afectiuni ale aparatului cardio vascular

8/3/2019 Afectiuni Ale Aparatului Cardio Vascular

1/17

Pregatirea, asistarea, efectuarea ingrijirilor si supravegherii specifice a bolnavilorcu afectiuni ale aparatului cardiovascular

I. Masurarea si notarea grafica in foaia de temperaturaa) puisb) tensiune arterialaII. Recoltarea sangeluiIII. Punctia venoasa.

I. Masurarea si notarea grafica in foaia de temperatura

EVALUAREA FUNCTIILOR VITALEFunctiile vitale include: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala ~1 temperatura. Eele suntfrecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala,

Cand se mascara functiile vitale- Cand intervine 0 schimbare in stare a de sanatate a unei persoane ;- Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca (la intemare, pe toata perioada spitalizarii

si la extemare).- inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic- inainte si dupa interventii chirurgicale- inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efectasupra sistemului respirator

si cardiovascular (ex. digitala)- inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale

(ex. mobilizarea pacientilor imobilizati la pat timp indelungat).Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

- sa. pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare ;- - sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic (pozitie corespunzatoare si in

acelasi timp comoda pentru pacient)- sa pregateasca psihic pacientul (saexplice tehnica, sa-l convinga de necesitatea

efectuarii ei si sa-i solicite cooperarea)- sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale (liniste,temperatura optima, urniditate corespunzatoare)- sa cunoasca variatiile norrnale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta- sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise (unele

modifica functiile vitale)- sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului- sa comunice medicului modificarile sernnificative ale. functiilor vitale.

1


2/17

a) Masurarea pulsuluiScop

- evaluarea funetiei eardio-vaseulareElemente de apreciat:

- ritmieitatea- freeventa- eeleritatea- amplitudinea

Locuri de masurare- orieare artera aeeesibiia palparii si care poate fi eomprimata peun plan osos: artera

radiala, femurala, humerala, earotida, temporala, superficial a, pedioasaMateriale necesare

- eeas eu seeundar. . . . . o .- creion rosu sau pIXeu mma rOSIe

Interventiile asistentei- pregatirea psihiea a paeientului- asigurarea repausului fizie si psihie 10-15 minutespalarea pe maini- reperarea arterei- fixarea degetelor palpatoare pe traieetul arterei- exereitarea unei presiuni asupra peretelui arterial eu varful degetelor- numararea pulsatiilor timp de 1minut- eonsemnarea valorii obtinute printr-un punet pe foaia de temperatura tinand eont ea

fieeare linie orizontaia a foii reprezinta patru pulsatii- unirea valorii prezente eu eea anterioara eu 0 linie, pentru obtinerea eurbei- eonsemnarea in alte doeumente medieale a valorii obtinute si a earaeteristieilor

pulsului Ex.: P=80/minutpuls regulat

b) Masurarea tensiunii arterialeScop:

- evaluarea funetiei eardiovaseulare (forta de contractie a inimii, rezistenta determinatade elastieitatea si ealibrul vaselor)

Elemente de evaluat- tensiunea arteriaia sistaliea (maxima)- tensiunea arteriala diastoliea (minima)

Materiale necesare- aparat pentru masurarea tensiunii arteriale:

- eu mereur Riva-Roeei- eu manometru- oseilometru Paehon- stetoseop biaurieuiar- tampon de vata- alcool

..o.o.- creion rosu sau pIXeu mma rOSIe

2


3/17

Metode de determinare- palpatorie- auscuitatorie

Interventiile asistenteia. pentru metoda auscultatorie

- pregatirea psihica a pacientuluiasigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minutespalarea pe mainise aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in extensiese fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara amanseteise introduc olivele stetoscopuiui in urechise pompeaza aer in manseta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia .zgomotelor pulsatilese decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand sepercepe primul zgomot arterial (care reprezinta vaioarea tensiunii arteriale maxime)se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometruiui, pentru a ficonsemnata

- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului, in

momentul in care zgomote!e dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriata minimase noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu 0 linie orizontala de culoarerosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii 0 unitate coloana de mercurse unesc liniile orizontale cu linii verticaie si se hasureaza spatiul rezultat

- in alte documente medicale se imegistreaza cifric:Ex.: T.A. max.=150 mmHg T.A. min.= 75 mmHg

T.A. =150175 mmHg- se dezinfecteaza olivele stetoscopului si alcoolh.pentru metoda palpatorie

