abc-ul lumii financiare wp nr. 8/2019colecția de working papers abc-ul lumii financiare wp nr....
TRANSCRIPT
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 8/2019
108
BEPS – noile reglementări privind combaterea externalizării profitului
companiilor
Năstase Elena-Cătălina
Nedelcu Claudia
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III
Coordonatorul lucrării
Lect.univ.dr. Radu Ciobanu
1. Introducere
Fiscalitatea trebuie privită ca fiind, într-adevăr, un atribut al statului, dar ea trebuie să ia
în considerare și voința și elementul de consimțire la impozit din partea contribuabilului.
Fiscalitatea este indubitabil necesară. Nimeni, până acum, nu a putut înlocui acest mijloc de
finanțare și de susținere a statului, oricare au fost tipurile acestuia din urmă surprinse de
analiza politică. S-a dovedit, astfel, că impozitul este un rău necesar.
În materia fiscală există doi termeni care sunt utilizați de către contribuabili și de către
entitățile administratoare ale contribuțiilor, pentru a descrie acea decizie pe care o iau anumiți
contribuabili de a reduce la minimum plata impozitelor: eludare fiscală (tax avoidance)
VS evaziune fiscală, după caz.
Evaziunea fiscală este un ilicit (o ilegalitate), care are implicate o serie de consecințe
juridice, în timp ce la eludarea fiscală (tax avoidance) nu există, în principiu, ilicitul (ilegalul)
fiscal. Evaziunea fiscală implică încălcarea legislației fiscale în vigoare, în timp ce eludarea
fiscală (tax avoidance) implică utilizarea lacunelor legii, și acționarea în cadrul limitelor
permise (desenate) de lege. (Wikipedia)
Datorită competitivității crescute ce apare în sectorul economic, întreprinderile au adoptat
stategii de planificare fiscală care exploatează lacunele și neconcordanțele în regulile fiscale
pentru a transfera în mod artificial profiturile către locații cu rate scăzute de taxare sau chiar
fără taxe, unde există o activitate economică redusă sau deloc (prin intermediul companiilor
offshore). Astfel, a fost creat un sistem care reunește peste 100 de țări și jurisdicții care
colaborează la punerea în aplicare a pachetului OCDE/G20 Base Erosion and Profit Shifting
(denumit în continuare “pachetul BEPS”), destinat întreprinderilor multinaționale.
Unele sisteme folosite sunt ilegale, dar și foarte multe altele sunt legale. Acest lucru
subminează corectitudinea și integritatea sistemelor fiscale, deoarece întreprinderile care
operează în străinătate pot utiliza prevederile BEPS pentru a obține un avantaj competitiv față
de cei care operează la nivel național.
În plus, atunci când contribuabilii văd companiile multinaționale evitând în mod legal
impozitul pe venit, aceasta subminează respectarea voluntară a tuturor contribuabililor.
Pachetul BEPS are o importanță majoră pentru țările în curs de dezvoltre datorită faptului
că se bazează în mare măsură pe impozitul de profit, în special din partea întreprinderilor
Năstase Elena-Cătălina, Nedelcu Claudia BEPS – noile reglementări privind combaterea externalizării profitului companiilor
109
multinaționale. Angajarea țărilor în curs de dezvoltare în agenda fiscală internațională este
importantă pentru a se asigura că primesc sprijin pentru a răspunde nevoilor lor specifice.
Peste 80 de țări în curs de dezvoltare și alte economii non-OCDE / non-G20 discută
provocările BEPS prin participarea directă la Comisia pentru afaceri fiscale, întâlnirile
regionale în parteneriat cu organizațiile fiscale regionale și forumurile tematice globale. Multe
țări în curs de dezvoltare se vor alătura cadrului incluziv.
Țările OCDE și G20, împreună cu numărul de țări care au participat la elaborarea
pachetului BEPS, stabilesc un cadru internațional modern de impozitare, în cadrul căruia
profiturile sunt impozitate acolo unde există activitate economică și creare de valoare. Vor fi
întreprinse eforturi pentru a sprijini toate țările interesate să implementeze și să aplice
regulile într-o manieră consecventă și coerentă, în special cele pentru care consolidarea
capacităților este o problemă importantă.
Pachetul BEPS prevede 15 acțiuni care echipează guvernele cu instrumentele interne și
internaționale necesare pentru a aborda BEPS. Țările au acum instrumentele necesare pentru
a se asigura că profiturile sunt impozitate în jurisdicțiile în care se desfășoară activitățile
economice care generează profiturile respective și unde se creează valoare adăugată. Aceste
instrumente oferă, de asemenea, o mai mare siguranță firmelor prin reducerea disputelor
privind aplicarea normelor fiscale internaționale și standardizarea cerințelor de conformitate.
