adagii, definiÞii, locuÞiuni juridice cronologia … · • grimal, pierre, civilizaþia romanã,...

DICÞIONAR DE CULTURÃ JURIDICÃ LATINÃ

ADAGII, DEFINIÞII, LOCUÞIUNI JURIDICECRONOLOGIA MÃRIRII ªI DECÃDERII ROMEI

CEI MAI VESTIÞI JURISCONSULÞI ROMANICELE MAI IMPORTANTE LEGI ROMANE

Lazãr Cârjan

2

Vita mortuorum in memoria vivorum est posita - Viaþa celor morþi seaflã în amintirea celor vii.

Marcus Tullius Cicero

In memoriam:Profesorilor mei din Valea Jiului: Emilia Purdea ºi Elena Stoican, care

m-au atras în „ademenitoarele capcane” ale limbii române; Ion Poporogu,care m-a fascinat cu rigoarea cercetãrii istoriei; Ioan Dumbravã, care m-achinuit cu limba lui Cicero, dar mai târziu mi-a prins bine.

Inegalabilului profesor universitar Dumitru Sas, care mi-a insuflat dragosteapentru nestematele culturii juridice romane.

Dicþionar de culturã juridicã latinã

3

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti, 2013

LAZÃR CÂRJAN

DICÞIONAR DE CULTURÃJURIDICÃ LATINÃ

ADAGII, DEFINIÞII, LOCUÞIUNI JURIDICECRONOLOGIA MÃRIRII ªI DECÃDERII ROMEI

CEI MAI VESTIÞI JURISCONSULÞI ROMANICELE MAI IMPORTANTE LEGI ROMANE

Lazãr Cârjan

4

Colecþia ªTIINÞE ECONOMICE

Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Ameluþa ViºanCoperta: Angelica Mãlãescu

Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.)

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate, nicio parte din aceastã lucrare nu poatefi copiatã fãrã acordul Editurii Universitare

Copyright © 2013Editura UniversitarãDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [email protected]

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 [email protected]. 15, C.P. 35, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiCÂRJAN, LAZÃR Dicþionar de culturã juridicã latinã : adagii, definiþii,locuþiuni juridice: cronologia mãririi ºi decãderii Romei:cei mai vestiþi jurisconsulþi romani: cele mai importante legiromane / Lazãr Cârjan. - Bucureºti : Editura Universitarã, 2013 ISBN 978-606-591-734-7

81’374.2:34=135.1

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786065917347


5

CUPRINS

Cuvânt înainte ........................................................................................... 7

Adagii, definiþii ºi locuþiuni juridice. Bibliografie selectivã .................. 9

I. Abrevieri uzuale ................................................................................. 12

II. Formule uzuale ................................................................................... 16

III. Formule judiciare ............................................................................... 231. Cu caracter general .......................................................................... 232. Jurisconsulþi, avocaþi, cauze judiciare ............................................. 243. Ancheta, instrucþia ºi mãrturia ......................................................... 244. Acuzaþia, procesul ........................................................................... 25

IV. Adagii, definiþii ºi locuþiuni ................................................................ 27A ......................................................................................................... 27B ......................................................................................................... 45C ......................................................................................................... 48D ......................................................................................................... 64E ......................................................................................................... 73F ......................................................................................................... 81G ......................................................................................................... 89H ......................................................................................................... 91I ......................................................................................................... 97L ......................................................................................................... 116M ......................................................................................................... 122N ......................................................................................................... 130O ......................................................................................................... 140P ......................................................................................................... 146Q ......................................................................................................... 159

Lazãr Cârjan

6

R ......................................................................................................... 168S ......................................................................................................... 176T ......................................................................................................... 190U ......................................................................................................... 197V ......................................................................................................... 201

Anexa I - Întemeierea, gloria ºi decãderea Romei. Cronologie.Bibliografie selectivã ................................................................................. 208

Anexa II - Cele mai importante legi. Bibliografie selectivã .................. 239

Anexa III - Cei mai vestiþi jurisconsulþi. Bibliografie selectivã ............ 253

Anexa IV - Mãsuri romane uzuale. Concordanþa anilor. Cifreleromane. Bibliografie selectivã .................................................................. 262I. Mãsuri romane uzuale ........................................................................... 262

1. Mãsuri de lungime ........................................................................... 2622. Mãsuri de suprafaþã.......................................................................... 2633. Mãsuri de capacitate ........................................................................ 2634. Mãsuri de greutate ........................................................................... 2635. Sistemul monetar ............................................................................. 2646. Mãsurarea timpului .......................................................................... 265

II. Calendarul roman .................................................................................. 267III. Concordanþa dintre anii de la fondarea Romei (a.U.c) ºi anii stabiliþiîn raport cu naºterea lui Hristos (î.Hr.) ....................................................... 269IV.Cifrele romane....................................................................................... 272

1. Numeralul cardinal .......................................................................... 2722. Numeralul ordinal ............................................................................ 2743. Numeralul distributiv ....................................................................... 2754. Numeralul adverbial ........................................................................ 276

Bibliografie generalã ................................................................................ 279


7

*A se vedea prefaþa lucrãrii Relativitatea actului juridic civil, elaboratã de profesoruluniversitar dr. Dan Chiricã, aparutã la Editura Rosetti, Bucureºti, 2003.

CUVÂNT ÎNAINTE

Domnul profesor universitar Lazãr Cârjan face parte dintre puþinii autoricare, aºa cum s-a spus*1, au azi tãria moralã de a rezista ispitei ascensiunii socialepe baza unor înjghebãri pripite ºi adesea fãrã har, care nu fac decât sã sporeascãderuta cititorilor neavizaþi. Având calitãþile ºi reflexele specifice intelectualuluiveritabil, iar nu mimat, posesor al unei culturi juridice - ºi nu numai - impresionante,autorul, dupã o cercetare laborioasã, reuºeºte sã prezinte astãzi cititorilor lucrareaintitulatã ,,Dicþionar de culturã juridicã latinã. Adagii, definiþii, locuþiuni”.

Erudiþia, capacitatea de analizã ºi sintezã, înþelegerea profundã a institu-þiilor juridice, conºtiinciozitatea unui cercetãtor veritabil sunt câteva dintreelementele care asigurã lucrãrii un nivel ºtiinþific elevat.

Veþi descoperi în dicþionarul de faþã soluþiile înþelepte ale oamenilor iluminaþide odinioarã, soluþii durabile, ca o Evanghelie care se rescrie mereu. Maximele ºilocuþiunile latine prezentate ºi comentate de autor reprezintã cele maiconvingãtoare argumente pentru reliefarea Dreptului printre filosofiile socialesublime, filosofie care izvorãºte dintr-un creuzet în care s-au topit, prin alchimiiinteligente, suveranele idei umaniste.

Numeroasele intersecþii obligatorii cu domenii esenþiale pentru orice juristeuropean, precum Istoria comparatã a Dreptului privat, Sociologia Dreptului,Dreptul civil comparat ºi culturile juridice instituþionale comparate, frecventeleanalize etimologice, zãbava îndelungatã în filosofia socialã aplicatã ºi în templelecunoaºterii filologice sunt tot atâtea provocãri pentru spiritul tânãr, pãtrunzãtor ºisincer care se va mãsura cu altitudinea probelor iniþiatice ale prezentului dicþionar.

