9. curriculum la decizia scolii.pdf

7/25/2019 9. Curriculum la Decizia Scolii.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/9-curriculum-la-decizia-scoliipdf 1/27

Curriculum la decizia colii

Ghid pentru profesori i de liceu

Editura ATELIER DIDACTICBucureti

2007



Prezenta lucrare face parte din seria de publicaii elaborate în cadrul proiectului PHARE EuropeAid /121446/D/SV/RO: „ Asisten Tehnic pentru sprijinirea activit ii Centrului Na ional de Formare a Personalului din Învmântul Preuniversitar ”. Ea fost realizat de o echip de consultani str ini i români ai companieicare asigur Asistena Tehnic a proiectului, i anume WYGInternational din Marea Britanie.

Actuala form reprezint versiunea final care include observaiile i sugestiile profesorilor din cele 18licee pilot ale proiectului, ale corpului de ageni locali de implementare care au activat în cadrul proiectului,ale echipelor Unitii de Implementare a Proiectului (UIP) i de Asisten Tehnic i ale exper ilor locali dela Universitatea Bucureti.

Echipa de coordonare i de revizuire din partea Asistenei Tehnice:

Anca Tîrc (manager adjunct de proiect)

Iulia Damian (asistent de proiect)

Alina Negruiu (traductor)

Cristina Niculescu (traductor)

Drago Dobrescu (graphic designer)

Autor:Ben Bennett

Autorul le mulumete urmtorilor pentru sprijinul i contribuia lor la finalizarea prezentului ghid:Anca Tîrc, Liliana Dr ghici, Thomas Black, Dan Potolea, Marin Manolescu, Lucian Ciolan, Cristian Bucur.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

BENNET, BEN

Curriculum la decizia colii : ghid pentru profesorii de

liceu / Ben Bennett. - Bucureti : Atelier Didactic, 2007

Bibliogr.

ISBN 978-973-1846-03-3

37

Editura Ateli er Didac ti cSplaiul Independenei, Nr. 315 A

Bucureti, Sector 6

Tel: 021/314.46.60

Fax: 021/313.49.27

Director editur : Diana Melnic

Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului. Centrul Naional de Formare a Personalului din Învmântul Preuniversitar (CNFP).

Coordonator tiprire: Silviu Paragin



3

Cuvânt înainte 4

1. Introducere 6

1.1. Scopul ghidului 61.2. Pe ce pune accentul ghidul1.3. Reglementri în vigoare 6

2. Rolul curriculum-ului la decizia colii 7

2.1. CD ca parte a întregului curriculum 72.2. CD pentru elevi 72.3. Situaia actual 72.4. Argumentare 7

3. Metodologia de elaborare a curriculum-ului la decizia colii 8

3.1. Echipa de elaborare a curriculum-ului 83.2. Abordarea pe baz de competene 93.3. Evaluarea/auditul curriculum-ului 9

3.4. Analiza de nevoi 133.5. Coninutul curriculum-ului 153.6. Structura curriculum-ului 163.7. Procesul de implementare 193.8. Evaluarea i înregistrarea rezultatelor elevilor 213.9. Aprobarea CD 25

4. Managementul curriculum-ului la decizia colii 26

4.1. Formarea personalului 264.2. Opiunea elevului 264.3. Resurse 274.4. Monitorizare, evaluare i revizuire 27

5. Anexe 29

Anexa 1. Legislaie i reglementri în vigoare 30Anexa 2. Structura sistemului românesc de învmânt 37Anexa 3. Profilul de formare 39Anexa 4. Teorii educaionale utilizate la elaborarea ghidului 40Anexa 5. Pregtirea pentru angajare 42Anexa 6. Învarea centrat pe elev: repere generale 46Anexa 7. Învarea centrat pe elev: idei, tehnici i metode 51Anexa 8. A înva cum s învei 56Anexa 9. Documentul de înregistrare a rezultatelor elevului 59Anexa 10. Elaborarea programei de opional la liceu 60Anexa 11. Lista de verificare a CD 62Anexa 12. Modele de programe de CD 63Anexa 12. Lista liceelor pilot din proiect 78

6. Bibliografie 79

7. Abrevieri 80

CUPRINS



4

Dinamica social i economic înregistrat la nivel naional a determinat apariia unor schimbrisemnificative în sistemul educaional românesc. Astfel, colile i comunitile, în special cele dinmediul rural, se confrunt cu o serie de provocri ce vizeaz nevoile reale ale beneficiarilor de serviciieducaionale. Pentru depirea unor astfel de situaii, atât colile, cât i comunitile pot beneficia desprijin specializat, în cadrul unor proiecte/programe.

Proiectul privind formarea continu a personalului din învmântul preuniversitar, „Asisten Tehnic pentru sprijinirea Centrului Naional de Formare a Personalului din Învmântul Preuniversitar”, le ofer profesorilor i managerilor din liceele din mediul rural o excelent ocazie de a-i dezvolta abilitile decare au nevoie pentru a se asigura c fac fa respectivelor provocri i c îi pregtesc pe elevi s contribuie la dezvoltarea mediului economic local i naional.

Acesta este primul proiect PHARE din România centrat pe problematica dezvoltrii profesionale a

cadrelor didactice.Proiectul pune un accent puternic pe dezvoltarea capacitii instituionale a CentruluiNaional de Formare a Personalului din Învmântul Preuniversitar ( CNFP), ca instituie specializat ce

î i propune s ating standardele UE în domeniul programelor de formare continu.

Obiectivul g eneral al proiectului vizeaz:

• facilitarea accesului la educaie de calitate pentru elevii din mediul rural, diminuarea ratei deabandon colar i stimularea elevilor în vederea continurii studiilor la liceu i în învmântul superior,prin dezvoltarea profesional a cadrelor didactice i printr-o mai bun corelare între oferta educaional i cerinele specifice ale comunitilor locale;

• creterea stabilitii i a calitii for ei de munc (personalului didactic) din mediul rural;

• contribuia la creterea inser iei sociale i profesionale a elevilor, prin stimularea participrii loractive la viaa colii i a comunitii.

Obiectivele specifice ale proiectului con stau în:

• dezvoltarea capacitilor relevante la nivelul CNFP i al celor 16 centre regionale, prin îmbuntireastandardelor formrii continue a principalilor beneficiari finali (directori i cadre didactice), inclusivadaptarea programelor de formare continu la nevoi specifice;

• identificarea i dezvoltarea competenelor necesare cadrelor didactice i directorilor pentru a furnizao educaie de calitate în liceele din mediul rural;

• îmbuntirea calitii i a cadrului metodologic ale sistemului de formare continu i ale procedurilorde acreditare a programelor de formare.

Grupurile int sunt constituite din personalul CNFP, al celor 16 Centre regionale ale CNFP i membriiComisiei Specializate de Acreditare; profesorii i directorii liceelor din mediul rural; furnizori de formarecontinu selectai prin competiia din cadrul schemelor de granturi

Proiectul „Asisten tehnic pentru sprijinirea activitii CNFP”- EuropeAid/121446/D/SV/RO a început în iulie 2006, are o durat de 17 luni i cuprinde doua componente.

Componenta 1, care const în asisten si formare în vederea îmbuntirii cadrului instituionali metodologic al formrii continue a profesorilor i directorilor din mediul rural, are urmtoarele sub-componente:

1.1. Dezvoltarea i implementarea unui sistem i a unor instrumente de analiz a nevoilor de formarecontinu, avându - i în centrul ateniei pe profesorii i directorii din liceele situate în mediul rural.

1.2. Analiza programelor de formare continu acreditate existente i elaborarea unor noi repere decalitate pentru programele de formare continu a cadrelor didactice.

Cuvânt înainte



5

1.3. Analiza programelor de formare continu acreditate existente i elaborarea unor noi repere decalitate pentru programele de formare continu a directorilor de coli.

1.4. Asisten acordat liceelor din mediul rural pentru a-i dezvolta un curriculum la decizia coliiadaptat nevoilor comunitii locale.

1.5. Dezvoltarea capacitii instituionale a CNFP i a centrelor sale regionale în ceea ce privete

rolul pe care îl au în optimizarea formrii continue a profesorilor i directorilor de coal.Componenta 2 a proiectului const în pregtirea, evaluarea, selecia i implementarea unor scheme

de granturi pentru furnizorii de formare continu a profesorilor si directorilor din mediul rural. În cadrulacestor scheme de granturi, beneficiaz de programe de formare de lung durat, finalizate cu 90 decredite i elaborate în mare msur în funcie de nevoi specifice identificate, toate cadrele didactice dincele 175 de licee din mediul rural. În cadrul proiectului, furnizorii de formare continu primesc asisten

în vederea elabor rii i derulrii unor cursuri centrate pe învare activ.

