul Mădălin.................................................................................46
3.3.4. Soiul Orizont.................................................................................47
3.4. Hibrizii de floarea soarelui (Helianthus annuus L.).............................483.4.1. Hibridul Favorit.............................................................................48
3.4.2. Hibridul Festiv...............................................................................48
3.4.3. Hibridul Performer........................................................................49
3.4.4. Hibridul Rigasol.............................................................................50
3.5. Soiuri de rapiţă de toamnă (Brassica napus L).....................................503.5.1. Soiul Triumf....................................................................................50
3.5.2. Soiul Valesca..................................................................................51
3.6. Soiurile de ovăz (Avena sativa)............................................................523.6.1.Soiul Mureş.....................................................................................52
3.6.2. Soiul Cory.......................................................................................52
CAPITOLUL IV
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR LA SOCIETATEA
AGRICOLĂ “VIITORUL” S.A..................................................................54
4.1. Tehnologia de cultivare a grâului.........................................................544.1.1. Rotaţia culturilor la grâu...............................................................54
3
4.1.2. Lucrările solului la grâu................................................................54
4.1.3. Sămânţa şi semănatul grâului........................................................55
4.1.4. Lucrările de îngrijire la grâu.........................................................55
4.1.5.Recoltarea grâului..........................................................................56
4.2. Tehnologia de cultivare a porumbului..................................................584.2.1. Rotaţia culturilor la porumb..........................................................58
4.2.2. Lucrările solului la porumb...........................................................58
4.2.3. Sămânţa şi semănatul la porumb...................................................59
4.2.4. Lucrări de îngrijire la porumb.......................................................60
4.2.6. Recoltarea porumbului...................................................................60
4.3. Tehnologia de cultivare a ovăzului.......................................................624.3.1. Rotaţia culturilor la ovăz...............................................................62
4.3.2. Lucrările solului la ovăz................................................................62
4.3.3. Sămânţa şi semănatul la ovăz........................................................63
4.3.4. Lucrări de îngrijire la ovăz............................................................63
4.3.5. Recoltatul ovăzului.........................................................................63
4.4. Tehnologia de cultură a orzului de toamnă..........................................654.4.1. Rotaţia culturilor la orzul de toamnă.............................................65
4.4.2. Lucrările solului la orzul de toamnă..............................................65
4.4.3. Sămânţa şi semănatul la orzul de toamnă......................................66
4.4.4. Lucrările de îngrijire la orzul de toamnă......................................66
4.4.5. Recoltarea orzului de toamnă........................................................66
4.5. Tehnologia de cultură a florii soarelui..................................................684.5.1. Rotaţia culturilor la floarea soarelui.............................................68
4.5.2. Lucrările solului la floarea soarelui..............................................68
4.5.3. Sămânţa şi semănatul la floarea soarelui......................................69
4.5.4. Lucrări de îngrijire la floarea soarelui.........................................70
4.5.5. Recoltarea florii soarelui...............................................................70
4.6. Tehnologia de cultură a rapiţei de toamnă............................................724.6.1.Rotaţia culturilor la rapiţă..............................................................72
4
4.6.2. Lucrările solului la rapiţă..............................................................73
4.6.3. Sămânţa şi semănatul la rapiţă......................................................73
4.6.4. Lucrările de îngrijire la rapiţă.......................................................74
4.6.5. Recoltarea rapiţei...........................................................................74
4.7. Tehnologia de cultivare a muştarului...................................................764.7.1. Rotaţia culturilor la muştar...........................................................76
4.7.2. Lucrările solului la muştar.............................................................76
4.7.3. Sămânţa şi semănatul la muştar....................................................76
4.7.4. Lucrările de îngrijire la muştar.....................................................77
4.7.5. Recoltarea muştarului....................................................................78
CAPITOLUL V
ANALIZA CHELTUIELILOR, VENITURILOR, REZULTATELOR
FINANCIARE ŞI A EFICIENŢEI ECONOMICE PE CULTURI LA
S.C. „VIITORUL” S.A. ÎN ANUL AGRICOL 2003-2004........................79
5.1. Analiza structurii suprafeţei cultivate şi a producţiilor realizate pe culturi...........................................................................................................795.2. Analiza veniturilor realizate pe culturi.................................................805.3. Analiza costului unitar şi a cheltuielilor totale de producţie....................81
5.3.1. Analiza costului unitar la unitatea de suprafaţă................................81
5.3.2. Analiza cheltuielilor totale de producţie............................................925.4. Analiza rezultatelor financiare pe culturi.............................................935.5. Analiza comparativă a principalilor indicatori de eficienţă economică pe culturi......................................................................................................94
CAPITOLUL VI
CONCLUZII.................................................................................................98
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................106
5
INTRODUCERE
Spaţiul rural românesc cu cele 2688 comune şi 12.751 sate,
reprezentând 90 % din teritoriul României, are o dublă semnificaţie deţinând
10 milioane locuitori, ceea ce atestă că de fapt evoluţia economico-socială şi
înfăţişarea generală a teritoriului naţional se datorează activităţii depuse
pentru valorificarea resurselor şi dezvoltarea sa complexă şi echilibrată
integrată dezvoltării de ansamblu a României.
Definind spaţiul rural, de fapt apare pregnant că acesta integrează
spaţiul urban de care este dependent în procesul dezvoltării, astfel că într-o
viziune integrată şi integrală se poate realize o organizare teritorială şi
dezvoltare armonioasă.
Definirea spaţiului rural, urmată de diagnoza spaţiului rural românesc
şi condiţiile obiective care caracterizează evoluţia “mediului rural” cu idea de
a depăşi tradiţionala dictonomie urban-rural în procesul de organizare
teritorială şi dezvoltare, aprofundează teoretic şi practic diferitele concepte şi
moduri de abordare a heterogenităţii spaţiului şi a noii sale semnificaţii în
procesul dezvoltării.
Punerea în valoare a mediului rural în contextul sistemului de
organizare a teritoriului de la amenajarea (sistematizarea) teritoriului
(naţional,, comune) la planurile de urbanism (generale, zonale, de detaliu)
presupune organizarea şi amenajarea teritoriului în cadrul
unităţilor/exploataţiilor (agricole, silvice) precum şi organizarea terenului
diferitelor categorii de folosinţă (arabil, plantaţii de pomi, vii şi hamei, pajişti,
păduri).
Astfel, agricultura, silvicultura şi întreţinerea naturii sunt funcţii
esenţiale ale spaţiului rural. Un sector agricol viabil organizat în funcţie de
particulraităţile rurale, apropiat de natură, durabil şi multifuncţional poate să
contribuie la exercitarea acestor funcţiuni şi, în final, la buna funcţionare a
6
spaţiului rural, la o viaţă sănătoasă de ţară, atât pe plan economic cât şi social-
cultural şi ecologic.
Din punctual de vedere al structurii economice în spaţiul rural
activităţile agricole ocupă, de regulă, cele mai întinse zone, agricultura
reprezentând coloana vertebrală a ruralului.
Spaţiul rural este, din punct de vedere ocupaţional, preponderent un
spaţiu de producţie în care activităţile sectoarelor primare au o pondere
destul de ridicată din punct de vedere economic. Sectoarele producţiei
agroalimentare (culturi de câmp, pajişti, legumicultură, viticultură,
pomicultură, creşterea animalelor), silvicultură şi exploatare trebuie înţeles (şi
va trebui înţeles şi în viitor) că proprietatea de 0,5-10 ha este suficientă doar
pentru întreţinerea unei familii, care practică agricultura tradiţională, dar
insuficientă pentru a asigura hrana pentru întreaga populaţie. Acest lucru este
explicabil prin dotarea tehnică necorespunzătoare, randamentul redus la
hectar şi incapacitatea managerială.
Revenirea la modul de cultură tradiţională este şi consecinţa lipsei unui
sistem de credite şi de valorificare a producţiei, lipsei de capital financiar
propriu în majoritatea gospodăriilor şi fermelor.
În acelaşi timp reprivatizarea bruscă, pe nepregătite a gospodăriei
ţărăneşti lipsită de cele mai elementare mijloace de producţie şi amânarea
termenului de acordare de ajutor financiar din partea statului, ceea ce
îngustează capacitatea de producţie a agriculturii.
Procesul de privatizare trebuie să cuprindă nu numai pământul, ci şi
mijloacele de muncă necesare lucrării pământului, realizându-se unitatea
necesară între producător-pământ şi mijloacele de muncă.
Legea nr. 18/1991 prevede că Oragnizarea şi amenajarea teritoriului
agricol are ca sarcină crearea condiţiilor pentru o mai bună folosire a
terenurilor în scopul producţiei agricole şi se execută pe bază de studii şi
proiecte la cererea proprietarilor, rezolvându-se următoarele probleme:
7
Corelarea dezvoltării agriculturii din zonă cu celelalte activităţi
economice şi sociale, stabilind măsuri care să conducă la
creşterea producţiei agricole şi exploatarea în ansamblu a
teritoriului, pădurii, industrializarea lemnului, mineritul,
industria conexă agriculturii, industria casnică şi meşteşugurile
deţin pondere în cadrul activităţii generale din spaţiul rural.
Îmbunătăţirea structurii exploataţiilor agricole. Din punct de
vedere al proprietăţii funciare în agricultură există două sectoare:
sectorul privat şi sectorul de stat.
Sectorul privat, gestionează (în anul 1998) o suprafaţă agricolă de
12.342 mii ha, sub forma a trei tipuri de exploataţii agricole:
- - gospodării individuale în număr de circa 3,9 milioane în care
se lucrează mai mult de trei sferturi din pământul aflat în
proprietate privată (9182 mii ha), cu o suprafaţă medie de 2,3
ha.
- Asocialţii familiale (fără personalitate juridică) în număr de
7175 având o suprafaţă medie de 132 ha şi care gestionează
950 mii ha;
- Societăţi agricole (cu personalitate juridică) în număr de 3578
cu o suprafaţă medie de 435 ha şi care au în exploatare 1558
mii ha(Tabel 1). În prezent, 84,9 % din terenul agricol şi 83,2
% din terenul arabil sunt în proprietate privată. Aplicarea Legii
fondului funciar s-a efectuat încă cu întârziere, astfel că la
această dată nu este încheiat procesul de acordare a titlurilor de
proprietate.
Gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari şi destinaţii
în concordanţă cu structurile de proprietate şi cu formele de
cultivare a pământului, rezultate în urma asocierilor, stabilirea
8
perimetrelor fiecărei proprietăţi, comasând terenurile dispersate şi
rectificând hotarele nearţional amplasate.
Elaborarea de studii şi proiecte de organizare şi amenajare a
exploataţiilor agricole.
Stabilirea reţelei terenurilor agricole ca o completare a reţelei de
drumuri de interes general, integrate în organizarea şi amenajarea de
ansamblu a teritoriului, în scopul efectuării transportului producţiei
şi accesului maşinilor agricole necesare procesului de producţie.
Tabel 1
Numărul şi dimensiunea medie a exploataţiilor agricole private la
nivel de ţară în anul 2004
Zona
istorică
Număr
exploataţii
% Suprafaţă % Mărimea
medie a
exploataţiilo
r
Muntenia 865.899 21,7 2.495.704 21,5 2,88
Oltenia 623.525 15,6 1.461.583 12,5 2,34
Banat 294.054 7,4 1.119.684 9,6 3,81
Crişana 332.752 8,4 877.004 7,5 2,64
Transilvania 825.099 20,7 2.848.787 24,5 3,45
Moldova 978.010 24,5 2.249.988 19,3 2,30
Dobrogea 67.392 1,7 599.000 5,1 8,29
Total ţară 3.986.731 100,0 11.611.750 100,0 2,91
Circulaţia juridică a terenurilor a fost reglementată, cu precizarea că
proprietatea funciară nu poate depăşi 200 ha teren agricol în echivalent arabil
de familie, conform prevederilor Legii 54/1988.
9
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII AGRICOLE “VIITORUL” S.A. STRÂMBENI
1.1. Scurt istoricSocietatea Agricolă “Viitorul” S.A. Strâmbeni s-a constituit în anul
1991 pe baza Legii 36 şi funcţionează în comuna Căldăraru, sat Strâmbeni,
judeţul Argeş.
1.2. Amplasarea geograficăSocietatea Agricolă “Viitorul” Strâmbeni este situată pe DN Piteşti-
Roşiorii de Vede la 55 km faţă de Piteşti şi se învecinează în partea de Nord
cu localitatea Mozăceni, la Sud cu localitatea Siliştea, spre Vest cu localitatea
Bârla, iar spre Est cu localitatea Glovacioc.
1.3. Obiectul de activitateObiectul de activitate al societăţii cuprinde o gamă de activităţi
specifice zonei de câmp din judeţul Argeş:
- producerea de cereale, plante tehnice, furaje şi legume;
- creşterea de bovine, porcine, ovine;
- prestări servicii în domeniul transport, morărit, panificaţie,
materiale de construcţii;
- achiziţionarea şi procesarea materialului lemnos;
- prelucrare de fructe;
- efectuarea de lucrări agricole;
- comerţ cu produse agricole boabe.
10
1.4. Acţionariatul şi repartizarea profituluiSocietatea agricolă cuprinde 18 acţionari, cu responsabilităţi în cadrul
diverselor sectoare de activitate.
Consiliul de administraţie al societăţii agricole este compus din 15
persoane cu următoarele responsabilităţi:
- Florea Ion – manager general
- Grigore Ion – contabil şef
- şefi de serviciu pentru diversele sectoare de activitate.
Controlul activităţii financiare este realizat de către o echipă formată
din 5 cenzori. Profitul realizat de societate se repartizează astfel:
- 25 % acţionarilor pentru terenurile aduse în societate;
- 25 % acţionarilor pentru cota de acţiuni pe care le deţin;
- 18 % pentru fondul de dezvoltare;
- 20 % pentru fondul de rezervă;
- 10 % pentru fondul de premiere;
- 2 % pentru fondul de protocol.
1.5. Dotarea tehnico-materială a societăţii
Societatea agricolă gestionează o suprafaţă de 1900 ha teren arabil, cea
mai mare parte din acesta fiind terenul lucrat prin arendare de la proprietari în
urma punerii în posesie pe baza Legii 18 şi a Legii 1 din 2001.
Suprafaţa pe care o gestionează Societatea Agricolă se situează în zona
de câmpie, perimetrul Găvanu-Burdea şi este ocupată în ultimii ani cu un
sortiment de culturi specifice zonei şi care sunt cerute de piaţa românească.
11
Tabel 2
Structura culturilor în cadrul Societăţii Agricole “Viitorul” SA în perioada 2001-
2005
Cultura
Anii
2001 2002 2003 2004 2005
Grâu 900 900 850 950 700
Orz 200 250 150 50 80
Ovăz 100 100 100 50 50
Floarea
soarelui
400 450 550 600 700
Porumb 200 120 100 100 130
Muştar 50 80 50 - 100
Rapiţă 50 - 100 150 140
Total 1900 1900 1900 1900 1900
Societatea dispune şi de alte dotări şi anume:
- Sediul administrativ ;
- Atelier pentru întreţinerea mijloacelor mecanice;
- 9 Grajduri pentru animale;
- 2 Magazii pentru cereale;
- 1 Depozit de carburantţi;
- 1 Gater pentru prelucrarea lemnului;
- Magazie pentru stocarea produselor chimice;
- Brutărie;
Mijloacele mecanice ale societăţii sunt reprezentate de:
- 14 tractoare U650
- 14 pluguri PP3
- 8 grape cu discuri
12
- 3 semănători SUP 29
- 2 semănători SPC 8
- 2 echipamente pentru erbicidare MET 2500
- 2 cultivatoare CPU
- 6 remorci pentru transport produse agricole
- 3 combine SEMA 110
- 3 autocamioane ROMAN
- 1 maşină de fertilizat MA 3,5
- 1 remorcă cisternă RC8
- 1 încărcător frontal tip Ifron
- 1 Autoturism de teren ARO
1.6. Dotarea cu forţă de muncă
Societatea Agricolă „Viitorul” Strâmbeni cuprinde un departament
pentru resurse umane din care fac parte:
- 1 manager general
- 1 contabil şef
- 1 economist
- 1 magazioner
- 14 mecanizatori
- 3 şoferi
- 1 mecanic întreţinere
- 3 lucrători în sectorul de panificaţie
- 4 paznici,
iar pentru lucrările de sezon societatea angajează în regim de
colaborare temporar muncitori pentru lucrări specifice.
13
CAPITOLUL II
CONDIŢIILE PEDO-CLIMATICE SPECIFICE ÎN CARE ÎŞI
DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA S.C. „VIITORUL” S.A.
STRÂMBENI
2.1. Aspecte generale
Societatea Agricolă „Viitorul” SA Strâmbeni, jud. Argeş este situată
din punct de vedere geografic în Câmpia Română, subunitatea Găvanu-
Burdea.
a) Geomorfologic teritoriul Căldăraru se înscrie în cadrul Câmpiei
Burdea, prelungirea sudică a platformei Cotmeana. Câmpia are un caracter
ondulat fiind fragmentată de căi bine conturate, largi, dar rare şi ocupă cea
mai mare parte din suprafaţa studiată. Versanţii, a doua formă de relief, ocupă
o suprafaţă relativ restrânsă prezentând pante de 2-5-8 % în zona obârşiei şi în
prima parte a cursurilor vâlcelelor şi de 8-16 % în zona terminală (de
confluenţă) a acestora unde procesul de eroziune este avansat.
Lunca văilor ce fragmentează teritoriul este dezvoltată neuniform,
discontinuu, pe alocuri prezentând trene coluvo-proluviale cu aspect de
terasă.
b) Geologie şi roca mamă
Substratul litologic pe care s-au format solurile este reprezentat de
complexul Piteşti-Burdea, alcătuit din depozite aluvio-proluviale şi fluvio-
lacustre de vârstă villafranchiană. Forajele indică stratificaţii torenţial-
încrucişate formate din argile, argile nisipoase, nisipuri şi pietrişuri.
În cadrul reliefului plan sau relativ plan al câmpiei roca mamă a
solurilor este constituită din depozite fine, argiloase cu caracter gonflant. Pe
versanţii mai înclinaţi predomină luturile argiloase şi luturile, pe alocuri cu
14
pietriş, în luncă roca mamă fiind constituită din depozite mijlocii şi mijlociu-
grosiere formate din luturi şi luturi nisipoase.
c) Hidrografie şi hidrogeologie
Reţeaua hidrografică este specifică reliefului de câmpie, densitate mică,
pante predominant reduse, viteză de scurgere mică.
Principala vale este Burdea care străbate teritoriul Căldăraru prin sectorul
estic (central estic), având o direcţie generală de scurgere de la nord la
sud.Valea Burdea are un curs semipermanent şi un debit puternic influenţat
de regimul de precipitaţii. A doua vale este Strâmba care fragmentează o
parte din cîmpia situată în estul văii Burdea, are o direcţie generală de
scurgere de la N-NV la S-SE şi debit puternic influenţat de regimul
pluviometric.
În ceea ce priveşte apa freatică menţionăm că aceasta se află la
adâncimi mai mari de 10 metri pe câmpie şi versanţi şi la 2-3 metri în cadrul
luncii văii Burdea.
d) Climatic teritoriul Căldăraru se caracterizează prin temperaturi
medii multianuale de circa 100 şi precipitaţii de 546 mm (postul pluviometric
Mozăceni) şi 617 mm (staţia Găeşti).
Repartiţia precipitaţiilor este foarte neuiformă, existând perioade cu
exces de umiditate dăunător plantelor, dar şi perioade în care, în special,
prăşitoarele suferă din cauza secetei. În general este un climat continental
temperat, din punct de vedere agricol zona fiind favorabilă unui sortiment
larg de plante.
e) Vegetaţia
Sub acest aspect teritoriul se înscrie în zona pădurilor de quercinee, în
locul fostelor păduri cultivându-se: grâul, porumbul, orzul, floarea soarelui,
ovăz, secară, mai puţin prunul şi viţa de vie.
15
2.2. Caracterizarea principalelor tipuri de soluri
Din punct de vedere orografic, teritoriul Societăţii Agricole este plan şi
este reprezentat de următoarele unităţi de sol caracteristice: brun luvic, brun
eumezobazic şi brun roşcat.
2.2.1. Solurile brun roşcate
Condiţii naturale de formare. În zona de formare a solurilor brun-
roşcate clima este temperată, cu influenţe mediteraneene, mai accentuate în
Banat şi Oltenia şi mai reduse în Muntenia. Urmare a acestor influenţe clima
este caracterizată prin veri calde şi secetoase şi ierni blânde, însă umede.
Temperaturile medii amuale sunt cuprinse între 10-11,70C .
caracteristice pentru această zonă sunt şi diferenţele mari de temperatură de la
vară la iarnă. Astfel, temperatura medie a lunii celei mari reci (ianuarie)
înregistrează – 3,80C la Bucureşti, iar temperatura medie a lunii cele mai
calde (iulie) depăşeşte 22,3 0C.
Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 580-660 mm, iar
evapotranspiraţia potenţială ajunge la 700 mm. Ca urmare, şi în zona de
formare a solului brun-roşcat se înregistrează un deficit de umiditate cuprins
între 60-120 mm. Cel mai mare deficit de umiditate apare în lunile iulie şi
august.
Indicii anuali de ariditate au valori cuprinse între 25-32.
Regimul hidric este de tip periodic percolativ, însă în sezoanele umede
conţinutul de apă al solului depăşeşte capacitatea pentru apă în câmp,
determinând percolarea pe toată adâncimea profilului.