Tabel 1. Pachetul BEPS Acțiunile BEPS
Acțiunea 1 Economia digitală
Acțiunea 2 Aranjamente hibrid
Acțiunea 3 Companii Străine Controlate (CFC)
Acțiunea 4 Limitarea deducerii dobânzilor
Acțiunea 5 Practici fiscale dăunătoare
Acțiunea 6 Abuzul CEDI
Acțiunea 7 Sediu Permanent
Acțiunea 8-10 Prețuri de tranfer, Intangibile, Risc și capital, Tranzacții cu risc crescut
Acțiunea 11 Date
Acțiunea 12 Divulgarea schemelor de planificare fiscală agresivă
Acțiunea 13 Raportarea “Country – by – Country”
Acțiunea 14 Rezoluția disputelor
Acțiunea 15 Instrument multilateral
2. Literatura de specialitate
În anul 2013, au fost descoperite profituri transferate în paradisuri fiscal aferente unui
număr de 362 din 500 de companii din Fortune (Fortune 500 este un clasament al celor mai
mari companii publice americane după cifra de afaceri, întocmit de prestigioasa revistă
Fortune). Aproximativ 64% dintre companii cu orice filiale fiscale înregistrate au cel puțin
unul în Bermuda sau Cayman Insulele - două paradisuri notorii. În plus, profiturile pe care
toate multinaționalele americane le-au avut, nu doar din Fortune 500, au fost câștigate în
aceste insule în 2010 și au totalizat 1,643% (1.60% din întreaga situație anual economică a
țării respective).(Phillips, Wamhoff , Și Smith, 2014). 1
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 8/2019
110
Eludarea fiscală efectuată de 30 de companii cu cele mai multe fonduri offshore, colectiv,
ajunge în jurul valorii de 1,2 trilioane de dolari în SUA. Pierderea datorată de evitarea acestui
impozit trebuie să fie compensată de impozite individuale mai mari sau reduceri la investițiile
publice și serviciile publice. Prin urmare, aceasta duce la o povară pentru întreaga națiune.
Strategiile de profitare ale companiilor multinaționale ridică probleme serioase de
corectitudine și conformare, deoarece sistemul fiscal internațional actual oferă oportunități de
a exploata lacune juridice și de a beneficia de câștiguri fără impozite (Janský & Prats, 2013).
Taxele plătite nu reflectă venitul pe care l-au câștigat. În plus, găsirea de filiale situate în țările
cu paradis fiscal este una dintre steagurile roșii ale spălării banilor bazate pe comerț. (Normah
Omara, Salwa Zolkaflila, 2015) 2
Majoritatea sistemelor fiscale din țări operează undeva în spectru între două extreme: o
impozitare la nivel mondial sau teritorial. Într-un sistem fiscal global, corporațiile sunt supuse
impozitului pe venitul lor la nivel mondial de către țara lor de reședință. În cadrul unui sistem
teritorial, venitul este supus impozitului numai în țara în care acesta este câștigat. (Dowd,
Landefeld, Moore, 2017) 3
Globalizarea a încurajat țările să evalueze în mod continuu sistemele lor fiscale și
cheltuielile publice, în vederea îmbunătățirii "climatului fiscal" pentru investiții. Reducerea
impozitării ar putea să stimuleze inițial investițiile, însă ulterior va dăuna tuturor țărilor pe
termen lung. Nu este nevoie să spunem că evaziunea fiscală este încercată nu numai de către
companiile multinaționale, ci și de persoane fizice cu valoare netă privată mai mare de 1
milion de dolari.
Într-o piață globală din ce în ce mai integrată, legile fiscale naționale și standardele
internaționale nu au ținut pasul cu companiile multinaționale, cu capitalul lichid și cu
economia digitală, lacunele rezultate fiind exploatate de acestea prin evitarea impozitării în
țările rezidente prin transferarea activităților, riscurilor sau activelor către jurisdicții scutite
sau fără taxe în străinătate. Aceasta subminează corectitudinea și integritatea sistemelor
fiscale din întreaga lume, iar în special țările în curs de dezvoltare sunt lipsite de o sursă
importantă de venituri. Mai mult, acestea pot conduce la riscuri economice mai mari care se
pot referi la ocuparea forței de muncă sau inovare și productivitate, care pot fi afectate dacă
profitabilitatea fiscală devine un stimulent principal pentru investiții. (Isabel Lamers ,Pauline
Mcharo,Kei Nakajima, 2014)
Decizia companiilor de a evita impozitele și de a se angaja în activități informale este
influențată de politica de impunere a taxelor, și în special de sancțiuni și de probabilitățile de
descoperire. Frauda financiară este un fenomen incredibil de dinamic - iar modelele de fraudă
au o perioadă de valabilitate foarte scurtă - un sistem simplu de impozitare și informații
complete despre activitatea agenților pot reduce evaziunea fiscală. Întreprinderile mici sunt
deosebit de vulnerabile la fraudă datorită controalelor rare la care sunt supuse acestea. În plus,
percepția că politica fiscală este echitabilă este asociată cu niveluri reduse de evaziune fiscală.