Printre alte rezultate importante ale proiectului, se poate meniona i un set de publicaii care, fiesintetizeaz experiene specifice din proiect referitoare la analiza nevoilor de formare, curriculum-ul ladecizia colii, managementul colar, analiza nevoilor locale privind piaa muncii, fie propun abordriinovatoare privind consilierea în carier , metodologiile active de formare, cadrul competenelor sausistemele de formare a profesorilor din cadrul unor state membre ale UE.

Prezenta publicaie - „Curr iculum la decizia colii - ghid pentru profesorii de liceu” - conine repereteoretice, metodologii i proceduri ce pot fi utile profesorilor în demersul de elaborare i implementarea unor curricula la decizia colii de calitate. O varietate de materiale suport incluse în ghid, referitoarela rolul CD, la legtura dintre acesta i curriculum-ul nucleu, la competenele necesare angajrii i

învarea activ contribuie la crearea cadrului general al problematicii CD-ului. Ghidul conine, deasemenea, modele de programe de CD elaborate în cadrul proiectului de ctre profesorii din liceelepilot.



6

1. Introducere

1. Introducere

1.1. Scopul ghidului

Prezentul ghid a fost elaborat pentru a-i sprijini pe directorii de coal i pe profesorii care auresponsabilitatea de a dezvolta, implementa i administra curriculum-ul la decizia colii.

Avem sperana c modelele de bune practici din coli, precum i sugestiile metodologice pe care ghidulle include le vor fi utile profesorilor în demersul lor de a dezvolta propriile curricula.

1.2. Pe ce pune accentul ghidul

Ghidul pune accentul pe experiena i beneficiul potenial pe care elevul le poate avea din curriculum-ul la decizia colii. Prin urmare, se au în vedere, în mod special, competenele ce pot f i dezvoltate elevilor

printr-un astfel de curriculum. O importan deosebit se acord modului în care curriculum-ul la deciziacolii poate completa, i nu reproduce, demersul prin care curriculum-ul naional formeaz competenelepe care sistemul de învmânt obligatoriu trebuie s le dezvolte la elevi.

1.3. Reglementri în vigoare

Noul curriculum naional a fost introdus în 1999. Ca parte a acestuia i în urma unor reforme succesive,liceelor le-a fost alocat o medie de 10% din curriculum pentru a decide asupra propriei opiuni privindcurriculum-ul ce va fi adugat celui naional. Acest curriculum la decizia colii este supus aprobrii, atâtconsiliului colar pentru curriculum, cât i inspectoratului judeean. În timpul acestor procese de aprobare,curriculum-ul la decizia colii trebuie s se înscrie în 2 seturi de reglementri naionale stabilite pentru 2grupuri de vârste diferite. De asemenea, exist criterii pentru evaluarea curriculum-ului la decizia coliicare au fost elaborate de Consiliul Naional pentru Curriculum. Autorii de curriculum la decizia colii suntsf tuii s parcurg seciunea 3.9 i anexele 1, 11 i 12, înainte de a începe sarcina dificil de elaborare acurriculum-ului.



7

2. Rolul curriculum-ului la decizia colii

2. Rolul curriculum-ului la decizia colii

2.1. CD ca parte a întregului curr iculum

Curriculum-ul la decizia colii trebuie vzut ca parte a întregului curriculum i nu ca lipsit de relevan înlegtur cu cel naional în vigoare sau fiind în contradicie cu acesta. Elevul are nevoie de a experimenta uncurriculum coerent, i nu unul fragmentat, incoerent. Astfel, curriculum-ul la decizia colii trebuie s fie planificat

împreun cu cel naional i integrat acestuia. Deoarece, pân în momentul de fa, curriculum-ul tradiionalpe discipline a pus accentul pe cunotine i înelegere, unul dintre rolurile curriculum-ului la decizia colii estede a se adresa acelor competene dorite care sunt într-o prea mic msur dezvoltate specific sau explicit dedisciplinele academice. Exemple de astfel de competene pot include dezvoltarea personal, pregtirea pentruviaa de adult i cea economic, încurajarea responsabilitii de cetean etc.

2.2. CD pentru eleviPrezentul ghid despre curriculum-ul la decizia colii se focalizeaz în primul rând pe elevii de liceu, cei

care se îndreapt spre viaa adult, fie în calitate de angajai, fie de persoane care-i continu studiile.Totui, guvernul, ca reprezentant al societii i ca principal finanator al sistemului de învmânt, seateapt ca tinerii s fie eficient pregtii în coal pentru a aduce contribuii semnificative rii lor caceteni, antreprenori i angajai. Aceste aspecte sunt la fel de importante pentru elevi, prini, comunitilocale i angajatori.

2.3. Situaia actual

Situaia actual este urmtoarea: liceele folosesc libertatea pe care o au în ceea ce privetecurriculum-ul la decizia colii într-o varietate de moduri i s-au dezvoltat trei abordri cuprinztoare:

• elevilor li se ofer o extindere a curriculum-ului existent, ca r spuns la capaciti de învare deosebite

ale anumitor elevi/grupuri de elevi;• aprofundarea curriculum-ului pe discipline, focalizat pe nevoile identificate ale acelor elevi care audificulti la una sau mai multe discipline studiate;• colile dezvolt opionale care introduc noi discipline de studiu, în afara celor prevzute în trunchiulcomun. În unele coli, elevii au o anumit libertate de alegere privind modul în care s-i petreac timpulalocat curriculum-ului la decizia colii. În anexa 10 pot fi consultate exemple de astfel de opionale.

2.4. Argumentare

Punctul de vedere pe care îl susine prezentul ghid este acela conform cruia curriculum-ul la deciziacolii trebuie s eficientizeze întregul curriculum colar prin completarea i extinderea curriculum-uluinaional academic. Aceast suplimentare nu trebuie numai planificat la nivel de coninut al curriculum-ului, dar trebuie s sprijine i procesele prin care elevii înva.

În anexa 3 este prezentat un rezumat al teoriilor de învare pe care se bazeaz prezentul ghid. Acesteteorii ajung la concluzia c, pentru a motiva o persoan care înva, curriculum-ul trebuie s fie:

• relevant pentru nevoile persoanei respective, aa cum i le identific aceasta i s o angajeze activ înpropriile alegeri privind învarea;• variat în ceea ce privete metodologia de implementare, dar cu accent pe nevoia de a folosi metodede învare activ i experienial;• motivant, prin oferirea constant de feedback pozitiv.

Toi aceti factori pot fi încorporai într-un curriculum la decizia colii bine proiectat ca parte a întreguluicurriculum.



8

3. Metodologia de elaborare a curriculum-ului


Nu exist o modalitate fix, general acceptat de elaborare a curriculum-ului, dar metodologia prezentat mai jos, folosit cu f lexibilitate, le poate fi util colilor. Etapele din diagrama de mai jos vor fi descrise încontinuare:

3.1. Echipa de elaborare a curriculum-ului

Procesul de scriere a unui nou curriculum poate fi o activitate dificil, dac este realizat în modindividual i de aceea li se recomand colilor s numeasc o echip pentru a elabora curriculum-ul ladecizia colii. A avea o echip conduce la anumite avantaje:

• coroborarea unui numr de perspective diferite în vederea elabor rii curriculum-ului colar va prevenitransformarea acestuia într-o reflecie a intereselor individuale i evitarea situaiei în care respectivulcurriculum acoper o plaj mult prea mic de teme;• cadrele didactice din echip î i vor analiza reciproc munca, iar rezultatul va fi un curriculum mai bun;• dac reprezentanii tuturor principalelor arii curriculare sunt implicai în elaborarea noului curriculum,va fi mai uor ca întreg personalul didactic s fie informat în legtur cu evoluia curriculum-ului colar i

în acelai timp va fi mai uor s se asigure coeziunea între curriculum-ul existent i noul curriculum.

Monitorizare,evaluare, revizuire

Implementarea ievaluarea curriculum-ului

Structuracurriculum-ului

Con inutulcurriculum-ului

Analiza de nevoi

Evaluarea/Auditulcurriculum-ului

Stabilirea unei abordricurriculare

Crearea unei echipe pentruelaborarea de curriculum



10


Se presupune c toate colile implementeaz curriculum-ul naional, aa cum îl îneleg. Aceast înelegere se bazeaz probabil pe specificaiile pentru disciplinele academice incluse în curriculum-ulnaional, i nu pe competenele incluse în profilul de formare. Dup cum am remarcat i mai sus nu exist niciun mecanism care s traduc atingerea obiectivelor i a standardelor disciplinelor din curriculum-ulnaional în obinerea competenelor pe care trebuie s le aib absolvenii învmântului obligatoriu.

Prezentul ghid propune ca prima etap în elaborarea curriculum-ului la decizia colii s fie evaluarea/auditul a ceea ce se furnizeaz prin curriculum-ul pe discipline raportat la competenele pe care trebuie s le aib absolvenii învmântului obligatoriu. Ghidul propune, de asemenea, s se aib în vedere utilizareacurriculum-ului la decizia colii pentru a acoperi golurile/lipsurile identificate între competenele preconizatei ceea ce curriculum-ul pe discipline dezvolt de fapt. Pentru a face aceast analiz comparativ, poatefi elaborat o matrice care s permit aprecierea gradului în care curriculumul pe discipline contribuiela dezvoltarea competenelor dorite specificate în profilul de formare al absolventului de învmântobligatoriu. Un exemplu de matrice este prezentat în figura 1.