Formarea acestor soluri la noi în ţară este strâns legată de vegetaţia
lemnoasă însoţită, însă, şi de o vegetaţie erbacee vernală. Vegetaţia lemnoasă
16
este reprezentată prin păduri de quercinee: Quercus cerris (cer), G. frainetto
(gârniţă), Q. pubescens (stejar pufos), Q.robur (gorun), pure sau în amestec cu
Tilia sp. (tei), Carpinus betulus (carpin), Acer campestre (jugastrul), Fraxinus
excelsior (frasin) etc. De asemenea, sub pădure apare un bogat subarboret,
format din Cornus mas şi C. sanguinea (corn-sânger), Ligustrum vulgare
(lemn câinesc) etc.
Pădurile au fost şi sunt, în general, bine încheiate, cu creştere
viguroasă. Sub acestea, înainte de înfrunzirea completă, creşte o vegetaţie
erbacee vernală, alcătuită din plante cu rizomi şi bulbi şi alte plante care
generează mull: Corydalis solida (brebenei), Viola sp. (viorele, toporaşi),
Asperula odorata (vinariţă), Anemone nemorosa (floarea pajiştilor) etc.
Un rol important în formarea acestor soluri îl are şi fauna. Astfel,
mărunţirea bogatei litiere de foioase este opera insectelor. Dintre insecte,
rolul principal îl au coleopterele şi acarienii. Materialul rezultat este
descompus, în continuare, de microorganisme, remarcându-se activitatea mult
mai intensă a bacteriilor faţă de cea a ciupercilor.
Rocile care s-au format pe aceste soluri sunt relativ variate, fiind
formate pe loess şi depozite leossoide, luturi, luturi roşii şi chiar pe depozite
nisipoase, dar întotdeauna bine aprovizionate cu carbonat de calciu.
Solurile brun-roşcate se găsesc, de obicei, răspândite pe câmpii înalte
sau coline joase, bine drenate, împădurite sau care au fost împădurite, cu
relieful ondulat şi brăzdat de văi adânci. Pe suprafeţe mai mici apar şi în zona
piemonturilor joase din Banat şi Oltenia şi în zona deluroasă la est de
Prahova. Altitudinea de răspândire este cuprinsă între 90-250 m.
Procesul de pedogeneză al acestor soluri, în mod obişnuit, nu este
influenţat de apele freatice, adâncimea acestora fiind sub nivelul de 5-10 m.
În unele cazuri însă, pe vechi câmpii de divagare sau pe terase, apele freatice
se găsesc şi la adâncimi mai mici de 5 m, influenţând procesul de solificare şi
determinând formarea subtipului de sol brun-roşcat gleizat.
17
Procesele pedogenetice. Datorită ansamblului de condiţii naturale în
care au evoluat aceste soluri, formarea componentei organice prezintă unele
particularităţi.
Resturile organice abundente formate din litiera pădurilor, la care se
adaugă şi importante cantităţi de resturi vegetale erbacee, provenite din flora
vernală, sunt descompuse de către bacterii şi ciuperci în condiţii aerobe. Ca
urmare, humificarea desfăşurată în condiţiile arătate este relativ mai redusă şi
mai puţin profundă faţă de zona de silvostepă. Humusul format este de tip
mull forestier slab acid, în care raportul dintre acizii huminici şi acizii fulvici
(H/F) prezintă oscilaţii în jur de 1,2-1,3. Cu toate acestea, calitatea humusului
din solurile brun-roşcate este mai inferioară faţă de humusul cernoziomurilor
cambice sau argiloiluviale.
Materia organică netransformată şi humusul slab acid se acumulează
într-un orizont Ao sau, uneori, chiar Am, în cantitate mai mare în primii 20-
30 cm şi cu o scădere pronunţată sub aceste adâncimi.
In condiţiile climatice specifice acestei zone, caracterizate prin
precipitaţii mai abundente, temperaturi ridicate şi reacţia slab acidă a soluţiei
solului, alterarea chimică a materiei minerale, şi în special a silicaţilor, este
activă. Ca urmare, se formează minerale argiloase şi se eliberează importante
cantităţi de fier sub formă de hidroxid coloidal Fe(OH)2, care precipită, în
verile calde şi uscate din cursul anilor, aceşti hidroxizi se deshidratează
parţial sau chiar total, dând solului, aproape pe toată adâncimea profilului, o
culoare brună-roşcată sau ruginie intensă.
Paralel cu procesul de formare a argilei şi de eliberare a hidroxidului de
fier, datorită unei insuficiente saturări cu baze şi a mediului slab acid, se
înregistrează o migrare parţială din orizontul A a fracţiunii argiloase fine şi a
particulelor coloidale de hidroxizi de fier. Urmare acestor procese rezultă un
orizont Bt îmbogăţit în argilă şi colorat puternic prin hidroxizi de fier depuşi
şi apoi deshidrataţi.
18
Alcătuirea profilului. Profilul acestui sol este de tipul Ao-AB-Bt-C sau
Cca, cu orizonturile bine diferenţiate între ele şi cu grosimea profilului de
peste 2,40m.
Tabelul 3
Brun roşcat tipic
(pe luturi, luto-argilos)
Orizontul Ap Ao AB Bt C Cca
Adâncimea
(cm)
0-20 20-32 32-49 49-75 75-110 110-170
1 2 3 4 5 6 7
Argilă < 0,002
mm (%)
24,0 27,7 32,3 37,7 38,2 37,6
DA(g/cm3) 1,38 1,50 1,54 1,58 1,63 1,64
PT (%) 47,9 43,3 42,1 41,0 39,1 39,2
PA (%) 14,9 8,2 8,2 6,4 5,4 6,4
CO (%) 8,3 9,8, 10,9 ll;9 11,7 10,1
CC (%) 23,9 23,4 22,0 21,9 20,7 20,0
CU (%) 15,6 13,6 11,1 10,1 9,0 9,9
K sat (mm/h) 4,0 0,9 0,4 0,2 0,1 0,1
Humus (% ) 1,5 1,0 0,6 0,6 0,6 0,5
N total (%) 0,098 0,088 0,070 0,074 0,048 0,046
C/N 10,3 7,7 5,8 5,5 8,4 7,3
P mobil (ppm) 16 16 16 15 22 20
K mobil (ppm) 54 61 71 94 99 79
SB (mc/100 g sol) 11,1 11,4 13,9 18,1 19,5 18,0
SH (mc/100 g sol) 2,4 2,1 1,7 2,1 2,3 1,6
T (me/100 g sol) 13,58 13,60 15,74 20,25 21,92 19,78
pH (H2O) 6,5 6,6 6,9 6,7 6,6 6,6
V (%) 81,9 84,2 88,9 89,6 89,3 91,7
Ca2+ (% din T) 61,1 66,2 66,7 63,7 66,2 66,7
Mg2+ (% din T) 18,4 15,4 20,3 21,2 21,4 23,3
K+ (% din T) 0,8 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
Na+ (% din T) 1,6 1,6 0,9 0,7 0,6 0,7
H+ (% din T) 18,1 15,8 11,1 10,4 10,7 8,3
19
Orizontul Ao: reprezintă orizontul de acumulare a humusului de tip
mull forestier, cu o grosime de 25-40 cm; are culoare brună sau brună-cenuşie
în primii 15-20 cm şi brun slab-roşcată pe tot parcursul orizontului (10YR
5/2). Textura este lutoasă spre luto-argiloasă, structura grăunţoasă, care spre
baza orizontului devine poliedrică medie.
Orizontul AB: trecere spre orizontul Bt se face prin intermediul acestui
orizont, cu o grosime de 10-15 cm, mult mai sărac în humus, dar îmbogăţit cu
argilă. Are o structură poliedrică angulară, sau chiar mic prismatică.
Orizontul Bt: este orizont diagnostic pentru acest sol, remarcându-se
prin culoarea, grosimea, structura şi conţinutul în argilă. Are grosime foarte
variată, cuprinsă între 80-140 cm, culoarea intens brun-roşcată; pe feţele şi în
interiorul elementelor structurale din partea de mijloc şi inferioară a
orizontului şi cel puţin în pete, în proporţie de peste 50 % în partea
superioară, are culori în nuanţe de 7,5 YR şi mai roşii, cu crome 2,3,5, la
materialul în stare umedă. Textura este luto-argiloasă sau chiar argiloasă;
structura este, în general, prismatică mare şi prezintă depuneri de coloizi (de
argilă şi sescvioxizi de fier), sub forma unor pelicule pe feţele de separare a
elementelor structurale. Este un orizont compact, datorită unui surplus de
argilă levigată din orizontul superior şi depusă prin coagulare sub acţiunea de
Ca, ridicat capilar din orizontul C. În acest orizont se creează, în anumite
perioade din cursul anului, condiţii anaerobe ce favorizează formarea
bobovinelor.
În unele cazuri, orizontul Bt se poate subdivide în Bt1,Bt2, etc.
Orizontul Cca: apare sub nivelul de 1,40-1,60 m şi este un orizont tipic
carbonatoiluvial, net separat de Bt; culoarea este brună-gălbuie sau roşcată
galbuie; textura este lutoasă sau luto-argiloasă; prezintă numeroase separaţii
de CaCO, sub formă de pete, micelii şi concreţiuni de diferite mărimi şi
20
forme.
Orizontul C: roca-mamă, în majoritatea cazurilor, conţine carbonat de
calciu şi este friabilă, lutoasă sau luto-argiloasă, mai rar argiloasă sau
nisipoasă.
Proprietăţi. Textura acestor soluri este, în general, mai uşoară în
orizontul A0 faţă de orizontul Bt. Depinde, însă, de roca pe care s-au format şi
de intensitatea proceselor de migrare. Solurile brun-roşcate formate pe
loessuri şi depozite loessoide au în orizontul Ao textură lutoasă, iar cele
formate pe luturi, textură luto-argiloasă. În orizontul Bt, textura este argilo-
lutoasă, cu indicele de diferenţiere texturală de 1,3-1,5. În acelaşi timp,
compoziţia chimică a argilei, pe toată lungimea profilului, rămâne
neschimbată.
Structura, în partea superioară a orizontului Ao, este grăunţoasă, iar
spre bază poliedrică angulară medie şi devine în orizontul Bt prismatică,
foarte bine conturată.
Datorită conţinutului mai ridicat în argilă al orizontului Bt acesta
prezintă o compactitate mare şi o permeabilitate mai redusă faţă de orizontul
de bioacumulare.
Din aceleaşi cauze, densitatea aparentă prezintă valori mici în orizontul
Ao, de l,30-1,35.g/cm3 şi valori mari, de 1,52-1,56 g/cm3 în orizontul Bt.
Coeficientul de higroscopicitate oscilează între 8,2-11,4%, iar
coeficientul de ofilire între 12,6-17,8%, deci înregistrează valori mari.
Capacitatea.de câmp pentru apă în orizontul Ao-este mijlocie, oscilând
între 20,7-26,1 % şi cu o evidentă tendinţă de scădere în orizontul Bt. Aceeaşi
dinamică pe profilul solului o are şi capacitatea de apă utilă, cu valori de 7,0-
11,5% în orizontul Ao şi mai scăzute în Bt.
Conţinutul de humus în solurile brun-roşcate cultivate este mijlociu, cu
valori cuprinse între 2,8-3,5% şi cu o rezervă de 135-160. t/ha pe adâncimea
0-40 cm. Sub păduri, rezerva de humus este mai mare. Humusul este dominat
21
de acizii huminici, raportul dintre aceştia şi acizii fulvici având valori de 1,2-
1,3. Cât priveşte alcătuirea acizilor huminici, aceştia sunt caracterizaţi printr-
un conţinut suficient de ridicat de acizi huminici cenuşii faţă de acizii
huminici bruni. Raportul C/N variază între 12,0-14,0.
Reacţia solului în orizontul Ao este slab acidă, cu valorile pH de 6,2-
6,7 (Vezi tabelul 4).
Capacitatea totală de schimb cationic (7%) depăşeşte 30 m.e/100 g sol,
iar gradul de saturaţie cu baze (V%) variază între 80-90%.
Solurile brun-roşcate de pădure tipice sunt moderat aprovizionate cu
substanţe nutritive, având un conţinut de azot total de 0,11-0,18%, P2,O2 total
0,09-0,14% şi K2O total de 1,56%. •
Subtipuri: tipic; molic (Am-AB-Bt-C sau Cca), vertic (Ao-Bty-C sau
Cca), gleizat (Ao-Bt-Cgo; sau Ao-Bt-Cgo-Gr).
Fertilitate şi folosinţă. Aceste soluri s-au format în majoritatea
cazurilor pe loessuri şi tufuri carbonatice şi în condiţii bioclimatice
favorabile. Ca urmare, solurile au o textură mijlocie în orizontul de
bioacumulare, o capacitate de apă utilă plantelor bună, au complexul
adsorbtiv bine saturat în baze, sunt moderat aprovizonate cu substanţe
fertilizante şi au un circuit activ al substanţei nutritive. Cu toate acestea
fertilitatea naturală a solurilor este mijlocie.
Unele dintre cauzele care estompează fertilitatea naturală este
permeabilitatea redusă a orizontului Bt, conţinutul şi calitatea mai redusă a
humusului, relieful cu numeroase denivelări etc.
Din aceste cauze, în anii ploioşi, umiditatea apare în exces, iar în anii
secetoşi este deficitară.
În folosinţa agricolă aceste soluri sunt potrivite pentru un larg sortiment
de plante de cultură: cereale păioase, porumb, plante furajere, plante
industriale. Sunt folosite, de asemenea, cu bune rezultate, în pomicultură şi
viticultură.
22
Pentru sporirea producţiilor pe solurile brun-roşcate, sunt necesare
lucrări de permeabilizare a orizontului Bt, fertilizare modernă cu azot şi
fosfor şi cel puţin o dată la trei ani cu gunoi de grajd.
Cu toate că precipitatiile din zona de formare a acestor soluri sunt
suficiente pentru dezvoltarea normală a plantelor agricole, prin irigaţii se pot
obţine sporuri importante de recoltă, mai ales la cultura de porumb şi plante
furajere.
2.2.2. Solurile brune luvice (podzolite)
Solurile brune luvice se găsesc răspândite în acelaşi areal cu solurile
brune argiloiluviale, unde ocupă, însă, suprafeţe mari de formele de relief
plane şi corespund unei faze mai puţin avansate de levigare şi acidifiere,
comparativ cu luvisolurile albice.
În literatura de specialitate au fost cunoscute sub denumirea de soluri
brune de pădure podzolite, soluri silvestre podzolite etc.
În „Sistemul Român de Clasificare a Solurilor” au fost încadrate în
clasa argisolurilor, cu un orizont (El) de eluviere şi unul (Bt) de iluviere.
Răspândire. Aceste soluri se găsesc răspândite pe suprafeţe importante
în regiunea dealurilor subcarpatice, în Podişul Transilvaniei şi nord-vestul
ţării.
Condiţii naturale de formare. Deşi solurile brune luvice se formează
în acelaşi areal cu solurile brune argiloiluviale, prezintă unele particularităţi:
climat mai umed şi mai răcoros, ocupă forme de relief netede; drenajul extern
deficitar; rocile-mame sărace în elemente bazice etc
Condiţiile climatice de formare a acestor soluri variază între limite
mari. Astfel, media anuală a precipitaţiilor oscilează între 650-1000 mm,
temperaturile medii anuale între 6-70C şi 9-100C, iar indicele de ariditate între
34-50. Evapotranspiraţia potenţială este mai mică decât precipitaţiile, iar
23
regimul hidric este percolativ.
Formarea şi evoluţia acestor soluri a avut loc sub păduri de Quercus
petraea sau în amestec cu Fagus silvatica, bine încheiate şi păstrate. Alături
de vegetaţia lemnoasă se găseşte şi o vegetaţie ierboasă avidofilă.
Rocile pe care s-au format solurile brune luvice, în general, sunt
sedimentare acide, fiind reprezentate prin luturi, gresii, conglomerate,
materiale argilo-lutoase, diferite materiale rezultate din dezagregarea şi
alterarea unor şisturi cristaline şi chiar roci eruptive. Toate rocile parentale
care stau la baza formării acestor soluri sunt mai sărace în calciu, în elemente
nutritive şi chiar în minerale fero-magneziene, comparativ cu solurile brune
argiloiluviale.
Solurile brune luvice s-au format pe un relief foarte diferit: dealuri,
podişuri, culmi netede, câmpii înalte etc. Pe formele de relief menţionate care
percolează solul, provocând debazificarea şi levigarea activă a unei însemnate
părţi din complexul coloidal. Apa freativă este situată la adâncimi mari şi nu
influenţează formarea profilului de sol.
Procese pedogenetice. Resturile organice de natură vegetală, care
ajung în sol se găsesc în cantităţi relativ scăzute (circa 4 t/ha anual), sunt de
natură lemnoasă şi în cantităţi mai mici de natură ierboasă avidofilă. În
totalitatea lor, resturile organice sunt sărace în elemente bazice.
Descompunerea materiei organice din sol este făcută în cea mai mare a
sa de ciuperci şi mai puţin de bacteriile humificatoare. Va rezulta o cantitate
mai mică de humus şi acesta dominat de acizii fulvici. Humusul se
acumulează mai mult la suprafaţă, într-un orizont Ao scurt, de culoare
deschisă şi scade brusc sub acest orizont.
Cu toate că solurile brune luvice se formează în acelaşi areal cu solurile
brune argiloiluviale, procesele de pedogeneză sunt mult diferite, fiind
dominate de intense procese de debazificare şi levigare a complexului
coloidal.
24
Într-adevăr, în condiţiile de mediu mai umed, pe roci –mame mai
sărace în baze, sub o vegetaţie lemnoasă şi în prezenţa unui humus dominat
de acizii fulvici, material minerală, în general, şi silicaţii, în special, vor fi
mai intens alterate. Prin alterarea materiei minerale se formează argilă şi se
eliberează diferiţi oxizi şi hidroxizi şi puţinele elemente bazice existente în
rocă.
Relieful plan pe care-l ocupă aceste soluri favorizează o alterare mai
intensă şi determineă următoarele procese:
- levigarea din profil a tuturor sărurilor solubile şi din această
cauză, uneorii orizontul Cca chiat poate să lipsească;
- Debazificarea complexului coloidal şi migrarea din orizonturile
superioare, sub nivelul de 50-60 cm, unde rezultă un Bt
compact şi cu permeabilitate redusă;
- Morfologic, prezenţa argilei iluviale se observă depusă sub
formă de pelicule pe feţele elementelor structurale ale
orizontului Bt;
- prin îndepărtarea unei bune părţi a complexului argilohumic
rezultă sub orizontul Ao, prin acumularea reziduală a silicei
coloidale şi a nisipului fin cuarţos, un orizont El bine conturat.
Alcătuirea profilului. Solul brun luvic tipic are profilul de
tipul Ao-El-E/Bt-Bt-C.
Orizontul Ao: are o grosime de 15-20 cm; este de culoare brună-
cenuşie-deschisă; prezintă o structură grăunţoasă sau poliedrică angulară
medie, puţin stabilă; orizontul prezintă pete ruginii.
Orizontul El: gros de 15-30 cm; de culoare brună-deschisă-cenuşie sau
brună-deschisă-gălbuie; este parţial eluvionat de argilă şi, din această cauză,
structura devine prăfuită sau mic lamelară; silicea coloidală pudrează
elementele structurale; prezintă mici depuneri ferimanganice.
Orizontul Bt: are grosimi variabile de 60-160 cm; este brun-gălbui şi
25
prismatic; prezintă pelicule coloidale pe feţele elementelor structurale;
culoarea acestui orizont trebuie să prezinte peste 50% nuanţe de 10 YR şi mai
galbene, cu valori şi crome de peste 3,5 la materialul în stare umedă, cel puţin
în interiorul elementelor structurale; este argilos şi compact; conţine bobovine
consistente şi pete'de oxizi de fier hidrataţi.
Orizontul C: poate să lipsească sau să apară la mare adâncime slab
conturat.
Proprietăţi. Textura acestui sol este lutoasă sau luto-prăfoasă în Ao şi
argiloasă în Bt, cu indicele de diferenţiere texturală 1,5-1,7.
Structura în orizontul Ao este grăunţoasă cu slabă stabilitate; în
orizontul El este prăfuită sau lamelară, iar în Bt este prismatică mare foarte
compactă. Regimul aero-hidric este defectuos. Orizonturile superioare sunt
relativ uşor străbătute de apa provenită din precipitaţii, dar se opreşte la partea
superioară a orizontului Bt. Ca urmare, aceste soluri, în sezoanele umede,
prezintă exces de umiditate, iar în cele secetoase, datorită evaporărilor
intense, vor înregistra deficit de umiditate. Argila iluvionată în Bt este depusă
sub formă de pelicule la suprafaţa elementelor structurale.
Conţinutul de humus este mai scăzut, de 2-2,5% şi fiind dominat de
acizii fulvici, va fi de slabă calitate şi uşor solubil.