- determinarea se face prin palparea arterei radiale- nu se foloseste stetoscopul biauricular- etapele sunt identice metodei auscultatorii- are dezavantajui obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea puisului

periferic fiind posibiia numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioareDERETINUT:- manseta pneumatic a va fi bine fixata pe bratul pacientuiui

- manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea- masurarea va fi precedata de linistirea pacientuiui- in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe bratul

pacientului- la indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele brate

3


4/17

IV . Recoltarea sangeluiSdngele se recolteaza pentru examene:hematologicebiochimicebacteriologiceparazitologiceserologice

Recoltarea se face prin:intepare:

la adult: pulpa degetului, lobul urechii la copil: fata plantara a halucelui, calcai

punctie venoasapunctie arterial a

1.RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICEhemoleucograma, hemoglobina, timp de sangerare, timp de coagulare, examen parazitoloicgrup sangume

Pregatire: materiale

de protectie manusi de cauciuc

sterile ace, tampoane de vata, seruri test

nesterile tava medicala curata, camera umeda, lame uscate, curate, degresate, slefuite,

pipete Potainsolutii dezinfectante - alcool 90

pacientpregatire psihica

se anunta sa nu manance i se explica necesitatea efectuarii tehnicii

pregatirea fizica se aseaza in pozitie sezand eu mana sprijinitaExecutie:

se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90se evita congestionarea printr-o frecare puternica si prelungitase asteapta evaporarea alcooluluicu 0 miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea lateral a a extremitatii,perpendicular pe straturile cutanate

4


5/17

se sterge cu un tampon uscat prima picatura, se lasa sa se formeze 0 alta picatura din carese recolteaza cu pipeta sau lamase sterge cu un tampon cu alcool

Pregatirea produsului pentru laborator:la extremitatea unei lame se pune 0picatura de 3-4 mm diametruse aseaza 0 lamela cu marginile slefuite illunghi de 45 cu lama (picatura se intinde princapilaritate)lamela se trage catre partea libera a lamei, pastrand aceeasi inclinatie si antrenand toatapicatura rara sa 0 fragmentezese agita lama pentru uscarese eticheteaza ~i se trimite la laborator

2. RECOLTAREA SAN-GELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICESedimentarea:

asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sange necoagulabillasat in repaus (fenomen fizic).

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH):rapiditatea cu care se produce depunerea lora) Pregatire pentru VSH:

materiale:sterile:

(seringa de 2 ml uscata, solutie de citrat de Na 3,8%) cu ani in urmaTuburile vacutainer din sticla -identificate dupa capacul negru

holder ace pentru punctia venoasa

nesterile stativ si pipete Westergreen pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou, vata

solutii dezinfectante alcool70% pacient:

pregatire psihica i se explica, cu 24 de ore inainte, necesitatea efectuarii examinarii

pregatire fizica: se anunta sa nu manance sa pastreze repaus fizic

Executie:asistenta se spala pe maini cu apa si sapunimbraca manusi de cauciuc sterileaspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%punctioneza vena rara garou si aspira sange pana la 2ml (1,6 ml)retrage acul si aplica tampon cu aclcoolscurge amestecul sange-citrat in eprubeta ~iomogenizeaza lentaseaza eprubeta in stativingrijeste pacientul (vezi punctia venoasa)

tehnica ce se executa cu ani inurma

5


6/17

Probele de sange sunt recoltate cu sistemul holder-vacutainer- Inaintea recoltarii sangelui, desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.

Inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1),avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2).Asamblati aculla holder (3).Toate tuburile (vacutainer) (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile

de maijos:a. Aplicati un garoupe antebratul pacientului si intepati pielea din plica cotului, ajutandu-va dedegetul mare si indexul mainii drepte.b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; apasativacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.c. Sangele este atras de vacuurnul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie; eliberati garouldinjurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer, ajutandu-va cu mana stanga,sustinand in continuare holderul.d. Retrageti vacutainerul cu mana dreapta, apasand usor cu degetul mare pe una dintre marginileholderului.e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari deinversiune a tubului.f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati eel de-al doilea tub si repetati pasii descrisimai sus (a-e).

DE RETINUT!!!Inainte de .recoltarea sangelui pentru VSH se desface garoul.