Matricea poate fi fol osit în mai multe moduri i la diferite niveluri:a) La nivelul cel mai simplu, se poate face o evaluare intuitiv a contribuiei pe care fiecare disciplin

o aduce dezvoltrii fiecrei competene. Se poate continua prin a evalua în ce msur disciplinele ca întreg dezvolt competenele dorite. O astfel de evaluare nu este neaprat un exerciiu tiinific i poatefi întreprins cel mai bine de cei care au cunotine detaliate despre curriculum-ul naional pe disciplinei despre competene. colile sunt probabil mai îndreptite s stabileasc care este contribuia în detaliu

a disciplinelor de studiu la dezvoltarea competenelor din profilului de formare decât s evalueze în cemsur sunt dezvoltate competenele respective.

b) Abordarea ar putea fi îmbuntit prin alocarea unui total de 5 puncte pentru fiecare competen.Evaluatorii curriculum-ului sunt rugai s noteze fiecare disciplin, de la 1 la 5 în funcie de contribuialor la dezvoltarea competenei respective. Unei discipline nu i se aloc mai mult de o not, maximumde 5 puncte fiind acordat doar dac respectiva competen este dezvoltat complet. Alternativ, fiecaredisciplin de studiu poate primi un maxim de 5 note pentru contribuia pe care o aduce la realizarea fiecreicompetene. Media punctajelor obinute de disciplinele de studiu poate f i reprezentat grafic pentru a aveaun profil privind cât de departe a ajuns coala în ceea ce privete acoperirea competenelor (vezi figura 3).Dezavantajul acestei abordri este c utilizarea cifrelor las impresia fals de obiectivitate a ceea ce este

în esen o judecat de valoare subiectiv; punctul su forte constând în discuia profesional care are loc între membrii echipei de evaluatori ce încearc s ajung la o apreciere agreat de toi.

c) O abordare mult mai riguroas ar cere probe care s sprijine afirmaiile privind contribuiile fiecreidiscipline. De exemplu, unul dintre enunurile din cadrul competenei de gândire creativ se refer laabilitile de rezolvare de probleme. Ne-am atepta ca matematica s pretind c are o contribuie util ladezvoltarea acestei competene i c poate oferi evidene sub forma produselor pe care elevii le-au obinutla matematic. Urmtoarea chestiune ce se cere discutat este dac însuirea abilitilor de rezolvarea problemelor matematice satisface pe deplin cerinele competenei de gândire creativ. Problematicaevidenelor care susin faptul c un elev i-a dezvoltat o anumit competen se complic mai departe,deoarece elevii sunt evaluai în funcie de atingerea obiectivelor i standardelor disciplinelor, i nu derespectarea enunurilor din descrierile competenelor din profilul de formare al absolventului de învmântobligatoriu.

O metodologie similar poate fi folosit pentru evaluarea realizrii fiecrui enun din descriereacompetenelor. Figura 2 arat cum una dintre competene i enunurile asociate acesteia pot fi evaluatepentru fiecare disciplin a curriculum-ului naional.

Analiza poate fi dus la niveluri diferite de complexitate, dar mare parte din beneficiul abordrii vaconsta, în primul rând, în a clarifica semnifica ia competenelor i, în al doilea rând, în a-i determinape profesori s analizeze în ce msur fiecare disciplin de studiu contribuie la dezvoltarearespectivelor competene menionate în profilul de formare.



11


Figura 1: Matricea competen elor/ disciplinelor

Competene dinprofilul de formare

Discipline din curriculum-ul naional

L i m b

i

c o m u n i c a r e

M a t e m a t i c

i t i i n e a l e

n a t u r i i

O m

i

s o c i e t a t e

A r t e

E d u c a i e

z i c

i s p o

r t

T e h n o l o g i i

C o n s i l i e r e i

o r i e n t a r e

T o t a l

Gândire creativ

Comunicare

Participare în

comunitate

Adaptabi li tate

Construirea unei vi e ide calitate

Utilizarea tehnologiilor

Investigare

Construirea unui set de

valori



12

Competene dinprofilul de formare

Discipline din curriculum-ul naional

L i m b

i

c o m u n i c a

r e

M a t e m a t i c

i t i i n e a

l e

n a t u r i i

O m

i

s o c i e t a t e

A r t e

E d u c a i e

z i c

i s p

o r t

T e h n o l o g i

i

C o n s i l i e r e

i

o r i e n t a r e

T o t a l

Demonstrarea gândiriicreative prin:

Enun al competenei1. Utilizarea, evaluarea iameliorarea permanent a unor strategii propriipentru rezolvarea deprobleme

Enun al competenei2. Elaborarea unor modelede aciune i de luare adeciziilor adecvate într o

lume dinamic

Enun al competenei3. Formarea i utilizareaunor deprinderi de

judecat critic

Enun al competenei4. Folosirea unor tehnicide argumentare variate încontexte sociale diferite

Figura 2: O analiz mult mai detaliat a competen ei




13


Competena 1 2 3 4 5

Creativitate

Comunicare

Participare încomunitate

Adaptab il itate

Construireaunei viei decalitate

Utilizareatehnologiilor

Investigare

Construireaunui set devalori

Descriptor ii de not e se încadreaz între 1 (slab) i 5 (excelent), astf el:

1. Slab - nu se dezvolt nicio competen.2. Nesatisf ctor - se dezvolt câteva competene.3. Adecvat - numr egal de competene care sunt i care nu sunt dezvoltate.4. Bine - se dezvolt majoritatea competenelor.5. Excelent - toate competenele sunt dezvoltate în întregime.

3.4. Analiza de nevoi

Odat identificate diferenele dintre ceea ce realizeaz disciplinele din curriculum-ul naional i

competenele enumerate de profilul de formare, urmtoarea etap în procesul de elaborare a curriculum -uluila decizia colii necesit constituirea unei echipe de elaborare de curriculum care s aib o ideeclar asupra a ceea ce ar trebui s fie dimensiunea local a curriculum-ului. Este necesar ca coala s seconsulte cu factorii interesai de pe plan local i s analizeze împreun cu acetia oferta sa educaional.Propunerea nu este ca aceti factori interesai s dicteze curriculum-ul la decizia colii: acesta r mâne unadintre responsabilitile profesionale ale colii. Totui, se acrediteaz ideea c acest curriculum la deciziacolii va fi mai bun, dac se iau în considerare punctele de vedere ale tuturor factorilor interesai de la nivellocal. Acest proces poate include într-un mod eficient:

A. Luarea în consid erare a nevo ilor vi it oare ale angajato ri lo r locali . Exist deja Planuri Regionalede Aciune pentru Învmânt care definesc viitoarele cerine ale pieei de munc regionale. Acestea suntcompletate de Planurile Locale de Aciune pentru Învmânt pe care colile i le pot schia pe msur ce-i dezvolt propriile curricula. Mai mult, se recomand organizarea de discuii cu angajatorii locali. Dup cum se întâmpl adesea, nu este uor s desf ori discuii semnificative cu angajatorii. Acest lucru este i

mai dificil în zonele rurale unde exist puini ageni economici mari sau acetia chiar lipsesc. În orice caz,evaluarea punctelor de vedere ale angajatorilor este un element esen ial în identificarea nevoilor pieeilocale de munc de care depinde un numr mare de absolveni dup ce termin coala.

Exemplu de metod: dac coala organizeaz un eveniment legat de carier , toiangajatorii locali ar trebui s fie invitai, iar aceast oportunitate trebuie folosit pentrua afla opiniile acestora în legtur cu ce ar trebuie s învee elevii. Sindicatele, acolounde exist, pot fi, de asemenea, implicate cu folos în acest proces (pentru maimulte detalii privind aceste aspecte, pot fi consultate „Ghidul privind analiza nevoilorlocale“ i „Ghidul de orientare în carier “ publicate în cadrul proiectului).

Figura 3: Auditul curriculum-ului: competen ele din profilul de formare dezvoltate de curriculum na ional.



14


Angajatorii locali pot fi invitai la coal s vorbeasc cu elevii despre ceea ce ateapt de la noii lorangajai.

B. Identificarea ateptrilor comunitii locale fa d e coal. Dac este dificil s se defineasc nevoile i ateptrile angajatorilor , definirea comunitii locale i a nevoilor acesteia este i maidificil. Exist îns instituii/organizaii care pot fi consultate, cum ar fi administra iile locale, bisericile,cluburile sportive sau organizaiile voluntare.

Exemplu de metod: elevii mai mari pot schia i apoi aplica o anchet pe baz de chestionar în comunitatea local privind modul în care aceasta ar dori ca eleviis fie pregtii pentru viaa de adult în comunitatea respectiv (a se consulta înacest sens setul de politici i strategii de dezvoltare a unor parteneriate ale colii cucomunitatea local publicat în cadrul proiectului).