În opinia noastrã, evidenþierea ºi explicitarea unor celebre consideraþii cuvaloare aforisticã, transmise lumii moderne ca reguli fundamentale ale dreptuluiroman, sunt de naturã sã contribuie la soluþionarea unor probleme juridice practiceºi sã determine formarea unei culturi juridice atât pentru omul de culturã cât ºipentru specialistul care se formeazã ºi se perfecþioneazã în ºtiinþa dreptului. Deaceea, credem cã ,,Dicþionarul de culturã juridicã latinã...” poate servi ca

Lazãr Cârjan

8

instrument de lucru ºi totodatã de informare pentru juriºtii teoreticieni ºi practicieni,precum ºi pentru studenþii facultãþilor de specialitate.

Originalã, antrenantã ºi riguroasã, lucrarea domnului Lazãr Cârjan meritã oatenþie deosebitã din partea tuturor celor care, într-o formã sau alta, cerceteazã,aplicã sau studiazã dreptul.

Cu ajutorul instrumentelor specifice muncii autodidacte ºi cu dedicaþieconsecventã, lectura dicþionarului poate deveni o fascinantã cãlãtorie spiritualã,indispensabilã studenþilor de la facultãþile de profil sincretice ºi nu numai.

Prof. univ. dr. Gheorghe Botea


9

ADAGII, DEFINIÞII ªI LOCUÞIUNI LATINE

Bibliografie selectivã

••••• Berg, I., Dicþionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Editurile SaeculumI.O. ºi Vestala, Bucureºti, 1995;

••••• Bujor, I. I., Chiriac, Fr., Gramatica limbii latine, Editura ªtiinþificã,Bucureºti, 1958;

••••• Canfora, Luciano, Iulius Caesar dictatorul democrat, traducere din limbaitalianã de Radu Gâdei, Editura ALL, Bucureºti, 2008;

••••• Cãtuneanu, I.C., Curs elementar de drept roman, ediþia a II-a, EdituraCartea româneascã S.A., Bucureºti, 1924;

••••• Cocoº, ªtefan; Toma, Mircea; Pârvan, Gheorghe, Breviar terminologicroman, Editura ALL BECK, Bucureºti, 2001;

••••• Cuq, Édouard, Manuel des institutions juridiques des Romains, Secondeédition revue et complétée, Librairie Plon, Librairie Générale de Droit et deJurisprudence, Paris, 1928;

••••• Danielopolu, George, Explicaþiunea Institutelor lui Justinian, Vol. I ºiII, Imprimeria Statului, Bucuresci, 1899;

••••• DeAgostini, Dicþionar latin-român, traducere din limba italianã ºi adaptarede Mariana Adameºteanu ºi Mihaela Suhan, Editura Corint, Bucureºti, 2008;

••••• Deleanu, Ion; Deleanu, Sergiu, Micã enciclopedie a dreptului. Adagii ºilocuþiuni latine în dreptul rpmânesc, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000;

••••• Diaconu, Vasile D.; Marinescu-Himu, Maria, Proverbe ºi cugetãrilatine, Editura Albatros (Colecþia Cogito), Bucureºti, 1976;

••••• Dimitrescu, Gr., Dumitriu, G., Constandaky, G.G., Georgescu,Valentin, Texte de drept roman, (Facultatea de Drept din Bucureºti, Institutul deDrept Român), Bucureºti, 1943;

••••• Fredouille, Jean-Claude, Dicþionar de civilizaþie romanã, ediþia a doua,traducere din limba francezã de ªerban Velescu, Editura Univers EnciclopedicGold, Bucureºti, 2012;

Lazãr Cârjan

10

• Gaius, Instituþiunile [dreptului privat roman], traducere, studiuintroductiv, note ºi adnotãri de Aurel N. Popescu, doctor în drept (Scriitori greci ºilatini XIV), Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureºti, 1982;

• Girard, Paul Frédéric, Textes de droit romain, A. Rousseau, Paris, 1913;• Girard, Paul Frédéric, Manuel élémentaire de droit romain, Huitième

édition revue e mise a jour par Félix Senn, Rousseau et Cie Éditeurs, Paris, 1929;••••• Grimal, Pierre, Civilizaþia romanã, vol. I ºi II, traducere din limba

francezã, prefaþã ºi note de Eugen Cizek, Biblioteca pentru toþi, Editura Minerva,Bucureºti, 1973;

••••• Guþu, Gheorghe, Dicþionar latin - român, ediþie revãzutã, EdituraHumanitas, Bucureºti, 2007;

••••• Hanga,Vladimir, Drept privat roman, Editura didacticã ºi pedagogicã,Bucureºti, 1978;

• Hanga, Vladimir, Adagii juridice latineºti traduse ºi comentate, EdituraLumina Lex, Bucureºti, 1998;

• Longinescu, S.G., Elemente de drept roman, vol. I ºi II, Bucureºti,1927-1929;

• Marian, Barbu, Dicþionar de citate ºi locuþiuni strãine, ediþie revizuitãºi completatã de Eugen ºi Paul B. Marian, Editura Garamond, Bucureºi, f.a.;

• Matei, Virgil, Dicþionar român - latin, Editura Corint, Bucureºti, 2008;• Mârzescu, D. George, Maximele Dreptului Roman cu aplicaþiune la

Codicele nostru civil, cu o prefaþã a studiului Dreptului Roman, Partea I, Jassy,1880;

••••• Molcuþ, Emil, Drept privat roman. Terminologie juridicã romanã, ediþierevãzutã ºi adãugitã, Editura Universul Juridic, Bucureºti, 2010;

••••• Plautus,Titus Maccius, Cartaginezul, traducere de Nicolae Teicã,Biblioteca pentru toþi, Editura Minerva, Bucureºti, 2007;

••••• Plautus,Titus Maccius, Comedia mãgarilor, traducere de Nicolae Teicã,Biblioteca pentru toþi, Bucureºti, Editura Minerva, 2007;

••••• Rasquin, José A.N., Manual de latinã juridicã, Uniunea Latinã, 2003;••••• Rãduleþu, Sebastian; Sãuleanu, Lucian, Dicþionar de expresii juridice

latine, Editura ºtiinþificã, Bucureºti, 1999;••••• Simenschy, Teofil, Un dicþionar al înþelepciunii. Cugetãri antice ºi

moderne, Vol. I-IV, ediþie îngrijitã de Mihail Grãdinaru, Editura Junimea, Iaºi,1970-1974;

••••• Spulber, C.A., Latina juridicã, clasicã ºi medievalã. Texte alese din legi,formule, documente, scriitori, pentru uzul studenþilor în drept, Cernãuþi, 1930;

••••• Stãureanu, M., Dicþionar latin - român, Editura Viitorul românesc,Bucureºti, 1998;


11

••••• ªtef, Felicia, Dicþionar de expresii juridice latine, Editura OSCARPRINT , Bucureºti, 1995;

••••• Tomulescu, C. ªt., Drept privat român, (Universitatea din Bucureºti,Facultatea de Drept), Bucureºti, 1973;

••••• Tomulescu, C. ªt., Limba latinã pentru facultãþile de ºtiinþe juridice,volumul I, (Ministerul Învãþãmântului ºi Culturii), Bucureºti, 1958;

••••• Valaori, Iuliu; Papacostea, Cezar; Popa Lisseanu, Gheorghe, Istorialiteraturii latine pe bazã de texte (antologie ºi crestomaþie), Editura LibrãieiSocec&comp., Bucureºti, 1939;

••••• Vianu, Tudor, Dicþionar de maxime comentat, ediþie criticã ºi studiuintroductiv de I. Opriºan, Editura Saeculum I.O., Bucureºti, 1997.