Cunoașterea sporită a posibilităților de evaziune fiscală are o influență negativă asupra
respectării impozitelor, deoarece contribuie la nerespectarea acesteia. Pentru evaziunea fiscală
la nivel internațional, este necesar să se elaboreze și să se pună în aplicare strategii adecvate
pentru a minimiza efectele sale dăunătoare. Acest lucru ar trebui să conducă la îmbunătățirea
colectării veniturilor fiscale de către guverne. (Evaldas Stankevicius, Linas Leonas, 2015)
Năstase Elena-Cătălina, Nedelcu Claudia BEPS – noile reglementări privind combaterea externalizării profitului companiilor
111
Se credea adesea că existența paradisurilor fiscale au contribuit la criza financiară și a
avut un impact negativ asupra sustenabilității fiscale a țărilor, în ciuda faptului că nu există o
dovadă clară în acest sens. Toate acestea au contribuit la inițiativa OCDE / G20 BEPS în ceea
ce privește eroziunea bazei de impozitare și transferul profiturilor. Această inițiativă nu
intenționează să modifice standardele internaționale existente privind alocarea drepturilor de
impozitare în ceea ce privește sursele de venit transfrontaliere. Ceea ce a vrut să facă a fost să
restabilească impozitarea sursei și a rezidenței în cazul acestor venituri care nu ar fi fost altfel
impozitate sau ar fi fost impozitate la rate foarte scăzute. Regulile companiilor străine
controlate (CFC) sunt menite să abordeze mutarea profitului către filialele străine care sunt
supuse unei impozitări mai reduse, ducând astfel la erodarea bazei impozabile și de multe ori
amânarea pe termen lung a impozitării.
În plus, regulile CFC ineficiente sunt considerate a fi un element cheie care contribuie la
eroziunea bazei de impozitare și transferul profiturilor, mai ales datorită faptului că deși multe
țări au reguli CFC, acestea nu au ținut pasul cu schimbările din acest mediu.( Christiana HJI
Panayi, 2016)
OCDE estimează că 4-10% din veniturile globale reprezentând impozit pe profit (100-
240 miliarde de dolari anual) sunt pierdute. Un obiectiv important al proiectului BEPS este,
prin urmare, acela de a oferi guvernelor instrumente mai eficiente pentru a asigura eficacitatea
politicilor lor fiscale suverane, alte scopuri vizibile fiind corecția "distorsiunilor" ce apar în
modelele comerciale și de investiții, dar și asigurarea unor condiții de concurență echitabile
între întreprinderile multinaționale și companiile naționale.
Un alt obiectiv important al proiectului este de a susține "suveranitatea fiscală efectivă a
țărilor în ceea ce privește proiectarea sistemelor lor fiscale" (OCDE 2014, p. 14). Acest scop
este împărtășit de abordarea dominantă în literatura filosofică privind justiția în domeniul
fiscalității internaționale.
În general, literatura sugerează că redistribuirea veniturilor prin alocarea progresivă a
sarcinii fiscale în țările cu venituri reduse a fost în cea mai mare parte ineficientă. Din acest
motiv, se recomandă țărilor cu venituri mici să se îndrepte către partea de cheltuieli a
bugetului guvernamental pentru a obține redistribuirea dorită. Întrucât țările cu venituri mici
au dificultăți în implementarea sistemelor fiscale progresive și în creșterea veniturilor fiscale
suficiente, acestea nu sunt în măsură (chiar dacă doresc) să afecteze inegalitatea distributivă în
același grad cu cele cu venituri mari. (Laurens van Apeldoorn, 2016)
3. Studiu de caz
3.1. Noțiuni teoretice
“Base erosion and profit shifting (BEPS)” se referă la implicații fiscale ce pot rezulta în
dubla non-impozitare sau erodarea bazei impozabile în jurisdicții cu impozitare crescută.
Pe lângă cele 15 acțiuni se va adopta și un proces de monitorizare a celor patru standarde
minime(Acțiunea 5, Acțiunea 6 , Acțiunea 13, Acțiunea 14), precum și vor pune în aplicare
mecanismele de revizuire pentru alte elemente ale pachetului BEPS. Mecanismele de
monitorizare vor fi dezvoltate pentru a monitoriza respectarea angajamentelor de către
jurisdicții. Aceste mecanisme vor asigura eficacitatea înregistrării și diseminării rapoartelor de
țară după cum este prevăzut în revizuirea standardului de țară pentru fiecare țară până în
2020.Toate țările și jurisdicțiile care aderă la acest cadru vor participa la acest proces de
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 8/2019
112
revizuire, care permite membrilor să-și revizuiască propriile sisteme fiscale și să identifice și
să elimine elemente care ridică riscul BEPS.