C. Consul tarea cu pri nii. Prinii au ateptri legitime privind educaia copiilor lor i opiniile lor legatede nevoile elevilor trebuie s fie ascultate.

Exemplu de metod: organizai întâlniri cu prinii pentru a discuta despreprogresul elevilor i folosii ocazia pentru a prezenta coninuturile curriculum-uluiactual i orice goluri/ lipsuri identificate de prini.

D. Implicarea elevilor. Elevii sunt potenialii beneficiari ai unui curriculum modern care este relevantpentru nevoile vieii lor viitoare. Acetia trebuie încurajai s analizeze ce tip de învare le va satisfacenevoile viitoare, atât cele individuale, cât i cele de grup.

Exemplu de metod: invitai-i pe cei care au terminat coala de curând (un an deexperien dup terminarea colii) pentru a-i povesti experienele i a identifica cear fi putut face coala pentru a-i pregti mai bine.

E. Informarea Consiliul ui de Admin istraie. Deoarece coala are contacte cu unii dintre reprezentaniicomunitii locale prin intermediul consiliului su de administraie, acesta poate funciona ca un valoroselement de rezonan în cadrul procesului care ne intereseaz..

Exemplu de metod: includei problematica curriculum-ului ca un element specificpe ordinea de zi la edina consiliului de administraie sau organizai o întâlnirespecial în acest sens. Începei cu o prezentare f cut de director sau de o alt

persoan cu funcie de conducere care poate include:

curriculum-ul actual i argumentarea acestuia; profilul naional de formare; informaii despre economia local (PRAI-uri, PLAI-uri) i rezultate ale discuiilor cu factorii interesai rezultatele oricrei evaluri/al oricrui audit al curriculum-ului din coal i propuneri privind acoperireadeficienelor identificate.

Dup prezentare, poate urma o discuie în legtur cu ce ar trebui s acopere curriculum-ul la deciziacolii. În funcie de numrul de persoane participante la întâlnire i timpul disponibil, membrii Consiliuluide administraie pot fi împr ii în grupuri care s se ocupe de anumite competene. Fiecare grup va aveanevoie de un reprezentant al conducerii colii care s le explice celor din afara problematica curriculum-ului existent.

Consultarea cu grupurile menionate anterior are mai puine anse de succes dac coala nu a elaboratdeja o agend de lucru pentru un posibil curriculum colar. Dac pur i simplu le dm persoanelor din afaracolii o coal de hârtie pe care s scrie idei folositoare despre curriculum, aciunea probabil c li s-ar preadificil. Pe de alt parte, dac coala a luat deja toate msurile privind propriul curriculum la decizia colii,atunci orice consultare poate prea o ipocrizie. Aadar, trebuie stabilit un echilibru între consultareafactorilor in teresai i demersurile proprii colii. Se recomand în acest sens s se organizeze consultaiiproductive în etapa de planificare a elabor rii curriculum-ului la decizia colii, când opiniile i ideile din afaracolii pot fi înc luate în considerare, înainte de luarea deciziilor finale. Merit s ne amintim c cei care suntconsultai pot juca un rol i în implementarea eficient a curriculum-ului, ca, de exemplu, furnizorii de locuride practic, instituiile/persoanele care pot oferi sprijin pentru proiectele realizate de elevi etc.



15


3.5. Coninutul curriculum-ului

Este probabil inevitabil ca un curriculum tradiional pe discipline s se raporteze la trecut, deoareceeste construit pe un corp de cunotine existente. Dei prezentul ghid nu î i propune s critice disciplineleacademice sau s le nege capacitatea de a contribui la o educaie de calitate, este important s recunoatemcare le sunt lipsurile, în contextul în care sunt considerate o etap de pregtire pentru urmtorul pas în

viaa tinerilor. Curriculum-ul pe discipline este o cerin obligatorie, deoarece colile trebuie s funcionezeconform legislaiei actuale a învmântului. Un proces de evaluare/audit al curriculum-ului cum este celdescris anterior identific lipsurile privind dezvoltarea competenelor enumerate în profilul de formareprin studiul disciplinelor obligatorii din trunchiul comun. Discuiile i procesul analitic asociat auditului decurriculum poate identifica modaliti prin care disciplinele academice sunt în msur s dezvolte mai multdintre competenele din profilul de formare decât o fac în momentul de fa. O astfel de extindere a roluluidisciplinelor din curriculum-ul naional este binevenit, mai ales dac este parte a întregului proces deevaluare/audit i de planificare a curriculum-ului la nivelul colii.

Limitele disciplinelor tradi ionale în ceea ce privete dezvoltarea competenelor cerute de societateacunoaterii au fost recunoscute de ordinele de ministru care au promovat educaia antreprenorial în1999 i au introdus, în 2000, disciplina „Integrare în Uniunea European”. În cazul liceelor, Cultura civic,Drepturile omului, Educa ia pentru dezvoltare i Educa ia mass-media au fost adugate ofertei curriculare

în 2000. Multe ri de altfel, au apelat la aceast abordare de definire a unui trunchi de discipline tradiionale

pentru curriculum-ul colar naional i au resimit presiunea extinderii curriculum-ului pentru a lua înconsiderare schimbrile lumii în care elevii vor evolua, odat cu terminarea colii. Pericolul de a adugacontinuu alte elemente curriculum-ului deja existent este supraaglomerarea, rezultatul fiind c niciunadintre componentele curriculare nu mai dispune de timp suficient pentru a f i aplicate corespunztor.

Riscul cu care se confrunt elevii este fragmentarea i lipsa de focalizare a curriculum-ului, deielevii ar recunoate, dac ar fi întrebai, c partea de curriculum cu cea mai mare greutate este aceeaevaluat formal, deoarece succesul sau insuccesul la disciplinele respective va determina abilitatea lor dea progresa înspre etapa urmtoare aleas de ei: continuarea studiilor sau inser ia pe piaa muncii.

Prezentul ghid propune ca rolul curriculum-ului la decizia colii s fie acela de a acoperi golurile/lipsurile la nivelul competenelor dezvoltate de întregul curriculum colar i care au fost identificate întimpul procesului de audit al curriculum-ului i al analizei de nevoi locale descris mai sus. Aceste lipsuripot avea legtur nu numai cu coninutul curriculum-ului, ci i cu implementarea acestuia. Experiena altorri care au un curriculum predominant pe discipline este c înelegerea i cunotinele suplimentare ceruteprin curriculum-ul la decizia colii includ acele elemente specif ice ce-i pregtesc pe tineri pentru vii tor,

într-o mai mare msur decât disciplinele din curriculum-ul naional. Aceste elemente pot include:

a. Abiliti generice - considerate în mod obinuit importante pentru viaa adult i în câmpul muncii: comunicare; abiliti de calcul; rezolvare de probleme; lucru în echip; folosirea TIC; a înva cum s învei i s-i îmbunteti performana.

În cazul unora dintre aceste abiliti este uor de observat o conexiune direct cu disciplinele dincurriculum-ul naional, de exemplu, matematica ar trebui s le ofere elevilor posibilitatea de a înva abilitilede calcul necesare într-o faz ulterioar a vieii lor, studiul limbilor moderne trebuie s dezvolte abilitile

de comunicare etc. Fiecare coal are nevoie s ia în calcul cât de mult reuesc s acopere dezvoltarearespectivelor abiliti prin curriculum-ul existent. Problema este c, dac abilitile sunt complet sau par ialdezvoltate cu ajutorul disciplinelor de studiu, acest lucru se face într-un context divergent de lumea adult i a pieei muncii, cea în care tinerii vor trebui de fapt s le pun în practic. Pentru a avea o utilitatemaxim, abilitile necesare trebuie s fie aplicate în contexte noncolare (sau în contexte noncolaresimulate), pentru ca elevii s le poat aprecia relevana pentru viaa lor viitoare.

În aceast situaie, rolul curriculum-ului la decizia colii este de a cuta oportuniti de dezvoltaresau de punere în practic a acestor abiliti în situaii din lumea real. Acolo unde abilitile nu suntdezvoltate, curriculum-ul la decizia colii trebuie s furnizeze oportuniti specifice de asimilare iexersare a lor, într-un context cât mai relevant posibil pentru nevoile viitoare.