Pregatirea produsului pentru laborator:se completeaza buletinulse eticheteaza produsulse aspira cu pipeta Westergreen panii la gradatia 200 si se aseaza In stativ pe dopuldecauciuc, In pozitie strict vertic alii (cand examenul se face la patul bolnavului)

b) Hematocrit:Recoltarea sangelui pentru determinarea hematocitului (VET) se face prin punctie venoasa.

Se recolteaza 2 rnl de sange pe cristale de EDTA (acid diaminotetraacetic 1%) ., 0,5 ml solutie,uscata prin evaporare.

-vacutainer cu capac movc) Rezistenta globulara:

se recolteaza sangele pentru obtinerea globulelor rosiise evita hemoliza sicoagularea sangeluisangele recoltat (5-6) se trece imediat intr-un balon Erlenmeyer de 100 ml in care s-au pus5-10 perle de sticlase agita usor balonul timp de 5-10 minute cu miscari circularesangele se defibrileaza si nu se mai coaguleazase trimite imediat la laborator.

6


7/17

DE~TIUT:un frotiu bun este lara goluri cu un strat regulatfrotiul de sange se face numai cu sange proaspatpentru examenul in picatura groasa sangele se recolteaza sub forma de picatura groasase recolteaza pe fiecare extremitate a lamei cate 2-3 picaturi cat mai apropiate intre elecu coltul unei lame slefuite se amesteca picaturile formand 0 pata circulara cu diametrul deaproximativ 1 emse continua amestecarea picaturilor pana se formeaza un mic cheag - semnul uneidefibrilari completeuscarea frotiului se face prin agitarea lameinumele bolnavului si numarul buletinului de analiza se inscriu direct pe lama cu creiondermatografpicatura groasa se executa pentru punerea in evidenta a plasmodiilor malariei (recoltarea seface illcursul accesului febril cand numarul parazitilor in sange este foarte mare).

3. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICEExamenele serologice cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului.Aceste examene pentru diagnosticarea bolilor infectioase (tifos exantematic, fibra tifoida, sifilis)Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, direct in eprubeta (lara seringa), intr-o cantitatede 5-10 ml.Dupa coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei si dupa 30 minute, se decanteazaserul intr-o eprubeta direct sau prin aspirare cu 0 pipeta Pasteur sterila.Serul nehemolizat are 0 culoare galbuie, eel hemolizat este roz.

R. Weill- Felix - pentru diagnosticul tifosului exantematicR. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike si R. de microfloculare pe lamaVDRL - in diagnosticul sifilisuluiR. de fixare a complementului R. Bordet - Wasserman, pentru diagnosticul sifilisuluiDozarea antistreptolizinelor ASLO - diagnosticarea RAA - scarlatinaR. Waler - Rose - diagnosticarea P.R. (polaritatea reumatoida)R. de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare - diagnostic area unor virozeR. Widal si aglutinarea "VI" -in diagnosticul febrei tifoide si paratifoide

4. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC HEMOCULTURADefinitiee Hemocultura inseamna introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examenbacteriologic. 'Scop:

descoperirea bacteriilor atunci cand se suspecteaza: 0 septicemie cu stafilococ, meningococ, bacil Koch (bolnavul are 0 febra

ridicata cu oscilatii mari, frison, stare generala alterata) 0 bacteriemie: febra tifoida, bruceloza, endocardita maligna subacutaPregatire:

materiale:de protectie:

masca de tifon, manusi sterilesterile:

seringa a 20 em ace pentru punctie venoasa

7


8/17

casoleta cu pense tampoane si comprese camp apa si compresemedii de cultura: doua recipiente cu

bulion citrat geloza semilichidanesterile:

lampa de spirt chibriturisolutii dezinfectante alcool iodat tinctura de iod eter

pacient:pregatire psihica: se anunta ~i se explica necesitatea tehniciipregatire fizica se spala regiunea plicii cotului se degreseaza cu eter se aseptizeaza cu alcool

Executie:Asistenta I Asistenta II

- spala, degreseaza si dezinfecteaza regiunea- imbraca manusi sterile- aseaza campul steril- aseptizeaza regiunea cu iod

- aplica garoulla 10-12 em de locul punctiei- aprinde lampa de spirt- imbraca manusi sterile- serveste seringa In conditii aseptice