Lazãr Cârjan

12

I. ABREVIERI UZUALE

Add. (Addatur) - Sã se mai adauge (sã se mai punã…), de adãugatAd. ex. (Ad extremum) - Pânã la urmã, în sfârºit, în cele din urmãAd h.l. (Ad hunc locum) - Pânã la acest punct, pânã aici…Ad. inf. (Ad infinitum) - La nesfârºit, fãrã capãtAd. int. (Ad interim) - Pentru o scurtã perioadã de timp, deocamdatã

(provizoriu)Aed - (Edilis) - EdilAed.cur. (Aedilis curuluis) - Edil curulAed.pl. (Aedilis plebis) - Edilul plebeiAet. (Aetas) - Vârstã, perioadã, etapãA.l. (Anno lucis) - În anul…al vieþii saleA.m. (Ante meridiem) - Înainte de amiazãA.n.C. (Ante natum Christi) - Înainte de naºterea lui HristosA.p. (Anni praesentis) - În cursul acestui an, anul acestaA.p.C.n. (Anno post Christi natum) - În anul…dupã naºterea lui Hristos.A.p.R.c. (Anno post Romam conditam) - În anul…de la întemeierea Romei

(dupã 21 aprilie 753 î.Hr.)Aug. (Augustus) - AugustA.u.n. (Absque ulla nota) - Potrivit unei însemnãri, conform cu un semnB.m. (Beatae memoriae) - De fericitã amintireB.m. (Bene merenti) - Celui ce bine meritã. Celui ce meritã o apreciere

pentru servicii aduse statuluiB.q. (Bene quiescat) - Sã se odihneascã în paceB.v. (Bene vixit) - A trãit cinstitB.i.d. (Bis in die) - De douã ori pe ziCaes. (Caesar) - CezarC.a.v. (Curia advisari vult) - Curtea doreºte sã se sfãtuiascã, cere timp

pentru deliberareCca. (Circa) - Aproximativ, cam, evaluat la...Cf. (Confer) - Comparã, pune faþã în faþã


13

C.J.C. (Corpus Juris Canonici) - Codul de drept canonicC.J.Civ. (Corpus Juris Civilis) - Corpul de drept civilC. I. G. (Corpus Inscriptionum Graecarum) - Colecþia inscripþiilor greceºtiC.I.L. (Corpus Inscriptionum Latinarum) - Corpul inscripþiilor latineºtiC.p.s. (Custos privati sigilii) - Cel ce pãstreazã sigiliul particularC.L. (Civis Latinus) - Cetãþean latinC.R. (Civis Romanus) - Cetãþean romanCens. sau Ces. (Censor) - CenzorCl. (Classis) - ClasãCos. (Consul) - ConsulCoss. (Consules) - ConsuliC.s. (Custos sigilii) - Cel ce pãstreazã sigiliulD. (Divus) - DivinDec. (Decurio) - Decurion (comandantul unei decurii)D.s.p. (Decessit sine prole) - A murit fãrã sã lase urmaºDir. propr. (Directione propria) - Dupã o anumitã pãrereE. g. (Exempli gratia) - De exemplu, de pildãEq. Rom. sau E.R. (Eques Romanus) - Cavaler romanEt al. (Et alibi) - ªi în alte locuri, în alte pasajeEtc (Et cetera sau et caetera) - ªi celelalte : lucruri, fapte de acelaºi fel (în

enumerãri)Et. seq. (et sequentes sau et sequentia) - ªi urmãtorii/ºi cele ce urmeazãEx off. (Ex officio) - Din îndatoririle serviciului, fiind obligat de serviciuF. (Filius) - FiuFec. (Fecit) - A fãcut-o, a terminat-oF.v. (Folio verso) - Pe pagina urmãtoare, pe cealaltã paginãG.P.R. (Genio populi Romani) - Prin geniul poporului romanHab.fac.poss. (Habere facias possessionem) - Sã faci ca sã capeþi dreptul

de posesiuneH.L. (Haec lex) - Aceastã legeH.a. (Hoc anno) - În acest an, în acest timpH.c. (Honoris causa) - În semn de onoare, de respect…H.d. (Hora decubitus) - A sta întins timp de o orã.H.i. sau H.J. (Hic iacet; hic jacet) - Aici zace, odihneºte…H.i.s. sau H.j.s. (Hic iacet sepultus sau situs) - Aici se aflã înmormântat…H.r.i.p. (Hic requiescat in pace) - Aici odihneºte în pace…H.s. (Hic sepultus est) - Aici a fost înmormântat…H.m.p. (Hic monumentum posuit…) - A înãlþat acest monument…

Lazãr Cârjan

14

H.t. (Hoc tempore) - În acest timp, în aceastã perioadãIb. sau Ibid. (Ibidem) - În acelaºi loc, tot acolo, la acelaºi autor, paragraf,

paginã, operãId. (Idem) - Acelaºi autor, lucru etc.I.e. (Id est) - Adicã ; ºi anume…Imp. (Imperator) - ÎmpãratL. (Lex) - LegeL.c. (Loco citato) - În paragraful sau pasajul citat anteriorL.q. (Lege, quaesso !) - Citeºte, te rog…L.s. (Locus sigilii) - Locul unde se pune sigiliul, ºtampilaM.et.n. (Manc et nocte) - Dimineaþa ºi seara, necontenit)Mil. (Miles) - SoldatN. (Nepos) - NepotN.B. (Nota bene) - Þine bine minte, nu uita, fii atent la…Nem.dis. (Nemine dissentiente) - Fãrã ca cineva sã se opunãN.n. (Nomine notata) - Numele care au fost citate anteriorNon pros. (Non prossquitur) - Nu mai continuã ; urmãrirea într-un proces

înceteazãOp.cit. (Opus citatum sau opere citato) - (În) opera citatã anteriorP.C. (Patres Conscripti) - SenatoriiP.c. (Post cibum) - Dupã masãP.m. (Post meridiem) - Dupã amiazãPont. Max. (Pontifex Maximus) - Preotul SupremPost. obit. (Post obitum) - Dupã moarteP.P. - Pater patriae sau Primus pilusP.R. (Populos Romanus) - Poporul romanP.R.Q. (Populos Romanos Quiritium - Poporul roman quiritarP.p. (Praemissis praemittendis) - Lãsând la o parte preliminariilePr. (Praetor) - PretorPraef. sau Pr. (Praefectus) - PrefectProc. sau Proc. Cos. (Proconsul) - ProconsulP.s. (Post- scriptum) - Text adãugat la o scrisoare dupã iscãliturã sP.p.s. (Post post-scriptum) - Un adaos dupã post-scriptumPro.tem. (Pro tempore) - Pentru un anumit timp, pentru un momentProx. (Proximo) - La un termen foarte apropiat. Cât mai curândQ. (Questor) - QuestorQ.e.d. (Quod erat demonstrandum) - Ceea ce trebuia sã fie demonstratQ.e.f. (Quod erat faciendum) - Ceea ce trebuia neapãrat fãcut