16


b. Pregtir ea pentru angajare

În timp ce unii elevi î i vor continua studiile, acesta fiind obiectivul urmrit dup finalizarea învmântuluiobligatoriu, muli dintre acetia vor trebui s înceap s caute un loc de munc. Chiar i cei care merg încontinuare la coal vor trebui s lucreze, în unele cazuri, pentru a-i câtiga existena. Elevii ar trebui s fie sprijinii de coal în confruntarea cu aceast provocare. Sprijinul poate lua mai multe forme, printrecare:

experiena de lucru prin practic la locul de munc, supraveghere, sarcini la locul de munc etc.; consiliere i orientare în carier ; dezvoltarea abilit ilor de cutare de locuri de munc.

c. Oportuniti de dezvoltare personal

Elevii se dezvolt i se maturizeaz la vârste diferite i în ritmuri diferite. Acest aspect este recunoscutde curriculum-ul naional, iar curriculum-ul la decizia colii poate constitui o modalitate prin care nevoileindividuale ale elevilor pot fi acoperite. Evenimentele art isti ce din coal sunt exemple bune de oportunitice pot conduce la creterea încrederii în sine a elevilor i la dezvoltarea abilitilor de lucru în echip.Colectarea de fonduri pentru scopuri filantropice este un alt exemplu de oportuniti prin care se ofer ansa de a crete empatia fa de cei care sunt mai puin norocoi decât ei în via.

Pe msur ce elevii se apropie de finalul activitii lor colare, se confrunt nu numai cu cererile impusede piaa muncii i de învmântul superior, trebuie, totodat, s-i preia celelalte responsabiliti din viaa de

adult i de familie. Astfel, trebuie s poat s fac fa viitoarelor roluri de so i, so ii, prin i i administratori aibugetelor familiei, într-o societate mai pu in sigur i aflat într-o schimbare continu i accelerat.

Curriculum-ul tradiional nu are în mod direct în vedere nevoia de a-i pregti pe elevi pentru acesteaspecte ale vieii lor viitoare. În acest context, consider m c aceste aspecte trebuie luate în considerare

în primul rând de curriculum-ul la decizia colii.

3.6. Structura curr iculum-ului

Un curriculum modular

Pentru c CD este, prin definiie, o modalitate prin care colile pot lua decizii în limitele cadruluinaional, intenia acestui ghid nu este de a prescrie o structur detaliat, cuprinztoare a acestui tip de

curriculum. Ghidul dorete în schimb s descrie câteva concepte relevante pentru un singur bloc curricularcare poate fi reprodus pentru oricâte blocuri curriculare coala dorete s dezvolte sau s aplice. Numeledat acestui bloc curricular este modul (o denumire alternativ în literatura de specialitate ar fi cea deunitate). Mai jos este prezentat o definiie a modulului:

Un modul reprezint un „set coerent, independent i explicit de competene de învare”.

Competenele de învare descriu acele lucruri pe care o persoan care înva ar trebui s le tie, s le îneleag i s le poat face la finalizarea procesului de învare (vezi seciunea de mai sus a ghiduluireferitoare la curriculum-ul bazat pe competene).

În aceast etap a elabor rii curriculum-ului la decizia colii nu se propune prescrierea unor reglementriprivind mrimea modulelor. Acolo unde se folosesc module, acestea au de obicei o durat de aproximativ30 – 60 de ore de curs. Se poate discuta ulterior dac este necesar s atribuim modulelor niveluri (care potfi atribuite în funcie de vârst). Deoarece curriculum-ul la decizia colii nu este parte a deciziilor privind

evaluarea naional, aceasta nu este o chestiune care necesit atenie imediat.

Printre avantajele unui curriculum cu o structur modular putem enumera:

1. Uniti de învare pentru elevi care pot fi uor administrate. Timpul necesar pentru atingereaobiectivelor de învare este msurat în ore, i nu în luni sau ani, ceea ce poate fi motivant pentruelevi;

2. Pentru c fiecare modul este un set de sine stttor de competene de învare, fiecare modul poatefi independent de celelalte. Structura modular nu pleac de la ipoteza c învarea are loc în progresieliniar ;



17


3. Noi module pot fi proiectate la cerere pentru scopuri specifice, f r a afecta alte pr i alecurriculum-ului;

4. Dintre resursele disponibile în coal, elevii pot alege dintr-o selecie de module pe cele pe care s le studieze, pentru ca aspiraiile lor de învare s aib anse mai mari s fie atinse;

5. Modulele pot fi grupate în obligatorii i opionale pentru a furniza programe coerente de învate i

pentru a evita fragmentarea i incoerena.Fiecare modul conine:

1. Un scurt titlu al modulului, preferabil mai scurt decât o propoziie;

2. List de competene (abilitile, cunotinele i înelegerea pe care elevii vor trebui s le asimilezei s le aplice) cerute candidailor pentru a absolvi modulul;

3. Criterii de performan: descrieri calitative a ceea ce trebuie s poat face elevul, care permitemiterea unei judeci obiective privind dobândirea sau nu a unei competen e de ctre elev;

4. Specificaii ale variatelor circumstane sau contexte în care vor fi aplicate criteriile de performan.

5. Ac ti vi tile de învare: enunuri despre cum va fi organizat procesul de învare pentru ca elevis-i dezvolte competenele.

6. Probe de evaluare: un enun al probei cerute pentru autentificarea atingerii cu succes de ctre eleva criteriilor de performan.

7. Documentaia suport care trebuie:

s includ o scurt descriere pentru elev a coninutului, scopului i relevanei modulului; s indice tipul de persoan creia i s-ar potrivi modulul; s identifice materialele de învare i resursele disponibile pentru a fi utilizate.

Un modul se focalizeaz pe evaluarea a ceea ce trebuie învat, prin opoziie cu programa colar iprocesul de învare (implementare) care sunt mai ample. Cu alte cuvinte, modulul nu trebuie s conin tot ce sepred – adic programa sau planificarea. Modulul trebuie s conin ceea ce se înva ca rezultat alprogramului.

Cum construim un modul?

1. Prima etap

const

în stabilirea elementelor cheie ale tipului de înv

are pe care dorii s

o

promovai.

2. Odat decise domeniile cheie asupra crora dorii s v concentrai, va trebui s divizai i s grupai activitatea de învarea în seturi coerente (ceea ce înseamn c trebuie s existe o relaieclar între competenele învrii). Acestea sunt seturile care vor forma cel mai probabil modulul(modulele).

3. Încercai s nu pornii de la intervale de timp sau de la sarcinile elevilor, ci s v gândii per ansamblula ceea ce vor câtiga elevii din întreaga experien de învare.

4. Relaia dintre implementare i modulele de evaluare poate fie explicat dup cum urmeaz:

Implementarea vizeaz structura i coninutul procesului de învare. Modulele se focalizeaz pe activitatea de învare evaluat ca rezultat al procesului de învare(adic performana).

Nu uitai! Este util s nu-l pierdei din vedere pe elevul care va folosi modulul i pe profesorul care vafacilita învarea i-i va pregti pe elevi pentru evaluare. Gândindu-v la nevoile lor, vei putea s scrieiclar, simplu i explicit.

Titlul

1. Titlul trebuie s fie un rezumat al modulului. O persoan din afara colii, un inspector sau un angajator,de exemplu, ar trebui s aib o impresie clar asupra coninutului respectivei uniti.

2. Titlurile trebuie s fie independente; cu alte cuvinte, nu trebuie s conin titlul unui program generalsau s fac referire la un alt modul.



18


3. Titlurile nu trebuie s conin metode de evaluare sau alte detalii neeseniale, de exemplu, modul deimplementare sau grupul int.

4. Dac nu putei alege un titlu care rezum limpede ce dorete s se obin prin unitatea respectiv,se poate ca grupul de competene ale învrii s fie unul incoerent.

5. Titlul nu trebuie s includ paranteze, linii de unire sau dou puncte, decât dac aceste sunt necesare

pentru a aduce clarificri.

Nu uitai c titlurile modulului vor fi enumerate printre performanele elevului i, de aceea, vor trebui s aib sens pentru o plaj larg de cititori!

Competene

1. Acestea sunt enunuri legate de ceea ce se ateapt s tie elevul i/ sau s îneleag i/ sau s poat face ca rezultat al procesului de învare i trebuie s poat fi precedat de fraza standard„Elevul trebuie s fie capabil s …”

2. Enunurile trebuie s descrie mai mult rezultatele învrii, i nu procesul de învare în sine, adic ceea ce a fost învat, i nu ceea ce a fost predat. Competena trebuie s poat fi evaluat.

3. Caracteristicile cheie ale unui rezultat clar al învrii sunt: un verb de aciune (de exemplu, a demonstra); coninut definit (de exemplu, analiza logic a unui set de date).

4. Verbele de aciune folosite vor depinde în mare msur de corelarea competenelor cu un corp decunotine/înelegere sau cu un set de abiliti. Verificai dac enunurile au sens dup fraza standard

– elevul este capabil s ……..

5. Formulai competenele în enunuri scurte i la obiect.

6. Nu exist un numr specific de competene pentru un modul. Dar, în cazul în care se dezvolt dince în ce mai multe competene, întrebai-v dac le vei evalua cu adevrat pe fiecare în parte. Dac au fost incluse, trebuie s fie i evaluate i v vei descoperi evaluând tot ce face elevul. Dac înc maiavei un numr mare de competene, analizai posibilitatea de a avea dou module separate. Pe de alt parte, o singur competen pare insuficient pentru a exprima ceea ce elevul a obinut în 60 de orede activitate de învare. Aceast competen unic ar trebui împr it în elemente componente, caresunt apoi rezumate în titlul modului. În mod orientativ, media pe un modul este de 3-5 competene de

învare.