De asemenea se dorește ajutarea țărilor în curs de dezvoltare cu capacitate redusă. Grupul
de Lucru pentru Dezvoltare G20 (G20 DWG) a solicitat FMI, OCDE, ONU și WBG să
colaboreze la elaborarea unor seturi de instrumente și îndrumări care să sprijine aceste țări
pentru a aborda problemele BEPS. Seturile de instrumente sunt pregătite pentru a facilita
punerea în aplicare a măsurilor de combatere a BEPS, precum și alte aspecte pe care țările în
curs de dezvoltare le-au identificat drept priorități în cadrul consultărilor regionale. Țările și
jurisdicțiile au fost invitate să își exprime interesul de a se alătura acestui cadru în calitate de
asociați, de a participa pe picior de egalitate și de a se angaja să pună în aplicare pachetul
cuprinzător BEPS. Termenele de implementare pot diferi pentru a reflecta nivelul de
dezvoltare al țărilor participante.
Țările și jurisdicțiile relevante sunt cele a căror aderare la standardele minime va fi
necesară pentru a asigura obținerea unor condiții de concurență echitabile. Jurisdicțiile
relevante vor fi informate cu privire la standardele minime și vor fi invitate să se angajeze în
pachetul BEPS și să participe la procesul de revizuire.
Organizațiile fiscale regionale, cum ar fi Forumul administrației fiscale africane , Centrul
de renovații și administrații fiscale , Centrul Interamericano de Administrațiere Tributarias ,
vor continua să joace un rol important în acest proiectul. În mod specific, organizațiile fiscale
regionale sunt esențiale pentru rețelele regionale, iar întâlnirile regionale joacă un rol
important în cadrul incluziv. Rețelele regionale vor acorda un sprijin special țărilor în curs de
dezvoltare pentru punerea în aplicare a pachetului BEPS.
Cele 15 acțiuni ale planului BEPS au următoarea prezentare:
Acțiunea 1 – Economia digitală:
- Riscurile economiei digitale;
- Se completează cu restul acțiunilor.
Acțiunea 2 – Angajamente hibrid:
- Reguli pentru a contracara aranjamentele hibrid;
- Masuri legislatia domestica (instrumente hibride) + Convenția model (instrumente
hibride).
Acțiunea 3 – Companii Străine Controlate (CFC): Recomandări pentru 6 categorii de
bază
- Reguli pentru definirea unui CFC (inclusiv definirea controlului);
- Scutiri și cerințe-prag aferente CFC;
- Definirea venitului CFC;
- Reguli pentru calculul venitului;
- Reguli pentru atribuirea veniturilor;
- Reguli pentru prevenirea sau eliminarea dublei impuneri.
Acțiunea 4 – Limitarea deducerii dobânzilor
- Recomandare principala / regula implicită – deductibilitate in functie de un indicator fix;
Năstase Elena-Cătălina, Nedelcu Claudia BEPS – noile reglementări privind combaterea externalizării profitului companiilor
113
- Regula secundara - indicator aplicabil la nivel de grup (la alegere - pentru fiecare țara in
parte.
- Exista și elemente suplimentare opționale, fiecare dinte acestea având reguli specific.
Acțiunea 5 – Practici fiscale dăunatoare
- Identifica regimurile fiscale preferențiale;
- Introduce schimbul automat obligatoriu de informații cu privire la deciziile fiscale
legate de regimurile fiscale preferențiale;
- Solicită existența substanței economice pentru orice regim fiscal preferential.
Acțiunea 6 – Abuzul CEDI
- Abordarea preferată: includerea în tratate atât un articol cu privire la limitarea
beneficiilor cât și o regulă generală anti-abuz sub forma unui test privind scopul principal.
Acțiunea 7 – Sediu Permanent
- Modificări cu privire la definiția sediului permanent (structuri de comisionar / vanzari
online, e-commerce).
Acțiunea 8-10 – Prețurile de transfer, Intangibile, Risc și capital, Tranzacții cu risc
crescut
- Transferul activelor intangibile între membrii grupului;
- Transferul riscurilor / alocarea capitalului intre membrii grupului.
Acțiunea 11 – Date
- Nu sugerează nicio modificare în cadrul legislațiilor locale ale țărilor;
- Indică un număr de practici în domeniul colectării și analizei datelor;
- Oferă unele recomandări specifice pentru o măsurare mai eficientă în viitor.
Acțiunea 12 – Divulgarea schemelor de planificare fiscală agresivă
- Reguli de raportare obligatorii pentru planificările fiscale percepute ca fiind agresive sau
abusive.
Acțiunea 13 – Raportarea “Country by Country”
- Sporirea transparenței fiscale;
- Raportarea informațiilor adecvate cu scopul efectuării unor evaluări de risc în ceea ce
privește la prețurile de transfer.