Reacţia solului este acidă, cu pH-ul de 5-5,4, iar gradul de saturaţie în
baze (V%) de 50-70 % (tabelul 4)
26
Tabelul 4
Solul brun luvic (brun podzolit)
(pe depuneri aluviale vechi, nisipoase în substrat)
Orizontul Ap El EB Bt1 Bt2 Bt3
Adâncimea (cm) 0-23 24-34 36-46 53-63 75-85 145-155
1 2 3 4 5 6, 7
Argilă < 0,002 mm
(%)
21,0 20,4 25,1 39,0 36,0 33,7
DA (g/cm3) 1,14 1,46 1,50 1,54 1,59 1,61
PT (%) 58 46 44 43 41 41
PA (%) 27 11 12 9 5 6
C0 (%) 6,3 5,8 8,1 14,5 13,0 12,1
CC (%) 27,4 24,3 21,4 22,2 22,7 32,0
CU (%) 21,1 18,5 13,3 7,7 9,7 9,8
K sat (mm/h) 26,82 6,91 1,47 0,39 0,43 0,25
Humus (% ) 1,41 0,73 0,46 0,37 - -
N total (%) 0,16 0,12 0,10 - - -
P mobil (ppm) 24,5 4,6 16,4 16,3 - -
K mobil (ppm) 173 204 196 206 - -
Al mobil (me/100 g
sol)
1,96 1,40 1,10 0,70 0,48 0,22
SB (mc/100 g sol) 6,49 7,09 14,24 16,49 15,61 14,26
SH (mc/100 g sol) 5,37 5,05 4,15 3,67 2,83 2,63
T (me/100 g sol) 11,86 12,14 18,19 20,16 18,44 16,89
pH (H2O) 5,19 5,31 5,56 5,70 5,92 6,04
V (%) 54,7 58,4 77,4 81,7 84,6 84,5
Ca2+ (% din T) 35,1 39,4 50,9 52,7 57,7 54,8
Mg2+ (% din T) 14,2 14,0 23,0 25,3 23,3 26,2
K+ (% din T) 4,7 4,5 2,9 2,9 2,6 2,4
Na+ (% din T) 0,7 0,5 0,6 0,8 1,0 1,1
Solul brun luvic este slab aprovizionat cu substanţe nutritive: 0,09-
0,12 % N total şi 0,70-010 % P2O5.
De asemenea, solul prezintă o slabă activitate microbiologică.
27
Subtipuri: tipic: vertic (Ao-El-Bty-C); planic (Ao-El-Bt-C); litic (Ao-
El-Bt-R); gleizat (Ao-El-Bt-Cgo sau Ao-El-Bt-CGr); pseudogleizat (Ao-Elw-
Btw-C sau Ao-Elw-Btw-C).
Fertilitate şi folosinţă. Solurile brune luvice tipice, comparativ cu
solurile brune argiloiluviale, au fertilitatea naturală mai scăzută. Între cauzele
care stau la baza nivelului redus al fertilităţii şi asupra cărora va trebui să
acţionăm, putem menţiona:
- indicii fizici şi hidrofizici nefavorabili;
- regimul aerohidric deficitar (caracterizat fie prin exces fie prin deficit
de apă);
- capacitatea de înmagazinare a apei şi, ca urmare, permeabilitatea
redusă a orizontului Bt;
- reacţia acidă şi prezenţa Al mobil;
- slaba aprovizionare cu elemente fertilizante etc.
Pentru a ridica fertilitatea acestor soluri sunt necesare lucrări
agrotehnice adecvate care să favorizeze pătrunderea apei în sol, şi în unele
cazuri, chiar lucrări hidroameliorative (drenaje).
Solurile fiind acide şi sărace în elemente fertilizante, se impune
aplicarea amendamentelor calcaroase şi fertilizarea complexă cu azot, fosfor
şi potasiu. Periodic, odată la 3-4 ani, apare necesară fertilizarea organică sau
introducerea în asolament a trifoiului.
Sortimentul de plante indicat este reprezentat prin grâu, secară,
porumb, cartofi, plante de nutreţ, pomi etc.
2.2.3. Solurile brune eumezobazice
Condiţii naturale de formare. Clima este temperată, umedă
(precipitaţii medii anuale între 600 mm şi 1000 mm, temperatura medie
anuală între 6° şi l0°C, indicele anual de ariditate mai mare de 35 -
28
caracteristice zonei, forestiere umede). Regimul hidric este de tip percolativ
sau percolativ repetat.
Vegetaţia naturală este formată din păduri de foioase (gorun, fag), iar
în arealul montan chiar de răşinoase (brad -Abies alba, molid - Piceti excelsa)
cu floră caracteristică de mull (Asperula odorata, Dentaria bulbiferci. Alium
ursimum, Geranium roberlianum, etc.
Materialul parental - este foarte variat (sedimentar, magmatic,
metamorfic), de obicei bogat în CaCO3 sau cationi bazici (conglomerate şi
gresii calcaroase (calcare, marne, luturi etc.).
Relieful. Solurile brune eu-mezobazice se întâlnesc frecvent pe versanţi
cu drenaj extern bun şi mai rar pe suprafeţe plane sau slab înclinate (terase),
de obicei între 200 m şi 1500 m altitudine.
Procese pedogenetice. În solurile brune eu-mezobazice activitatea
biologică este destul de intensă (perioada bioactivă este lungă, în jur de 190
de zile) şi la suprafaţă se formează un orizont de acumulare a humusului de
tip mull sau mull-moder. Procesul de alterare este, însă, mai moderat, datorită
prezenţei din abundenţă a ionilor de Ca2+ şi Mg2+ şi, în condiţiile unui proces
de levigare la fel moderat, în profunzime se formează în orizont Bv.
Alcătuirea profilului. Succesiunea de orizonturi la solul brun eu-
mezozic tipic este: următoarea: Ao-Bv-C.
Orizontul Ao. gros de 10-40 cm, are culoare brună (10 Y R 5/3) în stare
umedă şi structura grăunţoasă, de obicei, bine dezvoltată. .
Orizontul Bv, gros de 15-75 cm (uneori peste 100 cm), are culoarea
brună-gălbuie (10 YR 5/4-7) în stare umedă şi structură poliedrică, angulară
sau prismatică, bine dezvoltată.
Orizontul C apare la adâncimi variabile (25-150 cm). Unele date
analitice referitoare la un sol brun eu-mezobazic sunt prezentate în tabelul 5.
29
Tabelul 5
Solul brun-eu-mezobazic molic
(pe loess)
Orizontul Ap Ao AB Bt Bt Bt
Adâncimea
(cm)
0-20 20-32 32-49 49-75 75-110 110-170
1 2 3 4 5 6 7
Argilă < 0,002
mm (%)
26,6 27,1 26,9 26,8 22,6 24,4
DA(g/cm3) 0,83 1,01 1,09 1,04 1,13 1,17
PT (%) 68,6 61,8 59,3 61,4 58,1 56,6
PA (%) 45,3 34,3 31,3 35,4 32,0 29,6
CO (%) 14,3 11,7 11,4 11,6 8,7 7,4
CC (%) 28,1 27,2 25,4 25,0 23,1 23,1
CU (%) 13,9 15,5 14,0 13,5 14,4 15,8
K sat (mm/h) 65,9 51,2 19,5 67,7 31,2 12,9
Humus (% ) 8,6 2,6 2,1 1,2 0,9 0,7
N total (%) 0,425 0,144 0,090 0,076 - -
C/N 13,7 12,2 15,8 10,7 - -
CaCO3 (%) 0,0 0,0 0,0 0,0 6,4 11,4
P mobil (ppm) 5 1 - - - -
K mobil (ppm) 193 137 - - - -
SB (mc/100 g sol) 33,7 21,7 19,6 21,0 17,4 13,0
SH (mc/100 g sol) 1,7 1,4 1,4 0,0 0,0 0,0
T (me/100 g sol) 35,4 23,1 21,0 21,0 17,4 13,0
pH (H2O) 7,2 7,2 7,1 7,5 8,6 8,7
V (%) 95,2 93,9 93,3 100,0 100,0 100,0
Ca2+ (% din T) 80,2 75,7 73,8 97,6 94,3 93,1
Mg2+ (% din T) 12,7 16,0 17,1 - - -
K+ (% din T) 1,4 1,3 1,4 1,4 1,7 2,3
Na+ (% din T) 09 0,9 1,0 1,0 4,0 4,6
Însuşirile fizce (textura de la luto-nisipoasă la luto-argiloasă este
uniformă pe profil) şi cele chimice (humusul ajunge la 15 % în Ao – rezervă
30
de humus 60-120 t/ha, reacţia moderat acidă – slab acidă (pHH2O = 5,5-6,8),
aprovizionare bună cu humus şi elemente nutritive, V mai mare de 55 % etc
sunt destul de favorabile pentru diferite folosinţe (obligate, datorită, în special
condiţiilor de climă).
Subtipuri. Tipul de sol brun eu-mezobazic cuprinde 11 subtipuri
simple: itipic (Ao-Bv-C); molic ((Am-Bv-C); vertic (Am-Bvy-C); rendzimic
(Ao-Bv-Rrz); pseudorendzimic (Ao-Bv-Cpr); litic (Ao-Bv-R); gleizat (Ao-Bv-
Cgo); pseudogleizat (Aow-Bvw-Bv-C); salimizat (Ao-Bvsc-C sau Cgo);
alcalizat (Ao-Bvac-C sau Cgo); andic (Ao-Bv-C) şi 13 tipuri combinate
(molic-vertic, molic-rendzimic etc).
Fertilitate şi folosinţă. Solurile brune eu-mezobazice au fertilitate
naturală bună nu numai pentru păduri (de foioase şi în amestec), ci şi pentru
plantele cultivate. Apa nu mai constituie o problemă pentru culturi, în schimb
eroziunea, manifestată cu diferite intensităţi, degradează solul.
Modul de folosinţă este variat: păduri şi păşuni sau fâneţe naturale în
zona montană, pomicultură (măr, prun, cireş, vişin), viticultură (pentru
struguri de masă), culturi de câmp (trifoi, cartof, fasole, porumb, grâu, orz, in
etc), legumicultură, păşuni şi fâneţe în restul arealului de răspândire.
Producţiile sunt bune şi constante, dar pot fi substanţial mărite printr-o
fertilizare complexă şi agrotehnică corespunzătoare şi, bineînţeles, prin
măsuri de prevenire şi combatere a eroziunii.
2.3. Clima
Caracteristicile condiţiilor climatice specifice Societăţii Agricole
„Viitorul” SA Strâmbeni au fost identificate în baza datelor furnizate de Staţia
Agrometeorologică Piteşti.
a) Temperaturile medii lunare
Temperaturile medii lunare stabilite pe o perioadă de mai mulţi ani sunt
prezentate pe luni calendaristice în tabelul 6. De asemenea, în acest tabel sunt
31
redate valorile temperaturilor lunare în anul 2004. Din comparaţia datelor
prezentate, rezultă că sub aspect termic, anul 2004 a fost mai racoros,datorita
precipitatiilor cazute in lunile de vară.
Tabelul 6
Evoluţia temperaturilor medii lunare în raza de activitate a Staţiei Meteo Piteşti
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Media
multianual
ă
-
0,5
1,1 6,9 11,7 15,5 20,9 21,9 21,7 16,1 11,7 3,5 1,4
Anul 2004 0.1 0.8 6.3 11.4 15.1 20.6 21.7 20.5 16.8 11.5 3.4 1.0
b) Regimul de precipitaţii
Distribuţia precipitaţiilor lunare conform Staţiei Meteo Piteşti este
redată în tabelul 7.
Tabelul 7
Repartiţia precipitaţiilor lunare a Staţiei Meteo Piteşti
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Media
multianual
ă
45,1 27,4 29,1 27,5 125,6 95,1 95,4 81,7 27,5 37,1 45,1 27,9
Anul 2004 30,1 31,7 29,5 41,5 65,7 81,4 61,5 45,1 31,5 31,8 34,7 31,1
Datele din tabele ne arată că precipitaţiile medii anuale se cifrează la
530 mm, dar în lunile de consum maxim mai ales la culturile prăşitoare,
nivelul precipitaţiilor este deficitar.
Datele apariţiei primei brume este la începutul lunii octombrie, iar cea
de apariţie a ultimei brume este la sfârşitul lunii aprilie.
Pentru sortimentul de culturi din cadrul SA “Viitorul” Strâmbeni,
condiţiile climatice acţionează în mod diferit de la un an la altul, influenţând
32
în mod semnificativ componentele de producţie.
Pentru culturile de cereale păioase sunt situaţii în care deficitul de
umiditate influenţează ritmul de efectuare a lucrărilor solului, cu impact
asupra epocii de semănat.
În toamnele secetoase se reduce procentul de răsărire în camp şi apar
neuniformităţi de densitate, mai ales la cultura de grâu, care urmează după
floarea soarelui. Datorită regimului aerohidric nefavorabil, în primavară, la
topirea zăpezii sau după ploi, apar băltiri în zonele depresionare care asfixiază
plantele.
Pentru culturile prăşitoare, datorită precipitaţiilor căzute în primăvară şi
pentru că intervalul de umiditate în care se pot efectua lucrările solului este
mai restrâns apar situaţii în care se întârzie epoca de semănat pentru culturile
de floarea soarelui şi porumb.
Oscilaţiile mari de temperatură de la începutul iernii şi de la
desprimăvărare afectează semnificativ densitatea culturii la rapiţă de toamnă
fiind ani în care cultura este compromisă total. În lunile de vară, datorită
deficitului de umiditate şi a temperaturilor ridicate se manifestă frecvent
fenomenul de secetă şi arşiţă, care afectează formarea şi umplerea boabelor la
culturile de grâu sau formarea şi umplerea boabelor la floarea soarelui şi
porumb, contribuind în acest fel la reducerea producţiei de boabe şi a calităţii
acesteia.
33
CAPITOLUL III
DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT LA
SOCIETATEA AGRICOLĂ “VIITORUL” S.A.
Sămânţa reprezintă temelia pe care se construieşte recolta. Eficienţa
tuturor verigilor tehnologice care se aplică în producţia vegetală depinde în
primul rând de calitatea soiului sau hibridului cu care se lucrează.
Soiurile şi hibrizii pot asigura eficienţa unei culturi agricole sau pot fi o
frână în creşterea producţiei, dacă nu se respectă cerinţele faţă de climă, sol şi
tehnologia de cultivare.
Mult timp, cultivatorii au folosit pentru semănat populaţii locale, care
reprezintă un amestec de biotipuri eu caracteristici diferite, care sunt capabile
să se adapteze la condiţii de cultură foarte diferite şi mai puţin favorabile.
În prezent materialul biologic folosit pentru semănat "sămânţa" este
reprezentată de soiuri şi hibrizi.
Soiurile cultivate sunt linii pure, foarte uniforme din punct de vedere
genetic, cu însuşiri superioare şi pretenţioase la condiţiile de cultivare.
Soiurile nu posedă o stabilitate a caracteristicilor sale, în timp are loc o
depreciere a valorii biologice şi chiar degenerarea soiului. Cauzele acestor
procese sunt: hibridarea naturală chiar la speciile autogame într-o anumită
măsură, impurificările mecanice la condiţionarea şi tratarea seminţelor sau în
câmp, selecţia naturală care are loc în lan are tendinţa de a elimina biotipurile
valoroase în favoarea celor mai rezistente la condiţiile nefavorabile, în timp
are loc uzura morală a soiurilor, care sunt depăşite sub aspectul
performanţelor faţă de cerinţele cultivatorilor.
34
Sortimentul de soiuri la plantele de cultură se modifică permanent, în
prezent în ţările cu agricultură modernă un soi nu rezistă în competiţie mai
mult de 6-7 ani.
Hibrizii sunt creaţi prin încrucişarea unor linii consangvinizate,
obţinute prin autopolenizarea dirijată, care manifestă în prima generaţie (F1)
fenomenul de heterozis sau vigoare hibridă, care se manifestă prin obţinerea
unor plante viguroase şi cu o mare capacitate de producţie. Crearea şi
introducerea în cultură a hibrizilor la porumb şi floarea soarelui a dus la
creşterea accelerată a producţiei. Vigoarea hibridă se menţine numai în
generaţia F1, în generaţia următoare (F2) potenţialul de producţie al hibrizilor
se reduce eu cel puţin 15-20 %.
Lista soiurilor şi hibrizilor folosiţi la Societatea Agricolă “Viitorul”
SA Strâmbeni este următoarea:
a) Pentru cultura de grâu s-au folosit soiurile
- Crina
- Alex
- Dropia
- Flamura 85
- Fundulea 4
b) Pentru cultura de porumb s-au folosit hibrizii:
- Florencia
- Furio
- Raissa
- Fundulea 376
- Helga
- Olt
- Danubiu
35
c) Pentru cultura de orz de toamnă s-au folosit soiurile:
- Mădălin
- Orizont
- Precoce
- Productiv
d) Pentru cultura de ovăz s-au folosit soiurile:
- Mureş
- Cory
e) Pentru cultura de floarea soarelui s-au folosit hibrizii:
- Favorit
- Festiv
- Rigasol
- Performer
f) Pentru cultura de rapiţă de toamnă pentru ulei s-au folosit soiurile:
- Triumf
- Valesca
g) Pentru cultura de muştar s-a folosit soiul:
- Galben de Craiova
36
3.1. Soiurile de grâu de toamnă (Triticum aestivum L.)
3.1.1. Soiul Alex
Soiul de grâu de toamnă Alex a fost creat de S.C.A. Lovrin.
Caractere morfologice. Plantele au înâlţimea medie de 85-90 cm.
Forma tufei este semierectă. Frunzele sunt de mărime mijlocie, de culoare
verde-închis, cu perozitate slabă. Poziţia frunzei steag este semiaplecată.
Spicul este lung (6-9 cm), semicompact, aristat, de formă cilindrică, de
culoare albă la maturitate.
Bobul are forma ovoidală, este semisticlos, de culoare roşu-deschis.
Greutatea a 1 000 boabe este cuprinsâ între 40-44 g, iar masa hectolitrică este
de 72 - 77 kg.
Însuşiri fiziologice. Perioada de vegetaţie are valori cuprinse între 211-
255 zile. Soiul este mijlociu de rezistent la cădere, scuturare şi iernare. Este
rezistent la rugina galbenă, mijlociu de rezistent la făinare şi rugina brună.
Este sensibil la fuzarioză.
Însuşiri de calitate. Soiul se încadrează în grupa valorică B1, cu
însuşiri bune pentru panificaţie.
Capacitatea de producţie. Este un soi cu capacitate ridicată de
producţie, realizând în sudul ţării peste 6 750 kg/ha (spor 9% faţă de F4 şi
3% faţă de Delia); 5 800 kg în zona de vest a ţării (spor de 10% faţă de F4 şi
0,3 % faţă de Delia); 5 000 kg/ha în zona colinară (spor de 5% faţă de F4 şi
6% faţă de Delia).
3.1.2. Soiul Dropia
Soiul de grâu Dropia a fost creat de I.C.C.P.T. Fundulea. Forma tufei
este semierectă. Frunzele sunt de mărime mijlocie şi de culoare verde normal.
37
Spicul este mare, fusiform, aristat şi de culoare albă.la matu ritate.
Bobul este mare, ovoidal, de culoare roşie. Greutatea a 1 000 boabe are
valori cuprinse între 44-48 g, iar masa hectolitrică între 73-74,5 kg.
Însuşiri fiziologice. Perioada de vegetaţie are valori cuprinse între 239
—267 zile. Are o rezistenţă bună la iernare şi cădere.
Este rezistent la fâinare, mijlociu de rezistent la rugina galbenă şi
septorioză şi este mijlociu de sensibil la rugina brună.
Însuşiri de calitate. Se încadrează în grupa de calitate Bl—A2, având
un conţinut de proteină de 13—14,8% , de gluten umed de 23,3- 38,8 % şi de
gluten uscat de 9,2—15,4%.
Capacitatea de producţie. Este un soi de tip intensiv, cu o capacitate de
producţie ridicată, realizând în condiţii normale productii de peste 6 300
kg/ha.
3.1.3. Soiul Flamura 85
Anul omologării: 1989.
Spicul este alb, aristat, mediu ca mărime, cu 16-18 spiculeţe.
Talia plantei este semipitică (80-90 cm) şi cu o bună rezistenţă la
cădere.
Soi precoce, rezistent la iernare, arşiţă, făinare, mijlociuu de rezistent la
Septoria tritici şi rugină galbenă.
Bobul este mare, ovoidal, de culoare roşie şi cu masa a 1000 boabe de
42-45 g.
Calitatea de panificaţie este foarte bună (A2) şi bune caracteristici de
morărit.
Soi cu potenţial de producţie ridicat (6-8,5 t/ha) este recomandat în
sudul ţarii şi Moldova, în cultura irigată şi neirigată.
38
Cerinţe agrotehnice specifice : având capacitate de înfrăţire-scăzută, se
recomandă sa se asigure la semănat densităţi de 550-600 boabe germinabile la
m2 .
Fiind soi cu coleoptil scurt, necesita o bună pregătire a patului
germinativ şi o adâncime la semănat de 3-4,5 cm.
Valorifică bine cantităţi ridicate, dar echilibrate, de îngrăşăminte cu
azot şi fosfor.
3.1.4. Soiul Fundulea 4
Spicul este mare, cilindric, alb, aristat, cu 17-20 spiculeţe.
Talia plantei este semipitică (80-90 cm), cu o bună rezistenţă la cădere.
Soi semitardiv, cu rezistenţă mijlocie la iernare şi la temperaturile
ridicate din perioada de umplere a bobului. Este rezistent la rugina neagră,
rugina galbenă şi mijlociu de rezistent la rugina brună şi făinare.
Bobul este mare, ovoidal, de culoare roşie cu masa a 1000 boabe de 41-
45 g.
Calitate de panificaţie bună (A2 - B1) şi bune însuşiri de morărit.
Soi cu poienţial de producţie foarte ridicat (8-9,5 t/ha) este recomandat
în sudul ţării, în cultură irigată şi neirigată şi în vestul ţării şi Moldova pe
solurile fertile şi cu bună aprovizionare cu apă.
Cerinţe agrotehnice specifice : soi cu capacitate de înfrăţire mijlocie,
realizează producţii ridicate la densităţi de 550-600 boabe germinabile la m2.