- ia seringa ~i efectueaza punclia venoasa- aspira 20 ml sange

- desface garoul- retrage seringa

- aseptizeaza locul punctiei- flambeaza dopul si gura balonului- insamanteaza: - flambeaza din nou gura balonului ~i inchide 2 ml in eprubeta cu geloza; eprubeta 10ml in bulionul citrat- omogenizeaza prin miscari de inclinare ~i

redresare

8


9/17

Pregatirea produsului pentru laborator:se eticheteaza cu data, ora, temperatura (se pot recoIta mai muIte probe in 24 h)se trimit imediat la laborator si se pun la termostat la 37Cse noteaza in foaia de observatie data si numele persoanei care a recoItat

DE ~TIUT:pentru insamantarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloza semilichida se incalzeste labain-marie timp de 30 min.

in timpul insamantarii, balonul sau eprubeta cu mediu de cultura se pastreaza inclinataflambarea se face lara a incalzi mediul de culturamaterialele necesare se sterilizeaza la Poupinelinsamantarea se face imediat pentru a evita coagularea sangeluihemocultura se efectueaza la debutul bolii si inainte de administrarea antibioticelor

Hemocultura poate fi completata cu coprocultura, urocultura etc.VACUTAINERE

Codurile de culoare pentru substantele anticoagulante sunt :1. Capac mov - foloseste ca anticoagulant EDTA-ul si are utilitate in hematologie, biologiemoleculara, unele teste imunochimice (ex. ACTH).2. Capac bleu - contine Citrat 9+ 1 si se foloseste pentru analiza coagularii.3. Capac negru - contine Citrat 4+ 1 si se foloseste pentru VSH.4. Capac verde/portocaliu - contine Heparinat si se utilizeaza plasma pentru testele de chimie.5. Capac rosu/incolor - este un tub fara anticoagulant. Serul este folosit pentru testele de chimie,imunologie si serologie.

Unele vacutainere destinate obtinerii serului contin un activator de coagulare (careaccelereaza formarea cheagului) si un gel separator, care permite mentinerea serului dupacentrifugare in tuburile primare, in cursul fazei preanalitice (transport catre laborator), analitice sipostanalitice (stocarea probelor in laborator).

V. Punctia venoasa.GENERALITATIDefinitie: Punctia reprezinta operatia prin care se patrunde intr-un vas, intr-o cavitate naturala sauneoformata, intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau al unui trocar. Inpractica se executa urmatoarele punctii: venoasa, arteriala, pleurala, abdominala, pericardica,articulata, rahidiana, osoasa, a vezicii urinare, a fundului de sac Douglas, punctia biopsica ~ipunctia unor colectii purulente.Scop: explorator:

se stabileste prezenta sau absenta lichidului dintr-o cavitate (pleurala, abdominala,articulata)se recolteaza lichidul din cavitate in vederea examinarii pentru a se stabili natura,cantitatea si caracteristicile acestuia; in acelasi scop se efectueaza ~i punctiilebiopsice in diferite organe pentru a se obtine fragmentele de tesuturi necesareexaminarilor histopatologice

9


10/17

terapeutic:evacuarea lichidului abundent din cavitate (prin ac sau pnn aspiratie), punctianumindu-se evacuatoare;administrarea de medicamente, lichide hidratante, aer sau alte solutii in scop detratament.

Pregatirea punctiei: pacientul:pregatirea psihica consta in informarea lui, incurajarea ~iasigurarea confortuluipregatirea fizica consta in asigurarea pozitiei corespunzatoare fiecarei punctii

materiale:se pregatesc materiale generale ~ispecifice fiecarei punctiipentru dezinfectia si protectia mainilor - apa curenta, sapun, alcool medicinal,manusi din cauciuc sterilepentru dezinfectia si protectia campului cutanat (locul punctiei) - apa, sapun, aparatde ras, alcool iodat, tinctura de iod, alcool medicinal, pense, porttampon, campuristerile pentru izolarea loculuipentru anestezia locala - solutii anestezice (xilina 1 %), seringi sterile, ace sterileinstrumente specifice punctiei - ace, trocarevase colectoare - eprubete, vase colectoare gradate, cilindru gradat, lame demicroscop, sticla de ceasornicmateriale pentru pans area locului punctiei - tampoane, comprese sterile, romplastmateriale pentru colectarea deseurilor - tavita renala, galeti