Acțiunea 14 – Rezoluția disputelor
- Îmbunătățirea eficienței procedurii amiabile ( "MAP") în ceea ce privește soluționarea
litigiilor cu privire la disputele care apar în baza tratatelor de evitare a dublei impuneri ca
urmare a ajustărilor privind prețurile de transfer efectuate de autoritățile fiscale locale;
- Se dorește introducerea arbitrajului obligatoriu.
Acțiunea 15 – Instrument multilateral
- Eficientizarea implementării măsurilor BEPS privind tratatele de evitare a dublei
impuneri prin intermediul unui instrument multilateral pentru a modifica tratatele bilaterale
existente.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 8/2019
114
3.2. Digitalizare
Digitalizarea transformă multe aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, precum și modul
în care economia și societatea noastră sunt organizate și funcționează. Mărimea și viteza de
schimbare cauzate de transformarea digitală este notabilă și ridică numeroase provocări de
ordin public. De asemenea, schimbă însăși natura de elaborare a politicilor, prin apariția unei
noi game de instrumente care să sprijine dezvoltarea și implementarea politicilor.
Omniprezența dispozitivelor digitale , conectivitatea și tehnologia "inteligentă" aduc
schimbări semnificative care afectează profund relațiile și piețele. Tehnologia informației și
comunicațiilor a devenit o parte fundamentale a infrastructurii pentru afaceri și societate,
evidențiată într-o dependență puternică de rețele și servicii de comunicații on-line eficiente,
accesibile pe scară largă, software și hardware.
O cantitate enormă de date este acum generată de acești utilizatori și dispozitive
conectate în mod constant. Aceste date sunt colectate de către companii și guverne și
combinate cu progresele în analiza datelor și difuzarea tehnologiei, oferind perspectivele
necesare pentru a transforma și modela atât comportamentul uman cât și modul în care
funcționează organizațiile.
Transformarea digitală în societate a avut efecte semnificative asupra felului în care
interacționăm unul cu celălalt prin creșterea social media și modul în care facem afaceri în era
internetului. Cel mai valoros element din lumea modernă nu este aurul sau petrolul, ci datele.
Multe dintre cele mai mari companii din lume nu sunt producători, comercianți cu amănuntul
sau proprietari, ci furnizori de platforme, colectori de date.
Aceste noi modele de afaceri sunt tot mai internaționale și online. În acest context,
regulile fiscale concepute la nivelul modelelor de afaceri ale secolelor XIX-XX sunt
provocate din ce în ce mai mult să țină pasul cu schimbările. Mai mult, guvernele sunt mereu
sub presiune pentru a face mai mult cu mai puțin, iar capacitatea tehnologiei de a crește
coletările și de a reduce costurile este extrem de atractivă.
3.3. Economia digitală În economia digitală, informațiile sunt digitalizate și transmise prin intermediul rețelelor
digitale, astfel o nouă lume a oportunităților apare pentru dezvoltarea afacerilor. Din ce în ce
mai mulți oameni și întreprinderi sunt introduse în noul spațiu informațional. O cantitate
imensă de informații poate fi compactată și transmisă la mare viteză oriunde în lume.
Informațiile și tehnologia informației sunt folosite în toate sectoarele economice, undeva în
mai mare măsură, undeva mai puțin, dar într-un final sunt folosite pretutindeni. Utilizarea lor
eficientă permite companiilor să fie competitive. (Garifova 2014)
Preocuparea generală în acest domeniu este lipsa unei baze mai degrabă decât existența
eroziunii bazei impozabile. Acest lucru nu este un nou domeniu de îngrijorare. La sfârșitul
anilor 1990, economia digitală, cunoscută la început sub denumirea de comerț electronic
(electronic (e) – commerce), era luată în considerare de către OCDE. (Panayi, 2016)
Năstase Elena-Cătălina, Nedelcu Claudia BEPS – noile reglementări privind combaterea externalizării profitului companiilor
115
Figura 1. Valoarea economiei digitale ca pondere în PIB
Sursa: Accenture Strategy and Oxford Economics
Conform graficului de mai sus dimensiunea estimată a economiei digitale europene
este de 24,5% din PIB-ul Uniunii Europene, echivalentul a 3,6 trilioane de euro, iar estimările
arată că până în 2020 aceasta va fi de 27,3% din PIB-ul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă
4,4 trilioane de euro. Însa toate aceste sume de bani, deși foarte mari, nu reușesc să ajungă la
bugetele statelor respective, ci ajung in paradisuri fiscale, unde sunt impozitate
necorespunzator sau chiar deloc.
Luând ca punct de referință rezultatele din Figura nr.1, este foarte important să ne
gandim la o taxare digitala, deoarece prin creșterea la nivel de gospodărie a accesului la
internet, crește și volumul datelor furnizate de populație către companiile digitale, urmând ca
mai apoi aceste date să fie remunerate prin diferite metode.