Nu uitai! Trebuie atinse toate competenele de învare, pentru ca un modulul s fie finalizat cusucces.

7. Coerena unui grup de competene este esenial. Toate trebuie: s aib legtur una cu cealalt i cu titlul modulului; s evite repetiia i suprapunerile.

8. Nu folosii mai mult de un verb în enunul competenei.

Criterii de performan

1. Acestea sunt enunuri asociate fiecrei competene care specific precis performanele.

2. Criteriile trebuie s fie observabile i operabile, dar nu s descrie metoda/activitatea de evaluare.Aceasta este descris în alt sec iune a documentului, la Evaluare i eviden e. De asemenea, dac este posibil s se scrie criteriile, astfel încât s fie aplicabile pentru o gam mai larg de metode deevaluare, unitatea va deveni astfel mai elastic i compatibil cu o gam variat de strategii de predarei evaluare. Vei putea astfel s modificai modul în care evaluai elevii de la an la an.

3. Limbajul folosit la formularea criteriilor de performan trebuie s fie explicit, lipsit de ambiguitate iobiectiv. Evitai folosirea verbelor de tipul „a comenta asupra” i „a se exprima clar”, calificatori ca „pedeplin”, „efectiv”, „profesional”, „competent”, „eficient” etc., deoarece acetia sunt interpretabili. Dac este necesar, dai exemple pentru a prezenta un standard de performan la care v ateptai.



19


Nu uitai c „mai mult nu înseamn mai bine” atunci când vine vorba de criterii de performan!Capacitatea de a scrie 5 eseuri nu înseamn neaprat c abilitile de scriere de eseuri ale elevuluisunt la un nivel înalt.

4. Dac nu suntei sigur de cantitatea de detalii ce trebuie introduse, punei-v urmtoarea întrebare:

„Dac utilizez criteriile de performan ale modulului pentru a evalua munca elevului, îmi ofer acestea

(mie sau altui evaluator) suficiente informaii pentru a ajunge la judeci de valoare eficiente referitoarela competen?”

Nu uitai! Criteriile de performan trebuie s conin suficiente detalii pentru a-i prezenta cititorului exactceea ce se ateapt de la elev pentru a demonstra competena cerut. Acest enun este folosit deevaluator pentru a stabili dac probele prezentate de elev îndeplinesc cerina specific a competenei.

5. O posibil abordare a scrierii criteriilor de performan este de a preconiza activitile/sarcinile deevaluare pe care le vei folosi pentru a decide dac elevii demonstreaz competenele de învare. Veiconstrui astfel o perspectiv a probelor de evaluare generate de activitatea care, în schimb, va sta labaza criteriilor de performan.

Condiii de aplicabilitate

1. Acestea sunt enunuri care specific variatele circumstane sau contexte în care se vor aplica maisus menionatele criterii de performan. Domeniile acoperite includ diferene cheie în ceea ce privetelocaia fizic, contextele de angajare i echipamentul folosit.Acestea pot fi exemplificate dup cum urmeaz:Loca ia: coal, întreprindere, birou;Contexte de angajare: norm întreag; norm par ial; subcontractor independent;Echipament folosit: computer, telefon, fax, copiator.

2. Condiiile de aplicabilitate trebuie s relaioneze criteriile de performan cu rezultatul învrii vizat.

Ac ti vi tile de învare

1. Acestea specific procesele prin care elevul î i va dezvolta competenele.

2. Nu este imperativ ca toate competenele s aib activiti de învare, fiindc, în cele mai multecazuri, competena va fi dobândit în mai mult de o singur activitate de învare.

Cerine privind evidenele

Acestea definesc probele cerute de la o persoan pentru a demonstra competena la nivelul unuirezultat concret. Ele constau, de obicei, în exemple ale activitii pe care o persoan trebuie s le produc i trebuie s acopere nu numai criteriile de performan, ci i contextul.

Recomandri

Prezentul ghid susine ideea c colile trebuie s elaboreze un CD pentru a-i satisface propriilenevoi. Cu toate acestea, multe dintre nevoi se regsesc la nivelul tuturor colilor, ca de exemplu, pregtireaelevilor pentru viitorul lor rol de prini. Pentru a se evita dublarea efortului, este recomandabil ca moduleleaprobate i create ca parte a elabor rii CD s fie colectate i corelate la nivel naional i regional, astfel

încât celelalte coli s poat s-i dezvolte un CD utilizând experiena altor coli pilot i evitând riscul dedublare inutil a efortului.

3.7. Procesul de implementare

Am sugerat în seciunile anterioare ale prezentului ghid c CD este o oportunitate de a extinde gamade metodologii de învare pe care le experimenteaz elevul. Curriculum-ul pe discipline este, în modtradiional, implementat prin mijloace predominant, dac nu exclusiv, didactice. Ghidul de fa susineideea c, pentru a-i pregti pe elevi pentru viaa de adult i pentru cea în câmpul muncii, este nevoie demetodologii de învare care s le ofere elevilor un mai mare control i responsabilitate în legtu r cupropria învare, deoarece tr im într-o perioad de schimbri rapide. Enumer m printre schimbrile pecare trebuie s le ia în considerare curriculum-ul urmtoarele:



20


schimbrile în ceea ce privete specificul pieei muncii; schimbri în societate; impactul tehnologiei; o nou înelegere a modului în care înva oamenii; nevoia pentru o mai mare personalizare i inovare; creterea dimensiunii internaionale a vieii i a pieei muncii.

Aceasta este o list de schimbri pe care le putem identifica în momentul de fa . Totui, vor apreamult mai multe pe care nu le putem întrevedea înc.

Pregtirea elevilor pentru aceast lume schimbtoare i imprevizibil reprezint o responsabilitatecovâr itoare i o provocare considerabil.

Abilitatea elevilor de a face fa acestei lumi nu va fi garantat prin memorarea unui corp fix de cunotinetradiionale, ci va depinde de abilitatea de a înva i aplica permanent noi abiliti, pentru a se adaptacerinelor variabile ale vieii de adult i a celei de angajat.

Aadar, s-i învee pe elevi cum s învee este prioritatea unui curriculum modern, iar curriculum-ul coliitrebuie s-i formeze pe elevi, oferindu-le aceast competen vital. A înva cum s învei implic ideeac modul în care înva elevii este cel puin la fel de important ca ceea ce înva. Deoarece curriculum-ulde trunchi comun nu dezvolt toate abilitile de învare dezirabile, curriculum-ul la decizia colii trebuies încerce s dezvolte o gam mai larg de abiliti de învare ale elevilor, prin intermediul procesului de

implementare i totodat pe baza coninuturilor implementate.

colii i se cere astfel s regândeasc acele pr i ale curriculum-ului asupra crora are puterea de ahotrî din punctul de vedere al elevului i al modului în care acesta î i sporete abilitatea de a înva.

Aceast abordare a învrii este în general denumit învare centrat pe elev i inta ei este s ajutela formarea unor elevi care:

au inte clare de învare; dispun de un repertoriu lrgit de strategii de învare i tiu când s le foloseasc; folosesc eficient resursele de învare; î i cunosc punctele tari i pe cele slabe în calitate de persoane care înva; îneleg procesul de învare; au o atitudine corespunztoare fa de sentimentele tr ite atunci când înva; preiau responsabilitatea propriei lor învri i planific, monitorizeaz, evalueaz i î i adapteaz procesele de învare.

Pentru a atinge acest scop, profesorii din licee trebuie s-i pun un numr de întrebri dificile printre care:

1. Cum putem s-i implicm mai mult pe elevi, s-i facem s lucreze conform modalitilor în care înva adulii – multisenzorial, prin colaborare, rezolvare de probleme reale?

2. Cum putem s le oferim putere elevilor asigurându-le mai mult control i posibilitatea de a alege?

3. Cum se pot focaliza cadrele didactice pe nevoile elevilor, mai mult decât pe ceea ce doresc ele însele s le ofere?

4. Cum este posibil s se contientizeze diferenele individuale dintre felul în care înva elevii?

5. Cum se pot identifica punctele tari i punctele slabe i cunotinele anterior dobândite ale elevilori cum pot fi constatrile încorporate în curriculum-ul la decizia colii?

6. Cum se poate lucra cu un grup mare de elevi, dar i lua în considerare intele i traseele individualeale elevilor?

7. Cum afl cadrul didactic (i coala) ce vrea s învee elevul i cum anume vrea s învee?

8. Cum se poate evalua modul în care elevii îneleg aceste întrebri?

9. Cum se folosesc r spunsurile la aceste întrebri pentru a dezvolta capacitatea de învare aelevului?

Contextul de învare în sala de clas este unul complex. Toate clasele au o diversitate de elevi, cuprofile i experiene diferite i cu o varietate de cunotine despre tema aflat în discuie.



