8/17/2019 Ametistul - referat

1/1

 Ametistul  reprezinta una dintre cele mai frumoase specii de mineral care e usor de recunoscut in primul ranprin intermediul cristalelor ale, avand diferite nuante de mov si violet, care provin de la fier.

Se gaseste de obicei in locurile in care granitul se afla la

suprafata si in interiorul geodelor din rocile bazaltice.

Ametistul era foarte pretuit inca din antichitate mai

ales de catre faraonii Egiptului, fiind folosit in zilele

noastre chiar si de bijutieri,fiind apreciat pentru

rumusetea sa dar si pentru efectele terapeutice, care se

presupune ca le are si anume, alunga starea de betie.

ele mai mari cristale de ametist se gasesc in America de Sud,

Brazilia iar cele mai intens colorate in Namibia pe continentul

rican.Ametistul pe scara Mohs are o duritate de 7 iar in

mania s-a gasit ametist in zona Cavnic, Baiut, Valea Rosie si

teva geode in Muntii Dognecei.

REFERAT PEDOLOGIE

O altă variantă a originii etimologice a numelui de ametist provine din legenda în care Bachus zeul vinului a turnat vin

e o nimfă care era transformată cristal, cristalul devenind violet. Ametistului i se mai atribuie rolul de apărare contra

emonilor, contra furtului, această credină explică faptul că mormântul merovingienilor[2] coninea șiraguri de ametist.

metistele fiind relativ răspândite; în natură, ele au fost folosite, din cele mai îndepărtate timpuri, drept podoabe și în

copuri rituale.

Cel mai vechi ametist gravat din câte au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice, a fost găsit în mormintele

egale din Micene, în urma săpăturilor efectuate de Heirich Schliemann, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Frumoasa gemă

oletă, datând din mileniul al II-lea î.Hr., este gravată în intalie, adică în adâncime. Sculptura reprezintă o căprioară ce-șirivește, cu capul întors, puiul care suge. Pe teritoriul Greciei și în Asia Mică s-au descoperit cupe de ametist, datând din

mileniul I î.Hr.

Mineralul are frecvent o culoare violetă, de nuane diferite până la variante de culoare roz.

Culoarea este distríbuită neuniform în masa mineralului, astfel apar dungi de nuane mai închise.

Factori determinani ai culorii sunt realizate prin prezena ionilor de Fe4+ așezai în structura atomică a reelei tetraedrice.

Culoarea ametistului s-ar datora prin înlocuirea unor atomi de siliciu cu atomi de fier, aceasta fiind o teorie controversată.

Ametiste se pot transforma prin supunere la radiaie în cristale incolore. Un efect asemănător de schimbare a culorii se

ealizează prin expunerea la soare, sau la căldură un timp mai îndelungat mineralului.

Originea etimologică a numelui provine din limba greacă αεθυστo (amethystos = „contra beiei”),numele acesta

e datorează credinei că persoana care poartă un ametist este cruat de beie consumarea vinului