Figura 2. Evoluția accesului la internet si a conexiunilor broadband la nivel de
gospodărie în UE
Sursa: Eurostat
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 8/2019
116
În perioada 2007-2017 la nivelul Uniunii Europene s-a întregistrat o creștere
exponențială a accesului la internet și a conexiunilor boardband ( conexiunide banda largă
fixp - descriu accesul de mare viteză la internet, tranzmițând informații pe același suport fizic,
cum ar fi: voce, date, semnal video). Dacă în 2007 ponderea gospodăriilor care dețiuneau
conexiunea la internet era de 55% din total, în 2017 ponderea a ajuns la 87%, având o creștere
de aproximativ 58,1% și se află într-o continuă creștere. Acest lucru este unul îmbucurător
pentru companiile care se ocupă cu economia digitală, deoarece ei reușesc să acumuleze tot
mai multe informații de la utilizatori și de a le vinde mai departe.
Figure 2. Accesul la internet la nivel de gospodărie în perioda 2012-2017
Sursa: Eurostat
După cum se poate observa cea mai mare creștere procentuală a avut-o România cu
aproximativ 41% într-o perioadă de doar 5 ani, atingând pragul de 76% conectivitate la nivel
de gospodării. Însa cele mai “conectate” țări la internet în 2017 sunt Olanda – 98%,
Danemarca – 97%, Luxemburg – 97%, Suedia – 95%.
3.4. Taxarea digitală
O aplicare digitală a taxelor, nu înseamnă numai transformarea formelor de hârtie în
PDF-uri care să fie încărcate pe un site guvernamental. Adevărata digitalizare trebuie să fie
revoluționară, având în vedere nu numai modul în care contribuabilii își completează pilitura
(activitatea de a plasa documente/informații electronice într-un document), ci și ceea ce este
impozitat și cum poate autoritatea să utilizeze conductele de date puternice pentru a finaliza și
a controla impozitele.
În ceea ce privește aspectele fiscale, aceasta înseamnă că elaborarea și punerea în aplicare
a politicilor trebuie să fie concepute astfel încât să permită schimbarea mediului înconjurător,
fiind în același timp suficient de clare pentru a oferi certitudinea și claritatea care facilitează o
creștere economică durabilă și pe termen lung.
Năstase Elena-Cătălina, Nedelcu Claudia BEPS – noile reglementări privind combaterea externalizării profitului companiilor
117
Taxa digitală este un impozit ca oricare altul, așa că acesta trebuie sa aibă în structura lui
de calcul atât o cota de impozitare, care in momentul de față este stabilită de către OECD la
pragul de 3%, cât și o baza impozabilă.
Însă această baza pune în dificultate statele, deoarece nu se poate face o cuantificare
exactă a toturor serviciilor digitale. Una dintre variante ar fi doar aproximarea lor ajungându-
se la o soluție optimă pentru fiecare jurisdicție în parte.
De câțiva ani, liderii politici, mass-media și societatea civilă din întreaga lume și-au
exprimat îngrijorarea tot mai mare cu privire la planificarea fiscală a întreprinderilor
multinaționale (MNE) care profită de lacune în interacțiunea cu sistemele fiscale pentru a
reduce în mod artificial venitul impozabil sau de a schimba profituri către jurisdicțiile cu nivel
scăzut de impozitare în care se desfășoară o activitate economică mică sau deloc.
Discuțiile privind modul de abordare a provocărilor fiscale generate de digitalizare
au fost în curs de desfășurare. Eforturile internaționale recente de soluționare a acestor
probleme au evidențiat pozițiile divergente ale mai multor jurisdicții.
Deși introducerea unor măsuri unilaterale în mai multe țări a subliniat urgența problemei
și necesitatea de a reevalua unele dintre principalele principii fiscale internaționale, aceste
poziții divergente au făcut dificilă obținerea unei soluții bazate pe consens.
Există două propuneri ce sunt în momentul de față directive de proiect care, pentru a fi o
legislație, trebuie să fie adoptate într-un prim pas de către instituțiile europene. Într-o a doua
etapă, acestea trebuie transferate în legislația internă de către fiecare stat membru. Prin
urmare, nu au efect în acest moment.
Prima propunere (Implementarea unei "prezențe digitale semnificative" în legislația
privind impozitul pe profit)
Acest proiect de directivă impune fiecărui stat membru să își modifice legislația astfel
încât profiturile să poată fi deja impozitate dacă o societate are o "prezență digitală
semnificativă" ("reprezentanță permanentă virtuală") în acel stat membru. Aceasta este
decisivă pentru impozitarea în care societatea are o interacțiune semnificativă cu utilizatorii
prin intermediul canalelor digitale și unde se generează profituri digitale. Drept urmare, o
prezență fizică a acestei societăți nu va mai fi necesară pentru impozitare.
Se consideră că o societate are o "prezență digitală semnificativă" într-un stat membru
dacă atinge unul dintre următoarele limite:
- venituri anuale de 7 milioane EUR într-un stat membru;
- mai mult de 100 000 de utilizatori într-un stat membru într-un an impozabil; sau
- peste 3 000 de contracte de afaceri pentru servicii digitale care sunt create între companie și
utilizatorii de afaceri într-un an impozabil.