Având coleoptiluil scurt necesită o bună pregătire a patului germinativ şi o
adîncime de semănat de 3-4 cm.
Valorifică bine doze ridicate, dar echilibrate, de îngrăşăminte cu azot şi
fosfor.
39
3.1.4. Soiul Crina
Soiul de grâu Crina a fost obţinut la I.C.C.P.T. Fundulea prin selecţie
individuală repetat anual din combinaţia hibridă Dropia/F3090 3-0.
Caracteristici morfologice. Soiul Crina are tufa plantei în faza de
înfrăţire semierectă. Frunza steag are portul semierect după faza de înflorit,
limbul şi teaca au cerozitate slabă în a doua parte a perioadei de umplere a
boabelor. Talia plantei la maturitate este de 82 cm fiind asemănătoare cu cea a
soiurilor martor Fundulea 4 şi Flamura 85 .
Spicul este alb, aristat, de formă piramidală şi mediu ca lungime şi
densitate. Gluma inferioară are dintele carenei uşor curbat, de lungime medie,
cu umărul larg şi de formă dreaptă.
Boabele sunt mari, de formă alungită, de culoare roşie şi au în condiţii
normale de cultură o masă a 1000 de boabe medie de 43 g şi o masă
hectrolitică de 77,2 kg/hl. Soiul Crina are MMB şi MH asemănătoare cu cele
realizate de soiurile Fundulea 4 şi Flamura 85, dar se deosebeşte de acestea
printr-un număr mare de boabe în spic.
Caractere fiziologice. Soiul Crina este un soi precoce, având aceeaşi
precocitate la înspicat cu Flamura 85 şi este mai precoce cu 4-5 zile decât
soiul Fundulea 4. Acest soi în testări artificiale la boli, s-a dovedit a fi
mijlociu de sensibil la rugina brună şi făinare, mijlociu de rezistent la rugina
galbenă şi şi-a redus semnificativ mai puţin greutatea spicului şi a boabelor în
infecţiile artificiale cu Fusarium graminearum decât soiurile martor Fundulea
4 şi Flamura 85. Deasemenea, în experimentarea ecologică s-a remarcat
printr-o bună rezistenţă la cădere, iar în testările artificiale la temperaturi
scăzute, efectuate în camere de creştere, a avut o comportare asemănătoare cu
cea a soiului Flamura 85 dar superioară soiului Fundulea 4.
40
Capacitatea de producţie. Testat soiul Crina a realizat o producţie
medie de 5960 kg/ha, depăşind cu sporuri de 200 respectiv 250 kg/ha soiurile
şi Fundulea 4 şi Flamura. Sporurile medii cele mai mari de producţie de peste
110 % le-a înregistrat în staţiunile din zona Câmpiei Bărăganului.
Potenţialul de producţie al acestui soi este determinat de fertilitatea
ridicată a spicului care se concretizează într-un indice de recoltă superior
soiurilor martor.
Calitatea. Soiul Crina testat atât în condiţii de laborator pe micro – s-a
dovedit a avea caracteristici bune şi foarte bune de morărit şi panificaţie.
Glutenul foarte tare (deformare foarte mică) al acestui soi, care, uneori
poate fi un dezavantaj în procesul panificaţie, reprezintă o caracteristică
favorabilă în condiţiile atacului boabelor de ploşniţa cerealelor, determinând o
toleranţă mai mare la fermentul proteolitic injectat de această insectă, printr-o
reducere mai puţin drastică a însuşirilor de calitate comparativ cu alte soiuri.
Zona de cultură. Crina, este recomandat pentru a se extinde în cultură
în câmpia din sudul ţării atât în condiţii de cultură irigată cât şi neirigată.
3.2.Hibrizii de porumb (Zea Mais)
3.2.1.Hibridul Florencia
Hibridul simplu Florencia a a fost creat la firma Pioneer-SUA.
Caractere morfologice. Înâlţimea plantelor este de 280— 290 cm.
Paniculul este semicompact, cu 10—12 ramificaţii principale. Înâlţimea de
inserţie a ştiuletelui principal cstc 90—100 cm. Ştiuletele este uşor conic la
vârf, cu 16 rânduri de boabe. Bobul este de formă prismatică, dentat- sticlos.
MMB este de 320 g.
41
Însuşiri fiziologice. Perioada de vegetaţie este de 138 zile,
asemănătoare cu a hibridului Volga. Are o bună rezistenţă la secetă, arşiţă,
cădere şi frângere şi mijlocie la şistăvire.
Insuşiri de calitate. Randamentul în boabe este de 84%.
Capacitatea de producţie. Hibridul Florencia are o foarte bună
capacitate de producţie, depăşind toţi martorii cu care a fost comparat.
Producţia realizată variază între 7 500- 14 800 kg boabe la ha.
Se recomandă pentru cultura în zona I, atât la irigat, cât şi la neirigat.
3.2.2.Hibridul Furio
Hibridul simplu Furio a fost creat la firma Ciba-Geigy — Elveţia.
Caractere morfologice. Talia plantei este medie, cu frunza fără
pigmentaţie antocianică. Periaada mătăsitului este medie, cu stigmatele slab
colorate antocianic. Bobul este de tip dentat, de culoare galbenă, iar ciăcălăul
este colorat antccianic.
Însuşiri fiziologice. Hibridul Furio prezintă rezistenţă bună la secetă,
arşiţă şi şistăvire, iar perioada de vegetaţie este asemănătoare hibridului Turda
215. Hibridul are o rezistenţă foarte bună la căderea şi frângerea plantelor.
Este rezistent la atacul de tăciune şi mediu rezistent la atacul de Ostrinia.
Capacitatea de producţie. A realizat sporuri de producţie în toate
zonele şi faţă de toţi martorii cu care a fost comparat. In medie pe 2— 3 ani a
realizat producţii cuprinse între 8 300 kg în cultură neirigată şi 15 000
kg/boabe la hectar în cultură irigată.
3.2.3. Hibridul Raissa
Hibridul simplu Raissa a fost creat la firma PIONEER-SUA
Caractere morfologice. Talia plantei este mijlocie spre înaltă. Perioada
mătăsitului este foarte timpurie, iar stigmatele sunt slab colorate antocianic.
42
Bobul este de tip dentat, de culoare galben-portocalie, iar ciocălâul este
colorat antocianic.
Însuşiri fiziologice. Hibridul Raissa are o rezistenţă foarte bună la
secetă, arşiţă şi şistăvire. Perioada de vegetaţie este egală cu a hibridului
Turda 200. Rezistenţa plantelor la cădere şi frângere este foarte bună, iar
rezistenţa la boli şi dâunâtori este bună.
Capacitatea de producţie. Hibridul Raissa a depăşit semnificativ toţi
martorii cu care a fost comparat. În medie pe 2 ani a realizat producţii de
boabe cuprinse între 8 760 şi 12 200 kg/ha.
3.2.4. Hibridul Fundulea 376
Hibridul Fundulea 376 a fost creat la ICCPT Fundulea. Este un hibrid
semitardiv.
Caractere morfologice. Talia plantei este mijlocie spre înaltă putând
depăşi înălţimea de 250 cm. Paniculul este semicompact.
Ştiuletele este uşor conic la vârf cu 16 rânduri de boabe.
Bobul este dentat, de culoare galben- portocalie, cu misună evidentă.
Iînsuşiri fiziologice. Hibridul Fundulea 376 are o bună rezistenţă la
cădere şi frângere. Prezintă de asemenea o bună rezistenţă la secetă şi arşiţă
cât şi la boli şi dăunători.
Capacitatea de producţie. Hibridul Fundulea 376 are o capacitate bună
de producţie. Producţia realizată variind între 7500 şi 10.000 kg/ha.
Realizează de asemenea o producţie de masă verde pe unitatea de
suprafaţă.
Se recomandă a fi cultivat în Oltenia şi Muntenia. Pentru zonele
colinare se recomandă a fi cultivat pentru masă verde.
Desnitatea la semănat 50.000 plante/ha.
43
3.2.5. Hibridul Helga
Hibrid recunoscut pentru plasticitatea sa ecologică deosebită.
Însuşiri morfologice. Hubrid simplu, timpuriu, cu potenţial de
producţie ridicat şi constant. Este recunoscut pentru plasticitatea sa ecologică
foarte ridicată. Realizează uşor producţii de peste 8-9 t/ha.
Posedă o bună rezistenţă la cădere şi frângere. Pierde repede apa la
maturitate. Talia plantelor este mijlocie, tulpina este subţire şi foarte elastică.
Frunzele sunt semierecte.
Ştiuletele este mijlociu, cilindric, uşor conic spre vârf şi foarte bine
acoperit cu boabe. Rahisul este foarte subţire. Bobul este dentat, mediu
prismatic spre vârf, de mărime mijlocie şi culoare galbenă.
Capacitate de producţie. Se poate cultiva cu rezultate foarte bune în
zonele colinare şi de câmpie, cu densităţi cuprinse între 60-65.000 plante/ha la
neirigat şi 65-70.000 plante/ha la irigat.
3.2.6.Hibridul Olt
Hibridul simplu de porumb Olt a fost creat la ICCPT -Fundulea
Caractere morfologice. Talia plantei este înaltă. Teaca frunzei prezintă
o coloraţie antocianică slabă. Mătasea prezintă coloraţie antocianică
foarte slabă şi are o perioada mijlocie de apariţie. Bobul este semident,
cu vârf alb. Ciocălăul prezintă coloraţie antocianică.
Însuşiri fiziologice. Hibridul Olt are o rezistenţă bună la secetă, arşiţă,
şistăvire, căderea şi frângerea plantelor. Perioada de vegetaţie este mai mare
cu 3 zile decât a hibridului F. 320, lar rezistenţa la boli şi dăunători este bună.
Capacitatea de producţie. Hibridul Olt are o mare capacitate de
producţie depăşind toţi martorii cu care a fost comparat. Producţia medie pe 2
ani a variat de la 6 600 kg până la 14 000 kg/ha, în funcţie de zona de cultură.
44
3.2.7. Hibridul Danubiu
Hibridul simplu Damibiu a fost creat la I.C.C.P.T. Fundulea.
Caractere morfologice. Hibridul Danubiu are talia mijlocie-înaltă, cu
teaca frunzei slab colorată antocianic. Perioada mătăsitului este mijlocie,
mătasea este foarte slab colorată antocianic. Bobul este semident, cu vârful
alb, iar ciocălăul prezintă coloraţie antocianică.
Însuşiri fiziologice. Hibridul Danubiu are o rezistenţă foarte bună la
secetă, arşiţă, şistăvire, cădere şi frângere. Perioada de vegetaţie este mai mai
mare cu 3—5 zile faţă de F.320. Rezistenţa la tăciune este foarte bună, iar la
Helminthosporiuim şi Ostrinia este mijlocie.
Capacitatea de productie. În medie pe 3 ani realizează producţii
cuprinse între 6 150 Kg şi 14 100 kg/ha, în funcţie de zonă, depăşind toţi
martorii cu care a fost comparat.
3.3. Soiurile de orz (Hordeum vulgare L.)
3.3.1. Soiul Precoce
Anul omologării: 1986.
Soi de orz de toamnă furajer; tufa semiculcată - erectă ; talia plantei -
mijlocie ; frunze de culoare verde-deschis, mijlociu de late ; spic lax, mijlociu
spre lung (7 -10 cm); ariste lungi şi rugoase; pana bazală cu peri scurţi ; boabe
mijlocii spre mari, MMB =38-48 g; paleele cu încreţire grosieră.
Soi precoce, cu rezistenţă mijlocie la ger, rezistent la secetă, tolerant la
BYDV (virusul piticirii galbene a orzului) şi cu sensibilitate medie la
tăciunele zburător, făinare şi sfâşierea frunzelor.
Însuşiri bune de calitate (12,5 -14,5 % - conţinutul boabelor în
proteine). Soi cu capacitate ridicată de producţie (7,5 - 9 t/ha) este
recomandat, în special, pentru sudul ţării.
45
Cerinţe agrotehnice specifice : densitatea de semănat: 450 - 500 boabe
germinabile/m2; adâncimea de semănat: 3-4 cm; fertilizarea cu doze moderate
de azot şi fosfor.
3.3.2. Soiul Productiv
Anul omologării: 1981.
Soi de orz de toamnă furajer; talia plantei mijlocie (80 - 90 cm) ; frunze
verzi de lungime mijlocie, înguste; spic lax, scurt spre mijlociu (6 -8 cm);
ariste lungi şi rugoase, cu vârfurile uneori cu o coloraţie antocianică; pana
bazală cu peri scurţi; boabe mijlocii, cu MMB = 30 - 40 g ; paleele cu
încreţitură grosieră - semigrosieră.
Soi precoce, rezistent la secetă, mijlociu de rezistent la ger, rezistent la
pătarea reticulară şi cu sensibilitate medie la tăciunele zburător, făinare şi
sfâşierea frunzelor.
Însuşiri de calitate similare soiului MIRAJ.
Soi cu o capacitate ridicată de producţie (7-8 t/ha) este recomandat
pentru toate zonele de cultură a orzului de toamnă din ţară.
Cerinţe agrotehnice specifice: densitatea de semănat : 400 - 450 boabe
genninabile/m2 ; adâncimea de semănat: 3 - 4 cm ; fertilizarea cu doze
moderate de azot şi fosfor.
3.3.3. Soiul Mădălin
Soiul de orz de toamnă Mădălin a fost creat la I.C.C.P.T. Fundulea.
Caractere morfologice. Înălţimea plantelor este cuprinsă între 94-105
cm. Forma tufei este semierectă. Frunzele sunt de mărime mijlocie, de culoare
verde-închis. Teaca frunzei bazale este păroasă. Poziţia frunzei steag este
accentuat curbată.
Spicul are o lungime de 7-9 cm, este lax, aristat, având la maturitate un
port curbat.
46
Bobul este de mărime mijlocie, de formă elliptică, iar pana bazală
prezintă peri rari şi scurţi.
Greutatea a 1000 boabe este de 36 - 46 g, iar greutatea hectolitrică de
55-60 kg.
Insuşiri fiziologice. Perioada de vegetaţie are valori cuprinse înte 235 -
239 zile. Rezistenţa la cădere este mijlocie spre slabă. Rezistenţa la iernare şi
şiştăvire este mjlocie. Soiul este rezistent la sfâşierea frunzelor şi milociu de
rezistent la tâciunele zburător şi virusul îngălbenirii şi piticirii.
Capacitatea de productie. Soiul are o bună capacitate de producţie,
realizând în functie de zona de cultură, producţii cuprinse între 5 300 şi 6 300
kg/ha.
3.3.4. Soiul Orizont
Soiul de orz dc toamna Orizont a fost creat la I.C.C.P.T. Fundnlea.
Caractere morfologice. Forma de crestere a tufei este semierectă.
Perozitatea tecii frunzei bazale este absentă. Glaucozitatea tecii ultimei frunze
este medie. Pigmentaţia antocianică a urechiuşelor ultimei frunze este
absentă. Portul frunzei steag este semicurbat. Spicul este aristat, cu vârfurile
aristelor slab pigmentate antocianic. Portul spicului este semicurbat, cu
densitatea laxă. Aristele sunt mai lungi decât spicul şi dentate pe margini.
Bobul are şănţuleţul dorsal lipsit de perozitate, iar pana bazală a acestuia
prezintă pcri lungi. Aleurona este colorată. Greutatea a 1 000 boabe este de
41,8±3,8 g, iar masa hectolitrică de 60±2,8 kg.
Însuşiri fiziologice. Soiul are rezistenţa buna la secetă, arşiţă şi
şistăvire, rezistenţă mijlocie la iernare şi este slab rezistent la cădere. Ca
precocitate este asemănător soiului Productiv. Soiul are rezistenţă medie la
făinare şi şistăvirea frunzclor şi este sensibil la tăciunele zburător, viroze şi
pătarea reticulară. Conţinutul în proteină a fost în medie pe 2 ani de 14,17%
din SU.
47
Capacitatea de producţie. Soiul a realizat în medie, pe zona de cultură
şi an, producţii cuprinse între 5 200 - 6 500 kg/ha. Sporurile de producţie au
fost de 2% faţă de Productiv şi 5% faţă de Precoce.
3.4. Hibrizii de floarea soarelui (Helianthus annuus L.)
3.4.1. Hibridul Favorit
Hibridul simplu de floarea-soarelui Favorit a fost creat la I.C.C.P.T.
Fundulea.
Caractere morfologice. Plantele au talie mijlocie-înaltă, având
înălţimea medie de 132 cm. Numărul frunzelor pe planta este de 26-28.
Diametrul capitulului este de 18-20 cm. Sămânţa este mijlocie cu MMB=52 g.
Însuşiri fiziologice. Este un hibrid semitimpuriu, având o perioadă de
vegetaţie de cca 100 zile. Prezintă o bună rezistenţă la secetă, arşiţă, căderă şi
frângere. Are rezistenţă totală la Plasmopara helianti (mană) şi Orobanche
cumana (lupoaie) şi rezistenţă de câmp bună la Sclerotinia sclcrotiorum
(putregaiul alb al florii-soarelui) si Phomofsis helianthi (pătarea brună a
plantelor).
Insuşiri de calitate. Are un conţinut mediu de ulei în sămânţă de 52-
54%. Procentul dc coji este de cca 22%.
Capacitatea de producţie. Capacitatea dc producţie a hibridului Favorit
este ridicată, realizând producţii de peste 4 000 kg/ha. Cele mai bune rezultate
au fost obţinute în sudul şi sud-estul ţării.
3.4.2. Hibridul Festiv
Hibrid triliniar de floarea - soarelui, realizat de ICCPT Fundulea.
Anul omologării: 1987. Hibrid semitardiv, perioada de vegetaţie de
124 - 128 zile.
48
Talia plantelor este de 160 - 180 cm. capitulul este dens şi bine acoperit
cu seminţe până în centru, este plan, semiconvex şi uşor înclinat. Masa a 1
000 boabe (MMB) este 60 - 70 g, iar masa hectolitrică de 40-42 kg/hl.
Potenţialul de producţie: 4 000 - 4 300 kg/ha.
Conţinutul de ulei în seminţe: 50-52%. Rezistent la mană (Plasmopara
helianthi), rezistenţă bună la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) la
putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea), precum şi la pătarea neagră (Phoma
oleracea) Linia tată, restauratoare de fertilitate a polenului, este foarte
ramificată, înfloreşte eşalonat de la vârf spre bază, prelungind astfel perioada
de aprovizionare cu polen a liniei mamă din loturile de hibridare.
Densitatea recomandată: 40 000 - 50 000 pl./ha. Foarte eficient în
producerea de seminţe. Recomandat pentru toate zonele de cultură din ţara
noastră.
3.4.3. Hibridul Performer
Hibridul simplu de floarea soarelui Performer este creat la ICCPT
Fundulea.
Caractere morfologice. Plantele au inaltimea de 166- 180 cm. Diametrul
capitulului este de 19- 21 cm. Sămânţa de culoare neagră, de formă ovoid-
alungită, cu MMB de 63-78 g.
Însuşiri fiziologice. Hibridul Performer este semitimpuriu, cu o perioadă
de vegetaţie de 114-118 zile şi cu înflorire care durează 4-5 zile.
Însuşiri de calitate. În condiţiile ţării noastre hibridul realizează un
conţinut mediu de ulei de cca. 46%.
Capacitatea de producţie. Hibridul Performer are un potenţial ridicat de
producţie. Producţia medie realizată în reţeaua ISTIS este de cca. 3000 Kg / Ha.
Zonarea. Se recomandă în zonele favorabile culturii florii soarelui.
49
3.4.4. Hibridul Rigasol
Hibridul simplu de floarea soarelui Rigasol a fost creat de firma
Semences Cargill, Franţa.
Caractere morfologice. Plantele au o talie de cca. 135 cm. Capitulul
are diametrul de 20 cm şi poziţia la maturitate este jumătate răsturnată în jos.
Sămânţa are culoarea neagra, cu dungi, forma este ovoid-alungită, cu MMB
de 68 g si MH de 44 Kg.
Însuşiri fiziologice. Hibridul Rigasol are o perioadă de vegetaţie de
111-112 zile, fiind un hibrid timpuriu. Hibridul Rigasol are o înaltă rezistenţă
la Phomopsis, Sclerotinia pe capitul şi Puccinia. Este rezistent şi la rasa
europeană a manei.
Însuşiri de calitate. Hibridul Rigasol a realizat în sămâţă uscată, un
conţinut de ulei de 45-46 %.
Capacitatea de producţie. Hibridul Rigasol a realizat în reţeaua de
testare a ISTIS, timp de 3 ani, o producţie medie de seminţe de circa 2800
kg/Ha superioară martorului Coril cu 8% şi martorului Rapid cu 6%.
Zonarea. Se recomandă cultivarea sa în toate zonele favorabile
culturile de floarea soarelui.
3.5. Soiuri de rapiţă de toamnă (Brassica napus L)
3.5.1. Soiul Triumf
Soiul a fost creat la Staţiunea didactică experimentală Moara
Domnească a Institutului Agronomic „Nicolae Balcescu" Bucureşti.
Caractere morfologice. Plantele sunt viguroase, având înălţimea de
125-75 cm.
50
Pe plantă se formează în medie 112 silicve, fiecare silicvă având cca 23
seminţe. Seminţele au.MMB = 4,42 g.
Insuşiri fiziologice. Soiul este semitardiv, perioada de vegetaţie fiind
de circa 270 zile. Prezintă rezistenţă bună la iernare şi la cădere. Seminţele au
culoare galbenă.