15

Q.p. (Quantum placet) - Oricât doreºte, cât îi placeQ.s. (Quantum satis) - Atât cât este necesar, numai cât trebuieR.i.p. (Requiescat in pace) - Odihneascã-se în paceS. (Senatus) - SenatulS.a. (Sine anno) - Fãrã an, nedatatSc. (Scilicet contras din scire licet) - De bunã seamã; adicãSclt. (Sculpsit) - A sculptat, a gravat lucrarea respectivã…S.c. (Senatus consultum) - SenatusconsultSeq. sau sqq. (Sequens sau sequentia) - Care urmeazã, urmãtorul sau

urmãtoarele: versuri, rânduri etc.S.h.v. (Sub hac voce sau sub hoc verbo) - Pe baza acestui cuvântSign.n.pro. (Signatus nomine proprie) - Semnat chiar cu numele sãu,

semnat personalS.l.a.v.n. (Sine loco, anno, vel nomine) - Fãrã locul, anul sau numele

autoruluiS.P.Q.R. (Senatus populusque Romanus) - Senatul ºi poporul romanS.s.v. (Sub signe venent) - Cu o etichetã pe care scrie „otravã”S.t.t.l. (Sit tibi terra levis) - Sã-þi fie þãrâna uºoarãS.v. (Sub vi) - Prin constrângere, prin forþãT.a. (Testantibus actis) - Dupã cum dovedesc documenteleTr.pl. (Tribunus plebis) - Tribunul plebeiU.s. (Ubi supra) - Unde a fost citat mai susUlt.m. sau ult.h.fors (Ultimo mense sau ultima hora forsan) - În ultima

lunã/poate este ultima orã V.A . (Vixit annos…) - A trãit…atâþia aniV.g. (Verbi gratia) - Ca un exemplu de exprimare; de exempluVid. (Videlicet-contras din videre licet) - Adicã, de bunã seamãVar.lec. (varia lectio) - Lecþiune diferitã ; altã variantãVet. (Veteranus) - VeteranV.T. (Vetus Testamentum) - Vechiul Testament

Lazãr Cârjan

16

II. FORMULE UZUALE

Adevãrul gol - Nuda veritasA face ceva de formã (de ochii lumii) - Ad ornamentum. Ad ostentationemA fi înseamnã a fi priceput (formulã folositã de George Berkeley pentru

lucrurile sensibile) - Esse est percipiAlt eu - Alter egoAici ºi acum! (pe loc) - Hic et hunc!Am venit, am vãzut, am învins (cuvinte cu care Cezar a anunþat victoria de

la Zela, din anul 47 î.Hr.) - Veni, vidi, vici (expresia desemneazã un succesfulgerãtor)

Argumentare prin reducere la absurd - Argumentum ad absurdumArgumentul bâtei - Argumentum baculinumA-ºi susþine propria cauzã - Pro domoAvem papã! - Habemus papam! (formulã ceremonialã care anunþã alegerea

unui nou papã de cãtre conclav)Aºa se gãseºte peste tot - PassimA treia posibilitate nu existã - Tertium non daturAurita cale de mijloc - Aurea mediocritasAvocatul diavolului - Advocatus diaboliBinele suprem - Summum bonumBlestemata foame de aur - Auri sacra famesCalea sfântã (stradã principalã în Roma anticã) - Via sacraCa mai jos - Ut infraCa mai sus - Ut supraCapitala lumii (epitet conferit Romei) - Caput mundiCaz de forþã majorã - Casus fortuitusCel ce-ºi dã aere cã ºtie tot ºi face tot - FactotumCele mai mici dintre rele - Minima de malisCineva drept altcineva - Qui pro quoCu îngãduinþã - Salva veniaCu gura rotunjitã - Ors rotunda


17

Consimt - ConceduContra bunelor moravuri - Contra bunos moresContradicþie în termeni - Contradictio in terminisCu atât mai mult - A fortioriCu consimþãmântul tuturor - Consensus omniumCu competenþã - Ex professoCu ghearele ºi cu ciocul (a se lupta cu toate armele) - Unguibus et restro Corpul delict - Corpus delictiCu degetul mare în jos (gest prin care publicul cerea ca învinsul unei lupte

de gladiatori sã fie omorât) - Pollice versoCu lux de amãnunte - In extensuCu mare laudã - Magna cum laudeCu foarte mare laudã - Summa cum laudeCuget, deci exist (Aforism al filosofului francez R. Descartes: „Dubito,

ergo, cogito, ergo sum”- Mã îndoiesc, deci cuget ; cuget, deci exist) - Cogitoergo sum

Cu mâna lui - Manu propriaCu picioarele apostolilor (Pe jos) - Per pedes ApostolorumCu procurã, cu împuternicire - Per procura (p.p.)Cu sufletul împãcat - Aequa animoCui foloseºte? La ce foloseºte? - Cui prodest? Quid prodest?Data - Datum (dat.)De fapt - ReDe formã - Pro formaDe aici ºi de acolo (fãrã niciun plan) - Ab hoc et ab hacDe bunã credinþã - Bona fideDe jos pânã sus - Ab imo ad summumDe la gurã la ureche (discret) - Ab ore ad auremDe la începutul începutului - Ab ovoDe la început pânã la sfârºit - Ab ovo usque ad mala (de la ouã pânã la

mere - romanii începeau prânzul cu ouã ºi îl încheiau cu mere)De la întemeierea Romei - Ab Urbe condita (a.U.c.)De la origine - Ab origineDe la început - Ab initioDe acum înainte - Ab hincDe azi înainte - Ab hodiernoDeci - ErgoDin vechime - Ab antiquo

Lazãr Cârjan

18

De fapt - De factoDe drept - De iureDemn de reþinut - Notatu dignumDe o parte ºi de alta - Ab utraque parte.Deodatã, brusc - Ex abruptoDin afarã, din alte surse - Ab extra, ab extrinsecoDin auzite - De audituDin cap pânã la cãlcâie - A capite ad calcemDin cãrþile mele - Ex libris meisDin oficiu - Ex officioDin tãcere - Ex silentioDin perspectiva eternitãþii - Sub specie aeternitasDin prietenie - Ex comitateDintru început. Pentru început - Ab initio. In principioDin propriul îndemn - Sponte sua. Motu proprio.Din vãzute - De visuDin vina mea - Mea culpaDoctor de onoare - Doctor honoris causa (d.h.c.)Doctor în drept - Doctor jurisDupã obiceiul strãbunilor - More maiorumDupã dorinþã, dupã plac - Ad libitum (ad.lib.)Dupã faptã, ulterior - Post factumDupã sãrbãtoare - Post festumE de ajuns - SufficitE groaznic de spus ºi de auzit - Horibile dictu et audituExact, pânã la ultima literã - Ad litteram (ad.lit.)Excluzând eroarea - Salvo errore (s.e.)Faþã de toþi - Erga omnesFapte, nu vorbe! - Acta, non verba!Fãcut singur (fãrã ajutor) - Ipse fecit (i.f.)Fãrã termen - Sine dieFãrã zãbavã sau odihnã - Nec mora, nec requiesFãrã sã fie cunoscut. Sub alt nume - IncognitoFãrã sfertul de orã academic, punctual - Sine tempore (s.t.)Fãrã urã ºi pãrtinire - Sine ira et studioFãrã nume - Sine nomine (s.n.)Fãrã specificarea locului - Sine loco (s.l.)Fel de a trãi - Modus vivendi