Aceste noi reguli se aplică tuturor companiilor care furnizează servicii digitale printr-o
interfață digitală. Aceasta include în mod explicit, de ex. cloud computing utilizarea
motoarelor de căutare și a directoarelor internet accesarea sau descărcarea de filme furnizarea
de informații de trafic de știri online și rapoarte de vreme și plasarea de publicitate online și
servicii de streaming.
A doua propunere ("Taxa serviciilor digitale") sugerează un nou impozit de 3% pentru
veniturile obținute din anumite tipuri de servicii digitale care, prin urmare, seamănă cu taxa pe
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 8/2019
118
valoarea adăugată. Impozitarea are loc atunci când utilizatorii joacă un rol major în crearea de
valoare. Astfel, veniturile fiscale vor fi colectate de statul membru în care se află utilizatorii și
vor genera astfel venituri fiscale imediate pentru acest stat membru. Comisia estimează
venituri fiscale anuale de aproximativ 5 miliarde EUR.
Această taxă ar fi aplicabilă veniturilor create din următoarele trei tipuri de servicii
digitale:
- vânzarea de spațiu de publicitate online pe o interfață digitală adresată utilizatorilor acestei
interfețe;
- furnizarea unei interfețe digitale multiple, care permite utilizatorilor să găsească și să
interacționeze cu alți utilizatori și care să faciliteze, de asemenea, vânzarea directă de bunuri
și servicii între utilizatori; și
- vânzarea datelor colectate și generate de activitățile utilizatorilor pe interfețe digitale.
Întrucât Comisia dorește să elimine întreprinderile nou înființate și întreprinderile de
extindere, această nouă taxă se aplică numai dacă sunt depășite următoarele praguri de venit:
- venituri totale anuale globale de peste 750 milioane EUR; și
- venituri totale anuale ale UE în valoare de 50 milioane EUR.
În timp ce se lucrează la o soluție globală, bazată pe consens, o serie de jurisdicții iau în
considerare introducerea măsurilor provizorii. Mai multe țări consideră că o măsură provizorie
va genera riscuri și consecințe negative, indiferent de limitele care ar putea fi impuse pentru
elaborarea unei astfel de măsuri și, prin urmare, se opun. Alte țări recunosc aceste provocări,
însă consideră că serviciile digitale furnizate în jurisdicțiile lor nu necesită taxe ce trebuie
plătite, afirmând de asemenea că proiectarea unor măsuri ar fi benefice.
Există o serie de state ce au început procesul de introducere a unor măsuri provizorii,
printre acestea se numără: Franța, Spania, Marea Britanie, Belgia, Italia.
I. FRANȚA
Țara a decis sa adopte o taxa asupra giganților tehnologici in decembrie 2018, după ce
discuțiile privind taxarea digitală la nivelul Uniunii Europene au stagnat în aceeași lună.
Companiile afectate de această măsură sunt acelea care au venituri digitale anuale de 750
milioane euro la nivel global și 25 milioane euro în Franța. Se estimează ca această taxa va
aduce bugetului venituri de 500 de milioane de euro pe an.
Această taxă ar putea afecta aproximativ 30 de companii, majoritatea americame. Uber
Inc., Airbnb Inc., Google Alphabet Inc. și Facebook Inc. fac parte din giganții tehnologici
globali care așteaptă detalii privind impozitul digital al Franței.
II. SPANIA
Taxa propusă de Spania pentru taxarea digitală este de trei procente din veniturile digitale
realizare pe teritoriul statului. Companiile afectate de această măsură sunt acelea care au
venituri digitale anuale de 750 milioane euro la nivel global și 3 milioane euro pentru Spania.
Guvernul estimează că această taxă va aduce bugetului venituri de 1,2 miliarde de euro pe an.
Planurile legislative au fost tulburate în momentul în care geuvernul nu a reușit să
aprobe bugetul, ceea ce a dus la cererea primului-ministru pentru alegeri anticipate.
Aceste alegeri înseamnă că toate legile fiscale propuse, precum și planurile fiscale
digitale care așteptau aprobarea în parlament vor fi dizolvate împreună cu guvernul. Singra
variantă ar fi aceea ca noul guvern sa reintroducă proiectul de lege.
Năstase Elena-Cătălina, Nedelcu Claudia BEPS – noile reglementări privind combaterea externalizării profitului companiilor
119
III. REGATUL UNIT AL MARII BRITANII
Regatul Unit propune o taxă de 2% din veniturile digitale pentru companiile care au
venituri digitale de 500 milioane lire sterline (aproximativ 580 milioane euro) la nivel global
și 25 milioane (aproximativ 29 milioane euro) lire sterline de venituri digitale în Regatul Unit.