Însuşiri de calitate. Conţinutul de ulei în seminţe este de 62,45%.
Uleiul nu conţine acid eracic şi glicozinoliţi.
Capacitatea de productie. Soiul are o capacitate ridicată de producţie,
realizând 2 613-3 417 kg/ha. Însuşiri de calitate superiori – 1500-2000 kg.
3.5.2. Soiul Valesca
Soiul de rapiţă de toamnă pentru ulei Valesca a fost creat la firma
Saaten Union, Germania.
Caractere morfologice. Înâlţimea plantelor este de 112-129 cm.
Plantcle au în medie 3-8 ramificaţii, fiecare plantă având cca 60 - 97 silicve.
Frunzele au o culoare verde intens. Sămânţa este ovoidală, de mărime medie
spre mică.
Însuşiri fiziologice. Soiul este semitardiv având o perioadă de vegetaţie
de 260 - 278 zile. Are rezistenţă bună la cădere şi o rezistenţă satisfăcătoare la
iernare.
Însuşiri de calitate. Conţinutul seminţelor în ulei este de 43-44%,
asemănător soiului martor Triumf. Uleiul nu conţine acid erucic şi
glicozinolaţi, soiul Valesca făcând parte din grupa 00.
Capacitatea de producţie. Soiul Valesca are o capacitate ridicată de
producţie situată între 2600 - 3700 kg/ha.
51
3.6. Soiurile de ovăz (Avena sativa)
3.6.1.Soiul Mureş
Soiul de ovăz de primăvară Mureş a fot creat la SCDA Turda.
Plantele au înălţime de 107-111 cm, MMB=32 g, iar MH = 42 kg.
Perioada de vegetaţie este de 113 zile.
Este rezistent la cădere, secetă şi şistăvire.
De asemenea, este rezistent la helmintosporioză şi mijlociu de rezistent
la rugina brună şi fainare.
Boabele au conţinut mediu de 16,2 % proteină şi 52% amidon.
În medie pe 3 ani a realizat o producţie medie de 4850 kg/ha.
3.6.2. Soiul Cory
Soiul de ovăz de primăvară Cory a fost creat la firma Vemeuil, Franţa.
MMB = 34 g, iar MH=44 kg.
Perioada de vegetaţie este de 87-109 zile.
Are o bună rezistenţă la secetă şi arşiţă şi o rezistenţă mijlocie la
cădere şi scuturare.
Este rezistent la tăciune şi mijlociu de rezistent la făinare, rugina
galbenă şi brumă.
În tabelul 8 este prezentată capacitatea de producţie a soiurilor şi
hibrizilor utilizaţi la S.C. “Viitorul” S.A.
52
Tabelul 8
Capacitatea de producţie a soiurilor şi hibrizilor la diferite plante de cultură
Denumirea culturii Soiul/hibridul Capacitatea de producţie kg/ha
Grâu de toamnă Alex 5000-6000
Dropia 6300
Flamura 85 6000-8500
Fundulea 4 8000-9500
Crina 5960
Porumb Florencia 7500-14.800
Furio 8300-15.000
Raissa 8760-12.200
Fundulea 376 7500-10.000
Helga 8000-9000
Olt 6600-14.000
Danubiu 6150-14.100
Orz Precoce 7500-9000
Productiv 7000-8000
Mădălin 5300-6300
Orizont 5200-6500
Floarea soarelui Favorit 4000
Festiv 4000-4300
Performer 3000-3500
Rigasol 2900-3200
Rapiţă Triumf 2613-3417
Valesca 2600-3700
Ovaz Cory 4500
Mureş 4850-5000
53
CAPITOLUL IV
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR LA
SOCIETATEA AGRICOLĂ “VIITORUL” S.A.
4.1. Tehnologia de cultivare a grâului
4.1.1. Rotaţia culturilor la grâu
Grâul de toamnă preferă plantele premergătoare care eliberează terenul
devreme şi lasă solul curat de buruieni, afânat şi în bună stare de fertilitate.
Cele mai bune plante premergătoare pentru cultura grâului sunt
leguminoasele, cartoful, cânepa, coriandrul.
Plantele premergătoare pentru cultura grâului au fost floarea soarelui,
rapiţa şi porumbul, deoarece suprafaţa ocupată de această cultură este destul
de mare şi este necesară o eşalonare a lucrărilor solului.
4.1.2. Lucrările solului la grâu
Grâul este foarte pretenţioas faţă de lucrările solului. Prin lucrările
solului se urmăreşte asigurarea condiţiilor favorabile pentru germinaţia
seminţelor, răsărirea culturii şi dezvoltarea sistemului radicular pentru a
aproviziona cultura de grâu cu apă şi elemente de nutriţie.
Lucrările solului se fac diferenţiat în funcţie de planta premergătoare,
umiditatea solului şi intervalul de timp până în momentul semănatului. După
premergătoarele timpurii (rapiţa) lucrările solului încep cu lucrarea de
dezmiriştire, efectuată cu grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor
vegetale şi a buruienilor existente, afânrea solului în stratul superficial. Apoi
se trece la efectuarea arăturii la adâncimea de 18-22 cm, cu plugul in agregat
cu grapa stelată. Până la semănatul grâului se fac lucrări de întreţinere a
arăturii, oblic pe direcţia de arat pentru nivelarea arăturii. Înaintea pregătirii
54
patului germinativ se efectuează fertilizare cu îngrăşăminte complexe în doză
de 100 kg/ha. Pregătirea patului germinativ se face înainte de semănat, prin
lucrări superficiale cu combinatorul, perpendicular sau pe diagonala direcţiei
de semănat.
Pentru premergătoarele târzii, porumbul şi floarea soarelui, se
eliberează cât mai repede terenul de resturile vegetale şi se efectuează 1-2
treceri cu grapa cu discuri. Arătura se efectuează la 20-25 cm adâncime.
Arătura de toamnă se lucrează cu grapa cu discuri pentru mărunţire şi
nivelare. Aplicarea îngrăşămintelor complexe se execută înaintea pregătirii
patului germinativ. Pregătirea patului germinativ se execută înaintea
semănatului cu combinatorul pentru realizarea semănatului în condiţii bune.
4.1.3. Sămânţa şi semănatul grâului
Sămânţa de grâu pentru semănat trebuie să aparţină unui soi înscris în
lista oficială, recomandat zonei de cultură, să provină dintr-un lot semincer,
să aparţină categoriei C1, sau C2, să aibă puritate fizică minim 98 %,
germinaţia minim 85 % şi MMB mare.
Pentru semănat s-a folosit sămânţa tratată cu Vitavax 200 în doză de
2l/t sămânţă.
După cultura de rapiţă, semănatul grâului s-a făcut la începutul lunii
octombrie, iar după porumb şi floarea soarelui s-a continuat lucrarea până în a
2-a decadă a lunii octombrie.
Densitatea utilizată a fost de 500 kg/m2 rezultând cantităţi de sămânţă
folosită de 230-260 kg/ha în funcţie de indicii de calitate a seminţelor.
4.1.4. Lucrările de îngrijire la grâu
Lucrările de îngrijire care se aplică la cultura grâului şi numărul
acestora depinde de planta premergătoare, calitatea pregătirii patului
55
germinativ, densitatea plantelor şi starea de vegetaţie în toamnă şi la
desprimăvărare, gradul de îmburuienare, infestarea cu boli şi dăunători.
În primăvară după topirea zăpezii s-a efectuat lucrarea de fertilizare cu
azotat de amoniu folosindu-se o doză de 150 kg p.c/ha.
Combaterea buruienilor s-a făcut spre sfârşitul lunii aprilie cu erbicidul
Mustang în doză de 0,5 l/ha.
La începutul lunii mai s-a efectuat un tratament pentru combaterea
complexului de boli foliare cu produsul Sumi 8 în doză de 0,4 l/ha asociat cu
o fertilizare foliară cu produsul Harvest (20-20-20 + microelemente) în doză
de 2,5 kg/ha.
4.1.5.Recoltarea grâului
Cel mai potrivit moment de recoltare la grâu este la maturitatea
deplină, când umiditatea boabelor a ajuns la 14-15 %. În acest moment
combinele lucrează fără pierderi de boabe sparte. Curăţirea boabelor se poate
regla fără dificultate, boabele se pot depozita în condiţii bune, fără să fie
necesare intervenţii prin uscare.
Recoltarea s-a declanşat la jumătatea lunii iunie şi s-a continuat până la
începutul lunii iulie deoarece au fost momente de întrerupere a lucrării,
determinate de stocarea producţiei şi de fluctuaţiile de preţ de pe piaţă.
S-au folosit combinele SEMA 110 existente în unitate cât şi o combină
CLAAS închiriată.
Paiele au fost colectate de către localnici pe unele sole sau au fost
încorporate pe suprafeţele recoltate cu combina CLAAS care a tocat resturile
vegetale.
Producţia medie realizată a fost influenţată de planta premergătoare.
Astfel după rapiţă s-au realizat 4000 kg/ha, după porumb 3000 kg/ha,
iar după floarea soarelui 3500 kg/ha.
56
Tabelul 9
Itinerarul tehnologic practicat la cultura de grâu la S.C. VIITORUL
SA în anul 2003-3004
Suprafaţa 850 ha
Nr.
Crt.
Lucrarea efectuată Agregatul
folosit
Momentul
efectuării
Materiale consumate
Denumirea Cantitatea
pe ha
1. Dezmiriştit U650 + GD VIII Motorină 8 l
2. Arat U 650 +
PP3 x 30
IX Motorină 25l
3. Discuit arătura U 650 + GD IX Motorină 8l
4. Fertilizare U650 +MA
3,5
IX Complexe +
motorină
100 kg
6l
5. Pregătirea patului
germinativ
U650 +
combinator
X Motorină 6 l
6. Semănat U650+SUP
29
X Sămânţă
Motorină
250 kg
8 l
7. Fertilizat U650 + MA
3,5
III NH4NO3
Motorină
150 kg
8 l
8. Erbicidat U650+MET
2500
IV Mustang 0,5 l/ha
9. Combaterea bolilor +
fertil.foliară
U650+MET
2500
V Sumi 8
Harvest
0,5 l
2,5 kg
10. Recoltare SEMA 110 VI-VII Motorină 25 l
11. Transport recolta U650+2 RM VI-VII Motorină 10 l
12. Eliberarea terenului
de paie
U650+GD IX Motrină 8 l
Planta premergătoare: rapiţă, floarea soarelui, porumbSoiuri utilizate: Flamura 85, Fundulea 4, Dropia, Crina, AlexProducţia de boabe: - 3000 kg/ha după rapiţă
- 3500 kg/ha după floarea soarelui- 3000 kg/ha după porumb
57
4.2. Tehnologia de cultivare a porumbului
4.2.1. Rotaţia culturilor la porumb
Porumbul nu este pretenţios faţă de planta premergătoare.
Cele mai valoroase plante premergătoare sunt mazărea, borceagurile,
trifoiul, floarea soarelui.
În zona de câmpie grâul şi porumbul ocupă peste 60 % din suprafata
arabilă şi rotaţia grâu-porumb este inevitabilă, asigurând producţii bune la
ambele culturii dacă periodic la 3-4 ani se intervine cu floarea soarelui, rapiţă,
şi succesiunea porumbului pe aceeaşi solă nu durează mai mult de 2-3 ani.
Acesta este şi cazul S.C. Viitorul SA care se situează în zona de
câmpie, iar în cadrul sortimentului de culturi grâul ocupă o pondere foarte
mare, acest lucru făcând aproape inevitabilă folosirea grâului ca plantă
premergătoare.
Porumbul este cultivat în cadrul societăţii şi în monocultură fără
probleme, dar trebuie efectuată combaterea bolilor, buruienilor şi dăunătorilor
cu eficienţa maximă şi rezolvarea problemei resturilor vegetale.
4.2.2. Lucrările solului la porumb
Prin lucrările solului pentru cultura porumbului se urmăreşte afânarea
adâncă pentru înmagazinarea apei şi asigurarea unui regim aerohidric
favorabil sistemului radicular, încorporarea resturilor vegetale de la planta
premergătoare şi a îngrăşămintelor, mărunţirea stratului superficial şi
nivelarea, pentru efectuarea semănatului de calitate şi asigurarea condiţiilor
favorabile pentru germinarea seminţelor.
Lucrările solului pentru porumb încep imediat după recoltarea plantei
premergătoare.
Dacă planta premergătoare lasă pe teren resturi vegetale sau terenul
este denivelat se execută lucrări cu grapele cu discuri pentru mărunţirea
resturilor vegetale, asigurându-se condiţii bune pentru arătura de calitate.
58
După ce cultura de grâu a eliberat terenul mai devreme în luna august
s-a efectuat dezmiriştitul cu grapa cu discuri apoi s-au realizat arăturile de
vară cu plugul PP 3x30 in agregat cu grapa stelată.
După porumb s-a efectuat lucrarea obligatorie de dezmiriştit cu grapa
cu discuri apoi s-a trecut la efectuarea arăturilor de toamnă la o adâncime de
20-25 cm.
După terminarea aratului s-au efectuat lucrări de întreţinere cu grapa cu
discuri.
În primăvară, în luna aprilie s-a efectuat pregătirea patului germinativ
cu ajutorul combinatorului.
4.2.3. Sămânţa şi semănatul la porumb
Sămânţa hibridă de porumb folosită de S.C. Viitorul SA, a fost
procurată de la firmele autorizate, însoţită de certificat de calitate care atestă
valoarea culturală a seminţei.
Tratamentele aplicate seminţei joacă un rol important în obţinerea unor
recolte bogate. Împotriva agenţilor patogeni din sol: Fusarium, Phythum s-a
folosit Tiradin 75,3 kg/t şi Metolen 70,2 kg/t, iar împotriva dăunătorilor din
sol s-au folosit Furadan 35 ST, 28 l/t, Carbodan 35ST şi Promet 400 SC.
Epoca de semănat din punct de vedere calendaristic în zona de câmpie,
unde se află societatea este 1-20 aprilie.
Cantitatea de sămânţă la hectar folosită a variat între 15-25 kg/ha cu o
medie de 20 kg în funcţie de densitate, masa a 1000 boabe şi valoarea
culturală a seminţei. Adâncimea la care s-a însămânţat a fost de 6-8.
Paralel cu semănatul s-a făcut şi o fertilizare cu îngrăşăminte complexe
îndoză de 100 kg/ha.
Semănatul s-a făcut cu semănătoarea de precizie SPC 8 împreună cu
echipamentul de fertilizat EF8.
59
4.2.4. Lucrări de îngrijire la porumb
Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire datorită
gradului ridicat de îmburuienare în condiţiile din România conducând în
unele cazuri la diminuarea producţiei cu 30-90 % comparativ cu lanurile
lipsite de buruieni.
Pentru reducerea gradului de îmburuienare, trebuie luate în consideraţie
măsurile preventive şi curative: rotaţia, lucrările solului, folosirea erbicidelor,
praşile mecanice şi manuale.
S-a efectuat lucrarea de erbicidare cu produsul Guardian CE în doză de
1,7 l/ha înainte de răsărire pentru combaterea buruienilor monocotiledonate şi
dicotiledonate anuale.
Prăşitul rămâne principala lucare de îngrijire a porumbului cu scopul de
a distruge buruienile dar şi pentru afânarea şi aerisirea solurilor grele cât şi
pentru conservarea apei din sol.
La cultura de porumb s-au efectuat 2 praşile mecanice cât şi una
manuală.
Prima praşilă mecanică s-a efectuat în luna mai, la 10-15 zile după
răsărire când plantele au 4-5 frunze şi buruienile sunt răsărite şi înrădăcinate
superficial.
A doua praşilă s-a efectuat când s-a format crusta şi au reapărut
buruienile la 10-15 zile de la prima praşilă. Concomitent s-a efectuat a 2-a
fertilizare cu azotat de amoniu în doză de 100 kg/ha.
Praşila manuală a fost efectuată de către membrii asociaţiei care au
contractat anumite suprafeţe cultivate cu porumb.
4.2.6. Recoltarea porumbului
Recoltarea porumbului se face la maturitatea deplină, când boabele au
umiditatea de 30 % şi nu mai au loc acumulări în bob. Aceasta operaţiune, din
punct de vedere calendaristic, se realizează în luna octombrie.
60
Tabelul 10
Itinerarul tehnologic practicat la cultura porumb
la S.C. VIITORUL SA în anul 2003-3004
Nr.
Crt.
Lucrarea efectuată Agregatul
folosit
Momentul
efectuării
Materiale consumate
Denumirea Doza/ha
1. Dezmiriştit U650 + GD VII-IX Motorină 8 l
2. Arat U 650 +
PP3 x 30
VIII-IX Motorină 25 l
3. Discuit arătura U 650 + GD III Motorină 8 l
4. PPG U650
+Combinator
IV Motorină 6 l
5. Semănat +
Fertilizat
U650 +
SPC 8+EF8
IV Sămânţă
Complexe
Motorină
20 kg
100 kg
8 l
6. Erbicidat U650+MET
2500
IV Motorină
Guardian CE
6 l/ha
1 l
7. Prăşit mecanic 1 U650+CPU V Motorină 6 l
8. Prăşit mecanic 2
+fertilizat
U650+CPU
EF8
V Motorină
Azotat de amoniu
8 l
100 kg
9. Recoltat SEMA 110 X Motorină 25 l
10. Transport recoltă U650+2RM X Motorină 10 l
11. Eliberarea terenului
de resturi vegetale
U650+CSU XI Motorină 8 l
Planta premergătoare: grâu şi porumbProducţia medie obţinută: 5000-7000 kg/haHibrizi folosiţi: Fundulea 376, Olt, Danubiu, Florencia, Helga, Raissa
61
Recoltarea porumbului la S.C. Viitorul SA se realizează în majoritatea
cazurilor manual, de către persoanele contractoare ale diferitelor suprafeţe
cultivate cu porumb.
La cerere, se poate recolta porumbul mecanizat cu combinele SEMA
110 echipate cu culegător de ştiuleţi CS4M70 aflate în proprietatea asociaţiei.
Concomitent cu recoltatul s-a realizat şi transportul boabelor către
centrele de recepţie specializate pentru valorificarea lor.
Cocenii au fost colectaţi de către persoanele contractoare ale culturilor.
În cazul porumbului recoltat mecanizat eliberarea terenului de resturile
vegetale s-a făcut cu tractorul în agregat cu CSU.
4.3. Tehnologia de cultivare a ovăzului
4.3.1. Rotaţia culturilor la ovăz
Ovăzul nu este pretenţios faţă de planta premergătoare. El dă recolte
foarte bune după leguminoasele anuale sau perene. Ovăzul se cultivă de
obicei după prăşitoare – porumb, floarea soarelui, caz comun societăţii
agricole studiate.
4.3.2. Lucrările solului la ovăz
Imediat după încheierea recoltatului porumbului la sfârşitul lunii
septembrie s-a trecut la efectuarea lucrării de dezmiriştit pentru mărunţirea
lor şi pentru încorporarea superficială în sol folosindu-se grapa cu discuri.
Arătura se efectuează imediat la adâncimea de 20-22 cm pentru a
permite solului realizarea unui regim aerohidric propice cât şi pentru
încorporarea resturilor vegetale.
La desprimăvărare în luna martie se efectuează o lucrare de întreţinere
a arăturii prin discuire cu grapa cu discuri prin treceri succesive în diagonala
solei.
62
Pregătirea patului germinativ se efectuează cu combinatorul şi permite
obţinerea unui teren bine mărunţit şi nivelat propice pentru desfăşurarea
lucrării de semănat în condiţii bune.
4.3.3. Sămânţa şi semănatul la ovăz
Sămânţa trebuie să aibă puritatea peste 98 %, germinaţia peste 98 %,
iar masa seminţelor cât mai mare.
Pentru a preveni atacul de tăciune zburător (Ustillago avenae) şi a
tăciunelui îmbrăcat (Ustillago kahleri) sămânţa s-a trata cu Vitavax 200 în
doză de 2 kg/t.
Epoca de semănat a ovăzului de primăvară este în urgenţa I, pentru a
profita de umiditatea din precipitaţiile de peste iarnă.
Ovăzul se însămânţează în perioada 1-10 martie. Densitatea folosită la
semănat a fost de 500 boabe germinabile/m2.
Dustanta între rânduri este de 12,5 cm cu adâncimea de semănat la 2-4
cm. Cantitatea de sămânţă folosită a fost de 110 kg/ha.
4.3.4. Lucrări de îngrijire la ovăz
În luna aprilie la cultura de ovăz s-a executat o fertilizare cu azotat de
amoniu în doză de 100 kg/ha.
Combaterea buruienilor nu a fost necesară deoarece suprafaţa cultivată
cu orz a fost relativ mică, iar terenul nu a prezentat îmburuienare excesivă.
4.3.5. Recoltatul ovăzului
Recoltarea ovăzului s-a realizat cu combina pentru cereale SEMA 110
aflată în dotarea societăţii.
Pentru a putea fi recoltat mecanizat în condiţii bune, ovăzul trebuie să
aibă tijele uscate, iar boabele să fie la începutul maturităţii depline.
Producţia la cultura de ovăz a fost în medie 3500 kg/ha.
63
Paiele rezultate în urma operaţiei de recoltare au fost adunate în
totalitate de către localnici.
Tabelul 11
Itinerarul tehnologic practicat la cultura de ovăz
la S.A. VIITORUL SA în anul 2003-3004
Nr.
Crt.