19

Fericiþii posesori - Beati possidentesFii atent la ceea ce faci! - Age, quod agis! (Fã ceea ce faci!)Forþa vieþii. Forþã vitalã - Vis vitae. Vis vitalisGrãbeºte-te încet! - Festina lente!Greºealã de exprimare - Lapsus lingueGreºealã (scãpare) de memorie - Lapsus memoriaeGreºealã de condei - Lapsus calami. Currente calamoGreutate brutã - BruttoIa aminte! - Nota bene (N.B.)În absenþã - In contumaciamÎn abstract - In abstractoÎn acea vreme (timpul mitic în care a fost creatã lumea - expresie consacratã

de Mircea Eliade) - In illo temporeÎn afara timpului - Ex temporeÎn anul - In AnnoÎn aparenþã (prima impresie) - Sub specieÎn altã parte - AlibiÎn cele ce urmeazã - Sequens (seq.)În chip sumar, în linii mari - Grosso modoÎn condiþii de experienþã (de laborator) - In vitroÎn continuã miºcare - Perpetuum mobileÎn faþa ochilor - Ad oculosImaginea lumii (veche denumire a hãrþilor ºi descrierilor geografice) - Imago

mundiImediat, fãrã pregãtire prealabilã - Ex temporeÎn mod egal - Ex aequoInvers - Vice versaÎn amintirea (pentru comemorarea unei personae decedate) - In memoriamÎn luna în curs - Mensis currentis (m.c.)În mijlocul lucrurilor (în esenþã, în miez) - In media res (formulã folositã

de Horatius în Ars poetica)În natura lucrurilor - In rerum naturaÎnãuntrul zidurilor (cetãþii) - Intra murosÎn sens larg; în sens restrâns; în sens bun - Sensu lato; sensu stricto; senso

bonoÎn speranþa cã - In sp.Înºelarea vederii - Deceptio visusÎn starea în care se aflã - Statu quo (In quo res est)

Lazãr Cârjan

20

În stare de naºtere, pe cale sã se nascã - In statu nascendiÎn pas egal - Pari passuÎn treacãt spuse - Obiter dictaÎn ultimele momente - In extremisÎn urma experienþei - A posterioriLa calendele greceºti (niciodatã) - Ad calendas graecasLa infinit - Ad infinitumLa locul citat - Loco citato (l.c.)La locul (originar) - In situLa locul tipic, obiºnuit - Loco tipico.La mânie - Ab iratoLa obiect - Ad remLa mulþi ani - Ad multos annosLa nesfârºit - In infinitumLa prima vedere - Prima facieLegea e asprã, dar e lege - Dura lex, sed lexLocul îndoielii (loc nesigur) - Ambigendi locusLocul unde se pune sigiliul - Locus sigilii (L.S)Lucru comun - Res comunisLucruri de furat - Res furtiLucrul nimãnui - Res nulliusLucruri puþine dar bune - Pauca sed bonaLucrurile rãmânând aºa - Rebus sic stantibusMamã care ne instruieºte (Fig. Universitate) - Alma MaterMarele Pontif - Pontifex Maximus (P.M.)Mã opun! - Veto!Miºcare perpetuã - Perpetuum mobileMult în puþine cuvinte - Multa paucisMod de a acþiona - Modus operandiMod de a trãi - Modus vivendiMomentul de la care - Terminus a quoMotiv de rãzboi - Casus belliMult în puþin - Multum in parvoNimic fãrã Dumnezeu - Nihil sine Deo!Nimic nou sub soare - Nihil novi sub soleNimic nu stã împotrivã - Nihil obstatNimic prea mult - Ne quid nimis!Nu decurge, nu corespunde - Non sequitur (concluzie greºitã, falsã)


21

Nu este clar - Non liquet (despre insuficienþa probelor, neclaritatea ºinesiguranþa ideilor)

Nu existã ceva mai bun - Nec plus ultraNu mai departe, dincolo de asta nu se mai poate - Nec plus ultraNu multe, ci mult - Non multa, sed multumNu se cade; nu se cuvine - Non decetNu strica cercurile mele! (cuvintele adresate de Arhimede unui soldat roman

ajuns în Siracuza - avertisment adresat celor care încearcã sã ne abatã de lapreocupãri importante) - Noli turbare circulos meos!

Nu uita cã vei muri - Memento moriOmul care se joacã - Homo ludensOnorific - Honoris causaO problemã controversatã - Vexata quaestioO, sfântã naiviate! - O, sancta simplicitas!O singurã voce (la unison) - Una voceO, vremuri! O, moravuri! - O, tempora! O, mores! (Cicero despre

moravurile societãþii)Pacea romanã - Pax romanaPace vouã! - Pax vobiscum!Pasãre rarã - Rara avisPãmânt nelocuit - Terra desertaPãmânt necunoscut - Terra incognita (t.i.)Pãrintele patriei - Pater patriaePãziþi-vã limbile ! - Favente linguis ! (formulã a preoþilor romani îndemnând

la reculegere)Pâine ºi circ - Panem et circenses (Expresie aparþinând poetului Iuvenal,

deplângând decadenþa Romei imperiale, care oferea plebei spectacole de circurmate de mese gratuite)

Pânã la infinit - Ad infinitumPe cãi drepte ºi nedrepte - Per fas et nefasPentru cel înþelept este de ajuns - Sapienti satPersoanã neagreatã - Persona non grataPentru acest lucru; în acest scop - AdhocPentru a argumenta, a dovedi - Argumenta gratiaPentru exemplificare - Exempli causa (gratia). (e.c.; e.g.)Pentru folosinþã - Ad utendumPentru glorie - Ad gloriamPentru vremuri mai bune - Ad melioremPrin absurd - Ab absurdoPrin excelenþã - Per excellentiam

Lazãr Cârjan

22

Prin însuºi faptul - Ipso factoProvizoriu - Ad interimReparaþie integralã - Restitutio in integrumS-a sfârºit ! - Consummatum est!Sã fie luminã! - Fiat lux! (Geneza)Sã ne bucurãm, aºadar ! - Gaudeamus igitur!Sã-mi fie îngãduit cuvântul - Sit venia verboSub constrângere, prin forþã - Sub vi, per vim.Sub Jupiter - Sub IoveStat în stat - Status in statuTablã ºtearsã - Tabula rasaTãcere adâncã - Altum silentiumTimpul fuge fãrã sã se mai întoarcã - Fugit irreparabile tempus (Vergilius)Vai de cei învinºi! - Vae victis! (expresie atribuitã lui Brennus, conducãtorul

galilor, în timp ce cântãrea aurul oferit de romani în schimbul pãcii)Vindecã-te pe tine însuþi - Cura te ipsum (se recomandã celor ce dau sfaturi,

sã le urmeze ei înºiºi mai întâi)Vezi mai jos - Vide infer (v.i.)Vezi mai sus - Vide supra (v.s.)Viu grai - Viva voxVocea poporului, vocea lui Dumnezeu - Vox populi, vox Dei


23

III. FORMULE JUDICIARE

1. Cu caracter general

Ius dicere (reddere) - (despre pretor) A face dreptate, a împãrþi dreptatea,a judeca