Executia punctiei:Punctia venoasa se executa de catre asistenta medicala, celelalte punctii fiind executate de

catre medic, ajutat de una-doua asistente, insalon sau in sala de tratament.Asistenta:

protejeaza patul sau masa pe care se executa punctiaasigura pozitia corespunzatoarepregateste campul cutanat:

dezinfectie tip I: cu tamponul imbibat in alcool se bandajeaza tegumentultimp de 30 sec. (pentru punctia venoasa)

dezinfectie de tip II: consta in spalarea regiunii, raderea pilozitatii, degresare,badijonarea cu alcool iodat de doua ori (pentru celelalte punctii)

supravegheaza pacientul in timpul punctieiinmaneaza medicului instrumentele in conditii de asepsie, participa la recoltarea sievacuarea produselor din cavitate a punctionataingrijeste locul punctiei

Ingrijiri ulterioare:Pacientul este instalat comod in pat ~1 supravegheat, este suplinit pentru satisfacereanevoilor sale.

Pregatirea produsului recoltat:pentru examene de laborator eprubetele se eticheteaza, se completeaza formularelede trimiterese mascara cantitatea

10


11/17

Reorganizarea:materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru 0 nouasterilizaredeseurile se indeparteaza

Notarea punctiei:se face in foaia de temperatura sau de observatie, mentionandu-se cantitatea delichid evacuat, aspectul lui, punctia (daca prin punctia exploratorie nu se obtinelichid, accidentele si incidentele produse in timpul punctiei).

PUNCTIA VENOASA.Definitie: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul

unui ac de punctie.Scop: exploratorrecoltarea sangelui pentru examene de laborator - biochimice, hematologice,

serologice si bacteriologice terapeuticadministrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase

recoltarea sangelui invederea transfuzarii saleexecutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangeluisangerare 300 - 500 ml in edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriala,

Locul punetiei:venele de la plica coltului (bazilica si cefalica) unde se formeaza un "M" venos prinanastomozarea lorvenele antebratuluivenele de pe fata dorsala a mainiivenele subclavicularevenele femuralevenele maleolare internevenele jugulare si epicraniene - mai ales la sugar si copil mic

Pregatirea punctiei: materialede protectie, perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza

pentru dezinfectia tegumentului tip I (vezi generalitati)instrumentar si materiale sterile, ace de 25-30 mm, diametrul 6110, 7110, 10110 mm -in functie de scop, seringi de capacitate - in functie de scop, pense, manusichirurgicale, tampoanealte materiale - garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat,fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala (materialele se vorpregatii in functie de scopul punctiei)

pacientul pregatirea psihica - se informeaza asupra scopului punctieipregatirea fizica - pentru punctia la venele bratului, antebratului:o se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient, cat si pentru persoana

care executa punctia (decubit dorsal)

11


12/17

o se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedicecirculatia de into arcere la nivelul bratului

o se aseaza bratul pe pernita ~imusama in abductie si extensie maximao se dezinfecteaza tegurnenteleo se aplica garoulla 0 distanta de 7-8 em deasupra locului punctiei, strangandu-I

astfel incat sa opreasca circulatia venoasa lara a comprima arterao se recomanda pacientului sa stranga purnnul, venele devenind astfel turgescenteExecutia punctiei:

Asistenta imbraca manusile sterile ~i se aseza vis-a-vis de bolnav.se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 em sub locul punctiei, exercitand 0 usoara

compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecinese fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre

police si restul degetelor;se patrunde cu acul traversand, in ordine tegurnentul - in directie oblica (unghi de 30

grade), apoi peretele venos -invingandu-se 0 rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol;se schimba directia acului 1-2 em illlurnenul venei;se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringase continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicarnentelor,

recoltarea sangelui, perfuzieill caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se

introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de bratse indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si apurnnului

se aplica tarnponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si seretrage brusc acul

se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticalaIngrijirea ulterioara a pacientului:se face toaleta locala a tegurnentului

se schimba lenjeria daca este murdarase asigura 0pozitie comoda in patse supravegheaza pacientul

Accidente Interventiile asistenteiHematom (prin infiltrarea sangelui - se retrage acul si se comprima locul punctiei 1-3 minutein tesutul perivenos)Strapungerea venei (perforarea - se retrage acul in lurnenul veneiperetelui opus)Ameteli, paloare, lipotirnie - se intrerupe punctia, pacientul se a~eaza in decubitdorsal lara perna, se anunta medicul.DE STIUT: pentru evidentierea venelor

se fac miscari in sensul circulatiei de intoarcere cu partea cubitala a mainii pe fataanterioara a antebratuluise introduce mana si antebratul inapa calda