Lucrarea efectuată Agregatul
folosit
Momentul
efectuării
Materiale consumate
Denumirea Doza/ha
1. Dezmiriştit U650 + GD IX Motorină 8 l
2. Arat U 650 +
PP3 x 30
IX Motorină 25 l
3. Discuit arătura U 650 + GD III Motorină 8 l
4. PPG U650
+Combinator
III Motorină 6 l
5. Semănat U650+SUP29 III Motorină
Sămânţă
8 l
110 kg
6. Fertilizat
U650+MA3.5
IV Motorină
Azotat de amoniu
8 l
100 kg
7. Recoltat SEMA 110 VI Motorină 25 l
8. Transport recoltă U650+2RM VI Motorină 10 l
9. Eliberarea terenului
de resturi vegetale
U650+GD VI Motorină 8 l
10.
Planta premergătoare: porumbProducţia medie obţinută: 3500 kg/haSoiuri cultivate:Cory,Mureş
64
4.4. Tehnologia de cultură a orzului de toamnă
4.4.1. Rotaţia culturilor la orzul de toamnă
La alegerea plantei premergătoare se ţine cont de destinaţia recoltei.
Culturile de orz de toamnă trebuie să intre în iarnă bine dezvoltate, înfrăţite,
înrădăcinate şi călite. Cele mai bune premergătoare pentru orzul de toamnă
sunt: mazărea, rapiţa, inul pentru ulei şi fasolea. Cu rezultate bune se pot
folosi floarea soarelui, troifoi, lucernă şi porumb, în cazul când vara şi toamna
nu au fost secetoase.
La societatea agricolă Viitorul SA planta premergătoare pentru cultura
de orz a fost floarea soarelui.
4.4.2. Lucrările solului la orzul de toamnă
Pentru orz lucrările solului se efectuează diferenţiat, în funcţie de
planta premergătoare, ca şi pentru grâul de toamnă, cu următoarea precizare;
se acordă atenţie deosebită pregătirii patului germinativ, având în vedere
puterea mai mică de străbatere datorită germinaţiei bipolare şi pentru a
favoriza dezvoltarea plantelor în toamnă pentru a rezista peste iarnă.
Astfel, după recoltarea florii soarelui s-a executat lucrarea de
dezmiriştit folosind grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor vegetale cât
şi a buruienilor existente. Apoi s-a trecut la efectuarea arăturii la adâncimea
de 20-22 cm. Înainte de pregătirea patului germinativ s-a efectuat lucrarea de
întreţinere a arăturii prin discuire cu grapa cu discuri prin treceri repetate în
diagonala solei.
La sfârşitul lunii septembrie s-a efectuat pregătirea patului germinativ
cu combinatorul.
65
4.4.3. Sămânţa şi semănatul la orzul de toamnă
Sămânţa trebuie să aparţină unui soi înscris în lista oficială, să
provină din loturi semincere, să prezinte buletin de valoare culturală, să aibă
puritate fizică minim 98 %, germinaţie minim 85 %, MMB specifică soiului.
Înainte de semănat sămânţa s-a tratat împotriva agenţilor patogeni
transmisibili prin sămânţă cu produsul Sumi 8 Gold în doză de 1,5 l/t.
Epoca de semănat. orzul se seamănă cu câteva zile înaintea grâului,
epoca optimă fiind între 20 septembrie şi 5 octombrie.
Densitatea la semănat folosită pentru orzul de toamnă este de 450-500
bg/m2. Distanţa între rânduri este de 12,5 cm. Pentru că are putere de
străbatere mai slabă, orzul s-a semănat la 3-4 cm adâncime. Cantitatea de
sămânţă folosită la hectar a fost de 200 kg.
4.4.4. Lucrările de îngrijire la orzul de toamnă
La orzul de toamnă, lucrările de îngrijire efectuate în cursul perioadei
de vegetaţie sunt similare cu cele efectuate la cultura grâului. Astfel, la
desprimăvărare, spre sfârşitul lunii martie s-a executat fertilizarea culturii
folosindu-se azotat de amoniu în doză de 100 kg/ha.
Combaterea buruienilor s-a realizat prin erbicidare în luna aprilie cu
produsul Mustang în doză de 0,5 l/ha.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor nu s-a realizat datorită incidenţei
slabe înregistrate cu cultura.
4.4.5. Recoltarea orzului de toamnă
Declanşarea recoltatului la orz are loc la maturitatea deplină, când
umiditatea boabelor este sub 17 %. Întârzierea recoltatului se soldează cu
pierderi mari din cauza ruperii spicelor şi scuturării boabelor.
Orzul s-a recoltat cu 7-10 zile înaintea grâului cu combina pentru
cereale SEMA 110 aflată în dotarea societăţii şi CLAAS. Producţia medie
66
realizată a fost de 5000 kg/ha. Prin folosirea combinei CLAAS o parte din
paiele rezultate la recoltare au fost tocate, restul urmând a fi adunate de
localnici.
Tabelul 12
Itinerarul tehnologic practicat la cultura de orz
la S.A. VIITORUL SA în anul 2003-3004
Nr.
Crt.
Lucrarea efectuată Agregatul
folosit
Momentul
efectuării
Materiale consumate
Denumirea Doza/ha
1. Dezmiriştit U650 + GD IX Motorină 8 l
2. Arat U 650 +
PP3 x 30
IX Motorină 25 l
3. Discuit arătura U 650 + GD IX Motorină 8 l
4. PPG U650
+Combinator
X Motorină 6 l
5. Semănat U650+SUP29 X Motorină
Sămânţă
8 l
200 kg
6. Fertilizat U650+MA3.5 III Motorină
Azotat de amoniu
8 l
100 kg
7. Erbicidat U650+MET
2500
IV Motorină
Mustang
6l
0,5 l
8. Recoltat SEMA 110 VI Motorină 25 l
9. Transport recoltă U650+2RM VI Motorină 10 l
10. Eliberarea terenului
de resturi vegetale
U650+GD VII Motorină 8 l
Planta premergătoare: floarea soareluiProducţia medie obţinută în anul 2004 : 5000 kg/haSoiuri cultivate: Precoce, Productiv, Orizont, Mădălin
67
4.5. Tehnologia de cultură a florii soarelui
4.5.1. Rotaţia culturilor la floarea soarelui
Cele mai bune plante premergătoare întâlnite în zonele de cultură a
florii soarelui sunt cerealele păioase de toamnă şi porumbul la care nu s-a
aplicat mai mult de 1,5 kg Atrazin/ha şi la care s-au făcut tratamente pentru
combaterea răţişoarei.
La societatea Viitorul SA în anul 2003-2004 s-au folosit ca plante
premergătoare pentru cultura de floarea soarelui grâul şi orzul.
4.5.2. Lucrările solului la floarea soarelui
Prin lucrările solului pentru floarea soarelui se urmăreşte ca la semănat
solul să fie afânat, structurat, fără hordpan, cu suficiente rezerve de apă şi fără
buruieni, astfel încât să aibă loc o răsărire rapidă şi uniformă, iar sistemul
radicular să exploreze solul în profunzime fără probleme.
Lucrările solului pentru floarea soarelui s-au efectuat în următoarea
ordine:
După eliberarea terenului de resturi vegetale de la planta premergătoare
s-a făcut o lucrare de dezmiriştit cu grapa cu discuri pentru a crea condiţii
favorabile pentru lucrarea de arat.
S-a urmărit afânarea profundă a solului şi o bună încorporare a
resturilor vegetale şi din acest motiv adâncimea de arat a fost de 22-25 cm.
După arat s-a efectuat lucrarea de discuit a arăturii pentru nivelare şi
distrugerea bolovanilor. În primăvară lucrările solului au urmărit conservarea
apei în sol, evitând astfel lucrările repetate care contribuie la tasarea solului şi
afânarea excesivă, care favorizează pierderea apei, datorită creşterii
temperaturii şi mai ales în zonele sudice unde vânturile de primăvară sunt
frecvente.
68
Când solul s-a zvântat s-a efectuat o lucrare cu grapa cu discuri pe
diagonala solei pentru mărunţirea stratului superficial, nivelarea şi asigurarea
condiţiilor necesare pentru aplicarea erbicidelor şi pregătirea patului
germinativ.
Înainte de pregătirea patului germinativ s-a efectuat o erbicidare cu
Treflan în doză de 3,5 l/ha. Pregătirea patului germinativ s-a făcut în preziua
sau ziua semănatului, folosind un combinator care să mărunţească solul pe
adâncimea de semănat şi realizează o zonă aşezată la adâncimea de
încorporare pentru a asigura un bun contact al seminţelor cu particulele de sol
şi aprovizionarea cu apă, pentru o răsărire explozivă.
4.5.3. Sămânţa şi semănatul la floarea soarelui
Calitatea seminţei folosite la semănat influenţează densitatea culturii,
vigoarea plantelor şi componentele de producţie.
Sămânţa pentru semănat trebuie să fie certificată, din anul precedent să
aparţină generaţiei F1 în cazul hibrizilor, cu puritate fizică minim 98 % şi
germinaţie minim 85 %.
Înainte de semănat s-a făcut tratament sămânţei, tratament obligatoriu
pentru a realiza o cultură bine închegată. Astfel, pentru a împiedica apariţia
atacului de mană (Plosmopora helianthi), putregai alb (Sclerotinia
sclerotiorum) s-au folosit produsele Apron 35SD în doză de 5 kg/t sămânţă
cât şi Ronilan 50wP, Bavistin 50wP în doză de 2kg/t sămânţă.
Pentru protecţia împotriva dăunătorilor (Tanymecus dilaticollis şi
Agriotes s-au folosit produsele Furadan 35ST şi Carbodan 35ST în doză de
28l/t sămânţă.
Epoca de semănat a început când în sol la adâncimea de semănat s-a
realizat 70C şi vremea este în curs de încălzire.
Densitatea la semănat în cazul hibrizilor folosiţi de societate a fost de
45.000-50.000 plante recoltabile.
69
Cantitatea de sămânţă folosită a fost de 5 kg/ha. Distanţa între rânduri
este generalizată la 70 cm şi s-a folosit gama de maşini agricole pentru
porumb. Adâncimea la care s-a efectuat lucrarea de semănat a fost de 5-7 cm.
Concomitent cu semănatul s-a efectuat şi fertilizarea cu îngrăşăminte
complexe în doză de 100 kg/ha.
4.5.4. Lucrări de îngrijire la floarea soarelui
Floarea soarelui este foarte sensibilă la îmburuienare la începutul
vegetaţiei, până la formarea a 5 perechi de frunze. În acest interval trebuie
intervenit cu erbicide, praşile mecanice şi praşile manuale.
După semanat, înainte de răsărire, în luna aprilie s-a efectuat lucrarea
de erbicidat folosindu-se produsul Relay în doză de 1,5 l/ha.
Dacă patul germinativ a fost bine pregătit şi semănatul s-a făcut în
epoca optimă, floarea soarelui răsare în 9-12 zile, iar în acest interval nu sunt
necesare lucrări de îngrijire. Prin prăşit se distrug buruienile care mai apar
chiar dacă s-au folosit erbicide, se afânează şi se structurează solul, pentru a
asigura condiţii favorabile creşterii viguroase a plantelor.
Primul prăşit mecanic s-a efectuat când seminţele de plante au devenit
vizibile şi s-a format prima pereche de frunze adevărate.
A doua praşilă mecanică s-a efectuat la un interval de 12-14 zile de la
prima, când au reapărut buruienile. Concomitent cu a 2-a praşilă s-a făcut şi o
fertilizare cu îngrăşăminte complexe în doză de 100 kg/ha.
4.5.5. Recoltarea florii soarelui
Stabilirea momentului pentru recoltarea mecanică se face după aspectul
plantelor şi umiditatea seminţelor, când 80-85 % dintre colatidii au culoare
brună-gălbuie, grunzele şi tulpinile sunt uscate, iar umiditatea seminţelor este
de 13-14 %.
70
Tabelul 13
Itinerarul tehnologic practicat la cultura de floarea soarelui
la S.A. VIITORUL SA în anul 2003-3004
Nr.
Crt.
Lucrarea
efectuată
Agregatul
folosit
Momentul
efectuării
Materiale consumate
Denumirea Doza/ha
1. Dezmiriştit U650 + GD VIII Motorină 8 l
2. Arat U 650 +
PP3 x 30
IX Motorină 25 l
3. Discuit arătura U 650 + GD IX Motorină 8 l
4. Discuit arătura U650+GD III Motorină 8 l
5. PPG Erbicidat U650 +MET
2500
III Motorină
Treflan
6 l
3,5 l
6. PPG U650+combinator IIII Motorină 6 l
7. Semănat +
Fertilizat
SPC 8+
EF8+U650
IV Motorină
Sămânţă
Complexe
8 l
5 kg
100 kg
8. Erbicidat U650+MET 2500 IV Motorină
Relay
6 l/ha
1,5 l
9. Prăşit mecanic 1 U650 +CPU V Motorină 6 l
10. Prăşit mecanic 2
+complexe
U650+CPU+
EF8
V Motorină
Complexe
8 l
100 kg
11. Recoltat SEMA 110 IX Motorină 25 l
12. Transport recoltă U650+2RM IX Motorină 10 l
13. Eliberarea
terenului de
resturi vegetale
U650+GD X Motorină 8 l
Planta premergătoare: grâu, orzProducţia medie obţinută: 2500 kg/haHibrizi folosiţi: Festiv, Favorit, Rigasol, Performer
71
Recoltatul mecanizat începe la umiditatea seminţelor de 13-14 % şi
trebuie să se termine până la scăderea umidităţii la 10-11 %, deoarece mai
târziu apar pierderi mari prin scuturare.
Recoltatul în cadrul societăţii s-a efectuat cu combinele SEMA 110
aflate în dotare pe care s-a montat echipamentul pentru recoltat floarea
soarelui RFS.
Recoltarea manuală începe la 15-16 % umiditate în seminţe, iar până la
treierat, prin uscarea în câmp a colatidiilor, umiditatea seminţelor scade la 10-
11 %.
Această metodă nu este folosită la societatea agricolă Viitorul SA
Strâmbeni.
Resturile vegetale rămase în urma recoltării sunt adunate de către
localnici pentru a fi folosite drept combustibil, iar unde au rămas pe teren se
execută câteva treceri cu grapa cu discuri pentru a le mărunţi şi încorpora în
sol.
Producţia medie la hectar obţinută a fost de 2500 kg/ha.
4.6. Tehnologia de cultură a rapiţei de toamnă
4.6.1.Rotaţia culturilor la rapiţă
Premergătoarele cele mai bune pentru rapiţa de toamnă sunt culturile
care se recoltează devreme, pentru a permite lucrările solului şi acumularea
apei în sol până la sfârşitul lunii august când se seamănă rapiţa. Din această
categorie fac parte ovăzul şi grâul de toamnă, cartoful timpuriu, borceagul de
toamnă şi mazărea.
La S.C. Viitorul SA Strâmbeni planta premergătoare folosită pentru
rapiţă de toamnă a fost orzul.
Rapiţa de primăvară se poate cultiva după cultura care eliberează
terenul mai târziu cum ar fi inul pentru ulei, porumbul şi sfecla, bine
72
întreţinute de buruieni. Rapiţa nu se cultivă după floarea soarelui din cauza
atacului de Sclerotinia Sclerotiorum. Rapiţa poate reveni pe acelaşi teren după
3 ani şi după 7-8 ani dacă s-a constatat atac de Sclerotinia.
4.6.2. Lucrările solului la rapiţă
Au început cu lucrarea de dezmiriştit, cu o grapă cu discuri pentru
mărunţirea resturilor vegetale rămase de la planta premergătoare, realizându-
se o mobilizare superficială a solului pentru conservarea apei şi asigurarea
condiţiilor pentru lucrareade arat.
Arătura s-a efectuat în luna august imediat după eliberarea terenului de
la planta premergătoare şi când umiditatea terenului a permis, la adâncimea
de 20-25 cm cu plugul în agregat cu grapa stelată. Pentru ca să nu fie
bolovănoasă, să fie aşezată şi nivelată, arătura se lucrează cu grapa cu discuri
pentru distrugerea buruienilor care apar după ploi şi pentru conservarea apei.
Înainte de semănat terenul trebuie să fie bine mărunţit, nivelat şi aşezat.
În luna septembrie, înainte de pregătirea patului germinativ s-a făcut o
fertilizare cu îngrăşăminte complexe 22:22:22 în doză de 150 kg.
Pregătirea patului germinativ se face în ziua sau preziua semănatului,
cu combinatorul la adâncimea de semănat.
4.6.3. Sămânţa şi semănatul la rapiţă
Sămânţa pentru semănat trebuie să fie sănătoasă să fie proaspătă cu
puritatea minim 98 % şi germinaţia minim 85 %.
Înainte de semănat sămânţa s-a trata cu produsul Sumilex în doza de 1
kg/t.
Epoca de semănat specifică zonei de sud, unde se află societatea
agricolă Viitorul SA este de 1-15 septembrie. S-a încercat respectarea epocii
de semănat cu scopul dezvoltarii corespunzătoare a plantelor pentru perioada
de iarnă.
73
Semănatul s-a făcut la distanţa de 12,5 cm între rânduri, cu
semănătoare pentru cereale păioase, dar se poate semăna şi la 2,5-3,5 cm în
funcţie de gradul de mărunţire al solului şi umiditatea acestuia la semănat.
Cantitatea de sămânţă folosită a fost de 10 kg.
Densitatea la semănat 100-150 b.g./m2 pentru a se realiza densitatea la
recoltat 80-100. Soiurile folosite Valesca şi Triumf.
La desprimăvărare, în luna martie s-a efectuat o a 2-a fertilizare,
folosindu-se sulfat de amoniu în doză de 100 kg/ha.
4.6.4. Lucrările de îngrijire la rapiţă
Lucrările de îngrijire la rapiţă nu au fost efectuate deoarece cultura nu a
prezentat îmburuienare, iar dăunătorii au fost absenţi.
4.6.5. Recoltaraea rapiţei
Rapiţa este foarte sensibilă la scuturare, iar alegerea momentului optim
pentru recoltare este dificil.
Pentru reducerea la minimum a pierderilor prin scuturare se recomandă
recoltatul la maturitate. În momentul în care cultura s-a îngălbenit în
ansamblu, frunzele au început să se usuce, silicvele au culoare galben-
verzuie, iar seminţele s-au întărit şi au culoare cafeniu-maronie, s-a făcut un
tratament cu Reglone, în doză de 2-3 l/ha în 200 l apă, iar treieratul s-a făcut
la 5-7 zile.
S-a folosit combina SEMA 110 din dotarea societăţii la care s-au făcut
reglajele corespunzătoare pentru a se evita spargerea şi fisurarea seminţelor.
Producţia de rapiţă a fost de 1500 kg/ha.
După recoltarea rapiţei la sfârşitul lunii august s-a efectuat lucrarea de
eliberare a terenului de resturi vegetale cu grapa cu discuri.
74
Tabelul 14
Itinerarul tehnologic practicat la cultura de rapiţă
la S.C. VIITORUL SA în anul 2003-3004
Nr.
Crt.
Lucrarea
efectuată
Agregatul
folosit
Momentul
efectuării
Materiale consumate
Denumirea Doza/ha
1. Dezmiriştit U650 + GD VIII Motorină 8 l
2. Arat U 650 +
PP3 x 30
VIII Motorină 25 l
3. Discuit arătura U 650 + GD VIII Motorină 8 l
4. Fertilizare U650+MA 3,5 IX Complexe
22:22:22
Motorină
150 kg
8 l
5. PPG U650+combinator IX Motorină 6 l
6. Semănat U650+SUP29 IX Sămânţă
Motorină
10 kg
8 l
7. Fertilizare U650+MA 3,5 III (NH4)2SO4
motorină
100 kg
8 l
8. Recoltat SEMA 110 VII Motorină 20 l
9. Transport recoltă U650+2RM VII Motorină 8 l
10. Eliberarea
terenului de
resturi vegetale
U650+GD VIII Motorină 8 l
Planta premergătoare: orzProducţia medie obţinută: 1500 kg/haSoiurile folosite: Valesca, Triumf
75
4.7. Tehnologia de cultivare a muştarului
4.7.1. Rotaţia culturilor la muştar
Muştarul este o plantă pretenţioasă faţă de planta premergătoare,
cultura reuşind pe terenuri curate de buruieni, după prăşitoare şi cereale
păioase.
La S.C. Viitorul SA s-a folosit porumbul ca plantă premergătoare.
Nu se cultivă în monocultură şi nici după mac şi crucifere, din cauza
bolilor şi dăunătorilor comuni.
În asolament muştarul revine pe acelaşi teren după minimum patru ani.
4.7.2. Lucrările solului la muştar
La sâfrşitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie s-a efectuat
lucrarea de dezmiriştit cu grapa cu discuri pentru distrugerea şi încorporarea
resturilor vegetale.
Arătura de bază se execută la adâncimea de 22-25 cm cu plugul în
agregat cu grapa stelată.
La desprimăvărare, în luna martie se execută lucrarea de discuit a
arăturii cu grapa cu discuri, apoi se efectuează pregătirea patului germinativ
cu combinatorul.
4.7.3. Sămânţa şi semănatul la muştar
Sămânţa folosită trebuie să aibă o valoare utilă minimă de 90 %.
Epoca de semănat pentru muştar este sfârşitul lunii aprilie. Prin
respectarea epocii de semănat se evită influenţa nefavorabilă a temperaturilor
ridicate din perioada fructificării.
Distanţa între rânduri depinde de gradul de îmburuienare a solului. În
parcelele curate de buruieni se seamănă la 12,5 cm între rânduri, în timp ce pe
solele îmburuienate se recomandă distanţe de 40-50 cm, pentru a se putea
efectua praşile.