Ius petere - A solicita, a cere sã se facã dreptateIus suum adipisci - A obþine dreptatea, a avea câºtig de cauzãIus suum persequi - A-ºi reclama dreptul sãu în faþa instanþei, a-ºi pleda

cauzaDe iure suo decedere (cedere) - A renunþa la dreptul sãuIus suum tenere (obtinere) - A-ºi câºtiga dreptatea, a avea câºtig de cauzãEx iure agere cum aliquo - A da în judecatã pe cineva conform legiiSummo iure agere cum aliquo - A acþiona împotriva cuiva cu toatã asprimea

legiiIn ius vocare, in ius vocatio - A cita în instanþã, a da în judecatãIn iudicium vocare (adducere) - A cita (sau a aduce) pe cineva în faþa

judecãtorului, a chema în judecatãDiem dicere alicui - A cita pe cineva în judecatã la o anumitã datã, a impune

cuiva un anumit termen de judecatãIn iudicium venire, (in) iudicio sau ad iudicium adesse - A se înfãþiºa, a

se prezenta, a compãrea în faþa judecãtorului/în instanþãIudicium accipere - A accepta disputa judiciarãApud iudices - În faþa judecãtorilorIudicia administarare - A face dreptate, a împãrþi dreptateaIudicium exercere - (despre judecãtori) A prezida completul de judecatã,

a judecaIudicio praeesse - A prezida completul de judecatãConventus agere - (despre guvernatorul unei provincii) A conduce/a prezida

adunãrile judecãtoreºtiIus nullum - Lipsa dreptãþii

Lazãr Cârjan

24

Iura omnia pervertere, ius ac fas omne delere - A dispreþui legile, a nurespecta nici o lege

Contra ius fasque - Împotriva tuturor legilor divine ºi omeneºti.Optimo iure - Cu drept deplinIus praecipuum - Drept extraordinar; beneficium - binefacere; privilegium

- privilegiu, favoare; immunitas - scutire de sarcini publiceRatio iudiciorum - Organizare judiciarã

2. Jurisconsulþi, avocaþi, cauze judiciare

Iurisperitus, iurisconsultus, |iuris|prudens - Jurisconsult, expert în drept,jurist

Patronus, orator, advocatus - AvocatCausam suscipere sau recipere - A lua apãrarea unei cauze, a fi apãrãtorul

unei cauzeAd causam aggredi sau accedere - A susþine apãrareaCausa privata - process civil. Causa publica - Proces penalCausam dicere sau orare - (despre acuzat sau avocat) - A-ºi apãra cauzaCausam alicuius defendere - A apãra cauza cuivaCausam optimam habere - A avea o cauzã cu multe ºanse de reuºitãCausa cognita - Proces pe rol, anchetã judiciarãCausa indicta - Proces în care acuzatul încã nu s-a apãratLis adhuc sub iudice est - Procesul este în curs de judecatãLitem alicui intendere - A intenta cuiva un procesLitem (causam) obtinere - A câºtiga procesulIudicio (causa) vincere - A câºtiga procesulLitem (causam) amittere - A pierde procesulLite (causa) cadere - A pierde procesul (din cauza unui viciu de procedurã)

3. Ancheta, instrucþia, mãrturia

Causam cognoscere, quaerere aliquid (de aliqua re) - A iniþia instrucþiaunei cauze

Questionem habere de aliquo - A face o anchetã asupra cuiva sau asupraunui lucru

Quaestioni praeesse, quaesitor - Judecãtor de instrucþieDeprehendere aliquem - A prinde pe cinevaDeprehendere aliquem in manifesto scelere - A surprinde pe cineva în

flagrant delict


25

Testis gravis - Martor importantTestis religiosissimus - Martor conºtiinciosTestis locuples - Martor ireproºabilTestis incorruptus et integer - Martor absolut imparþialAliquem testem (alicuius rei) citare - A cita pe cineva ca martorAliquem testem adhibere - A prezenta pe cineva ca martorAliquo teste uti - A prezenta pe cineva ca martorAliquem testem dare, edere, proferre, producere - A prezenta pe cineva

ca martorTestem prodire in aliquem - A se prezenta ca martor al acuzãriiTestimonium dicere pro aliquo (in aliquem) - A depune mãrturie în

favoarea (împotriva) cuiva.Pro testimonio dicere - A declara ca martorTestibus teneri, testibus convictum esse - A fi încurcat (sau învins) de

martoriCalumniam iurare - (despre acuzator) A jura cã acuzaþia sa nu conþine

capcane legale sau chichiþe

4. Acuzaþia, procesul

Accusatio - Acþiune penalãActio sau petitio - Acþiune civilãAccusare aliquem peculatus, falsarum tabularum etc. - A da în judecatã

pe cineva pentru delapidare, pentru fals în acte publice etc.Accusare aliquem rei capitalis - A acuza pe cineva pentru o crimã capitalãCrimina diluere, dissolvere - A respinge acuzaþiaNomen alicuius (de aliqua re) defere - A acuza pe cineva de ceva (în faþa

pretorului)Aliquem in reos referre - A trece pe cineva pe lista acuzaþilorEximere aliquem de reis - A ºterge pe cineva de pe lista acuzaþilorAccusare aliquem de vi, de repetundis, de ambitu etc. - A acuza pe cineva

de violenþã, de extorcare, de corupþie electoralã etc.Damnari lege Fabia - A fi condamnat în baza legii FabiaIudicium rescindere, res iudicatas rescindere - A anula un procesSententiae iudicum - Voturile judecãtorilorSententiam dicere, ferre - (despre judecãtori) A-ºi da votulIn culpa esse - A fi vinovatCulpa carere, vacare - A nu fi vinovatExtra culpam esse, a culpa abbesse - A nu fi vinovat

Lazãr Cârjan

26

Prope abesse a culpa, affinem esse culpae - A nu fi departe de a fi vinovat.Culpam in aliquem conferre, transferre, conicere - A da vina pe altcinevaCulpam alicui attribuere, assignare - A imputa (sau a atribui) o vinã cuivaCulpam committere, contrahere, in se admittere - A se face vinovat de

cevaVeniam dare alicui - A ierta pe cinevaImpunitum aliquem dimittere - A achita pe cineva.Remissio poenae - Diminuarea pedepseiPoena sine provocatione - Pedeapsã fãrã drept de apelPoena afficere aliquem - A pedepsi pe cinevaAnimadvertere in aliquem - A pedepsi pe cinevaPunire aliquem - A pedepsi pe cinevaPoenam petere (repetere) ab aliquo - A cere pedepsirea cuivaPoenas expetere ab aliquo, poenas alicuius persequi - A aplica o pedeapsã

cuivaGraviter consulere in aliquem - A acþiona sever împotriva cuivaPoenas dependere, expendere, solvere, persolvere - A ispãºi (sau a suferi)

o pedeapsãPoenam ferre (perferre) (alicuius rei) - A suferi (sau a îndura) o pedeapsã

pentru un anumit lucruPoenam luere (alicuius rei) - A ispãºi cevaPecunia multare aliquem - A da o amendã cuivaIn vincula (custodiam) dare aliquem - A bãga pe cineva la închisoareIn vincula (catenas) conicere aliquam - A bãga pe cineva la închisoareIn carcerem conicere aliquem - A bãga pe cineva la închisoareCapitis absolvere aliquem - A achita pe cineva de pedeapsa cu moarteaMorte multare - A condamna la moarteSupplicio capitis affici - A fi condamnat la moarteVirgis caedere - A biciuiSecuri percutere - A decapita (lit.: a lovi cu securea)In crucem agere, tollere, suffigere aliquem - A þintui pe cruce, a rãstigni,

a crucifica


27

Ab absurdo - Fãrã sens, în sensnepotrivit, prin absurd.

Ab actu ad posse valet illatio - Dincele întâmplate se poate deduce ce seva întâmpla.