12


13/17

pentru evidentierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face presiune digitala petraiectul venei deasupra locului punctiei (In sensul circulatiei venoase)

pentru punctionarea venelor jugulare, pacientul se aseaza in decubit dorsal, transversal pe pat,cu capul lasat s a atarne

prin punctia venoasa, se pot fixa pe cale transcutanata catetere din material plastic - aceBraunulen sau Venflons (cateterul este introdus in lumenul acului cu care se face punctia, dupapunctionarea venei acul se retrage ramanand numai cateterul). Se utilizeaza numai materiale deunica folosinta.

DEEVITAT:punctionarea venei din lateralpunctionarea venei cu acul avand bizoul in josmanevrarea incorecta a instrumentarului sterilatingerea produsului recoltat (punctia creand 0 legatura directa intre mediul exterior sisistemul vascular pot intra ~i iesi germeni patogeni)flectarea antebratului pe brat cu tamponul la plica cotului, deoarece impiedica inchidereaplagii venoase, favorizand revarsarea sangelui.

PUNCTIA ARTERIALADefinitie: Punctia arteriala reprezinta crearea unei cai de acces intr-o artera prm

untermediul unui ac de puntie.Scop:

explorator:- recoltarea sangelui pentru analiza gaze lor sanguine,- introducerea substantelor de contrast pentru examenul radiologic al arterelor - arteriografie.

Terapeutic-injectarea nedicamentelor cu actiune vasodilatatoareIndicatii:- arteriopati, cu scop de diagnestic si tratamentContraindicatii:

- tendinta crescuta la hemoragii, infectii.Locul punctiei:

artera femurala,arterahumerala,artera radiala,artera cubitala.

Pregatirea punctiei: materialede protectie

- pentru crearea campului cutanat, dezinfectie tip III- instrumentar si materiale sterile: ace de marimi diferite functie de artera punctionata,

seringi heparinizate pentru examenul gazelor sanguine, manusi, comprese sterile, tampoane, campchirurgical, pentru injectarea substantelor de contrast si anestezice,

- medicamente: solutii anestezice, sub stante de contrastalte materiale: eprubete, saculet cu nisip, tavita renala.

13


14/17

Pacientul- pregatirea psihica: se informeaza cu privire la scopul punctiei si pozitia in care va sta in timpul sidupa punctie.- pregatirea fizica: pentru punctia arterial a femurala, pacientul va sta in decubit dorsal pe plan tarecu coapsa in extensie; pentru punctia arterei radiale, pacientul va sta in decubit dorsal cu manaintinsa, hiperextensia articulatiei pumnului sprijinit pe un saculet cu nisip.- sub regiunea punctionata se aseaza musama si aleza.

Executia punctiei:- se face de catre medic ajutat de asistenta medicala.

Medicul Asistenta medicala- isi spala si dezinfecteaza mainile - isi spala si dezinfecteaza mainile- alege locul punctiei - dezinfecteaza locul punctiei (dezinfectie tipIII)

prepara seringa cu medicatie anestezica (dupa caz)- face anestezia locala

- Serveste manusile sterile- imbraca manusile - dezinfecteaza din nou locul punctiei- serveste campul steril

- acopera locul punctiei cu campul steril - prepara seringa cu acul de punctie si le serveste inmod aseptic

- executa punctia - asistenta mentine pacientul in pozitia data, ilsupraveghiaza

- retrage acul punctiei - aplica tampon compresiv pe care il tine cu pensaporttampon 5min.- aplica pansament uscat pe care il comprima cuunsaculet cu nisip 1-5kg in functie de artera.

Ingrijirea ulterioara apacientului: ramane la pat, in repaus, 1-6 h in functie de artera punctionata, se controleaza locul punctiei si aspectul pansamentului (roseata, hemoragie,

hematom) se masoara pulsul, TA, respiratia, se apreciaza culoarea si temperatura locala a

tegumentelor.Pregatirea sangelui pentru examenul de laborator:- pentru analiza gazelor sanguine, produsul va fi ferit de contctul cu aerul, se eticheteaza

si se trimite imediat la laborator.Reorganizarea locului de muncaNotarea punctiei in fisa de obsComplicatii

in timpul punctiei:- punctionarea altor formatiuni (vase, nervi, tesuturi)- hemoragie- injectare periarteriala

14


15/17

dupa punctie:- hemoragii,- hematoame cu compresiunea tesuturilor,- obstructie vasculara din cauza spasmelor trombozelor.