76
Densitatea la semănat este de 120-130 plante/m2. Când semănatul se
execută în rânduri rare şi 500-550 plante/m2 când se seamănă la 12,5cm.
Cantitatea de sămânţă folosită de semănat a fost de 15 kg/ha.
Adâncimea la care s-a efectuat semănatul este 2-3 cm.
4.7.4. Lucrările de îngrijire la muştar
Lucrările de îngrijire nu s-au efectuat deoarece terenul pe care s-a
cultivat muştarul a fost curat de buruieni iar dăunătorii au avut un grad mic de
apariţie.
Tabelul 15
Itinerarul tehnologic practicat la cultura muştar
la S.C. VIITORUL SA în anul 2003-3004
Nr.
Crt.
Lucrarea
efectuată
Agregatul
folosit
Momentul
efectuării
Materiale consumate
Denumirea Doza/ha
1. Dezmiriştit U650 + GD IX-X Motorină 8 l
2. Arat U 650 +
PP3 x 30
X Motorină 25 l
3. Discuit arătura U 650 + GD III Motorină 8 l
4. PPG U650+combinator III Motorină 6 l
5. Semănat U650+SUP29 III Sămânţă
Motorină
15 kg
8 l
6. Recoltat SEMA 110 VII Motorină 25 l
7. Transport recoltă U650+2RM VII Motorină 10 l
8. Eliberarea
terenului de
resturi vegetale
U650+GD VIII Motorină 8 l
Planta premergătoare: porumbProducţia medie obţinută: 1500 kg/haSoiurile folosite: Galben de Craiova
77
4.7.5. Recoltatul muştarului
Momentul optim de recoltare este atunci când plantele sunt îngălbenite,
iar seminţele s-au întărit şi au culoarea caracteristică.
Recoltatul s-a realizat cu combina SEMA 110 aflată în dotarea
societăţii, la care se fac reglajele corespunzătoare pentru prevenirea
pierderilor.
Producţia realizată a fost de 1500 kg/ha.
78
CAPITOLUL V
ANALIZA CHELTUIELILOR, VENITURILOR,
REZULTATELOR FINANCIARE ŞI A EFICIENŢEI
ECONOMICE PE CULTURI LA S.C. „VIITORUL” S.A. ÎN
ANUL AGRICOL 2003-2004
5.1. Analiza structurii suprafeţei cultivate şi a producţiilor
realizate pe culturi
Producţiile realizate la unitatea de suprafaţă în anul agricol 2003-2004
au fost determinate de soiurile şi hibrizii utilizaţi la fiecare cultură, de de
tehnologia de cultura aplicată, de calitatea lucrărilor agricole efectuate,
precum şi de condiţiile pedo-climatice. Anul agricol 2003-2004 a fost
puternic marcat de seceta prelungită până în toamna târzie a anului 2003, de
lipsa precipitaţiilor de iarnă, în schimb primăvară anului 2004 a fost mai
generoasă în ceea ce priveşte regimul pluviometric, ceea ce a contribuit la
îmbunătăţirea performanţelor la hectar. Oricum, nivelul realizat este sub
nivelul potenţial în condiţiile arealului Strâmbeni-Căldăraru, Argeş.
Producţia medie pe culturi a fost următoarea: 3500 kg/ha la grâu, 5000
kg/ha la orzul de toamnă, 3500 kg/ha la ovăz, 2500 kg/ha la floarea soarelui,
6000 kg/ha la porumb, 1500 kg/ha la rapiţă şi tot 1500 kg/ha la muştar.
Producţia totală obţinută pe culturi a fost condiţionată de randamentul
realizat la unitatea de suprafaţă şi suprafaţa cultivată.
Astfel, producţiile totale pe culturi au fost următoarele: 2975 t grâu,
760 t orz, 350 t ovăz, 1375 t floarea soarelui, 600 t porumb, 150 t rapiţă şi 75
t muştar (tabelul 16).
79
Tabelul 16
Producţia totală pe culturi în anul agricol 2003-2004
Cultura Suprafaţa Producţia medie
Kg/ha
Producţia
totală tHa %
Grâu toamnă 850 44,73 3500 2975
Orz toamnă 150 7,89 5000 750
Ovăz 100 5,26 3500 350
Floarea soarelui 550 28,94 2500 1375
Porumb 100 5,26 6000 600
Rapiţă 100 5,26 1500 150
Muştar 50 2,66 1500 75
TOTAL 1900 100,00 - -
5.2. Analiza veniturilor realizate pe culturi
Producţiile obţinute au fost valorificate pe piaţă integral, cu excepţia
grâului. Din producţia totală de 2975 t grâu, o cantitate de 950 t a fost
atribuită proprietarilor de terenuri din societate, asigurându-se fiecăruia o
rentă în natură de 500 kg grâu/ha. Prin urmare, doar 2025 t grâu au devenit
producţia marfă, însemnând 68,06 % din producţia totală obţinută la această
cultură.
Aşadar, producţia marfă pe culturi a fost următoarea: 2025 t grâu, 750 t
orz, 350 t ovăz, 1375 t floarea soarelui, 600 t porumb, 150 t rapiţă şi 75 t
muştar.
Preţurile medii de valorificare în anul 2004 au fost: 3800 lei/kg grâu,
3000 lei/kg la orz şi ovăz, 7100 lei/kg la seminţele de floarea soarelui, 2900
lei/kg la porumb, 10.000 lei/kg la rapiţă şi muştar.
80
Veniturile unităţii au fost condiţionate de nivelul producţiei marfă şi
preţurile de livrare la fiecare cultură. Astfel, la finele anului 2004, unitatea a
realizat pe total 24.646.000 mii lei venituri, la care grâul a contribuit cu
7.695.000 mii lei (31,09 %), orzul a contribuit cu 2.250.000 mii lei (9,09 %),
ovăzul cu 1.050.000 mii lei (4,24 %), floarea soarelui cu 9.762.500 mii lei
(39,45 %), porumbul cu 1.740.000 mii lei (7,03 %), rapiţa cu 1.500.000 mii
lei (6,06 %) şi muştarul cu 750.000.000 mii lei (3,04 %) (tabelul 17).
5.3. Analiza costului unitar şi a cheltuielilor totale de
producţie
5.3.1. Analiza costului unitar la unitatea de suprafaţă
Analiza costului unitar la hectar impune luarea în considerare a celor 2
mari grupe de cheltuieli directe şi indirecte, volumul şi structura acestora.
Cheltuielile directe sunt determinate de:
a) cheltuielile materiale, în a căror componenţă intră:
cheltuielile cu sămânţa, condiţionate de cantitatea de sămânţă
aplicată în funcţie de soi şi hibrizi şi preţul de aprovizionare
al seminţei selecţionate şi testate; cheltuielile cu îngrăşăminte
chimice şi cu pesticidele, determinate de dozele recomandate
conform tehnologiei de cultură şi preţurile de achiziţie;
cheltuielile de aprovizionare (cota, alocată pe culturi);
b) cheltuielile cu forţa de muncă, incluzând: salariile şi
sporurile aferente, contribuţia la asigurările sociale (9,5 % la
volumul salariilor) şi contribuţia la crearea fondului de şomaj
(1 % la fondul de salarii).
Tabelul 17
Analiza veniturilor realizate pe culturi în anul agricol 2003-2004
Producţia Preţ de livrare Venituri
81
Cultura marfă
t
(fără TVA)
Lei/t Valori absolute
Mii lei
Valori
procentuale
%
Grâu toamnă 2025 3.800.000 7.695.000 31,09
Orz toamnă 750 3.000.000 2.250.000 9,09
Ovăz 350 3.000.000 1.050.000 4,24
Floarea
soarelui
1375 7.100.00 9.762.500 39,45
Porumb 600 2.900.000 1.740.000 7,03
Rapiţă 150 10.000.000 1.500.000 6,06
Muştar 75 10.000.000 750.000 3,04
TOTAL - - 24.747.500 100,00
Cheltuielile indirecte includ în componenţa lor: cheltuielile generale şi
comune, dobânzile aferente creditelor bancare şi impozitele, taxele,
vărsămintele legale. SA. Viitorul SA. nu a apelat la împrumuturi la bănci şi
nici n-a avut de achitat taxe locale, aşa încât această categorie de cheltuieli a
avut valoarea zero.
Costul la unitatea de suprafaţă a fost înregistrat şi realizat pe elemente
de cheltuieli la fiecare cultură în parte, fiind redat în detaliu în tabelele
18,19,20,21,22,23,24.
a)La cultura grâului, costul unitar la hectar s-a cifrat la 10.633.125 lei
în anul agricol 2004, incluzând toate categoriile de cheltuielil tehnologice de
la pregătirea terenului până la recoltat, inclusiv. Sub aspect structural,
ponderea cea mai mare în cheltuielile la hectar o au cheltuielile directe
93,88 %, care s-au cifrat cifrat la 9.982.950 lei (tabel 18).
82
În cadrul cheltuielilor directe, ponderea cea mai mare o au cheltuielile
materiale (97,23 %), respectiv 9.706.700 lei/ha, ca urmare a costurilor ridicate
cu sămânţa, îngrăşămintele şi pesticidele.
Cheltuielile cu lucrările mecanice reprezintă 3.750.000 lei/ha, respectiv
37,56 % din valoarea cheltuielilor directe.
b)La cultura porumbului, costul la hectar a fost de 10.417.250 lei, în
cadrul căruia cheltuielile directe s-au cifrat la 9.036.250 lei (86,74 %), din
care cheltuieli materiale 8.760.000 lei (84,09 % în costul total). Cheltuielile
cu sămânţa, îngrăşămintele şi pesticidele au fost de 3.560.000 lei/ha, în timp
ce cheltuielile cu lucrările mecanice au fost 4.950.000 fiecare cu o pondere de
34,17 şi, respectiv, 47,51 % în cheltuielile totale la unitatea de suprafaţă
(tabel 19).
c) La cultura orzului, au fost necesare 7.651.200 lei pentru cultivarea
şi recoltarea acestei plante, din care 6.376.200 lei, cheltuieli directe (83,33
%), în cadrul căruia cheltuielile materiale s-au cifrat la 6.100.00 lei, având o
pondere de 79,72 % în costul total la hectar. Cheltuielile cu lucrările
mecanice s-au cifrat la 3.800.00 lei (49,66 %0, iar cheltuielile cu sămânţa,
îngrăşămintele şi pesticidele la 2.050.000 lei (26,79 %) (tabel 20).
La cultura ovăzului costul la hectar a fost de 6.578.700 lei, în cadrul
căreia cheltuielile directe au fost 5.646.200 lei (85,82 %). În cadrul
cheltuielilor totale, cheltuielile materiale au fost 5.370.000 lei/ha (81,62 %),
întrucât cheltuielile cu lucrările mecanice s-au cifrat la 3.650.000 lei (55,48
%), iar cele cu sămânţa şi fertilizare la 1.470.000 lei/ha (22,34 %) aşa cum se
vede în tabelul 21.
Tabelul 18
83
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de grâu pentru
anul agricol 2003-2004 (lei/ha)
Nr.
Crt.
Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 9.982.950
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 9.706.700
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 3.750.000
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 5.756.700
- sămânţa de grâu 1.681.700
- îngrăşăminte azotoase 1.125.000
- îngrăşăminte complexe 1.300.000
- pesticide 750.000
- fertilizant foliar 900.000
3. Cheltuieli de aprovizionare 200.000
II. Cheltuieli cu forţa de muncă (4+5+6), d.c.: 276.250
4. Salarii 250.000
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 23.750
6. Ajutor de şomaj (1 % asupra lui 4) 2.500
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 250.000
7. Cheltuieli generale şi comune 250.000
8. Dobânzi la credite 0
9. Impozite şi taxe locale 0
C. FOND PENSII ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri)
500.175
D. TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCŢIE (A+B+C) 10.997.450
E. VALOAREA PRODUCŢIEI SECUNDARE 0
F. CHELTUIELI CU PRODUCŢIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAŢĂ (D-E)
10.633.125
Tabelul 19
84
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de porumb pentru
anul agricol 2003-2004 (lei/ha)
Nr.
Crt.
Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 9.036.250
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 8.760.000
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 4.950.000
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 3.560.000
- sămânţa de porumb 1.100.000
- îngrăşăminte azotoase 700.000
- îngrăşăminte complexe 950.000
- pesticide 810.000
3. Cheltuieli de aprovizionare 250.000
II. Cheltuieli cu forţa de muncă (4+5+6), d.c.: 276.250
4. Salarii 250.000
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 23.750
6. Ajutor de şomaj (1 % asupra lui 4) 2500
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 250.000
7. Cheltuieli generale şi comune 250.000
8. Dobânzi la credite -
9. Impozite şi taxe locale -
C. FOND PENSII ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri)
1.131.000
D. TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCŢIE (A+B+C) 10.417.250
E. VALOAREA PRODUCŢIEI SECUNDARE -
F. CHELTUIELI CU PRODUCŢIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAŢĂ (D-E)
10.417.250
Tabelul 20
85
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de orz pentru
anul agricol 2003-2004 (lei/ha)
Nr.
Crt.
Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 6.376.200
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 6.100.000
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 3.800.000
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 2.050.000
- sămânţa de orz 1.140.000
- îngrăşăminte azotoase 700.000
- pesticide 210.000
3. Cheltuieli de aprovizionare 250.000
II. Cheltuieli cu forţa de muncă (4+5+6), d.c.: 276.200
4. Salarii 250.000
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 23.700
6. Ajutor de şomaj (1 % asupra lui 4) 2.500
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 300.000
7. Cheltuieli generale şi comune 300.000
8. Dobânzi la credite 0
9. Impozite şi taxe locale 0
C. FOND PENSII ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri)
975.000
D. TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCŢIE (A+B+C) 7.51.200
E. VALOAREA PRODUCŢIEI SECUNDARE 0
F. CHELTUIELI CU PRODUCŢIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAŢĂ (D-E)
7.651.200
Tabelul 21
86
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de ovăz pentru
anul agricol 2003-2004 (lei/ha)
Nr.
Crt.
Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 5.646.200
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 5.370.000
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 3.650.000
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 1.470.000
- sămânţa de ovăz 770.000
- îngrăşăminte azotoase 700.000
3. Cheltuieli de aprovizionare 250.000
II. Cheltuieli cu forţa de muncă (4+5+6), d.c.: 276.000
4. Salarii 250.000
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 23.700
6. Ajutor de şomaj (1 % asupra lui 4) 2.500
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 250.000
7. Cheltuieli generale şi comune 250.000
8. Dobânzi la credite 0
9. Impozite şi taxe locale 0
C. FOND PENSII ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri)
682.500
D. TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCŢIE (A+B+C) 6.578.700
E. VALOAREA PRODUCŢIEI SECUNDARE 0
F. CHELTUIELI CU PRODUCŢIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAŢĂ (D-E)
6.578.700
87
e) La cultura florii soarelui au fost necesari 10.640.250 lei/ha pentru
aplicarea tehnologiei de cultură până la recoltare inclusiv.
Cheltuielile directe s-au cifrat la 9.186.500 lei, având o pondere de
86,33 % în costul la unitatea de suprafaţă. Cheltuielile materiale au fost
8.855.000 lei, cu o pondere de 83,22 % în costul total.
Lucrările mecanice/ha au costat 4.250.000 lei (39,94 %), iar cheltuielile
cu sămânţa, îngrăşămintele şi pesticidele au fost 4.355.000 lei (40,92 %), aşa
cum se observă în tabelul 22.
f) La cultura de rapiţă, costul unui hectar cultivat şi recoltat a fost de
8.766.200 lei, mai redus decât la celelalte culturi, având în vedere specificul
tehnologiei de producţie. Cheltuielile directe s-au cifrat la 7.541.200 lei,
având o pondere de 86,02 % în costul total la hectar. Cheltuielile materiale s-
au situat la nivelul de 7.265.000 lei (82,87 %). În cadrul acestora, ponderea
cea mai mare au avut-o cheltuielile cu lucrările mecanice 3.675.000 lei
(41,92 %) şi cheltuielile cu sămânţa şi fertilizarea 3.340.000 lei (38,10 %),
aşa cum se vede din tabelul 23.
g) La cultura muştarului costul unui hectar a fost doar de 5.551.200
lei, cel mai redus nivel între toate culturile, reflectând că această plantă are o
tehnologie de cultureă mai simplă şi mai economică. Cheltuielile directe s-au
cifrat la 4.326.200 lei, reprezentând 77,93 % în costul total. Cheltuielile
materiale au fost 4.050.000 lei (72,95 %). Cheltuielile cu lucrările mecanice
au fost 3.450.000 lei, cu o pondere de 62,14 % în costul total la hectar.
Cheltuielile cu sămânţa au fost 350.000 lei (6,30 %), cel mai redus nivel
(Tabel 24).
88
Tabelul 22
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de floarea
soarelui pentru anul agricol 2003-2004 (lei/ha)
Nr.
Crt.
Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 9.186.500
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 8.855.000
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 4.250.000
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 4.355.000
- sămânţa de floarea soarelui 625.000
- îngrăşăminte complexe 1.880.000
- pesticide 1.850.000
3. Cheltuieli de aprovizionare 250.000
II. Cheltuieli cu forţa de muncă (4+5+6), d.c.: 331.500
4. Salarii 300.000
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 28.500
6. Ajutor de şomaj (1 % asupra lui 4) 3.000
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 300.000
7. Cheltuieli generale şi comune 300.000
8. Dobânzi la credite 0
9. Impozite şi taxe locale 0
C. FOND PENSII ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri)
1.153.750
D. TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCŢIE (A+B+C) 10.640.250
E. VALOAREA PRODUCŢIEI SECUNDARE 0
F. CHELTUIELI CU PRODUCŢIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAŢĂ (D-E)
10.640.250
Tabelul 23
89
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de rapiţă pentru
anul agricol 2003-2004 (lei/ha)
Nr.
Crt.
Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 7.541.200
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 7.265.000
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 3.675.000
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 3.340.000
- sămânţa de rapiţă 960.000
- îngrăşăminte ch. Total, d.c.: 2.380.000
- sulfat de amoniu 1.000.000
- îngrăşăminte complexe 1.380.000
3. Cheltuieli de aprovizionare 250.000
II. Cheltuieli cu forţa de muncă (4+5+6), d.c.: 276.200
4. Salarii 250.000
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 23.700
6. Ajutor de şomaj (1 % asupra lui 4) 2.500
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 250.000
7. Cheltuieli generale şi comune 250.000
8. Dobânzi la credite 0
9. Impozite şi taxe locale 0
C. FOND PENSII ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri)
975.000
D. TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCŢIE (A+B+C) 8.766.200
E. VALOAREA PRODUCŢIEI SECUNDARE 0
F. CHELTUIELI CU PRODUCŢIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAŢĂ (D-E)
8.766.200
Tabelul 24
90
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de muştar pentru
anul agricol 2003-2004 (lei/ha)
Nr.
Crt.
Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 4.326.200
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 4.050.000
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 3.450.000
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 350.000
- sămânţa de muătar 350.000
- îngrăşăminte azotoase 0
3. Cheltuieli de aprovizionare 250.000
II. Cheltuieli cu forţa de muncă (4+5+6), d.c.: 276.200
4. Salarii 250.000
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 23.700
6. Ajutor de şomaj (1 % asupra lui 4) 2.500
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 250.000
7. Cheltuieli generale şi comune 250.000
8. Dobânzi la credite 0
9. Impozite şi taxe locale 0
C. FOND PENSII ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri)
975.000
D. TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCŢIE (A+B+C) 5.551.200
E. VALOAREA PRODUCŢIEI SECUNDARE 0
F. CHELTUIELI CU PRODUCŢIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAŢĂ (D-E)
5.551.200
91
În tabelul 25 este prezentată, în ordine descrescătoare cele mai
însemnate elemente de cheltuieli şi ponderea acestora în costul unui hectar.
Tabelul 25
Ponderea celor mai importante elemente de cheltuieli în costul unui
hectar pe sortimente de culturi
%
Cultura Grâu Orz Ovăz Porumb Floarea
soarelui
Rapiţă Muştar
Cost la hectar, d.c.: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Cheltuieli directe 93,88 83,33 85,82 86,74 86,33 86,02 77,93
Cheltuieli materiale 91,28 79,72 81,62 84,09 83,22 82,87 72,95
Cheltuieli cu
lucrările mecanice
35,26 49,66 55,48 47,51 39,94 41,92 62,14
Cheltuieli cu
sămânţă,
îngrăş.chimice
54,13 26,79 22,34 34,17 40,92 38,10 6,30
Cheltuieli cu forţa
de muncă
8,72 16,67 14,18 13,26 13,26 13,67 13,98
5.3.2. Analiza cheltuielilor totale de producţie
Pentru realizarea culturilor menţionate în anul agricol 2003-2004, SC
„Viitorul” SA a cheltuit 18.891.649 mii lei, sumă care a fost determinată de
suprafeţele cultivate şi costul la hectar la fiecărei plante de cultură. Ponderea
fiecărei culturi în valoare totală a cheltuielilor de producţie a fost, în ordine
descrescătoare: 47,84 % la grâul de toamnă, 30,97 % floarea soarelui, 6,07 %
orzul, 5,51 % porumbul, 4,64 %, rapiţa, 3,48 % ovăzul şi 1,49 % muştarul
(tabelul 26).