Ab hoc et ab hac - De la aceasta ºide la aceea. Expresia are douã sensuri :1. a vorbi anapoda. 2. pe drept ºi penedrept.

Ab antiquo - Din vechime.Ab auctoritate (argumentum) -

Mod de argumentare care se bazaeazãpe faptul cã teza pentru care sepledeazã este susþinutã ºi de o persoanãcu autoritate ºi prestigiu în domeniulrespectiv.

Aberratio ictus - Devierea lovi-turii.

Ab initio - De la început.Ab initio invalidum non confir-

matur continuo temporis actu - Ceeace de la început nu este valid, nu sevalideazã prin trecerea continuã atimpului.

Ab intestat - Fãrã testament (moº-tenire legalã).

Ab intestato mori - Mort fãrãtestament.

Ab Iove Principium (Vergilius) -Începutul sã se facã de la Jupiter (Aîncepe cu ceea ce este mai important).

Ab irato - Dintr-o pornire de mânie.Ab origine - De la origine.Ab ore ad aurem - De la gurã la

ureche (a vorbi cu discreþie).Ab ove (Horatius) - De ls ou. De la

începutul începutului.Ab ovo usque ad mala - De la ou

pânã la mere. De la începutul pânã lasfârºitul prânzului.

Abrogatur legi, cum prorsustollitur (Modestinus) - Legea se consi-derã abrogatã când este înlãturatã înintegralitatea ei.

Abundantia cautela non nocet -Excesul de precauþie nu este dãunãtor.

Abusus non tollit usum - Abuzulnu împiedicã uzul (Teama de a nusãvârºi un abuz de drept nu trebuie sãducã la neexercitarea dreptului).

Ab uno disce omnes (Vergilius) -Dupã unul, cunoaºte-i pe toþi.

Ab Urbe condita - De la înte-meierea Romei.

Absentem accipere debemus quinon est in loco in quo petitur - Trebuie

IV. ADAGII, DEFINIÞII ªI LOCUÞIUNI

A

Lazãr Cârjan

28

sã-l considerãm absent pe cel care nueste în locul în care se cere (sã fie).

Absurdus et vanus metus nonprodest - O fricã absurdã ºi fãrã temeinu foloseºte.

Abstine ab alieno - Abþine-te de apofti bunul altuia.

Abyssus abyssum invocat - Ogreºealã atrage dupã sine altã greºealã.

Acceptilatio - Stingerea obligaþieiprin stipulaþie, utilizându-se formeidentice cu cele care au creat-o, dar cuinversarea rolurilor: cel ce plãteºteîntreabã, cel ce primeºte rãspunde.Exemplu: Quod ego tibi promise,habesne acceptum? - Oare ai primit ceþi-am promis? Habeo - Am primit.

Accesio - Accesiunea. Încorporareaunui lucru accesoriu într-un altulprincipal.

Accessio cedit principali - Bunulaccesoriu urmeazã condiþia bunuluiprincipal (de care depinde).

Accesorium sequitur (suum)principale - Bunul accesoriu urmeazã(condiþia juridicã) a bunului (sãu)principal.

Accipere quam facere praestatiniuriam (Cicero) - Este mai bine sãaccepþi o nedreptate decât sã o faci.

A contrario - Dimpotrivã ; prinopoziþie din ceea ce este contrar.

Acta est fabula - Piesa a fost jucatã.Plaudite, acta est fabula (Aplaudaþi,piesa s-a terminat). Cu aceste cuvintese încheia reprezentaþia în teatrul antic.Expresia a fost rostitã de Augustus pepatul de moarte.

Acta, non verba - Fapte, nu vorbe.

Acta publica probant se ipsa -Actele oficiale au valoare prin eleînsele.

Actio ad mobile mobilis est, actionad immobile immobilis est - Acþiuneaprivitoare la un (bun) mobil estemobiliarã, acþiunea privitoare la un(bun) imobil este imobiliarã.

Actio aestimatoria prescriptisverbis - Acþiune de evaluare în termenipreciºi.

Actio aestimatoria sive quantiminoria - Acþiune estimatorie sau cucât mai puþin.

Actio aque pluviae accendae -Acþiune cu privire la reþinerea apei deploaie (pentru a obþine distrugerealucrãrilor care opreau scurgerea apeide ploaie.

Actio a praetore datur - Acþiunea(juridicã) este acordatã de pretor.

Actio arborum furti causarum -Acþiunea arborilor tãiaþi pe ascuns.

Actio auctoritas - Acþiunea îngaranþie.

Actio vi bonorum raptorum -Acþiune privitoare la bunurile luate prinviolenþã.

Actio civilis - Acþiune civilã.Actio civilis incerti (Gaius) -

Acþiune de drept civil cu intenþie in-certã.

Actio commodati contraria(Gaius) - Acþiune contrarã a como-datului, prin care se sancþiona obligaþiacomodantului de a-l despãgubi pecomodatar pentru cheltuielile fãcuteînscopul conservãrii lucrului.

Actio comuni dividundo - Acþiu-nea de împãrþire a bunului comun.


29

Actio communi dividundo (Di-gesta) - Acþiunea pentru ieºirea dinindiviziune.

Actio conducti - Acþiunea prin careerau sancþionate obligaþiile lui locator.

Actio damni. Ei qui inritatu suoferam bestiam vel quamcumquealiam quadrupedem in se prorita-verit eaque damnum dederit nequein eius dominum neque in custodemeius datur (Paulus) - Acþiune pentruo pagubã pricinuitã. Celui care, prinpropria sa asmuþire a înfuriat contra sao fiarã sãlbaticã sau orice alt patrupedºi aceasta (acesta) i-s pricinuit o daunãnu i se acordã acþiune juridicã niciîmpotriva stãpânului/proprietarului,nici împotriva paznicului acestuianimal.

Actio damni. Si quadrupes pau-periem fecerit damnumve dederitquidve depasta sit in dominum actiodatur ut aut damni aestimationemsubeat aut quadrupedem dedat(Paulus) - Acþiune juridicã pentru opagubã. Dacã un patruped a pricinuito sãrãcire sau a cauzat o pagubã, sau apãscut ceva, se acordã acþiune împo-triva proprietarului acestuia, fie sãsuporte preþul/estimarea pagubei, fie sãpredea patrupedul.

Actio damni. Si quis caballumquodve aliud animal habens scabi-dum ita ambulare permiserit, ut vici-norum gregibus permixtus pro-prium inferat morbum, quidquiddamni per eum datum fuerit simi-liter a domino sarciatur (Paulus) -Acþiune pentru pagubã. Dacã cinevacare are un cal sau orice alt animal cu

râie i-a permis sã circule astfel încât,amestecându-se printre turmele veci-nilor, sã le contamineze cu propriaboalã, orice pagubã a fost cauzatã prinacest animal, în mod similar, sã fiedespãgubitã de proprietar.

Actio damni iniuria dati - Acþiu-nea cu privire la paguba fãcutã penedrept. La origine a fost denumitãactio legis Aquillae.

Actio de arboribus succisis - Acþiu-nea relativã la arborii tãiaþi (tãiereaarboriloe se pedepsea cu 25 aºi).

Actio directa - Acþiunea prin careerau sancþionate obligaþiile como-datarului.

Actio de dolo - Acþiune relativã ladol.