DE STIUT:- prin punctia arteriala, se poate introduce un cateter in vederea efectuarii unor explorari aleparametrilor sangelui arterial.DE EVITAT:- atingerea produsului, pentru a prevenii imbolnavirea persoanelor care lucreaza cu sangele.PUNCTIA PERICARDICADefinitie: Punctia pericardica consta in patrunderea cu un ac in cavitatea pericardica, care

se transforma in spatiu virtual in cavitate reala, prin acumularea sangelui sau lichidului detranssudatie,

Scop: explorator

- constatarea prezentei lichidului in cavitatea pericardica- recoltarea lichidului pentru examinare in vederea stabilirii naturii sale terapeutic

- evacuarea lichidului acumulat- introducerea substantelor medicamentoase dupa evacuareIndicatii:

punctia se executa in cazurile in care se acumuleaza lichid intre foitele pericardului caurmare a inflamatiei, trenssudatiei sau hemoragiei; pericardul fiind inextensibil, lichidultamponeza inima si iiingreuneaza functia; apare astfel,o dispnee accentuata,hipotensiune arterilala, punctia avand caracter de urgenta.

Locul punctiei:spatiul V intercostal stang la 6 em de marginea stemului in cazul punctiei exploratoare;spatiul VI -VII la jumatatea distantei dintre linia axilara anterioara si ceamedioclaviculara stanga, in cazul in care cantitatea de lichid e mare (dupa un controlradiologic)la extremitatea apendicelui xifoid, bolnavul fiind in pozitie semisezand, in cazulpunctiei evacuatoare (calea epigastrica)

Pregatirea punctiei: materiale

- de protectie a patului,- pentru dezinfectia tegumentului - tip III,- instrumente si materiale sterile: 2-3 ace de punctie care au lungimea de 8-10 em, 2-3 seringi de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie, pense, manusi campchirurgical, tampoane, comprese.- alte materiale: rompast, eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare, recipientepentru colectarea lichidului, tavita renale.- medicamente : anestezice, atropina, morfina, tonice-cardiace.

15


16/17

pacientul- pregatirea psihica: se informeaza si se incurajeaza- pregatirea fizica: se face un examen radiologic al toracelui; oxigenoterapie; seacorda pozitia in functie de scopul punctiei si cantitatea de lichid existent;

- semisezand, pentru punctia evacuatoare- in decubit dorsal, in celelalte cazuri.Executia punctiei

- se face de catre medic ajutat de doua asistente


17/17

se aplica comprese reci in regiunea precordiala (daca se presupune 0hemoragieintrapericardica) .Se administereaza tonice-cardiace.Pregatirea produsului pentru examinare:examinarea macroscopica se face imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul si cantitatealichidului extras.

Lichidul poate fii:- seros sau serocitrin; este limpede, galben deschis avand cauze inflamatoare- tulbure; este purilent sau chilos cu aspect albicios lactescent,- hemoragic sau serohemoragic; este roz sau rosu intens in hemoragii- se masoara cantitatea lichidului extras,- examinare biochimica- pentru examenului citologic si bacteriologic, eprubetele se eticheteaza se trimit lalaborator.Reorganizarea locului de muncalNotarea punctieise noteaza in foaia de obs. Cantitate si aspectullichidului extras si eventualele accidentesurvenite.

- -------------------------- ----- ---ACC/DENTE: /NTERVENT//- pareunderea acului in miocard (apar - retragerea acului, dandu-i 0pozitie paralele cumiscari ale acului sincron cu peretele inimi (accidentul este gray daca se atingmiscarile inimi) vasele coronariene)

- fenomene de insuficienta cadiaca prin - medicul recomanda administrarea de tonice-decomprimarea brusca a cavitatii pericardice. cardiace

- infectii ale mediastinului prin traversareafundului de sac pleural daca continutul ,pericardic e septic

- soc pericardic - se previne prin anestezia de baza- daca apare se face reanimarecardiorespiratorie.

DESTIUT:- in timpul punctie, pacientul trebuie sa fie imobilizat penreu a se prevenii orice deviere de lapozitia data, fapt ce poate avea urmari periculoase prin lezarea inimi sau a vaselor mario

17

afectiuni ale aparatului cardio vascular

Documents