21


Exist îns i un numr de dileme semnificative crora trebuie s le facem fa. Muli elevi, în specialcei care înva superficial, au tendina s accepte ce li se spune s fac i ce s gândeasc. Elevii

împrtesc adeseori ideea c profesorul este pltit s predea i, prin urmare, de asta trebuie s se iapuce. Metodele tradiionale de predare-învare sunt puternic înr dcinate în sistemul de învmânt. Înaceste condiii, se pune întrebarea cât de pregtit este coala pentru a face transferul înspre abordricentrate mai mult pe elevi i pentru a-i asuma riscul de a nu fi pe placul elevilor care nu sunt înc pregtii

pentru o abordare a învrii radical diferit ? În faa atâtor întrebri, dileme i posibile probleme, este uor de îneles de ce atât de multe coli i

cadre didactice aleg s ignore atât teoriile, cât i cercetrile i r mân ancorate în modelele tradiionalede învare, centrate pe cadrul didactic. Dac se ia decizia schimbrii ctre o abordare centrat pe elev,trebuie s se aib în vedere modul de introducere a acestor schimbri importante. Din cauza numruluimare de posibile probleme, activitile centrate pe elev pot fi introduse gradual pentru a se evita reaciilede respingere care apar prin restructur ri radicale. Aceast strategie de schimbare are anumite avantajei anume:

atenueaz ocul schimbrii; permite evaluarea i perfecionarea anumitor idei, pe msur ce sunt testate; ofer posibilitatea de a furniza programe de formare spre a le pregti pe cadrele didactice pentruschimbarea ctre învarea centrat pe elev; le permite cadrelor didactice s adopte, conform propriului ritm, inovaiile pe care le prefer ; ofer un eantion de timp realist de pregtire a noilor procese de învare; evit nevoia de definire i de acceptare a unui model centrat pe elev comprehensiv înainte de iniiereaoricrei schimbri.

Curriculum-ul la decizia colii ofer posibilitatea de a introduce gradual aceast important abordarea învrii în colile care nu au pornit deja în aceast direcie. Modulele incluse în anexele acestui ghidpropun exemple de învare structurat în care abordrile de învare activ i centrat pe elev suntplanificate în curriculum (de exemplu, vezi Anexa 5). O list mult mai detaliat de strategii de învareactiv i centrat pe elev apare în Anexa 7.

3.8. Evaluarea i înregistrarea rezultatelor elevilor

Rolul tradiional al evalurii progresului elevului a fost acela de a-i filtra pe elevii care sunt mai puincapabili s mearg înspre urmtorul nivel din ierarhia nivelurilor educaionale. Astfel, testele naionaledecid care dintre elevi pot s mearg mai departe la bacalaureat, iar bacalaureatul decide cine merge maideparte la facultate.

Propunerea acestui ghid este ca evaluarea progresului elevilor s se focalizeze pe ceea ce elevii suntcapabili s fac, i nu pe cum performeaz în timpul examinrilor tradiionale. Având în vedere rolul sude completare a curriculum-ului academic tradiional, CD-ul ar trebuie s se concentreze pe identificareai înregistrarea competenelor pe care elevii sunt capabili s le demonstreze. colile pot s foloseasc ocazia de a avea un CD pentru a testa noi forme de evaluare care trebuie analizate i justificate în faaconsiliului pentru curriculum din coal i a inspectoratului judeean.

Principiil e de evaluare includ:

transparena: ce i cum trebuie evaluat pentru ca procesul s fie clar pentru elev, dar i pentru evaluator. În modul, am considerat necesar s se prezinte criteriile de performan care trebuie cunoscute i

înelese de elev, dar i de evaluator; obiectivitate i corectitudine: evaluarea are legtur cu demonstrarea competenelor deinute, i nu cuelevul implicat. Evaluatorul trebuie s se concentreze pe ceea ce elevul este capabil s fac cu ocaziaevalurii, i nu pe performana sau comportamentul anterioare;

consecven: toi candidaii sunt supui aceleiai evaluri. De exemplu, în modulul „Pregtire pentruangajare” (Anexa 5), toi elevii sunt evaluai printr-un interviu;

corectitudine: evaluarea trebuie s asigure faptul c doi elevi care au aceeai performan obinacelai rezultat;

verificare: pentru a asigura corectitudinea, evaluarea nu trebuie s depind de capriciul unei persoane.



22


Evalurile ideale sau un eantion de evaluri trebuie verificate i de alt evaluator profesionist.

Când vorbim de evaluarea unei competene a elevului, nu exist un mod de evaluare valabil pentruevaluarea tuturor tipurilor de competen. Modul de evaluare ce urmeaz a fi folosit trebuie s fie determinatde competena evaluat. În cadrul învmântului profesional, evaluarea poate fi direct. De exemplu,evaluarea competenei unui ucenic osptar poate fi efectuat cerându-i acestuia s desf oare sarcinile

obinuite ale unui osptar dintr-un restaurant sau cafenea. Competena lui/ei poate fi astfel evaluat înfuncie de criteriile de performan impuse unui osptar competent, prin observarea de ctre un evaluatorcalificat. În învmântul general, tipul de evaluare adecvat evalurii competenelor care au adeseori odefiniie mai puin strict poate fi stabilit cu o mai mare dificultate. Prin urmare, este esenial s fie definitecriteriile de performan. Cu cât criteriile de performan sunt definite mai precis, cu atât mai uor este s se selecteze o metodologie de evaluare.

În continuare, sunt prezentate câteva exemple de metode de evaluare pe care le-ai putea avea învedere:

Lucr ri scrise: rapoarte, scrisori funcionale, CV-uri, procese verbale ale întâlnirilor, toate suntexemple bune de lucr ri scrise care pot demonstra o competen;

Joc de rol: aceasta este o form valoroas de învare experienial care le permite elevilor s înveeprin interpretarea unui rol pe care s-ar putea s trebuiasc s-l împlineasc mai târziu în viaa lor sau

pe care îl pot influena; Înt rebri i r spunsuri: îi permit unui evaluator s suplimenteze evaluarea pentru a stabili motivelepentru care un elev a avut o anumit performan, cât de multe cunotine are elevul sau cât de mult

înelege acesta;

Prezentri : dai-le elevilor posibilitatea de a-i dezvolta abilitile de comunicare oral care sunt atâtde importante vieii în câmpul muncii. Prezentrile de grup reprezint o bun modalitate de a evaluacompetenele de lucru ale unei echipe;

Ac tiv itile practice sunt folosite pentru evaluarea competenei unui elev în învmântul profesionali pot fi potrivite i pentru evaluarea unor activiti din învmântul general, nonprofesional;

Observarea de ctre un evaluator a competenei demonstrate de un elev;

Examinarea formal este în general mai potrivit unui curriculum academic, dar î i poate gsi locul

i printre alte tipuri de evaluare aplicat în cazul unui curriculum la decizia colii; Discuiile între elevi permit evaluarea competenelor de comunicare, de munc în echip i derezolvare de probleme;

Studiil e de caz pot constitui, de asemenea, moduri eficiente de evaluare a competenelor individualeale elevilor de rezolvare de probleme, de lucru în echip i de comunicare;

Proiectele pot fi folosite pentru evaluarea competenelor individuale i de echip, cum ar fi rezolvareade probleme, munca în echip, aplicarea numerelor etc.

Este posibil ca folosind un singur tip de evaluare s atingem un grad de corectitudine mai mic decâtprin folosirea unei combinaii de tipuri diferite de evaluare. În anexa 5 sunt prezentate diferite metode deevaluare. Orice tip de evaluare ar fi folosit în construirea unui modul, cerin ele privind evaluarea trebuie

încorporate în modul, la un stadiu timpuriu al proiectrii. Învarea elevului este esenial, dar la fel de criticeste s se poat evalua ceea ce elevul a învat.

Eviden a rezultat în urma evalurii const în performana înregistrat a elevului care demonstreaz ocompeten. Într-un curriculum bazat pe competene, evidena unei competene deinute de elev poate luaforme diferite. Evidenele trebuie îns s fie valide, actuale i s-l conving pe evaluator de competeneleelevului. Exemple de evidene ce pot demonstra competene ale elevului:

articole sau artefacte fizice; observarea activitilor elevului de ctre un evaluator, de exemplu, observarea practicii;evidene furnizate de alte organizaii sau persoane relevante, de exemplu, o organizaie ce funcioneaz pe baz de voluntariat; r spunsurile elevilor la studiile de caz i la alte sarcini atribuite;



23


documente pregtite de elev, reunite adeseori sub forma unui portofoliu; r spunsurile orale la întrebrile adresate de un evaluator.

Diferite tipuri de evidene pot fi desigur combinate pentru a demonstra o anumit competen. Ocolecie de evidene ale evalurii reunit într-un portofoliu este o modalitate convenabil de evaluare acompetenelor elevului.