Un dezavantaj ar fi deductibilitatea, companiile pot deduce impozitul din Regatul Unit
din impozitul pe venitul pe care îl dețin în țară, dar nu vor primi credite fiscale ( spre
deosebire de deducerile și scutirile, care reduc valoarea venitului impozabil, creditele fiscale
reduc valoarea reală a impozitului datorat).
Cancelarul Philip Hammond a declarat că Regatul Unit va implementa singura taxă
digitală, dacă la nivel de Uniune Europeană se va stagna în continuare pe tema taxării digitale.
Ministerul de Finanțe al țării se asteaptă ca legea să fie adăugată la proiectul de lege
pentru 2019 și să intre în vigoare în ianuarie 2020.
IV. ITALIA
Italia a propus o taxă digitală încă din 2017, parlamentul aprobând-o în cele din urmă în
2018. Spre deosebire de taxa propusă de Uniunea Europeană, taxa digitală vizează mai mult
cumparătorii de servicii, decât vânzătorii. Orice întreprindere care efectuează mai mult 3000
de tranzacții digitale între întreprinderi în Italia în cursul unui an calendaristic va fi plătitoare
de taxă. Companiile nu pot folosi taxa pentru a compensa impozitul de venit italian.
V. BELGIA
Este ultima țară din Uniunea Europeană care publică un proiect de taxă pe servicii
digitale. Țara dore să introducă o taxă provizorie de 3% asupra veniturilor digitale, cum ar fi
vânzarea de date de utilizator către companii care au venituri globale anule de 750 milioanea
de euro și venituri de 50 de milioane de euro în Uniunea Europeană.
Asigurarea faptului că sistemele noastre fiscale sunt pregătite să răspundă schimbărilor
aduse de transformarea digitală, precum și să își valorifice oportunitățile și să ofere protecție
împotriva potențialelor sale riscuri reprezintă o provocare critică. În special, revizuirea
normelor fiscale internaționale în lumina impactului digitalizării va constitui o componentă
semnificativă a acestei activități și va avea ramificații importante pentru MNE și guverne,
precum și pentru viitorul sistemelor noastre fiscale. O actualizare a activității OCDE în aceste
domenii va face parte din raportul privind impozitarea și digitalizarea, care va fi pregătit în
cadrul incluziv, care va fi transmis G20 în 2020.
Raportul a recunoscut, de asemenea, că ar fi dificil, dacă nu chiar imposibil, să se
oprească economia digitală din restul economiei în scopuri fiscale din cauza naturii din ce în
ce mai răspândite a digitalizării (OCDE 2015).
4. Concluzii
Efectele acestor acțiuni se vor vedea în câtiva ani, UE estimează că vor fi implementate
până în 2020, în speranța îmbunătățirii climatului fiscal din statele membre.
Bibliografie
Dowd, T., Landefeld, P., Moore, A. (2017), Profit shifting of U.S. multinationals, Journal of
Public Economics 148 (2017) 1–13
Garifova, L.F., (2015), Infonomics and The Value of Information in The Digital Economy,
Procedia Economics and Finance 23 ( 2015 ) 738 – 743
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 8/2019
120
HJI Panayi, C. (2016), International Tax Law in the Post-BEPs World, SSRN Electronic
Journal
Hoanță, N. (2010) , Evaziunea fiscală, ediția II, ed. C.H.Beck
Janský, P., Prats, A. (2013) Multinational corporations and the profit-shifting lure of tax
havens, Christian Aid Occasional Paper, (9)
Lamers, I., Mcharo, P., Nakajima, K. (2014), Tax Base Erosion and Profit Shifting (BEPS)
and International Economic Law, Trade and Investment Law Clinic Papers
OCDE (2015), Addressing the Tax Challenges of the Digital Economy, Action 1 - 2015 Final
Report, OCDE Publishing, Paris
OCDE (2015), Limiting Base Erosion Involving Interest Deductions and Other Financial
Payments, Action 4 - 2015 Final Report, OCDE Publishing, Paris.
OCDE, (2015), OCDE/G20 Base erosion and profit shifting, 2015 Final Reports, Information
Brief
OECD (2019), Addressing the tax challenges of the digitalisation of the economy
Omara, N., Zolkaflila, S. (2015), Profit Shifting and Earnings Management through Tax
Haven Subsidiaries: an Exploratory Analysis of Multinational Companies, Procedia
Economics and Finance 28 ( 2015 ) 53 – 58
Phillips, R., Wamhoff, S., Smith, D. (2014), The Use of Offshore Tax Havens by Fortune 500
Companies
Stankeviciusa, E., Leonas, L. (2015), Hybrid approach model for prevention of tax evasion
and fraud, Procedia - Social and Behavioral Sciences 213 ( 2015 ) 383 – 389
van Apeldoorn, L. (2016), BEPS, tax sovereignty and global justice, Critical Review of
International Social and Political Philosophy