Actio de effusis et delectis (Di-gesta) - Acþiune cu privire la lucrurilevãrsate ºi aruncate (Sancþionareapersoanei care produce pagube prinvãrsare sau aruncare de obiecte înstradã sau în locuinþe).

Actio de in rem verso - Acþiune cuprivire la transformarea (banilor)într-un bun material.

Actio de in rem verso. Filiusfamilias si in id acceperit mutuampecuniam ut eam pro sorore sua indotem daret pater eius de in remverso actione tenebitur; ipsi enim,mortua in matrimonio puella, repe-titio dotis datur (Paulus) - Acþiuneprivind transformarea unui bun. Dacãfiul familiei a primit bani cu împrumutcu scopul sã-i dea ca zestre pentru sorasa, tatãl lui va fi constrâns de acþiuneaprivind transformarea unui bun; cãcitatãlui i se acordã reclamarea dotei fetei

Lazãr Cârjan

30

în caz cã aceasta moare în timpulcãsãtoriei.

Actio de in rem verso. Servus velfilius familias si acceptam pecuniamin rem patris vel domini verterit hocmodo: agrum colendo, domumfulciendo, mancipia vestiendo,mercando vel creditori solvendo velquid tale faciendo, de in rem versoin solidum vel patrem vel dominumobligat: si tamen ob hanc causampecunia data sit (Paulus) - Acþiuneprivitoare la transformarea într-un bun.Dacã sclavul sau fiul familiei atransformat banii primiþi cu împrumutîntr-un bun al tatãlui sau al stãpânuluiîn felul urmãtor: cultivând ogorul,restaurând casa, îmbrãcând sclavii,practicând negoþul sau plãtindcreditorul sau fãcând ceva asemãnãtor,pe tatãl sau pe stãpânul lor îl pun subobligaþiunea totalã privitoare latransformarea unui bun; totuºi numaidacã din acest motiv s-au dat bani (dectre fiu sau sclav).

Actio de modo agri - Acþiuneprivind întinderea terenului arabil (seacorda cumpãtãtorului contravânzãtorului, având ca obiect platadublului valorii suprafeþei de terenlipsã la vânzare).

Actio de pastu - Acþiune cu privirela pãscut (se acordã pãgubaºuluiîmpotriva proprietarului vitelor care aupãscut pe terenul acestuia producându-ipagubã).

Actio de pauperie (Legea celor XIITable) - Acþiune privind pagubaprovocatã de un patruped.

Actio de peculio (Digesta) -Acþiune privitoare la peculiu.

Actio de positis et suspensis -Acþiunea cu privire la lucrurileatârnate ºi suspendate. Se referã laobiectele care at fi putut sã cadã înstrdã.

Actio depositi directa - Acþiuneadirectã de depozit (acþiune civilã ºi debunã-credinþã prin care depozitarul eraobligat sã restituie lucrul la cerereadeponentului). Cel condamnat în urmaprocesului intentat prin aceastã acþiuneera lovit de infamie.

Actio depositi sequestraria -Acþiunea depozitarului-sechestru (încaz de proces, deponentul ºidepozitarul încredinþeazã obiectul înlitigiu unei terþe persoane creându-sedepozit - sechestru).

Actio de positis et suspensis(Digesta) - Acþiune privind plasarea ºiatârnarea unor obiecte (în afaralocuinþei). Avea ca obiect plata uneiamenzi.

Actio de rationibus distrahendis- Acþiune privitoare la reglementãri alesocotelilor (se acordã pupiluluiîmpotriva tutorelui care a sustrasbunuri din averea lui).

Actio de tigno iuncto - Acþiuneprivitoare la o grindã prinsã în edificiu(fapta celui ce a furat o grindã ºi afolosit-o la construcþia casei sale sesancþioneazã cu dublul valorii grinzii).

Actio empti - Acþiune pentru lucrulcumpãrat (se acordã cumpãrãtoruluicând constatã câ vânzãtorul a atrbuitlucrului ce i-a fost vândut calitãþi pecare nu le are).

Actio exercitoria - Acþiune privindun armator (Contractele încheiate de


31

filius familias în calitate de cãpitan devas ºi proprietar îl obligã pe paterfamilias faþã de creditori).

Actio extra ordinem. Ferambestiam in ea parte qua populo iterest colligari praetor prohibet; et ideo,sive ab ipsas sive propter eam ab alioalteri damnum datum sit, pro modoadmissi extra ordinem actio in domi-num vel custodem datur maxime siex eo homo perierit (Paulus) - Acþiuneextraordinarã. Pretorul interzice sã selege un animal sãlbatic în acea porþiunede drum circulat, ºi astfel sã seprovoace o pagubã, fie de el, fie dincauza lui, din partea unui om altui om.În consecinþã, se acordã acþiune extra-ordinarã privitoare la (animalul) admisîn locuri publice, împotriva stãpânuluisãu sau a pazniclui acestuia, mai alesdacã din cauza lui a pierit un om.

Actio familiae hercescundae(Legea celor XII Table) - Acþiuneapentru împãrþirea averii.

Actio de servio corrupto (Digesta)- Acþiune privind coruperea sclavului(se sancþioneazã fapta celui care îlinstigã pe sclavul altuia sã comitã unrãu stãpânului sãu).

Actio ex stipulata - Acþiune(izvorâtã )dintr-o stipulaþie.

Actio familiae herciscundae -Acþiune pentru ieºirea din indiviziunea membrilor familiei.

Actio furti - Acþiune pentru furt:actio furti manifesti - acþiunepretorianã pentru furtul flagrant, carepresupunea dovedirea vinovãþiei deten-torului: hoþul sã fie surprins þinând înmânã lucrul furat sau sã fie descoperit

în urma unei percheziþii lance et licio(furtul constatat de victima delictuluicare nu putea intra imediat în casapresupusului hoþ, fiind obligat la opercheziþie solemnã, cerându-i-se ovestimentaþie specialã: un brâu-licium,o farfurie în mânã-lanx, precum ºiprezenþa unor martori care pãzeau toateieºirile); actio furti nec manifesti -acþiunea pentru furtul neflagrant, alcãrei obiect este îndoitul pagubeisuferite de victimã; actio furti con-cepti - acþiunea privind obiectul furatºi gãsit, îndreptatã împotriva deten-torului, indiferent dacã era sau nuvinovat; actio furti oblati - acþiuneapentru lucrul furat ºi oferit, al cãreiobiect consta în întreitul sumei plãtite,acordatã celui care cumpãra cu bunã -credinþã un lucru furat, pentru a ointenta împotriva celui care i-a vândutlucrul; actio furti non exhibiti -acþiunea pentru furtul nearãtat (se cereaîmpãtritul valorii), îndreptatã împotrivacelui care deþinea un lucru furat, pentrua-l obliga sã prezinte lucrul în faþamagistratului ºi actio furti prohibiti -acþiunea împotriva celui care refuza sãse supunã percheziþiei.

Actio hypotecaria - Acþiuneaipotecarã (se putea îndrepta împotrivaposesorilor fictivi).

Actio in factum (Institutiones) -Acþiune în fapt, acordatã de pretor însituaþiile care nu erau protejate dedreptul civil. Pretorul redacta o formulãîn care descria faptul generator deobligaþii, însãrcinându-l pe judecãtorsã pronunþe o sentinþã de condamnaresau de absolvire.

adagii, definiÞii, locuÞiuni juridice cronologia … · • grimal, pierre, civilizaþia romanã,...

Documents