Cine ar trebui s efectueze evaluarea competenelor elevului?Pentru început, este improbabil s existe resurse disponibile noi care s permit recrutarea evaluatorilor

din afara colii. Prin urmare, probabilitatea crescut este ca evaluatorii CD-ului s fie cadrele didacticecare coordoneaz un nou CD. În acest sens, exist o serie de implicaii:

1. Nu va fi nevoie ca respectivii profesori s fie formai pentru aceast sarcin de lucru nou.

2. Pentru a asigura obiectivitatea acestei abordri de evaluare intern, este de dorit s se controlezesau s se verifice evaluarea. Acest lucru se poate face prin:

apelarea la un alt cadru didactic din coal în calitate de verificator;

apelarea la o persoan din afara colii care s lucreze ca voluntar (poate un membru al consiliului deadministraie sau un angajator local);

colaborarea cu o alt coal creia, la rândul lor, trebuie s i se ofere ajutor.

Probleme legate de evaluare

Introducerea unei noi forme de evaluare va duce inevitabil la apariia unor probleme. Unele dintre acesteprobleme poteniale, cum ar fi pericolul subiectivitii în evaluare, au fost identificate mai devreme în cadrulacestei seciuni. Experiena altor ri care folosesc o abordare pe baz de competene demonstreaz c exist i alte chestiuni care trebuie luate în considerare, de exemplu:

1. Abordarea fa de evaluarea competenelor în învmântul profesional este aceea de a folosi oclasificare foarte simpl – este competent sau nu este competent; i asta pentru c în lumea real apieei muncii angajaii par ial competeni nu reprezint un deziderat. Cine vrea s fie tratat de un medicpar ial competent sau s zboare cu un avion pilotat de o persoan par ial competent?! În afaceri,angajaii care nu sunt competeni provoac mari pierderi companiilor – la nivelul produciei sau chiar alreputaiei. Prin contrast, evaluarea în învmântul general rezult în gradaii ale performanei elevului.Nu va fi uor s se introduc o abordare de tipul este competent – nu este competent într-un context

de notare foarte tradiional. Un compromis în acest caz ar fi clasificarea competenelor elevului în felulurmtor: nu este competent – criteriile de performan nu au fost atinse; competent – criteriile de performan sunt atinse, dar, de exemplu, elevul a trebuit s se corectezepentru a-i demonstra competena; competent (merit/distincie) – competena a fost demonstrat f r necesitatea autocorectrii unor greeli.

2. Evaluarea competenei elevului nu trebuie s fie un eveniment unic atunci când vine vorba de acesttip de curriculum. Scopul curriculum-ului este de a dezvolta competen ele elevului. Aceasta îi impuneelevului s exerseze competenele, iar cadrului didactic s-i ofere sfaturi elevului despre cum s-i

îmbunteasc performana i s ating competena. Aceasta este ceea ce se numete evaluareformativ – cadrul didactic evalueaz continuu performana elevului cu scopul de a o îmbunti.Analogia cu un antrenor sportiv este relevant în acest domeniu. Cadrul didactic trebuie s aib iabiliti de a identifica momentul în care competenele elevului au ajuns la un nivel de dezvoltare la care

s poat fi formal i cu succes demonstrate în faa unui evaluator. Aceasta este evaluarea sumativ,echivalentul examinrii finale din sistemul general tradiional. În majoritatea sistemelor pe baz decompetene, unui elev i se poate permite s aib mai multe anse de a-i demonstra competenele.

3. Ideal ar fi ca evaluarea competenelor elevului ar trebui s se desf oare în cel mai realist contextposibil. Dac vrem s evalum competena elevului de a candida pentru un loc de munc, ideal arfi s se implice în evaluare un angajator real. Din nefericire, nu este întotdeauna posibil. Într-o astfelde situaie, este de dorit s se simuleze cât mai fidel elementele unei situa ii din lumea real, dar încontextul colii. De exemplu, se poate împrumuta o fi real a postului i terge numele persoaneiangajate; un angajator din comunitate poate fi convins s vin la coal i s simuleze un interviupentru un loc de munc cu elevul.



26

4. Managementul curriculum-ului la decizia colii

4. Managementul curriculum-ului la

decizia coliiDac va fi considerat un demers serios, introducerea CD-ului va constitui o provocare semnificativ

pentru managementul colar – noi abordri fa de curriculum, predare-învare, evaluare etc. Fiecarecoal este în mare msur unic, în ceea ce privete comunitatea creia îi furnizeaz servicii i tipurilediferite de expertiz de care dispune prin intermediul personalului su didactic. Astfel, flexibilitatea pe careo permite CD-ul trebuie s încurajeze colile s-i evalueze serviciile educaionale oferite elevilor, s construiasc pe baza punctelor forte i, în acelai timp, sa-i remedieze punctele slabe. Dezvoltând un CD de calitate, colile vor întâmpina multor probleme. Unele dintre acestea sunt enumerate în continuare.

4.1. Formarea personalului

Curriculum-ul pe competene, învarea experienial i centrat pe elev etc. conduc la schimbarea

rolului unui cadru didactic. Aceste schimbri sunt rezumate mai jos:

Predare Învare

Instrucie Consiliere

Dirijare Facilitare

Manual Resurse de învare proprii

Cadrele didactice trebuie s fie pregtite pentru aceste roluri i va fi necesar s identifice surse deformare care le pot oferi expertiza necesar . colile se pot orienta înspre furnizorii tradiionali, cum arfi Casele Corpului Didactic i universitile, dar ar trebui s ia în considerare i alte coli care au deja oexperien practic în introducerea noilor abordri. Autorii de curriculum trebuie sprijinii pentru a evaluanoul curriculum în etapele timpurii ale implementrii sale.

4.2. Opiunea elevului

Un potenial al CD-ul este sprijinul pe care acesta îl poate oferi elevilor, pe msur ce se îndreapt înspre viaa de adult i spre cea din câmpul muncii. Pentru elevi, perioada de dup absolvirea liceului vafi una caracterizat de o serie de alegeri semnificative. Dac merg la facultate, ce voi studia? Dac voimunci, ce loc de munc s caut? Vreau s m cstoresc? Vreau s-mi fac o familie? Ca parte a pregtiriipentru astfel de alegeri, CD-ul le ofer colilor posibilitatea de a-i încuraja pe elevi s joace un rol activ înluarea deciziei privind ceea ce vor s studieze în cadrul modulului de CD.

În aces t sens: coala poate organiza o întâlnire cu unii dintre elevii care tocmai au absolvit coalapentru a-i întreba ce ar fi dorit s fie capabili s studieze în plus pe lâng curriculum-ul obligatoriu. Unexerciiu similar poate fi efectuat i cu elevii mai mici. În acest caz, nu este vorba de a lsa elevilor deplin

libertate de alegere.În cadrul întâlnirii care este facilitat de un cadru didactic, se explic c resursele decare dispune coala sunt limitate i c profesorii au o anumit expertiz care poate fi folosit. Elevii invitais contribuie la conturarea curriculum-ului lor pot s ofere o perspectiv surprinztor de matur asupraeducaiei de care au nevoie.

Odat ce coala a elaborat unele module sau a accesat module din alte surse, va fi posibil s le ofereelevilor posibilitatea de a alege ce modul doresc s studieze. Alegerile trebuie exprimate suficient detimpuriu pentru a putea planifica CD-ul pentru urmtorul an colar. Avantajul unui curriculum modulareste acela c ocolete linearitatea, incluzând o mai mare flexibilitate de furnizare a coninuturilor.



4. Managementul curriculum-ului la decizia colii

4.3. Resurse

Introducerea unui CD nu aduce dup sine resurse suplimentare, dup cum nici cadrele didacticedin coal nu vor avea în mod necesar expertiza necesar pentru a acoperi întreg curriculum-ul pe carecoala ar dori s-l introduc. colile vor trebui s fie creative în ceea ce privete identificarea resurselorpentru noul curriculum. Acestea pot include:

folosirea voluntarilor din afara colii. Unii angajatori sunt dornici s vorbeasc cu grupurile de elevidin coal. Organizaiile caritabile i cele nonguvernamentale pot s dea, de asemenea, o mân deajutor;

folosirea expertizei disponibile la nivelul consiliul de administraie al colii (oportuniti de practic lalocul de munc, vizite, supraveghere specializat);

internetul;

colaborarea cu alte coli, prin împrtirea expertizei i a altor resurse.

4.4. Monitorizarea, evaluarea i revizuirea

CD-ul reprezint o schimbare semnificativ fa de curriculum-ul tradiional i fa de practicatradiional de predare. În primii ani de implementare va trebui monitorizat i evaluat atent pentru a verifica

dac satisface obiectivele stabilite. În coal, acesta ar f i rolul oficial al consiliului pentru curriculum. Dar, în spiritul implicrii elevilor în luarea deciziilor, evaluarea trebuie s includ i opinia acestora în ceea ceprivete eficiena i eficacitatea noului curriculum.

9. curriculum la decizia scolii.pdf

Documents