92
Tabelul 26
Cheltuielile totale de producţie pe culturi în anul 2003-2004
Cultura Cheltuieli
totale de
producţie
mii lei
Ponderea
culturilor
Suprafaţa
cultivată
Cost unitar la
hectar
Lei/ha
Grâu toamnă 9.038.156 47,84 850 10.633.125
Orz toamnă 1.147.680 6,07 150 7.651.200
Ovăz 657.870 3,48 100 6.578.700
Porumb 1.041.725 5,51 100 10.417.250
Floarea
soarelui
5.852.138 30.97 550 10.640.250
Rapiţă 876.620 4,64 100 8.766.200
Muştar 277.560 1,49 50 5.551.200
TOTAL 18.891.749 100,00 1900 -
5.4. Analiza rezultatelor financiare pe culturiFăcând diferenţa între veniturile totale şi cheltuielile totale de
producţie, s-au determinat rezultatele financiare pe culturi, care sunt
prezentate în tabelul 27. Din datele tabelului se observă că la toate culturile
s-a înregistrat profit, iar valoarea profitului total rezultat în urma valorificării
producţiilor de grâu, orz, ovăz, porumb, fl.soarelui, rapiţă şi muştar se ridică
la 9.465.751 mii lei. Contribuţia culturilor la realizarea profitului a fost
următoarea: floarea soarelui cu 41,31 %, grâul cu 23,94 %, orzul cu 11,64 %,
porumbul cu 7,37 %, rapiţa cu 6,58 %, muştarul cu 5,02 % şi ovăzul cu 4,14
% (tabelul 27).
93
Tabelul 27
Rezultatele financiare pe culturi
Cultura Venituri
totale
Mii lei
Cheltuieli
totale
Mii lei
Rezultate
financiare
Mii lei
Ponderea culturilor
la realizarea
profitului total %
Grâu toamnă 11.305.000 9.038.156 +2.266.864 23,94
Orz toamnă 2.250.000 1.147.680 +1.102.320 11,64
Ovăz 1.050.000 657.870 +392.130 4,14
Porumb 1.740.000 1.041.725 +698.275 7,37
Floarea
soarelui
9.762.500 5.852.120 +3.910.362 41,31
Rapiţă 1.500.000 876.620 +623.380 6,88
Muştar 750.000 277.560 +472.440 5,02
TOTAL 28.357.500 18.891.749 +9.465.754 100,00
5.5. Analiza comparativă a principalilor indicatori de eficienţă
economică pe culturi
Pentru a studia în mod comparativ impactul economic al cultivării
diferitelor sortimente de plante de cultură la SC „Viitorul” SA s-a procedat la
analiza nivelului indicatorilor de eficienţă economică şi anume: costul la
hectar şi pe kilogram, preţul de valorificare, venitul la hectar, profitul total,
profitul la hectar şi pe kilogram de produs, rata rentabilităţii.
94
Datele comparate pe cultură sunt prezentate în tabelul 28.
Prin prisma profitului la hectar, cele mai eficiente culturi sunt, în
ordine: muştarul cu 9.448.800 lei/ha, orzul de toamnă cu 7.348.800 lei/ha,
floarea soarelui cu 7.109.749, porumbul cu 6.982.750 lei, rapiţa cu 6.233.800
lei, ovăzul cu 3.921.300 lei şi ultimul loc grâul de toamnă cu 2.666.875 lei/ha.
Luând drept criteriu de comparaţie, profitul pe kilogram de producţie,
ierarhia culturilor este următoarea: muştarul, rapiţa, floarea soarelui, orzul,
porumbul, ovăzul, grâul de toamnă.
În funcţie de rata rentabilităţii, pe primul loc se poziţionează muştarul,
apoi, în ordine: orzul, rapiţa, porumbul, floarea soarelui, ovăzul şi pe ultimul
loc grâul.
Pentru a stabili ierarhia culturilor după mai multe criterii care să
reflecte rentabilitate, respectiv: venit la ha, profit la ha, profit pe kilogram,
rata rentabilităţii, s-a utilizat metoda punctelor. Astfel, fiecărei culturi i s-a
acordat un număr de puncte în funcţie de performanţa realizată după aceste
criterii.
Semnificaţia punctelor este următoarea: pentru performanţa cea mai
slabă se acordă 1 punct, pentru performanţa situată pe locul al 2-lea la 2
puncte şi aşa mai departe. Cultura care totalizează mai multe puncte se află pe
primul loc.
În ordinea descrescătoare a punctajului total obţinut s-a stabilit ierarhia
culturilor în funcţie de criteriul eficienţei economice, datele fiind prezentate
în tabelul 29.
Rezultatele obţinute au fost: cea mai eficientă este cultura de muştar,
locul 1, 24 puncte; pe locul 2 cultura de orz cu 19 puncte; pe locul 3 floarea
soarelui cu 18 puncte, pe locul 4 rapiţa cu 17 puncte, pe locul 5 porumbul cu
15 puncte, pe locul 6 ovăzul cu 7 puncte, iar pe ultimul loc grâul cu 5 puncte.
95
Tabelul 28
Analiza indicatorilor de eficienţă economică pe culturi în anul 2003-2004
Nr.
Crt.
Indicatorul UM Sortimentul de cultură
Grâu de
toamnă
Orz de
toamnă
Ovăz Porumb Floarea
soarelui
Rapiţă Muştar
1. Suprafaţa
cultivată
Ha 850 150 100 100 550 100 50
2. Producţia medie Kg/ha 3500 5000 3500 6000 2500 1500 1500
3. Cost la hectar Lei/ha 10.633.125 7.651.200 6.578.700 10.417.250 10.640.250 8.766.200 5.551.200
4. Cost pe kilogram Lei/kg 3038 1530 1880 1736 4256 5844 3701
5. Preţ de livrare Lei/kg 3800 3000 3000 2900 7100 10.000 10.000
6. Venit la hectar Lei/ha 13.300.000 15.000.000 10.500.000 17.400.000 17.750.000 15.000.000 15.000.000
7. Profit total Mii lei 2.266.844 1.102.320 392.130 698.275 3.910.362 623.380 472.440
8. Profit la hectar
(7:1)
Lei/ha 2.666.875 7.348.800 3.921.300 6.982.750 7.109.749 6.233.800 9.448.800
9. Profit pe kg (5-4) Lei/kg 762 1470 1120 1164 2844 4156 6299
10. Rata rentabilităţii % 25,08 96,04 59,60 67,03 66,81 71,11 170,21
96
Tabelul 29
Stabilirea ierarhiei culturilor în funcţie de rentabilitatea economică prin metoda punctelor
Nr.
Crt.
Indicatorul UM Număr de puncte acordate pe culturi
Grâu de
toamnă
Orz de
toamnă
Ovăz Porumb Floarea
soarelui
Rapiţă Muştar
1. Venit la ha Lei/ha 2 3 1 4 5 3 3
2. Profit la ha Lei/ha 1 6 2 4 5 3 7
3. Profit pe kg Lei/kg 1 4 2 3 5 6 7
4. Rata rentabilităţii % 1 6 2 4 3 5 7
97
CAPITOLUL VI
CONCLUZII
În urma realizării proiectului de licenţă privind analiza sortimentului de
culturi la SC „Viitorul” SA Strâmbeni, jud, Argeş, s-au desprins următoarele
concluzii:
1. S.C. „Viitorul” SA este persoană juridică română, cu sediul în
Strâmbeni, Căldăraru, jud. Argeş, având ca obiect de
activitate principal realizarea producţiei agricole vegetale şi
animale.
2. Studiul de caz efectuat s-a referit la analizarea sortimentului
de culturi din punct de vedere al tehnologiilor de cultură
aplicate, având ca perioadă de referinţă anul agricol 2003-
2004, precum şi impactul economic al acestora, în vederea
stabilirii măsurilor de îmbunătăţire a structurii culturilor şi
performanţelor economico-financiare în anii următori.
3. Societatea dispune de 1900 hectare pe care le lucrează cu
propriul parc de maşini şi tractoare. Structura culturilor în
anul agricol 2003-2004 a fost următoarea: 850 la grâu de
toamnă (44,73 %), 150 ha la orz (7.89 %0, 100 ha la ovăz
(5,26 %), 550 ha floarea soarelui (28,94 %), 100 ha porumb
(5,26 %), 100 ha rapiţă (5,26 %) şi 50 la muştar (2,66 %0.
4. Tehnologiile aplicate sunt redate pentru fiecare cultură în
detaliu în proiect, menţionându-se în succesiune logică toate
98
lucrările efectuate de la pregătirea terenului până la recoltat,
precizâmndu-se maşinile şi utilajele agricole, volumul de
muncă, consumul de combustibil.
5. S.C. „Viitorul” SA a utilizat în cultură o serie de soiuri şi
hibrizi de mare valoare biologică, dar performanţele
productive la hectar au fost influenţate atât de tehnologia
aplicată cât şi de condiţiile climatice din perioada 2003-2004.
6. La cultura grâului, cheltuielile directe ocazionate de costurile
materiale, lucrările mecanice şi forţa de muncă se cifrează la
9.982.950 lei/ha. Cheltuielile materiale reprezintă 91,28 %
din costul total la hectar datorită nivelului ridicat cu sămânţa,
fertilizarea şi pesticidele. Cheltuielile cu lucrările mecanice
reprezintă 35,26 %, în timp ce cele cu forţa de muncă 8,72 %.
Anul agricol 2003-3004 a susţinut prin factorii climatici
nivelul realizat al producţiei de grâu înregistrându-se 3500
kg/ha. Calitatea recoltei a impus destinaţia producţiei către
procesare în industria morăritului şi panificaţiei la un preţ de
achiziţie de 3800 lei/kg. Profitul obţinut la ha a fost
satisfăcător, în condiţiile în care din producţia totală de grâu
950 t au fost destinate efectuării plăţii arendei către acţionari
în cuantum de 500 kg/ha.
7. La cultura porumbului s-a utilizat un număr mare de hibrizi
pentru a asigura o eşalonare mai ales a lucrărilor de recoltare
şi posibilitatea recoltării sub formă de boabe. Performanţa
medie la ha a fost de 500 kg boabe pentru hibrizii Pioneer
mai timpurii, Raissa şi Helga şi 7000 kg/ha pentru hibrizii
româneşti Fundulea 376 şi Danubiu, în medie producţia fiind
6000 kg boabe/ha. Cheltuielile totale la unitatea de suprafaţă
au fost 10.417.250 lei, ponderea cea mai mare având-o
99
cheltuielile materiale 84,09 %, din care cheltuielile cu
lucrările mecanice 47,51 şi cheltuieli cu sămânţa,
îngrăşămintele, pesticide 34,17 %. Costul de producţie a fost
de 1.736 lei/kg iar preţul mediu de achiziţie de 2900 lei.
Profitul pe unitate de produs a fost de 1164 lei.
8. La cultura florii soarelui, pentru realizarea unei producţii
medii de 2500 kg/ha s-au cheltuit 10.640.250 lei. Hibridul
Favorit a realizat 2000 kg/ha, în timp ce hibridul Performer a
performat mai bine, înregistrând 2500 kg/ha. Costul pe
unitate de produs s-a ridicat la 4256 lei. În cadrul acestuia,
cheltuielile materiale reprezintă 83,22 %. Cheltuielile cu
sămânţa, îngrăşămintele şi pesticidele deţin 40,92 % din
costul total, iar cele cu lucrările mecanice 39,94 %. Producţia
de bună calitate a permis valorificarea la preţul atractiv de
7100 lei/kg, ceea ce a condus la obţinerea unui profit de 2844
lei/kg sămânţă.
9. La cultura de orz, producţia medie realizată a fost de 5000
kg/ha, în condiţiile unui cost de producţie la hectar de
7.651.200 lei. Ponderea cea mai mare în valoarea costului
unitar la hectar au deţinut-o cheltuielile materiale (79,72 %),
iar în cadrul acesora cheltuielile cu lucrările mecanice 49,66
%. Valorificând producţia de orz la preţul de achiziţie de
3000 lei/kg, s-a realizat un profit pe kg de 1470 lei.
10. La cultura de ovăz, pe suprafaţa de 100 ha s-a obţinut în
medie 3500 kg/ha, cu un efort de cheltuielile de 6.578.700 lei,
respectiv de 1880 lei/kg ovăz boabe. Prin vânzarea ovăzului
la preţul de 3000 lei/kg s-a înregistrat un profit de 1120
lei/kg.
100
11. La cultura de rapiţă, producţia medie a fost de 1500 kg/ha. La
unitatea de suprafaţă s-au cheltuit 8.766.200 lei, iar din
valorificarea producţiei de seminţe s-a obţinut un preţ de
10.000 lei/kg, ceea ce a condus la înregistrarea a 4156 lei/kg
profit.
12. La cultura de muştar, având în vedere că costurile tehnologice
sunt cele mai scăzut, 5.551.200 lei/ha, în condiţiile
valorificării producţiei de 1500 kg/ha la preţul de 10.000
lei/kg, s-a obţinut un profit de 6.299 lei/kg produs, cel mai
ridicat nivel între toate sortimentele de culturi studiate.
13. În anul agricol 2003-2004, SC „Viitorul” SA s-a confruntat
cu următoarele probleme majore în producţie vegetală:
- condiţiile climatice agresive, care au afectat producţia şi
costurile aferente;
- preţul ridicat al materiei are un impact direct asupra nivelului
cheltuielilor cu lucrările mecanice; lipsa motorinei necesare,
chiar în compania de semănat, s-a regăsit în mod negativ în
densitatea slabă a culturilor la hectar;
- preţul ridicat al îngrăşămintelor limitează cultivatorii în a
aplica dozele recomandate de tehnologia modernă, cu efect
nedorit asupra performanţelor în producţie şi diminuarea
fertilităţii solului;
- lipsa unui preţ de achiziţie garantat a influenţat considerabil
nivelul profitului, deşi toate culturile au fost rentabile; oferta
ridicată la unele produse, cum este grâul şi porumbul a condus
la scăderea preţului de achiziţie a acesteia pe piaţă;
- preţul ridicat al pesticidelor şi erbicidelor, al substanţelor
chimice utilizate în combaterea bolilor şi dăunătorilor a
101
determinat fermierii să aplice doze mai reduse în dauna
performanţelor productive;
- dobânzile ridicate la creditele acordate de bănci fac ca aceste
împrumuturi să fie inatractive şi resursele finaciare ale
agenţilor economici din agricultură să se limiteze strict la
profit, care de cele mai multe ori este insuficient pentru
dezvoltarea producţiei;
- cererea pieţei pentru anumite produse agricole îi determină pe
cultivatori să mărească suprafeţele cultivate cu floarea soarelui,
cu riscul nerespectării rotaţiei şi a intervalului de pauză după
care floarea soarelui poate reveni pe aceeaşi cuprafaţă, cu
riscul apariţiei bolilor şi dăunătorilor şi evident al diminuării
producţiei;
- dezvoltarea unei strategii viabile în producţia vegetală este
frânată de lipsa unor preţuri garantate la produsele agricole şi
simplificarea tehnologiilor de cultură practicate în exploataţiile
agricole. În acest fel se reduce randamentul la unitatea de
suprafaţă, calitatea producţiei şi implicit efectele economico-
financiare;
- susţinerea cultivatorilor prin fondului UE alocate prin
Programul SAPARD implică un sistem greoi şi birocratic de
accesare, impune începerea afacerii cu propriul capital
financiar, pe care de regulă fermierii nu îl au la nivelul
necesar; elaborarea proiectelor este epuizată şi sofisticată
impunând apelarea la firma de consultanţă specializate, care
solicită contra plată în câte părţi din valoarea proiectului, fără a
garanta câştigarea competiţiei;
- lipsa amenajărilor pentru irigaţii conduce la diminuarea
randamentului la hectar în anii secetoşi. De aceea, s-a încercat
102
şi se recomandă societăţii să procedeze la diversificarea
culturilor introducând specii la rapiţă, muştarul, şofrănelul şi
coriandrul;
- achitarea produselor livrate Comcereal, Cerealcpom, fabricilor
de ulei şi de nutreţuri combinate se realizează după 90 zile de
la achiziţie, în condiţiile aprecierii raportului leu/euro. Acest
lucru crează diferenţe în minus, legate de aprovizionarea input-
uri de fermă, şi în final conduce la realizarea unui profit foarte
mic sau de loc;
- baza tehnico-materială învechită a societăţii, lipsa fondurilor
pentru investiţii şi modernizarea parcului de maşini şi
tractoare.
14. Datorită suprafeţei mari pe care o gestionează societatea este
necesară realizarea unor relaţii de colaborare cu societăţi şi
firme specializate în furnizarea de materii prime şi materiale
în procesele de producţie. În decursul timpului, societatea a
realizat contracte diferenţiate, cu plata preferenţială la
achiziţionarea produselor sau la recoltare cu scopul de a
realiza o evaluare a plăţilor şi un echilibru financiar în
perioadele în care societatea nu realizează încasări datorită
aspectului sezonier al încasărilor specific exploataţiilor
agricole. Uneori plata unor produse şi servicii fiind efectuată
în contrapartidă de produse agricole boabe .
15. Pentru aprovizionarea cu produse fitosanitare societatea
„Viitorul” SA apelează la serviciile următoarelor societăţi
comerciale:
- Suntory Agrochemicals SRL pentru aprovizionare cu
produsele Treflan, Guardian, Mustang, Relag şi Sumi 8;
- Agricover SA Buzău
103
- Monsanto SA pentru aprovizionare cu sămânţă pentru
culturile de grâu, porumb, floarea soarelui;
- Comcereal SA
- Agrovet SA
- Fructigena SRL pentru îngrăşăminte chimice
- Petrom SA pentru aprovizionarea cu carburanţi şi
lubrefianţi
- Agroautoprest SRL
- Morcor Trading SRL
- Baza Agriculturii SRL
- SC Autocora SRL pentru piese de schimb şi reparaţii
pentru tractoarele şi maşinile agricole din societate.
16. Societatea „Viitorul” SA a livrat la Comcereal Argeş, grâu şi
floarea soarelui echivalent valorii cantităţii de îngrăşăminte
chimice pe care le-a achiziţionat de la această societate.
Florea soarelui a fost livrată la societatea Agricover Buzău
specializată în procesare. Cele mai mari probleme au fost
legate de valorificarea producţiei de porumb şi de preţul mic
de desfacere de numai 2000 lei/kg. Cea mai simplă a fost
valorificarea producţiei la rapiţă şi muştar la care contractele
de achiziţie au fost încheiate odată cu livrarea seminţei pentru
semănat – Societatea International Trading Company. În
cazul grâului o parte din producţie se macină iar făina este
transformată în produse de panificaţie de către brutăria
existentă în cadrul socieetăţii Viitorul SA iar pâinea se
desface în localităţile rurale învecinate la preţul de 12.000 lei.
17. Ţinând seama de aspectele economice ale utilizării
sortimentului de culturi şi aplicării tehnologiilor specifice,
acest studiu a permis ajungerea la concluzia că unitatea
104
trebuie să îşi diversifice structura culturilor, să apeleze la
soiuri şi hibrizi performanţi, rezistenţi la secetă, boală şi
dăunători, să încheie contracte ferme, la preţuri negociate cu
furnizorii de input-uri, să încheie contracte comerciale
avantajoase cu beneficiari pentru a avea vânzări sigure şi
profit.
18. Luând în considerare eficienţa economică pe culturi,
apreciată prin prisma venitului la hectar, profitului pe
kilogram de produs şi rata rentabilităţii, ierarhia culturilor
realizate în anul agricol 2003-2004 a fost, în ordine
descrescătoare: muştarul, orzul, floarea soarelui, rapiţa,
porumbul, grâul. Ţinând seama de acest lucru, S.C. „Viitorul”
SA trebuie pe viitor să se orienteze mai bine în strategia de
stabilire a structurii culturilor, mărind suprafeţele de cultură
la plantele care asigură o rentabilitate mai ridicată.
105
BIBLIOGRAFIE
1. Alecu I. N. – 2003 – Managementul unităţilor agricole, Editura Ceres,
Bucureşti.
2. Basarabă A. şi colab. -2001-Pedologie, Editura Piatra Craiului,
Bucuresti.
3. Bâlteanu Gh. – 1998- Fitotehnie, Editura Ceres, Bucuresti.
4. Bărbulescu Al. -2003- Bolile şi dăunătorii culturilor de câmp, Editura
Ceres, Bucureşti.
5. Bold I. şi colab. – 2003 – Spaţiul Rural, Editura Mirton, Timişoara.
6. Chiran A. -1997- Maketing Agrar, Editura Periscop, Iaşi.
7. Constantin M. - 1995- Marketing în agricultură, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
8. Dona I. – 2000 – Economie Rurală, Editura Economică, Bucureşti.
9. Dona I. –2000—Structuri asociative in agricultură, Editura Economică,
Bucureşti.
10.Drăghici M. – 2000 - Optimizarea tehnologiilor de cultură. Notiţe de
curs. Facultatea de Agricultură.
11.Dumbravă M. – 2004 – Tehnologia culturii plantelor, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucuresti.
12.Ghizdavu I. -1997-Entomologie Agricolă, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
13.Gherghieş C. şi colab. 2001 – Fitopatologe, Editura Ceres, Bucureşti.
106
14.Penescu Aurelian – 2001 – Agrotehnică, Editura Ceres, Bucureşti.
15.Roman G.V. şi colab. – 2003 – Fitotehnie, Editura Ion Ionescu de la
Brad, Iaşi.
16.Săndoiu D. şi colab. – 1996 – Agrotehnică, Editura Ceres, Bucureşti.
17.Udrescu S. şi colab. – 1996,Pedologie, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucureşti.
18.* * * - Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi
folosite în România.
19.* * * - Catalogul Oficial al Soiurilor şi hibrizilor de plante cultivate
în România.
107